Articulația coxo-femurală

Articulația coxo-femurală
 Este o articulație sferoidală tipică cu trei axe de
mișcare, avănd o mare importanță în static și
locomoție, în această articulație sunt unite capul
femural și acetabulul coxalului.
 Biomecanica articulară

 Flexia activă se face de la 0° la 90° (genunchi

întins) și ajunge la 125°(genunchi flectat), iar cea
pasivă atinge 145-150° .
 Extensia cu genunchiul întins este de 15-20°, iar
cu el flectat nu depășește 10°. Extensia pasivă
atinge 30°.
 Biomecanica articulară
 Abducția are amplitudinea medie de 45° .
 Adducția este imposibilă din poziția anatomică
zero, cu membrele pelviene aliniate unul lângă
altul . Pentru aprecierea acestei mișcări membrul
opus trebuie abdus . Valoarea amplitudinii este de
30°.
 Rotația internă are o amplitudine de 35-45°.
 Rotația externă (laterală) = 45°.
 Circumducția este rezultanta tuturor celorlalte
mișcări ale șoldului .
 Șoldul posttraumatic
1) Luxațiile sunt leziuni traumatice articulare ȋn
care cele două extremități osoase nu ȋşi mai
păstrează raporturile anatomice normale, după
ȋncetarea activității agentului vulnerant.
Din cauza configurației anatomice a șoldului,
care îi conferă stabilitate, este necesară o forță
destul de mare pentru a fi luxat, și de aceea de
multe ori luxația coxofemurală este însoțită de
leziuni asociate care trebuiesc căutate.
Accidentele auto/moto sunt responsabile de
două treimi din traumatismele ce duc la luxații
de șold, urmând căderile de la înălțime și
accidentele sportive.
 Recuperarea începe după două săptămâni de la
producerea luxației. Se preferă remobilizările în
apă sau din suspendare .
 Șoldul posttraumatic
2) Fracturile
Clasificarea fracturilor de șold se face pe baza
relației cu capsula articulară (intra- sau
extracapsulare), după topografie (capul femural,
col, trohanterian, intertrohanterian și
subtrohanterian) și gradele de deplasare
(prognosticul nu este bun în deplasările de grad
mare).
Fracturile de cap și col femural sunt
intracapsulare, în timp ce fracturile trohanteriene,
intertrohanteriene și subtrohanteriene sunt
extracapsulare.
2.1 Fractura de cap femural
2.2 Fractura de col femural
2.2 Fractura de col femural
2.3 Fracturile masivului trohanterian
2.3 Fracturile masivului trohanterian
 Coxartroza
 Coxartroza este o artropatie cronică a șoldului
dureroasă și deformantă, caracterizată
morfopatologic prin distrugerea cartliajului
articular asociată unor leziuni proliferative ale
țesutului osos subcondral.
 Artrozele coxofemurale domină patologia
șoldului atât prin frecvența lor mare
(reprezentând peste 90% din artropatiile
coxofemurale) cât și prin potențialul lor
invalidant.
 Coxartroza - tablou clinic

 Coxartroza are un debut insidios.

 Durerea la mers este simptomul principal. Din cauza
durerii,mersul este schiopatat,urcarea si coborarea scarilor
sunt deosebit de dureroase. Durerile de start sunt
pronuntate,iar pe parcursul mersului se micsoreaza.Durerile
din regiunea soldului iradiaza in articulatia genunchiului,alta
data este numai in genunchi,fapt ce face dificila
diagnosticarea coxartrozei în debut.
 Redoarea matinala (este cel mai important, cel mai
frecvent si caracteristic simptom al acestei boli), sau redoarea
aparuta dupa un moment de repaus si faptul ca aceasta
redoare dispare „dupa încalzirea articulatiei”.
 Coxartroza - tablou clinic

 Cracmente in articulatia soldului percepute de pacienti in

diferite pozitii sau miscari.
 Atitudinea vicioasă a soldului datorita contracturii
musculare.
 Limitarea miscarilor. Primele semne apar la intentia
bolnavului de a-si incrucisa genunchii,la imposibilitatea de a
se incalta pe partea bolnava(semnul pantofului Duverney)-el
se incalta de la spate,flectand genunchiul . Flexia coapsei
poate sa fie limitata pana la 90°sau chiar si mai putin.
Abductia este limitata considerabil si destul de precoce în
rapord direct cu flexia.Rotatia interna si cea externa sunt
limitate,în comparatie cu soldul sanatos .
 Hipotrofia coaspei si a fesei apare mai tarziu.
 ARTROPLASTIA PROTETICĂ DE ȘOLD
 Artroplastia prin endoprotezare poate fi definita ca o
interventie de chirurgie reconstructiva cu sacrificiu osos si
inlocuirea protetica a componentelor
articulare.Actualmente artroplastia protetica de sold a
devenit foarte raspandita , indicațiile ei sunt atat de
numeroase si largi în patologia articulara a soldului incat ii
confera acestui procedeu chirurgical privilegiul unei
tehnici sigure si de succes.Principiul sau este foarte simplu
si anume, inlaturarea completa a soldului artrozic cu doua
piese protetice perfect adaptate una la alta si solid fixate,
una în bazin (componenta acetabulara-o emisfera din
polietilenă, metal sau ceramică, ce poate avea un învelis
metalic exterior) iar cealalta in femur (componenta
femurala care se introduce in femur si are la capatul liber
aplicata o bila -„noul cap femural" )
 Tratamentul kineziologic șold
protezat
 IMEDIAT POSTOPERATOR- pentru prevenirea
complicatiilor pulmonare si vasculare
 Posturare corecta membru operat :decubit
dorsal, membrul operat extins, in usoara
abductie, nerotat, sprijinire lateral-extern cu o
patura facuta sul
 Exercitii respiratorii
 Exercitii de mobilizare membre
 Pedalaje glezne
 ZILELE URMATOARE
 Mentinerea flexibilitatii articulare, refacerea
mobilitatii articulare, prevenirea atrofiilor
musculare, reeducarea membrului operat
 Exercitii izometrice de mica intensitate pe toate
grupele musculare
 Exercitii active asistate sau direct active
 Exercitii flexie-extensie, de inversie-eversie
antepicior, flexie-extensie genunchi fara
desprinderea piciorului de pe planul patului
 Dupa 2-3 zile

 Pacientul este coborat din pat

 Activitate treptata cu perioade scurte de pozitii
sezand la marginea patului, apoi ortostatism cu
ajutorul cadrului metalic
 Ortostatism cu perioade mai lungi de timp
 Mersul intre bare/cadru metalic, cu incarcarea
progresiva a membrului protezat
Dupa 3-4 saptamani

 Obtinerea si mentinerea amplitudinii de miscare

pe toate sectoarele articulare

 Tonifierea grupelor stabilizatoare ale soldului si

genunchiului
 Etapa tardiva

 Antrenament pentru anduranta-exercitii cu

rezistenta mica, repetate

 Antrenament la bicicleta cu sa inalt pozitionata

 Mersul cu sprijin unilateral

 PROTECȚIE ȘOLD

 Limitarea exercitiilor intense

 Evitarea activitatii cu impact repetat si consistent pe sold
 Evitarea miscarilor solicitante de amplitudine si forta
 Mers regulat cu incaltaminte cu talpa moale, pe teren plat
 Controlul greutatii corporale
 Repaus cu o perna intre genunchi
 Nu se folosesc scaune cu inaltime mica
 Se utilizeaza toalete inalte
 Se evita rotatiile la nivelul soldului
 Nu se abordeaza pozitia de picioare incrucisate sau picior
peste picior
VĂ MULȚUMESC !