Sidu Craiova

St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e
C R AI OVA
1
2
I. Contextul urban și identificarea principalelor probleme și provocări
la nivel local ....................................................................... 5
I.1. PREZENTARE GENERALĂ ..............................................................6
Dezvoltare urbană - definire, concept, politici tendințe .........................7
Localizare geografică.................................................................. 11
Accesibilitate ........................................................................... 11
Organizare administrativă ............................................................ 12
Suprafață ................................................................................ 13
Cadru natural ........................................................................... 14
I.2. DOMENIUL ECONOMIC ............................................................... 19
Profilul economic al zonei ............................................................ 20
Situația antreprenoriatului ........................................................... 27
Forță de muncă și șomaj .............................................................. 47
Sectorul turistic ........................................................................ 56
Dezvoltarea agriculturii și a zonei rurale .......................................... 64
Infrastructura de transporturi ....................................................... 78
Infrastructura tehnică ................................................................. 89
Situația sectorului cercetării, dezvoltării și inovării (CDI) ..................... 98
Întreprinderi și investiții mari ...................................................... 108
Atractivitatea municipiului Craiova ............................................... 120
I.3. DOMENIUL SOCIAL ................................................................... 122
Demografie ............................................................................. 123
Condiții de locuire .................................................................... 140
Fondul locativ ......................................................................... 147
Sănătate și servicii sociale .......................................................... 154
Educația și nivelul de pregătire .................................................... 168
Cultură și timp liber .................................................................. 181
Siguranța populației .................................................................. 190
I.4. MEDIU ................................................................................. 192
Starea naturală a factorilor de mediu ............................................. 193
Poluarea urbană ....................................................................... 197
Spații verzi din mediul urban ....................................................... 206
Managementul deșeurilor ............................................................ 209
Resurse alternative de producere a energiei .................................... 211
I.5. AUDIT ADMINISTRATIV .............................................................. 214
I.6. ZONA FUNCȚIONALĂ URBANĂ CRAIOVA ÎN CONTEXTUL POLILOR DE CREȘTERE
NAȚIONALI ................................................................................. 220
Prezentarea generală a polilor de creștere din România ...................... 221
Dinamica și structura populației ................................................... 222
Dezvoltarea economică .............................................................. 226
Calitatea factorilor de mediu ....................................................... 234
Analiza de clustere la nivelul polilor de creștere ai României ................ 236
I.7. STRATEGII ȘI POLITICI SECTORIALE RELEVANTE ............................... 238
I.8. NEVOI, PROBLEME ȘI SOLUȚII ..................................................... 248
I.9. DIAGNOSTIC ȘI ANALIZĂ SWOT .................................................... 260
Domeniul economic ................................................................... 261
Domeniul social ....................................................................... 269
Mediu .................................................................................... 276
Audit administrativ ................................................................... 278
Principalii Poli de Creștere Naționali – analiză comparativă .................. 279

C R AI OVA
3
II. Viziunea de dezvoltare și obiectivele SIDU ............................ 281
VIZIUNE ................................................................................. 282
OBIECTIV GENERAL .................................................................... 285
OBIECTIVE STRATEGICE ȘI SPECIFICE .............................................. 285
COERENȚA SIDU CU DOCUMENTELE STRATEGICE RELEVANTE ................. 299
III. Calendar de activități pentru implementarea SIDU ................. 307
Perspective de dezvoltare ........................................................... 308
Direcții de acțiune .................................................................... 313
PORTOFOLIUL DE PROIECTE (LISTA LUNGĂ DE PROIECTE) ..................... 316
IV. Implementarea, monitorizarea și evaluarea SIDU ................... 385
Contextul instituțional ............................................................... 386
Planul de acțiune pentru implementarea SIDU .................................. 393
Indicatori pentru monitorizarea și evaluarea SIDU .............................. 397
V. Cadrul partenerial pentru elaborarea și implementarea SIDU ..... 403
Bibliografie ...................................................................... 406
Anexe ............................................................................ 408

C R AI OVA
4
I. Contextul urban și identificarea
principalelor probleme și
provocări la nivel local

C R AI OVA
5
I.1. PREZENTARE GENERALĂ

C R AI OVA
6
I.1.1. Dezvoltare urbană - definire,
concept, politici tendințe
Ce este dezvoltarea urbană integrată?
Potrivit Comisiei Europene, orașele reprezintă motoarele economiei europene,

asigurând locuri de muncă și servicii și deținând rolul de catalizatoare ale
creativității și inovării la nivelul întregii UE. Aproximativ 70% din populația UE
locuiește într-o zonă urbană, iar aceste zone generează peste două treimi din PIB-
ul UE. Cu toate acestea, orașele se confruntă cu o serie de probleme acute, de tip
social, economic sau de mediu, iar un nivel ridicat de dezvoltare urbană poate fi
atins numai prin intermediul unei abordări integrate, care să urmărească toate
dimensiunile sustenabilității urbane, precum şi noile tendințe în domeniu.
La nivel european, numeroase documente strategice pun în discuție conceptul de

dezvoltare urbană durabilă: Carta de la Leipzig (2007), Declarația de la Toledo
privind dezvoltarea urbană (2010), Agenda Teritorială a Uniunii Europene (2011),
Strategia Europa 2020 etc.
Dezvoltarea conceptului de dezvoltare urbană integrată la nivel european a luat

amploare prin Carta de la Leipzig pentru Orașe Europene Durabile, adoptată cu
Dezvoltare urbană ocazia reuniunii ministeriale informale privind dezvoltarea urbană şi coeziunea
integrată: teritorială de la Leipzig (mai 2007). Conform documentului, dezvoltarea urbană
instrument integrată trebuie să devină un principiu comun pentru politica de planificare
strategic, urbană, atât la nivel european, cât și în fiecare stat membru.
participativ și
operațional Ulterior, prin Declarația de la Toledo (iunie 2010), adoptată la finalul Reuniunii
informale a miniștrilor din Uniunea Europeană responsabili cu dezvoltarea urbană,
s-a subliniat necesitatea unei dezvoltări urbane inteligente, durabile şi incluzive
din punct de vedere social, care poate fi realizată numai printr-o viziune globală
şi comprehensivă asupra problemelor orașului.
Dată fiind seriozitatea provocărilor cu care se confruntă, în prezent, localitățile

urbane din UE (de la schimbările demografice la consecințele stagnării economice
în termeni de creare de noi locuri de muncă, precum și creșterea presiunii asupra
mediului), sunt necesare soluții rapide și eficiente pentru atingerea obiectivului
unei economii inteligente, durabile și favorabilă incluziunii, prevăzut în strategia
Europa 2020. Aceste priorități se sprijină reciproc și pot duce la obținerea unui
nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune
socială.

C R AI OVA
7
Astfel, dezvoltarea urbană integrată poate fi definită după cum urmează1:
- un instrument strategic, care asigură complementaritatea dintre domeniile
de politică publică precum: transport, cultură, dezvoltare economică,
infrastructură, educație, protecția mediului etc.;
- un instrument participativ de dezvoltare locală, care agregă interesele
actorilor urbani într-un parteneriat ce urmărește dezvoltarea orașului;
- un instrument operațional de dezvoltare, care înglobează proiecte de
dezvoltare locală pentru domenii ca: renovarea spațiului urban, locuire,
infrastructură, protecția mediului, dezvoltare economică, incluziune socială
etc.
Zone funcționale urbane
Dezvoltarea durabilă a orașelor ca principal motor al dezvoltării economice și

sociale, poate fi realizată doar printr-o abordare integrată, care să urmărească
toate dimensiunile sustenabilității urbane, precum și noile tendințe în domeniu.
Așadar, investițiile trebuie să acopere zonele funcționale urbane, dincolo de
limitele administrative ale municipiilor reședință de județ.
Zona Funcțională Urbană reprezintă acea zonă formată din unul sau mai multe
centre urbane cu caracter polarizator din punct de vedere socio-economic și
localitățile înconjurătoare, între care există cel puțin o relație bazată pe migrație
și navetism (datorată proximității); care împărtășesc una sau mai multe
specializări funcționale și/sau caracteristici cultural-istorice.2
Politici europene pentru o dezvoltare urbană integrată

în perioada 2014-2020
Politica de coeziune a UE pentru perioada 2014-2020 urmărește să stimuleze

SIDU – cadrul strategiile integrate care intensifică dezvoltarea urbană durabilă în vederea
pentru selectarea consolidării rezistenței orașelor şi a asigurării sinergiilor dintre investițiile
proiectelor sprijinite din fondurile structurale şi de investiții europene (SIE). În această
individuale de perioadă, cel puțin 5% din sumele alocate la nivel național din Fondul European
dezvoltare urbană pentru Dezvoltare Regională (FEDR) pentru Obiectivul de Investiții pentru creștere
economică și locuri de muncă vor fi obligatoriu dedicate dezvoltării urbane
durabile (art. 7 al Regulamentului FEDR). Statele membre pot implementa
dezvoltarea urbană durabilă, fie prin intermediul Investițiilor Teritoriale Integrate
(ITI), fie prin intermediul unui program operațional specific, dedicat sau al unei
axe prioritare dedicate.
Elementul central îl constituie finanțarea proiectelor de dezvoltare urbană în baza

Strategiilor Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU), care abordează provocările
economice, de mediu, climatice, demografice și sociale din fiecare oraș. SIDU
constituie cadrul pentru selectarea proiectelor individuale de dezvoltare urbană.
1 Platformă pentru Dezvoltare Urbană Durabilă și Integrată, proiect cofinanțat din FSE prin
PODCA 2007-2013
2
8
Centrul Român de Politici Europene – „România are nevoie de Zone Urbane Funcționale”,
2013

C R AI OVA
Pentru a putea obține finanțarea și a realiza aceste proiecte, organismele
responsabile pentru implementarea SIDU (denumite ”autorități urbane”) trebuie
să se implice în procesul de gestionare a fondurilor. Astfel, autoritățile urbane vor
fi desemnate și vor îndeplini rolul de Organisme Intermediare secundare, fiind
incluse în sistemul de management și control al fondurilor europene structurale și
de investiții.
Această nouă abordare privind strategiile integrate de dezvoltare urbană are un

caracter pronunțat holistic, proiectele de dezvoltare urbană cu finanțare FEDR
trebuind integrate în cadrul unor obiective mai largi ale programelor. Astfel, este
indicată utilizarea Fondului social european (FSE) în sinergie cu FEDR, pentru a
putea susține măsuri în materie de ocupare a forței de muncă, educație, incluziune
socială și capacitate administrativă, concepute și puse în aplicare în cadrul
strategiilor integrate.
În cadrul politicii de dezvoltare urbană integrată, accentul se pune pe o abordare

vizionară care să întrunească dimensiunile spațiale, economice, sociale sau de
mediu ale unui oraș. Aceste politici trebuie să țină cont de specificitatea
problemelor localității, însă urmărirea unei viziuni este un aspect important pentru
o dezvoltare urbană coerentă și durabilă.
Abordarea României privind dezvoltarea urbană

durabilă în perioada 2014-2020
Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 vizează măsuri centrate pe

dezvoltarea urbană durabilă, în special prin Axa prioritară (AP) 4, dedicată
Sprijinirii dezvoltării urbane durabile.
De asemenea, proiecte destinate dezvoltării orașelor vor fi eligibile şi pe alte axe

ale POR 2014-2020. Astfel, la nivelul Acordului de Parteneriat va fi identificat un
mecanism de corelare și prioritizare a investițiilor: investițiile cuprinse în SIDU și
POR 2014-2020 –
finanțate prin Axa Prioritară 4 a POR 2014-2020 vor fi prioritare la finanțare prin
Axa prioritară 4:
alte axe prioritare ale POR 2014-2020 sau alte programe operaționale.
Sprijinirea
dezvoltării urbane
AP 4 a POR 2014-2020, “Sprijinirea dezvoltării urbane durabile” combină
durabile
prioritățile de investiții aferente obiectivelor tematice (OT): OT 4 - economii cu
emisii scăzute de carbon; OT 6 - protecția mediului și promovarea utilizării
eficiente a resurselor; OT 9 – promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei
și OT 10 - investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții.
Bugetul disponibil este de 1,38 miliarde de euro (din Fondul European de
Dezvoltare Regională și contribuția națională), reprezentând 17,88% din fondurile
alocate POR 2014-2020, repartizate pe priorități de investiții și regiuni.
Cu toate acestea, obiectivele tematice și prioritățile de investiții selectate pentru

AP 4 nu acoperă în totalitate domeniile esențiale pentru promovarea unei
dezvoltări urbane durabile comprehensive (spre exemplu, domeniile economic,
social etc.).

C R AI OVA
9
St ra t egia I nt eg ra tă d e D e zvo lta r e Ur ba nă a Po l u lu i d e C r eșt e re C R AI OVA
10
I.1.2. Localizare geografică
Zona funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova este amplasată în partea
de sud-vest a țării, în județul Dolj, Regiunea de Dezvoltare Sud - Vest. Din punct
de vedere teritorial – administrativ, Zona funcțională a Polului de Creștere Urbană
Craiova se învecinează:
- La sud cu localitățile: Sălcuța, Radovan, Întorsura, Cerăt, Giurgița, Drănic,
Rojiște și Bratovoești;
- La vest cu localitățile Orodel, Verbița, Brabova, Șopot, Cernătești, Scăești și
Braloștița;
- La nord cu localitățile Melinești, Farcaș și Țânțăreni (județul Gorj);
Poziționare - La est cu localitățile Leu, Robănești, Balș (județul Olt), Baldovinești (județul
favorabilă în raport Olt) și Vulpeni (județul Olt).
cu municipiul
București – capitala Poziționarea în sud – vestul tarii face ca distanta dintre Zona funcțională a Polului
țării de Creștere Urbană Craiova și majoritatea orașelor importante din România să fie
mai mare, însă o poziționează favorabil în raport cu Municipiul București – capitala
țării. Astfel, distanța dintre municipiul Craiova, amplasat aproximativ în centrul
Zonei Funcționale și cele mai mari orașe din România este următoarea:
- Mun. București – 228 km;
- Municipiul Iași – 621 km;
- Municipiul Brașov – 257 km;
- Municipiul Constanța – 451 km;
- Municipiul Timișoara – 335 km;
- Municipiul Cluj Napoca – 390;
- Municipiul Oradea – 485 km.
I.1.3. Accesibilitate
Zona funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova dispune de o accesibilitate
bună, în localitățile componente ale Zonei putându-se ajunge atât prin utilizarea
căilor aeriene, rutiere, cât şi feroviare.
Principalele trasee rutiere prin care se poate ajunge în Zona funcțională a Polului
de Creștere Urbană Craiova sunt:
Accesibilitate
- E70: Timișoara – Drobeta Turnu Severin – Filiași – Craiova – Caracal – București
generală bună – căi
– Giurgiu;
aeriene, rutiere,
- E574: Craiova – Pitești – Brașov – Târgu Secuiesc – Onești – Bacău;
feroviare
- E79: Oradea – Deva – Petroșani - Târgu Jiu - Craiova – Calafat;
- DN6B: Craiova– Melinești;
- DN65: Craiova – Slatina – Pitești;
- DN55: Craiova – Bechet;
- DN56: Craiova – Caracal.
În ceea ce privește accesul prin căile feroviare, teritoriul Zona funcțională a

Polului de Creștere Urbană Craiova este traversat atât de magistrala feroviară 900
(București (nord) - Roșiori (nord) - Craiova - Filiași - Caransebeș - Lugoj - Timișoara
(nord)), cât și de alte căi ferate secundare precum:

C R AI OVA
11
- Calea Ferată 901: București Nord - Titu - Pitești - Costești - Slatina - Piatra
Olt - Balș - Craiova
- Calea Ferată 912: Craiova – Calafat.
Totodată, accesul în Zona funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova se

poate realiza și prin intermediul Aeroportului Craiova, în prezent existând zboruri
Există dificultăți spre Londra, Liverpool, Bologna, Milano, Roma, Veneția, Barcelona, Valencia,
din punct de Madrid, Paris sau Köln.
vedere al
accesibilității Din punct de vedere al accesibilității rutiere, feroviare și aeriene, localitățile care
rutiere, feroviare întâmpină dificultăți sunt:
și aeriene pentru - Comuna Vârvoru de Jos (doar acces rutier, cel mai important drum fiind
unele localități DJ522A);
componente - Comuna Terpezița (doar acces rutier, cel mai important drum fiind DJ522);
- Comuna Bucovăț (doar acces rutier, cel mai important drum fiind DJ522);
- Comuna Vela (doar acces rutier, cel mai important drum fiind DJ522);
- Comuna Predești (doar acces rutier, cel mai important drum fiind DJ606);
- Comuna Breasta (doar acces rutier, cel mai important drum fiind DJ606).
I.1.4. Organizare administrativă

Zona funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova este formată din 29 de
localități, din care:
- 1 municipiu (Craiova);
- 2 orașe (Filiași și Segarcea);
- 26 de comune (Almăj, Brădești, Breasta, Bucovăț, Calopăr, Coțofenii din
Față, Ghercești, Ișalnița, Mischii, Murgași, Pielești, Predești, Șimnicu de Sus,
Zona funcțională a Terpezița, Țuglui, Vârvoru de Jos, Cârcea, Coșoveni, Vela, Teasc, Malu Mare,
Polului de Creștere Coțofenii din Dos, Ghindeni, Goiești, Podari, Robănești).
Urbană Craiova
cuprinde 29 de În cadrul Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova se regăsește și
localități, dintre Zona Metropolitană Craiova (ZMC) care este compusă din 24 localități, din care:
care 1 municipiu, 2 - 1 municipiu (Craiova);
orașe și 26 de - 2 orașe (Filiași și Segarcea);
comune - 21 de comune (Almăj, Brădești, Breasta, Bucovăț, Calopăr, Coțofenii din
Față, Ghercești, Ișalnița, Mischii, Murgași, Pielești, Predești, Șimnicu de Sus,
Terpezița, Țuglui, Vârvoru de Jos, Cârcea, Coșoveni, Vela, Teasc, Malu
Mare).
Populația după domiciliu din cele 29 de localități componente ale Zonei

Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova, la 1 ianuarie 2016, era de
410.801, reprezentând 58,7% din populația totală de la nivel județean. Din
populația după domiciliu de la nivelul Zonei Funcționale, 74,4% au domiciliul în
municipiul Craiova, din restul populației (fără municipiul Craiova) 6,4% în mediul
urban, iar 19,2% în mediul rural.

C R AI OVA
12
Populația după domiciliu din ZMC cuprindea, la 1 ianuarie 2016, 394.646 persoane,
reprezentând 56,4% din populația totală de la nivelul județului Dolj. Din populația
după domiciliu de la nivel zonal, 77,5% au domiciliul în municipiul Craiova, din
restul populației (fără municipiul Craiova) 6,7% au domiciliul în mediul urban, iar
15,8% în mediul rural.
I.1.5. Suprafață
Suprafața totală a Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova este de

1.791,24 km2, reprezentând 24,2% din suprafața totală înregistrată la nivel
județean. Din totalul fondului funciar al Zonei Funcționale 83,2% este alocat
mediului rural, 12,3% localităților de rang III (orașe), iar 4,5% localităților de rang
I (municipiul Craiova).
Zona metropolitană Craiova are o suprafață totală de 1.510,25 km2, reprezentând

20,4% din suprafața totală a județului Dolj. 80,1% din fondul funciar al zonei este
deținut de mediul rural, 14,6% de localitățile de rang III (orașe), iar 5,3% de
Suprafața totală a localitățile de rang I (municipiul Craiova).
Zonei Funcționale a
Polului de Creștere Ponderea suprafeței intravilane din totalul fondului
Urbană Craiova funcial al Zonei funcționale a Polului de Creștere Urbană
reprezintă 24,2% Craiova, în anul 2014
din suprafața
Suprafața intravilană
totală înregistrată 4,5%
la nivel județean
8.126 ha
Suprafața extravilană
95,5%
170.998 ha
Surs a: INS, calcule proprii
Localitățile cu cea mai mare suprafață din zonă sunt: Orașul Segarcea (120,08
km2), Vârvoru de Jos (107,86 km2) și Orașul Filiași (99,73 km2). Comuna Podari este
a 10-a localitate ca ordin de mărime, după suprafața fondului funciar, cu o
suprafață de 6.794 km2, reprezentând 3,8% din suprafața totală a Zonei
Funcționale.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică din suprafața totală

a Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova 4,6% (8.286 ha) este
ocupată de suprafața intravilană şi 95,4% (170.838 ha) de suprafața extravilană.

C R AI OVA
13
I.1.6. Cadru natural
Relief
Zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova este situată în jumătatea
nord-estică a județului Dolj, la intersecția unor importante căi de comunicații pe
direcțiile est-vest și nord-sud, la limita de trecere între marile unități
geomorfologice: Podișul Getic în nord și Câmpia Dunării (Olteniei) în sud.
Zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova se află într-o arie

preponderent de câmpie, la contactul dintre Câmpia Romanaților, Câmpia
Băileștilor, Piemontul Bălăciței și Piemontul Oltețului, fiind străbătută de valea
Zona Funcțională Jiului și având o diferență de altitudine de aproximativ 100 m între acestea.
urbană dispune de Totodată, zona funcțională este influențată de poziționarea față de unitățile
un relief variat principale de relief, Subcarpații Getici și Fluviul Dunărea, teritoriul prezentând o
înclinație generală nord-sud, dar și de rețeaua hidrografică ce determină un relief
vălurit.
Aria de influență a polului de creștere Craiova
Sursa izocronelor: studiul Polii de creştere. Faza următoare, elaborat în perioada 2012‐2013 de Banca Mondială pentru
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice din România (MDRAP)

C R AI OVA
14
Municipiul Craiova este situat la o altitudine cuprinsă între 75 și 116 m. Totodată,
localitățile din partea de nord a Zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană
Craiova sunt situate la o altitudine mai ridicată față de cele din partea sudică,
altitudinea scăzând pe direcția nord-sud.
Hidrografie
Pe teritoriul Judeţului Dolj se află două bazine hidrografice principale: Dunărea
(150 km) şi Jiul (140km). Râurile secundare aparţin fie primului fie celui al doilea
bazin hidrografic, şi includ: Balasan, Desnățui, Baboia, Ciutura, Jieț (afluenţi al
Resurse
Dunării), Amaradia, Plosca, Raznic, Gilort, Meresel şi Mascot (afluenți ai Jiului).
hidrografice,
Dintre acestea, cele mai importante râuri care traversează Zona Funcțională a
floristice și
Polului de Creștere Urbană Craiova sunt Jiu și Amaradia.
faunistice diverse
și bogate
De asemenea, pe teritoriul Zona funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova
se află și unul dintre cele mai mari lacuri din județ: Lacul Fântânele, din comuna
Vârvoru de Jos.
În partea nordică a unităților deluroase din Zona Funcțională a Polului de Creștere

Urbană Craiova, apa freatică se află la adâncimi de 15 - 22 m şi este interceptată
de văile râurilor prin izvoare ce apar la baza dealurilor şi alimentează afluenţii
Jiului. Pe câmpul mai înalt, de la est de Desnăţui, dintre Radovan – Segarcea –
Drănic, adâncimea apelor este cuprinsă între 20 - 30 m. Aceeaşi valoare a
adâncimilor se menţine şi în zona câmpului înalt Leu – Rotunda (din Câmpia
Romanaţilor, la est de Jiu).
Vegetaţie
Vegetaţia spontană a suferit în ultimele două secole modificări însemnate, ca
urmare a intervenţiei omului care a defrişat pădurile de pe suprafeţe întinse,
determinând despădurirea câmpiei şi a unei bune părţi din Piemontul Getic în
scopul transformării lor în vaste zone pentru practicarea culturilor agricole sau de
Defrișarea ţinuturi cu ierburi pentru păşunarea animalelor.
pădurilor pe
suprafețe întinse, În partea de nord a Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova, cu
ca urmare a ţinuturi deluroase mai înalte apar păduri de cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Quercus
intervenției frainetto), iar în Dealurile Amaradiei, cu altitudini mai mari se află păduri de gorun
antropice, în (Quercus petraea), ale căror arie de răspândire se află pe întreaga jumătate
ultimele 2 secole nordică a Podişului Getic, până la limita cu Subcarpaţii Getici. Alături de acestea
se întâlnesc şi alte specii de foioase care apar în dealurile mai joase şi chiar în
câmpie, cum sunt: teiul, ulmul, frasinul, carpenul.
În partea de sud a Zonei Funcționale, până la limita localității Segarcea, se află

păduri de cer şi gârniţă, dar sub formă de fragmente, faţă de fostele ţinuturi,
cândva, cu păduri întinse. Frecvent, apar specii de stejar pufos şi brumăriu, care
fac trecerea spre silvostepă, cu specii de ierburi din familia gramineelor: păiuşul,
pirul, bărboasa, coada vulpii, golomățul etc. Excepţie face sectorul din vestul şi
nord-vestul oraşului Craiova, în aria localităţilor Breasta și Bucovăţ, unde apare o

C R AI OVA
15
grupare de arbori „favorizată” de cadrul natural oferit de Valea Jiului, cum sunt:
gârniţa, gorunul, frasinul, stejarul pufos şi fagul.
Vegetaţia Luncii Jiului este influenţată de terenurile nisipoase, nivelul apei

Soluri fertile freatice aproape de suprafaţa solului, precum şi de prezenţa mâlurilor umede. De-
pentru majoritatea a lungul acestora apar grupări de sălcii, plopi, răchită, care formează coridoare de
culturilor agricole, zăvoaie în plină câmpie aridă din vecinătate. De asemenea, apar şi specii de stejar
pentru pomicultură în asociaţie cu subarboret de alun, măceş, cătină etc. În perimetrul bălţilor şi
și viticultură zonelor umede (mlaştini) apare o vegetaţie hidrofilă formată de specii de trestie,
papură, nufăr, rogoz, pipirig, piciorul cocoşului, lintiţă etc.
Faună
În linii generale repartiţia faunei urmăreşte mediul propriu de viaţă, respectiv,
pădurea, silvostepa şi câmpul cultivat, luncile cu zonele sale umede până în
domeniul acvatic propriu-zis. În zona pădurilor de foioase şi subarboretelor trăiesc
mamifere mari, cum sunt căpriorul, mistreţul, iepurele, vulpea ş.a. Dintre păsări
sunt specifice cele mici, cântătoare: privighetoarea, cucul, mierla, turtureaua,
piţigoiul, sticletele, care sunt frecvente şi în zăvoaiele de pe lângă ape.
În câmpie, prezenţa plantelor ierboase din speciile gramineelor ca şi a culturilor

agricole propriu-zise, determină existenţa mamiferelor rozătoare (şoarecele de
câmp, şobolanul cenuşiu, popândăul) şi răpitoare mici (dihorul, nevăstuica), iar
dintre mamiferele mai mari, vulpea şi iepurele. Dintre păsări cele mai frecvent
întâlnite sunt: prepeliţa, potârnichea, ciocârlia, graurul, iar prigoria şi lăstunul
cuibăresc deseori în malurile lutoase sau nisipoase ale treptelor de relief.
Soluri
Solurile brune de pădure acoperă podurile teraselor şi culmile deluroase de la nord
de linia Terpeziţa, Craiova, Robăneşti. Solurile brun-roşcate de pădure apar
frecvent în partea de mijloc a judeţului pe o fâşie lată, ocupând treptele mai înalte
ale câmpiei de la vest de Jiu, ca şi partea nordică a câmpului dintre Jiu şi Olt.
Această fâşie reprezintă o zonă de tranziţie de la podiş la câmpia propriu-zisă a
Olteniei. În sud, aceste soluri sunt întâlnite în arealul localităţii Segarcea.
Această categorie de soluri se formează pe luturi argiloase şi loessoide (loessul –o

Zona funcțională a
rocă prăfoasă, uşor cimentată de culoare gălbuie) sunt soluri fertile pentru
Polului de Creștere
majoritatea culturilor agricole, pentru pomicultură şi viticultură. Renumitele
Urbană Craiova
plantaţii din podgoria Segarcea, Galicea Mare sau Dealul Viilor din jurul Craiovei,
dispune atât de
se află în cea mai mare parte pe astfel de soluri.
resurse naturale
regenerabile, cât şi
de resurse naturale
neregenerabile Climă
Judeţul Dolj, și implicit Zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova,
aparţine zonei climatice temperate, cu influenţe mediteraneene datorită poziției
sud - vestice. Poziţia şi caracterul depresionar al terenului pe care îl ocupă, în
apropiere de curbura lanţului muntos carpato-balcanic, determină, în ansamblu, o
climă mai caldă decât în partea centrală şi nordică a tării, cu o medie anuală de
10-11,5°C.

C R AI OVA
16
Resurse naturale
Zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova dispune atât de resurse
naturale regenerabile, cât şi de resurse naturale neregenerabile. Deși cantitatea
şi diversitatea resurselor nu este atât de însemnată precum în alte zone ale țării,
resursele existente nu sunt neglijabile.
O primă resursă este chiar fondul funciar, Zona Funcțională Urbană Craiova având
o suprafață totală de 1.791,25 km 2. Din aceasta, 1.398,08 km2 (78,1%) reprezintă
terenuri agricole, demonstrând că Zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană
Craiova este o zonă cu orientare agricolă.
O altă resursă naturală este reprezentată de păduri, suprafața acestora fiind de

221,74 km2. În totalul fondului funciar, pădurile și vegetația forestieră ocupă un
procent de 12,4%. Zona de sud și sud-vest a Zonei Funcționale beneficiază de cele
mai mari suprafețe de păduri, comunele Bucovăț, Calopăr și Vârvoru de Jos având
cele mai mari ponderi ale pădurilor în totalul fondului funciar.
Resursele din subsolul Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova

cuprind zăcăminte de ţiţei la Brădeşti, Almăj, Șimnicu de Sus, Gherceşti, Pieleşti,
Coşoveni, Malu Mare, Cârcea, gaze naturale la Işalniţa, Gherceşti, Șimnicu de Sus,
Pieleşti şi Coşoveni. Ca roci de construcţie există: argile, luturi argiloase, balast,
aflate în diferite perimetre din aria localităţilor Filiaşi și Işalniţa.
În Zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova există mai multe situri
comunitare Natura 2000:
Existența siturilor - ROSCI0045 Coridorul Jiului, cu o suprafaţă de 71452 ha, este sit
comunitare interjudeţean şi se întinde pe trei judeţe: Dolj, Mehedinţi şi Gorj şi a fost
protejate Natura declarat pentru protecţia unui număr de 18 habitate de interes comunitar,
2000 1 specie de plante, 2 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni şi reptile, 12
specii de peşti şi 7 specii de nevertebrate de interes comunitar (conform
Formularului Standard Natura 2000 – Coridorul Jiului);
- ROSCI0202 Silvostepa Olteniei, cu o suprafaţă de 9297 ha, a fost declarat
pentru protecţia unui număr de 5 habitate de interes comunitar, 1 specie de
plante, 3 specii de amfibieni şi reptile și 3 specii de nevertebrate de interes
comunitar (conform Formularului Standard Natura 2000 – Silvostepa
Olteniei);
- ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre, cu o suprafaţă de 19800 ha, a fost
declarat pentru protecția unui număr de 36 de specii de păsări enumerate în
Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC. Situl găzduieşte un număr de
76 specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a Directivei
Consiliului 2009/147/EC (conform Formularului Standard Natura 2000 –
Confluența Jiu-Dunăre).

C R AI OVA
17
Surse de energie regenerabile
În ceea ce privește potențialul de producere a energiei regenerabile pe care îl are
Zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova, disparitățile între cele 29
de localități componente nu sunt foarte mari. Conform „Studiului privind
evaluarea potențialului energetic actual al surselor regenerabile de energie în
România, identificarea celor mai bune locaţii pentru dezvoltarea investiţiilor în
producerea de energie electrică neconvenţională” publicat de Ministerul
Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri în 2010, Zona Funcțională urbană
Craiova dispune de potenţial important în producerea de energie solară, energie
eoliană, microhidroenergie şi biomasă.
Partea de sud a Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova se

Zona funcțională încadrează în zonele cu potențial foarte ridicat de producere a energiei solare,
Urbană Craiova radiaţia solară pe suprafaţă orizontală fiind de peste 1.400 MJ/m 2. Potențial ridicat
dispune de un există și în localitățile din nordul zonei, radiaţia solară pe suprafaţă orizontală
potenţial important fiind cuprinsă între 1.300 și 1.400 MJ/m 2.
în producerea de
energie solară, Harta eoliană a României cuprinde vitezele medii anuale calculate la înălțimea de
energie eoliană, 50 m deasupra solului. Partea de sud a Zonei Funcționale a Polului de Creștere
microhidroenergie şi Urbană Craiova reprezintă o zonă cu potențial eolian ce poate fi utilizat în mod
biomasă. rentabil, viteza medie anuală a vântului situându-se în jurul a 6 m/s. În localitățile
din nordul zonei, viteza medie anuală a vântului se situează în jurul a 4 m/s.
Zona Funcțională Urbană Craiova se încadrează într-o regiune cu potențial foarte

Zona funcțională
mare pentru dezvoltarea energiei pe bază de biomasă, potențialul energetic tehnic
Urbană Craiova
al biomasei în Câmpia de Sud fiind de 126.639 TJ (circa 24,4% din totalul național).
dispune de un
Potențialul de energie pe bază de biomasă se datorează, în primul rând, biomasei
potenţial important
agricole, toată regiunea de sud a țării fiind axată pe agricultură.
în producerea de
energie solară, În ceea ce privește potențialul de producere a micro hidroenergiei, există potențial
energie eoliană, în primul rând în cadrul localităților traversate de Jiu: Filiași, Brădești, Ișalnița,
microhidroenergie şi Breasta, Bucovăț, Craiova, Malu Mare, Țuglui și Teasc.
biomasă.

C R AI OVA
18
I.2. DOMENIUL ECONOMIC

C R AI OVA
19
I.2.1. Profilul economic al zonei
Municipiul Craiova reprezintă un pol de creștere, fiind un sistem de creștere
economică durabilă și de dezvoltare a unor rețele policentrice locale, pentru
realizarea unui echilibru între mediul urban și cel rural, în vederea reducerii
discrepanțelor teritoriale.
Profilul Zonei Funcționale Urbane a Craiovei este definit printr-o specializare

comercială în sectoare mai puțin avansate din punct de vedere tehnologic. Pe de
altă parte, se manifestă o tendință spre sectoare cu necesitate mare de cunoștințe
Sectorul economic al
avansate precum și creșterea puternică a specializării industriale și comerciale în
județului Dolj care
industriile bazate pe tehnologie. Pentru a stimula competitivitatea sunt necesare
are potențial de
evoluții către sectoare inovatoare, bazate pe cunoștințe avansate, sprijinirea
specializare
inovării și investirea în educație și formare profesională pe tot parcursul vieții.
inteligentă este cel
al mijloacelor de
Potrivit Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2014 – 2020, sectorul
transport
economic al județului Dolj care are potențial de specializare inteligentă este cel
al mijloacelor de transport.
Jumătate din economia județului Dolj este susținută de grupul american Ford. De
asemenea, tot jumătate din valoarea exporturilor realizate din județul Dolj, în
anul 2015, sunt reprezentate de mijloace și materiale de transport, realizate, în
genere, în cadrul uzinei Ford.
Excelența economică este un concept controversat care se poate realiza pe baza

resurselor naturale existente sau, în lipsa acestora, se poate pune accentul pe
dezvoltarea nivelului de educație și a competențelor forței de muncă.
Potrivit Studiului privind Strategia Regională de Inovare pentru Specializare

Inteligentă (ADR Sud-Vest Oltenia), pe baza datelor cu privire la principalele
sectoare de activitate naționale pentru perioada 2008 – 2013, la nivelul Regiunii
Sud-Vest Oltenia se observă o serie de tendințe predominante de specializare.
Astfel, în toți cei 6 ani analizați, două industrii domină activitatea întreprinderilor
din regiune: industria prelucrătoare și comerțul cu ridicata și cu amănuntul;
repararea autovehiculelor și motocicletelor.
Localitățile membre ale Zonei Metropolitane Craiova prezintă, conform Studiului

de fundamentare a PATZ – Zona Metropolitană Craiova -Studiu de Economie
Sectorul IT&C
Urbană, un avantaj competitiv la nivelul a 3 dintre cele 4 ramuri ale economiei
reprezintă cea mai
(agricultura, industrie, turism).
mare concentrare
locală, sugerând
Pentru determinarea potențialului competitiv al Zonei s-a calculat coeficientul de
calificarea resursei
localizare, prin raportarea ponderii numărului de angajați dintr-un sector la nivel
umane în domenii de
micro la ponderea numărului de angajați din respectivul sector, dar la nivel macro.
specializare
Astfel, realizând aceste calcule între numărul de angajați de la nivelul Zonei
inteligentă.
Metropolitane și cei de la nivelul județului Dolj, a rezultat că doar serviciile
prezintă un nivel de deconcentrare ce sugerează distribuția relativ uniformă a
forței de muncă la nivelul județului. La nivel de diviziuni ale activităților
economice, sectorul IT&C reprezintă cea mai mare concentrare locală, sugerând
calificarea resursei umane în domenii de specializare inteligentă (este sectorul
care a obținut cea mai mare valoare a coeficientului de localizare, de 2,26).

C R AI OVA
20
Cum ponderea angajaților din IT&C nu este însă majoritară în domeniul serviciilor,
coeficientul de localizare din acest domeniu nu a influențat valoarea coeficientului
la nivelul sectorului servicii. Așa cum era de așteptat, industria prelucrătoare și
extractivă (coeficient de localizare de 1,41) prezintă și ea un nivel mare de
concentrare locală, alături de construcții (coeficient de localizare de 1,60),
distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare
(coeficient de localizare de 1,24).
Activitatea economică a Zonei Metropolitane Craiova este relevantă la nivelul

fiecăruia din cele 4 sectoare de activitate, nu numai în raport cu performanța
economică a județului, ci și în raport cu întreaga Regiune de Dezvoltare Sud-Vest
Oltenia, unde pare că nu există competitori semnificativi pentru întreprinderile
din domeniu IT&C.
Distribuția orașelor în cadrul județului oferă informații relevante cu privire la

oportunitățile oferite populației din punct de vedere economic și social.
În ceea ce privește județul Dolj, se observă o distribuție în formă de stea a rețelei

Municipiul Craiova urbane, în centru fiind situat municipiul Craiova, cel mai important centru
este singurul centru economic și social din regiune.
urban care poate
polariza localitățile Restul orașelor sunt destul de depărtate de reședința județului, grupate în special
învecinate, având în în partea de sud a județului, de-a lungul Dunării, iar cele mai apropiate orașe sunt
vedere dimensiunea reduse ca dimensiuni și au un profil predominant agricol.
demografică şi aria
de influență extinsă. Referindu-ne la Zona Urbană Funcțională a municipiului Craiova, aceasta
concentrează aproximativ 86% din populația urbană a județului Dolj, reprezentând
practic punctul polarizator al majorității activităților socio - economice județene,
influența acestui pol depășind granițele județului.
Municipiul Craiova este singurul centru urban care poate polariza localitățile
învecinate, având în vedere dimensiunea demografică şi aria de influență extinsă.
Zona Funcțională, cu polul său de creștere Craiova, se remarcă așadar prin

concentrarea populației, a activităților economice şi culturale, având un rol
important ca nod de transport regional şi stimulând dezvoltarea zonelor
învecinate, printr-o bună conectivitate.
Populația stabilă la recensământ, în mediul urban al județului Dolj
Localitate Populația stabilă % din total urban

Total județ Dolj 660.544 -
Total urban Dolj 344.037 100%
Craiova 269.506 78%
Băilești 17.437 5%
Calafat 17.336 5%
Bechet 3.657 1%
Dăbuleni 12.182 4%
Filiași 16.900 5%
Segarcea 7.019 2%
Sursă date: Recensământul Populației și Locuințelor 2011

C R AI OVA
21
Între regiunile de dezvoltare din România, Sud-Vest Oltenia a ocupat în fiecare an
din perioada 2008-2014, ultimul loc în ceea ce privește valoarea PIB-ului, potrivit
datelor furnizate de INS. În profil regional, economia județului Dolj (concentrată
în proporție de peste 80% în Zona Urbană Funcțională) contribuie cu 34,3% la
formarea PIB-ului regional și cu 2,5% la formarea PIB-ului național, fiind de altfel
și economia care a înregistrat și cea mai mare rată de creștere în perioada
analizată (creștere de 21,7% în perioada 2010 – 2014).
PIB-ul pe județe în regiunea Sud Vest Oltenia și la nivelul României
- milioane lei-
Modificare
Reg./ Județ 2010 2011 2012 2013 2014
2014-2010
România 533.881,1 565.097,2 595.367,3 637.456.0 668.143,6 25,1%
Regiunea SV 48.340,0
42.368,6 44.583,5 46.275,2 48.013,1 14,1%
Oltenia
Județul Dolj 13.609,3 14.307,3 14.850,1 15.636,4 16.563,3 21,7%
Județul Gorj 9.758,2 10.242,1 10.491,9 10.846,3 9.980,6 2,3%
Județul Mehedinți 4.324,1 4.479,6 4.621,2 4.653,6 4.748,3 9,8%
Județul Olt 7.166,4 7.262,0 7.773,1 8.064,0 8.459,5 18,0%
Județul Vâlcea 7.510,6 8.292,5 8.538,9 8.812,8 8.588,3 14,3%
Sursă date: INS; calcule proprii
Din punct de vedere al poziționării și accesibilității, ca importanți factori a

competitivității economice, Zona Metropolitană Craiova este străbătută de
drumurile europene E70, E79 și E574, ce traversează partea de sud-vest și cea de
vest a țării, de la Timișoara, la Giurgiu, respectiv de la Borș la Calafat. Cele două
drumuri europene se unesc în apropiere de orașul Filiași, pe care îl străbat, urmând
să treacă și prin comunele Brădești, Coțofenii din Față, Almăj, Ișalnița și municipiul
Craiova, după care se despart, primul mergând spre est, iar cel de-al doilea înspre
vest.
Prin municipiul Craiova și prin comuna Pielești trece și drumul european E574, care
leagă sud-vestul țării de Regiunea de Est, ajungând până în Bacău.
Tot prin Zona Funcțională trec și drumurile naționale DN6 (București – Craiova –
Timișoara), DN6B (Craiova– Melinești – Hurezani), DN 65 (Craiova – Slatina – Pitești),
DN 65C (Craiova – Giulești – Horezu), DN 55 (Craiova – Bechet) și DN 56 (Craiova –
Caracal).
În ceea ce privește accesul prin căile feroviare, teritoriul Zonei Funcționale

Craiova este traversat atât de magistrala feroviară 900 (București Nord - Roșiori
Nord - Craiova - Filiași - Caransebeș - Lugoj - Timișoara Nord), cât și de magistrala
200 (Craiova – Simeria).
Totodată, accesul în Zona Polului de Creștere se poate realiza și prin intermediul

Aeroportului Craiova, în prezent existând zboruri spre Milano, Londra, Roma,
Bologna, Barcelona, Valencia sau Antalya.
În ceea ce privește accesibilitatea intra-zonă, unitățile administrative componente

se desfășoară pe o rază de aproximativ 30 km împrejurul municipiului Craiova,
distanță considerată optimă pentru dezvoltarea spațiului periurban. Mai mult,
arealul de polarizare a Craiovei fiind mult mai extins, există posibilitatea reală de
extindere a zonei metropolitane prin includerea și a altor comune învecinate.

C R AI OVA
22
Prin poziția deținută în cadrul regiunii, Zona Polului de Creștere Craiova
concentrează și principalele resurse de muncă înalt calificate, fiind, totodată, un
important centru universitar al României. Universitatea Craiova este cel mai mare
centru universitar din sud-vestul României, punând la dispoziția studenților o
infrastructură de pregătire și cercetare de ultimă generație, precum și
parteneriate extrem de solide cu mediul socio-economic și cu cel academic
internațional. Universitatea Craiova deține peste 70,0 % din numărul de studenți
din sistemul universitar de stat la nivel regional și 4,0% din studenții de la nivel
național, ceea ce îi asigură premisele dezvoltării actuale dar și celei viitoare,
conform datelor preluate din ”Raportul public pentru anul 2015: Starea finanțării
învățământului superior și măsurile de optimizare ce se impun”, realizat de
Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior.
În plus, Universitatea Craiova este poziționată, în anul 2015, pe locul al 8-lea la

nivel național în ceea ce privește efectivul de studenți înmatriculați în sistemul
superior de stat, după marile universități din Cluj-Napoca (”Babeș-Bolyai” și
Universitatea Tehnică Cluj Napoca), București (Universitatea București,
Politehnica și ASE), Iași (”Alexandru Ioan Cuza”) și Brașov (Universitatea
”Transilvania”). Comparativ cu anul precedent, numărul de studenți din cadrul
Universității Craiova s-a diminuat cu 9,3%, determinând pierderea locului 6 în topul
descendent de la nivel național.
Din punct de vedere economic, municipiul Craiova este lider în ceea ce privește
Din punct de vedere numărul de firme active la finele anului 2015, potrivit datelor furnizate de Oficiul
economic, municipiul Național pentru Registrul Comerțului, disparitățile între municipiu și localitățile
Craiova este lider în pe care acesta a reușit să le polarizeze fiind destul de mari.
ceea ce privește
numărul de firme Astfel, 87,6% dintre unitățile locale active ale Zonei Funcționale a Polului de
active la finele Creștere Craiova își au sediul în municipiul Craiova și doar 12,4% în celelalte
anului 2015, potrivit localități. Similar, 83,5% din cifra de afaceri și 86,7% din numărul de salariați ai
datelor furnizate de Zonei Urbane Funcționale se găsesc doar în municipiul Craiova.
Oficiul Național
pentru Registrul Economia concentrată în municipiul Craiova
Comerțului, din total Zonă Funcțională, în 2015
disparitățile între
municipiu și
localitățile pe care % agenți economici 87,6%
acesta a reușit să le
polarizeze fiind
% nr. salariați 86,7%
destul de mari.
% cifră afaceri 83,5%
Sursă date: ONRC
O comparație între mediul urban și cel rural al polului de creștere se poate face
între valorile medii. În medie, în localitățile urbane ale Zonei Funcționale a
Craiovei sunt înregistrate 4.326 firme, care au un număr mediu de 22.776,0
salariați, obținând o cifră de afaceri de 5.902,3 milioane lei. Pe de altă parte, la

C R AI OVA
23
nivelul comunelor funcționează un număr mediu de 53,2 firme, care au, în medie,
331,5 salariați și o cifră de afaceri medie de 81,3 milioane lei.
Densitatea întreprinderilor este de 38,9 unități la 1.000 locuitori din mediul urban
și de 17,6 firme/1.000 locuitori în cel rural; dacă nu s-ar lua în considerare
municipiul Craiova, valoarea indicatorului pentru orașe (15,1 firme/1.000
locuitori) ar fi inferioară mediului rural, conform datelor bilanțiere depunse la
finalul anului 2015.
Cele mai numeroase, atât în mediul urban cât și în cel rural, sunt
microîntreprinderile, acestea având un număr maxim de 9 angajați. Din numărul
total de agenți economici de la nivelul Polului de Creștere Craiova, 9,3% din
microîntreprinderi, 13,2% din întreprinderile mici (10-49 salariați), 13,8% din
întreprinderile mijlocii (50-249 salariați) și 13,3% dintre întreprinderile mari (cu
250 salariați și mai mulți) își au sediul în mediul rural al zonei.
Repartiția agenților economici din ZFU

pe categorii de mărime, pe medii, în anul 2015
mari; 0,3% mici; 6,9%
mijlocii; 1,7%
mici; 9,8% mijlocii; 1,1%
mari; 0,2%
RURAL
URBAN
micro; 91,8%
micro; 88,3%
Pe sectoare economice, 42,5% dintre unitățile locale active din mediul urban și
38,9% din cele aferente comunelor au ca domeniu de activitate comerțul cu
ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport și
depozitare, hoteluri și restaurante. Următorul sector predominant în 39,5% din
întreprinderile urbane și în 28,7% dintre cele rurale este cel al serviciilor. De
asemenea, 9,3% dintre companiile de la nivel urban și 18,4% dintre cele de la nivel
rural se ocupă cu activități industriale, în timp ce 7,1% dintre agenții economici
din mediul urban și 8,5% dintre cei de la nivelul comunelor se ocupă cu
Productivitatea
construcțiile. Sectorul economic care concentrează cele mai puține întreprinderi
muncii
active este agricultura, silvicultura și comerțul: numai 5,4% dintre companiile din
înregistrează o
mediul rural și 1,6% dintre cele din mediul urban au activități în acest sector.
valoare superioară
în mediul rural
Productivitatea muncii înregistrează, totodată, o valoare superioară în mediul
(259,1 mii
urban (259,1 mii lei/salariat) comparativ cu cel rural (245,2 mii lei/salariat), dar
lei/salariat),
cu diferențe mai mici.
comparativ cu cel
rural (245,2 mii
Numărul mediu de salariați ai unei firme din Zona Funcțională a Polului de
lei/salariat)
Creștere înregistrează, în anul 2015, valoarea de 5,4 salariați/ întreprindere

C R AI OVA
24
activă, cu diferențe pe medii: 5,3 salariați/ întreprindere activă în mediul urban
și 6,2 salariați/ întreprindere activă în mediul rural.
Astfel, într-un clasament descendent al numărului mediu de salariați pe unitate

locală activă, primele trei poziții aparțin comunelor Ghercești, Șimnicu de Sus și
Pielești, cu peste 10 salariați/ întreprindere activă. Într-un top descendent al
numărului mediu de salariați pe unitate activă, orașul Segarcea se situează pe
poziția a 5-a (8,1 salariați/ întreprindere activă), municipiul Craiova pe poziția a
7-a (5,3 salariați/ întreprindere activă), iar orașul Filiași pe cea de-a 17-a (2,6
salariați/ întreprindere activă).
Rata șomajului de 4
ori mai mică în
Diferențe semnificative se remarcă între rata șomajului din mediul urban și cea
mediul urban,
din mediul rural; în prima situație, rata șomajului estimată pe baza datelor INS
comparativ cu pentru anul 2015 a fost de 2,5%, de aproape 4 ori mai mică decât cea aferentă
mediul rural (2,5%,
comunelor, de 9,0%.
respectiv 9,0%).
Indicatori economici ai Zonei Funcționale Craiova, pe medii de proveniență,
în anul 2015
urban rural
Nr. mediu agenți economici pe localitate 4.326,0 53,2
Nr. mediu salariați ai agenților economici pe localitate 22.776,0 331,5
Cifra medie de afaceri a agenților economici per localitate
5.902,3 81,3
(milioane lei)
Densitate (agenți economici/1.000 locuitori) 38,9 17,6
Productivitatea muncii (mii lei/salariat) 259,1 245,2
Cifra medie de afaceri pe agent economic (milioane lei) 1,5 1,4
Sursă date: ONRC

C R AI OVA
25
Principalii indicatori ai mediului de afaceri, la 31 decembrie 2015
în zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova
Unitate
Cifră de afaceri Cifră de Productivitate
administrativ Nr. firme Nr. salariați
totală (milioane lei) afaceri medie a muncii (mii
teritorială
(mii lei/ firmă) lei/salariat)
Nr. % ZFU Valoare % ZFU Nr. % ZFU
Regiunea SV
48.631 - 54.582,5 - 1.122,4 246.612 - 221,3
Oltenia
Județul DOLJ 17.764 - 21.767,1 - 1.225,3 87.306 - 249,3
TOTAL Zonă
100,0
Funcțională 14.361 100,0% 19.820,5 100,0% 1.380,2 76.946 257,6
%
urbană*
TOTAL ZMC 14.181 98,7% 19.703,7 99,4% 1.389,4 76.165 99,0% 258,7
Municipiul
12.577 87,6% 16.542,8 83,5% 1.315,3 66.698 86,7% 248,0
Craiova
Orașul Filiaşi 295 2,1% 120,1 0,6% 407,3 772 1,0% 155,6
Orașul Segarcea 106 0,7% 1.044,1 5,3% 9.850,0 858 1,1% 1216,9
Almăj 13 0,1% 3,5 0,0% 266,0 18 0,0% 192,1
Brădeşti 47 0,3% 33,5 0,2% 712,6 141 0,2% 237,5
Breasta 48 0,3% 23,9 0,1% 498,8 111 0,1% 215,7
Bucovăţ 57 0,4% 9,0 0,0% 158,8 129 0,2% 70,2
Calopăr 20 0,1% 2,6 0,0% 131,0 37 0,0% 70,8
Cârcea 325 2,3% 976,9 4,9% 3.005,9 2.844 3,7% 343,5
Coşoveni 73 0,5% 224,3 1,1% 3.072,0 302 0,4% 742,6
Coţofenii din
23 0,2% 2,7 0,0% 116,4 29 0,0% 92,3
Faţă
Gherceşti 54 0,4% 76,0 0,4% 1.408,0 763 1,0% 99,7
Işalniţa 129 0,9% 95,9 0,5% 743,5 685 0,9% 140,0
Malu Mare 93 0,6% 100,6 0,5% 1.082,0 380 0,5% 264,8
Mischii 22 0,2% 2,2 0,0% 100,0 27 0,0% 81,5
Murgaşi 9 0,1% 1,2 0,0% 128,0 5 0,0% 230,3
Pieleşti 167 1,2% 406,8 2,1% 2.435,9 1.960 2,5% 207,5
Predeşti 28 0,2% 2,9 0,0% 104,2 42 0,1% 69,5
Şimnicu de Sus 15 0,1% 11,8 0,1% 783,5 189 0,2% 62,2
Teasc 17 0,1% 4,8 0,0% 284,8 25 0,0% 193,7
Terpeziţa 12 0,1% 9,5 0,0% 792,8 44 0,1% 216,2
Ţuglui 37 0,3% 6,5 0,0% 175,5 80 0,1% 81,2
Vârvoru de Jos 10 0,1% 0,9 0,0% 87,8 14 0,0% 62,7
Vela 4 0,0% 1,1 0,0% 286,0 12 0,0% 95,3
Coțofenii din
8 0,1% 3,1 0,0% 386,5 39 0,1% 79,3
Dos
Ghindeni 24 0,2% 37,4 0,2% 1.560,2 83 0,1% 451,1
Goiești 20 0,1% 5,4 0,0% 269,0 29 0,0% 185,5
Podari 127 0,9% 70,6 0,4% 555,5 625 0,8% 112,9
Robănești 1 0,0% 0,3 0,0% 339,9 5 0,0% 68,0
*Zona Metropolitană Craiova și comunele Coțofenii din Dos, Ghindeni, Goiești, Podari și Robănești
Sursă date: ONRC; calcule proprii

C R AI OVA
26
I.2.2. Situația antreprenoriatului
În 31 decembrie 2015, erau înregistrate la Oficiul Național al Registrului Comerțului

(ONRC) un număr de 14.361 întreprinderi active din punct de vedere economic, în
cadrul Zonei Funcționale a Polului de Creștere Craiova, adică 80,8% din întreprinderile
existente la nivel județean (17.764 firme).
În anul 2015 comparativ cu 2009, se observă o evoluție ascendentă a numărului

agenților economici din cadrul Polului de Creștere Craiova și a Zonei Metropolitane,
dar nu și în ceea ce privește municipiul Craiova. În anul 2010 se observă scăderea
semnificativă a numărului agenților economici, pe pe fondul crizei economice
80,8% din mondiale care a dus a restrângerea activității tot mai multor firme.
întreprinderile
existente la nivel În funcție de situația economică depusă la 31.12.2015 la ONRC, 73,7% dintre agenții
județean sunt economici înregistrați la nivelul Polului de Creștere Craiova au obținut o cifră de
înregistrate în Zona afaceri mai mare decât zero, 26,3% dintre aceștia au înregistrat o cifră de afaceri
Funcțională a Polului egală cu zero, în timp ce 0,02% au obținut o cifră de afaceri mai mică decât zero.
de Creștere Craiova Acele 3 companii care au înregistrat o cifră de afaceri negativă își au sediul social în
municipiul Craiova.
Conform aceleiași clasificări, 99,4% dintre salariații înregistrați la nivelul Polului de

Creștere Craiova aparțin agenților economici cu cifră de afaceri mai mare decât zero,
iar 0,6% aparțin agenților economici cu cifră de afaceri egală cu zero. În 2015,
companiile din cadrul Zonei Funcționale care înregistrau cifră de afaceri mai mică
decât zero, nu aveau niciun angajat.
De asemenea, repartiția profitului obținut pe aceleași categorii arată că 99,9% din

valoarea acestuia, înregistrat de ONRC la finele anului 2015, aparține agenților
economici cu cifră de afaceri mai mare decât zero, în timp ce numai 0,1% a fost
realizat de agenții economici cu cifră de afaceri egală cu zero. Companiile care au
avut, în cursul anului 2015, o cifră de afaceri negativă, nu au obținut profit.
Evoluția numărului de agenți economici

din Zona Funcțională a Polului de Creștere Craiova*,
în perioada 2009 - 2015
13.100 14.658 14.800
14.585
13.000 14.480 14.600
14.361
14.247 14.298
12.900 14.400
14.502
12.800 14.421 14.200
14.327
13.921
12.700 14.152 14.181 14.000
14.121
12.600 13.800
12.500 13.803 13.600
12.400 13.400
13.027 12.645 12.861 12.918 12.926 12.949 12.577
12.300 13.200
Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
Municipiul Craiova Zona Funcțională Urbană*

Zona Metropolitană Craiova Sursă date: ONRC
St ra t egia I nt eg ra tă d e D e zvo lt a r e U r ba nă a Po l u l ui
d e C r eșt e re C RA IO VA
27
În ceea ce privește pierderea netă, 88,4% din valoarea acesteia a fost înregistrată de
agenții economici cu cifră de afaceri mai mare decât zero, 11,5% de agenții economici
care au obținut o cifră de afaceri egală cu zero, iar 0,1% de către cei care au
înregistrat o cifră de afaceri mai mică decât zero.
Notă: Analiza economică s-a realizat pe baza indicatorilor financiari raportați a

agenților economici activi din punct de vedere economic, care au raportat situația
bilanțieră la 31 decembrie 2015 și care au obținut o cifră de afaceri zero sau mai
mare decât zero, conform datelor furnizate de ONRC.
Densitatea întreprinderilor de la nivelul Polului de Creștere era de 34,8/1.000

locuitori, în anul 2015, valoare superioară celei județene (25,2 firme/1.000 locuitori)
și regionale (21,9 firme/1.000 locuitori), dar inferioară densității întreprinderilor din
municipiul Craiova (40,9 firme/1.000 locuitori). De asemenea, densitatea unităților
locale active de la nivel național era de 23,7 unități locale active la 1.000 locuitori,
conform statisticilor furnizate de Institutul Național de Statistică.
Pe localități, densitatea cea mai ridicată a unităților locale active se înregistrează în

comuna Cârcea unde, la 1.000 locuitori se găsesc 147,5 firme, la mare distanță de
municipiul Craiova (40,9 firme/1.000 locuitori) sau Pielești (46,5 firme/1.000
locuitori). La polul opus, cea mai mică densitate a unităților locale active sunt în
comuna Vela (2,1 firme/1.000 locuitori) și Robănești (0,4 firme/1.000 locuitori).
Densitatea agenților economici din Zona Funcțională a

Polului de Creștere Craiova*, în anul 2015
(firme/1.000 locuitori)
Regiunea Sv Oltenia 21,9
Județul DOLJ 25,2
TOTAL Zonă funcțională urbană* 34,8
TOTAL ZMC 35,8
Cârcea 147,5
Pielești 46,5
Municipiul Craiova 40,9
Ghercești 33,1
Ișalnița 32,0
Coșoveni 22,3
Malu Mare 22,2
Podari 18,9
Orașul Filiași 15,9
Bucovăț 13,7
Ghindeni 13,4
Predești 13,3
Orașul Segarcea 13,2
Mischii 13,0
Țuglui 12,7
Coțofenii din Față 11,7
Breasta 11,5
Brădești 10,5
Terpezița 7,5
Almăj 6,8
Goiești 6,5
Teasc 5,6
Calopăr 5,1
Vârvoru de Jos 3,9
Murgași 3,7
Coțofenii din Dos 3,5
Șimnicu de Sus 3,3
Vela 2,1
Robănești 0,4
Sursă date: ONRC
St ra t egi a I nt eg ra tă d e D e zvo lta r e U r ba n ă a Po l u l ui de Cr eș te r e

C R AI OVA
28
În ceea ce privește distribuția întreprinderilor pe clase de mărime, nu există
diferențe semnificative la nivelul Zonei Funcționale Urbane, a Zonei Metropolitane
Craiova și a municipiului Craiova, potrivit calculelor efectuate pe baza datelor
furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru anul 2015.
Astfel, peste 90,0% dintre agenții economici sunt de tipul microîntreprinderilor, având
maxim 9 salariați, puțin peste 7,0% erau întreprinderi mici (între 9 și 49 salariați),
puțin peste 1,0% erau întreprinderi mijlocii (între 50 și 249 salariați), iar 0,2% erau
întreprinderi mari (aveau 250 salariați și peste). Pe de altă parte, se poate observa o
concentrare semnificativă a întreprinderilor mari în municipiul Craiova: 75,8% din
întreprinderile active cu peste 250 salariați de la nivel județean și 86,2% din numărul
celor din Zona Funcțională își au sediul social localitatea reședință a județului Dolj.
Distribuția agenților economici cu cifră de afaceri zero

și mai mare decât zero, în funcție de clasa de mărime,
la 31.12.2015
Zona Funcțională
0,2%
Urbană* 91,5% 7,1% 1,2%
Zona Metropolitană
0,2%
91,5% 7,1% 1,1%
Craiova
0,2%
Municipiul Craiova 91,9% 6,8% 1,1%
Microîntreprinderi Întreprinderi mici

Întreprinderi mijlocii Întreprinderi mari Sursă date: ONRC
În ceea ce privește dezvoltarea intra-zonă a antreprenorialului și economiilor locale,

87,6% dintre se remarcă însă o concentrare masivă a economiei în municipiul Craiova (87,6% dintre
companiile din Zona companii din Zona Funcțională au sediul social în Craiova). Numai în 14 localități ale
Funcțională urbană au Zonei Funcționale, efectivul agenților economici activi reprezintă mai mult de 1% din
sediul în municipiul totalul polului de creștere (municipiul Craiova, orașul Filiași și în comunele Cârcea și
Craiova Pielești).
În funcție de forma sub care s-au înregistrat la ONRC, majoritatea agenților

economici atât de la nivelul Regiunii SV Oltenia, a județului Dolj, a Zonei Funcționale,
a Zonei Metropolitane Craiova, cât și a municipiului Craiova sunt de tipul SRL-urilor,
în peste 97,0% din cazuri.

C R AI OVA
29
Repartiția numărului agenților economici activi, cu cifră de afaceri zero și mai mare decât zero,
din zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova, pe categorii, la 31.12.2015
Unitate
administrativ APJ CA GIE OCR RA SA SC SNC SRL Total
teritorială
Regiunea SV
Oltenia 0,01% 0,1% 0,0% 0,01% 0,02% 1,0% 0,3% 0,8% 97,8% 100,0%
Județul DOLJ 0,01% 0,0% 0,01% 0,0% 0,02% 0,9% 0,3% 0,7% 98,1% 100,0%
TOTAL Zonă
Funcțională
urbană* 0,01% 0,0% 0,01% 0,01% 0,02% 1,0% 0,2% 0,6% 98,1% 100,0%
TOTAL ZMC 0,01% 0,0% 0,01% 0,01% 0,02% 1,0% 0,2% 0,6% 98,2% 100,0%
Municipiul
Craiova 0,02% 0,0% 0,0% 0,02% 0,02% 1,0% 0,1% 0,7% 98,2% 100,0%
Orașul Filiași 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,7% 0,3% 99,0% 100,0%
Orașul Segarcea 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 2,8% 0,9% 0,0% 96,2% 100,0%
Almăj 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 7,7% 0,0% 0,0% 92,3% 100,0%
Brădești 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 100,0% 100,0%
Breasta 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 100,0% 100,0%
Bucovăț 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 1,8% 1,8% 0,0% 96,5% 100,0%
Calopăr 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 100,0% 100,0%
Cârcea 0,0% 0,3% 0,3% 0,0% 0,0% 0,6% 0,0% 0,0% 98,8% 100,0%
Coșoveni 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 1,4% 0,0% 0,0% 98,6% 100,0%
Coțofenii din Față 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 4,3% 95,7% 100,0%
Ghercești 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 5,6% 0,0% 0,0% 94,4% 100,0%
Ișalnița 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 100,0% 100,0%
Malu Mare 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 2,2% 0,0% 1,1% 96,8% 100,0%
Mischii 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 100,0% 100,0%
Murgași 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 11,1% 0,0% 11,1% 77,8% 100,0%
Pielești 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 1,2% 0,0% 0,0% 98,8% 100,0%
Predești 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 3,6% 7,1% 0,0% 89,3% 100,0%
Șimnicu de Sus 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 100,0% 100,0%
Teasc 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 100,0% 100,0%
Terpezița 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 8,3% 0,0% 91,7% 100,0%
Țuglui 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 100,0% 100,0%
Vârvoru de Jos 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 100,0% 100,0%
Vela 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 25,0% 25,0% 50,0% 100,0%
Coțofenii din Dos 0,0% 12,5% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 87,5% 100,0%
Ghindeni 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 100,0% 100,0%
Goiești 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 100,0% 100,0%
Podari 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 2,4% 0,8% 0,0% 96,9% 100,0%
Robănești 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 100,0% 0,0% 0,0% 100,0%

C R AI OVA
30
Distribuția agenților economici pe domenii de activitate
Distribuția în profil sectorial a firmelor din cadrul Zonei Funcționale Urbane

reliefează, de asemenea, un dezechilibru structural: 42,2% dintre companii activează
în sectorul comerțului.
Al doilea mare domeniu economic al polului de creștere este reprezentat de industria

prelucrătoare¸ care concentrează 9,2% din numărul agenților economici înregistrați
de ONRC în anul 2015. Pe următoarele poziții în ceea ce privește numărul agenților
Dezechilibru economici activi de la nivelul Zonei Funcționale, se situează activitățile profesionale,
structural: 42,2% științifice și tehnice (8,5% firme), construcțiile (7,3% firme), transportul și
dintre companii depozitarea (6,2% firme), hotelurile și restaurantele (5,0% firme), sănătatea și
activează în sectorul asistența socială (3,3% firme), informațiile și comunicațiile (3,1% firme), alte
Comerț. activități de servicii (2,9% firme), domeniul activităților de servicii administrative și
servicii suport (2,9% firme), intermedierile financiare i asigurările (2,4% firme),
agricultura, silvicultura și pescuitul (2,0% firme) și celelalte sectoare nemenționate
anterior (3,1% firme).
Repartiția agenților economici din Zona Funcțională a

Polului de Creștere Craiova, pe domenii principale de
activitate, la 31.12.2015
Intermedieri financiare şi
Tranzacţii asigurări; 2,1%
imobiliare; 2,4%
Agricultură, silvicultură şi
Activităţi de servicii administrative pescuit; 2,0%
şi activităţi de servicii suport; 2,9% Alte domenii; 3,1%
Alte activităţi de
servicii; 2,9%
Informaţii şi
comunicaţii; 3,1%
14.361
Sănătate şi asistenţă socială; agenți Comerţ; 42,2%
3,3%
economici
Hoteluri şi restaurante; 5,0%
Transport şi depozitare; 6,2%
Construcţii; 7,3%
Industria
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi prelucrătoare;
tehnice; 8,5% 9,2% Sursă date: ONRC
În funcție de principalele domenii de activitate, repartiția numărului de agenți
economici de la nivelul fiecărei localități componente a Polului de Creștere Craiova
arată că cele mai numeroase firme sunt cele din domeniul comerțului.
Localitățile în care, în sectorul comerțului sunt înregistrate mai mult de jumătate din
numărul companiilor de la nivel local sunt: Robănești (100,0% firme), Coțofenii din
Față (69,6% firme), Șimnicu de Sus (60,0% firme), Teasc (58,8% firme), Ghindeni
(54,2% firme), Coșoveni (50,7% firme) și Coțofenii din Dos (50,0% firme). Se
înregistrează, însă, și câteva excepții:
- 35,1% din numărul agenților economici din comuna Bucovăț sunt activi în
domeniul serviciilor;
- 35,0% din numărul agenților economici din comuna Calopăr sunt activi în
domeniul serviciilor, iar 30,0% în domeniul agriculturii;
- 25,0% din numărul agenților economici din comuna Terpezița sunt activi în
domeniul agriculturii, 25,0% în industrie și tot 25,0% în comerț;
- 50,0% din agenții economici ai comunei Vela activează în sectorul industrial.
C R AI OVA
31
Repartiția numărului agenților economici pe domenii principale de activitate, la 31.12.2015,
Unitate administrativ Agricultură, Industrie Construcții Comerț Servicii Total
teritorială silvicultură și pescuit
Regiunea SV Oltenia 3,9% 10,4% 8,6% 40,8% 36,3% 100,0%
Județul DOLJ 3,8% 10,3% 7,4% 42,9% 35,7% 100,0%
TOTAL Zonă Funcțională
2,0% 10,2% 7,3% 42,2% 38,4% 100,0%
urbană*
TOTAL ZMC 2,0% 10,0% 7,3% 42,2% 38,5% 100,0%
Municipiul Craiova 1,6% 9,3% 7,1% 42,4% 39,7% 100,0%
Orașul Filiași 2,0% 10,8% 9,5% 45,8% 31,9% 100,0%
Orașul Segarcea 9,4% 7,5% 2,8% 43,4% 36,8% 100,0%
Almăj 23,1% 0,0% 0,0% 38,5% 38,5% 100,0%
Brădești 14,9% 8,5% 12,8% 31,9% 31,9% 100,0%
Breasta 4,2% 10,4% 10,4% 47,9% 27,1% 100,0%
Bucovăț 0,0% 24,6% 12,3% 28,1% 35,1% 100,0%
Calopăr 30,0% 5,0% 5,0% 25,0% 35,0% 100,0%
Cârcea 2,2% 22,2% 7,1% 39,7% 28,9% 100,0%
Coșoveni 6,8% 13,7% 6,8% 50,7% 21,9% 100,0%
Coțofenii din Față 4,3% 17,4% 0,0% 69,6% 8,7% 100,0%
Ghercești 3,7% 38,9% 5,6% 27,8% 24,1% 100,0%
Ișalnița 4,7% 18,6% 12,4% 41,1% 23,3% 100,0%
Malu Mare 6,5% 12,9% 14,0% 36,6% 30,1% 100,0%
Mischii 0,0% 22,7% 4,5% 45,5% 27,3% 100,0%
Murgași 22,2% 22,2% 0,0% 33,3% 22,2% 100,0%
Pielești 3,6% 15,0% 10,2% 35,9% 35,3% 100,0%
Predești 10,7% 21,4% 7,1% 32,1% 28,6% 100,0%
Șimnicu de Sus 0,0% 26,7% 0,0% 60,0% 13,3% 100,0%
Teasc 5,9% 11,8% 11,8% 58,8% 11,8% 100,0%
Terpezița 25,0% 25,0% 8,3% 25,0% 16,7% 100,0%
Țuglui 2,7% 8,1% 8,1% 40,5% 40,5% 100,0%
Vârvoru de Jos 20,0% 10,0% 0,0% 40,0% 30,0% 100,0%
Vela 25,0% 50,0% 0,0% 25,0% 0,0% 100,0%
Coțofenii din Dos 37,5% 12,5% 0,0% 50,0% 0,0% 100,0%
Ghindeni 4,2% 4,2% 8,3% 54,2% 29,2% 100,0%
Goiești 10,0% 5,0% 0,0% 45,0% 40,0% 100,0%
Podari 3,9% 25,2% 8,7% 30,7% 31,5% 100,0%
Robănești 0,0% 0,0% 0,0% 100,0% 0,0% 100,0%

C R AI OVA
32
Cifra de afaceri a agenților economici din Zona Polului de
Creștere Craiova
Întreprinderile înregistrate de Oficiul Național pentru Registrul Comerțului în anul

2015 au obținut, la nivelul Zonei Polului de Creștere Craiova, o cifră de afaceri de
19.820,5 milioane lei, reprezentând 91,1% din cifra de afaceri din județul Dolj și 36,3%
din cea aferentă Regiunii SV Oltenia.
În perioada 2009 – 2015, cifra de afaceri înregistrată la nivelul municipiului Craiova,

a Zonei Metropolitane sau a Polului de Creștere Craiova a urmat un trend ascendent,
singura excepție fiind în anul 2010. Astfel, cifra de afaceri a întreprinderilor din
municipiul Craiova s-a majorat cu 29,5%, a celor din Zona Metropolitană a crescut cu
41,3%, iar cifra de afaceri a întreprinderilor înregistrate în Zona Funcțională Urbană
a crescut cu 41,8% în anul 2015 comparativ cu 2009.
Cele mai dezvoltate sectoare economice din punct de vedere a cifrei de afaceri
Întreprinderile de la de la nivelul Polului de Creștere Craiova, înregistrate în anul 2015, sunt reprezentate
nivelul Zonei de comerț (33,8% din cifra de afaceri), industria prelucrătoare (29,9% din cifra de
Funcționale Urbane afaceri) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și
au obținut, în 2015, aer condiționat (11,9% din cifra de afaceri).
o cifră de afaceri de
19.820,5 milioane Pe de altă parte, sectoarele economice cu cele mai scăzute cifre de afaceri, mai
lei, reprezentând mici de 1% din valoarea totală înregistrată la nivelul Polului de Creștere Craiova sunt:
91,1% din cifra de administrația publică și apărarea, asigurările sociale din sistemul public (0,01% din
afaceri din județul cifra de afaceri), învățământul (0,1% din cifra de afaceri), alte activități de servicii
Dolj și 36,3% din cea (0,3%), tranzacțiile imobiliare (0,5%), industria extractivă (0,8% din cifra de afaceri)
aferentă Regiunii SV și sănătatea și asistența socială (0,8% din cifra de afaceri).
Oltenia
Asemenea distribuției referitoare la numărul de întreprinderi, distribuția cifrei de
afaceri a polului de creștere pe localități componente arată o concentrare
semnificativă în municipiul Craiova (83,5%). Alte localități care dețin o pondere mai
mare din cifra de afaceri totală din zonă sunt: Segarcea (5,3%), Cârcea (4,9%) și
Pielești (2,1%). Restul localităților din Zona Funcțională Urbană au obținut mai puțin
de 1,0% din cifra de afaceri totală.
Evoluția cifrei de afaceri a agenților economici din

Zona Funcțională a Polului de Creștere Craiova*,
în perioada 2009 - 2015 (milioane lei)
18.000,0 24.000,0
19.820,5
18.554,5 18.437,0
16.015,4 18.000,0
15.137,5 19.703,7
12.000,0 13.974,7 13.907,8 18.469,6 18.360,2
15.923,5
15.060,3
13.939,8 13.861,7 12.000,0
6.000,0
6.000,0
12.663,1
13.229,3
14.034,9
12.770,6
16.358,9
15.927,0
16.542,8
0,0 0,0


C R AI OVA
33
Repartiția cifrei de afaceri obținută de agenții
economici din Zona Funcțională a Polului de Creștere
Craiova, pe domenii principale de activitate,
la 31.12.2015
Alte sectoare; 7,3%

Intermedieri financiare şi asigurări; 1,6%
Informaţii şi comunicaţii; 1,8%

Comerţ; 33,8%
Transport şi depozitare; 2,3%
Activităţi profesionale,
ştiinţifice şi tehnice; 2,6%
19.820,5
Agricultură, silvicultură şi
pescuit; 3,2%
milioane lei
Construcţii; 5,6%
Producţia şi furnizarea de energie Industria

electrică şi termică, gaze, apă caldă prelucrătoare; 29,9%
şi aer condiţionat; 11,9%
Sursă date: ONRC
O unitate economică din zona Polului de Creștere Craiova a realizat, în anul 2015, o
cifră medie de afaceri în valoare de 1,4 milioane lei/ firmă, superioară atât mediei
județene (1,2 milioane lei/ firmă), cât și celei regionale (1,1 milioane lei/firmă).
Cifra medie de afaceri a agenților economici din Zona

Funcțională a Polului de Creștere Craiova*, în 2015
(mii lei)
Regiunea SV Oltenia 1.122,4
Județul Dolj 1.225,3
TOTAL Zonă funcțională urbană* 1.380,2
TOTAL ZMC 1.389,4
Orașul Segarcea 9.850,0
Coșoveni 3.072,0
Cârcea 3.005,9
Pielești 2.435,9
Ghindeni 1.560,2
Ghercești 1.408,0
Municipiul Craiova 1.315,3
Malu Mare 1.082,0
Terpezița 792,8
Șimnicu de Sus 783,5
Ișalnița 743,5
Brădești 712,6
Podari 555,5
Breasta 498,8
Orașul Filiași 407,3
Coțofenii din Dos 386,5
Robănești 339,9
Vela 286,0
Teasc 284,8
Goiești 269,0
Almăj 266,0
Țuglui 175,5
Bucovăț 158,8
Calopăr 131,0
Murgași 128,0
Coțofenii din Față 116,4
Predești 104,2
Mischii 100,0
Vârvoru de Jos 87,8
Sursă date: ONRC

C R AI OVA
34
Valori medii ale cifrei de afaceri superioare nivelului Polului de Creștere Craiova s-au
înregistrat în orașul Segarcea (9,9 milioane lei/ firmă) și în comunele Coșoveni (3,1
milioane lei/ firmă), Cârcea (3,0 milioane lei/ firmă), Pielești (2,4 milioane lei/
firmă), Ghindeni (1,6 milioane lei/ firmă) și Ghercești (1,4 milioane lei/ firmă), în
timp ce valoarea medie a cifrei de afaceri a unui agent economic din municipiul
Craiova a fost de 1,3 milioane lei, imediat sub media polului de creștere.
Repartiția cifrei de afaceri a agenților economici pe domenii principale de activitate,

la 31.12.2015, în zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova
Unitate administrativ Agricultură,

silvicultură Industrie Construcții Comerț Servicii Total
teritorială
și pescuit
Județul DOLJ 4,4% 41,3% 5,5% 34,6% 14,1% 100,0%
TOTAL Zonă
3,2% 43,9% 5,6% 33,8% 13,6% 100,0%
Funcțională urbană*
TOTAL ZMC 3,2% 43,9% 5,6% 33,7% 13,5% 100,0%
Orașul Filiași 0,5% 8,6% 9,8% 68,8% 12,4% 100,0%
Orașul Segarcea 22,0% 0,5% 2,4% 74,5% 0,7% 100,0%
Almăj 59,5% 0,0% 0,0% 17,1% 23,4% 100,0%
Brădești 49,4% 9,8% 11,2% 12,9% 16,7% 100,0%
Breasta 0,8% 3,4% 2,6% 77,5% 15,7% 100,0%
Bucovăț 0,0% 41,2% 9,5% 16,5% 32,8% 100,0%
Calopăr 26,8% 0,0% 3,0% 13,3% 56,9% 100,0%
Cârcea 0,9% 17,3% 5,7% 73,6% 2,6% 100,0%
Coșoveni 52,2% 24,5% 17,1% 5,6% 0,6% 100,0%
Ghercești 0,3% 68,8% 2,5% 1,0% 27,3% 100,0%
Ișalnița 1,3% 10,4% 34,6% 38,0% 15,6% 100,0%
Malu Mare 6,1% 32,8% 1,8% 52,2% 7,1% 100,0%
Mischii 0,0% 28,5% 1,3% 35,6% 34,6% 100,0%
Murgași 9,3% 23,4% 0,0% 42,7% 24,6% 100,0%
Pielești 0,2% 46,7% 11,5% 32,6% 9,0% 100,0%
Predești 12,5% 9,7% 4,9% 38,0% 34,9% 100,0%
Șimnicu de Sus 0,0% 67,2% 0,0% 26,3% 6,5% 100,0%
Teasc 7,9% 30,4% 3,8% 55,5% 2,4% 100,0%
Terpezița 75,0% 18,3% 0,0% 6,3% 0,4% 100,0%
Țuglui 0,0% 22,4% 8,9% 17,8% 51,0% 100,0%
Vârvoru de Jos 73,1% 3,3% 0,0% 17,2% 6,5% 100,0%
Vela 58,1% 37,5% 0,0% 4,4% 0,0% 100,0%
Ghindeni 0,6% 0,0% 0,6% 92,9% 5,8% 100,0%
Goiești 3,9% 0,0% 0,0% 35,9% 60,2% 100,0%
Podari 0,4% 60,0% 6,2% 13,0% 20,3% 100,0%
Robănești 0,0% 0,0% 0,0% 100,0% 0,0% 100,0%

C R AI OVA
35
C R AI OVA
36
Numărul de salariați ai agenților economici din Zona
Polului de Creștere Craiova
La nivelul agenților economici din Polul de Creștere Craiova sunt angajate 76.946
persoane, din care 86,7% sunt concentrate numai la nivel municipal.
Efectivul de salariați a avut de suferit în perioada 2009-2015, pe fondul crizei

economice mondiale. Se observă că, în 2015 comparativ cu 2009, efectivul de
salariați a întreprinderilor active s-a diminuat cu 7,6% la nivelul municipiului
Craiova, cu 3,5% în Zona Metropolitană și cu 3,0% la nivelul Zonei Funcționale a
La nivelul Polului de Polului de Creștere Craiova.
Creștere Craiova
sunt angajate 76.482
persoane, din care
Evoluția numărului de salariați ai agenților economici
din Zona Funcțională a Polului de Creștere Craiova*,
87,3% sunt
concentrate numai la 84.000 90.000
86.159
nivel municipal
78.000 84.000
79.332 85.548
76.482 76.946
72.000 75.877 75.498 76.021 78.000
78.906
75.430 75.439 75.862 76.165

66.000 74.936 72.000
72.213 68.920 77.972 67.081 66.871 66.756 66.698

60.000 66.000

Repartiția numărului de persoane angajate în întreprinderile active din cadrul

Polului de Creștere Craiova indică o concentrare a forței de muncă în sectorul
industriei prelucrătoare (26,3% salariați) și în cel al comerțului (23,1%). De
asemenea, 9,0% dintre salariați sunt angajați în sectorul construcțiilor, 8,5% în cel
al activităților de servicii administrative și servicii suport, 4,8% în sectorul
informațiilor și al comunicațiilor, 4,7% în transport și depozitare, 3,7% dintre
salariați sunt angajați de întreprinderile ce se ocupă cu hoteluri și restaurante,
2,8% au ca principal domeniu de activitate – distribuția apei, salubritate,
gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare, 2,5% sunt salariați ai
companiilor care se ocupă cu producția și furnizarea de energie electrică, termică,
gaze, 2,4% ai celor din sănătate și asistență socială, 2,4% din agricultură,
silvicultură și pescuit, în timp ce angajații din celelalte companii 5,6% din totalul
salariaților agenților economici ai Zonei Funcționale Urbane.
Productivitatea muncii la nivelul agenților economici din Zona Polului de Creștere

Craiova a fost, în anul 2015, de 257,6 mii lei/salariat, superioară celei aferente
anului 2009, de 176,2 mii lei/salariat. Pe sectoare economice, la nivelul Polului de
Creștere Craiova, cea mai mare valoare a productivității se înregistrează în
sectorul comerțului (376,5 mii lei/salariat), urmat de sectorul industrial (348,6 mii
lei/salariat), agricultură, silvicultură și pescuit (343,9 mii lei/salariat), construcții
(160,0 mii lei/salariat) și servicii (105,6 mii lei/salariat).

C R AI OVA
37
Productivitatea Repartiția numărului de salariați ai agenților economici
muncii în Zona din Zona Funcțională a Polului de Creștere Craiova,
Funcțională urbană pe domenii principale de activitate, la 31.12.2015
= 257,6 mii Alte sectoare;
Agricultură, silvicultură Industria prelucrătoare;
lei/salariat (2015) 5,6% 26,3%
şi pescuit; 2,4%
Sănătate şi asistenţă
socială; 2,4%
Producţia şi furnizarea de
energie electrică şi
termică, gaze,..; 2,5% Comerţ; 23,1%
Distribuţia apei;
76.946
salubritate, gestionarea salariați
deşeurilor, activităţi de
decontaminare; 2,8%
Hoteluri şi restaurante; 3,7% Construcţii;

9,0%
Activităţi profesionale, Activităţi de servicii
ştiinţifice şi tehnice; 4,2% administrative şi activităţi de
servicii suport; 8,5%
Transport şi depozitare; 4,7% Informaţii şi comunicaţii;
4,8% Sursă date: ONRC
Pe localități, cea mai mare productivitate a muncii, la nivel general, se

înregistrează la nivelul orașului Segarcea (1.216,9 mii lei/salariat). Pe domenii de
Pe sectoare activitate, valoarea cea mai mare a productivității din agricultură, silvicultură și
economice, cea mai pescuit s-a înregistrat, în anul 2015, la nivelul orașului Segarcea (2.149,6 mii
mare valoare a lei/salariat), la fel ca și valoarea maximă a productivității din sectorul comerțului
productivității (2.031,0 mii lei/salariat). În ceea ce privește sectorul industrial și cel al
muncii (2015) se construcțiilor, cele mai mari valori ale productivității muncii s-au obținut la nivelul
înregistrează în comunei Coșoveni (1.054,5 mii lei/salariat pentru sectorul industrial, respectiv
COMERȚ (376,5 mii 461,6 mii lei/salariat în sectorul construcțiilor). Pe de altă parte, în sectorul
lei/salariat) serviciilor, valoarea cea mai mare a productivității s-a obținut în comuna Ghindeni
(216,2 mii lei/salariat).
Productivitatea medie a muncii din Zona Funcțională

a Polului de Creștere Craiova*, pe sectoare
economice, la 31.12.2015
389,4
377,4
376,5
450,0
349,7
348,6
352,0
343,9
325,4
400,0
350,0
258,7
257,6
248,0
300,0
170,7
161,0
160,0
250,0
150,2
200,0
105,6
105,5
105,4
150,0
100,0
50,0
0,0
Total Agr icultur ă, Industr ie Constr ucții Comer ț Ser vicii
silvicultur ă și
pescuit
Zona Funcțională Urbană* Zona Metropolitană Craiova Municipiul Craiova

Sursă date: ONRC

C R AI OVA
38
Repartiția numărului de salariați ai agenților economici pe domenii principale de activitate, la
31.12.2015, în zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova
Agricultură,
Unitate administrativ teritorială silvicultură și Industrie Construcții Comerț Servicii Total
pescuit
Județul DOLJ 3,8% 32,1% 8,8% 23,5% 31,9% 100,0%
TOTAL Zonă Funcțională urbană* 2,4% 32,4% 9,0% 23,1% 33,1% 100,0%
TOTAL ZMC 2,4% 32,3% 9,0% 23,1% 33,2% 100,0%
Orașul Filiași 1,4% 25,3% 12,3% 42,9% 18,1% 100,0%
Orașul Segarcea 12,5% 10,0% 11,5% 44,6% 21,3% 100,0%
Almăj 0,0% 0,0% 0,0% 33,3% 66,7% 100,0%
Brădești 30,5% 5,0% 23,4% 18,4% 22,7% 100,0%
Breasta 0,9% 5,4% 3,6% 62,2% 27,9% 100,0%
Bucovăț 0,0% 56,6% 4,7% 8,5% 30,2% 100,0%
Calopăr 21,6% 0,0% 2,7% 29,7% 45,9% 100,0%
Cârcea 1,0% 40,2% 5,2% 45,6% 8,1% 100,0%
Coșoveni 35,4% 17,2% 27,5% 10,9% 8,9% 100,0%
Ghercești 0,9% 72,5% 7,5% 2,0% 17,2% 100,0%
Ișalnița 0,4% 21,2% 34,0% 18,7% 25,7% 100,0%
Malu Mare 12,1% 27,1% 5,8% 43,9% 11,1% 100,0%
Mischii 0,0% 18,5% 3,7% 37,0% 40,7% 100,0%
Murgași 0,0% 40,0% 0,0% 60,0% 0,0% 100,0%
Pielești 0,3% 61,1% 8,8% 14,7% 15,1% 100,0%
Predești 9,5% 19,0% 28,6% 26,2% 16,7% 100,0%
Șimnicu de Sus 0,0% 75,7% 0,0% 17,5% 6,9% 100,0%
Teasc 4,0% 44,0% 4,0% 40,0% 8,0% 100,0%
Terpezița 52,3% 27,3% 0,0% 13,6% 6,8% 100,0%
Țuglui 0,0% 10,0% 5,0% 31,3% 53,8% 100,0%
Vârvoru de Jos 78,6% 7,1% 0,0% 7,1% 7,1% 100,0%
Vela 16,7% 83,3% 0,0% 0,0% 0,0% 100,0%
Ghindeni 3,6% 0,0% 0,0% 84,3% 12,0% 100,0%
Goiești 13,8% 0,0% 0,0% 31,0% 55,2% 100,0%
Podari 0,3% 57,8% 11,4% 12,2% 18,4% 100,0%
Robănești 0,0% 0,0% 0,0% 100,0% 0,0% 100,0%

C R AI OVA
39
Productivitatea medie a muncii agenților economici din zona Funcțională a Polului de Creștere
Urbană Craiova, pe domenii principale de activitate, la 31.12.2015 (mii lei/salariat)
Agricultură,
Unitate administrativ teritorială silvicultură și Industrie Construcții Comerț Servicii Total
pescuit
Regiunea SV Oltenia 257,4 252,8 153,3 330,7 104,8 221,3
Județul DOLJ 292,5 321,2 156,1 368,1 110,2 249,3
TOTAL Zonă Funcțională urbană* 343,9 348,6 160,0 376,5 105,6 257,6
TOTAL ZMC 349,7 352,0 161,0 377,4 105,4 258,7
Municipiul Craiova 170,7 389,4 150,2 325,4 105,5 248,0
Orașul Filiași 57,7 52,7 123,4 249,5 106,5 155,6
Orașul Segarcea 2149,6 54,8 248,2 2031,0 37,8 1216,9
Almăj - - - 98,3 67,4 192,1
Brădești 384,8 470,1 113,7 165,8 174,8 237,5
Breasta 198,3 135,3 158,5 268,8 121,0 215,7
Bucovăț - 51,1 142,5 135,8 76,1 70,2
Calopăr 87,9 - 78,7 31,6 87,6 70,8
Cârcea 308,1 147,6 376,4 554,5 109,6 343,5
Coșoveni 1093,9 1054,5 461,6 382,9 53,0 742,6
Coțofenii din Față - 9,7 - 159,5 22,1 92,3
Ghercești 37,7 94,7 33,4 50,6 158,5 99,7
Ișalnița 410,2 68,9 142,5 285,0 85,3 140,0
Malu Mare 133,5 320,2 83,4 314,4 170,4 264,8
Mischii - 125,6 28,2 78,2 69,2 81,5
Murgași - 134,6 - 164,1 - 230,3
Pielești 127,6 158,8 269,5 460,9 123,6 207,5
Predești 90,8 35,5 11,9 100,9 145,5 69,5
Șimnicu de Sus - 55,3 - 93,6 58,7 62,2
Teasc 384,8 133,6 182,4 268,6 59,1 193,7
Terpezița 310,4 145,1 - 99,7 11,9 216,2
Țuglui - 181,5 144,4 46,2 76,9 81,2
Vârvoru de Jos 58,3 28,6 - 150,9 56,9 62,7
Vela 332,4 42,9 - - - 95,3
Coțofenii din Dos 86,8 - - 32,5 - 79,3
Ghindeni 80,9 - - 497,2 216,2 451,1
Goiești 51,9 - - 214,7 202,5 185,5
Podari 146,6 117,3 61,9 120,8 124,6 112,9
Robănești - - - 68,0 - 68,0

C R AI OVA
40
C R AI OVA
41
Perspective de dezvoltare ale antreprenoriatului
Atractivitatea mediului de afaceri din zona Polului de Creștere Craiova poate fi

La nivel național, contorizată prin intermediul dinamicii înmatriculărilor și al radierilor de firme.
în cursul anului
2015, s-au Statisticile furnizate de ONRC arată că, la nivel național, în cursul anului 2015, s-
înmatriculat un au înmatriculat un număr total de 113.167 firme și au fost radiate 79.269 firme.
număr total de Tendințele arată o diminuare a numărului de înmatriculări în perioada 2011 – 2014
113.167 firme și au (diminuare cu 23,1%), urmată de o ușoară creștere la nivelul anului 2015 (+11,4%
fost radiate 79.269 în 2015 față de anul precedent). Pe de altă parte, numărul de radieri a urmat un
firme trend ascendent, aproape dublându-se în perioada 2011 – 2015.
Sectoarele economice la nivelul cărora s-a înregistrat o tendință de creștere a

numărului de înmatriculări, în anul 2015 atât față de anul precedent, cât și față
de 2011, sunt cele din activităților de spectacole, culturale și recreative, sectorul
Regiunea SV sănătății și asistenței sociale, al altor activități de servicii, învățământ, transport
Oltenia este cea și depozitare și informații și comunicații.
mai puțin
atractivă, având în Pe de altă parte, în anul 2015 față de cel precedent se observă o diminuarea a
vedere că a numărului de radieri doar în sectorul industriei extractive, iar față de efectivul
înregistrat, atât în radierilor efectuate în anul 2011, se observă o diminuare a celor din sectorul
anul 2014, cât și în activităților gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic și de
2015, cele mai producere de bunuri și servicii destinate consumului propriu.
puține
înmatriculări de Din punctul de vedere al atractivității mediului de afaceri, Regiunea SV Oltenia
firme din România este cea mai puțin atractivă, având în vedere că a înregistrat, atât în anul 2014,
cât și în 2015, cele mai puține înmatriculări de firme din România, conform
statisticilor furnizate de ONRC. Astfel, numai 8,3% dintre companiile înființate în
cursul anului 2015 la nivel național au sediul social în Regiunea SV Oltenia.
Evoluția înmatriculărilor și radierilor de firme de la

nivelul județului Dolj, în perioada 2009 - 2015
5.000 4.640
4.202 4.311 4.229
4.000
3.492 3.505
3.187 3.196
2.962
3.000
2.464
2.236
1.837
2.000
1.448 1.542
1.000
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Înmatriculări Radieri Sursă date: ONRC
Pe de altă parte, având în vedere numărul de înmatriculări efectuate în județul

Dolj, în context național, acesta prezintă o atractivitate mult mai ridicată decât
numeroase județe, clasându-se pe locul 10 într-un top descendent al

C R AI OVA
42
înmatriculărilor efectuate în anul 2014 și pe locul 8 în topul aferent anului 2015.
Astfel, în anul 2015 au fost înmatriculate 3.505 firme în județul Dolj, mai multe cu
18,3% față de anul precedent și în creștere cu 10,0% față de anul 2009. În funcție
de categorie, 57,6% dintre înmatriculări au fost pentru SRL-uri, 25,5% au fost
pentru PFA-uri, 14,8% pentru ÎI-uri, 1,1% pentru ÎF-uri, 0,6% pentru SC-uri, 0,2%
pentru SA-uri, iar 0,1% pentru CA-uri.
Pe de altă parte, în ceea ce privește numărul radierilor efectuate în anul 2014,

în Regiunea SV Oltenia s-au efectuat cele mai puține de la nivel național, iar în
anul 2015 regiunea s-a situat pe penultimul loc.
În context național, numărul de radieri de la Registrul Comerțului înregistrate în

cursul anului 2015, în cadrul județului Dolj a fost de 3.196, reprezentând 3,4% din
Tendința generală, totalul național. Într-un top descendent al radierilor realizate, județul Dolj se
la nivelul județului situează pe poziția a șasea.
Dolj, în perioada
2009 – 2015 este de Comparativ cu anul precedent, în 2015 s-au radiat cu 29,7% mai multe firme, iar
diminuare a față de anul 2009, efectivul companiilor radiate s-a majorat cu 120,7%.
numărului
unităților locale Tendința generală, la nivelul județului Dolj, în perioada 2009 – 2015 este de
active majorare a numărului agenților economici activi, potrivit datelor furnizate de
ONRC.
La nivelul Zonei Metropolitane a Craiovei, tendința corespunzătoare perioadei

2012–2015 este de majorare a numărului total de agenți economici înregistrați de
ONRC (+1,4%). Pe sectoare economice, se observă o diminuare a agenților
economici înregistrați în agricultură, silvicultură și pescuit (-24,5%), în comerț (-
21,0%), construcții (-4,8%) și industrie (-3,8%). Pe de altă parte, s-a majorat
numărul de agenți economici din sectorul serviciilor (+56,9%).
Tot pe baza datelor furnizate de ONRC, se observă o creștere a cifrei de afaceri

înregistrată de agenții economici din Zona Metropolitană Craiova, în perioada 2012
– 2015 cu 25,9%. În toate sectoarele economice s-au înregistrat creșteri ale cifrei
de afaceri: în agricultură cu 38,1%, în industrie cu 16,8%, în comerț cu 14,5%, în
construcții cu 13,8%, iar în servicii cu 163,9%.
Principalele tendințe de dezvoltare ale economiei Polului de Creștere Craiova

sunt definite, potrivit Studiului de fundamentare pentru P.A.T.Z. – Zona
Metropolitană Craiova – Studiu de economie urbană, de:
- Promovarea cooperării și asociativității prin valorificarea potențialului de
clusterizare pe lanțuri de valoare în industria IT, transporturi (servicii),
industrii creative, industrie alimentară (valorificarea materiilor prime
agricole);
- Accelerarea investițiilor în infrastructuri de afaceri realizate în parcurile
industriale;
- Includerea turismului și agroturismului în prioritățile regionale și de cooperare
transfrontalieră;
- Identificarea unor soluții alternative de menținere a viabilității industriei
având ca motor de dezvoltare sectorul IMM;
- Dezvoltarea de parteneriate între institutele de cercetare agricolă și pomicolă
(Stațiune de cercetare și dezvoltare agricolă Simnic, Craiova, Stațiune de
cercetare și producție pomicolă – Craiova, Stațiune de cercetare legumicolă

C R AI OVA
43
Ișalnița) cu producătorii agricoli din zonă și promovarea rezultatelor
cercetării;
Având în vedere - Serviciile publice urbane trebuie extinse la nivel metropolitan, prin delegarea
existența unui gestiunii din partea localităților către asociațiile de dezvoltare
important centru intercomunitară de tip zonă metropolitană sau către cele cu caracter special
universitar, trebuie (alimentare cu apă şi canalizare; colectare deșeuri, transport public; etc);
încurajate - Creșterea nivelului de transfer al rezultatelor cercetării în piaţă şi a nivelului
proiectele comune de asimilare a inovării în firme (prin stimularea de forme asociative între
ale companiilor cu mediul academic și cel economic).
mediul academic /
institute de Revitalizarea activităților economice care furnizează valoare adăugată ridicată
cercetare locale
Pentru creșterea gradului de competitivitate a economiei zonei este necesară
sprijinirea activităților economice care furnizează valoare adăugată ridicată, mai
ales că Zona Polului de Creștere Craiova beneficiază de avantajele deținerii unui
centru universitar regional, ce poate furniza resursele umane specializate
necesare dezvoltării ramurilor economice care realizează produse cu grad înalt de
tehnologizare.
Totodată, sprijinirea activităților economice inovatoare va sta la baza creării unei

legături reale și funcționale între mediul de afaceri local și sectorul de cercetare-
dezvoltare-inovare, între aceste două verigi ale lanțului economic existând
numeroase inter condiționalități.
Având în vedere existența unui important centru universitar, trebuie încurajate

proiectele comune ale companiilor cu mediul academic / institute de cercetare
locale.
Dezvoltarea industriei în cadrul Zonei Funcționale a Polului de Creștere Craiova se

Localitățile rurale poate baza și pe experiența unităților existente în domeniile:
din cadrul Zonei - prelucrări mecanice și construcția de utilaje grele (POPECI Craiova);
Funcționale a - mașini și transformatoare electrice (Electroputere Craiova);
Polului de Creștere - mașini și utilaje agricole (MAT Craiova, MAT Magrid Craiova);
își au economiile - locomotive electrice (Softronic Craiova);
concentrate - instalații de electronică de putere (INDA, INDA ELTRAC, Softronic Craiova);
preponderent în - materiale de construcții (Prefabricate Ișalnița);
trei sectoare, - industria de automobile (Ford România Craiova);
respectiv în - industria alimentară (Pangroup Craiova).
Comerț, Servicii și
Industrie Acest potențial poate fi exploatat prin investiții în retehnologizare și cercetare.
În ultima perioadă, interesul local față de activitățile de cercetare și inovare s-a

concretizat în înființarea unor structuri dedicate:
- Polul de Competitivitate Automotive Sud-Vest Oltenia;
- Polul de Competitivitate Turism Oltenia – Inovare și Tradiții in Turism –
TurOltInoTT;
- Cluster AGROPRO Oltenia Cluster;
- Cluster Construct Cluster Oltenia;
- Cluster Logistică Urbana – IPA;
- Polul de competitivitate „Inovtrans”.

C R AI OVA
44
Din perspectiva dezvoltării spațiale, din analiza distribuției companiilor în profil
sectorial și teritorial se mai poate observa că localitățile rurale din cadrul Zonei
Funcționale a Polului de Creștere își au economiile concentrate preponderent în
trei sectoare, respectiv în Comerț, Servicii și Industrie.
Exporturi și importuri
Avantaje competitive ale zonei. Potențialul Zonei Funcționale a Polului de

Creștere Craiova și a județului Dolj poate fi măsurat și prin prisma importurilor și
Exporturile exporturilor realizate.
reprezintă o sursă
cheie de creștere a În anul 2015, valoarea mărfurilor exportate din județul Dolj a ajuns la 1.096,7
unei economii. milioane Euro, valoare de aproape 3 ori mai mare decât în anul 2011. Exporturile
reprezintă o sursă cheie de creștere a unei economii.
Peste jumătate din valoarea exporturilor înregistrate în anul 2015 în județul Dolj
s-a obținut în secțiunea mijloacelor și a materialelor de transport (50,7% fiind, în
genere, produse rezultate din activitatea uzinei Ford), în timp ce valoarea
exporturilor din secțiunea mașinilor, aparatelor și echipamentelor electrice, a
aparatelor de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile reprezintă 23,8% din
total.
Evoluția valorii importurilor, exporturilor și soldul

balanței comerciale, din județul Dolj,
în perioada 2011-2015 (mii EUR)
1.370.331
1.138.979
1.096.723
1.111.853
949.054
938.129
1.200.000
766.143
667.237
715.212
800.000
373.215
258.478
189.925
158.594
-50.931
400.000
-294.022
Peste jumătate din

valoarea 0
exporturilor
înregistrată în anul
-400.000
2015 în județul Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
Dolj s-a obținut în Exporturi FOB Importuri CIF Soldul balanței comerciale
secțiunea Sursă date: INS
mijloacelor și a
materialelor de În ceea ce privește intensitatea tehnologică a exporturilor din județul Dolj
transport (50,7% (conform clasificării OCDE), aceasta este preponderent medie-înaltă, asociată cu
fiind, în genere, mijloacele de transport.
produse rezultate
din activitatea Un singur domeniu se încadrează în categoria de înaltă tehnologie, și anume cel al
uzinei Ford) produselor farmaceutice.

C R AI OVA
45
La polul opus, valoare importurilor din județul Dolj, în anul 2015, a fost de 938,1
milioane Euro, în creștere cu 40,6% față de valoarea aferentă anului 2011.
Cea mai mare valoare a importurilor corespunde sectorului mașinilor, a aparatelor

de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile (37,0% din valoarea
importurilor), iar 29,1% din valoarea importurilor corespunde sectorului
mijloacelor și materialelor de transport.
Soldul balanței comerciale aferent județului Dolj înregistrează un excedent în

perioada 2013 – 2015, după perioada de deficit din anii 2011 și 2012.
Preluarea uzinei de automobile Craiova de către Ford a dus la exporturi anuale de

circa 40-50.000 de unități, adică aproape întreaga producție realizată în România
Valoarea
merge către export, potrivit Studiului de fundamentare a PATZ – Zona
importurilor din
Metropolitană Craiova -Studiu de Economie Urbană. În acest context, datorită
județul Dolj a
Uzinelor Ford, atât în județul Dolj cât și în Zona Polului de Creștere Craiova s-a
crescut cu 40,6% în
înregistrat, începând cu anul 2013, o balanță comercială pozitivă, după un deceniu
2015, față de anul
în care importurile au depășit exporturile. Cu toate acestea, în anul 2014 au scăzut
2011.
exporturile, acestea fiind influențate negativ de producția Ford, unitatea sistând
Soldul balanței comerciale înregistrat în județul Dolj,

în 2015, pe sectoare economice (mii Euro)
Total 158.594
XVII. Mijloace și materiale de transport 282.819
II. Produse vegetale 86.272
XI. Textile și articole din textile 25.919

XII. Încălțăminte, pălării, umbrele și articole
similare 5.559
III. Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale -414

XXII. Bunuri necuprinse în alte secțiuni din
Nomenclatorul Combinat -472
IX. Produse din lemn, exclusiv mobilier -596
X. Hârtie și articole din acestea -837
XX. Mărfuri și produse diverse -857

VIII. Piei crude, piei tăbăcite, blănuri și
produse din acestea -2.046
V. Produse minerale -4.744

VII. Materiale plastice, cauciuc și articole din
acestea -7.648
VI. Produse chimice -12.652
IV. Produse alimentare, băuturi și tutun -12.719
I. Animale vii și produse animale -12.720

XIII. Articole din piatra, ipsos, ciment,
ceramică, sticlă și din alte materiale similare -14.133
XVIII. Instrumente și aparate optice,
fotografice, cinematografice, medico-… -23.444
XV. Metale comune și articole din acestea -63.054

XVI. Mașini, aparate și echipamente
-85.639
electrice; aparate de înregistrat sau de…
-150.000 -50.000 50.000 150.000 250.000 350.000
Sursă date: INS

C R AI OVA
46
temporar activitatea mai multe luni, datorită cererii reduse la nivel global și a
optimizării costurilor.
În ultimul an analizat, 2015, excedente ale balanței comerciale s-au înregistrat în

sectorul mijloacelor și materialelor de transport, a produselor vegetale, în sectorul
textilelor și articolelor din textile și în sectorul încălțămintei, a pălăriilor,
umbrelelor și a articolelor similare.
I.2.3. Forță de muncă și șomaj
Forța de muncă este unul dintre cele mai importante resurse ale Zonei Funcționale
urbane, care contribuie în mod direct la dezvoltarea economică a zonei și la
creșterea calității vieții pentru toți, cu atât mai mult cu cât zona, la fel ca întreaga
țară, trebuie să contracareze efectele negative ale îmbătrânirii populației. O
modalitate folosită pentru a analiza forța de muncă este de a recurge la a cerceta
populația activă dintr-un anumit teritoriu, adică oferta potențială de forță de
muncă, care include atât populația ocupată, cât și șomerii înregistrați.
Populația ocupată cuprinde persoanele care au o ocupație generatoare de venit în

baza unui contract de muncă sau independent, iar șomerii înregistrați sunt acele
persoane apte de muncă, dar care nu sunt încadrate pe piața muncii, fiind
înregistrate la agențiile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă.
Din punct de
vedere al ocupării,
Din punct de vedere al ocupării, 8,4% din populația județului Dolj trăiește în zone
8,4% din populația
dezavantajate pe capital uman, potrivit datelor preluate din Atlasul zonelor
județului Dolj
Urbane Marginalizate din România. De asemenea, 3,8% din populația municipiului
trăiește în zone
Craiova, 22,7% din cea a orașului Filiași și 18,2% din populația orașului Segarcea
dezavantajate pe
este dezavantajată din punct de vedere al capitalului uman.
capital uman
O altă problemă este înregistrată în privința ocupării: 15,9% din populația județului
Dolj trăiește în zone dezavantajate pe ocupare, la fel ca 36,3% din populația
orașului Filiași și 40,0% din populația orașului Segarcea.
În anul 2015, în unitățile locale active din Zona Funcțională a Polului de creștere
Craiova lucrau, potrivit datelor furnizate de Oficiul Național pentru Registrul
15,9% din populația Comerțului, un număr de 76.946 persoane, reprezentând 88,1% din salariații din
județului Dolj județ. Raportat la anul 2009, se observă că numărul angajaților a scăzut cu 3,0
trăiește în zone procente, de la 79.332 persoane. Numărul total de agenți economici activi din anul
dezavantajate pe 2015 era de 14.361 unități, cu numai 0,8% mai multe decât în anul 2009 (14.247
ocupare unități).
În funcție de domeniul economic în care sunt angajați, cei mai mulți salariați din
Zona Funcțională urbană desfășoară activități în industria prelucrătoare (26,3%),
comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor
(23,1%), sectorul construcțiilor (9,0%) și cel al activităților de servicii
administrative și activități de servicii suport (8,5%).

C R AI OVA
47
Numărul mediu de salariați dintr-o unitate locală activă de la nivelul Polului de
creștere Craiova este de aproximativ 5,4 persoane.
Rata de ocupare se află în legătură directă cu variațiile creșterii economice.

Pentru anul 2015, rata de ocupare a populației din județul Dolj, potrivit datelor
oficiale provenite de la Institutul Național de Statistică, a fost de 61,2%, ușor
inferioară valorii de la nivel regional (63,3%) și celei naționale (66,8%). Spre
deosebire de anul precedent, rata de ocupare din județul Dolj a scăzut cu 1,4
puncte procentuale. Pe sexe, rata de ocupare din județ în 2015 înregistreazî valori
mai mari pentru femei (63,2%) decât pentru bărbați (59,0%).
Potențialul de resurse umane
Potențialul de resurse de muncă se poate analiza prin prisma persoanelor care nu

au, în prezent, un loc de muncă, dar care doresc să se angajeze și al proaspeților
absolvenți.
Șomeri
În perioada 2010-2016 numărul de șomeri de la nivelul Zonei Funcționale a Polului

de creștere a înregistrat un trend descendent, situație similară celei de la nivelul
zonei metropolitane și de la nivelul municipiului Craiova. În anul 2016, erau
înregistrați 6.379 de șomeri în zona Funcțională, din care 37,3% în municipiul
Craiova conform datelor furnizate de AJOFM Dolj. Comparativ cu anul precedent
numărul șomerilor din zona Funcțională a scăzut cu 7,6%, iar față de 2010 cu 43,4%.
La nivelul Zonei Funcționale a Polului de creștere, cei mai mulți șomeri, după
municipiul Craiova, se regăsesc în orașul Filiași – 6,6%, Murgași – 5,8%, Vela – 5,8%,
Ghercești – 4,7% și Ghindeni – 4,2%, în anul 2016. Există însă localități unde numărul
de șomeri înregistrat în anul 2016 are o valoare sub 100 persoane, cum ar fi Podari,
Goiești, Terpezița, Coșoveni, Pielești etc. Cei mai puțini șomeri, cu o pondere sub
1,0% din totalul de la nivelul Zonei Funcționale, sunt în localitățile unde s-a
înregistrat un număr de șomeri sub 60 persoane: Işalniţa, Mischii, Robănești,
Almăj, Vârvoru de Jos și Cârcea.
Evoluția numărului de șomeri în Zona Funcțională a
Polului de Creștere Craiova*, în perioada 2010-2016
11.271
10.700
10.500 10.867 8.878
8.318 8.700
8.500 7.823
7.316
8.311 6.905
7.842 6.379
7.413 6.700
6.500
6.781
6.426
5.812 4.700
4.500
2.500 2.700
7.696 4.586 4.407 4.781 3.420 3.218 2.379
500 700
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Municipiul Craiova Zona Funcțională Urbană* Zona Metropolitană Craiova
Surs ă date: AJOFM Dolj

C R AI OVA
48
Rata șomajului de la nivelul Zonei Funcționale urbane din anul 2015 este de 3,6%,
reprezentând mai puțin de jumătate din rata șomajului corespunzătoare județului
Rata șomajului de Dolj (8,5%). Pe sexe, se observă o rată mai ridicată a șomajului în rândul bărbaților
la nivelul Zonei (3,8%) decât în cel al femeilor (3,5%). La nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia rata
Funcționale urbane șomajului în 2015 a fost de 8,5%, cu o diferență semnificativă în defavoarea
Craiova din anul bărbaților (9,2%, spre deosebire de 7,8%).
2015 este de 3,8%,
reprezentând mai Dacă la nivelul municipiului Craiova rata șomajului este inferioară celorlalte
puțin de jumătate localități din zona Funcțională urbană (2,3%), cele mai mari rate ale șomajului se
din rata șomajului întâlnesc în comunele Vârvoru de Jos (46,8%), Murgași (38,6%), sau Ghindeni
corespunzătoare (20,3%).
județului Dolj
(9,5%) Diferența dintre ratele șomajului între femei și se poate explica prin
restructurările făcute în principalele sectoare economice, dar și prin economia
actuală care devine într-o măsură din ce în ce mai mare preponderent feminină.
Distribuția șomerilor de la nivelul Zonei Funcționale a

Polului de creștere Craiova, pe localități, în anul 2016
0,0% 1,0% 2,0% 3,0% 4,0% 5,0% 6,0% 7,0%
Orașul Filiași 6,6% 423

Murgaşi 5,8% 372
Vela 5,8% 371
Gherceşti 4,7% 297

Ghindeni 4,2% 267
Orașul Segarcea 3,6% 229
Calopăr 3,2% 206
Brădești 3,1% 195
Malu Mare 3,0% 192
Ţuglui 2,4% 154

Coțofenii din Faţă 2,2% 139
112
Breasta 1,8%
Teasc 109
1,7%
94
Municipiul Craiova - 37,3% din
Podari 1,5% numărul total al șomerilor (2.379
91
Goiești 1,4% șomeri)
82
Terpeziţa 1,3%
81
Coșoveni 1,3%
79
Pieleşti 1,2%
73
Coțofenii din Dos 1,1%
72
Bucovăț 1,1%
65
Predeşti 1,0%
61
Șimnicu de Sus 1,0%
51
Işalniţa 0,8%
49
Mischii 0,8%
42
Robănești 0,7%
41
Almăj 0,6%
27
Vârvoru de Jos 0,4%
26
Cârcea 0,4% Sursă date: A JOFM Dolj

C R AI OVA
49
Rata estimată a șomajului la nivelul Polului de Creștere
Craiova, în anul 2015
România 5,0%
Regiunea SV Oltenia 8,2%
Județul DOLJ 9,5%
TOTAL Zonă funcțională urbană* 3,8%
TOTAL ZMC 3,6%
Vârvoru de Jos 46,8%
M urgași 38,6%
Ghindeni 20,3%
Terpezița 19,2%
Țuglui 16,2%
Calopăr 13,7%
Brădești 13,7%
Malu Mare 8,9%
Coțofenii din Dos 8,6%
Teasc 7,9%
Goiești 7,2%
Orașul Segarcea 6,9%
Ghercești 6,6%
Breasta 6,3%
Orașul Filiași 6,3%
Predești 6,2%
Almăj 6,2%
Robănești 5,7%
Mischii 5,3%
Coțofenii din Față 5,1%
Pielești 5,0%
Podari 5,0%
Vela 4,6%
Coșoveni 4,1%
Bucovăț 4,1%
Ișalnița 3,9%
Șimnicu de Sus 3,5%
Cârcea 2,8%
Municipiul Craiova 2,3%
Sursă date: INS și A JOFM Dolj
Șomeri pe categorii în funcție de indemnizație
În anul 2015, din totalul șomerilor din Zona Funcțională, beneficiau de

indemnizație de șomaj 45,0% (3.109 persoane), mai puțini cu 12,1% (426 persoane)
comparativ cu anul precedent când beneficiau 48,3% (3.535 persoane) și cu 60,9%
(4.851 persoane) mai puțini comparativ cu anul 2010 când beneficiau de
indemnizație de șomaj 70,6% (7.960 persoane) din numărul total de șomeri
conform datelor furnizate de AJOFM Dolj.

C R AI OVA
50
Evoluția numărului de șomeri care beneficiază de
indemnizație de șomaj în Zona Funcțională a Polului de
Creștere Craiova*, în perioada 2010-2016*
11.271
100,0%
10.000 8.878
8.318 80,0%
7.823
8.000 7.316
6.905
70,6% 6.379 60,0%
6.000
57,1% 55,0% 54,1%
48,3% 40,0%
4.000 45,0%
2.000 20,0%
0 0,0%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Nr. total șomeri Nr. șomeri care beneficiază de indemnizație de șomaj
*2016 date indisponibile Surs ă date: AJOFM Dolj
Șomeri în funcție de nivelul de educație
Peste jumătate (58,7%) din șomerii de la nivelul Zonei Funcționale a polului de

creștere au studii primare, gimnaziale sau profesionale, valoare superioară zonei
metropolitane unde 56,8% dintre șomerii, înregistrați în 2015, au studii primare,
gimnaziale sau profesionale. La nivelul municipiului Craiova se observă o pondere
mult mai redusă a șomerilor cu studii primare, gimnaziale sau profesionale, în timp
ce șomerii cu studii universitare reprezintă 21,7%, valoare superioară celei de la
nivelul Zonei Funcționale unde 11,1% au studii universitare.
Distribuția numărului de șomeri din Zona Funcțională a

Polului de Creștere Craiova*, după nivelul de educație,
în anul 2015
Zona Funcțională
Urbană* 58,7% 30,2% 11,1%
Zona Metropolitană
56,8% 31,4% 11,8%
Craiova
Municipiul Craiova 30,0% 48,4% 21,7%
0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 80,0% 100,0%
primar, gimnazial, profesional liceal şi postliceal învățământ superior

Șomeri pe categorii de vârstă
După categoria de vârstă, cea mai mare pondere a șomerilor au o vârstă de 50 de

ani și peste, aceștia reprezentând 32,3% din totalul șomerilor din zona Funcțională,
32,5% din zona metropolitană și 35,1% din șomerii de la nivelul municipiului
Craiova. Cea mai mică pondere de 6,3% din totalul șomerilor de la nivelul Zonei

C R AI OVA
51
Funcționale o au cei cu vârste cuprinse între 25-29 ani, situație similară zonei
metropolitane și municipiului Craiova, în anul 2015.
Distribuția numărului de șomeri din Zona Funcțională a

Polului de Creștere Craiova*, după categoria de vârstă,
în anul 2015
Zona Funcțională
Urbană* 14,5% 6,3% 19,3% 27,6% 32,3%
Zona Metropolitană
14,7% 6,4% 19,0% 27,4% 32,5%
Craiova
Municipiul Craiova 16,8% 6,8% 17,0% 24,2% 35,1%
0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 80,0% 100,0%
sub 25 ani 25-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50 ani și peste
Absolvenți
Numărul absolvenților de învățământ superior – absolvenți cu diplomă (licență,

master, cursuri postuniversitare, doctorat și programe postdoctorale) se
contorizează în funcție de localizarea instituției educaționale, în județul Dolj fiind
înregistrate 3 universități, toate la nivelul municipiului Craiova. Începând cu anul
universitar 2014-2015, datele privind numărul absolvenților în învățământul
superior se referă la numărul absolvenților cu diplomă (spre exemplu: absolvenți
cu diploma de licența, de master, de doctorat), fiind folosită clasificarea ISCED-F
2013, care a fost adoptată în anul 2014, urmare a revizuirii nivelurilor de educație
ISCED-2011. Astfel, o comparație cu anii precedenți cu mai este posibilă.
Astfel, numărul total de absolvenți din cadrul Polului de Creștere Craiova a fost,
în anul 2014, de 6.013 persoane, conform datelor furnizate de Institutul Național
de Statistică, ceea ce înseamnă 73,6% din efectivul regional și 4,5% din cel
național.
Pe grupe de specializări, cei mai numeroși absolvenți înregistrați în anul 2014 în

municipiul Craiova sunt cei ai specializărilor afaceri, administrație și drept
(34,0%), urmați de absolvenții specializării de sănătate și asistență socială (15,2%),
și cei de inginerie, prelucrare și construcții (14,5%). De asemenea, 9,0% sunt
absolvenți de arte și științe umaniste, 8,8% de științe naturale, matematică și
statistică, 5,6% de tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), 4,6% de științe
sociale, jurnalism și informații, 4,3% absolvenți ai specializărilor ce țin de
agricultură, silvicultură, piscicultură și științe veterinare, 3,2% sunt absolvenți de
servicii, iar 0,8% absolvenți ai științelor educației.

C R AI OVA
52
Numărul de absolvenți din învățământul superior
înregistrați în județul Dolj, în anul 2014,
pe grupe de specializări
Afaceri, administrație și drept 34,0%; 2.043 abs.

Sănătate și asistență socială 15,2%; 912 abs.
Inginerie, prelucrare și construcții 14,5%; 870 abs.
Arte și științe umaniste 9,0%; 541 abs.
Științe naturale, matematică și statistică 8,8%; 530 abs.
Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) 5,6%; 336 abs.
Științe sociale, jurnalism și informații 4,6%; 278 abs.
Agricultură, silvicultură, piscicultură și științe… 4,3%; 257 abs.
Servicii 3,2%; 195 abs.
Științele educației 0,8%; 51 abs. Sursă date: INS
Șomajul în rândul tinerilor este o problemă majoră cu care se confruntă atât

România, cât și Zona Funcțională urbană, tradusă prin incapacitatea economiei de
a genera suficiente locuri de muncă, mai ales pentru absolvenții de studii
superioare. Abilitățile și competențele dobândite de tineri nu sunt întotdeauna
suficiente, iar așteptările acestora de la potențialii angajatori – prea ridicate.
Una dintre nevoile identificate în Zona Funcțională urbană este legată de corelarea
În Zona Funcțională învățăturii pe tot parcursul vieții cu piața muncii – pentru o mai bună tranziție de
a Polului de la școală la viața activă, putând preveni și corecta părăsirea timpurie a școlii,
creștere Craiova participarea la formarea profesională continuă, crescând astfel gradul de calificare
este necesară al angajaților.
stimularea ocupării
locurilor de muncă, Pentru dezvoltarea resurselor umane și a forței de muncă tinere, ar fi nevoie de
a activităților introducerea în școli a voluntariatului ca formă de învățare non – formală și
independente și a dezvoltarea unor programe specializate în domeniul comunicării și IT. Promovarea
spiritului măsurilor active de ocupare este necesar pentru a facilita integrarea pe piața
antreprenorial muncii a tinerilor și a șomerilor de lungă durată, atingerea și menținerea unui
număr mai mare de persoane pe piața muncii și sprijinirea ocupării formale.
O altă barieră cu care se confruntă economia românească privind accesul la

formarea profesională este costul ridicat al acestor activități.
Potrivit Comisiei Naționale de Prognoză, resursele de muncă vor fi din ce în ce mai

limitate, populația fiind în continuă scădere. Schimbările demografice au
modificat dimensiunea și structura populației apte de muncă, în sensul că rezerva
disponibilă de forță de muncă se va reduce, dacă nu în viitorul apropiat, cu
siguranță pe termen mediu.
În Zona Funcțională a Polului de creștere Craiova este necesară stimularea ocupării

locurilor de muncă, a activităților independente și a spiritului antreprenorial.
Organizarea unor târguri de locuri de muncă, consilierea tinerilor absolvenți sau a
persoanelor aflate în perioada de șomaj și nu numai ar reprezenta un mare avantaj
al grupurilor vizate pentru ocuparea locurilor de muncă.

C R AI OVA
53
Forța de muncă a Zonei Funcțională urbană ar trebui readaptată în sectorul
industrial, al doilea sector economic din zonă în privința numărului de unități
locale active și a cifrei de afaceri înregistrată în anul 2015.
Operațiunile necesare pentru recalificarea forței de muncă sunt:

- Formarea de angajați în domeniul industriei, îmbunătățirea abilităților
acestora, a calității muncii și a productivității;
- Îmbunătățirea condițiilor de muncă;
Una dintre nevoile - Formarea angajaților în concordanță cu noile tehnologii existente;
identificate în Zona - Sprijinirea proiectelor de dezvoltare a Centrelor de Formare Profesională și
Funcțională urbană diversificarea specializărilor.
este legată de
corelarea Fiind o zonă preponderent agrară și cu un potențial agricol ridicat, în Zona
învățăturii pe tot Funcțională urbană trebuie avute în vedere și programe de dezvoltare a resurselor
parcursul vieții cu umane din mediul rural:
piața muncii – - Crearea de programe de formare a populației din mediul rural pentru a reduce
pentru o mai bună agricultura de subzistență;
tranziție de la - Crearea unor programe ce sprijină demararea unei afaceri în activități
școală la viața agricole profitabile;
activă - Realizarea unui centru de Formare Profesională în agricultură.
Cauzele și consecințele migrației interne și externe sunt strâns legate de

dezvoltarea pieței muncii.
Locuri de muncă vacante
La nivelul Regiunii SV Oltenia se înregistrau, în anul 2015, un număr de 1.570 locuri

de muncă vacante, potrivit datelor furnizate de INS. Cele mai multe sunt în
sectorul industrial (29,5% locuri vacante), urmate de cele din administrația publică
Regiunea SV Oltenia și apărare, asigurări sociale din sistemul public (22,9% locuri vacante), în sectorul
= 1.570 locuri de sănătății și asistenței sociale (17,7%) sau în comerț (8,1% locuri vacante).
muncă vacante
(2015) din care 29,5% În funcție de grupele majore de ocupații, în anul 2015, cea mai mare nevoie de
în sectorul resurse umane se înregistrează, la nivel regional, în ceea ce privește specialiștii
industrial, 22,9% în din diverse domenii de activitate (27,8% din total - 437 locuri vacante), urmând
administrația nevoia de muncitori necalificați (18,0% din total - 282 locuri vacante) și pentru
publică și apărare, lucrătorii din domeniul serviciilor (16,0% din total - 251 locuri vacante). De
asigurări sociale din asemenea, 8,5% dintre locurile de muncă vacante se adresează tehnicienilor și
sistemul public, altor specialiști din domeniul tehnic, 8,5% se adresează operatorilor de instalații
17,7% în sectorul și mașini, asamblorilor de mașini și echipamente, 8,2% sunt pentru muncitorii
sănătății și calificați și asimilați, 6,1% se adresează funcționarilor administrativi, 6,1%
asistenței sociale și membrilor din corpul legislativ, executiv, înalților conducători ai administrației
8,1% în comerț publice și numai 0,8% lucrătorilor calificați în agricultură, silvicultură și pescuit.
Echilibrul forței de muncă se poate realiza prin punerea în balanță a cererii cu

oferta, corelând nevoile cu calificările și specializările existente ale populației
active.

C R AI OVA
54
Distribuția numărului de șomeri de la nivelul Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova,
după nivelul de pregătire și categoria de vârstă, în anul 2015
Nivel de pregătire Categoria de vârstă
primar, 50
liceal şi învățământ sub 25 25-29 30-39 40-49
gimnazial, Total ani și Total
postliceal superior ani ani ani ani
profesional peste
România 76,9% 18,0% 5,1% 100,0% 15,5% 7,6% 20,3% 27,7% 28,8% 100,0%
Regiunea SV
75,4% 20,6% 4,0% 100,0% 13,2% 6,4% 20,5% 30,3% 29,5% 100,0%
Oltenia
Județul
81,9% 14,7% 3,5% 100,0% 13,1% 6,7% 21,2% 29,7% 29,3% 100,0%
DOLJ
TOTAL Zonă
Funcțională 58,7% 30,2% 11,1% 100,0% 14,5% 6,3% 19,3% 27,6% 32,3% 100,0%
urbană*
TOTAL ZMC 56,8% 31,4% 11,8% 100,0% 14,7% 6,4% 19,0% 27,4% 32,5% 100,0%
Municipiul
30,0% 48,4% 21,7% 100,0% 16,8% 6,8% 17,0% 24,2% 35,1% 100,0%
Craiova
Orașul Filiași 74,5% 21,8% 3,7% 100,0% 16,0% 5,3% 17,1% 30,7% 30,9% 100,0%
Orașul
75,7% 20,7% 3,6% 100,0% 18,0% 8,1% 18,0% 26,1% 29,7% 100,0%
Segarcea
Almăj 75,5% 24,5% 0,0% 100,0% 13,2% 1,9% 17,0% 26,4% 41,5% 100,0%
Brădești 83,2% 15,4% 1,4% 100,0% 10,1% 3,8% 24,0% 32,7% 29,3% 100,0%
Breasta 85,3% 12,7% 2,0% 100,0% 18,6% 4,9% 21,6% 22,5% 32,4% 100,0%
Bucovăț 79,2% 15,6% 5,2% 100,0% 7,8% 7,8% 22,1% 31,2% 31,2% 100,0%
Calopăr 94,3% 5,2% 0,5% 100,0% 15,1% 5,2% 21,7% 28,3% 29,7% 100,0%
Cârcea 38,9% 50,0% 11,1% 100,0% 33,3% 5,6% 11,1% 27,8% 22,2% 100,0%
Coșoveni 83,9% 16,1% 0,0% 100,0% 14,3% 5,4% 16,1% 33,9% 30,4% 100,0%
Coțofenii din
89,3% 10,7% 0,0% 100,0% 6,3% 11,6% 18,8% 29,5% 33,9% 100,0%
Faţă
Gherceşti 69,2% 28,2% 2,6% 100,0% 12,8% 0,0% 23,1% 33,3% 30,8% 100,0%
Işalniţa 70,6% 21,6% 7,8% 100,0% 13,7% 15,7% 9,8% 35,3% 25,5% 100,0%
Malu Mare 86,5% 12,3% 1,2% 100,0% 10,4% 6,1% 28,2% 23,3% 31,9% 100,0%
Mischii 72,9% 27,1% 0,0% 100,0% 18,8% 2,1% 8,3% 29,2% 41,7% 100,0%
Murgaşi 89,5% 9,4% 1,1% 100,0% 9,1% 5,8% 25,9% 35,3% 24,0% 100,0%
Pieleşti 72,9% 24,0% 3,1% 100,0% 11,5% 2,1% 14,6% 35,4% 36,5% 100,0%
Predeşti 84,7% 15,3% 0,0% 100,0% 11,9% 1,7% 16,9% 44,1% 25,4% 100,0%
Șimnicu de
64,5% 27,6% 7,9% 100,0% 19,7% 9,2% 18,4% 28,9% 23,7% 100,0%
Sus
Teasc 94,4% 4,7% 0,9% 100,0% 2,8% 3,7% 12,1% 24,3% 57,0% 100,0%
Terpeziţa 89,8% 9,2% 1,0% 100,0% 6,1% 5,1% 22,4% 28,6% 37,8% 100,0%
Ţuglui 83,6% 15,8% 0,7% 100,0% 11,2% 6,6% 19,7% 34,2% 28,3% 100,0%
Vârvoru de
78,7% 19,1% 2,1% 100,0% 17,0% 2,1% 17,0% 29,8% 34,0% 100,0%
Jos
Vela 98,1% 1,9% 0,0% 100,0% 11,8% 7,4% 29,2% 31,7% 19,8% 100,0%
Coțofenii din
92,1% 7,9% 0,0% 100,0% 3,9% 6,6% 23,7% 26,3% 39,5% 100,0%
Dos
Ghindeni 91,2% 8,1% 0,7% 100,0% 5,9% 4,4% 27,2% 39,7% 22,8% 100,0%
Goiești 82,6% 16,3% 1,2% 100,0% 17,4% 4,7% 22,1% 26,7% 29,1% 100,0%
Podari 75,6% 20,7% 3,7% 100,0% 17,0% 7,4% 21,5% 22,2% 31,9% 100,0%
Robănești 76,1% 17,4% 6,5% 100,0% 13,0% 6,5% 17,4% 37,0% 26,1% 100,0%
Sursă date: AJOFM

C R AI OVA
55
I.2.4. Sectorul turistic
Turismul este un sector-cheie al economiei. Acesta cuprinde o mare varietate de

produse și destinații și implică mulți actori relevanți în acest domeniu, atât publici,
cât și privați, cu zone de competență foarte descentralizate, de multe ori la nivel
Sectorul hotelurilor
regional şi local.
și restaurantelor
din Zona
Sectorul hotelurilor și restaurantelor din Zona Polului de Creștere Craiova cuprinde
Funcțională Urbană
5,0% din numărul agenților economici înregistrați de ONRC în anul 2015. În cadrul
cuprinde 5,0% din
acestora sunt angajați 3,7% din salariații zonei, sectorul obținând 1,2% din cifra de
numărul agenților
afaceri a Zonei Funcționale.
economici (2015)
Regiunea Sud-Vest Oltenia are un capital natural deosebit de divers, fapt care se
datorează atât varietății reliefului, care coboară în trepte de la montan în partea
de nord până la câmpie în partea de sud, cât și prezenței unor bazine hidrografice
majore în regiune, precum cele ale Oltului, Jiului și Dunării. Relieful carpatin se
înscrie drept cel mai variat și important potențial turistic, prezentând interes prin
valoarea sa peisagistică și posibilitatea dezvoltării unor amenajări turistice
complexe și diversificate.
Totodată, poziționarea geografică a favorizat crearea unor zone de schimb cultural

între două regiuni istorice ale României – Oltenia și Banat, zonă cu un potențial
deosebit pentru turism, cu o concentrare de elemente culturale, vestigii istorice
și confluențe multietnice. Regiunea se află pe locul doi în România, după Moldova,
din punct de vedere al numărului de mânăstiri și lăcașe de cult. Una din prioritățile
regionale o reprezintă dezvoltarea turismului și valorificarea patrimoniului natural
şi a moștenirii cultural-istorice prin dezvoltarea infrastructurii specifice şi prin
intense acțiuni de promovare.
Beneficiile unor resurse variate oferă un potențial turistic extrem de valoros,

pretabil pentru o gamă largă de forme de turism: montan, de aventură, ecoturism,
agroturism și nu în ultimul rând turismul balnear, de croazieră, pescuitul sportive
și vânătoarea.
Resursele turistice ale zonei Polului de Creștere Craiova se remarcă cu mai puțin
Zona Funcțională
aplomb sub aspect peisagistic-vizual, dar totuși își aduc aportul la diversificarea și
Urbană se remarcă
nuanțarea ofertei turistice generale a municipiului Craiova și a Zonei Funcționale.
printr-o ofertă
turistică
O importanță ușor mai ridicată pentru dezvoltarea turismului de tip City-break o
diversificată,
reprezintă parcurile orașului, dintre care se remarcă Parcul Romanescu.
beneficiind de un
capital natural
Parcul Romanescu este unul dintre obiectivele emblematice al Craiovei formând
bogat și de o serie
un ansamblu complex desfășurat pe mai mult de 96 ha. Inaugurat în februarie 1903,
de importante
este considerat unul dintre cele mai reprezentative monumente de artă
obiective antropice
peisagistică din România.
(importante clădiri
istorice, cu valoare
Parcul Sf. Dumitru (Grădina Băniei) este un exemplu de integrare a unor obiective
de patrimoniu)
aparținând sit-ului istoric al Craiovei (Casa Băniei, Catedrala Mitropolitană Sf.
Dumitru) într-un ansamblu cu spațiu verde amenajat sub forma unei grădini publice

C R AI OVA
56
pe 23 800 mp. În cadrul acestuia se remarcă si spațiul cu trandafiri, precum si
grupul statuar al fraților Buzești.
Grădina Unirii (English Park), evidențiază modalitatea de armonizare, pe un areal

limitat, patrulateric al unui ansamblu emblematic de clădiri ale Craiovei (Primăria,
Prefectura s.a.), cu o combinație reușită cu linii riguroase cuprinzând plante
ornamentale, arbuști si copaci înglobând statuia domnitorului Al. I. Cuza și
arteziana.
Parcul Teatrului Național a fost reamenajat odată cu implementarea unui proiect

finanțat prin POR 2007-2013, care a constat în amenajarea unei parcări subterane.
Odată cu implementarea acestui proiect, configurația parcului Teatrului Național
a fost modificată în totalitate. Amenajarea peisagistică a avut în vedere crearea
spațiilor verzi care să pună în valoare amplasamentul Teatrului Marin Sorescu,
dând o notă de armonie peisajului urban, prin realizarea de alei pietonale, trotuare
și acces carosabil, plantarea de gazon, plante decorative, grupări de arbuști și
arbori. De asemenea, statuile aflate în spațiile verzi din Parcul Teatrului Național
Craiova au fost reamplasate pe teren.
Parcul Tineretului Craiova are o suprafață de aproape 60 ha. Parcul deține o serie
de dotări dedicate activităților sportive și de agrement: 4 terenuri de tenis green-
set, omologate, 4 terenuri cu iarbă sintetică, multifuncționale - baschet si volei,
2 terenuri de baschet cu suprafață sintetică, 10 mese beton pentru tenis de masă,
10 mese șah, pistă de role și skate pentru începători și avansați, scenă de
spectacole în aer liber cu o capacitate de aprox. 200 locuri, teren de minigolf
omologat internațional cu 18 piste de beton personalizate cu diverse obstacole,
locuri de joacă pentru copii și 12 km de alei asfaltate.
Grădina Botanică, amplasată în nord-vestul părții centrale a Craiovei si proiectată

de arhitectul peisagist francez E. Redont inițial ca parc public, a fost
redirecționată către funcția de grădină botanică după 1952, căpătând în timp și
destinație în scopuri didactice universitare și de cercetare botanică, pe lângă cea
de agrement. Pe locul patru în țară după Cluj Napoca, București și Iași, Grădina
Botanică din Craiova, desfășurată pe 16 ha, cuprinde toate sectoarele și
compartimentele care răspund acestui dublu deziderat: secțiunea fitogeografică
regională, sectorul plantelor cultivate, provinciile floristice din România, sectorul
de sere, Rozariul, sectorul pepiniere, sectorul ornamental, Muzeul, Herbariul “ Al.
I. Buia”.
Parcul Romanescu și Parcul Teatrului Național au beneficiat în ultima perioadă de

investiții prin intermediul Programului Operațional Regional 2007-2013 – Axa
prioritară 1 „Sprijinirea dezvoltarii durabile a orașelor – poli urbani de creștere”,
Domeniul major de intervenție 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”,
subdomeniul „Poli de creștere”. Prin proiectul „Amenajarea de parcuri și grădini
în municipiul Craiova - Parcul Nicolae Romanescu” s-au realizat următoarele
categorii de lucrări:
- reabilitare/recondiţionare cascade și căderi de apă existente;
- reabilitare și reintegrarea variatelor elemente specifice de mobilier urban –
bănci, pubele, stâlpi de iluminat, grupuri sanitare, etc.;
- montare sisteme de irigare automată;
- montarea de fântâni cu apa potabilă cu model specific istoricului
obiectivului, precum și recondiţionarea celor existente;

C R AI OVA
57
- realizare reţele de drenuri;
- reamenajarea și reabilitarea structurii de alei pietonale;
- reamenajarea /recondiţionarea intrărilor în parc și a împrejmuirii;
- reabilitarea elementelor tip construcţie existente – casa grădinarului,
pavilioane rustice, glorieta, pavilion debarcader;
- instalarea unui sistem de supraveghere video cu dispecerat, precum și
signalistica de siguranţă și securitate în exploatare etc.
În Zona Funcțională
Proiectul „Reabilitare teatru de vară din Parcul Romanescu” a vizat reabilitarea
a Polului de
unei suprafețe de 750 mp de amfiteatru, reabilitarea a 380 mp de scenă și anexe,
Creștere Craiova se
construirea de grupuri sanitare, reabilitarea a 800 mp de alei pietonale și
pot practica o
reabilitarea și amenajarea a 1.066,53 mp spații verzi.
varietate de tipuri
de turism, de la cel
Parcul Teatrului Național a fost reamenajat prin implementarea proiectului
cultural și istoric,
„Amenajare parcare subterană în zona Teatrului Național” prin care s-au creat
la cel oeno-
619 locuri de parcare, din care 586 pentru autoturisme și 33 pentru motociclete.
gastronomic
Pe lângă resursele turistice naturale, municipiul Craiova deține o serie de
importante clădiri istorice, cu valoare de patrimoniu național dar și turistic.
Patrimoniul turistic antropic, cu o pondere majoritară în structura potențialului

turistic al arealului analizat, îl va putea completa armonios pe cel natural, iar
amenajările adaptate vor putea conduce la tipuri si forme variate de turism si la
polarizarea unei circulații turistice orientate, dimensionate si structurate în raport
cu acestea.
Tipuri de turism practicabile la nivelul Polului de Creștere Craiova
Turismul cultural și istoric s-a dezvoltat datorită patrimoniului însemnat de

exponate unice din domeniul artelor plastice, istorie, arheologie și etnografie,
acestea putând fi incluse în circuite turistice integrate, de la nivel regional,
național și chiar internațional. Zona Funcțională a municipiului Craiova contribuie
la potențialul acestui sector prin monumentul de arheologie din localitatea Cârcea,
culele din Almăj, dar și palatele și clădirile medievale din municipiul Craiova,
Vorvoreanu, Justiției, Casa Băniei, Glogoveanu și Vălimărescu, împreună cu centrul
istoric al orașului, recent reabilitat.
Centrul istoric al Craiovei constituie perimetrul delimitat de străzile Matei

Basarab, Știrbei-Voda, C. Izlaz, Madona Dudu, Brândușa, Libertății, Brestei,
Dumbrăveni, I. Jianu, N. Titulescu, G. Enescu, Amaradia, C. Brâncuși, Avram Iancu,
Șerban Vodă, Păltiniș, Principatele Unite și Calea București. În acest spațiu sunt
clădiri datând din sec. XV, sec. XVIII-XIX.
Centrul istoric a fost declarat monument istoric, fiind inclus în Lista monumentelor
istorice din județul Dolj.
Turismul monahal. Majoritatea lăcașurilor de cult din județul Dolj sunt

monumente istorice, ce au potențialul de a fi cuprinse în trasee religioase de mare
atractivitate, care să includă și mânăstirile din județele învecinate din Oltenia.
Dintre acestea, în Zona Polului de Creștere Craiova se află Catedrala Mitropolitană
„Sf. Dumitru” în Craiova, mânăstirile Cârcea, Tuturor Sfinților Craiova, bisericile
„Adormirea Maicii Domnului” din Segarcea, Mântuleasa, Madona Dudu, Sfântul Ilie,

C R AI OVA
58
Sfânta Treime, Sfântul Spiridon, Obedeanu, Sfântul Ioan Herea, toate din Craiova
și, nu în ultimul rând, Capela Filișanu din Filiași.
Agro-turismul. Zonele rurale oferă o veritabilă ospitalitate bazată pe mediul

nepoluat, vinuri și gastronomie de bună calitate, precum și bine-cunoscutele
tradiții folclorice ale Olteniei. Deși agroturismul în Județul Dolj este la începutul
său, există la nivelul întregii regiuni case și pensiuni care s-au adaptat cerințelor
specifice acestui tip de turism.
Ecoturismul reprezintă una din formele turistice cu cea mai mare tendință de
creștere în ultimii ani, cu precădere în ariile protejate. Prin promovarea acestei
forme de turism, multe țări ale lumii ce consideră că ariile protejate sunt o parte
esențială a ofertei turistice au făcut ca turismul în natură şi ecoturismul să
reprezinte elemente importante ale acestei industrii.
Zona Polului de Creștere dispune de suprafețe generoase de resurse turistice

naturale: în localitatea Coșoveni se află unul dintre cele 50 de fonduri de
vânătoare, amenajate la nivelul județului Dolj. O altă destinație cu potențial
ridicat pentru practicarea eco-turismului de află în localitatea Bucovăț – „Locul
fosilifer Bucovăț” fiind amenajat pentru observarea habitatelor naturale
protejate. De asemeni, în municipiul Craiova se află Parcul Romanescu și Grădina
Botanică Universitară - unele dintre cele mai mari și mai frumoase spații verzi din
România, cu o suprafață de peste 100 ha și cu specii rare de arbori și flori.
Turismul oeno-gastronomic. Potențialul de dezvoltare al acestui tip de turism în

Zona Polului de Creștere Craiova este semnificativ, în principal datorită existenței
Cramei de la Segarcea. Crama Segarcea este extinsă și modernizată dintr-o veche
cramă construită între anii 1906 și 1908, fiind în acele timpuri cea mai modernă
din Europa și, totodată, prima clădire din beton armat din România. În prezent,
Crama de la Segarcea se află în proprietate privată. Anual, crama îmbuteliază
peste două milioane de sticle de vin din soiurile: Chardonnay, Sauvignon Blanc,
Pinot Grigio, Pinot Noir, Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Tămâioasă
Românească, Fetească Albă, produsele fiind recunoscute pe plan internațional.
Infrastructura turistică
Structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare sunt înregistrate la nivelul

municipiului Craiova, a orașului Filiași și a comunelor Bucovăț, Coțofenii din Față,
Ghercești, Ișalnița, Malu Mare și Pielești, în efectiv total de 48 unități, potrivit
datelor furnizate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2016. Acestea
reprezintă 84,2% din totalul județean.
În Zona Funcțională
Zona Funcțională Urbană a Craiovei prezintă o capacitate de cazare de 2.056
a Polului de
Creștere Craiova locuri în anul 2015, în creștere cu 59,4% față de anul 2008. Capacitatea existentă
reprezintă 91,5% din totalul de locuri înregistrate de INS.
există 84,2% din
totalul structurilor
O evoluție asemănătoare se înregistrează și în privința capacității de cazare
de primire turistică
turistică în funcțiune, care s-a majorat cu 54,5% în perioada 2008 – 2015 la nivelul
cu funcțiuni de
Polului de Creștere Craiova. În anul 2015, capacitatea de cazare turistică în
cazare de la nivel
funcțiune concentrată la nivelul Zonei Funcționale reprezenta 91,9% din
județean (2016)
capacitatea județeană.

C R AI OVA
59
Evoluția lunară a numărului de sosiri ale turiștilor în
structurile de primire din Zona Funcțională a Polului de
Capacitate de Creștere Craiova, în perioada ian. 2010 - dec. 2016
cazare existentă 12000
este în creștere (cu 10000
59,4% mai mult în
8000
2015 față de 2008)
6000
4000
2000
ZFU Municipiul Craiova
0
I IV VII X I IV VII X I IV VII X I IV VII X I IV VII X I IV VII X I IV VII X
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sursă date: INS
Numărul de sosiri turistice a urmat un trend ascendent în perioada 2011 – 2016

atât la nivelul Zonei Funcționale a Polului de Creștere, cât și în municipiul Craiova,
Numărul de sosiri și după perioada 2009 – 2010 când, pe fondul crizei economice, numărul acestora s-
de înnoptări a diminuat semnificativ. Astfel, în anul 2016, în Zona Funcțională Urbană au sosit
turistice a crescut 89.910 turiști, cu 57,0% mai mulți turiști decât în anul 2008, iar efectivul celor din
semnificativ în municipiul Craiova s-a majorat cu 32,6%, potrivit datelor furnizate de INS. Sosirile
perioada 2011-2016 înregistrate la nivelul Zonei Funcționale reprezintă 92,9% din totalul celor
județene (96.743 sosiri), în anul 2016.
Evoluția lunară a numărului de sosiri indică o concentrare mai mare în cea de-a
doua parte a anului. De asemenea, se observă că numărul de turiști sosiți în
municipiul Craiova joacă un rol important în determinarea efectivelor sosite în
Zona Polului de Creștere, fiind principala destinație a acestora.
Numărul de înnoptări în structurile de primire turistice din Zona Polului de

Creștere a fost de 159.082 înnoptări în anul 2016, mai multe cu 15,4% comparativ
Durata medie de cu anul 2008 și în creștere cu 143,1% față de anul 2010, când s-a înregistrat minimul
ședere în perioadei 2008 – 2015. Înnoptările în structurile de primire de la nivelul Zonei
structurile turistice Funcționale reprezintă 91,3% din totalul înregistrat la nivel de județ, în anul 2016,
a scăzut în de 174.155 înnoptări.
perioada 2008-2016
de la 2,4 nopți, la Durata medie de ședere în structurile turistice din Zona
1,8 nopți Polului de Creștere Craiova*, în perioada 2008-2016
3,0
2,4
2,4
2,4
2,3
2,3
2,3
2,5
2,1
2,1
2,1
2,1
2,0
2,0
1,9
1,9
1,9
1,9
1,9
1,9
1,9
1,9
1,8
1,8
1,8
1,8
1,8
1,8
1,8
2,0
1,5
1,0
0,5
0,0
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016

Sursă date: INS

C R AI OVA
60
Durata medie de ședere în structurile turistice din Zona Polului de Creștere
Craiova, înregistrată în anul 2016, a fost de 1,8 nopți; acesta este un indicator
direct al tipului de turism actual (turism de week-end/ turism de afaceri/ turism
de tip „city-break”). Valoarea acestui indicator s-a diminuat comparativ cu anul
2008, când era de 2,4 nopți. Se observă că durata medie de ședere înregistrată la
nivelul Zonei Funcționale în anul 2016 este egală cu cea de la nivel județean (1,8
nopți/sosire), dar inferioară celei regionale (2,9 nopți/sosire) și naționale (2,3
nopți/sosire).
Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică în funcțiune arată

Indicele de procentul în care capacitatea de cazare în funcțiune a fost utilizată într-o perioadă
utilizare a turistică.
capacității de
cazare turistică în Conform Institutului Național de Statistică, indicele de utilizare netă a capacității
funcțiune se de cazare din Zona Polului de Creștere Craiova era de 23,1% în anul 2015, valoare
situează pe un ușor superioară indicelui județean (23,0%), dar inferioară indicelui regional (29,3%)
trend ascendent, și național (28,7%). Valoarea cea mai ridicată a acestui indice a fost înregistrată în
începând cu 2010 comuna Coțofenii din Față (30,1%), urmată de orașul Filiași (27,1%), comuna Malu
Mare (25,2%), iar mai apoi de municipiul Craiova (23,5%). Pe de altă parte, indicele
de utilizare a capacității de cazare din Ișalnița a avut cea mai scăzută valoare
(2,4%). Indicele din Zona Polului de Creștere Craiova înregistrat în anul 2015 este
cu 5,4 unități mai scăzut față de cel din anul 2008, însă superior valorilor
înregistrate în perioada 2009 – 2014.
Indicele de utilizare netă a capacității de cazare

turistică în funcțiune din Zona Polului de Creștere
Craiova*, în perioada 2008-2015
29,3%
35,0%
28,5%
28,5%
30,0%
23,5%
23,1%
23,1%
20,6%
20,6%
20,6%
20,4%
20,4%
20,4%
25,0%
17,6%
17,6%
16,8%
16,6%
16,6%
15,7%
14,1%
14,0%
14,0%
20,0%
11,1%
11,1%
11,1%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

Sursă date: INS
Circulația turistică la nivelul zonei se situează, începând cu 2010, pe un trend

ascendent, ceea ce indică un oarecare reviriment al sectorului turistic local.
Indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune este în creștere ușoară,
acesta reliefând o situație generală orașelor turistice similare din România.
Pe acest fond (pozitiv), intervenția în timp optim asupra obiectivelor turistice cele
mai importante / cele mai vizitate poate avea un efect multiplicator pe termen
mediu și lung, și poate sta la baza creării de pachete de servicii turistice specifice
turismului de tip „city-break”.

C R AI OVA
61
Indicatori privind durata de ședere și de utilizare a capacității de cazare în
funcțiune, din zona Polului de Creștere Urbană Craiova, în anul 2016
Indicele de utilizare netă a
Unitate administrativ Durata medie de ședere capacității de cazare în
teritorială (sosiri/ înnoptări)
funcțiune (%)**
România 2,3 28,7%
Regiunea SV Oltenia 2,9 29,3%
Județul DOLJ 1,8 23,0%
1,8 23,1%
urbană*
TOTAL ZMC 1,8 23,1%
Municipiul Craiova 1,8 23,5%
Orașul Filiași 1,4 27,1%
Bucovăț 4,3 -
Coțofenii din Față 1,4 30,1%
Ghercești 1,8 16,2%
Ișalnița 1,0 2,4%
Malu Mare 1,6 25,2%
Pielești 2,0 17,6%
*Zona Metropolitană Craiova și comunele Coțofenii din Dos, Ghindeni, Goiești, Podari și Robănești;
în acest caz, Zona Metropolitană Craiova se identifică cu Zona Funcțională Urbană.
**Date disponibile pentru anul 2015

C R AI OVA
62
C R AI OVA
63
I.2.5. Dezvoltarea agriculturii și a zonei
rurale
Economia zonei rurale a Polului de Creștere Craiova
Activitatea economică specifică mediului rural al Polului de Creștere Craiova este

cu mult inferioară capacității înregistrate în mediul urban. În cadrul celor 26
comune ale Zonei Funcționale Urbane a Craiovei sunt înregistrați, conform datelor
În cadrul celor 26
ONRC de la finele anului 2015, un număr de 1.383 agenți economici, adică numai
comune ale Zonei
9,6% din totalul Polului de Creștere. Comparativ cu anul 2009, numărul de agenți
Funcționale Urbane
economici s-a majorat cu 67,2%.
sunt înregistrați
1.383 agenți Repartiția unităților active pe categorii economice arată că peste 38,9% se ocupă
economici, adică cu activități comerciale, 16,4% activează în industria prelucrătoare, 8.5% în
doar 9,6% din construcții, 6,3% în sectorul hotelurilor și al restaurantelor, 5,7 în activități
totalul Polului de profesionale, științifice și tehnice, 5,4% în agricultură, silvicultură și pescuit, iar
Creștere (2015) în fiecare din celelalte domenii s-a înregistrat mai puțin de 5,0% dintre companii.
Economia concentrată în zona rurală a Polului de

Creștere Craiova din total, în 2015
38,9% din agenții

economici se ocupă Nr. firme
9,6%
cu activități
comerciale, 16,4%
Cifră de afaceri 11,2%
activează în
industria
prelucrătoare, 8,5% Nr. salariați 11,9%
în construcții etc.
Sursă date: ONRC
Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, în cursul anului 2015 s-au realizat 2,0
miliarde lei, dublu față de anul 2009. De asemenea, cifra de afaceri din mediul
rural reprezintă 11,2% din totalul Polului de Creștere. Structura acesteia pe
domenii de activitate arată că 49,7% s-a obținut în sectorul comerțului, 26,2% în
industria prelucrătoare, 9,2% în construcții, 8,2% în agricultură, silvicultură și
pescuit, în timp ce în transport și depozitare și hoteluri și restaurante s-a obținut
câte 1,6% din valoarea cifrei de afaceri a unităților locale active din mediu rural;
totodată, în fiecare din celelalte sectoare economice s-a înregistrat mai puțin de
Cifra de afaceri din 1,0% din cifra de afaceri a zonei rurale.
mediul rural
reprezintă 11,2% În ceea ce privește forța de muncă angajată în mediul rural al Polului de Creștere
din totalul Polului Craiova, potrivit datelor ONRC pentru anul 2015, numărul salariaților era de 8.618
de Creștere persoane, adică 11,9% din efectivul angajaților de la nivelul Zonei Funcționale.
Principalele domenii economice în care este concentrată forța de muncă sunt
reprezentate de industria prelucrătoare (43,7% salariați), comerț (27,6% salariați)
și construcții (9,9% salariați).

C R AI OVA
64
Agricultură și suprafața agricolă
Județul Dolj a avut, în perioada comunistă, un profil industrial-agrar, urmat de o

tranziție către sectorul serviciilor, în ultimii 25 ani. Conform datelor furnizate de
INS, 39,6% din populația ocupată civilă a județului Dolj, înregistrată în anul 2014
Se constată o era ocupată în agricultură, silvicultură și pescuit. De asemenea, județul Dolj deține
foarte slabă una dintre cele mai mari suprafețe agricole din România, concentrând 4,0% din
dezvoltare a suprafața totală agricolă de la nivel național, ocupând poziția secundă, după
sectorului agricol județul Timiș.
în cadrul Zonei
Funcționale a Se constată o foarte slabă dezvoltare a sectorului agricol în cadrul Zonei
Polului de Creștere Funcționale a Polului de Creștere Craiova (2,0% din efectivul agenților economici
Craiova (2,0% din activi, respectiv o cifră de afaceri de aproximativ 3,2% în anul 2015), deși Polului
agenții economici de Creștere se desfășoară pe o rază de aproximativ 30 km față de municipiul
ai zonei, respectiv Craiova, adică la o distanță suficient de mare pentru a beneficia de resursele
o cifră de afaceri agricole și umane necesare și la o distanță suficient de mică pentru a eficientiza
de aproximativ distribuția și vânzarea produselor agricole, în special cele de natură vegetală.
3,2%, în anul 2015)
Mai mult, în cadrul sectorului de agricultură, silvicultură și pescuit sunt angajate
numai 2,4% dintre salariații unităților locale active din Zona Funcțională Urbană,
potrivit datelor furnizate de ONRC pentru anul 2015.
Această situație are loc în ciuda faptului că la nivelul Zonei Funcționale există un
total de 109.516 ha teren arabil, 24.746 ha pășuni și fânețe și 5.546 ha de vii și
livezi. Un astfel de capital agricol, printr-un management unitar al producției
agricole primare ar putea, aproape singur, satisface nevoile populației din cadrul
polului de creștere, exceptând influențele sezoniere.
Stimularea acestei producții primare poate avea loc, însă, în condițiile existenței
unor subvenții agricole competitive, care să le permită producătorilor autohtoni
să concureze cu produsele externe și a unei piețe de desfacere.
Accesul pe piața de desfacere poate fi facilitat de infrastructura și logistica de

depozitare/desfacere, dar mai ales de creșterea puterii de negociere a
producătorilor locali.
Proporțiile sectorului agricol în economia Zonei

Funcționale a Polului de Creștere Craiova*,
la 31.12.2015 3,2% 3,2%
Diversitatea 3,0%
producției agricole 2,4% 2,4%
2,0% 2,0% 2,1%
este relativ redusă,
2,0%
cu valoare 1,6% 1,4%
adăugată redusă.
1,0%
0,0%
% agenți economici % număr salariați % cifră de afaceri

Sursă date: ONRC

C R AI OVA
65
Asocierea producătorilor, în diverse forme, inclusiv crearea unui cluster în
domeniul alimentar, trebuie încurajată în mod real, numai printr-un astfel de
mecanism aceștia putând avea acces în rețelele mari de retail modern, unde
garanția asigurării unui volum ridicat de produse și constanța furnizării produselor
sunt primele condiții pe care supermarketurile/ hipermarketurile le impun.
Județul Dolj deține
mari suprafețe Din punctul de vedere al producției actuale, peste jumătate din suprafața agricolă
cultivate cu plante este cultivată cu cereale (grâu, secară, porumb etc.). Diversitatea producției
energetice, cum agricole este relativ redusă, cu valoare adăugată redusă.
este camelina sau
salcia energetică De asemenea, din perspectiva specializării inteligente, județul Dolj deține mari
suprafețe cultivate cu plante energetice, cum este camelina și salcia energetică.
Potrivit datelor furnizate de Direcția Agricolă Dolj, camelina este cultivată pe 138
ha, iar salcia energetică pe 39 ha. Aceste culturi sunt destinate obținerii de
biocarburanți (combustibili biologici – biodiesel, motorina energetică), dar și de
energie electrică sau termică.
Promovarea culturilor energetice și introducerea carburanților bio aduc

următoarele avantaje:
- scăderea poluării mediului înconjurător, prin reducerea emisiilor de gaze
poluante;
- culturile energetice asigură furnizarea de carburanți în condiții de siguranță
și de protecția mediului și promovarea resurselor regenerabile de energie;
- dat fiind faptul că la nivel mondial zăcămintele de petrol scad progresiv și
foarte repede, a fost nevoie de găsirea unei alternative de producere a
combustibilului pentru tractoare și mașini agricole.
O parte dintre comunele membre ale Polului de Creștere Craiova fac parte și din
43,1% din numărul
total de șomeri Grupuri de Acțiune Locală constituite în cadrul axei LEADER a PNDR, astfel:
înregistrați în anul - GAL ”Amaradia Jiu”: Coțofenii din Față, Șimnicu de Sus, Mischii, Brădești și
Goiești;
2015 în cadrul
- GAL ”Colinele Olteniei”: Almăj, Ișalnița, Predești, Coțofenii din Dos;
Zonei Urbane
Funcționale - GAL ”La noi în sat” (din județul Olt): Murgași.
proveneau din
mediul rural al
Sprijinirea inițiativelor economice în spațiul rural pentru creșterea gradului de
acesteia
ocupare al populației
Analizând distribuția salariaților în teritoriul Zonei Funcționale Urbane, se observă

că în anul 2015, aproximativ 90,0% din aceștia erau angajați în unitățile economice
din localitățile urbane.
Mai mult, 43,1% din numărul mediu de șomeri înregistrați în anul 2015 în cadrul
Zonei Urbane Funcționale proveneau din mediul rural al acesteia.
Deși, statistic, rata șomajului nu pare a fi foarte ridicată la nivelul Zonei Urbane
Funcționale a Craiovei, rata de activitate înregistrată de INS pentru anul 2015, de
67,6% indică un nivel redus de activitate al forței de muncă active.

C R AI OVA
66
Repartizarea fondului funciar din Zona Funcțională a
Polului de Creștere Craiova*, pe categorii, în anul 2014
Zona Funcțională
78,1% 21,9%
Urbană*
Zona Metropolitană
77,2% 22,8%
Craiova
Municipiul Craiova 43,5% 56,5%
Localitățile rurale ale

79,0% 21,0%
Zonei Funcționale
Municipiul Craiova Localitățile rurale ale

78,2% 21,8%
Zonei Metropolitane
ocupă o suprafață
totală de 8.141 ha, Suprafață agricolă Suprafață neagricolă Sursă date: INS
peste jumătate din
aceasta fiind
Dezvoltarea zonei rurale a Polului de Creștere Craiova este o necesitate, cu atât
reprezentată de
mai mult având în vedere că problema dezvoltării agriculturii și spațiului rural are
suprafața
la bază atât rațiuni de ordin economic, cât și social.
neagricolă
Aceasta va sprijini, totodată, dezvoltarea teritorială echilibrată în cadrul zonei,
va sprijini/justifica dezvoltarea infrastructurii și echipării tehnico-edilitare a
întregului spațiu și va contribui în mod efectiv la reducerea disparităților intra-
zonă.
Zona Funcțională a municipiului Craiova se întinde pe o suprafață totală de 179.124

ha, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2014.
Zona Funcțională a
Suprafața agricolă reprezintă 77,2% din fondul funciar al zonei urbane funcționale,
municipiului
în timp ce suprafața neagricolă reprezintă 22,8%.
Craiova se întinde
pe o suprafață
Municipiul Craiova ocupă o suprafață totală de 8.141 ha, peste jumătate din
totală de 179.124
aceasta fiind reprezentată de suprafața neagricolă (56,5%, potrivit datelor INS
ha
pentru anul 2014). Comparativ cu celelalte localități ale ZFU, municipiul Craiova
se situează pe poziția a 9-a într-un top descendent, cele mai mari localități fiind
orașul Segarcea și comuna Vârvoru de Jos, cu peste 10.000 ha.
Repartiția suprafeței fondului administrativ al municipiului Craiova pe categorii de

folosință ale terenurilor arată că aproape jumătate este ocupată cu construcții
(44,0%), 31,5% sunt terenuri arabile, 10,2% pășuni și fânețe, 6,1% păduri și altă
vegetație forestieră, 4,0% din suprafață este ocupată de căi de comunicații și căi
ferate, 1,7% de vii și pepiniere, 1,4% din terenuri sunt ocupate cu ape și bălți, iar
1,0% sunt terenuri degradate și neproductive.
Localitățile rurale
ale Zonei Urbane
Municipiul Craiova deține un potențial agricol mai scăzut comparativ cu cel al
Funcționale au ca
comunelor învecinate, economia municipiului bazându-se pe alte domenii
principală
prioritare.
activitate –
agricultura (79,0%
Localitățile rurale ale Zonei Urbane Funcționale au ca principală activitate –
din fondul funciar
agricultura. 79,0% din fondul funciar al zonei rurale este reprezentat de suprafața
al zonei rurale este
agricolă. Distribuția suprafeței agricole din localitățile rurale ale Zonei Urbane
reprezentat de
Funcționale arată că 77,8% este reprezentată de terenuri arabile, 18,6% de pășuni
suprafața agricolă)
și fânețe, iar 3,6% de vii și livezi.

C R AI OVA
67
Suprafața fondului funciar pe categorii de folosință, în anul 2014
Suprafața totală a fondului Suprafața agricolă Suprafața neagricolă

Unitate administrativ teritorială
funciar (hectare) (%) (%)
România 23.839.071 61,4% 38,6%
Regiunea SV Oltenia 2.921.169 61,5% 38,5%

Județul DOLJ 741.401 78,9% 21,1%
TOTAL Zonă Funcțională urbană* 179.124 77,2% 22,8%
TOTAL ZMC 151.025 77,2% 22,8%
Municipiul Craiova 8.141 43,5% 56,5%
Orașul Filiaşi 9.973 74,2% 25,8%
Orașul Segarcea 12.008 92,8% 7,2%
Almăj 2.736 77,4% 22,6%
Brădeşti 6.307 75,3% 24,7%
Breasta 4.520 79,6% 20,4%
Bucovăţ 8.264 56,2% 43,8%
Calopăr 9.198 64,5% 35,5%
Cârcea 3.270 87,9% 12,1%
Coşoveni 4.239 94,0% 6,0%
Coţofenii din Faţă 2.417 79,2% 20,8%
Gherceşti 5.004 93,7% 6,3%
Işalniţa 3.201 66,0% 34,0%
Malu Mare 3.110 82,9% 17,1%
Mischii 5.201 93,7% 6,3%
Murgaşi 9.973 59,7% 40,3%
Pieleşti 6.560 93,3% 6,7%
Predeşti 4.351 90,6% 9,4%
Şimnicu de Sus 8.143 87,9% 12,1%
Teasc 4.813 75,9% 24,1%
Terpeziţa 6.684 88,5% 11,5%
Ţuglui 3.870 76,3% 23,7%
Vârvoru de Jos 8.256 86,7% 13,3%
Vela 10.786 70,3% 29,7%
Coțofenii din Dos 4.552 72,9% 27,1%
Ghindeni 2.934 80,2% 19,8%
Goiești 7.849 82,0% 18,0%
Podari 6.794 81,4% 18,6%
Robănești 5.970 93,4% 6,6%

C R AI OVA
68
Suprafețe irigate
În zona urbană a polului de creștere Craiova este amenajată pentru irigații o

suprafață de 6.775,4 ha, conform datelor rezultate în urma Recensământul
General Agricol din anul 2010. Această suprafață reprezintă 24,1% din suprafața
totală amenajată la nivelul județului Dolj. aproape toată suprafața amenajată
pentru irigații este concentrată la nivelul orașului Segarcea (99,0% din suprafața
Zonei Funcționale) și numai 0,1% la nivelul comunei Cârcea.
La nivelul Zonei Funcționale a polului de creștere Craiova există câteva localități

în care suprafețele agricole erau efectiv irigate, conform datelor rezultate în urma
Recensământul General Agricol din anul 2010.
Suprafața agricolă efectiv irigată din cadrul Zonei Funcționale este de numai 7,8
ha, adică doar 0,1% din cea înregistrată la nivelul județului Dolj. Cea mai importată
suprafață irigată efectiv din cadrul Zonei Funcționale a polului de creștere Craiova
se înregistrează în comuna Almăj (81,4%), Ișalnița (4,9%), Teasc (3,2%), Coțofenii
din Față (2,3%), Brădești (2,6%), Vârvoru de Jos (1,3%), dar și la nivelul municipiului
Craiova (3,3%) și al orașului Filiași (1,0%).
Suprafața agricolă Irigarea culturilor face parte
efectiv irigată din Amenajări complexe cu lucrări de irigații și integrantă din tehnologia de
cadrul Zonei desecare: Segment Câmpul Blândului și Filiala vârf în obținerea de producții
Funcționale este de Tatomirești mari și constante, mai ales în
numai 7,8 ha, adică condițiile în care
doar 0,1% din cea precipitațiile sunt scăzute și
înregistrată la temperaturile ridicate în anul
nivelul județului agricol.
Dolj
Sistemul de irigații din
județul Dolj se confruntă cu o
serie de deficiențe în ceea ce
privește sistemul învechit,
întreținerea
necorespunzătoare a
sistemului, gradul redus de
utilizare a irigațiilor de către
fermieri.
Programul Național de
Dezvoltare Rurală precizează
faptul că, la nivel național,
„sistemele de irigaţii
existente sunt, în mare parte,
degradate şi nefuncţionale
sau neadaptate la tipologia
fermelor și cerințele
utilizatorilor. Din cauza
ineficienței acestor sisteme,
Sursă: Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – Filiala utilizarea și întreținerea lor
Dunăre Jiu este costisitoare pentru

C R AI OVA
69
fermieri.” Această situație face ca agricultura să rămână în continuare dependentă
de factorii climatici, reflectându-se în producțiile agricole scăzute.
Așadar, se impune accesarea fondurilor europene fiind necesare:

- înființarea, extinderea și/sau modernizarea instalațiilor eficiente de irigații;
- adoptarea de soluţii tehnologice şi practici agricole, ce asigură alternative
la combaterea secetei prin metode clasice de irigaţii, pentru adaptarea la
schimbările climatice;
- promovarea de practici agricole durabile;
- sesiuni de instruire/consiliere/activități demonstrative privind utilizarea
irigațiilor și a practicilor şi metodelor agricole ce permit aplicarea unui
management eficient al resurselor de apă în ferme şi o mai bună rezistenţă
la impactul schimbărilor climatice.
Suprafețe amenajate pentru agricultură ecologică
În cadrul Zonei Urbane a Polului de Creștere Craiova există o singură localitate în

care terenurile se află în conversie către agricultura ecologică – în comuna
Terpezița (singura din județul Dolj). În această comună, suprafața pe care se face
conversia către agricultura ecologică este de 35,8 ha, conform datelor rezultate
în urma Recensământul General Agricol din anul 2010.

C R AI OVA
70
C R AI OVA
71
Principalele culturi
Jumătate din
Jumătate din suprafața agricolă a Zonei Urbane a Polului de Creștere Craiova este
suprafața agricolă
cultivată cu cereale pentru boabe, potrivit datelor rezultate în urma
a Zonei Urbane a
Recensământului General Agricol din anul 2010.
Craiova este
Totodată, pe 8,4% din terenurile agricole se cultivă plante industriale, pe 2,1%
cultivată cu cereale
plante de nutreț recoltate verzi, 1,6% sunt ocupate de plantațiile viticole, 1,1% de
pentru boabe
cele pomicole, 23,6% sunt terenuri arabile în repaus, iar 11,5% din suprafețele
agricole sunt cultivate cu alte plante.
Zona Funcțională a Îmbunătățirea managementului terenurilor agricole, în special în vederea unei

Urbană Craiova ar exploatări sustenabile și realizare de producții optime, poate fi realizată prin
putea deveni zona stimularea cercetării-dezvoltării în vederea creării de noi soiuri de plante adaptate
de procesare și condițiilor pedoclimatice specifice și a schimbărilor climatice.
comercializare a
produselor agricole Cooperarea dintre institutele de cercetare în domeniul agricol și beneficiarii
vegetale și privați/structurile de reprezentare ale acestora este un prim pas în vederea
animale, rezultând transformării agriculturii tradiționale într-una adaptată condițiilor actuale de
o valorificare climă, protejarea mediului și eficiență economică.
superioară, dar și
durabilă, a Totodată, având în vedere specificul predominant agricol al jumătății sudice a
resurselor agricole județului Dolj, Zona Funcțională a Polului de Creștere Craiova ar putea deveni zona
ale zonei de procesare și comercializare a produselor agricole vegetale și animale, rezultând
o valorificare superioară, dar și durabilă a resurselor agricole ale zonei.

C R AI OVA
72
Distribuția suprafeței agricole utilizate în funcție de principalele culturi, în anul 2010
Plante Alte
Teren Alte
Unitate Cereale de culturi
Plante arabil Plantații Plantații culturi
administrativ pentru nutreț în Total
industriale (hectare) pomicole viticole în teren
teritorială boabe recoltate tren
în repaus agricol
verzi arabil
România 58,2% 18,9% 7,9% 0,2% 11,2% 1,7% 1,9% 0,1% 100,0%
Regiunea SV 46,9% 9,2% 1,9% 1,0% 13,6% 1,4% 1,9% 24,2% 100,0%
Oltenia
Județul
53,7% 13,4% 1,9% 0,9% 18,8% 0,6% 2,0% 8,8% 100,0%
DOLJ
TOTAL Zonă
Funcțională 51,9% 8,4% 2,1% 0,5% 23,6% 1,1% 1,6% 11,0% 100,0%
urbană*
TOTAL ZMC 51,8% 7,7% 1,8% 0,5% 24,6% 1,0% 1,7% 10,8% 100,0%
Municipiul
52,9% 1,2% 2,0% 1,7% 23,0% 4,1% 1,6% 13,5% 100,0%
Craiova
Orașul Filiaşi 66,0% 1,0% 0,7% 0,1% 21,6% 0,1% 1,2% 9,3% 100,0%
Orașul
69,6% 21,0% 0,7% 0,0% 1,1% 0,0% 4,2% 3,4% 100,0%
Segarcea
Almăj 29,2% 0,0% 0,1% 6,2% 49,5% 0,2% 0,8% 14,0% 100,0%
Brădeşti 57,0% 1,4% 1,7% 0,2% 14,5% 0,3% 2,0% 22,8% 100,0%
Breasta 48,1% 0,4% 0,5% 0,0% 23,3% 4,1% 0,0% 23,6% 100,0%
Bucovăţ 27,7% 0,5% 0,3% 0,2% 63,5% 0,1% 0,9% 6,8% 100,0%
Calopăr 63,8% 3,5% 7,4% 0,0% 13,4% 0,0% 1,9% 10,0% 100,0%
Cârcea 16,2% 17,4% 0,1% 0,0% 60,0% 0,6% 3,7% 2,0% 100,0%
Coşoveni 30,2% 0,7% 4,8% 0,5% 57,7% 0,1% 2,1% 3,9% 100,0%
Coţofenii din
23,4% 0,0% 5,8% 0,0% 66,0% 0,2% 0,8% 3,8% 100,0%
Faţă
Gherceşti 67,4% 3,8% 2,3% 0,1% 16,3% 0,3% 0,8% 8,9% 100,0%
Işalniţa 45,7% 0,0% 1,0% 6,0% 42,0% 0,1% 1,4% 3,8% 100,0%
Malu Mare 74,7% 0,4% 0,3% 0,6% 3,4% 0,2% 5,1% 15,2% 100,0%
Mischii 36,9% 10,8% 1,1% 0,0% 45,2% 0,2% 0,5% 5,3% 100,0%
Murgaşi 31,8% 1,3% 0,7% 0,1% 31,2% 2,2% 0,8% 31,9% 100,0%
Pieleşti 43,9% 5,4% 5,2% 0,1% 37,5% 0,3% 1,2% 6,5% 100,0%
Predeşti 40,7% 3,4% 1,8% 0,0% 29,1% 6,2% 0,4% 18,5% 100,0%
Şimnicu de
54,6% 12,3% 3,9% 0,9% 9,9% 1,6% 0,5% 16,3% 100,0%
Sus
Teasc 60,5% 0,0% 2,8% 5,4% 22,0% 0,0% 0,3% 9,0% 100,0%
Terpeziţa 48,5% 10,3% 0,3% 0,3% 29,5% 1,0% 1,0% 9,1% 100,0%
Ţuglui 46,3% 1,4% 2,4% 0,0% 38,7% 0,7% 2,2% 8,4% 100,0%
Vârvoru de
58,6% 0,9% 1,3% 0,1% 10,4% 11,0% 5,2% 12,6% 100,0%
Jos
Vela 68,9% 15,8% 0,5% 0,0% 0,5% 0,2% 1,3% 12,7% 100,0%
Coțofenii din
43,4% 15,1% 2,2% 0,9% 28,4% 0,1% 0,9% 9,0% 100,0%
Dos
Ghindeni 70,4% 0,0% 21,6% 0,1% 0,3% 0,1% 2,2% 5,3% 100,0%
Goiești 42,6% 12,5% 0,2% 0,2% 21,3% 0,1% 0,8% 22,3% 100,0%
Podari 57,4% 22,7% 1,2% 0,1% 5,9% 5,2% 0,8% 6,8% 100,0%
Robănești 56,1% 2,7% 0,4% 0,0% 32,5% 0,2% 0,7% 7,4% 100,0%
Sursă date: Recensământul General Agricol; calcule proprii

C R AI OVA
73
Activități de creștere a animalelor
Creșterea animalelor este încă o activitate specifică mediului rural, care se aplică
și la nivelul localităților componente ale Zonei Funcționale a Polului de Creștere
Craiova.
În anul 2010, potrivit datelor rezultate în urma Recensământul General Agricol, la

nivelul localităților din cadrul polului de creștere, erau înregistrate 13.628 capete
de bovine, 26.190 capete de ovine, 17.106 capete de caprine, 47.093 capete de
În prezent,
porcine, 569.394 păsări, 3.545 cabaline, 62 măgari și catâri, 827 iepuri de casă și
agricultura este
10.079 familii de albine.
slab dezvoltată,
micii producători
În cadrul localităților componente ale polului de creștere se concentrează 18,9%
neavând la
din efectivul de animale înregistrat la nivel județean (cele mai multe fiind bovine
dispoziție
– 34,8%, iepuri de casă – 27,0%, familii de albine – 25,5% și porcine – 23,7%), iar la
infrastructura și
nivelul județului Dolj, se concentrează 3,7% din efectivul de animale de la nivel
logistica specifică
național.
desfășurării
activității
Pe localități, cele mai multe bovine se cresc în Șimnicu de Sus (12,6% din totalul
Zonei Funcționale) și Pielești (9,8% din totalul Zonei Funcționale), în timp ce
comuna Vârvoru de Jos concentrează aproape jumătate din numărul de capete de
ovine de la nivelul zonei (42,9% din totalul Zonei Funcționale). Caprine se cresc,
cu preponderență, în Vela (8,7% din totalul Zonei Funcționale) și Calopăr (8,3% din
totalul Zonei Funcționale), porcine în Vârvoru de Jos (9,6% din totalul Zonei
Funcționale), iar păsări în comunele Vela (7,9% din totalul Zonei Funcționale),
Șimnicu de Sus (6,8% din totalul Zonei Funcționale) și în orașul Filiași (6,7% din
totalul Zonei Funcționale). Cabaline se cresc mai ales în comunele Vârvoru de Jos
(10,9% din totalul Zonei Funcționale), Teasc (9,6% din totalul Zonei Funcționale) și
în orașul Filiași (9,6% din totalul Zonei Funcționale), iar măgari și catâri în
Terpezița (24,2% din totalul Zonei Funcționale).
Cea mai mare populație de iepuri de casă este înregistrată în comuna Pielești
(18,5% din totalul Zonei Funcționale), iar cele mai multe familii de albine în
comuna Vârvoru de Jos (19,2% din totalul Zonei Funcționale), dar și în municipiul
Craiova (18,0% din totalul Zonei Funcționale).
Cea mai mare populație de iepuri de casă este înregistrată în comuna Pielești
(18,5% din totalul Zonei Funcționale), iar cele mai multe familii de albine în
comuna Vârvoru de Jos (19,2% din totalul Zonei Funcționale), dar și în municipiul
Craiova (18,0% din totalul Zonei Funcționale).
În prezent, agricultura este slab dezvoltată, mici producători neavând la dispoziție

infrastructura și logistica specifică desfășurării activității.
Agricultura de De asemenea, gradul ridicat de fragmentare a terenurilor agricole și numărul tot

subzistență se mai mare de persoane vârstnice care activează în agricultură au condus la
practică în practicarea unei agriculturi de subzistență și semi-subzistență în majoritatea
majoritatea localităților Zonei Funcționale Urbane. Numai orașul Segarcea și-a păstrat, potrivit
localităților rurale Studiului de fundamentare pentru P.A.T.Z. -Zona Metropolitană Craiova – Studiu
componente de economie urbană – renumele de centru agricol.

C R AI OVA
74
Distribuția efectivelor de animale de la nivelul Polului de Creștere Urbană Craiova, pe localități,
în anul 2010
Unitate Familii
Măgari Iepuri
administrativ Bovine Ovine Caprine Porcine Păsări Cabaline de
şi catâri de casă
teritorială albine
% județul
Dolj din 2,0% 2,6% 7,1% 3,7% 3,8% 4,4% 3,4% 1,0% 3,0%
România
% ZFU din
34,8% 11,8% 19,3% 23,7% 18,9% 14,4% 5,8% 27,0% 25,5%
Dolj
TOTAL Zonă
Funcțională 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
urbană*
TOTAL ZMC 83,0% 94,0% 88,6% 80,1% 83,3% 86,3% 96,8% 85,5% 85,7%
Municipiul
6,1% 1,5% 3,2% 2,6% 3,6% 2,1% 1,6% 1,7% 18,0%
Craiova
Orașul Filiaşi 4,1% 2,2% 4,8% 6,9% 6,7% 9,6% 6,5% 4,0% 7,2%
Orașul
1,0% 3,0% 5,1% 6,1% 5,2% 6,2% 12,9% 6,4% 2,0%
Segarcea
Almăj 1,2% 0,1% 0,4% 2,5% 2,4% 0,6% 0,4% 2,5%
Brădeşti 3,8% 1,1% 5,5% 4,5% 3,5% 3,1% 1,6% 0,1% 1,0%
Breasta 1,4% 0,7% 0,6% 1,2% 3,0% 3,0% 1,1% 2,9%
Bucovăţ 3,9% 4,1% 6,5% 2,4% 3,2% 4,5% 11,3% 3,7% 4,4%
Calopăr 3,4% 3,3% 8,3% 2,8% 3,1% 7,6% 3,2% 1,0% 3,2%
Cârcea 0,6% 0,6% 0,3% 1,0% 1,3% 0,3% 3,2% 8,0% 0,3%
Coşoveni 0,7% 5,7% 5,1% 1,7% 2,2% 1,8% 3,2% 4,2% 2,7%
Coţofenii din
0,7% - 0,2% 1,2% 1,5% 0,6% - 0,8% -
Faţă
Gherceşti 4,6% 0,9% 1,4% 2,6% 2,2% 1,3% - 1,8% 0,9%
Işalniţa 0,6% 0,5% 0,3% 1,9% 2,3% 0,6% - 0,1% 0,9%
Malu Mare 1,4% 0,6% 0,4% 2,3% 2,4% 1,9% - 3,6% 0,3%
Mischii 5,4% 0,8% 3,6% 2,7% 2,7% 1,2% 4,8% 1,5% 1,1%
Murgaşi 5,6% 3,8% 5,8% 3,6% 3,7% 4,2% - 1,9% 7,1%
Pieleşti 9,8% 1,4% 5,2% 3,3% 4,7% 2,8% - 18,5% 2,7%
Predeşti 2,8% 4,7% 3,9% 2,7% 1,9% 3,1% 1,6% 2,5% 0,5%
Şimnicu de
12,6% 1,9% 1,5% 6,1% 6,8% 1,9% - 3,7% 3,8%
Sus
Teasc 1,9% 1,1% 1,7% 3,8% 3,4% 9,6% 1,6% 1,5% 0,3%
Terpeziţa 1,6% 5,9% 7,0% 2,2% 2,4% 3,3% 24,2% 4,8% 2,5%
Ţuglui 1,3% 2,6% 1,8% 1,3% 2,6% 4,0% 3,2% 4,6% 0,9%
Vârvoru de
4,1% 42,9% 7,1% 9,6% 4,5% 10,9% 17,7% 1,7% 19,2%
Jos
Vela 4,2% 4,7% 8,7% 5,2% 7,9% 2,0% - 7,7% 1,4%
Coțofenii din
1,9% 0,4% 2,0% 2,6% 2,1% 2,2% 1,6% 6,9% 9,7%
Dos
Ghindeni 3,9% 0,1% 2,3% 6,4% 2,7% 4,2% - 1,3% 1,2%
Goiești 4,7% 2,4% 2,6% 4,3% 4,6% 3,5% - 4,0% 2,2%
Podari 3,8% 3,1% 2,5% 3,7% 4,2% 2,1% - 2,3% 1,1%
Robănești 2,7% 0,0% 2,0% 2,9% 3,1% 1,7% 1,6% - 0,0%
Sursă date: Recensământul General Agricol; calcule proprii

C R AI OVA
75
Direcții spațiale de dezvoltare economică
Activitățile economice sunt polarizate (ca număr, volum și cifră de afaceri) în

municipiul Craiova, în orașele Segarcea și Filiași și în comunele limitrofe
municipiului Craiova: Cârcea, Pielești, Coșoveni, Malu Mare, Ișalnița, Ghercești,
Activitățile Podari, Breasta etc.
economice sunt
polarizate în Dezvoltarea spațială a economiei s-a făcut, cu precădere, în zona de sud, sud-est
municipiul Craiova, și nord-est a municipiului Craiova.
în orașele Segarcea
și Filiași și în
comunele limitrofe Indicatori economici în localitățile Polului de Creștere
municipiului Craiova, în 2015 (% din total)
Craiova 87,6%
2,3%
Cârcea 4,9%
2,1%
1,2%
Pielești 2,1%
0,9%
Ișalnița 0,5%
0,9%
Podari 0,4%
0,7%
0,6%
Malu Mare 0,5%
0,5%
Coșoveni 1,1%
0,4%
Bucovăț 0,0%
0,4%
Ghercești 0,4%
0,3%
Breasta 0,1%
0,3%
Brădești 0,2%
0,3%
Țuglui 0,0%
1,4%
celelalte localități 0,4%
0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 80,0%
% nr firme din ZF % CA din ZF Sursă date: ONRC
Tendința de dezvoltare spațială a economiei Polului de Creștere Craiova se poate

observa și prin prisma numărului de autorizații de construcții eliberate pentru
Scăderea numărului clădiri pentru comerț cu ridicata și cu amănuntul, hoteluri și clădiri similare și alte
de autorizații de clădiri. Datele furnizate de INS arată că, în 2015, s-au eliberat 188 astfel de
construcție pentru autorizații la nivelul Polului de Creștere, mai multe cu 5,6% față de anul precedent.
clădirile agenților
economici eliberate Majoritatea autorizațiilor eliberate sunt înregistrate la nivelul municipiului
la nivelul Craiova, însă se observă un număr semnificativ și în orașul Segarcea și în comunele
municipiului Cârcea, Pielești, Șimnicu de Sus, Predești, Brădești și Breasta. Aceste din urmă
Craiova, în localități tind să atragă agenții economici care aleg să nu își stabilească sediul sau
detrimentul celor punctul de lucru în municipiul Craiova, tocmai din cauza chiriilor și a utilităților cu
din localitățile prețuri mai reduse.
învecinate
Se observă o scădere a numărului de autorizații de construcții pentru clădirile
agenților economici (din categoria clădirilor pentru hoteluri și restaurante, pentru
comerț cu ridicata și cu amănuntul și de alt tip) eliberate la nivelul municipiului
Craiova, în detrimentul celor din localitățile învecinate (Pielești, Şimnicu de Sus,

C R AI OVA
76
Goiești). Dezvoltarea acestor localități se datorează, în primul rând, apropierii
față de municipiul Craiova, dar și accesibilității ridicate, fiind străbătute de
importante drumuri naționale.
Suprafața pentru care s-au acordat autorizații de construcții la nivelul Zonei

Urbane Funcționale a Craiovei, în anul 2015, este de peste 60 mii mp, conform
datelor furnizate de INS. Tendința urmată de suprafața pentru care s-au acordat
autorizații este destul de fluctuantă, fiind, în anul 2015, în scădere cu 23,9% față
de anul precedent și în scădere cu 30,6% față de anul 2011.
Dinamica activităților economice (cele comerciale, hoteliere și de alt tip) în profil

Tendințe teritorial, care rezultă din analiza suprafețelor autorizate a fi construite în
preferențiale de intervalul 2009‐ 2015, în polul de creștere Craiova, schițează tendințe
localizare a preferențiale de localizare a funcțiunilor generatoare de locuri de muncă în
funcțiunilor municipiul Craiova (320.033 mp suprafață construită), Cârcea (47.545 mp
generatoare de suprafață construită), Ghercești (40.133 mp suprafață construită), în orașul
locuri de muncă în Segarcea (24.094 mp suprafață construită), în comunele Șimnicu de Sus (23.568
municipiul Craiova, mp suprafață construită) și Pielești (21.045 mp suprafață construită).
Cârcea, Ghercești,
orașul Segarcea Reglementările PUG încă în vigoare şi în curs de actualizare canalizează localizarea
etc. funcțiunilor economice în apropierea actualelor zone industriale, în Nord – Vest şi
Est, şi localizarea creșterilor rezidențiale în părțile de Sud şi Nord‐Vest. Nu este
anticipată şi reglementată dezvoltarea unor funcțiuni economice în lungul centurii
rutiere din nord şi în viitor din sud.
Previziuni privind dezvoltarea spațială a economiei Polului de Creștere Craiova
În orizontul perioadei 2020, 2030, conform datelor preluate din PMUD Craiova, se
pot anticipa următoarele direcții de evoluție (vezi Anexa 3 – Zone cu dinamică de
dezvoltare prezumată 2020 – 2030):
- Se va continua polarizarea activităților economice în partea de nord-vest
și sud-est, est și în continuarea zonelor industriale existente, de-a lungul
DN 6, DN 65, DN 55;
- Activitățile economice se vor dezvolta de-a lungul centurii rutiere. Pentru
acestea trebuie reglementată accesibilitatea din altă arteră decât centura
rutieră, pentru ca să nu capete caracter de stradă, diminuându‐i‐se
capacitatea de a prelua traficul de tranzit la nivel teritorial;
- Activitățile economice vor fi polarizate, totodată, în apropierea
aeroportului, tendință care deja se manifestă pe teritoriul comunei
Cârcea, dar și în apropierea viitoarei autostrăzi Craiova – Pitești;
- Municipiul Craiova și mai cu seamă centrul acestuia, vor dezvolta, cu
precădere, străzi pietonale, concentrând activitățile economice de mici
dimensiuni, de tipul celor din sectorul terțiar.

C R AI OVA
77
I.2.6. Infrastructura de transporturi
Infrastructura de transport
Infrastructura de transport este extrem de importantă pentru dezvoltarea

economică a regiunii Sud Vest Oltenia, a județului Dolj și a Zonei Urbane a Polului
de Creștere Craiova. Existența anumitor tipuri de infrastructură și calitatea
acesteia au un impact major asupra atragerii de noi investiții și în dezvoltarea
mediului de afaceri existent în zonă și pentru mobilitatea forței de muncă.
Accesibilitate
ridicată a Municipiul Craiova dispune de o accesibilitate:
municipiului - rutieră – intersecție de drumuri naționale (E70) și județene;
Craiova din punct - feroviară – nod de cale ferată;
de vedere rutier, - aeriană – Aeroportul Internațional Craiova.
feroviar și aerian
Transporturi rutiere
Legătura rutieră a localităților Polului de Creștere Craiova cu celelalte localități

ale județului este asigurată, în prezent, de trei drumuri europene:
- E 70 (DN 6) – cu următorul traseu: Moravița (frontiera cu Serbia) - Timișoara -
Craiova - Caracal - Alexandria - București – Giurgiu-Pod Giurgiu (frontiera cu
Bulgaria;
- E 79 (DN 56) cu următorul traseu: (frontiera cu Ungaria) Borș - Oradea – Beiuș
- Deva – Petroșani –Tg. Jiu-Filiași- Craiova –Calafat (frontiera cu Bulgaria);
- E 574 (DN 65) cu următorul traseu: Bacău - Onești - Brașov - Pitești – Craiova.
De asemenea, legătura rutieră este asigurată și de șase tronsoane de drumuri

Poziționare
naționale (DN 56, DN 6, DN 65, DN 55, DN 65C, DN 6B) și de 13 tronsoane de drumuri
favorabilă a
județene și 42 de drumuri comunale.
municipiului
Craiova față de
Poziționarea în sud – vestul țării face ca distanţa dintre Zona Urbană a Polului de
capitala țării
Creștere Craiova şi majoritatea orașelor importante din România să fie mai mare,
însă o poziționează favorabil în raport cu municipiul București – capitala țării.
Astfel, distanța dintre municipiul Craiova, amplasat aproximativ în centrul Zonei
Funcționale și cele mai mari orașe din România este următoarea:
- Municipiul București – 228 km;
- Municipiul Iași – 621 km;
- Municipiul Brașov – 257 km;
- Municipiul Constanța – 451 km;
- Municipiul Timișoara – 335 km;
- Municipiul Cluj Napoca – 390;
- Municipiul Oradea – 485 km.
Reţeaua rutieră principală care conectează municipiul Craiova la aşezările

componente ale zonei urbane funcționale şi la marile centre urbane ale României
este compusă din 6 tronsoane de drum naţional (3 din ele au rangul de drum
european) şi 13 segmente de drumuri judeţene. Această reţea asigură o conexiune
optimă pe direcţia NV-E, între municipiul Craiova şi oraşul Filiaşi prin DN 6, recent

C R AI OVA
78
modernizat şi extins la un profil de 2 benzi pe sens + 2m de acostament pe fiecare.
De asemenea, prin intermediul DN 65 şi DN 6 (tronsonul S.E) este asigurată o bună
legătură cu municipiul Caracal.
Acest lucru este datorat faptului că ambele drumuri se află într-o stare bună (DN
6 a fost modernizat recent). Faptul că DN 56 nu se află într-o stare prea bună
îngreunează legătura Craiovei cu punctul de trecere a frontierei Calafat-Vidin, deşi
Cele mai mari
drumul face parte din reţeaua TEN-T. Într-o stare similară se află şi DN 6B, DN55
dificultăți legate
alături de DN 65C care îngreunează accesul comunelor Şimnicu de Sus, Mischii,
de starea
Murgaşi, Malu Mare sau Teasc la dotări şi servicii importante esențiale oferite de
drumurilor
Craiova. Având în vedere aceste aspecte, conform documentelor strategice ce
județene sunt
vizează dezvoltarea Regiunii Sud-Vest Oltenia (PDR 2014-2020), sunt prevăzute
sesizabile în
modernizări ale unor segmente de drumuri ce asigură conectivitatea cu localitățile
vecinătate nordică
menționate (DN 6B – până la Șimnicu de Sus; DN 6B – DC 641 – traseu regional
a Municipiului
Albești-Teslui).
Craiova
Cele mai importante drumuri județene din cadrul zonei metropolitane, DJ 552, DJ
606 şi 561 se află într-o stare bună, fapt care asigură legătura între Craiova, orașul
Segarcea şi comunele Bucovăţ, Terpeziţa, Vela, Breasta şi Predeşti. Astfel, doar
comunele Vârvoru de Jos, Gherceşti şi Pieleşti sunt deservite de drumuri județene
degradate, dar care sunt incluse în prioritățile finanțare de la nivel regional în
Unul dintre cele perioada 2014-2020. DJ 552A și DJ 641 se înscriu în lista de drumuri prioritare
mai încărcate pentru finanțarea prin POR ce asigură o bună racordare la rețeaua TEN-T Core,
tronsoane este DN coridorul Rin-Dunăre. Cele mai mari dificultăți legate de starea drumurilor
65 în partea estică județene sunt sesizabile în vecinătate nordică a municipiului Craiova. De
a Craiovei asemenea, starea precară a DJ 641 face imposibilă o legătură facilă între Albești,
Mischii, Gherceşti şi Pieleşti. O bună funcționare a acestui drum îl poate
transforma într-un inel care să conecteze toate așezările din nordul Craiovei.
În ceea ce privește fluxurile de pe drumurile naționale şi județene, unul dintre

cele mai încărcate tronsoane este DN 65 în partea estică a Craiovei, de la
Lipsa unei centuri magazinul Metro spre Pitești. Fiind continuarea unei legături între 3 centre urbane
pe partea sudică a de interes național (București-Pitești-Craiova), acest segment de drum
municipiului înregistrează valori de peste 22.000 de autovehicule pe zi (conform
Craiova face ca o Recensământului General de Circulație Rutieră 2010, efectuat de Cestrin). Valori
mare parte a similare de trafic sunt vizibile şi pe tronsonul vestic al DN 6 (către Filiași) care
arterelor interioare înregistrează peste 19.000 de autovehicule pe zi. Totuși, în acest caz, este vorba
să fie de un profil mai generos (2 benzi pe sens) care permite o fluiditate ridicată a
congestionate traficului şi o extensie a izocronei de accesibilitate către orașul Filiași. Următorul
datorită traficului culoar din punct de vedere a traficului este reprezentat de DN 56 (peste 15.000 de
greu autovehicule / zi) care asigură legătura cu oraşul Calafat şi punctul de trecere a
frontierei Calafat-Vidin. Rutele mai puțin circulate sunt DN 6 segmentul care leagă
Craiova de Caracal alături de DN 65C şi DN 6B care reprezintă conexiuni de interes
regional.
Datorită unei încărcări destul de scăzute a drumurilor naționale, nu apar blocaje

în exteriorul localităților. Singura excepție o reprezintă două segmente scurte la
intrarea în Craiova de pe DN 65 şi DN 6. De asemenea, mai apar zone de congestie
în partea sudică a Craiovei pe DN 56 în zona Podari care cuprinde o pondere
semnificativă de activități industriale. Lipsa unei centuri pe partea sudică a
municipiului Craiova face ca o mare parte a arterelor interioare să fie
congestionate datorită traficului greu.

C R AI OVA
79
La nivelul drumurilor județene, sigurele tronsoane mai încărcate care ajung la
3.500 de vehicule / zi sunt DJ 561 care asigură legătura între Craiova, zona
Starea generală a industrială din sud şi orașul Segarcea. La valori similare ajunge şi traficul pe DJ
drumurilor 643 F care face legătura cu comuna Ghercești şi DJ 652A care preia în momentul
județene este una de față rolul de ocolitoare sudică a Craiovei și aglomerează activități industriale
medie, iar starea în lungul lui.
celor comunale și
locale este una Localitățile rurale ale Polului de Creștere au nevoi urgente de investiții în
proastă. Toate modernizarea drumurilor naționale, județene și comunale care le străbat. Conform
categoriile de unui studiu efectuat la nivelul UAT-urilor membre ale Zonei Metropolitane Craiova
drumuri necesită în anul 20123, starea generală a drumurilor județene este una medie, iar starea
modernizare, celor comunale și locale este una proastă. Toate categoriile de drumuri necesită
iluminare și modernizare, iluminare și reabilitarea podurilor.
reabilitarea
Ponderea străzilor orășenești modernizate și densitatea acestora, în anul 2015
podurilor.
- km drum /kmp suprafață intravilană urbană -
Ponderea Densitatea
Densitatea
străzilor străzilor
străzilor
orășenești orășenești
orășenești
modernizate modernizate
România 66,4% 6,9 4,6
Regiunea SV Oltenia 66,0% 6,4 4,2
Județul DOLJ 61,5% 6,5 4,0
TOTAL Zonă Funcțională urbană* 73,9% 5,9 4,3
TOTAL ZMC 73,9% 5,9 4,3
Municipiul Craiova 77,8% 5,7 4,4
Orașul Filiași 65,9% 8,2 5,9
*Zona Funcțională urbană coincide cu ZMC deoarece, la nivelul acestor indicatori nu se iau
în considerare decât valorile aferente mediului urban
3
Evaluarea nevoilor de dezvoltare la nivelul ZMC pe termen mediu și lung și
identificarea perspectivelor de dezvoltare

C R AI OVA
80
Sursă: Studiu Căi de Comunicații și Transporturi – Studiu de fundamentare pentru PATZ, Zona Metropolitană
Craiova

C R AI OVA
81
Datele furnizate de Institutul Național de Statistică arată că, la nivelul localităților
urbane ale Polului de Creștere Craiova sunt înregistrate străzi orășenești pe o
La nivelul lungime de 486 km, din care 73,9% sunt modernizare, în anul 2015. Gradul de
localităților urbane modernizare al străzilor orășenești este superior atât celui înregistrat la nivelul
ale Polului de județului Dolj (61,5%), la nivel regional (66,2%), cât și celui înregistrat la nivel
Creștere Craiova național (66,4%).
sunt înregistrate
străzi orășenești pe Densitatea străzilor orășenești este de 5,7 km/ kmp intravilan în anul 2015 la
o lungime de 486 nivelul municipiului Craiova, valoare inferioară celei aferente Zonei Funcționale a
km, din care 73,9% polului de creștere, de 5,9 km/ kmp intravilan. În ceea ce privește densitatea
sunt modernizare, străzilor orășenești modernizate, se observă un nivel asemănător între municipiul
în anul 2015 Craiova și polul de creștere al acestuia, înregistrându-se o valoare de 4,4, respectiv
4,3 km drum modernizat/ kmp suprafață intravilană.
Conform datelor preluate din raportul Planuri de Mobilitate Urbană Durabilă

pentru Polii de Creștere din România – LOT2, polul de creștere Craiova
Spațiile de parcare înregistrează mari probleme privind locurile de parcare.
sunt insuficiente;
managementul Spațiile publice de parcare sunt insuficiente în zona centrală și în cartierele vechi.
spațiilor de parcare Nu există un management al spațiilor de parcare, majoritatea acestora fiind
este defectuos amenajate pe stradă, reducându‐se astfel capacitatea de circulație în special pe
străzile înguste. Nu există garaje publice pentru parcare. O nouă parcare colectivă,
în zona Teatrului Național, a fost deschisă de curând, dar numărul spațiilor de
parcare satisface parțial cererea doar în cartierele noi.

C R AI OVA
82
Transporturi feroviare
În ultimii 20 de ani, sistemul feroviar a trecut printr-un continuu proces de

transformare. Conform obligațiilor asumate de România, rețeaua feroviară
centrală TEN‐T trebuie modernizată în totalitate, în vederea atingerii vitezelor de
Zona Polului de rulare de 160 km/h/120 km/h, pentru asigurarea conectivității optime între
Creștere Craiova Europa Centrală şi de Vest şi portul Constanța.
este traversată de
o axă principală Conectarea feroviară se face prin Nodul feroviar Craiova ce asigură legătura pe
NV-SE, inclusă în direcția est-vest şi nord-sud. Municipiul Craiova se află pe ruta feroviară Atena -
coridorul TEN-T Dresda, din cadrul axei 22 al rețelei TEN-T.
Rin-Dunăre
La nivelul Zonei Funcționale a Polului de Creștere Craiova, serviciile de cale ferată
sunt operate de către trei companii distincte:
- SNTFC CFR Călători;
- Regiotrans SRL;
- Softrans Călători SRL.
Doar CFR Călători oferă atât servicii de Intercity (IC), și respectiv Interregio (IR),
cât și de tip Regio (R) – cu opriri în fiecare stație în fiecare localitate a polului de
creștere pe care o traversează, în timp ce celelalte două companii, Regiotrans și
Softrans, operează exclusiv în regim intercity spre/ dinspre Craiova și nu opresc în
fiecare stație.
Zona Polului de Creștere Craiova este traversată de o axă principală NV-SE. Această
pistă dublă electrificată leagă Craiova de orașele Timișoara, Arad și București. În
interiorul Zonei Funcționale sunt localizate mai multe stații de-a lungul axei,
cuprinzând în mod special:
- Nord-vestul Craiovei: Filiaşi, Răcari, Ișalnița, Craiova Triaj şi Craiova Gara;
- Sud-estul Craiovei: Bordei, Gara Banu Mărăcine, Viaductu Circea, Malu
Mare şi Pasajul Coșoveni.
Această axă NV-SE este inclusă în coridorul European TEN-T Rin-Dunăre.

Conectarea feroviară se face prin nodul feroviar Craiova, ce asigură legătura pe
direcția est-vest şi nord-sud prin următoarele căi ferate:
- Magistrala feroviară M 900 (dublă, electrificată): Timișoara – Drobeta-Turnu
Severin – Craiova – Caracal – Roşiorii de Vede – Bucureşti;
- Calea ferată 902 (simplă, neelectrificată): Craiova – Slatina – Piteşti –
Bucureşti;
- Calea ferată 912 (simplă, neelectrificată): Craiova – Calafat (punct vamal);
- Calea ferată 202 (electrificată): Craiova - Filiaşi – Târgu Jiu – Bumbeşti Jiu –
Petroşani – Simeria.
Principala magistrală de cale ferată care traversează Zona Metropolitană pe

direcția NV-SE este magistrala 900 București (nord) – Roșiori (nord) – Craiova –
Filiași – Caransebeș – Lugoj – Timișoara (nord) - Stamora Moravița în lungime
totală de 533 km și ecartament 1435 mm.
Magistrala 900 traversează regiunea de la est la vest, prin județele Dolj, Olt și
Mehedinți, fiind și singura linie dublă electrificată din Regiunea Sud-Vest Oltenia.

C R AI OVA
83
Stațiile din interiorul Zonei Metropolitane Craiova sunt:
- La Nord-Vestul Craiovei: Filiaşi, Răcari, Işalniţa, Craiova Triaj şi Craiova Gară;
- La Sud-Estul Craiovei: Bordei, Gara Banu Mărăcine, Viaductu Circea, Malu
Mare şi Pasajul Coșoveni.
O axă secundară este magistrala 200 Craiova - Simeria și traversează regiunea de

la sud-vest la est.
Această unică linie neelectrificată leagă Craiova de Calafat aproape de granița cu

Bulgaria şi Slatina.
Stațiile de-a lungul acestei axe localizate în Zona Metropolitană sunt:

- Sud-vestul Craiovei: Segarcea, Podari, Gara Banu Mărăcine şi Craiova (gară);
- Estul Craiovei: Plaiul Vulcăneşti, Cârcea, Gara Pieleşti, Toporaş şi Robăneşti.
Potrivit Strategiei de dezvoltare a județului Dolj 2014 – 2020, în Master Planul

General de Transport al României pentru orizontul 2030 sunt cuprinse următoarele
lucrări de investiții pentru infrastructura feroviară pe teritoriul județului Dolj:
- Modernizarea Magistralei 900 București-Craiova-Timișoara-Arad – valoare
2,185 md. Euro – termen 2025/2030;
- Electrificarea liniei secundare 912 Craiova-Calafat – 182 mil. Euro – termen
2019;
- Electrificarea liniei secundare Craiova-Pitești – 227 mil. Euro; - termen 2029;
- Electrificarea liniei secundare Filiași-Simeria – 853 mil. Euro – termen 2025;
- Achiziție material rulant, lucrări de eliminare restricții de viteză și programe
de comerciale în stațiile de pe Magistrala 900 București-Craiova-Timișoara –
68 mil. Euro.
Infrastructura feroviară deservește insuficient necesitatea de mobilitate de la

nivel metropolitan, în favoarea transportului rutier. Remedierea acestei situații se
poate realiza printr-o politică de integrare a tuturor modurilor de transport.

C R AI OVA
84
Sursă: Studiu Căi de Comunicații și Transporturi – Studiu de fundamentare pentru PATZ, Zona Metropolitană
Craiova

C R AI OVA
85
Transporturi aeriene
Aeroportul Craiova este singura infrastructură aeriană localizată în Regiunea de

Dezvoltare Sud Vest Oltenia. Aeroportul Craiova se află la 7 km de centrul
municipiului Craiova, pe ruta Craiova-București, într-o zonă de câmpie potrivită,
în special, pentru extinderea către est.
Aeroportul Internațional Craiova deservește atât traficul de pasageri cât și mișcări

de aeronave în zona de Sud-Vest a României. Aeroportul Internațional Craiova
dispune de infrastructura competentă, principalele preocupări fiind legate de
Aeroportul Craiova creșterea continuă a calității serviciilor prestate, a condițiilor pentru sosirea,
este singura plecarea și manevrarea la sol a aeronavelor în trafic național și/ sau internațional,
infrastructură asigurarea serviciilor aeroportuare pentru tranzitul de persoane, mărfuri și poștă,
aeriană localizată precum și servicii de interes public național, protejând, în același timp resursele
în Regiunea de naturale ale mediului.
Dezvoltare Sud
Vest Oltenia De pe Aeroportul Craiova pleacă curse regulate către destinații precum Londra,
Liverpool, Bologna, Milano, Roma, Veneția, Barcelona, Valencia, Madrid, Paris sau
Köln.
În ceea ce privește serviciile aeroportuare oferite de Aeroportul din Craiova,

acestea cuprind activități de handling: Aeroportul Craiova are capacitatea de a
oferi o asistenta de handling pentru 500 pasageri în maxim 30 de minute, dispunând
de toate facilitățile necesare.
- Caracteristici pistă decolare/aterizare: Suprafață: 2500 m X 45 m / PCN 29
R/A/W/T, asfalt;
- Caracteristici cale de rulare: Suprafață: 380 m X 18 m / PCN 27 R/A/W/T,
asfalt;
- Platforma îmbarcare/ debarcare: Suprafață: 75 m /110 m / PCN 30 R/A/W/T,
asfalt.
Principalele destinații ale curselor aeriene deservite de Aeroportul Craiova
Sursă: www.aeroportcraiova.ro

C R AI OVA
86
Aeroportul joacă un rol important în interconectarea principalelor centre
economice și urbane. Însă, la nivelul României, aeroporturile regionale nu dispun
de infrastructura şi facilităţile necesare pentru deservirea aeronavelor mari şi
traficului crescut de pasageri, preconizat pentru 2020/2025. Atragerea
operatorilor aerieni şi a călătorilor este direct legată de investiţiile în
infrastructura aeroportuară, ce trebuie dezvoltată în strânsă legatură cu protecţia
mediului, fiind obligatoriu ca investiţiile să fie însoţite de măsuri pentru atenuarea
ori reducerea impactului negativ al acestei infrastructuri asupra mediului. Așadar,
se remarcă nevoia de creștere a mobilității regionale prin dezvoltarea
infrastructurii aeroportuare.
Transportul public
La nivelul municipiului Craiova, transportul public este deservit de doi operatori,

La nivelul potrivit datelor din Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Polii de Creștere
municipiului din România – LOT2:
Craiova erau - RAT Craiova;
înregistrate, în - operatorul privat “Frații Bacriz” SRL.
2015, în inventarul
public, un număr R.A.T. Craiova a fost transformată, la începutul anului 2016, din Regie Autonomă
de 29 tramvaie și de Transport, subordonată Primăriei Municipiului Craiova, în societate comercială
210 autobuze și cu răspundere limitată, cu Asociat Unic, Municipiul Craiova prin Consiliul Local al
microbuze Municipiului Craiova. Domeniul de activitate principal al societății este transportul
urban, suburban și metropolitan de călători.
RAT deservește 17 rute în aria urbană. În prezent RAT deține 154 de autobuze, din
care 130 funcționale şi 34 de tramvaie. RAT intenționează să mai achiziționeze 50
de autobuze noi.
“Frații Bacriz” SRL își desfășoară activitatea pe 4 rute în aria urbană,

suprapunându‐se parțial cu rutele utilizate de RAT.
Referitor la strategia de taxare, un bilet costa 2 lei atunci când este cumpărat de
la chioșcurile de bilete şi 2,5 lei dacă este cumpărat de la șoferul vehiculului de
Infrastructura transport public. Abonamentul lunar costă 65 lei și este la jumătate de preț pentru
rețelei de tramvai studenți. Pensionarii cu vârsta peste 70 de ani sau cu un venit mai mic de 1000 lei
este destul de pe lună pot călători gratuit.
limitată, având în
vedere că se Datele furnizate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2015, arată că la
operează pe o nivelul municipiului Craiova există, în inventarul public, un număr de 29 tramvaie
singură linie și nu și 210 autobuze și microbuze.
ajunge în zonele cu
o densitate mai Comparativ cu anul 2008, atât numărul de tramvaie, cât și cel de autobuze și
mare a populației microbuze înregistrat în inventarul de transport public al municipiului Craiova s-a
diminuat cu 42,0%, respectiv cu 18,6%, potrivit statisticilor furnizate de Institutul
Național de Statistică.
În ceea ce privește transportul public prin intermediul tramvaielor, municipiul

Craiova este singura localitate din județul Dolj și din Regiunea Sud - Vest Oltenia
care deține infrastructura necesară. De asemenea, 66,7% din numărul autobuzelor

C R AI OVA
87
și microbuzelor din regiune sunt înregistrate tot în Craiova. Infrastructura de
tramvai a municipiului Craiova are 18,6 km lungime. Infrastructura rețelei de
tramvai este destul de limitată, având în vedere că se operează pe o singură linie.
La jumătatea anului 2016 au fost finalizate lucrările de reabilitare ale unor părți
din calea de rulare și de modernizare integrală a firului de alimentare cu energie
electrică, tramvaiele fiind repuse în circulație, după o pauză de aproape 3 ani. În
această perioadă au fost recondiționate o serie de tramvaie, intenționându-se
accesarea fondurilor europene pentru extinderea și modernizarea integrală a
infrastructurii specifice.
Așadar, la nivelul sistemului de transport local sunt necesare investiții în

modernizarea și majorarea numărului refugiilor de așteptare a mijloacelor de
transport în comun. De asemenea, se înregistrează probleme privind regimul de
tarifare (există doar bilete și abonamente pe una și două linii), lipsa de informare
și comunicare dintre operatori și autoritățile care pot organiza întreg sistemul,
tarifele neuniforme ale operatorilor de transport.
Transportul de marfă
Zonele care generează cea mai mare parte a fluxurilor de trafic sunt concentrate
în lungul DN 65 și DN6. Astfel, la porțile de intrare în municipiul Craiova dinspre
Fluxurile de trafic NV şi E este amplasată cea mai mare parte a activităților industriale, împreună cu
sunt concentrate în centrele comerciale de mare amploare.
lungul DN 65 și DN6
Zona de E şi SE a Craiovei este astfel dominată de unități industriale (Ford
România, platforma industrială Electroputere etc). Parte din activitățile
industriale au trecut printr-un proces de conversie Funcțională, fiind transformate
în unități comerciale de mare amploare cum ar fi „Mall Electroputere” sau
Arabesque. În completarea acestor activități vine şi Aeroportul Internațional
Craiova.
Zona este alimentată de DN 65 şi DN 6, drumuri care preiau cea mai mare parte
(60%) din traficul de marfă care trece prin zona metropolitană. Legătura între cele
două drumuri se face prin DJ 652A care preia o cantitate semnificativă din traficul
Alimentarea cu apă
greu al cărui destinație sunt zonele comerciale şi de producție din partea de vest
se realizează atât
din surse a Zonei Funcționale a Polului De Creștere.
subterane, cât și
Faptul că DJ 652A reprezintă doar un mic fragment dintr-o posibilă centură sudică
din surse de
a orașului îngreunează în continuare fluxurile de trafic greu venite din partea de
suprafață
est a României care intenționează să treacă granița la punctul Calafat – Vidin.
Primul pas pentru ameliorarea acestei probleme a fost deja făcut prin pornirea
lucrărilor la centura de sud (primul segment) care unește DN 6 şi DN 65.
Partea de NV a Craiovei (21% din total – trafic greu, conform Recensământului

General de Circulație Rutieră 2010, efectuat de Cestrin) aglomerează în lungul DN
6 activitățile industriale cum ar fi Fabrica de locomotive Softronic, Elpreco
Craiova, Fabrica de bere Heineken sau centre comerciale cum ar fi Praktiker.
Toate aceste zone generatoare de trafic greu sunt alimentate din centura de nord
a Craiovei (DN 65F).

C R AI OVA
88
I.2.7. Infrastructura tehnică
Alimentare cu apă potabilă
În Zona Funcțională a Polului de Creștere Craiova, alimentarea cu apă se realizează

atât din surse subterane, cât și din surse de suprafață. Din rețeaua de ape
Potrivit INS, la
curgătoare care drenează teritoriul zonei, pentru asigurarea resurselor necesare
nivelul Zonei
alimentării cu apă este utilizat râul Jiu. Pe teritoriul județului Dolj, râul Jiu
Funcționale Urbane
primește afluenții Argetoaia sau Salcia și Raznic sau Obedeanca, pe dreapta, și
Craiova încă mai
Amaradia pe stânga, acesta din urmă numai cu bazinul său inferior, la intrarea în
existau, în anul
județ având o suprafață de bazin de 571 km2 și o lungime de 67 km.
2015, localități în
care nu era
În ceea ce privește resursele de apă subterane, adâncimea pânzei acvifere scade
distribuită apă
de la nord către sud astfel: 20 - 30 m pe platourile și dealurile piemontane, 2 - 20
potabilă (Calopăr,
m pe terasele Dunării din Câmpia Olteniei, 2 - 5 m în lunca Dunării. Variația
Coșoveni, Predești,
adâncimii pânzei freatice este cauzată de neuniformitatea grosimii orizonturilor
Șimnicu de Sus,
permeabile, precum și neuniformitatea reliefului (terase, dune. depresiuni intre
Teasc și Terpezița)
dune etc.).
Zona Funcțională Craiova are drept surse de captare a apei necesare pentru
consumul public (casnic, administrativ, industrie mică) următoarele sisteme:
- Surse subterane:
• Foraje de medie și mare adâncime (70-200 m);
• Sisteme de captare a apei cu drenuri;
• Sisteme de prelevare a apei din izvoare;
- Surse de suprafață
• Sisteme de prelevare a apei din râul Jiu.
Alimentarea cu apă a localităților care dispun de surse, aducțiuni, înmagazinări și

Cantitatea de apă stații de pompare se realizează cu rețele de distribuție a apei la care sunt branșați
potabilă distribuită consumatori casnici, administrativi, industriali. Pe rețelele de distribuție a apei se
consumatorilor din află cișmele stradale și hidranți de incendiu exteriori.
Zona Polului de
Creștere Craiova a Potrivit datelor Recensământului Populației și Locuințelor, în anul 2011 numărul
fost, în anul 2015, locuințelor convenționale care dispun de alimentare cu apă în gospodărie este de
de 23,5 milioane 116.993 unități, ceea ce reprezintă doar 31,7% din totalul locuințelor înregistrate
m3, adică 85,9% din în acel an. Situația este net inferioară celei înregistrate la nivelul județului Dolj,
totalul județean unde peste jumătate dintre locuințe dispun de alimentare cu apă în gospodărie
(52,8%). De asemenea, la nivelul localităților urbane din Zona Funcțională a Polului
de creștere Craiova, gradul de conectare la rețeaua de alimentare cu apă diferă
foarte mult. Dacă la nivelul municipiului Craiova, 96,7% din locuințe dispun de
alimentare cu apă în gospodărie, la nivelul orașelor Filiași și Segarcea, doar 57,89%,
respectiv 44,7% dispun de această facilitate.
La nivelul Zonei Funcționale Urbane Craiova încă mai existau, în anul 2015,
localități în care nu era distribuită apă potabilă, potrivit datelor furnizate de
Institutul Național de Statistică: în comunele Calopăr, Coșoveni, Predești, Șimnicu
de Sus, Teasc, Terpezița și Vela.

C R AI OVA
89
La sfârșitul anului 2015, lungimea rețelei de apă potabilă din Zona Funcțională
Urbană a Polului de Creștere Craiova se întindea pe 979,5 km, reprezentând 48,9%
din lungimea rețelei județene (2.005,1 km), conform datelor provenite de la
Institutul Național de Statistică. Comparativ cu anul 2008, lungimea rețelei simple
de distribuție a apei potabile din Zona Polului de Creștere a crescut cu 61,5% (373,1
Rețelele de
km), în timp ce rețeaua județeană s-a extins cu 93,6% (969,4 km).
distribuție de apă
au diverse grade de
uzură cauzată de
Evoluția rețelei simple de distribuție a apei potabile
în Zona Funcțională a Polului de Creștere Craiova*,
vechimea acestora;
în perioada 2008-2015 (km)
se înregistrează
954,2 979,5
pierderi mari de 570 876,6 1000
842,4 866,7
apă 813,5
560 705,3 890,3 800
606,4 867,5
550 779,2 780,3 804,6 813,9
705,3 600
606,4
540
400
530
520 200
530 530 535,5 535,5 535,5 541 550,5 551,5
510 0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Surs ă date: INS
Densitatea rețelei simple de furnizare a apei potabile a Zonei Urbane

Funcționale a municipiului Craiova este de 0,5 km/km 2 la nivelul anului 2015,
valoare superioară celei înregistrate în județul Dolj (0,3 km/km 2), la nivelul
Regiunii SV Oltenia (0,3 km/km2) și la nivel național (0,3 km/km2).
Cea mai densă rețea de alimentare cu apă potabilă din cadrul Polului de Creștere
se găsește în municipiul Craiova (6,8 km/km 2), urmată la mare distanță de comuna
Malu Mare (2,0 km/km2).
Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor din Zona Polului de

Creștere Craiova a fost, în anul 2015, de 23,5 milioane m 3, adică 85,9% din totalul
județean. Din cantitatea distribuită în zona urbană Funcțională, 96,4% a fost
Evacuarea apelor
folosită în scop casnic, în timp ce, la nivel județean, 95,2% s-a folosit în acest scop.
uzate și epurarea
acestora se face cu
Numai în municipiul Craiova s-au distribuit peste 21 milioane m 3 apă potabilă,
mari pierderi sau
adică 93,3% din cantitatea distribuită în cadrul Polului de Creștere. Comparativ cu
evacuarea acestora
anul 2008, cantitatea de apă distribuită în Zona Polului de Creștere Craiova a
se face fără
scăzut cu 42,5%, mai mult decât la nivel județean (-38,7%).
epurare direct în
emisari
Alimentarea cu apă a municipiului Craiova se face în sistem centralizat. Captarea
apei se face atât din surse de suprafață, cât și din surse subterane, astfel:
- Surse de suprafață: Ișalnița;
- Surse subterane: Giroc, Marica, Frontul Marica Nord, Frontul Marica I, Frontul
Marica II, Popova și Izvarna.
Captarea apei se realizează prin două camere de captare, din beton, 19mx38m
(prima cameră –etapa I) și 5,7mx6.5 m (a doua cameră – etapa a II-a), cu dren din
beton cu Dn=1.4-2m, H=1,8m, L=170 m. Sursa Mihăiță este alcătuită din 3 fronturi

C R AI OVA
90
de captare care se află în conservare, fiind propusă pentru casare conform
Hotărârii Consiliului Local al municipiului Craiova nr. 405/2005.
Rețelele de distribuție de apă din localitățile Zonei Metropolitane Craiova au

diverse grade de uzură cauzată de vechimea acestora. În acest sens, în Studiul de
Echipare Edilitară – Studiu de fundamentare pentru PATZ-Zona Metropolitană
Craiova, se menționează că în municipiul Craiova există rețele în funcțiune foarte
vechi care conduc către pierderi mari de apă, precum și rețele mai noi din perioadă
1990-2015 care asigură o distribuție a apei în mod corespunzător. De asemenea, în
multe localități există branșamente la rețeaua de distribuție necontorizate sau cu
contor de apă cu defecțiuni în exploatare.
Pentru reducerea costurilor de exploatare este necesar să se modernizeze întregul

sistem de distribuție atât prin înlocuirea conductelor vechi cât și prin contorizarea
fiecărui consumator.
Canalizare și epurare ape uzate
În majoritatea localităților Zonei Polului de Creștere Craiova, rețelele de colectare

a apelor uzate sunt de tip mixt (unitar), acestea colectând și transportând atât
apele uzate menajere, industriale pre - epurate, cât și a apele meteorice. Rețelele
de colectare a apelor uzate au vechimi diverse (de la cca. 94 ani municipiul Craiova
- până la cele mai noi realizate în perioada anilor 1990-2015 – în cazul celorlalte
localități cât și a Municipiului Craiova), potrivit Studiului de Echipare Edilitară –
Studiu de fundamentare pentru PATZ-Zona Metropolitană Craiova.
Astfel, evacuarea apelor uzate și epurarea acestora se face cu mari pierderi sau
evacuarea acestora se face fără epurare direct în emisari.
Lungimea totală
simplă a rețelei de Potrivit datelor Recensământului Populației și Locuințelor, în anul 2011 doar 31,7%
canalizare din Zona din totalul locuințelor convenționale dispun de instalație de canalizare în
Funcțională Urbană gospodărie, situație inferioară mediei județene, de 52,8%. În schimb, la nivelul
era, în anul 2015, municipiului Craiova 96,7% din locuințe dispun de instalație de canalizare
de 508,6 km, (conectate la o rețea publică, la un sistem propriu sau altă situație).
reprezentând 71,4%
din lungimea Lungimea totală simplă a rețelei de canalizare din Zona Funcțională a Polului de
înregistrată la Creștere Craiova era, în anul 2015, de 508,6 km, reprezentând 71,4% din lungimea
nivelul întregului înregistrată la nivelul întregului județ (712,4 km).
județ (712,4 km)
Comparativ cu anul 2008, valoarea din ultimul an a înregistrat o creștere de 11,6%
în Zona Polului de Creștere, respectiv de 24,3% la nivelul județului Dolj.
Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, rețea de canalizare

există doar în 7 localități din cele 29 analizate ale Polului de Creștere: în
municipiul Craiova, în orașele Filiași și Segarcea și în comunele Breasta, Ișalnița,
Vârvoru de Jos și Goiești.
În anul 2015, densitatea rețelei de canalizare din Zona Funcțională Urbană a

municipiului Craiova (0,3 km rețea canalizare pe km 2 suprafață) este superioară
atât valorii județene (0,1), regionale(0,1), cât și celei naționale (0,1): pe fiecare

C R AI OVA
91
km2 din zonă există 0,3 km de rețea de canalizare, în timp ce pe fiecare km2 de
teren al județului, a regiunii și a țării sunt numai 0,1 km de rețea de canalizare.
În municipiul Craiova rețelele de canalizare sunt realizate în sistem mixt: în zona
centrală și de nord-est în sistem unitar; în zona de nord-vest, vest și de sud în
sistem divizor. Transportul apelor uzate prin rețeaua de canalizare se realizează
gravitațional și prin pompare, pentru zonele joase ale orașului fiind realizate șapte
stații de pompare apă uzată spre stația de epurare.
Apele meteorice din municipiul Craiova sunt colectate de rețeaua de canalizare

unitară (separate de apele uzate prin intermediul camerelor deversoare) sau de
canalizarea pluvială (unde există sistem divizor de canalizare), fiind evacuate în
mod gravitațional sau prin pompare în canalul colector Craiovița și în lacul
Craiovița. De asemenea, apele pluviale din zona triaj CFR și platforma Olmec sunt
colectate de un canal pluvial deschis (parțial acoperit), care pornește din zona de
N-V a orașului, subtraversează B-dul Calea Severinului (zonă Electrică) și descarcă
în pârâul Serca (afluent al Jiului).
Canalul Craiovița străbate teritoriul municipiului Craiova pe direcția NV-SE și

colectează ape meteorice de pe suprafața municipiului, debitul deversat din Lacul
Craiovița și ape uzate urbane. Canalul se descarcă în râul Jiu, în aval de municipiul
Craiova.
Există localități în care rețeaua de canalizare este veche (în municipiul Craiova
sunt conducte de canalizare mai vechi de 90 ani) ceea ce face ca evacuarea apelor
către stațiile de epurare să se facă cu pierderi foarte mari (infiltrarea acestora în
sol cauzează poluare, dar afectează și rețelele de alimentare cu apă aflate în
apropiere), astfel impunându-se accesarea unor programe ce finanțează investiții
ce vizează înlocuirea sau modernizarea lor.
Deși o serie de localități rurale ale Zonei Funcționale Urbane dispun de un sistem
centralizat de alimentare cu apă, acestea nu sunt echipate suficient cu sistem
public de canalizare. În localitățile rurale s-au executat rețele de canalizare în
perioada 1990-2015, astfel că aceste rețele asigură o evacuare eficientă a apelor
uzate către stațiile de epurare. Este de menționat că, deși s-au implementat astfel
de programe (echipare tehnico-edilitară în localități), sunt situații în care este
necesară extinderea acestor echipări pe întreg teritoriul localității.
Evoluția rețelei simple de canalizare

508,6
500,7 502,6
440
486 490 500
439
438 471,9 494,5
480
437 486,6 488,5
455,8 455,8
436 471,9 471,9 475,9 460
435 455,8
455,8 440
434
433 420
432 434 434 434 434 438 438 438 438
431 400
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Surs ă date: INS

C R AI OVA
92
Alimentarea cu gaze naturale
La finele anului 2015, rețeaua de distribuție a gazelor naturale din Zona

În anul 2015, Funcțională a Polului de Creștere Craiova se întindea pe o lungime de 664,3 km,
rețeaua de reprezentând 97,5% din lungimea celei județene (678,3 km), conform datelor
distribuție a furnizate de Institutul național de statistică. În anul 2015, comparativ cu 2008,
gazelor naturale lungimea rețelei din Zona Funcțională Urbană s-a majorat cu 13,5%, valoare egală
din Zona cu cea de la nivel județean (+13,5%). Doar pe teritoriul municipiului Craiova se
Funcțională Urbană întindea 70,3% din rețeaua corespunzătoare Zonei Funcționale Urbane.
Craiova se întindea
pe o lungime de Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2015, numai
664,3 km, 11 localități din Zona Polului de Creștere dispuneau de rețea de gaze naturale, și
reprezentând 97,5% anume: municipiul Craiova, orașul Filiași și comunele Brădești, Cârcea, Coșoveni,
din lungimea celei Ghercești, Ișalnița, Mischii, Pielești, Podari și Șimnicu cu Sus. Astfel se conturează
județene (678,3 necesitatea extinderii rețelei de furnizare a gazelor naturale la nivelul întregii
km) Zone Metropolitane Craiova, respectiv Zone Funcționale Urbane.
Densitatea rețelei de gaze naturale corespunzătoare Zonei Funcționale Urbane

era, în anul 2015, de 0,4 km/km 2, superioară densității județene de 0,1 km/km 2
naționale de 0,2 km/km 2. Valoarea cea mai mare a densității se înregistrează la
nivelul municipiului Craiova, fiind de 5,7 km/km 2.
Luând în considerare datele furnizate de INS privind lungimea rețelei cele mai
scăzute valori calculate ale densității rețelei de furnizare gaze naturale se
înregistrează în localitățile: Șimnicu de Sus, Mischii, orașul Filiași, Ghercești ,
Pielești și Brădești. Așadar, în aceste localități se semnalează necesitatea
extinderii rețelei de gaz existente.
Evoluția rețelei de gaze naturale

647,3 649,1 661,3
510 632,2 617,3 618,7 700
582,7 594
500 644,1 600
576,4 625,6 630,5 632
490 587,5 600,7 602 500
480
400
470
300
460
450 200
440 100
482 490,7 500,8 462 462,5 463,2 462,2 465,1
430 0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Surs ă date: INS
În ceea ce privește încălzirea centrală, în Zona Funcțională a Polului de Creștere

Craiova, doar 12,2% dintre locuințe beneficiază de încălzire centrală (termoficare
și centrală proprie), conform datelor Recensământului Populației și Locuințelor
(2011). La nivelul județului Dolj, ponderea locuințelor care beneficiază de
încălzire centrală este de 36,4%, valoarea cea mai ridicată regăsindu-se în
municipiul Craiova – 88,0%.

C R AI OVA
93
Cantitatea de gaze naturale distribuită la nivelul Zonei Funcționale, în anul 2015,
a fost de 93.569 mii m3, în scădere cu 14,1% față de cantitatea înregistrată în anul
2008. De asemenea, 99,7% dintre gazele distribuite în județ erau în Zona Urbană
Funcțională.
În scop casnic s-a distribuit peste jumătate din cantitatea totală de gaze naturale
(55,0%), în creșterea față de cantitatea distribuită în anul 2008 (46,8%). Situație
similară celei de la nivel județean unde, în anul 2015, din cantitatea totală de apă
55,1% era folosită pentru uz casnic, în timp ce în anul 2008 o pondere de 46,9% din
cantitatea de apă era destinată uzului casnic.
Energie termică
Energia termică de la nivelul Polului de Creștere Craiova este distribuită din cadrul
punctelor termice și a centralelor termice.
Dintre localitățile componente ale Polului de Creștere Craiova, numai municipiul

beneficiază de energie termică distribuită sistem centralizat. Sistemul de încălzire
al sectorului rezidențial este unul mixt, fiind constituit, potrivit Planului de
Dintre localitățile Acțiune pentru Energie Durabilă a Zonei Metropolitane Craiova, din sistem
componente ale centralizat (54%), gaze naturale (37%) și sisteme bazate pe lemn de foc sau cărbune
Polului de Creștere (9%).
Craiova, numai
municipiul Potrivit datelor furnizate de INS, întreaga cantitate de energie termică distribuită
beneficiază de în județul Dolj, în perioada 2011 – 2015, a fost înregistrată doar la nivelul
energie termică municipiului Craiova. Tendințele consumului de energie termică înregistrează o
distribuită scădere de 22,2% în anul 2015 față de 2008, în ultimul an analizat cantitatea fiind
de 371.898 gigacalorii. Așadar, Craiova se înscrie în trendul național din ultimii ani
de debranșare a populației de la sistemul centralizat de încălzire, preferând
instalarea de centrale proprii pe gaz în locuințe. Această situație este cauzată, în
primul rând, de costul ridicat al încălzirii locuinței în sistem centralizat, și, în al
doilea rând, de stadiul învechit al acestui sistem de încălzire.
În ceea ce privește starea sistemului de distribuție a energiei termice, acesta are

o vechime de peste 30 ani, conductele fiind, în mare parte, depreciate din punct
de vedere fizic, izolația termică este tasată și discontinuă. Nevoile de continuare
a acțiunilor de modernizare ale sistemului de alimentare centralizată cu energie
termică sunt identificate atât la producere (diminuarea factorului de emisie), cât
și la furnizare (creșterea randamentului de utilizare a energiei cumpărate).
Cele mai mari cantități de emisii de CO2 sunt produse, potrivit Planului de Acțiune
pentru Energie Durabilă a Zonei Metropolitane Craiova, de sistemul de alimentare
centralizat cu energie termică (25% din valoarea emisiilor).

C R AI OVA
94
C R AI OVA
95
C R AI OVA
96
Indicatori privind rețelele de utilități, în anul 2015
Rețea de apă potabilă Rețea de canalizare Rețea de gaze naturale
Unitate
% din % din % din
administrativ Lungime Densitatea Lungime Densitatea Lungime Densitatea
Total Total Total
teritorială (km) rețelei (km) rețelei (km) rețelei
ZFU ZFU ZFU
România 76.945,0 0,3 31.702,6 0,1 39240,7 0,2
Regiunea SV 8.784,0 0,3 2.514,8 0,1 2537,2 0,1
Oltenia
Județul DOLJ 2.005 0,3 712,4 0,1 678,3 0,1
TOTAL Zonă
Funcțională 979,5 100,0% 0,5 508,6 100,0% 0,3 661,3 100,0% 0,4
urbană*
TOTAL ZMC 890,3 90,9% 0,6 494,5 97,2% 0,3 644,1 97,4% 0,4
Municipiul
551,5 56,3% 6,8 438 86,1% 5,4 465,1 70,3% 5,7
Craiova
Orașul Filiași 32,3 3,3% 0,3 17,4 3,4% 0,2 22 3,3% 0,2
Orașul
32,5 3,3% 0,3 5,5 1,1% 0,0 - - -
Segarcea
Almăj 11,3 1,2% 0,4 - - - 0,0% 0,0
Brădești 28,3 2,9% 0,4 - - - 23,3 3,5% 0,4
Breasta 9 0,9% 0,2 6 1,2% 0,1 - - -
Bucovăț 30,2 3,1% 0,4 - - - - - -
Calopăr 0,0% 0,0 - - - - - -
Cârcea 15 1,5% 0,5 - - - 33 5,0% 1,0
Coșoveni 0,0% 0,0 - - - 24 3,6% 0,6
Coțofenii din
8 0,8% 0,3 - - - - - -
Față
Ghercești 13 1,3% 0,3 - - - 14,2 2,1% 0,3
Ișalnița 16,1 1,6% 0,5 7,5 1,5% 0,2 19,8 3,0% 0,6
Malu Mare 61 6,2% 2,0 - - - 0,0% 0,0
Mischii 21 2,1% 0,4 - - - 10,8 1,6% 0,2
Murgași 19 1,9% 0,2 - - - 0,0% 0,0
Pielești 22 2,2% 0,3 - - - 31,8 4,8% 0,5
Predești - - - - - -
Șimnicu de
- - - - - - 0,1 0,0% 0,0
Sus
Teasc - - - - - - - - -
Terpezița - - - - - - - - -
Țuglui 5,7 0,6% 0,1 - - - - - -
Vârvoru de
14,4 1,5% 0,1 20,1 4,0% 0,2 - - -
Jos
Vela - - - - - - - - -
Coțofenii din
9 0,9% 0,2 - - - - - -
Dos
Ghindeni 10 1,0% 0,3 - - - - - -
Goiești 23,7 2,4% 0,3 14,1 2,8% 0,2 - - -
Podari 18 1,8% 0,3 - - - 17,2 2,6% 0,3
Robănești 28,5 2,9% 0,5 - - - - - -
:lipsă date
*Zona Metropolitană Craiova și comunele Coțofenii din Dos, Ghindeni, Goiești, Podari și Robănești,
**Lungimea rețelei în 2015 raportată la suprafața din 2014, valori care rămân constante în timp sau nu se modifică în mod semnificativ
Sursă date: Institutul Național de Statistică

C R AI OVA
97
I.2.8. Situația sectorului cercetării,
dezvoltării și inovării (CDI)
Situația sectorului cercetării, dezvoltării și inovării se analizează cu ajutorul
indicatorilor semnificativi privind volumul alocat cheltuielilor de cercetare –
dezvoltare, numărul și tipul personalului implicat în această activitate.
Analiza Funcțională a sistemului cercetării, dezvoltării și inovării din România,

realizată de Banca Mondială, arată că „sectorul CDI din România se află într-o criză
ascunsă, cu implicații grave asupra competitivităţii şi perspectivelor de creştere
pe termen lung ale ţării”, sugerând totodată patru direcţii principale de acţiune
pe termen scurt şi mediu: consolidarea guvernanţei sistemului CDI, îmbunătăţirea
gestionării CD publice, accelerarea transferului rezultatelor CD şi încurajarea
cererii pentru CD din partea sectorului privat, în special prin îmbunătăţirea
climatului investițional pentru inovare.
La nivelul României, în anul 2015, existau 781 unități cu activitate de cercetare-

La nivelul dezvoltare, în scădere cu 33,0% comparativ cu anul 2011, potrivit datelor furnizate
României, în anul de INS. Diminuarea s-a produs la nivelul sectorului privat, în speță în sectorul
2015, existau 781 mediului de afaceri, care aproape că s-a înjumătățit în perioada analizată.
unități cu
activitate de La nivelul Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova, în special în
cercetare- municipiul Craiova, își desfășoară activitatea mai multe unități de cercetare:
dezvoltare, în - Institutul de Cercetări Socio-Umane ”C.S. Nicolăescu - Plopșor” Craiova;
scădere cu 33,0% - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare și Încercări pentru Electrotehnică
comparativ cu anul ICMET Craiova;
2011 - Institutul Național de Cercetări și modernizări energetice – INCD pentru
Energie – ICEMENERG;
- Institutul de cercetare proiectare în domeniul aeronautic CPCA SA din
Craiova;
- Institutul de cercetare științifică inginerie tehnologică și proiectare pentru
mine de lignit ICSITPML RA din Craiova;
- Institutul pentru analiza sistemelor INAS SA din Craiova;
- IPA-Craiova;
- SC APPLIED SYSTEMS SRL;
- Centrul de Implementare a invențiilor;
- Centrul de inovare și transfer tehnologic- CITT Craiova;
- INDAELTRAC SA (producător de echipamente electronice de putere);
- INDA SRL (Instituție de Cercetare și Dezvoltare în domeniul electronicii de
Universitatea din putere și al echipamentelor de control bazate pe microcontrolere);
Craiova este cel - Stațiunea de cercetare și producție pomicolă Dolj;
mai important - Stațiunea de cercetare dezvoltare pentru legumicultură Ișalnița;
actor din domeniul - Stațiunea de cercetare dezvoltare agricolă Șimnic Craiova;
cercetării la nivel - Stațiunea didactică Banu Mărăcine;
județean, precum - Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA).
și la nivelul Zonei
Funcționale a Alături de acestea, două universități importante își au sediul în municipiul Craiova:
Polului de Creștere - Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova;
Urbană Craiova - Universitatea din Craiova.

C R AI OVA
98
Potrivit statisticilor AdAstra – ”Cartea albă a cercetării din România”,
Universitatea din Craiova ocupă locul 15 între instituțiile de cercetare din
România, din perspectiva performanței științifice, sub formă de publicații, din
perioada 2002-2011, cu 883 de articole publicate și un scor relativ de influență
individualizat (SRII) de 258.391 (1,6% din cel înregistrat la nivel național), urmată
la mare distanță, pe locul 47, de Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova
– cu 310 articole și un SRII de 38.136 (0,2% din total), Spitalul Clinic Județean de
Urgență (locul 157), Centrul de Cardiologie (locul 269), S.C. AVIOANE CRAIOVA S.A.
(locul 317), Spitalul Clinic Municipal ”Filantropia” (locul 355).
Universitatea din Craiova este cel mai important actor din domeniul cercetării la
nivel județean, precum și la nivelul Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană
Craiova.
În cadrul Universității funcționează numeroase centre de cercetare:

- Cercetare interdisciplinară și informatică aplicată, inteligență artificială
analiză neliniară și aplicații, chimie analitică, chimie aplicată, electrochimie
și coroziune (Facultatea de Științe Exacte);
- Studii politice post‐comuniste, cercetări sociale și dezvoltare durabilă,
interculturalitate și intercunoaștere, sociologie, turism regional, cercetări
filosofice (Facultatea de Științe Sociale);
- Studii și cercetări de drept privat, cercetări juridice fundamentale, studii
asupra imaginarului și raționalității, studii ale relațiilor internaționale
(Facultatea de Drept);
- Cercetări în economie și administrarea afacerilor, inteligență computațională
în afaceri și economie (Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor);
- Actualitatea culturii tradiționale în comunitățile românofobe din Serbia și
Bulgaria, cercetarea limbii române din secolul al XX‐lea, identități lingvistice
și culturale europene, excelență în domeniul traducerii și terminologiei,
lingvistică românească aplicată, onomastică și lexicologie, limba română în
context romanic și balcanic, creație artistică în domeniul artelor spectacolului
În cadrul (Facultatea de Litere);
Universității din - Motricitate umană (Facultatea de Sport și Educație Fizică);
Craiova - Automatică neliniară, stabilitate și oscilații, aplicații multimedia, sisteme
funcționează 46 de electronice avansate, mecatronică și robotică (Facultatea de Automatică,
centre ce cercetare Calculatoare și Electronică);
recunoscute la - Inginerie aerospațială, electrotehnică în transporturi și sisteme de energie,
nivel de inginerie electrică, electroenergetică și tehnologii ecologice, inovare și
universitate transfer tehnologic, sisteme electromecanice complexe și calitatea energiei
(Facultatea de Inginerie Electrică);
- Inginerie mecanică, tehnologii și materiale avansate (Facultatea de
Mecanică);
- Centrul de cercetare și consultanță agricolă Caracal, baza de cercetare pentru
monitorizarea indicatorilor ecologici și bioeconomici a unor specii horticole la
nivel zonal, conservarea și valorificarea resurselor ecologice cultura
pajiștilor, conservarea biodiversității și agroturism Preajba‐Rânca,
valorificarea terenurilor nisipoase din Oltenia, calitatea și siguranța
alimentelor (Facultatea de Agricultură și Horticultură).
Totodată, în cadrul Universității din Craiova funcționează un număr de 46 centre

de cercetare recunoscute la nivel de universitate, în diferite domenii (chimie
aplicată, electrochimie și coroziune, sociologie, turism regional, cercetări de

C R AI OVA
99
drept privat, motricitatea umană, aplicații multimedia etc.), precum și două
centre de excelență:
- Centrul de analiză neliniară și aplicații (Facultatea de Științe Exacte);
- Roboți industriali și linii flexibile de fabricație (Facultatea de Automatică,
Calculatoare și Electronică).
De asemenea, tot în cadrul Universității Craiova funcționează Centrul de Inovare

şi Transfer Tehnologic CITT Craiova dar și Centrul Grid Oltenia (CeGO) care dispune
de un sistem de calcul de înaltă performanță alcătuit din noduri de calcul
totalizând peste 100 de procesoare cu câte 4 nuclee fiecare (quad core) și 40 TB
capacitate de stocare. Resursele de calcul de care dispune CeGO pot fi accesate
de către cadrele didactice și cercetătorii Universității din Craiova, în scopuri
academice și de cercetare.
Pe de altă parte, în cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Craiova,

funcționează încă 2 centre de cercetare acreditate:
- Centrul pentru studii de Morfologie Microscopică şi Imunologie (CCMI) este
dotat cu 4 laboratoare destinate cercetării și cuprinde 3 departamente:
departamentul de cercetări histologie, departamentul de imunologie și
departamentul diagnostic histopatologic;
- Centrul de Cercetare în Gastroenterologie şi Hepatologie (CCGH), care
cuprinde 4 departamente: departamentul de gastroenterologie, de
hepatologie, de patologie și de genetică moleculară precum și alte patru
centre de cercetare aprobate în senatul UMF Craiova: Centrul de Cercetare în
Reumatologie – CCR, Centrul de Cercetare a Medicamentului – CCM, Centrul
de Cercetare pentru Medicina Clinică și Experimentală – CCMCE și Centrul de
Cercetare în Medicina Dentară – CCMD.
Domeniul de cercetare – dezvoltare al Polului de Creștere Craiova este completat

de Platforma multimedia pentru instruire, cercetare și dezvoltare de aplicații în
mecatronică și automatică (din cadrul Universității din Craiova) și de Tehnoplat
Oltenia – platformă de cercetare-inovare interdisciplinară, formare și transfer de
cunoștințe.

C R AI OVA
100
Școlile doctorale ale Universității din Craiova
Nr.crt. Facultatea la care este
Școală Doctorală Domenii arondată Școala
Doctorală
Școala Doctorală Calculatoare şi
”Constantin Belea” a tehnologia informației Facultatea Automatică,
1.
Facultății de Automatică, Ingineria sistemelor Calculatoare şi Electronică
Calculatoare și Electronică Mecatronică şi robotică
Școala Doctorală Ingineria materialelor
2. ”Academician Radu Voinea” Inginerie industrială Facultatea Mecanică
a Facultății de Mecanică Inginerie mecanică
Școala Doctorală
3. ”Alexandru Piru” a Filologie Facultatea Litere
Facultății de Litere
Școala Doctorală a
4. Drept Facultatea Drept
Facultății de Drept
Școala Doctorală de Agronomie Facultatea Agronomie
5. Inginerie a Resurselor
Horticultură Facultatea Horticultură
Animale și Vegetale
Școala Doctorală de Inginerie electrică
Facultatea Inginerie
6. Inginerie Electrică și
Inginerie energetică Electrică
Energetică
Fizică
Geografie
7. Școala Doctorală de Științe Facultatea Științe
Informatică
Matematică
Cibernetică şi statistică
Contabilitate
Economie
Școala Doctorală de Științe Facultatea Economie şi
8. Economie şi afaceri
Economice Administrarea Afacerilor
internaţionale
Finanţe
Management
Școala Doctorală de Științe Istorie
9. Facultatea Științe Sociale
Sociale și Umaniste Sociologie
Școala Doctorală de
Facultatea Teologie
10. Teologie Ortodoxă ”Sfîntul Teologie
ortodoxă
Nicodim”
Sursă date: Universitatea din Craiova
În domeniul agricol, în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice

”Gheorghe Ionescu Șișești” din București se află mai multe unități de cercetare –
dezvoltare, iar de pe teritoriul Polului de Creștere Craiova sunt:
- Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Șimnic – pentru pomicultură ;
- Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură Ișalnița – pentru
legumicultură.
Potențialul de dezvoltare bazat pe activitatea de cercetare-dezvoltare poate fi

surprins și prin analiza școlilor doctorale de la nivelul Polului de Creștere. Astfel,
în Zona Urbană Funcțională a Craiovei, 2 universități au școli doctorale:
- Universitatea din Craiova, cu 10 școli doctorale;
- Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova, cu Școala Doctorală IOSUD
UMF Craiova.

C R AI OVA
101
Doar la nivelul anului 2014, Universitatea din Craiova încheiase 80 contracte cu
firme private din domeniul agricol, energetic, al echipamentelor electrice, al
industriei chimice, petrolier, cele mai productive facultăți în acest sens fiind cele
de Inginerie Electrică și de Agricultură și Horticultură, mai ales Stațiunea de la
Caracal. La acestea, se adăugau 17 proiecte de cercetare cu finanțare europeană
și 33 cu finanțare națională. Totuși, mare parte din activitatea de cercetare a
universității se rezumă la activități fundamentale, transferul tehnologic către
mediul privat, mai ales către IMM‐uri, start‐up‐uri și spin‐off‐uri inovative fiind
redus.
Experiența unităților existente în activitatea de cercetare și dezvoltare în Zona

Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova poate contribui la dezvoltarea
sectorului industrial. Printre acestea se regăsesc următoarele domenii cu potențial
de valorificare prin investiții în retehnologizare și cercetare: prelucrări mecanice
și construcția pe utilaje grele (POPECI Craiova), mașini și transformatoare electrice
(Electroputere Craiova și TM Filiași), mașini și utilaje agricole (MAT Craiova, MAT
Magrid Craiova), locomotive electrice (Softronic Craiova), instalații de electronică
Potrivit OSIM, de putere (INDA, INDA ELTRAC, Softronic Craiova), materiale de construcții
județul Dolj s-a (Prefabricate Craiova), industria de automobile (Ford România Craiova), și
situat, în perioada industria alimentară (Pangroup Craiova, OLAS PROD Craiova).
2001-2013, pe
poziția a 8-a la Potrivit Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, județul Dolj s-a situat, în perioada
nivel național din 2001-2013, pe poziția a 8-a la nivel național din perspectiva cererii de înregistrare
perspectiva cererii de brevete de invenție (31/100.000 de locuitori), pe poziția a 11-a la desene și
de înregistrare de modele (11/100.000) și poziția a 13-a la mărci înregistrate (115/100.000). De
brevete de invenție asemenea, la nivel județean activează un singur consilier de proprietate
(31/100.000 de intelectuală, specializat în mărci, desene și modele, din cei peste 200 existenți la
locuitori), pe nivel național. Pe de altă parte, cu 17 cereri de brevete de invenție, în perioada
poziția a 11-a la 2007-2013, Universitatea din Craiova se poziționează pe locul 16 din 36 de instituții
desene și modele de învățământ superior analizate la nivel național.
(11/100.000) și
poziția a 13-a la
mărci înregistrate Cheltuieli cu cercetarea-dezvoltarea
(115/100.000)
În anul 2015, valoarea totală a cheltuitelor din activitatea de cercetare-dezvoltare

de la nivel național a fost de 3.476,9 milioane lei, conform datelor furnizate de
Institutul Național de statistică. În regiunea Sud-Vest Oltenia s-a folosit doar 3,1%
(108.776 mil lei) din totalul cheltuielilor cu activitatea de cercetare-dezvoltare de
la nivel național, iar la nivelul județului Dolj numai 0,7% din cheltuielile naționale.
Cea mai mare pondere a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare de la nivelul Regiunii

Sud-Vest Oltenia este folosită de județul Vâlcea cu 75,6% (82.258 mil lei), urmat
de județul Dolj cu 21,8% (23.669 mil lei).
Comparativ cu anii anteriori, se observă o diminuare a volumului cheltuielilor

angajate în activitățile de cercetare-dezvoltare la nivelul României, în perioada
2008-2014, înregistrându-se o scădere cu 14,3%. În anul 2015, se observă însă o
creștere semnificativă cu 36,0% comparativ cu anul anterior și cu 16,6% comparativ
cu anul 2008.

C R AI OVA
102
Cheltuieli cu activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare
Milioane lei
2010 2011 2012 2013 2014 2015 % 2015
România 2.413.467 2.786.830 2.872.728 2.464.779 2.555.662 3.476.933 100,0%
Regiunea 336.409 9,7%
197.378 301.779 298.616 226.807 204.056
NORD-VEST
Regiunea 257.622 7,4%
110.483 123.901 153.494 94.032 234.733
CENTRU
Regiunea 313.176 9,0%
158.149 172.243 245.015 197.700 191.469
NORD-EST
Regiunea 63.871 1,8%
89.095 63.413 54.049 46.409 48.517
SUD-EST
Regiunea
SUD- 240.751 265.842 331.591 264.430 296.549 304.803 8,8%
MUNTENIA
Cercetarea, Regiunea
dezvoltarea și BUCUREȘTI 1.431.666 1.608.195 1.575.613 1.381.902 1.394.764 1.801.618 51,8%
- ILFOV
inovarea reprezintă
Regiunea 290.658 8,4%
singurul sector care 115.808 125.813 156.029 164.476 112.376
VEST
poate sprijini Regiunea
economia polului SUD-VEST 70.137 125.644 58.321 89.023 73.198 108.776 3,1%
OLTENIA
de creștere și
Dolj 41.142 56.322 55.362 46.649 16.941 23.669 0,7%
poate produce
Gorj 1.537 18.352 2.203 1.923 2.436 2.051 0,1%
creștere economică
Mehedinți : : : : : : :
Olt 611 624 712 194 406 798 0,0%
Vâlcea 26.847 50.346 44 40.257 53.415 82.258 2,4%
Sursă date: INS
La nivelul județului Dolj s-a înregistrat o scădere semnificativă a cheltuielilor
alocate cercetării și dezvoltării, în anul 2014 comparativ cu 2008, de -71,5%, una
dintre cele mai mari de la nivel național (diminuări mai mari s-au înregistrat doar
în județele Caraș-Severin și Galați). Însă în anul 2015, cheltuielile cu cercetarea și
dezvoltarea de la nivelul județului Dolj au înregistrat o creștere cu 39,7%
comparativ cu anul precedent și cu 60,1% comparativ cu 2008.
Prin comparație cu municipiul București, județul Dolj a înregistrat pentru

cheltuielile cu C&D o sumă de 49,1 ori mai mică.
Cercetarea, dezvoltarea și inovarea reprezintă singurul sector care, în perioada

actuală, poate sprijini economia europeană și locală și poate produce creștere
La nivelul județului economică prin crearea locurilor de muncă și dezvoltarea anumitor sectoare prin
Dolj s-a înregistrat punerea în practică a rezultatelor cercetării.
o creștere
semnificativă a Din păcate, România în general și regiunea SV Oltenia dețin ponderea cea mai mică
cheltuielilor a cheltuielilor pentru C&D în PIB.
alocate cercetării
și dezvoltării, în În anul 2014, România (0,38% din Produsul Intern Brut pentru cercetare și
anul 2015 dezvoltare - R&D) se situează pe ultimul loc în clasamentul după ponderea din PIB
comparativ cu a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare la nivelul țărilor din Uniunea
2008, de 60,1% Europeană, valoare mult sub media europeană de 2,03% din PIB, conform datelor
publicate de Oficiul european de Statistică Eurostat. În 2014, statele membre UE
au cheltuit, în total, 283 miliarde de euro în procesul de cercetare și dezvoltare.
Ca procent din PIB, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare în UE s-au situat la

C R AI OVA
103
2,03% în 2014, același cu cel din 2013, dar peste nivelul de 1,76% din PIB înregistrat
în 2004.
Ca atare, este nevoie de o acțiune concertată, menită să stimuleze întreg lanțul

de cercetare-dezvoltare/ inovare, de la stimularea cererii pentru rezultatele
cercetării, dezvoltarea verigii care asigură transferul tehnologic și rezultatele
cercetări și, desigur, susținerea ofertei de cercetare, în special cea aplicativă.
Zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova se situează într-o regiune

cu potențial redus de inovare, înregistrând mai puțin de 50% din media EU la
majoritatea indicatorilor de performanță, incluși.
Salariați din activitatea CDI
Numărul total al salariaților din activitatea de cercetare-dezvoltare a României,

în anul 2015, se ridica la 43.448 persoane, în scădere cu 0,1% comparativ cu anul
Numărul total al 2008, potrivit datelor INS. Din acest efectiv, 4,8% salariați erau înregistrați la
salariaților din nivelul Regiunii SV Oltenia, iar 4,0% la nivelul județului Dolj.
activitatea de
cercetare- În perioada 2008-2015, numărul de salariați de la nivelul Regiunii SV Oltenia
dezvoltare a înregistrează un trend descendent (-9,5%), același lucru fiind valabil și pentru
României a scăzut județul Dolj (-4,8%).
în 2015 cu 1,2%
comparativ cu 2008 La nivelul județului Dolj sunt înregistrați, în anul 2015, un efectiv de 1.757
salariații din activitatea de cercetare-dezvoltare, adică 83,6% dintre salariații din
regiunea SV Oltenia.
Prin comparație, municipiul București are de 9,7 ori mai mulți salariați în
cercetare-dezvoltare (17.091) decât județul Dolj.
În funcție de ocupație, salariații din activitatea de cercetare-dezvoltare a

județului Dolj sunt, în 86,1% dintre cazuri cercetători, 5,0% sunt tehnicieni și
asimilați, iar 8,9% sunt din altă categorie.
La nivelul județului
Dolj sunt Repartiția salariaților din activitatea de cercetare-
înregistrați, în anul dezvoltare din județul Dolj, pe categorii, în anul 2015
2015, 83,6% dintre Alte categorii de salariați
salariații din 8,9%
regiunea SV Oltenia Tehnicieni și asimilați
5,0%
1.757
salariați
CDI
Cercetători
86,1%
Sursă date: INS

C R AI OVA
104
Raportat la 10.000 persoane ocupate civile, numărul salariaților din activitatea de
cercetare-dezvoltare din cadrul județului Dolj a fost superior, în perioada 2008 –
2015, atât nivelului național, dar mai ales celui regional. Astfel, în anul 2015, în
județul Dolj se înregistrau 70,6 salariați din activitatea de cercetare-dezvoltare la
10.000 persoane ocupate civile, în timp ce la nivel regional era de 26,7
salariați/10.000 persoane, iar la nivel național de 52,1 salariați/10.000 persoane
ocupate civile.
În anul 2015, în
județul Dolj se Evoluția numărului de salariați și a cheltuielilor din
înregistrau 70,6 activitate de cercetare-dezvoltare înregistrată în
salariați din județul Dolj, în perioada 2000-2015
activitatea de 400,0 385,2 2500
cercetare-
350,0
dezvoltare la 10.000 2000
2.237
2.234
2.229
2.226
300,0
pers. ocupate civile,
2.073
2.037
1.988
1.979
1.975
1.934
1.889
1.861
1.845
în timp ce la nivel 250,0 1500
1.764
1.757
1.653
regional era de 26,7 200,0
156,7
salariați/10.000 150,0 119,0 1000
94,4
pers., iar la nivel 100,0 59,4
național de 52,1
125,3 46,0 41,1 56,3 55,4 46,6 500
31,0 38,5
50,0 16,9 23,7
salariați/10.000
28,3
pers. ocupate civile 0,0 0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Cheltuieli (milioane lei) Salariați (persoane) Sursă date: INS
În general, nivelul de subfinanțare în domeniul C&D nu permite atragerea sau

implicarea în proiecte de cercetare de mare anvergură întrucât resursele necesare
asigurării cofinanțării precum și asigurarea cheltuielilor de derulare a proiectelor
depășesc atât capacitatea financiară cât și posibilitățile de garantare a unor
credite bancare. Ca atare, trebuie încurajate cu prioritate, pe de o parte,
inițiativele integrate, cum ar fi clustere, poli de competitivitate, zone de inovare
și de dezvoltare tehnologică, iar pe de altă parte, parteneriatele cu mediul privat,
în speță multinaționalele care au nevoie de rezultatele cercetării aplicate.
Există în acest sens anumite premise, unele dintre companiile mari din cadrul
Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova și-au dezvoltat propriile
Potrivit Strategiei unitățile de cercetare – dezvoltare, unde firmele desfășoară propriile activități de
Naționale pentru cercetare - dezvoltare punând accentul pe dezvoltarea de noi produse, inovare
Competitivitate (Artego SA Tg Jiu, Popeci Craiova, INDA Craiova, INAS Craiova, Softonic Craiova).
2014 – 2020, Pentru încurajarea dezvoltării acestor parteneriate este nevoie, însă, de
sectorul economic promovarea în prealabil a utilității creării de rețele și clustere și asigurarea
pe baza căruia se funcționalității acestora până își dovedesc capacitatea de autosusținere financiară
poate specializa a activității.
județul Dolj este
reprezentat de Totodată, asigurarea resurselor necesare acoperirii cheltuielilor curente ale
mijloacele de organismelor publice de cercetare devine de importanță majoră, pe fondul migrării
transport tot mai accentuate a cercetătorilor din sistemul românesc de cercetare-
dezvoltare-inovare.
Conform Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014 – 2020,

pentru specializarea inteligentă, se recomandă reorientarea politicilor de

C R AI OVA
105
cercetare, dezvoltare și inovare către acele activități de cercetare cu relevanță
economică.
Evoluția numărului de salariați din CDI raportat la

10.000 persoane ocupate civile din România, Regiunea
SV Oltenia și județul Dolj, în perioada 2008-2015
72,2 72,3 74,2
80,0 70,5 70,6
66,7 67,1 64,2
60,0
40,0 49,7 50,4 50,6 49,8 50,8 51,0 52,1

46,7
20,0 26,8 27,4 27,8 27,5 26,7

24,5 24,7 24,1
0,0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
România Regiunea SV Oltenia Județul Dolj Sursă date: INS
Specializarea inteligentă presupune:

- stimularea unui anumit tip de comportament economic, cu ambiții și
orientare regionale sau globale;
- înțelegerea impactului social al științei, tehnologiei și al activităților
economice în sectoarele relevante;
- cercetarea și dezvoltarea interdisciplinară.
Domeniile de specializare inteligentă ce trebuie dezvoltate, în perioada 2014 –

2020 la nivel național sunt:
Se remarcă - biochimie – pentru a susține agricultura;
necesitatea - tehnologia informației și a comunicațiilor, spațiu și securitate;
corelării - energie, mediu și schimbări climatice;
domeniilor de - eco-nano-tehnologii și materiale avansate.
cercetare cu
cerințele de pe Potrivit Strategiei regionale de inovare pentru specializarea inteligentă a regiunii
piață, cu Sud-Vest Oltenia, la nivel regional au fost identificate 5 domenii cu potențial de
sectoarele dezvoltare care pot asigura o specializare inteligentă:
economice
dominante și cu 1. Inginerie industrială și transporturi
nevoile de forță de 2. Energie durabilă și mediu
muncă și de 3. Medicină inovativă fundamentală și aplicativă
dezvoltare 4. Agricultură și industrie alimentară
5. Turism și identitate culturală
Dintre acestea, la nivelul județului Dolj sectorul economic de bază în ceea ce

privește specializarea inteligentă este reprezentat de mijloacele de transport,
conform Strategiei Naționale pentru Competitivitate 2014 – 2020.
Așadar, la nivelul Polului de Creștere Craiova, este necesară corelarea domeniilor

de cercetare cu cerințele de pe piață, cu sectoarele economice dominante și cu
nevoile de forță de muncă și de dezvoltare.

C R AI OVA
106
Cea mai simplă formă de evaluare a investiției în educație a statelor membre ale
Uniunii Europene este măsurat, conform Raportului public 2014 – Starea finanțării
învățământului superior și măsurile de optimizare ce se impun, prin raportarea
cheltuielilor de la buget pentru educație la numărul de locuitori. Pe baza datelor
Eurostat, se observă că România, alături de Bulgaria, sunt țările Uniunii Europene
care investesc cel mai puțin în educarea unui cetățean: doar 200 Euro/an, spre
deosebire de Danemarca, unde se alocă peste 3.500 euro anual în acest sens.

C R AI OVA
107
I.2.9. Întreprinderi și investiții mari
Procesul de polarizare a localităților învecinate de către marile centre urbane

joacă un rol de seamă în dezvoltarea spațiului european, proces în care zonele
funcționale urbane au devenit motoare ale creșterii și principalele puncte nodale
de inovare. Economia creată de marii poli de creștere și beneficiile activității se
propagă spre centrele urbane mai mici din fiecare țară.
Primele dintre cele Primele dintre cele mai mari 25 companii de la nivelul Zonei Funcționale a Polului
mai mari 25 de Creștere Craiova au realizat, în anul 2015, aproape jumătate din cifra de afaceri
companii de la a zonei (48,7%), având angajați 16,7% din totalul numărului de salariați ai Zonei
nivelul Zonei Funcționale Urbane.
Funcționale Urbane
au realizat, în anul De remarcat este că 32,0% din numărul agenților economici din topul realizat au
2015, aproape participare străină la capital. Marile întreprinderi de la nivelul Polului de Creștere
jumătate din cifra Craiova au contribuit la dezvoltarea unor sectoare reprezentative pentru economia
de afaceri a zonei județului Dolj și a Regiunii SV Oltenia. Acestea sectoare sunt reprezentate, în
(48,7%), având principal, de industrie, comerț și transporturi.
angajați 16,7% din
totalul numărului Industria de automotive (autovehicule și componente auto) s-a dezvoltat, în
de salariați principal, datorită prezenței fabricii Ford România S.A., cunoscutul constructor
de mașini de origine americană care a investit în România aproximativ 800 milioane
euro din anul 2008, când a preluat fosta uzină Daewoo. Principala sa activitate
economică este aceea de fabricare a autovehiculelor de transport rutier. Ford
România S.A. concentrează în anul 2014, o cifră de afaceri de aproape 4 miliarde
lei și un număr mediu de salariați de 2.668, ceea ce-l plasează în topul principalilor
producători naționali, nu doar regionali.
Prezența Grupului Ford în județul Dolj a contribuit la atragerea unui număr

important de furnizori de componente pentru industria auto: scaune (Johnson
Industria de Controls), componente de plastic (Kautex), elemente de caroserie (Kirchhoff),
automotive s-a sisteme de exterior (Magna), sisteme de evacuare (Faurecia), sau furtunuri (Cooper
dezvoltat, în Standard).
principal, datorită
prezenței fabricii Industria energetică s-a dezvoltat în jurul Termocentralei Ișalnița, a treia ca
Ford România S.A., mărime din România și a Termocentralei Craiova II. Cele două termocentrale fac
constructorul parte din grupul Complexului Energetic Oltenia (CEO). CE Oltenia produce energie
investind în electrică și energie temică (în special pentru orașul Craiova) și vinde cărbune
România terților (în special producătorilor de energie electrică). Principala materie primă
aproximativ 800 folosită pentru producerea energiei este lignitul extras din propriile cariere din
milioane euro bazinul minier Oltenia.
începând din anul
2008 CEO este o companie în care acționar majoritar este Statul Român reprezentat prin
Ministerul Economiei (77,15%). Compania se află pe lista întreprinderilor cu
acționariat majoritar de stat care vor fi privatizate.
Reprezentant de seamă al industriei energetice din cadrul Polului de Creștere

Craiova și companie cu o importantă cifră de afaceri este Grupul CEZ, cu cele
două companii – CEZ Vânzare și CEZ Distribuție. Acesta a rezultat în urma

C R AI OVA
108
reorganizării fostei Electrica Oltenia, după ce firma a intrat în 2005 în portofoliul
CEZ. Imediat după privatizare, cehii au început un amplu proces de restructurare
prin care activitățile de furnizare ale vechii Electrica Oltenia au fost separate de
cele de distribuție.
Începând cu 15 martie 2007, ca urmare a procesului de separare legală, compania

a fost separată juridic în CEZ Distribuție SA și CEZ Vânzare SA, licențele fiind
modificate în consecință. Atât CEZ Vânzare, cât și CEZ Distribuție au realizat, în
anul 2014, împreună, o cifră de afaceri de 2.168,7 milioane lei și un profit de 119,8
milioane lei, în condițiile în care aveau 1.253 angajați.
CEZ Vânzare furnizează energie electrică pentru toate nivelele de tensiune (înaltă
tensiune, medie tensiune, joasă tensiune), având atât clienți casnici finali, cât și
clienți industriali finali.
CEZ Distribuție deservește șapte județe, fiind compania cu cel mai mare număr
de clienți dintre toate filialele Electrica. Astfel, CEZ Distribuție acoperă prin
rețeaua sa Doljul, Gorjul, Oltul, Mehedinţiul, Vâlcea, Argeşul și Teleormanul având
conectaţi peste 1,4 milioane de consumatori.
CEZ Distribuție implementează, în prezent, un program de investiții care include

un număr de proiecte distincte de reabilitare/ modernizare în scopul îmbunătățirii
eficienței energetice a infrastructurii actuale a rețelei de electricitate precum și
operațiunile Companiei.
Pentru perioada 2015-2016, CEZ România a prevăzut un portofoliu de 108 proiecte

constând în reînnoire/modernizare a liniilor de transmisie de joasă şi medie
tensiune (aeriene și subterane), modernizare sau construire de stații electrice şi
modernizare de stații de transformare.
Comerțul este sectorul economic care concentrează cel mai mare număr de agenți
economici de la nivelul Polului de Creștere Craiova. Printre cei mai importanți
agenți economici din zonă, având în vedere cifra de afaceri realizată în cursul
anului 2014 se numără GRUPUL CEREALCOM - una dintre cele mai de succes afaceri
Comerțul este
românești din domeniul agriculturii, care desfășoară activități de comerț cu
sectorul economic
produse agricole.
care concentrează
cel mai mare
Grupul Cerealcom cuprinde patru companii care operează în județul Dolj,
număr de agenți
acoperind cultivarea și comercializarea cerealelor, a plantelor oleaginoase atât pe
economici de la
piața românească cât și internațională, în țări ca Grecia, Italia, Germania, Cipru,
nivelul Polului de
Spania, Turcia, Egipt, Libia.
Creștere Craiova
Producția se realizează pe 25.000 de hectare, de către 4 ferme dotate cu utilaje

și echipamente agricole moderne și performante:
- Cerealcom Dolj - cultivarea și comercializarea cerealelor;
- Oltyre Craiova - cultivarea cerealelor și a plantelor oleaginoase;
- Cervina Segarcea – cultivarea cerealelor și a plantelor leguminoase;
- Redias Redea - cultivarea cerealelor și a plantelor leguminoase.
Pentru anul 2016, compania a încheiat deja contracte de export cu Iordania pentru
250.000 tone de orz și grâu românesc din noua recoltă.

C R AI OVA
109
Comerțul de la nivelul Polului de Creștere Craiova este definit și prin marile rețele
comerciale cu capital străin (Metro, Auchan, Leroy Merlin, Praktiker, Dedeman,
Selgros, Lidl, Billa, Profi etc.), de depozitele și distribuitorii de mărfuri alimentare
și industriale care deservesc întreaga piață regională.
Industria de echipamente electrice este o altă ramură tradițională a industriei

dezvoltate în cadrul Polului de Creștere Craiova. În cadrul acesteia se realizează
motoare, generatoare, transformatoare electrice și mașini electrice rotative.
Unul dintre reprezentanții industriei de echipamente electrice este producătorul

de generatoare cu cea mai largă gamă de astfel de echipamente din întreaga lume
- CUMMINS GENERATOR TECHNOLOGIES. La rândul său, producătorul de motoare
este o divizie a holding-ului industrial Cummins Inc., din Indiana, SUA, unul din
liderii globali ai producției de echipament energetic şi servicii conexe cu venituri
anuale de 11 miliarde de dolari.
Cummins Inc. este lider mondial în proiectarea și producția de motoare diesel, cu

o gama cuprinsă între 55 si 3.500 de cai putere. Piețele principale si aplicațiile
cele mai importante pentru aceste motoare sunt în domeniile autovehiculelor
rutiere, echipamentelor industriale, industriei navale și al generatoarelor de
energie electrică.
Cummins Romania produce, în una din halele Electroputere, motoare pentru

sectorul auto, al construcţiilor, industrial ori minier destinate atât pieţei interne
cât şi pentru export. Compania americană funcţiona de mai mulţi ani la Craiova,
pe platforma industrială a Electroputere însă, doar în luna septembrie a acestui
an, a cooptat şi fostul producător de locomotive craiovean în acţionariat.
Producătorul de echipamente pentru energetică şi transport feroviar Electroputere

Craiova a intrat în acţionariatul Cummins Generator Technologies Romania,
împreună cu societatea americană Cummins Generator Tehnologies. Electroputere
deţine 17% iar partea americană deţine 78,7%.
De asemenea, ELECTROPUTERE SA este o fabrică destinată producției de utilaj

electrotehnic greu, fondată încă de la mijlocul secolului trecut. În prezent, în
Electroputere se implementează un amplu program de investiții și reorganizare,
care include înnoirea utilajelor și a echipamentelor pentru producție, renovarea
clădirilor, program de sănătate și securitate în muncă, îmbunătățirea proceselor,
dezvoltare de produse și multe altele. Toate aceste schimbări au ca scop realizarea
unui țel si anume acela de a deveni un furnizor global de produse electrice de
putere și soluții eficiente.
De asemenea, o nouă companie se mută în Craiova – Spirit Circuits, firmă din Marea
Britanie, ce se ocupă cu producerea de circuite integrate. Astfel, se vor crea
aproximativ 260 locuri de muncă în parcul Industrial High Tech.
Sectorul transporturilor din Zona Polului de Creștere Craiova este cel mai bine
reprezentat de SC DUMAGAS TRANSPORT SA - un pionier pe piața transporturilor
din România, având o experiență în domeniu de peste 14 ani.
În perioada 2000- 2005, pe baza investițiilor în mașini, echipamente și resurse

umane, compania Dumagas Transport cunoaște o dezvoltare accelerată, devenind

C R AI OVA
110
unul dintre cei mai însemnați transportatori de pe piața românească și dobândește
notorietate pe piața transporturilor din toată Europa.
Dumagas Transport este una dintre cele mai mari case de expediții din Romania,
cu o impresionant flotă de camioane și semiremorci și cu tot mai mulți
subcontractori agreați pe baza de multispecializare (prelate, dube frigorifice,
cisterne, transportatoare, logistica, distribuție).
În perioada 2009-2011, Dumagas Transport a reușit să atragă fondul britanic de

investiții Bancroft ceea ce a condus la creșterea flotei de camioane cu 40%.
În prezent, compania se situează în primii 3 operatori de transport din Romania,

investind peste 20 mil euro în active imobilizate. Grupul Dumagas ajunge sa aibă
aproximativ 779 de angajați în 2012 și o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro.
Industria textilă și a confecțiilor – realizează o cifră de afaceri relativ redusă, ca

și nivel de salarizare din domeniu situându-se mult sub media celorlalte sectoare,
în condițiile în care majoritatea companiilor din acest domeniu lucrează încă în
sistem Iohn, potrivit Studiului de fundamentare pentru P.A.T.Z. – Zona
Metropolitană Craiova – Studiu de economie urbană. Acest domeniu a atras, încă
din anii ’90, un număr mare de investitori străini, un exemplu în acest sens fiind
fabrica de confecții Modexim din Craiova, deschisă în 1966. Aceasta a fost una din
primele trei fabrici de confecții din țară, ce are în prezent peste 6000 de angajați.
Acest sector are un grad ridicat de vulnerabilitate, dată fiind creșterea salariilor
de la nivel local și concurența forței de muncă mai ieftine din Asia. Alte companii
importante din acest sector sunt DEMIUMA COMIMPEX SRL, MAGLIERIE CRISTIAN
IMPEX SRL sau MANIFATTURE ITALIANE PROD SRL.
Industria alimentară este reprezentată de produse de morărit, panificație și

dulciuri. Cele mai importante companii, după cifra de afaceri înregistrată în anul
2014, sunt: TOP GEL PROD SRL, PAN GROUP SA, IRIAMA ALCOM SRL și MAL GROUP
SRL. O nouă companie cu capital turcesc a construit o fabrică de biscuiți pe
teritoriul Polului de Creștere, investiție estimată la aproximativ 45 milioane euro
și inaugurată în luna mai 2016. La începutul anului 2015, în cadrul acestei fabrici
erau angajate deja peste 350 persoane.
Pe lângă companiile care au înregistrat cele mai ridicate valori ale cifrei de afaceri
de la nivelul Polului de Creștere Craiova, sunt înregistrate și companii care sunt
cei mai mari angajatori: CIVITAS P.S.G. SRL, COMDATA SERVICE SRL, PRO
SOLUTIONS AGENCY SRL, SC RAT SRL CRAIOVA, SALUBRITATE CRAIOVA, RELOC SA,
cu peste 500 salariați.
Chiar dacă aceste societăți au sediul social înregistrat în Zona Polului de Creștere,
efective considerabile ale salariaților lor își desfășoară activitatea în alte județe.
De asemenea, pe teritoriul Zonei Urbane Funcționale există sedii secundare ale

contribuabililor care își desfășoară activitatea pe raza teritorială a Direcției
Generale Regionale a Finanțelor Publice Craiova și care nu apar în evidențele
județului Dolj: societăți comerciale, bancare, de asigurări, puncte de lucru ale
societăților naționale (de energie, gaz, transport, comunicații, căi ferate) etc.

C R AI OVA
111
Creșterea gradului de competitivitate a economiei Polului de Creștere Craiova se
poate realiza prin sprijinirea activităților economice care furnizează valoare
adăugată. Zona deține un potențial ridicat de resurse umane specializate în
domeniile economice în care se realizează produse cu un înalt grad de
tehnologizare.
Sprijinirea activităților economice inovatoare va sprijini crearea unor relații de

cooperare între mediul de afaceri local și sectorul de cercetare-dezvoltare-
inovare, între aceste două verigi ale lanțului economic existând numeroase
intercondiționări. Astfel, centrul universitar, poate încuraja proiectele comune ale
companiilor cu mediul academic sau institutele de cercetare locale.
Majoritatea companiilor mari beneficiază de capital străin, mai ales cele din
sectorul industrial.
Astfel, se creează premisele dezvoltării și revitalizării industriei din Sud-Vestul

României.
Chiar și așa, infrastructura deficitară și lipsa unei autostrăzi ține investitorii străini
la distanță de Zona Polului de Creștere Craiova. De asemenea, dependența față de
investițiile mari conferă vulnerabilitate economiei locale, cu atât mai mult cu cât
economia județului depinde doar de câteva companii mari.
Întreprinderile mari de la nivelul Polului de Creștere

Craiova, care au cifră de afaceri mai mare de 150
milioane lei, în anul 2015
4.500,0
4.000,0
FORD ROMANIA SA
3.500,0
Cifră de afaceri (milioane lei)
3.000,0
2.500,0
2.000,0 CEZ VANZARE SA
1.500,0 CEREALCOM DOLJ

SRL
1.000,0
CEZ DISTRIBUTIE SA
MITLIV EXIM SRL
500,0
AZALIS
CASA NOASTRA SA
SRL
0,0
NITELA IMPEX SRL CUMMINS GENERATOR
-500,0 TECHNOLOGIES ROMANIA SA
-500 0 500 1.000 1.500 2.000 2.500 3.000 3.500
Număr salariați
Sursă date: Ministerul Finanțelor Publice

C R AI OVA
112
TOP 25 companii ordonate descrescător după cifra de afaceri, în anul 2015,
Cifră de Profit net Participare
Nr Localitat Număr
Compania Domeniul de activitate afaceri (milioane străină la
. e angajați
(milioane lei) lei) capital
2910 Fabricarea autovehiculelor de
1. FORD ROMANIA SA Craiova 2.668 3.756,3 -81,5 Da
transport rutier
3514 Comercializarea energiei
2. CEZ VANZARE SA Craiova 45 1.410,1 16,0 Da
electrice
CEZ DISTRIBUTE
3. Craiova 3513 Distribuția energiei electrice 1.186 875,8 26,9 Da
SA
CEREALCOM DOLJ 4621 Comerț cu ridicata al
4. Segarcea 301 762,1 3,0 Nu
SA cerealelor, semințelor, furajelor …
4673 Comerț cu ridicata al
5. MITLIV EXIM SRL Craiova 435 356,5 19,6
materialului lemnos ...
CUMMINS 2711 Fabricarea motoarelor,
6. GENERATOR Craiova generatoarelor și transformatoarelor 733 253,7 10,6 Da
TECHNOLOGIES electrice
4612 Intermedieri în comerțul cu
7. AZALIS SRL Craiova 95 191,5 7,2 Nu
combustibili, minereuri, metale ...
2223 Fabricarea articolelor din
8. CASA NOASTRA SA Pielești 1.076 186,5 10,1
material plastic pentru construcții
9. NITELA IMPEX SRL Craiova 4634 Comerț cu ridicata al băuturilor 297 180,4 4,2 Da
2711 Fabricarea motoarelor,
ELECTROPUTERE
10. Craiova generatoarelor și transformatoarelor 734 149,6 -23,6 Da
SA
electrice
4619 - Intermedieri in comerţul cu
11. YUKO GROUP SRL Craiova 9 147,0 0,1 Nu
produse diverse
COMDATA SERVICE 6311 Prelucrarea datelor,
12. Craiova 1.953 133,0 26,6 Da
SRL administrarea paginilor web și...
0910 Activități de servicii anexe
13. FORAJ SONDE SA Craiova extracției petrolului brut și gazelor 530 124,1 8,7 Nu
naturale
4673 Comercializarea materialelor
MITLIV PH
14. Craiova de construcții, producția betonului și 49 113,8 0,0 Nu
CONSTRUCT SRL
a oțelului beton fasonat
15. VITALL SRL Coșoveni 0147 – Creșterea păsărilor 92 113,8 4,0 Nu
2361 Fabricarea produselor din
16. ELPRECO SA Craiova 410 109,3 3,9 Da
beton pentru construcții
SOLAREX IMPEX 4675 Comerț cu ridicata al
17. Craiova 114 99,1 18,2 Nu
SRL produselor chimice
0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv
18. OLTYRE SRL Segarcea 94,6 3,2 Nu
orez), plantelor leguminoase și a ...
COMPANIA DE APA 3600 Captarea, tratarea și distribuția
19. Craiova 1.081 91,7 14,5 Nu
OLTENIA SA apei
20. TOP GEL PROD SRL Cârcea 1052 Fabricarea înghețatei 510 88,0 22,3 Nu
4711 Comerț cu amănuntul în
21. RAIMAN SRL Craiova 27 86,7 0,1 Nu
magazine nespecializate, ...
Cârcea 4639 Comerț cu ridicata
22. GROSBI IMPEX SRL 140 85,4 3,6 Nu
nespecializat de produse alimentare,
23. BRIARI S IND SA Cârcea 4519 – Comerț cu alte autovehicule 91 81,3 4,2 Nu
4120 Lucrări de construcții a
24. RECON SA Craiova clădirilor rezidențiale și 289 80,3 4,1 Nu
nerezidențiale
0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv
25. CERVINA SA Segarcea 17 80,2 0,3 Nu
orez), plantelor leguminoase și a ...
Sursa datelor: Ministerul Finanțelor Publice

C R AI OVA
113
Structuri de sprijinire a afacerilor
Unul dintre factorii catalizatori cei mai importanți pentru promovarea cooperării
Dependența față de și asociativității în sprijinul mediului de afaceri este Agenția de Dezvoltare
investițiile mari Regională Sud-Vest Oltenia, care, alături de autoritățile locale și de
conferă reprezentanții mediului de afaceri a inițiat și susținut formarea polilor de
vulnerabilitate competitivitate și a clusterelor. Acestea sunt:
economiei locale, - Polul de competitivitate “Automotive Sud-Vest Oltenia”;
cu atât mai mult cu - Polul de competitivitate “Turism Oltenia - Inovare și Tradiții în Turism - TurOlt
cât economia InoTT”;
județului depinde - Clusterul “Contruct Cluster Oltenia”;
doar de câteva - Clusterul “Agropro Oltenia Cluster”;
companii mari - Cluster Logistică Urbană – IPA;
- Polul de competitivitate ”Inovtrans”.
Inițiativa Agenției de Dezvoltare Regională vizează susținerea dezvoltării

economiei, având un caracter permanent.
Polul de Competitivitate ”Automotive Sud Vest Oltenia” a luat ființă la începutul

anului 2012, la nivelul Regiunii SV Oltenia, prin semnarea unui acord de parteneriat
Agenția de între ADR SV Oltenia, Universitatea din Craiova prin Facultatea de Mecanică,
Dezvoltare Compania Ford și Primăria municipiului Craiova. Sectorul de activitate în care se
Regională Sud-Vest încadrează este cel al fabricării autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor
Oltenia vizează și semiremorcilor.
susținerea
dezvoltării Obiectivul general al polului constă în creșterea competitivității în Regiunea SV
economiei, având Oltenia, prin dezvoltarea unui pol Automotive cu un spectru larg de activități, atât
un caracter în domeniul formării profesionale, al competențelor înalt calificate necesare
permanent Companiei Ford și furnizorilor săi, cât și prin realizarea de noi investiții, transfer
tehnologic și intensificarea colaborării între Universitatea din Craiova și firmele
active în automotive, pentru dezvoltarea de proiecte comune de cercetare
aplicată, în special, în domeniul electromobilității, în scopul utilizării experienței
de cercetare, dezvoltare și inovare regionale din sector.
Polul are un număr de 36 de membri, producători de autoturisme și piese auto,

firme de proiectare, unități de învățământ, institute de cercetare-dezvoltare,
organizații non-guvernamentale, autorități publice. Printre aceste entități se
numără: Agenția de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, Primăria Craiova,
Consiliul Județean Dolj, Universitatea din Craiova, Inspectoratul Școlar Județean
Dolj, dar și marile companii de la nivelul Zonei Funcționale (S.C. Ford România
S.A., S.C. Nextrom Industries S.R.L., S.C. Parc Industrial Craiova SA, S.C. Avitech
Co S.R.L., S.C. Aptus Software S.R.L., S.C. Tour Impex Mapamond MD S.R.L., S.C.
Evobrand S.R.L, S.C. Indaeltrac S.R.L, S.C. IPA S.A., S.C. Uranus S.R.L.), Asociaţia
Româna de Transfer Tehnologic şi Inovare.
Polul de competitivitate “Turism Oltenia - Inovare și Tradiții în Turism - TurOlt

InoTT” a fost creat în anul 2012 pentru a servi sectorului turistic și sectoarelor
conexe.

C R AI OVA
114
Polul are ca obiective principale:
- Creșterea competitivității sectorului turistic din regiunea Sud-Vest Oltenia;
- Construirea unui brand regional unitar şi inovarea produsului turistic, astfel
încât până în anul 2020 Oltenia să-şi îmbunătățească poziția ca destinație
turistică românească pe plan național şi internațional;
- Creșterea fluxului turistic anual cu 15% (circa 50.000 turiști pe an).
Clusterul vizează realizarea de proiecte pentru oferirea unor module de pregătire

specifice pentru managerii de clustere.
Polul de competitivitate “Turism Oltenia - Inovare și Tradiții în Turism - TurOlt

InoTT” are un număr de 66 de membri din care: organizații private active în
sectoare relevante pentru domeniul turismului (mici producători de artizanat,
ceramică, țesături, lemn și mobilă, agenții de turism, firme de soft), organizații
profit și non-profit considerate catalizatori (firme de consultanță, furnizori de
formare, ONG-uri) care sprijină activitățile principale ale membrilor Polului și în
general dezvoltarea mediului de afaceri și anumitor sectoare economice, precum
și dezvoltarea teritorială și regională și organizații publice.
Printre membri se numără: Universitatea din Craiova, Asociaţia Română a

Centrelor de Ceramică, Asociaţia Meşterilor Populari Cocoșul de Hurez, Asociaţia
pentru Promovarea Patrimoniului Autentic Horezu, Centrul Județean pentru
Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Centrul Internațional pentru
Arta și Creatie Constantin Brâncuși, Asociaţia pentru Tehnologia Informaţiei și
Comunicaţiilor din România.
Clusterul ”Construct Cluster Oltenia” a fost înființat la mijlocul anului 2013,

având ca principal sector de activitate – industria construcțiilor și a sectoarelor
adiacente: proiectare, inovare-cercetare, formare și perfecționare profesională,
producția și logistica materialelor de construcții.
Clusterul s-a constituit în scopul revitalizării sectorului de construcții și sectoarele

adiacente, în vederea dezvoltării IMM-urilor componente.
Cele 21 de entități ce au aderat la formarea clusterului își desfășoară activitatea

în industria construcțiilor, desfășurând activități de cercetare-inovare în domeniul
producției de materiale de construcții și a realizării de construcții, precum și
proiectare, avizare sau formare profesională în acest sector.
Cluster ”AGROPRO Oltenia Cluster” a fost înființat în anul 2013, în sprijinul

sectorului agricol și a sectoarelor conexe. Întrucât Regiunea SV Oltenia beneficiază
de un potențial agricol foarte ridicat, acesta reprezintă un avantaj care trebuie
fructificat și orientat către creșterea socio-economică, într-o arie geografică de
interese comune.
Proiecte și activități viitoare prevăzute la nivelul clusterului:

- Realizarea unor proiecte pentru rentabilizarea sistemelor de irigat;
- Realizarea unui circuit de sisteme de irigat pe care să îl folosească mai mulți
producători, având în vedere faptul că în cazul unui singur irigator costurile
sunt foarte mari, atingând până la 40% din valoarea culturii;
- Instalarea unor sisteme antigrindină;

C R AI OVA
115
- Realizarea unor piețe special amenajate, cu dotări corespunzătoare, unde se
pot vinde produsele direct de către producători;
- Realizarea unor centre pilot de practică în domeniul cercetării pentru
formarea personalului din domeniul agricol;
- Realizarea unei campanii de promovare a produselor românești;
- Construcția unor fabrici pentru procesarea produselor, precum și en-gross-uri
frigorifice;
- Piețe special amenajate în controlul autorităților publice, cu produse
autorizate.
Clusterul are un număr de 24 de membri: autorități publice locale și județene,

centre de cercetare dezvoltare, instituții de formare, asociații din domeniul
agricol și producători din sectorul agricol, precum: Agenția pentru Dezvoltare
Regională Sud-Vest Oltenia, Universitatea din Craiova, Facultatea de Agricultură și
Horticultură, Liceul Tehnologic „Petre Baniță” Călărași, Centrul de Cercetare-
Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri, Societatea Agricola Călărași,
Asociația Crescătorilor și Cultivatorilor “Gospodarii Olteniei”.
Cluster Logistică Urbană – IPA își desfășoară activitatea în domenii precum

logistica urbană, electronică, software și mobilitate, planificare urbană,
echipamente, sisteme, activități de cercetare- dezvoltare și inovare, programe
pentru managementul traficului, electric, energetic, urban, automatizări,
informatică, și transmisii de date. Clusterul a fost înființat în anul 2013 și numără
17 membri.
Polul de competitivitate „Inovtrans” a fost înființat în 2012 în Craiova, în scopul

dezvoltării unor activități, ce produc bunuri cu valoare adăugată cât mai mare,
competitive și adaptate cerințelor din piața națională și internațională, prin
realizarea de noi investiții, transfer tehnologic și intensificarea colaborării între
Universitatea din Craiova și Institutele de cercetare naționale și locale, parteneri
externi din domeniul CDI și firme active producătoare de material rulant, pentru
dezvoltarea de proiecte comune de cercetare aplicată în domeniul fabricării
materialului rulant.
Afacerile din zona Polului de Creștere Craiova sunt susținute și de cele două
parcuri industriale.
Parcul Industrial Craiova este o infrastructură de afaceri pusă la dispoziție de

Județul Dolj, infrastructură gestionată prin intermediul unei societăți
administrator având ca acționar majoritar Județul Dolj.
S.C Parc Industrial Craiova S.A funcționează ca o societate comercială pe acțiuni,

având 5 acționari: Județul Dolj, comuna Ghercești, comuna Pielești, comuna
Cârcea și comuna Coșoveni. Cu un capital social de 4.235.400 lei și cu sediul social
în Str. Aviatorilor, Nr. 10, Ghercești Dolj, cod 207280, are ca scop administrarea
Parcului Industrial Craiova.
În vederea constituirii Parcului Industrial Craiova și dezvoltării acestuia, Guvernul

României și Consiliul Județean Dolj au pus la dispoziție un patrimoniu compus din
terenuri cu o suprafață de 18,30 ha utilități, construcții și echipamente
tehnologice.

C R AI OVA
116
Parcul industrial deține o rețea proprie de drumuri interioare și deține
posibilitatea alimentarii tuturor parcelelor puse la dispoziție locatarilor cu
utilitățile necesare desfășurării activităților productive și de servici (energie
electrică, gaze, apă, canalizare, salubritate, rețea de comunicații).
Cele mai multe companii din cadrul Parcului Industrial Craiova se ocupă cu
activități de fabricare de construcții metalice și parți componente ale structurilor
metalice (S.C. Stil Print S.R.L. Craiova, S.C. SERVICII ELECTRO-MECANICE S.R.L.
CRAIOVA, S.C. X-TAL S.R.L. CRAIOVA, S.C. ALENYS IMPEX S.R.L. Craiova etc.).
În ceea ce privește distribuția utilităților, companiile care furnizează diverse

servicii în Parcul Industrial Craiova sunt S.C. AVIOANE CRAIOVA S.A., S.C.
Romtelecom S.A. și S.C. Distrigaz Sud Oltenia.
Parcul Industrial Craiova se află în partea de est a municipiului Craiova, pe E574,

la intrarea dinspre București la aproximativ 6 km de centrul orașului și la mai puțin
de 10 km de uzina Ford Craiova.
Sectoare de activitate vizate de Parcul Industrial sunt: Industria componentelor și

pieselor de schimb din sectorul auto, Sectorul IT (software, hardware, rețele,
asamblare de componente, fabricare de componente etc), Sectorul bunurilor de
uz casnic, Industria textilă, Industria alimentară, Sectorul de comunicații, Prestări
servicii către agenții economici și populație, Cercetare științifică și/sau dezvoltare
tehnologică, inclusiv valorificare acesteia.
Impactul generat de Parcul Industrial Craiova asupra Zonei Polului de Creștere:

- Atragerea agenților economici producători de valoare adăugată ca beneficiari
ai Parcului Industrial Craiova;
- Formarea de capital în sectorul privat în scopul sprijinirii procesului de
înființare de noi locuri de munca stabile în condițiile respectării legislației
muncii (salarii, protecția muncii, sănătate) ;
- Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de afaceri în zona metropolitană
Craiova;
- Dezvoltarea resurselor umane cu accent pe stabilirea unor mai bune relații
mai bune între economia regională și educația vocaționala în funcție de
necesitățile pieței muncii din regiune;
- Utilizarea eficientă a resurselor materiale din zona metropolitană Craiova
(materii prime agricole, industrie, pielărie, textile etc.) ;
- Implementarea eficientă a activităților mai puțin dezvoltate în zona
metropolitană Craiova în sfera serviciilor;
- Nivel sporit de dezvoltare a industriilor de linie și complementare în domenii
specializate (electrotehnic, auto, mașini-unelte, mașini agricole, industria
lemnului, confecții);
- Creșterea gradului de ocupare a forței de munca din zonă pe perioada 2004-
2008.
High Tech Industry Park Craiova SA a fost creat pentru a dezvolta zona
Funcțională de est a municipiului Craiova, prin atragerea de investiții private care
să genereze locuri de muncă stabile.
Firma HIGH-TECH INDUSTRY PARK CRAIOVA SA este o societate comercială pe

acțiuni, înființată de Județul Dolj prin Consiliul Județean (99,90% ) și SC Parc

C R AI OVA
117
Industrial Craiova SA (0,10%) în aprilie 2014 cu scopul de a înființa, gestiona și
administra o infrastructură de afaceri în municipiul Craiova, denumită: HIGH-TECH
INDUSTRY PARK CRAIOVA care deține o suprafață de 24,1341 ha teren green-field.
Conform Consiliului Județean Dolj, prin continuarea proiectului “Infrastructura

de afaceri a Consiliului Județean Dolj în zona Metropolitană de Est a
municipiului Craiova” cu noul parc industrial High-Tech Industry Park Craiova, se
asigură generarea a cel puțin 1.000 de noi locuri de muncă stabile pentru locuitorii
județului Dolj.
Parcul industrial High-Tech Industry Park Craiova se află în partea de Est a

municipiului Craiova pe drumul European E574, la intrarea dinspre București în
municipiul Craiova la aproximativ 6 Km de centrul orașului.
Sectoarele de activitate vizate sunt: Sectorul IT (software, hardware, rețele,

asamblare de componente, fabricare de componente etc), Industria
componentelor și pieselor de schimb din sectorul aeronautic, Industria
componentelor și pieselor de schimb din sectorul auto, Cercetare științifică și/sau
dezvoltare tehnologica, inclusiv valorificare acesteia, Industria construcțiilor de
mașini, Sectorul bunurilor de uz casnic, Sectorul de comunicații, Industria
produselor din piele, Industria textila, Industria alimentară, Prestarea de servicii
către agenții economici și populație, orice activități care antrenează folosirea de
tehnologii performante nepoluante și generatoare de locuri de muncă.
Parcul Industrial High Tech Craiova va genera următoarele efecte asupra

economiei Olteniei:
- Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de afaceri în județul Dolj;
- Atragerea de agenți economici producători de valoare adăugată;
- Dezvoltarea resurselor umane cu accent pe stabilirea unor relații mai bune
între economia regională și educația vocațională în funcție de necesitățile
pieței muncii din regiune;
- Formarea de capital în sectorul privat în scopul sprijinirii procesului de
înființare de noi locuri de muncă stabile în condițiile respectării legislației
muncii (salarii, protecția muncii, sănătate);
- Utilizarea eficientă a resurselor materiale din Regiunea de Dezvoltare Sud
Vest Oltenia (materii prime agricole, industriale, pielărie, textile etc.);
- Nivel sporit de dezvoltare a industriilor de linie și complementare în
domenii specializate (IT, electrotehnic, auto, mașini-unelte, mașini
agricole, industria lemnului, confecții);
- Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă din zonă pe perioada
2014-2020.
Aici își vor avea sediile companiile nou înființate în Zona Funcțională Urbană a
Craiovei, cum este și producătorul de circuite integrate Spirit Circuits din Marea
Britanie.
Totodată, în Zona Polului de Creștere Craiova funcționează 3 incubatoare de

afaceri.
Incubatorul Transfrontalier Tehnologic și de Afaceri Craiova are rolul de a

contribui la dezvoltarea sectorului IMM-urilor din România, prin crearea unor noi
locuri de muncă.

C R AI OVA
118
Firmele selectate sunt găzduite timp de 3 ani, perioadă în care beneficiază de
sprijin financiar, spatii pentru birouri şi servicii de consultanță.
Incubatorul Tehnologic și de Afaceri din cadrul IPA CIFATT asigură spațiul,

accesul la utilitățile comune, la tehnologii, la infrastructura de comunicare, la
serviciile specializate, la cele de asistență, precum și participarea la târguri,
expoziții, dar și consultanța transferului tehnologic național și transnațional (TTT).
Incubatorul de Afaceri din cadrul Parcului Industrial Craiova a fost înființat prin
programului PHARE 2006 și a fost preluat în exploatare în decembrie 2011, având
ca scop utilizarea infrastructurii realizate prin proiect pentru susținerea incubării
unor idei de faceri cu real potențial de implementare care nu au suficient suport
logistic propriu.
Parcul se întinde pe o suprafață de 18 ha, beneficiind de toate utilitățile și fiind

ușor accesibil datorită infrastructurii rutiere (drumurile europene E574, E70, E79).
Prin inițierea Domeniile prioritare vizate de Parc sunt:

structurilor - Industria componentelor și pieselor de schimb din sectorul auto;
parteneriale de - Sectorul IT: software, hardware, rețele, asamblare de componente, fabricare
tipul clusterelor și de componente etc.;
al polilor de - Sectorul bunurilor de uz casnic;
competitivitate - Industria textilă;
este încurajată - Industria alimentară;
colaborarea între - Sectorul de comunicații;
întreprinderi, - Prestări servicii către agenții economici și populație;
instituții de - Cercetare științifică și/sau dezvoltare tehnologică, inclusiv valorificare
cercetare, unități acesteia.
de învățământ și
autorități publice Impactul clusterelor și al polilor de competitivitate asupra economiei regionale
Prin inițierea acestor structuri parteneriale de tipul clusterelor și al polilor de

competitivitate la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, este încurajată colaborarea
între întreprinderi, instituții de cercetare, unități de învățământ și autorități
publice.
Scopul acestei colaborări este de a sprijini dezvoltarea sustenabilă a unor sectoare

cheie ale mediului economic regional, atât pe termen scurt, cât și pe termen
mediu și lung.
Crearea strategiilor de dezvoltare, precum și stabilirea și asumarea unor obiective

comune de către membrii clusterelor, oferă direcții concrete de acțiune și pun
bazele dezvoltării unor proiecte de anvergură între membrii acestor structuri
parteneriale.
Inițiativele și proiectele dezvoltate în comun la nivelul clusterelor și al polilor de

competitivitate oferă numeroase avantaje competitive întreprinderilor implicate,
având un impact major asupra dezvoltării mediului economic regional.

C R AI OVA
119
I.2.10. Atractivitatea municipiului Craiova
În contextul dezvoltării urbane durabile, componenta demografică și cea
economică indică tendințele și direcțiile de dezvoltare ale unui centru urban
precum municipiul Craiova. În vederea creării unei imagini de ansamblu privind
atractivitatea municipiului Craiova față de localitățile din zona urbană Funcțională
s-a utilizat modelul gravitațional utilizat și în lucrarea Orașe competitive.
Direcțiile de Remodelarea geografiei economice a României, 2013.
dezvoltare
Conform acestei lucrări, forță gravitațională se referă la faptul că orașele cu masă
demografică
economică superioară exercită o mai mare atracţie pentru oameni, bunuri, servicii
indică importanța
şi idei. Acest lucru ajută la explicarea tendințelor de urbanizare şi de concentrare
și necesitatea
a resurselor în jurul centrelor economice în creștere. La nivel politic, factorii de
dezvoltării unei
decizie din ţările în curs de dezvoltare pot susține creșterea, implementând soluții
infrastructuri de
care sporesc atracția gravitațională a orașelor prin eliminarea obstacolelor care
transport,
stau în calea acesteia (de ex., prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere şi
educaționale, de
feroviare, prin reducerea barierelor reglementate împotriva migrației etc.).
sănătate adecvate
zonelor
În acest scop s-au dezvoltat două modele gravitaționale: modelul gravitațional al
rezidențiale.
masei demografice și modelul gravitațional al masei economice. Acestea iau in
considerare volumul populației4, respectiv volumul veniturilor agenților
economici5 și distanța dintre localitatea din zona Funcțională și municipiul Craiova.
Cu cât este mai mare volumul demografic sau economic al acestor localități și
distanța față de municipiul Craiova este mai mică, cu atât atracția gravitațională
a municipiului asupra comunităților învecinate este mai ridicată.
Municipiul Craiova exercită o atractivitate demografică ridicată față de localitățile

Podari, Bucovăț, Şimnicu de Sus, Malu Mare, Ghercești, Breasta. Direcțiile de
dezvoltare demografică astfel conturate indică importanța și necesitatea
O conectivitate mai
dezvoltării unei infrastructuri de transport, educaționale, de sănătate adecvate
bună între aceste
zonelor rezidențiale.
localități va crea
oportunități În același timp, municipiul Craiova are o forță gravitațională economică
ridicate de accentuată față de localitatea Cârcea și față de localitățile Pielești, Ghercești și
dezvoltare a orașul Segarcea. O conectivitate mai bună între aceste localități va crea
mediului de afaceri oportunități ridicate de dezvoltare a mediului de afaceri și de accesibilitate a
și de accesibilitate pieței muncii. Totodată, cu cât oamenilor le este mai uşor să acceseze zone cu
a pieței muncii densitate economică mare şi cu oportunități mai bune, cu atât aceștia vor deveni
mai productivi.
Așadar, municipiul Craiova îndeplinește rolul de pol de dezvoltare urbană

împreună cu localitățile vecine a căror dezvoltare este direct influențată de
municipiu și de investițiile realizate în această arie. Cu cât sectorul economic este
mai dezvoltat, cu atât localitatea dezvoltă o forță de atracție pentru populație,
firme, capital etc.
4 Populația cu domiciliul în localitatea x și populația cu domiciliul în municipiul Craiova, la 1 ianuarie 2014

5 Cifra de afaceri a agenților economici activi din punct de vedere economic din localitatea x și municipiul Craiova,
la 31 decembrie 2014

C R AI OVA
120
C R AI OVA
121
I.3. DOMENIUL SOCIAL

C R AI OVA
122
I.3.1. Demografie
Populația, sub toate aspectele, reprezintă resursa care are implicații asupra
tuturor domeniilor de dezvoltare ale unui teritoriu.
În perioada 1992-2016, efectivul populației înregistrate la nivelul Zonei

Funcționale a Polului de Creștere Craiova a înregistrat o rata medie anuală de
Efectivul populației -0,1%. Începând cu anul 2004 și până în 2016, efectivul populației a înregistrat o
urmează un trend scădere cu 2,4% (9.975 persoane). Acest trend este rezultatul schimbărilor
puternic înregistrate la nivel național (emanciparea femeilor, vârsta apariției primului copil
descendent etc.). Cu toate acestea, trebuie subliniat că Zona Funcțională urbană a Polului de
începând cu anul creștere Craiova cuprinde peste jumătate din populația întregului județ și
2004, Zona reprezintă centrul coordonator al județului Dolj și al Regiunii Sud-Vest Oltenia.
funcțională Urbană
Craiova cuprinzând În anul 2016, populația Zonei Metropolitane număra 394.646 persoane, potrivit
peste jumătate din statisticilor oficiale provenite de la Institutul Național de Statistică. Comparativ
populația cu anul 2002, s-a înregistrat o scădere a efectivului cu 3,1%.
întregului județ și
reprezintă centrul În privința evoluției populației, potențialul risc care ar putea apărea îl reprezintă
coordonator al scăderea accelerată a populației, ce ar putea conduce la o adevărată criză socială.
Regiunii Sud-Vest
Oltenia Municipiul Craiova reprezintă polul de creștere în jurul căruia a fost construită
întreaga zonă metropolitană, deținând mare parte a populației Zonei Funcționale
(72,2%), fiind singurul oraș cu peste 300.000 locuitori din Regiunea de Sud - Vest.
În privința repartizării populației pe sexe, se remarcă un oarecare dezechilibru:

ponderea femeilor este superioară celei a bărbaților cu 4,4%, rezultând un
fenomen cu implicații socio-economice în crearea familiilor, nașterea de copii sau
forța de muncă specifică.
Evoluția populației cu domiciliul în Zona Funcțională

a Polului de Creștere Craiova*, la 1 ianuarie,
422.397
425.000 420.776 316.000
418.230
420.000 416.569 314.000
Modificare absolută 1992 - 2016*: - 7498 persoane 312.000
415.000 Modificare procentuală 1992 - 2016*: -1,83% 410.801
407.448 310.000
410.000 406.329
402.809 308.000
405.000 400.374 306.000
400.000 394.646
307.077
309.917
313.583
313.830
314.536
314.375
314.718
313.619
312.791
312.403
310.988
309.208
305.689
311.902
313.061
314.404
314.771
314.918
314.509
313.797
313.835
312.337
311.909
308.144
307.193
304.000
395.000 302.000
390.000 300.000
1992
1993
1996
1997
2000
2001
2004
2005
2008
2009
2012
2013
2016
1994
1995
1998
1999
2002
2003
2006
2007
2010
2011
2014
2015

Zona Metropolitană Craiova Sursă date: INS
Piramida vârstelor, reprezentare ce arată simetria pe cele două axe, grupele de

vârstă (pe axa verticală) și numărul persoanelor din categoria de vârstă respectivă
(pe axa orizontală), reliefează apariția fenomenului de îmbătrânire demografică a
populației, având o bază tot mai îngustă, un mijloc larg dat de populația adultă

C R AI OVA
123
numeroasă, iar spre vârf, efectivul populației este aproape la același nivel cu cea
tânără.
Piramida vârstelor arată existența unei populații adulte mai numeroase decât
populația tânără și o populație vârstnică de sex masculin ce reprezintă aproape
jumătate comparativ cu populația feminină a județului.
Forma piramidei demografice dă indicații clare asupra gravității fenomenului de

Procentul
îmbătrânire demografică ce afectează şi urmează să afecteze din ce în ce mai
populației din
puternic Zona Funcțională a Polului de creștere Craiova. Contingentele populației
mediul urban în
tinere sunt drastic reduse în volum față de cele ale populației în vârste adulte. Se
observă o scădere bruscă a numărului de persoane din grupa de vârstă 15-19 ani
Polului de creștere
față de cea imediat următoare (20-24 ani), ca urmare a fenomenului de scădere a
Craiova este de
natalităţii care a început în anul 1990. Pentru prima grupă de vârstă se observă o
80,8%, în timp ce
uşoară creştere faţă de cea imediat următoare, putând însemna o redresare sau,
doar 19,2% din
cel puţin, o stabilizare a sporului natural.
populație aparține
celor 26 de
localități rurale Piramida vârstelor populației din Zona Funcțională a
Polului de Creștere Craiova, în anul 2016
85 ani și peste 1.586 3.107
80-84 ani 2.845 4.665
75-79 ani 4.846 7.587
Tendința de lungă
70-74 ani 5.243 7.278
durată a
65-69 ani 9.632 11.669
modificării
60-64 ani 12.442 14.190
structurii pe vârste
55-59 ani 13.867 15.630
a populației, în 50-54 ani 11.323 13.063
favoarea celor 45-49 ani 9.568 9.022
vârstnici și în 40-44 ani 17.267 19.005
dezavantajul celor 35-39 ani 15.738 16.594
tineri reprezintă un 30-34 ani 17.586 17.947
fenomen negativ cu 25-29 ani 16.254 16.632
implicații sociale și 20-24 ani 15.395 16.118
economice 15-19 ani 10.996 10.898

10-14 ani 9.528 9.104
5- 9 ani 9.197 8.598
0- 4 ani 8.683 8.238
-25000 -15000 -5000 5000 15000 25000

Feminin Masculin Sursă date: INS
Peste câteva generații, populația tânără din prezent va trebui să susțină din punct
de vedere financiar o populație vârstnică tot mai numeroasă.
Tendința de lungă durată a modificării structurii pe vârste a populației, în favoarea

celor vârstnici și în dezavantajul celor tineri, reprezintă un fenomen negativ cu
implicații sociale și economice.
Populația cu domiciliul în Zona Funcțională a Polului de creștere Craiova însuma,

la 1 ianuarie 2016, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică,
401.801 persoane, reprezentând 58,7% din populația județului Dolj (700.717
locuitori). Aflat în scădere încă din anul 2000, numărul de locuitori ai Zonei

C R AI OVA
124
Funcționale urbane este mai mic cu 0,4% față de anul precedent și în scădere cu
2,8% comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2000.
Rezultatele Recensământului Populației şi Locuințelor din 2011, publicate în iulie

2013, raportează diferențe considerabile ale populației stabile ale Zonei
Funcționale urbane: 373.234 locuitori, cu peste 40.000 mai puțini față de valorile
din bazele de date ale Institutului Național de Statistică. Diferența este cauzată
de un ecart înregistrat la nivelul municipiului Craiova pentru care, rezultatele
recensământului din 2011 indică o populație de 269.506 locuitori, cu 25.268
persoane mai puțin față de valoarea publicată pentru anul 2013.
Procentul populației din mediul urban al Zonei Funcționale a Polului de creștere

Craiova este de 80,8%, în timp ce doar 19,2% din populație aparține celor 26 de
localități rurale. Comuna cu cea mai numeroasă populație este Podari (1,6% din
populația Zonei Funcționale urbane Craiova), iar comuna cu cea mai puțin
numeroasă populație este Terpezița (0,4% din totalul Zonei Funcționale urbane).
De asemenea, Zona Funcțională a Polului de creștere Craiova deține 57,3% din
totalul populației județului Dolj.
Distribuția populației Zonei Funcționale a Polului de

creștere Craiova, pe localități, în anul 2016
0,0% 1,0% 2,0% 3,0% 4,0%
Orașul Filiaşi 4,5% 18.426
Orașul Segarcea 2,0% 8.013
Podari 1,6% 6.695
Şimnicu de Sus 1,1% 4.670
Brădeşti 1,1% 4.495
Malu Mare 1,1% 4.395
Breasta 1,0% 4.176
Bucovăţ 1,0% 4.158
Işalniţa 1,0% 4.006
Calopăr 0,9% 3.886
Pieleşti 0,9% 3.631 Municipiul Craiova - 74,4% din
Coşoveni 0,8% 3.267 populația totală (305.689 locuitori)
Teasc 0,7% 3.058
Goiești 0,7% 3.030
Ţuglui 0,7% 2.886
Vârvoru de Jos 0,6% 2.531
Murgaşi 0,6% 2.366
Coţofenii din Dos 0,6% 2.323
Cârcea 0,6% 2.306
Robănești 0,6% 2.293
Predeşti 0,5% 2.085
Coţofenii din Faţă 0,5% 1.968
Almăj 0,5% 1.904
Vela 0,5% 1.860
Ghindeni 0,4% 1.814
Gherceşti 0,4% 1.663
Mischii 0,4% 1.651
7 localități rurale Terpeziţa 0,4% 1.556
ale Zonei Sursă date: INS
Funcționale
necesită o atenție În ceea ce privește numărul populației din zona rurală, trebuie menționat că Zona
suplimentară din Funcțională urbană include 7 localități rurale cu populație de sub 2.000 locuitori:
partea autorităților Almăj, Coțofenii din Față, Ghercești, Mischii, Terpezița, Vela, Ghindeni. Conform
publice locale și/ OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică), localitățile cu o
sau centrale. mărime demografică sub 2.000 de locuitori nu sunt sustenabile din punct de vedere

C R AI OVA
125
administrativ, având dificultăți în a asigura serviciile de bază pentru cetățeni, în
a implementa proiecte de dezvoltare și a menține un buget local sustenabil. De
aceea, aceste localități vor necesita o atenție suplimentară din partea autorităților
publice locale şi/sau centrale, constând în măsuri de asigurare a sustenabilității şi
administrării resurselor proprii.
Durata medie a vieții persoanelor din județul Dolj era, în anul 2015, de 74,5 ani,
cu diferențe de peste 7,2 ani între femei (78,2 ani) și bărbați (71,0 ani). Durata
medie a vieții este în continuă creștere la nivel județean, creștere de 6,1% față de
valoarea înregistrată în anul 2000 (70,2 ani), iar comparativ cu anul precedent
(74,8 ani) se înregistrează o scădere nesemnificativă de 0,4%. În privința duratei
medii de viață există diferențe și între mediile de rezidență, persoanele din
Craiova, Filiași și Segarcea trăiesc, în medie, până la 76,8 ani, în timp ce la vârsta
de 72,1 ani ajung cei din mediul rural.
Comparativ cu județul Dolj, în regiunea Sud - Vest Oltenia durata medie a vieții
este mai ridicată, persoanele ajungând, în medie, la vârsta de 75,0 ani; și în acest
caz, femeile trăiesc mai mult decât bărbații, înregistrându-se 78,5, respectiv 71,6
ani. La nivelul României durata medie de viață este de 75,4 ani, valoare superioară
celei județene și regionale, diferența între sexe fiind de aproximativ 7 ani (femei
– 78,9 ani, bărbați – 71,9 ani).
Populația Zonei Funcționale a Polului de creștere Craiova a avut o evoluție destul

de sinuoasă dar, per total, crescătoare în primul deceniu al perioadei 1990-2012.
Se observă o perioadă de stabilitate între anii 1997-2001, urmată de o scădere
bruscă în 2002 (scădere care este posibil să se datoreze unei mai bune estimări a
volumului demografic, cu ocazia Recensământului din 2002).
După anul 2002, numărul locuitorilor din Zona Funcțională urbană Craiova a scăzut
Municipiul Craiova constant. În 2004, la nivelul arealului s-au înregistrat desprinderile comunelor
deține cea mai Coţofenii din Faţă, din comuna Almăj, şi Pleşoi, din comuna Predeşti. În ultimul
numeroasă caz, nou-înființata comună Pleşoi nu face parte din Zona Metropolitană Craiova,
populație stabilă desprinderea acesteia generând o scădere a populaţiei arealului.
(269.506 persoane),
reprezentând Municipiul Craiova este unitatea teritorial administrativă din Zona Funcțională
aproape 76,0% din urbană care deține cea mai numeroasă populație stabilă (269.506 persoane),
totalul reprezentând aproape 76,0% din totalul microregiunii din prisma volumului
microregiunii din demografic.
prisma volumului
demografic Celelalte localități membre ale zonei metropolitane sunt unități teritoriale de talie
redusă ca număr de locuitori. Orașul Filiaşi (16.900 locuitori) este singurul care
depășește pragul de 10.000 de locuitori, iar orașul Segarcea (7.019 locuitori) este
singurul care se încadrează în categoria cuprinsă între 5.000 şi 10.000 locuitori.

C R AI OVA
126
Distribuția populației din Ponderea Zonei funcționale
Zona Funcțională a Polului a Polului de creștere Craiova
de creștere Craiova, în populația județului Dolj,
în anul 2016 în anul 2016
Mediul
Mediul rural urban Celelalte localități
19,2% 82,8% din județul Dolj
41,4%
Segarcea
2,0%
Filiași
4,5%
410,8 mii 700,7 mii
loc. loc.
Zona
Craiova
funcțională
74,4%
urbană
58,6%
Sursă date: INS
Din analiza evoluției populației după domiciliu, în perioada 1992 – 2016 se pot
observa o serie de tendințe comune:
- un proces de peri-urbanizare accentuat, exemplificat prin migrația populației
din municipiul Craiova spre localitățile învecinate (se remarcă comunele
Şimnicu de Sus, Breasta, Bucovăț sau Podari);
- în partea de vest a Zonei Funcționale urbane, unde accesibilitatea față de
principalele puncte de interes este îngreunată (comunele Vela, Terpezița,
Vârvoru de Jos), se observă o scădere constantă a numărului de locuitori;
- Scăderea moderată a populației în localitățile din extremitățile nordică,
estică și sudică ale Zonei Funcționale urbane (orașul Segarcea, comunele
Murgași, Mischii, Coșoveni, sau Robănești).

C R AI OVA
127
C R AI OVA
128
C R AI OVA
129
Densitatea demografică a Zonei Funcționale a Polului de creștere Craiova era, în
anul 2016, de 229,3 locuitori/km2, cu puternice disparități între municipiul Craiova
Densitatea și celelalte localități. În municipiul Craiova, pe 1 km 2 locuiesc 3.754,9 locuitori, în
demografică a orașul Filiași 184,8 locuitori, în timp ce în Segarcea sunt 66,7 locuitori. Dintre
Zonei Funcționale a comune, se remarcă comunele vecine municipiului Craiova, Malu Mare și Ișalnița,
Craiovei era, în cu peste 100 loc./km2, în timp ce la polul opus se regăsesc comunele Murgași,
anul 2016, de 229,3 Terpezița, Vârvoru de Jos și Vela, cu o densitate de sub 30 loc./km 2.
locuitori/km2, cu
puternice Densitatea demografică a județului Dolj, cât și celei a Regiunii SV Oltenia, este
disparități între mult inferioară celei din Zona Funcțională urbană, fiind de numai 94,4
municipiul Craiova locuitori/km2, respectiv 75,5 locuitori/km2. La nivelul României, în anul 2016, pe
și celelalte 1 km2 locuiesc 93,3 locuitori.
localități
Densitatea fiziologică (agrară), calculată ca raport între efectivul populației și
suprafața agricolă, corespunzătoare Zonei Funcționale a Polului de creștere
Craiova este de 297,7 locuitori/km 2 teren agricol, superioară celei înregistrate la
nivelul întregului județ, de 112,0 locuitori/km 2 teren agricol.
Cea mai mare valoare a densității fiziologice este înregistrată la nivelul

municipiului Craiova (8.697,3 locuitori/km2 teren agricol), unde suprafața
cultivată este foarte redusă, iar populația, numeroasă. La polul opus, în localitatea
Raportul de Vela este cea mai scăzută densitate, de doar 26,8 locuitori/km 2 teren agricol.
dependență
demografică Îmbătrânirea demografică are un profund impact asupra tuturor generațiilor,
înregistrează, indicatorul cel mai important ce măsoară acest fapt fiind – rata de îmbătrânire
pentru anul 2016, o demografică. La fiecare 1.000 de tineri din Zona Funcțională a Polului de creștere
valoare de 388,9‰, Craiova revin, în medie, 1098,4 persoane vârstnice, în timp ce valoarea
ceea ce înseamnă corespunzătoare județului Dolj (999,1‰) și regiunii SV Oltenia (983,8‰) este mai
că 1.000 de adulți scăzută. La nivel național se înregistrează o rată de îmbătrânire demografică de
trebuie să susțină 1.064,4‰, apropiată valorii de la nivelul Polului de creștere.
din punct de
vedere financiar Raportul de dependență demografică din cadrul Zonei Funcționale urbane
aproximativ 389 înregistrează, pentru anul 2016, o valoare de 388,9‰, ceea ce înseamnă că 1.000
tineri și vârstnici de adulți trebuie să susțină din punct de vedere financiar aproximativ 389 tineri și
vârstnici.
La nivelul Zonei Funcționale numărul de tineri și vârstnici susținuți financiar de

1.000 de adulți este mai redus comparativ cu numărul de tineri și vârstnici la nivel
județean – 535,1, regional – 527,6 și național 436,7 susținuți de 1.000 de adulți.
Raportul de dependență al tinerilor din Zona Funcțională a Polului de creștere

Rata de înlocuire a este de 184,1‰, ceea ce înseamnă că la 1.000 de adulți le revin 184,1 tineri,
forței de muncă valoare inferioară celei înregistrate la nivel de județ (267,7‰), regiune (265,9‰)
era de 552,3‰ în și la nivel național (211,5‰) unde la 1.000 de adulți revin peste 200,0 de tineri, în
anul 2016, mai anul 2016.
ridicată comparativ
cu 2008, când Rata de înlocuire a forței de muncă era de 552,3‰ în Zona Funcțională a Polului
aceasta a de creștere Craiova în anul 2016, mai ridicată comparativ cu 2008, când aceasta a
înregistrat valoarea înregistrat valoarea de 530,0‰.
de 530,0‰
În anul 2016, rata de înlocuire a forței de muncă la nivel județean și regional este
de 803,0‰, respectiv 797,8‰, mult superioară valorii de la nivelul Zonei

C R AI OVA
130
Funcționale, iar la nivel național s-a înregistrat o valoare a ratei de înlocuire a
forței de muncă de 634,6‰.
Presiunea exercitată de populația inactivă asupra celei active este un rezultat al

creșterii gradului de dependență, resimțit în mod diferit de fiecare cetățean în
parte: persoana inactivă va resimți o nevoie din pricina incapacității societății de
a-i asigura un trai decent, iar persoanele active vor munci din greu, dar rezultatele
muncii lor nu le vor asigura creșterea nivelului de trai.
Creșterea numărului de persoane din grupa 15-64 ani și scăderea pronunțată a

grupei de vârstă 0-14 ani duce la îmbătrânirea populației active, cu consecințe
negative pe termen lung asupra pieței forței de muncă, semnalându-se un viitor
deficit al forței de muncă. Luând în considerare datele demografice, și mai ales
rata de înlocuire a forței de muncă calculată pe baza acestor date, se poate spune
că peste 15 ani se va înregistra un deficit de forță de muncă de 448 persoane,
adică 1.000 de persoane active pe piața muncii vor fi înlocuite cu doar 552
persoane. De asemenea, populația în vârstă de 65 ani și peste a înregistrat o
creștere importantă și constantă în ultimii 15 ani.
Pe termen mediu şi lung, declinul populaţiei active şi îmbătrânirea forței de muncă

sunt tendințele majore care vor caracteriza evoluțiile demografice din România,
cauzând probleme speciale economice şi sociale. Reducerea populaţiei în vârstă
de muncă poate avea drept consecințe probleme structurale pe piața muncii.
Tranziția demografică va reduce progresiv disponibilitatea resurselor umane pe
piața muncii.
Populația după domiciliu pe grupe de vârstă, la 1 ianuarie 2016

% din populația
Populația în vârstă persoane
totală
de 65 ani și peste a 0-14 ani 39.465 12,9%
înregistrat o 15-64 ani 224.106 73,3%
Municipiul Craiova
creștere 65 ani și peste 42.118 13,8%
importantă și total 305.689 100,0%
0-14 ani 54.447 13,3%
constantă în ultimii
Zona Funcțională 15-64 ani 295.771 72,0%
15 ani, având drept urbană 65 ani și peste 60.583 14,7%
consecințe total 410.801 100,0%
probleme Zona
0-14 ani 52.838 13,3%
structurale pe 15-64 ani 287.777 72,2%
metropolitană
65 ani și peste 58.037 14,6%
piața muncii Craiova total 398.652 100,0%
0-14 ani 122.079 17,5%
15-64 ani 456.071 65,1%
Județul Dolj
65 ani și peste 121.967 17,4%
total 700.117 100,0%
0-14 ani 384.106 17,4%
Regiunea SV 15-64 ani 1.444.341 65,5%
Oltenia 65 ani și peste 377.874 17,1%
total 2.206.321 100,0%
0-14 ani 3.294.321 14,8%
15-64 ani 15.481.321 69,5%
România
65 ani și peste 3.485.156 15,7%
total 22.260.798 100,0%
Sursă date: INS, calcule proprii

C R AI OVA
131
C R AI OVA
132
C R AI OVA
133
Numărul născuților vii înregistrat în zonă a urmat un trend descendent în perioada
2008 – 2015, de la 3.766 născuți vii la începutul perioadei de referință, s-a ajuns
la 3.605 născuți vii, scăderea procentuală fiind de 4,3%.
Astfel, rata natalității a fost de 9,0 copii la 1.000 de locuitori la nivelul anului
2008, ajungând la aproximativ 8,7 copii / 1.000 locuitori în anul 2015. Se pare că
această tendință de scădere a numărului de nou-născuți este caracteristică întregii
regiuni unde, rata natalității de la începutul perioadei de referință a fost de 8,5‰,
Rata natalității a iar în anul 2015 a scăzut până la 7,8 născuți vii la 1.000 de locuitori. Situație
scăzut de la 9,0 similară se observă și la nivel național, daca în anul 2008 la 1.000 de locuitori le
copii/1.000 loc. în reveneau 9,8 născuți vii, în anul 2015 le revin 9,0 născuți vii.
2008, la 8,7
copii/1.000 loc. în În timp ce efectivul născuților vii din cadrul Zonei Funcționale Craiova este în
2014, având efecte continuă scădere, numărul de decese din 2015 este mai mare cu 12,6% față de
directe asupra valoarea înregistrată în 2008. Rata mortalității, calculată ca raport între numărul
efectivului de decese produse în zonă și efectivul populației, a crescut de la 9,7‰ (în anul
populației tinere 2008) la 11,1‰ (în anul 2015), valoare similară celei de la nivel național de 11,7‰.
În cadrul județului Dolj, la fiecare 1.000 de locuitori s-au produs aproximativ 13,4
decese, în anul 2008, dar în 2015 valorile au fost mai ridicate (14,2‰).
Rata mortalității infantile are valori din ce în ce mai scăzute, grație realizărilor
din medicină, fiind de 6,4‰ la nivelul anului 2015 în Zona Funcțională urbană a
Craiovei, valoare inferioară celei de 9,7‰ în județul Dolj, 8,4‰ la nivelul regiunii
și 7,5‰ la nivel național.
Principalele cauze care influențează mortalitatea infantilă și determină

malformații congenitale ale fătului, nașteri premature sau chiar moartea fetală
sunt date de alimentația necorespunzătoare a mamei, consumul de alcool, tutun
și stupefiante, boli infecțioase acute, starea fizică și mentală a acesteia, nivelul
de educație sanitară precar, nerespectarea unui regim impus de sarcină dar și
mediul înconjurător poluat.
Evoluția ratei sporului natural în Zona Funcțională a

Polului de Creștere Craiova*, în perioada 2000 - 2015
2,0
1,2
1,1
0,9
0,9
0,8
0,7
0,7
0,5
0,5
1,0
0,1
0,0
0,0
-0,2
-0,3
-0,4
-0,4
-0,4
-0,6
-0,8
-0,8
0,0
-0,9
-1,0
-1,0
-1,1
-1,2
-1,2
-1,3
-1,7
-1,7
-1,0
-0,4
-2,0
-2,1
-0,7
-0,7
-0,9
-1,2
-2,8
-2,0
-1,3
-1,3
-1,4
-1,5
-1,5
-1,7
-2,0
-2,0
-2,3
-2,3
-3,0
-3,1
-4,0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Sursă date: INS

C R AI OVA
134
Scăderea populației din ultima vreme, la nivelul întregii țări este determinată de
un spor natural negativ, cauzat de efectivul tot mai ridicat al deceselor
înregistrate, comparativ cu cel al nașterilor de copii vii, dar și de migrația internă
și internațională a populației.
În perioada 2008-2015, sporul natural din Zona Funcțională a Polului de Creștere

Craiova a fost negativ, la fel ca și rata sporului natural (-2,3‰ în anul 2015). Acest
În perioada 2008- fapt arată o situație mai favorabilă la nivelul Zonei Funcționale, diferența dintre
2015, sporul rata natalității și rata mortalității find mult mai redusă, comparativ cu situația
natural din Zona înregistrată la nivel județean (-5,4‰), regional (-5,0‰) și național (-2,7‰).
funcțională a
Polului de Creștere Toate aceste schimbări ce se produc în Zona Funcțională urbană duc la apariția
Craiova a fost unor noi nevoi, a insecurității sociale, creșterea numărului anilor de studii alocați
negativ, la fel ca și de populația tânără ce conduce la amânarea perioadei de a deveni părinte, dar și
rata sporului a schimbării comportamentale a noilor familii în privința apariției primului copil.
natural (-2,3‰ în
anul 2015) Nivelul de trai care nu ar putea asigura copiilor o situație cât de cât decentă,
situația dificilă din momentul găsirii unui loc de muncă și a achiziționării unei
locuințe, conduc la o limitare a numărului de copii, ducând astfel la scăderea
natalității.
Rata scăzută a natalității are efecte directe asupra efectivului populației tinere,
atât în Zona Funcțională urbană, în județul Dolj, cât și în România.
Fertilitatea este mai scăzută pe toate grupele de vârstă, excepție făcând

intervalele 35-39 ani și 45-49 ani. Tranziția către extremitatea intervalului analizat
pentru fertilitate (15-49 ani) demonstrează influența țărilor dezvoltate asupra
României și implicit a Zonei Funcționale urbane, copiii fiind concepuți la o vârstă
mai înaintată. Cu toate acestea, rata maximă a fertilității din zonă este
înregistrată pentru intervalul 25-29 ani.

C R AI OVA
135
C R AI OVA
136
Migrația este un alt fenomen care influențează numărul de persoane de pe un
anumit areal, fiind forma principală a mobilității geografice.
Populația unei unități administrativ-teritoriale îți modifică numărul atât ca urmare

a intrărilor și ieșirilor determinate de natalitate și mortalitate, cât și în urma
migrației populației. Migrația reprezintă forma principală a mobilității geografice
Soldul schimbărilor constând în schimbarea definitivă a domiciliului între două unități administrativ
de domiciliu, teritoriale bine definite.
incluzând și
migrația externă Soldul schimbărilor de domiciliu, incluzând și migrația externă rezultat în anul
rezultat în anul 2015 la nivelul Zonei Funcționale urbane a Polului de creștere Craiova este negativ,
2015 la nivelul de 473 persoane. Rata soldului schimbărilor de domiciliu înregistrat în anul 2015
Zonei Funcționale este de -1,1‰, valoare inferioară celei înregistrate la nivel județean de –0,6‰ și
urbane a Polului de național de 0,4‰, însă superioară celei înregistrate la nivelul regiunii de -2,3‰.
creștere Craiova
este negativ, de Scăderea efectivului populației active din cauza dinamicii negative a pieței muncii,
473 persoane a migrației forței de muncă – determină o presiune asupra sistemului de protecție
socială, în sensul creșterii cererii de servicii și prestații sociale.
Evoluția soldului schimbărilor de domiciliu în Zona

Funcțională a Polului de Creștere Craiova*,
Rata soldului în perioada 2000 - 2015
schimbărilor de 1000
domiciliu 594
430
înregistrat în anul 500 227 165
145 145 113 150
2015 este de 495 326
-2
0 -228
-1,1‰, valoare 153 425 29
96 87 -304
-407
35 -430 19 -484 -473
-48
inferioară celei -183 -172 -198 -616
-500
înregistrate la nivel -390
-644 -477 -488 -455
-561 -551 -530 -570
județean de –0,6% -1000 -730
-814 -860
-1142 -1091
-1500 -1242 -1309 -1265 -1225
-1768
-2000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Zona Funcțională Urbană* Municipiul Craiova

În perioada 2000-2015, soldul schimbărilor cu domiciliu la nivelul Zonei Funcționale

a Polului Urban de creștere a înregistrat fluctuații semnificative de la un an la
altul, înregistrând valori pozitive în perioada 2000-2003, 2005-2006 și 2008-2009,
în rest soldul schimbărilor cu domiciliu fiind negativ. În anul 2015 soldul
schimbărilor cu domiciliu este cu 2,3% mai mic comparativ cu anul precedent și cu
308,4% mai mic comparativ cu anul 2000.
Principalele fenomene sociale negative identificate de reprezentanții primăriilor

componente Zonei Funcționale urbane ce se manifestă sunt îmbătrânirea
demografică, sărăcia și migrația. Alcoolismul și violența sunt și ele analizate, dar
gradul de intensitate cu care se manifestă este mai scăzut, dar nu de neglijat.
Municipiul Craiova fiind un pol de creștere al regiunii, a atras în ultimii ani o serie
de modificări însemnate. Contrar tendințelor anterioare, de deplasare a populației

C R AI OVA
137
dinspre mediul rural spre cel urban, populația alege, în prezent, să se orienteze
spre spațiile rurale învecinate, pentru un nivel de trai mai ridicat. Modificările în
configurația spațiului construit sunt rezultatul unor factori de tipul accesibilității
(axelor de comunicație), existența anumitor categorii de servicii, prețul terenului
Accentuarea și, desigur, calitatea mediului natural. Astfel, zonele din vecinătatea sudică și de
procesului de nord a Craiovei au fost afectate de o serie amplă de dezvoltări sporadice.
peri-urbanizare,
prin dezvoltarea Această tendință de migrare este caracteristică orașelor mari, în care populația își
spațială a desfășoară în continuare activitățile profesionale în oraș, însă s-au relocat în așa
localităților numitele „localități-dormitor”.
rurale învecinate
municipiului Potrivit datelor INS, rata schimbărilor de domiciliu în anul 2015 a înregistrat cele
Craiova este un mai ridicate valori în localitățile Cârcea și Malu Mare (51,7‰, respectiv 53,5‰).
fenomen care Alte localități atractive pentru populația urbană sunt Șimnicu de Sus (32,5‰),
generează o serie Ghercești (25,7‰), Ghindeni (23,5‰) sau Pielești (22,8‰), în timp ce municipiul
de probleme Craiova a înregistrat o valoare de -4,0‰. Așadar, se observă accentuarea
structurale procesului de peri-urbanizare, prin dezvoltarea spațială a localităților rurale
generale, dar și învecinate, fenomen care generează o serie de probleme structurale generale, dar
specifice ale și specifice ale sistemului.
sistemului.

C R AI OVA
138
Indicatori privind mișcarea naturală și migratorie a populației Zonei Funcționale a Polului de
Creștere Urbană Craiova, în anul 2015
Unitate administrativ Rata Rata Rata mortalității Rata sporului Rata schimbărilor
teritorială natalității mortalității (‰) infantile (‰) natural (‰) de domiciliu(‰)
România 9,0 11,7 7,5 -2,7 0,4
Regiunea SV Oltenia 7,8 12,9 8,4 -5,0 -2,3
Județul DOLJ 8,8 14,2 9,7 -5,4 -0,6
TOTAL Zonă
8,7 11,1 6,4 -2,3 -1,1
TOTAL ZMC 8,8 10,9 6,3 -2,1 -1,4
Municipiul Craiova 8,6 9,4 6,0 -0,8 -4,0
Orașul Filiași 9,9 9,5 0,0 0,4 -6,1
Orașul Segarcea 10,9 15,8 0,0 -4,8 0,1
Almăj 8,3 15,6 0,0 -7,3 -2,6
Brădești 8,3 14,1 27,0 -5,8 11,9
Breasta 13,1 13,8 0,0 -0,7 -2,9
Bucovăț 6,7 16,3 0,0 -9,6 8,4
Calopăr 11,0 15,4 69,8 -4,4 3,6
Cârcea 8,2 12,7 0,0 -4,5 51,7
Coșoveni 9,8 14,0 0,0 -4,3 0,9
Coțofenii din Față 15,7 12,7 0,0 3,0 -2,5
Ghercești 7,3 15,3 0,0 -8,0 25,7
Ișalnița 9,4 15,9 0,0 -6,5 2,0
Malu Mare 10,5 13,1 0,0 -2,6 53,5
Mischii 5,9 24,8 0,0 -18,9 -5,3
Murgași 3,3 21,6 0,0 -18,3 0,0
Pielești 8,4 20,0 33,3 -11,7 22,8
Predești 10,9 18,1 0,0 -7,1 -1,4
Şimnicu de Sus 5,9 20,3 37,0 -14,4 32,5
Teasc 7,2 18,0 0,0 -10,8 13,1
Terpezița 4,4 35,2 0,0 -30,8 8,8
Țuglui 6,2 19,5 0,0 -13,3 1,0
Vârvoru de Jos 6,3 23,7 0,0 -17,4 -4,2
Vela 10,6 26,3 0,0 -15,7 11,4
Coțofenii din Dos 10,8 10,4 40,0 0,4 4,8
Ghindeni 5,6 15,7 0,0 -10,1 23,5
Goiești 8,8 24,1 0,0 -15,3 2,9
Podari 10,0 13,3 0,0 -3,3 3,4
Robănești 4,3 19,9 0,0 -15,5 5,2
Sursă date: INS

C R AI OVA
139
I.3.2. Condiții de locuire
Condițiile de locuire de care dispune o persoană sunt date de accesul la servicii

publice și utilități.
Rezultatele Preliminare ale Recensământului Populației și al Locuințelor realizat

la nivelul României în anul 2011 au reliefat că în Zona Funcțională urbană a Polului
de creștere Craiova, gradul de dotare cu utilități a populației este destul de
Grad de dotare cu ridicat. Astfel, 77,6% dintre locuințe beneficiază de alimentare cu apă potabilă,
utilități destul de iar 77,6% dintre locuințe au instalație de canalizare (fie de la rețeaua publică, de
ridicat (2011): la un sistem propriu, sau din altă situație). Zona Funcțională urbană a Polului de
80,2% din locuințe creștere Craiova prezintă o situație favorabilă comparativ cu județul Dolj unde
beneficiază de 52,8% locuințe beneficiază de apă potabilă și canalizare în același timp, nivelul
alimentare cu apă regional unde mai puțin de 50,0% dintre locuințe beneficiază de alimentare cu apă
potabilă, iar 80,2% potabilă (49,5%) și au instalație de canalizare (47,5%), iar la nivel național 66,7%
din locuințe au dintre locuințe sunt racordate la apă potabilă și 65,1% la canalizare.
instalație de
canalizare Racordarea locuințelor din Zona Funcțională urbană a Polului de creștere Craiova
la instalația electrică este acoperită aproape în totalitate: 99,1% dintre acestea
beneficiază de energie electrică. Situație similară celei de la nivelul județului Dolj
(98,5%), regiunii SV Oltenia (96,5%) și celei de la nivel național (96,6%) unde peste
95,0% dintre locuințe sunt racordate la sistemul de energie electrică.
Încălzire centrală se găsește în 65,0% dintre locuințele Zonei Polului de Creștere,

ceea ce înseamnă că o proporție însemnată a locuințelor sunt racordate la rețeaua
de termoficare sau au centrală termică proprie.
Gradul de confort al unei locuințe este dat și de dotarea acestora cu baie și

bucătărie. Astfel, 85,7% dintre locuințe au bucătărie în interior, iar 73,3% din
acestea beneficiază de baie în locuință. Astfel, 85,7% dintre locuințe au bucătărie
în interior, valoare apropiată de cea înregistrată la nivel național unde 84,6% dintre
locuințe au bucătărie, in timp ce la nivel județean și regional o pondere de 73,9%,
respectiv 72,4% au amenajată o bucătărie în interior.
În ceea ce privește ponderea locuințelor care beneficiază de baie în locuință

(73,3%), se observă un grad de confort superior comparativ cu situația la nivel
județean (48,4% locuințe), regional (44,8% locuințe) și național (61,9% locuințe).
Nevoile populației nu sunt acoperite în proporție de 100%, iar până a ajunge la

această proporție, trebuie realizate investiții majore.
În prezent, potrivit datelor furnizate de reprezentanții unităților administrativ-

teritoriale ce fac parte din Zona Funcțională a Polului de creștere Craiova, rețea
Nu există rețea de
de alimentare cu apă potabilă nu există în toate localitățile. Fiind un element
alimentare cu apă
primordial vieții, apa este folosită în toate domeniile, fiind astfel necesare
potabilă în toate
investiții de alimentare și a altor localități și gospodării, dar și modernizarea celor
localitățile
deja existente.

C R AI OVA
140
Potrivit datelor furnizate de Primăriile localităților componente ale Zonei
Funcționale urbane, se are în vedere extinderea rețelei cu cel puțin 200 km și
modernizarea a peste 60 km de rețea de alimentare cu apă potabilă.
Condițiile de locuire înregistrate la nivelul Polului de

Creștere Craiova, în anul 2011
Alimentarea cu apă în
locuință 77,6%
Instalație de canalizare în
locuință 77,6%
Instalație electrică 99,1%
Încălzire centrală 65,0%
Bucătărie în locuință 85,7%
Baie în locuință 73,3%
Sursă date: Rezultate Preliminare ale Recensământul Populației și Locuințelor
La nivelul UAT-urilor componente ale Zonei Metropolitane Craiova, starea generală

a rețelei de apă potabilă este evaluată cu un scor mediu de 3,8 (pe o scară de la 1
la 5, unde 1 reprezintă foarte proastă și 5 reprezintă foarte bună), ceea ce
presupune că starea este una medie spre bună, fiind necesare lucrări de extindere
și renovare.6
Rețea de canalizare se găsește în aproape jumătate din localitățile componente

Rețea de canalizare
ale Zonei Funcționale urbane Craiova, conform datelor provenite de la primării,
se găsește în
lungimea totală fiind de 502,6 km, din care modernizată era doar 16,8%.
aproape jumătate
din localitățile
Printre localitățile în care există rețea de canalizare, potrivit datelor furnizate de
componente ale
Institutul Național de Statistică acestea sunt: Craiova, Filiași, Segarcea, Ișalnița,
Zonei Funcționale
Vârvoru de Jos și Goiești.
urbane Craiova,
lungimea totală
Pe de altă parte, datele furnizate de autoritățile publice locale din zona Polului
fiind de 502,6 km,
de Creștere, arată că sunt necesare investiții pentru extinderea și modernizarea
din care
rețelei de canalizare în toate localitățile componente ale Zonei Funcționale
modernizată era
urbane.
doar 16,8%
Stație de epurare a apelor uzate există în municipiul Craiova, orașele Filiași și

Segarcea și în comunele Breasta, Calopăr, Cârcea, Ișalnița, Murgași și Vârvoru de
Jos.
Investiții necesare pentru înființarea unei stații de epurare sunt necesare în

localitățile Almăj, Coșoveni, Filiași, Mischii, Murgași, Predești, Șimnicu de Sus și
Vârvoru de Jos, în timp ce în orașele Filiași și Segarcea sunt necesare investiții de
modernizare a rețelei de canalizare.
În ceea ce privește starea generală a rețelei de canalizare, conform aprecierii

reprezentanților primăriilor, aceasta este una proastă spre medie.
6
Cf. Studiu de fundamentare pentru PATZ | Zona Metropolitană Craiova, Sept –
Dec 2015

C R AI OVA
141
Acolo unde este prezentă, rețeaua de canalizare nu asigură întotdeauna necesarul,
la o ploaie mai abundentă fiind imposibilă preluarea la timp a apelor meteorice.
De asemenea, s-au identificat guri de scurgere înfundate din cauza lucrărilor la
carosabil, a gunoiului rezultat din curățarea străzilor sau prin depozitarea
diferitelor materiale (de obicei, deșeuri).
Prezența conductelor de distribuție a gazului metan în gospodăriile populației

reprezintă un alt indicator al gradului de civilizație.
Rețea de distribuție a gazelor naturale există doar în câteva localități ale Zonei
Funcționale urbane, potrivit datelor furnizate de reprezentanții primăriilor locale.
Alimentarea cu gaze naturale a municipiului Craiova este asigurată prin

magistrala de transport Turburea – Ișalnița, interconectată cu magistrala de gaz
din Transilvania, dar și prin sistemul local de distribuție ce aparține de Regionala
Rețea de de Distribuție a Gazelor Naturale Craiova. Localitățile învecinate sunt parțial
distribuție a acoperite de rețea de gaze naturale, iar în celelalte există posibilitate de
gazelor naturale extindere, având în vedere distribuția actuală.
există doar în
câteva localități Pe lângă acoperirea parțială cu rețea de distribuție, în localitățile în care aceasta
ale Zonei este prezentă, există și anumite probleme: presiunea de livrare este mai scăzută
Funcționale urbane decât cea nominală, protecția catodică nu mai funcționează în parametrii optimi,
Craiova ori durata de funcționare a rețelei este depășită. De asemenea, există probleme
în legătură cu volumul de gaz necesar populației și cel distribuit, fiind necesare
reverificări ale diametrelor conductelor, pentru a asigura optimizarea acestuia.
Inexistența unei hărți exacte care să arate traseul urmat de rețeaua de gaze
naturale poate duce, în cazul unor lucrări, la fisurarea acesteia, pericolele ce pot
apărea fiind iminente.

C R AI OVA
142
Condițiile de locuire înregistrate în Zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană
Craiova, în anul 2011 (% locuințe din total)
Unitate Instalație Bucătărie
Alimentare Instalație Încălzire Baie în
administrativ de în
cu apă electrică centrală locuință
teritorială canalizare locuință
România 66,7% 65,1% 96,6% 44,4% 84,6% 61,9%
Regiunea SV 47,8% 96,5% 29,8% 72,4% 44,8%
49,5%
Oltenia
Județul DOLJ 52,8% 52,8% 98,5% 36,4% 73,8% 48,4%
TOTAL Zonă
Funcțională 77,6% 77,6% 99,1% 65,0% 85,7% 73,3%
urbană*
TOTAL ZMC 80,2% 80,2% 99,2% 67,9% 87,1% 75,9%
Orașul Filiași 57,9% 57,9% 98,6% 29,4% 74,8% 53,9%
Orașul Segarcea 44,7% 44,7% 99,3% 6,3% 65,1% 38,9%
Almăj 27,9% 27,9% 98,5% 7,1% 63,8% 26,8%
Brădești 41,8% 41,8% 97,8% 4,4% 66,7% 37,8%
Breasta 25,9% 25,9% 97,4% 6,5% 80,6% 21,5%
Bucovăț 34,2% 34,2% 97,2% 8,3% 57,8% 32,1%
Calopăr 7,3% 7,3% 97,6% 1,2% 36,2% 7,1%
Cârcea 67,8% 67,8% 97,9% 45,9% 85,5% 59,1%
Coșoveni 26,5% 26,5% 98,3% 19,7% 69,2% 26,4%
Ghercești 27,7% 27,7% 97,7% 8,2% 89,1% 21,5%
Ișalnița 67,1% 67,1% 98,9% 32,6% 85,1% 45,6%
Malu Mare 54,7% 54,7% 96,8% 26,7% 72,7% 40,3%
Mischii 20,9% 20,9% 98,0% 9,3% 73,8% 18,7%
Murgași 11,9% 11,9% 97,7% 1,7% 67,0% 9,7%
Pielești 36,2% 36,2% 96,6% 15,1% 70,7% 33,1%
Predești 17,8% 17,8% 96,6% 1,3% 59,0% 17,6%
Şimnicu de Sus 35,7% 35,7% 98,2% 10,1% 72,3% 33,8%
Teasc 15,1% 15,1% 99,8% 1,1% 43,4% 15,1%
Terpezița 1,9% 1,9% 98,2% 0,2% 20,0% 1,9%
Țuglui 45,9% 45,9% 96,9% 3,8% 63,5% 33,4%
Vârvoru de Jos 9,5% 9,5% 95,7% 3,7% 33,1% 6,7%
Vela 0,7% 0,7% 98,4% : 56,0% 0,6%
Ghindeni 17,5% 17,5% 98,8% 1,0% 57,4% 12,8%
Goiești 17,6% 17,6% 96,2% 2,8% 55,5% 17,5%
Podari 45,8% 45,8% 98,7% 15,1% 79,5% 40,5%
Robănești 15,6% 15,6% 97,3% 0,4% 39,4% 12,1%
: lipsă date
Sursă date: Rezultatele Preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor

C R AI OVA
143
Marea majoritate a gospodăriilor din Zona Funcțională urbană a Polului de creștere
Craiova beneficiază de alimentare cu energie electrică, proporția tinzând spre
Principala 100%, potrivit datelor rezultate în urma Recensământului Populației și Locuințelor
categorie de din anul 2011. Și în acest sector s-au identificat probleme. De exemplu, căderile
persoane cu risc de de tensiune și pierderile de energie electrică au ca sursă creșterea consumului de
sărăcie din Zona energie, nemaifăcând față sarcinii; aici este necesară crearea de noi posturi de
funcțională urbană transformare pentru noile cartiere. O altă problemă identificată ține de
sunt cele care au imposibilitatea extinderii perimetrului construibil dintr-o localitate, din pricina
locuințe/gospodării vecinătății cu rețele de înaltă tensiune.
amplasate în zone
aflate sub Existând atât de multe locuințe racordate la rețeaua de alimentare cu energie
incidența riscurilor electrică, este lesne de înțeles că și cantitatea consumată este pe măsură. Utilă
naturale ar fi eficientizarea consumului de energie provenită din surse regenerabile, dar și
eficientizarea surselor clasice de energie.
Lipsa locuinței şi excluziunea de la locuință reprezintă unul dintre fenomenele

extreme de sărăcie şi excluziune socială. În Zona Funcțională urbană sunt
înregistrate persoane fără adăpost, însă principala categorie de persoane cu risc
de sărăcie sunt cele care au locuințe/gospodării amplasate în zone aflate sub
incidența riscurilor naturale. În comunele Țuglui, Terpeziţa și Ghercești se află
cele mai multe gospodării supuse riscului de inundații, iar alunecările de teren au
afectat în special comunele Mischii, Țuglui și Murgași.
În municipiul
Zone urbane marginalizate. În ceea ce privește situația zonelor marginalizate în
Craiova, 16,1% din
cadrul centrelor urbane, Atlasul zonelor urbane marginalizate din România
populație trăiește
realizează un profil al municipiilor şi orașelor din județul Dolj, reliefând
în zone
principalele categorii de zone dezavantajate în funcție de locuire, ocupare şi
dezavantajate
capital uman. Din acest punct de vedere, se observă diferențe semnificative între
procentul populaţiei din zonele nedezavantajate în municipiul Craiova față de
celelalte orașe din Zona Funcțională urbană, condițiile de viață în orașul Segarcea
fiind cele mai afectate, peste trei sferturi din populație trăind în zone
dezavantajate sau marginalizate. De asemenea, în cazul tuturor centrelor urbane
ponderea cea mai mare a acestor zone se întâlnește în rândul celor ce aparțin
categoriei de ocupare.
Cele mai
dezvoltate În municipiul Craiova, 83,9% din populație trăiește în zone nedezavantajate. Pe de
localități ale altă parte, chiar și la nivel municipal, au fost identificate șapte comunități urbane
Polului de Creștere marginalizate (conform Atlasului, 1,1% din populația municipiului trăiește în zone
Craiova din punct marginalizate), distribuite la periferia municipiului, aparținând următoarelor
de vedere al categorii:
indicelui - 3 zone de tip ghetou cu blocuri (Cartier Valea Roșie – 195 locuitori + 2 zone în
dezvoltării umane extremitatea NV a municipiului cu 174, respectiv 38 locuitori);
locale sunt: - 1 zonă de tip ghetou în foste colonii de muncitori (în zona industrială din SE
comunele Cârcea, municipiului – 305 locuitori);
Malu Mare, Șimnicu - 3 zone de locuințe sociale modernizate (Cartier 1 Mai – 10 locuitori; Cartier
de Sus și orașul Valea Roșie și o zonă în extremitatea NV a municipiului – 611 locuitori).
Filiași, potrivit
estimărilor Băncii Potrivit reprezentanților administrației publice locale, în municipiul Craiova mai
Mondiale pot fi identificate alte zone marginalizate, în care trăiesc numeroase familii
paupere, precum cartierul Romanești, Veteranilor, Drumul Jiului sau Hanul Roșu.

C R AI OVA
144
În urma analizei în teren, reprezentanții administrației publice locale au mai
identificat o zonă marginalizată, care nu face parte din Atlasul zonelor urbane
marginalizate din România, în zona de Sud a municipiului Craiova. Aceasta poate
fi definită ca zonă de tip mahala cu case, fiind delimitată de străzile: Str. Arnota,
Str. Corcova, Aleea Popova 3, Str. Fântâna Popova și Str. Bucura. În urma aplicării
chestionarului (Anexa 7), s-a constatat că zona este puternic dezavantajată în ceea
ce privește capitalul uman (persoane de 15-64 ani care au absolvit maximum 8
clase, persoane cu dizabilități, boli cronice sau alte afecțiuni, precum și existența
unui număr mare de copii), a ocupării forței de muncă, precum și în ceea ce
privește locuirea, mare parte dintre locuitori nedeținând locuința în proprietate
personală.
De asemenea, 4,4% din locuitorii orașului Filiași și 19,5% din cei ai orașului Segarcea
fac parte, potrivit Atlasului, din comunități marginalizate.
În ceea ce privește populația urbană a Polului de Creștere dezavantajată pe

condiții de locuire, aceasta este înregistrată numai la nivelul municipiului Craiova
(1,8% din populație), în timp ce în orașele Filiași și Segarcea ponderea este nulă.
Zone rurale defavorizate. Din punct de vedere al localităților rurale, acestea se

suprapun uneori peste zone marginalizate din punct de vedere social sau
defavorizate de condiții naturale specifice. Din prima categorie, Atlasul Zonelor
Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România a identificat pe
teritoriul Zonei Funcționale Craiova cinci sate marginalizate în care peste 20% din
populație este de etnie rromă (Podari, Breasta, Calopăr, Coșoveni și Coțofenii din
Față).
Din a doua categorie, la nivelul Regiunii SV Oltenia, cea mai mare concentrare de
astfel de zone se găsește în județul Dolj și anume 31 de localități catalogate ca
fiind defavorizate, urmat de județul Mehedinți cu 9 localități și județul Gorj cu 4
localități, în timp ce în județele Vâlcea și Olt nu au fost identificate astfel de
areale.
Din cele 29 de localități ale Zonei Funcționale urbane a Polului de Creștere

Craiova, 9 conțin sate care au fost catalogate drept zone marginalizate:
- Marginalizare severă se înregistrează în Coțofenii din Față;
- Marginalizare peste medie se înregistrează în Calopăr și Vela;
- Marginalizare medie s-a înregistrat în comuna Ghindeni;
- Marginalizare sub medie s-a înregistrat Brădești, Breasta, Terpezița și Podari.
Acestea fac parte din grupări mai mari de localități defavorizate de condiții
naturale specifice, omogene din punct de vedere teritorial, ce depășesc limitele
teritoriului zonal sau județean.
Cele mai dezvoltate localități ale Polului de Creștere Craiova din punct de vedere
al indicelui dezvoltării umane locale sunt: comunele Cârcea, Malu Mare, Șimnicu
de Sus și orașul Filiași, potrivit estimărilor Băncii Mondiale.

C R AI OVA
145
Nivelul de marginalizare al populației din localitățile Zonei Funcțională a
Polului de Creștere Craiova
Unitate administrativ Ponderea populației în
Tipul marginalizării**
teritorială zone marginalizate*
România 3,2%
Regiunea SV Oltenia 2,5%
Județul DOLJ 1,6%
Almăj 0
Brădești Marginalizare sub medie
Breasta Marginalizare sub medie
Bucovăț 0
Calopăr Marginalizare peste medie
Cârcea 0
Coșoveni Marginalizare peste medie
Coțofenii din Față Marginalizare severă
Ghercești 0
Ișalnița 0
Malu Mare 0
Mischii 0
Murgași 0
Pielești 0
Predești 0
Şimnicu de Sus 0
Teasc 0
Terpezița Marginalizare sub medie
Țuglui 0
Vârvoru de Jos 0
Vela Marginalizare peste medie
Coțofenii din Dos 0
Ghindeni Marginalizare la medie
Goiești 0
Podari Marginalizare sub medie
Robănești 0
Sursă date:*Atlasul zonelor urbane marginalizate din România; **Atlasul Zonelor Rurale
Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România

C R AI OVA
146
I.3.3. Fondul locativ
Locuința este o parte importantă a economiei, dar care este influențată și de
sectorul social și de crearea condițiilor necesare traiului uman. Pentru dezvoltarea
economică, creșterea numărului de locuințe existente este esențială.
Asigurarea unei locuințe acoperă nevoia de siguranță a unei persoane,

determinând menținerea și îmbunătățirea calității vieții.
Municipiul Craiova Numărul de locuințe înregistrate la finele anului 2015 în Zona Funcțională a
concentrează 69,7% Polului de creștere Craiova de către INS era de 157.813, mai multe cu 5,3%
din numărul comparativ cu cele din anul 2009. De asemenea, în cursul anului 2015 s-a finalizat
locuințelor construcția a 823 locuințe la nivelul Zonei Funcționale urbane.
existente
înregistrate în Zona Municipiul Craiova concentrează 69,7% din numărul locuințelor existente
Polului de Creștere înregistrate în Zona Polului de Creștere în anul 2015 și 41,4% din cele terminate în
în anul 2015 și același an.
41,4% din cele
terminate în Suprafața medie locuibilă per persoană din Zona Funcțională a Polului de creștere
același an Craiova era în 2015 de 19,6 m 2, în creștere cu 0,9% față de anul precedent (19,5
m2/locuitor) și cu 38,8% mai mare comparativ cu anul 2009 (14,2 m 2/locuitor).
Suprafața medie dintr-o locuință ce revine unei persoane este mai mică la nivelul
municipiului Craiova (18,9 mp/persoană) comparativ cu media Zonei Funcționale.
La nivel județean se înregistrează o suprafața medie locuibilă per persoană de 19,7
m2, egală cu cea de la nivelul Zonei Funcționale, care este superioară valorii
înregistrate la nivel regional de 19,2 m2/locuință și la nivel național de 18,9
m2/locuință.
Suprafața medie a unei locuințe din Zona Polului de

Creștere Craiova*, în anul 2015
60,0 52,7
51,3 51,6
50,0
40,0
30,0
19,6 19,6 18,9
20,0
10,0
Suprafața medie
locuibilă per 0,0
locuință a fost de Suprafața medie locuibilă per locuință Suprafața medie locuibilă per persoană
(mp/locuință) (mp/persoană)
51,3 m2 la nivelul
Zona Funcțională Urbană Zona Metropolitană Craiova
Zonei Funcționale
Municipiul Craiova Sursă date: INS
Urbane în anul
2015, în creștere
Suprafața medie locuibilă per locuință a fost de 51,3 m 2 la nivelul Zonei
de la valoarea
Funcționale Urbane în anul 2015, în creștere cu 0,2% de la valoarea înregistrată în
înregistrată în
anul precedent (51,2 m2/locuință) și cu 30,3% mai mare față de 2009 (39,4
2008, de 39,4
m2/locuință). Suprafața medie a unei locuințe din municipiul Craiova este puțin
m2/locuință
mai mare, de 52,7 m2. În anul 2015, suprafața medie locuibilă per locuință din

C R AI OVA
147
Zona Funcțională este superioară celei de la nivel județean de 47,3 m 2/locuitor,
nivel regional de 44,7 m2/locuitor și național de 48,7 m2/locuitor.
La nivelul Zonei Funcționale urbane, fondul locativ analizat prin cei doi indicatori
de mai sus relevă îmbunătățirea condițiilor de locuit ale populației.
Mărimea locuințelor și suprafața de care dispune fiecare dintre locuitorii săi denotă
un anumit grad de confort, mai ridicat sau mai scăzut.
Funcțiunea de locuire se concentrează, în special, în orașe, în municipiul Craiova

și în localități învecinate acestuia, în principal în comunele Şimnicu de Sus (1,6%
din locuințele din ZFU), Malu Mare (1,6% din locuințele din ZFU), Podari (1,5% din
locuințele din ZFU), Bucovăț (1,3% din locuințele din ZFU), Vârvoru de Jos (1,3%
din locuințele din ZFU), Brădești (1,1% din locuințele din ZFU), Calopăr (1,1% din
locuințele din ZFU), Cârcea (1,1% din locuințele din ZFU) sau Pielești (1,1% din
locuințele din ZFU).
În jurul centrelor economice se dezvoltă, de regulă și locuințe. Dezechilibrul este

dat de faptul că acestea nu dispun de toate utilitățile, serviciile publice, spații
verzi și de agrement sau sistem rutier corespunzător.
De cele mai multe ori se construiește în centrul zonei, acolo unde sunt asigurate
toate utilitățile și serviciile necesare și mai puțin în extravilan.
Comparativ cu anul
De la mic la mare, de la cea mai mică localitate rurală a țării până la capitală,
2009, numărul
autorizațiilor de problemele legate de degradarea spațiului construit nu ocolește pe nimeni.
construcții
Ajunse într-o stare avansată de degradare și din lipsa resurselor financiare,
eliberate în cadrul
Polului de Creștere cetățenii tind să își vândă locuințele și să se mute în altă parte, atunci când observă
în anul 2015 s-a că problemele sunt din ce în ce mai mari și persistă. Existența unor proiecte la
diminuat cu 22,9% nivel local ar scoate din criză locuințele degradate, putând dobândi alte
funcționalități, contribuind la îmbunătățirea percepției despre zonă, dar și la
și cu 5,2% față de
anul 2014 crearea unui climat socio-economic atractiv.
Numărul autorizațiilor de construcții pentru clădiri rezidențiale eliberate la

nivelul Zonei Funcționale a Polului de Creștere Craiova a înregistrat un trend
fluctuant în perioada 2009 – 2015.
Comparativ cu anul 2009, numărul autorizațiilor de construcții eliberate în cadrul

Polului de Creștere în anul 2015 s-a diminuat cu 22,9% și cu 5,2% față de anul 2014.
Din prisma numărului de autorizații de construcții eliberate pentru clădirile
rezidențiale, se observă o tendință de creștere a numărului celor înregistrate la
nivelul comunelor Malu Mare, Şimnicu de Sus, Cârcea, Breasta, în detrimentul celor
înregistrate în municipiul Craiova (-37,3% în anul 2015 față de 2009). Având în
vedere că aceste localități sunt vecini direcți ai municipiului, se poate spune că
zona rezidențială a Craiovei este în plină dezvoltare.
În ceea ce privește suprafața medie pentru care s-au emis autorizațiile de

construcții, se observă că, la nivelul anului 2015, municipiul Craiova (211,4
mp/locuință) înregistra o suprafață mai mare decât cea aferentă Zonei Funcționale
Urbane (167,6 mp/locuință).

C R AI OVA
148
În anul 2014 au fost eliberate autorizații de construcții pentru suprafețe mai mari
ale clădirilor rezidențiale (peste 300 mp/locuință la nivelul Zonei Funcționale)
decât mediile înregistrate din 2009 până în prezent.
Evoluția numărului de locuințe existente în Zona

Funcțională a Polului de Creștere Craiova*, în
Numărul de perioada 2008 - 2015
locuințe 157.813
111.000 156.369 157.095 160.000
înregistrate la 155.116 155.648
110.000
155.000
finele anului 2015 109.000 150.669 150.502
149.020 149.955 149.136 149.829
în Zona funcțională 108.000 147.940 148.442 150.000
a Polului de 107.000 143.558
141.947 142.865 145.000
creștere Craiova de 106.000
către INS era de 105.000 140.000
157.813, mai multe 104.000
135.000
cu 5,3% comparativ 103.000
104.939 105.430 105.747 108.779 108.933 109.277 109.690 109.940
cu cele din anul 102.000 130.000
2009 Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Evoluția numărului de autorizații de construcție

eliberate pentru clădiri rezidențiale în Zona
Funcțională a Polului de Creștere Craiova*,
936 în perioada 2009 - 2015
500 1000
Numărul 830
450 770 790 762
autorizațiilor de 400 933 702 722 800
construcții pentru 350 785 823
766 755
clădiri rezidențiale 300 689 719 600
250
eliberate la nivelul 200 400
Zonei Urbane a 150
înregistrat un trend 100 200
50 459 301 274 283 276 264 288
fluctuant în
0 0
perioada 2009 – Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
2015 Municipiul Craiova Zona Funcțională Urbană*

C R AI OVA
149
C R AI OVA
150
Direcții spațiale de dezvoltare
În urma analizei datelor statistice cu privire la mobilitatea populației, analizate în

capitolul demografic, se observă accentuarea procesului de peri-urbanizare, prin
dezvoltarea spațială a localităților rurale învecinate. Așadar, pe teritoriul
Din cauza comunelor învecinate municipiului Craiova s‐au dezvoltat și se poate anticipa că
accentuării se vor dezvolta în continuare zone rezidențiale mono‐funcționale.
procesului de peri-
urbanizare, prin Conform Planului de Mobilitate Urbană a Polului de Creștere Craiova, dinamica
dezvoltarea de construire în intervalul 2009 – 2014 (după declanșarea crizei economice) a fost
spațială a identificată prin:
localităților rurale - evaluarea suprafețelor de teren (efectiv) construite (built up areas);
învecinate, sunt - evaluarea numărului și naturii autorizațiilor de construire eliberate.
generate o serie de
probleme Dezvoltarea rezidențială reflectată prin suprafața locuibilă existentă, în intervalul
structurale 2009 – 2014, a fost de anvergură mai ales la nivelul comunelor Malu Mare (+187,0%
generale, dar și arie desfășurată), Cârcea (+155,3% arie desfășurată), Ghindeni (+104,3% arie
specifice ale desfășurată) sau Ghercești (+102,2 arie desfășurată). Astfel, extinderea se
sistemului observă, cu precădere, în partea de sud, sud‐est şi est a municipiului Craiova,
extinderea realizându-se, în general, sub formă de dispersie urbană, caracterizate
de discontinuitatea țesutului, mică densitate şi mono‐funcționalitate.
Potrivit informațiilor din Planul de Mobilitate Urbană a Polului de Creștere

Craiova, se pot anticipa următoarele direcții de dezvoltare:
- Dezvoltări rezidențiale mai mari în partea de nord‐vest (continuarea tendinței
existente, cu o necesară îndesire), în partea de sud (Podari, Malu Mare,
Cârcea, Bucovăţ, Breasta) şi mai reduse în nord, nord‐vest, est;
- Dezvoltările rezidențiale vor continua tendințele existente, cu concentrări în
zona de nord-vest a municipiului Craiova şi în comunele din sudul și vestul
acestuia. Este recomandată canalizarea acestora către evoluții continue,
compacte, de îndesire şi descurajare a continuării dezvoltărilor dispersate,
monofuncţionale, fără o tramă rutieră bine organizată şi ierarhizată care să
permită dezvoltarea unui transport public atractiv, în viitor.
O problemă a extinderii rezidențiale a municipiului Craiova o reprezintă

infrastructura tehnico-edilitară slab dezvoltată cu nivelul municipal. Așadar,
Pe teritoriul
fenomenul de peri-urbanizare generează atât o serie de probleme structurale
comunelor
generale, dar și specifice ale sistemului. Efectul dezvoltării necontrolate a
învecinate
spațiilor rezidențiale din zonele peri-urbane duce la o serie de probleme privitoare
municipiului
la capacitatea sistemului de furnizare a energiei electrice, a gazelor naturale,
Craiova s‐au
stații de pompare etc.
dezvoltat și se
poate anticipa că
În acest sens, pentru a face accesibile aceste zone rezidențiale, va fi nevoie de o
se vor dezvolta în
politică puternică de control al expansiunii alături de proiecte de sistematizare
continuare zone
care să genereze o tramă stradală capabilă să satisfacă nevoile de mobilitate a
rezidențiale mono‐
rezidenților.
funcționale
Procesul de expansiune nu a constat doar în dezvoltări rezidenţiale, ci include şi

activităţi industriale noi localizate cu precădere în partea de sud şi est a
municipiului Craiova. Aceste noi activități industriale se localizează cu precădere
în lungul culoarelor majore de transport rutier, pe drumuri secundare direct

C R AI OVA
151
conectate la acestea sau de-a lungul căilor ferate. Aşezările suburbane care au
reuşit să atragă cea mai mare parte a noilor dezvoltări industriale sunt Podari,
Malu Mare şi Cârcea.
O altă zonă cu o dinamică accentuată a activităților industrial-comerciale (mare

generator de trafic) se află la ieșirea din Craiova către Filiaşi. Această zonă a
trecut printr-un proces de expansiune şi conversie Funcțională motiv pentru care
astăzi aglomerează unități comerciale de mare amploare (Praktiker, Marlolex
etc.), birouri şi activități industriale (Heineken România, Softronic etc.).
Sursă grafic: PMUD Craiova

C R AI OVA
152
Sursă grafic: PMUD Craiova

C R AI OVA
153
I.3.4. Sănătate și servicii sociale
Sănătate
Populația României prezintă, potrivit Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020
Speranța de viață şi Strategiei Naționale de Raționalizare a Spitalelor 2010-2012, unii dintre cei mai
la naștere a avut o defavorabili indicatori din întreaga zonă europeană, nu doar de la nivelul UE.
evoluție pozitivă în
ultimele două Datele de morbiditate şi mortalitate prezintă valori similare cu cele specifice
decenii, ajungând țărilor dezvoltate, mortalitatea este ridicată prin boli cardio-vasculare, se remarcă
la 70,1 ani pentru creșterea bolilor neoplazice. Avem, de asemenea, şi indicatori cu valori similare
bărbați şi 77,5 ani cu țările în curs de dezvoltare, precum recrudescența bolilor infecțioase, de la
la femei (date din tuberculoză la cele cu transmitere sexuală.
2011), dar continuă
să fie printre cele Speranța de viață la naștere a avut o evoluție pozitivă în ultimele două decenii,
mai scăzute din ajungând la 70,1 ani pentru bărbați şi 77,5 ani la femei (date din 2011), dar
regiune continuă să fie printre cele mai scăzute din regiune.
Indicatorii de mortalitate infantilă şi mortalitate maternă, care sunt direct legați

şi influențați de nivelul socio-economic, plasează în continuare România pe
ultimele locuri în Uniunea Europeană.
Județul Dolj Principalele cauze de deces în România sunt reprezentate de bolile aparatului
dispune de cea mai circulator (boli ischemice şi boli cerebro-vasculare), tumorile maligne, bolile
extinsă și sistemului digestiv, bolile aparatului respirator, bolile cronice hepatice, diabetul
diversificată rețea zaharat.
de unități medicale
publice și private Județul Dolj dispune de cea mai extinsă și diversificată rețea de unități medicale
din regiunea Sud - publice și private din regiunea Sud - Vest, impulsionată de statutul municipiului
Vest, impulsionată Craiova de centru universitar cu tradiție în domeniu. În intervalul 2007-2013, se
de statutul observă o dinamică accentuată a sectorului privat de servicii medicale, concretizat
municipiului în deschiderea de noi farmacii, laboratoare medicale, cabinete medicale de
Craiova de centru specialitate și generaliste, cabinete stomatologice, policlinici și chiar clinici.
universitar cu Acestea au compensat declinul sectorului public de sănătate, confruntat cu o
tradiție în domeniu subfinanțare cronică, ce afectează calitatea serviciilor furnizate pacienților. Cu
toate acestea, sectorul public încă reunește cele mai importante unități medicale
din județ, precum spitalele, serviciile medicale de urgență, de sănătate mintală,
de medicină legală, transfuzia sanguină, asistența medico-socială etc.
Distribuția unităților medicale este neuniformă la nivel zonal, majoritatea fiind

Distribuția situate în mediul urban, unde oferta este variată și cuprinde dotări complexe și
unităților medicale specializate. În mediul rural există, în general, doar cabinete medicale de familie,
este neuniformă la de regulă în proprietate publică, care oferă servicii medicale de bază. Comunele
nivel zonal, cu o suprafață mai mare, și anume Vela, Vârvoru de Jos, Calopăr, Teasc, Malu
majoritatea fiind mare, Coșoveni, Pielești, Murgași, Simnicu de Sus, Murgași, Brădești și Bucovăț
situate în mediul beneficiază de două până la patru cabinete, în timp ce în celelalte se află câte un
urban singur cabinet, de obicei în centrul de comună.

C R AI OVA
154
Principalele centre medicale de la nivelul Polului de Creștere Craiova
DENUMIRE FACILITĂȚI CAPACITATE
Spitalul Clinic Județean de - 31 de secţii (28 clinice şi 3 neclinice)
Urgență Craiova - 27 specialități, dintre care unele unice la nivel județean.
(cea mai mare unitate Unitate de Primiri Urgențe
1.398 paturi
medicală din regiunea Sud- - ambulatoriu integrat cu 30 de cabinete
Vest, deservește peste - ambulatoriu pentru sportivi cu 12 cabinete
600.000 de locuitori) - ambulatoriu stomatologic cu 2 cabinete.
Spitalul Filişanilor Filiași - 4 secţii: Medicină Internă, Pediatrie, Chirurgie, Obstetrică-
154 de paturi
(deserveşte circa 30.000 loc.) ginecologie
- două secții: medicină internă şi pediatrie, şi compartimente de
Spitalul Orășenesc Segarcea 65 de paturi
chirurgie, neonatologie, obstetrică-ginecologie şi de ortopedie
Spitalul Clinic Municipal - 8 secţii clinice medicală, cardiologie, hematologie, pediatrie,
"Filantropia" Craiova obstetrică-ginecologie, neonatologie, oncologie, recuperare
(maternitatea şi secția de medicală 495 de paturi
pediatrie sunt cele mai mari şi - ambulatoriul integrat cu 24 de cabinete medicale.
mai moderne din zonă)
- 3 clinici de boli infecțioase
Spitalul Clinic de Boli - 3 de pneumoftiziologie
infecțioase şi - dispensar TBC
440 de paturi
Pneumoftiziologie "Victor - spitalizare de zi pentru pacienții cu HIV/SIDA
Babeş" Craiova - CPU
- 2 cabinete pentru consultații, de laboratoare
- clinici de psihiatrie, neurologie, recuperare neurologică
Spitalul Clinic de
- două centre de sănătate mintală 395 de paturi
Neuropsihiatrie Craiova
- compartimente de cardiologie, medicina muncii, ORL
- secție de cardiologie, cu compartimente de terapie intensivă
coronariană, de cardiologie intervențională, laborator de
cateterism cardiac, angiografie şi posibilități de
electrofiziologie invazivă,
Centrul de Cardiologie Craiova 90 de paturi
- compartiment cardiologie pediatrică, un ambulatoriu integrat -
cu cabinet de consultații, profilaxie primară, profilaxie
secundară şi recuperatorii
- un laborator de analize medicale
- clinici de chirurgie generală, medicină internă, de secție ATI
Spitalul Universitar CFR - bază de recuperare
132 de paturi
Craiova - laboratoare
- ambulatoriu de specialitate, cu 11 cabinete
- secţii ATI, boli infecțioase, cardiologie, chirurgie generală,
dermatovenerologie, diabet zaharat şi nutriție, ginecologie,
Spitalul Clinic de Urgenţă medicină internă, neurologie, oftalmologie, ORL, pneumologie-
Militar "Dr. Ştefan Odobleja" TBC şi psihiatrie 200 de paturi
Craiova - laboratoare medicale
- CPU
- ambulatoriu integrat, cu 17 cabinete
- ambulatoriu ce acre cabinete de chirurgie generala, ortopedie,
Centrul Medical "Mogoș Med" ORL, ginecologie, ecografie clinica, reumatologie, neurologie,
Craiova psihiatrie, chirurgie vasculara, terapia durerii, ozonoterapie,
(unitate privată) proctologie, analize medicale, medicina muncii.
- oferă spitalizare
Sursă date: Studiu de sociologie urbană și demografie; Studiu de fundamentare pentru PATZ – Zona Metropolitană Craiova

C R AI OVA
155
Câteva comune beneficiază, în plus, de spital specializat cu ambulatoriu și
laboratoare de analize (Bucovăț), sau de cabinete stomatologice (Brădești,
Coțofenii din Față, Simnicu de Sus, Predești, Breasta, Ișalnița, Mischii, Ghercești,
Pielești, Coşoveni, Teasc). Totodată, Serviciul Județean de Ambulanță Dolj are un
sediu central în municipiul Craiova, fiind prezent în restul teritoriului zonal prin
puncte de lucru în Filiaşi şi Segarcea, care beneficiază de vehicule performante.
În județ mai există 14 centre de permanență, din care 5 în Zona Funcțională
urbană, care funcționează integrat cu stațiile de ambulanță, cate una în fiecare
din localitățile Gherceşti, Murgaşi și Vârvoru de Jos și două în municipiul Craiova.
Majoritatea spitalelor sunt prezente în mediul urban, conform datelor provenite

de la INS de la nivelul anului 2015. Astfel, 12 din 15 spitale sunt situate în
municipiul Craiova, unul în Filiași și unul în Segarcea. Singura comună care are un
spital din Zona Funcțională urbană a Polului de creștere Craiova este Bucovăț.
Din cele 15 spitale existente în 2015, la nivelul Zonei Funcționale, în municipiul

Craiova existau 6 spitale – proprietate privată, cu 1 mai multe decât în anul
precedent.
Numărul de cabinete medicale de familie raportat la 10.000 locuitori este mai mic
Majoritatea în Zona Funcțională urbană a polului de creștere Craiova (6,16), comparativ cu
spitalelor sunt județul Dolj (6,2), însă superior valorii regionale (5,7).
prezente în mediul
urban, 12 din 15 În majoritatea comunelor din Zona Funcțională urbană există aproximativ una -
spitale fiind situate două farmacii, în timp ce în prima coroană, comunele Bucovăț, Ișalnița și Podari
în municipiul au până la 4 farmacii. Din aceeași categorie face parte și orașul Segarcea, iar orașul
Craiova, unul în Filiași este ceva mai bine deservit, cu aproximativ 5 farmacii. Potrivit datelor
Filiași și unul în furnizate de INS, atât municipiul Craiova, cât și Zona Funcțională urbană dețin
Segarcea. Singura valori superioare în ceea ce privește numărul de farmacii raportat la populație.
comună care are un
spital din Zona Din punct de vedere al cabinetelor stomatologice, municipiul Craiova este cel mai
funcțională urbană bine deservit, având 11,1 unități/10.000 locuitori, iar Zona Funcțională urbană 9,2
Craiova este cabinete/10.000 locuitori, valori superioare mediei regionale (4,5 cabinete/10.000
Bucovăț locuitori).
Numărul de cabinete Numărul de farmacii

medicale de familie raportat la 10.000 de
raportat la 10.000 de locuitori, în anul 2015
locuitori, în anul 2015
6,2 5,0 5,0 5,0
6,2 4,7
6,1
6,0 3,5
5,7
Județ DOLJ
Județ DOLJ
Regiunea SV
TOTAL ZMC
Regiunea SV
TOTAL ZMC
TOTAL ZFU*
Municipiul
TOTAL ZFU*
Municipiul
Craiova
Craiova
Oltenia
Oltenia

C R AI OVA
156
Numărul de cabinete Numărul de paturi din
stomatologice raportat la unitățile sanitare raportat
10.000 de locuitori, la 10.000 de locuitori,
Deși rețeaua în anul 2015 11,1 în anul 2015
103,3
medicală este 9,2 9,5 90,7
87,1
diversificată în
raport cu alte 6,4 66,6
județe, există o 56,5
4,5
serie de probleme
ale unităților din
domeniul public
cum ar fi starea
avansată de
Județ Dolj
Județ DOLJ
Regiunea SV
TOTAL ZMC
Regiunea SV
TOTAL ZMC
TOTAL ZFU*
Municipiul
Municipiul
TOTAL ZFU*
Craiova
Craiova
degradare a
Oltenia
Oltenia
clădirilor și lipsa
aparaturii medicale
moderne, mai ales
în mediul rural
Deși rețeaua medicală este diversificată în raport cu alte județe, există o serie de
probleme ale unităților din domeniul public, cum ar fi starea avansată de
degradare a clădirilor și lipsa aparaturii medicale moderne, mai ales în mediul
rural. Acest fapt face ca o parte din pacienți să acceseze dotările din capitală, în
ciuda existenței Spitalului Clinic Județean, unitate de categoria a II-a.
Spitalul Județean este însă în curs de reabilitare și consolidare pentru a face față
numărului mare de cereri din toate județele din Sud – Vestul țării. Alte proiecte
de reabilitare și modernizare ar fi necesare mai ales în unitățile din mediul rural,
care momentan dispun de aparatură mai veche de 40 de ani.
În ceea ce privește numărul de paturi din unitățile sanitare raportat la 10.000 de

locuitori, se remarcă valoarea ridicată a municipiului Craiova (103,3 paturi/ 10.000
Există un deficit de locuitori), comparativ cu toate celelalte unități de analiză. Astfel, în Zona
asistenți și medici Funcțională urbană existau în 2015 un număr de 87,1 paturi/10.000 locuitori, în
pentru anumite timp ce la nivel județean și regional valoarea indicatorului era de 66,6
specialități precum paturi/10.000 locuitori, respectiv 56,5 paturi/10.000 locuitori.
radiologie,
medicină de În ceea ce privește personalul medical din domeniul public și privat, numărul
urgență, psihiatrie acestora a crescut constant în perioada 2008-2014, excepție făcând medicii și
și cardiologie în personalul auxiliar din domeniul public, care au cunoscut o descreștere continuă.
raport cu numărul
populației Prin urmare, încărcarea domeniului public începe să fie preluată de domeniul
privat datorită migrației medicilor și asistenților în căutarea de condiții salariale
mai bune și de aparatură performantă.
Cauzele migrației externe a medicilor și asistenților sunt legate mai ales de nivelul
scăzut de salarizare, de blocarea posturilor pe durata crizei economice și de
condițiile de lucru mai dificile.
Deși existența în municipiul Craiova a Universității de Medicină și Farmacie a făcut

ca situația necesarului de cadre medicale să fie mai bună decât în alte județe unde
s-au constatat descreșteri continue, s-a înregistrat un deficit de asistenți și medici
pentru anumite specialități ca radiologie, medicină de urgență, psihiatrie și

C R AI OVA
157
cardiologie în raport cu numărul populației. Totodată, distribuția acestora în
teritoriul metropolitan nu este omogenă, aproximativ 90% dintre medici activând
La nivelul zonei se în municipiul Craiova.
remarcă
necesitatea unui O altă categorie medicală care activează în localitățile Filiaşi şi Craiova din Zona
spital regional de Funcțională urbană sunt mediatorii sanitari pentru persoanele de etnie romă, care
urgență, dată fiind sunt, în principal, neasigurate și care sunt expuse riscului de excluziune din punct
adresabilitatea de vedere sanitar.
largă a serviciilor
oferite, o astfel Unitățile spitalicești din județul Dolj joacă deja un rol de deservire cu anumite
investiție fiind specialități a întregii populații a regiunii Sud-Vest Oltenia, în număr de peste 2
inclusă în planurile mil. de persoane. În pofida investițiilor substanțiale susținute de la bugetul CJ și
Ministerului al UAT, acestea au o capacitate insuficientă, o dotare preponderent învechită și
Sănătății pentru se confruntă cu un deficit de personal medical, astfel încât unele urgențe grave
perioada 2014-2020 trebuie dirijate către alte unități specializate din țară, mai ales din București.
Astfel, la nivelul zonei se remarcă necesitatea unui spital regional de urgență, dată
fiind adresabilitatea largă a serviciilor oferite, o astfel investiție fiind inclusă în
planurile Ministerului Sănătății pentru perioada 2014-2020. Una dintre cauzele
ratei ridicate ale morbidității și mortalității de la nivel județean este slaba
prevenție. De asemenea, în pofida politicii de sprijinire a tratamentului în
ambulatoriu, se înregistrează încă un număr mare de prezentări la unitățile de
primire a urgențelor.
Proiectul își propune să contribuie la creșterea calității serviciilor medicale de

urgență furnizate în regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia și în județul Dolj,
având următoarele obiective specifice:
- Construcția unui spital regional de urgență la standarde europene, cu rol
de deservire regională;
Impactul estimat al - Dotarea unității medicale cu echipamente și aparatură medicală de ultimă
proiectului noului Spital generație;
regional prevede: - Creșterea speranței de viață a populației;
- Atragerea de noi medici specialiști și menținerea celor existenți, prin
• creșterea speranței
oferirea de condiții de lucru îmbunătățite.
de viață a
populației;
Proiectul prevede realizarea următoarelor activități:
• atragerea de noi
- Stabilirea locației și actualizarea documentațiilor tehnico-economice;
medici specializați
- Construcția unui spital regional de urgență cu o capacitate de circa 800-
și reducerea
1000 de paturi și peste 30 de secții medicale;
fenomenului de
- Construcția de facilități conexe spitalului (locuințe pentru medici, spații
”brain-drain”;
de training și cercetare, zonă comercială, parcare, acces auto, heliport
• acces la
etc.);
echipamente,
- Dotarea spitalului cu echipamente și aparatură medicală.
aparatură și terapii
de ultimă
Impactul estimat al proiectului prevede:
generație;
- Creșterea speranței de viață a populației;
• reducerea timpilor
- Atragerea de noi medici specializați și reducerea fenomenului de ”brain-
de intervenție
drain”;
medicală în cazuri
- Acces la echipamente, aparatură și terapii de ultimă generație și
de urgență
Reducerea timpilor de intervenție medicală în cazuri de urgență.

C R AI OVA
158
Evoluția procentuală a personalului medico – sanitar în 2015 față de 2008
Medici Personal auxiliar Farmaciști Stomatologi
(%) (%) (%) (%)
Public Privat Public Privat Public Privat Public Privat
România -18,1% 179,3% -21,9% 125,4% 26,9% 47,9% -59,9% 77,8%
Regiunea SV -23,1% 662,7% -22,8% 197,3% 12,9% 30,4% -58,4% 104,7%
Oltenia
Județul Dolj -16,0% 715,4% -21,1% 337,0% 57,1% 29,0% -24,2% 115,5%
Zona
Funcțională -8,2% 637,2% -18,5% 333,8% 59,4% 27,0% -2,1% 87,9%
urbană
Zona
Metropolitan -7,5% 622,1% -18,0% 335,4% 59,4% 26,9% 2,2% 86,0%
ă Craiova
Municipiul -4,3% 550,4% -16,5% 319,8% 65,5% 23,0% 13,6% 70,8%
Craiova
Sursă date: INS
Numărul de cadre medicale raportat la 10.000 de

locuitori, în anul 2015
135,3
115,1
111,2
80,5
72,3
59,8
59,8
57,8
38,7
22,0
16,7
14,8
14,5
14,1
12,4
12,0
10,8
8,8
8,3
8,3
8,1
7,5
6,3
6,2
5,0
Medici din care: medici de Personal sanitar Stomatologi Farmaciști

familie mediu
Regiunea SV Oltenia Județ Dolj TOTAL ZFU* TOTAL ZMC Municipiul Craiova
Servicii sociale
Conform Strategiei de Dezvoltare Economică și Socială a Județului Dolj pentru

perioada 2014-2020, în total, la nivelul județului, există 42 de centre de servicii
La nivelul județului sociale pentru copii, numărul de beneficiari fiind de peste 2.900 pentru serviciile
Dolj există 42 de de prevenție şi de 2.700 pentru cele de recuperare. În ceea ce privește cele 16
centre de servicii centre de servicii sociale pentru adulți, acestea găzduiesc 215 beneficiari în regim
sociale pentru copii rezidenţial şi alte 15.685 de persoane cu handicap, dintre care 7.774 sunt
și 16 centre de dependente de prestațiile sociale oferite. De asemenea, peste 1.500 de persoane
servicii sociale cu handicap beneficiază de servicii gratuite de transport în comun în municipiul
pentru adulți Craiova.
Fenomenul abandonului este tot mai prezent la nivel județean, peste 100 de astfel
de cazuri fiind înregistrate anual.
Dintre serviciile sociale care funcționează în Zona Funcțională a Polului de creștere

Craiova, se disting, pe de o parte, cele din sectorul public, care sunt majoritare,

C R AI OVA
159
și cele oferite de organizațiile non-guvernamentale, care, deși sunt ceva mai
prezente decât în restul județului, au o capacitate relativ mică și nu prezintă
diversitate, comparativ cu alte județe din România, unde acest sector este ceva
mai bine reprezentat.
Principalul furnizor public de servicii sociale la nivel județean este Direcția de

Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj, principala instituție ce are ca obiectiv
protecția și respectarea drepturilor familiei, ale copilului și ale persoanelor adulte
cu handicap sau aflate în dificultate. Totodată, Consiliul Județean Dolj oferă
servicii medico - sociale specializate pentru persoane vârstnice fără aparținători
prin diferite unități din subordinea sa.
Pentru modernizarea și susținerea financiară a serviciilor sociale, este necesară

implicarea unui număr cât mai mare de parteneri, care să asigure activități
recreative, de integrare socială, de combatere a exploatării prin muncă, de
prevenire a traficului de persoane sau identificare a persoanelor aflate în
dificultate.
În subordinea DGASPC funcționează servicii diversificate, care încearcă să asigure

atât nevoile de bază ale persoanelor aflate în dificultate, cât și consiliere,
prevenire, recuperare și reabilitare, îngrijire personală, inclusiv găzduire pe timp
de zi sau de noapte.
Infrastructura de servicii sociale pentru copii cuprinde o serie de centre și

complexe, majoritatea regăsindu-se în Craiova, printre care:
Infrastructura de
servicii sociale
Centrul de Plasament pentru Copilul cu Handicap “Sf. Apostol Andrei” și Centrul
pentru copii
de Plasament pentru Copilul Preșcolar cu Dizabilități “Prichindel” - un serviciu de
cuprinde o serie de
tip rezidențial care are misiunea de a asigura, pe o perioadă determinată de timp,
centre și complexe,
accesul copiilor cu handicap la găzduire, îngrijire, educație, pregătire în vederea
majoritatea
reintegrării socio-familiale, recuperarea parțială sau integrală a dizabilităților.
regăsindu-se în
municipiul Craiova
Centrul de Primire în Regim de Urgență Craiova - un serviciu de tip rezidențial
care are misiunea de a asigura copilului protecție, pe o perioada determinată de
timp, atunci când acesta se află în pericol iminent în propria familie, familia lărgită
sau familia substitutivă.
Centrul de Urgență pentru Copilul Abuzat „Casa Katarina” - are misiunea de a

asigura protecție de urgență, în sistem rezidențial, oricărui copil aflat într-o
situație de urgență.
Complex de Servicii Comunitare „Noricel” - asigură furnizarea de servicii sociale

specializate copilului încadrat în grad de handicap (recuperare complexă, educație
specializată, socializare, consiliere, dezvoltarea deprinderilor de viață
independentă, educare pentru părinții sau reprezentanții legali, care au în îngrijire
copii cu dizabilități).
Centrul Maternal “Sf. Ecaterina” – oferă servicii în beneficiul cuplului mamă-copil:

primire și găzduire temporară, protecție și îngrijire, suport emoțional și după caz,
consiliere psihologică, educare, reintegrare familială și comunitară.

C R AI OVA
160
Casa de Tip Familial “Sf. Vasile” - serviciile specializate acordate copiilor, în
funcție de nevoile individuale ale fiecăruia, le permit să dobândească un nivel
corespunzător de independență pentru o integrare familială, școlară, socială și
profesională adecvată.
Complex de Servicii Specializate de Tip Rezidențial Copii “Craiovița” și Complex

de Servicii Specializate de Tip Rezidențial Copii “1 Mai” - asigură accesul copiilor
și tinerilor pe o perioadă determinată la găzduire, îngrijire de tip familial, educație
de tip formal și informal, sprijin emoțional, consiliere, educație pentru
dezvoltarea deprinderilor de viață independentă, precum și pregătire în vederea
reintegrării sau integrării familiale.
Centrul de Recuperare și Reabilitare pentru Copilul cu Handicap “Sf. Apostol

Andrei” - serviciile oferite de centrul de recuperare sunt destinate atât copiilor,
cât si familiilor acestora și constau în: evaluare psihologică, medicală și socială,
programe de intervenție, stimulare și reabilitare, individuale și de grup, programe
de informare, consiliere și sprijin pentru părinți, proceduri terapeutice individuale
sau de grup.
Infrastructura de servicii sociale de la nivelul județului Dolj, în anul 2014
Sursa: Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Județului Dolj pentru perioada 2014-2020
Pe lângă acestea în Craiova mai există o serie de centre/complexe precum:

Complexul de Servicii Comunitare “Vis de Copil”, Centrul de Reintegrare
Comunitară a Copilului cu Dizabilități, Complexul de Consiliere, Sprijin și Orientare
pentru Integrare/Reintegrare Socială, Centrul de Consiliere, Asistență și Suport
pentru Copil si Familie, Centrul de Consiliere și Sprijin pentru Copilul care a
Săvârșit Fapte Penale și Nu Răspunde Penal, Centrul de Monitorizare, Asistență și
Sprijin al Femeii Gravide Predispuse să-și Abandoneze Copilul, Centrul de
Consiliere și Sprijin pentru Părinți și Copii, Centrul de Consiliere și Asistență
Specializată pentru Persoanele cu Tulburări de Spectru Autist etc.

C R AI OVA
161
Infrastructura de servicii specializate pentru adulți din cadrul Zonei Funcționale
urbane are în componență următoarele complexuri sociale, majoritatea din
municipiul Craiova: Complexul “Sf. Maria” Craiova, Complexul Servicii Comunitare
“O șansă pentru fiecare”, Complexul de Servicii Specializate de Tip Rezidențial
Adulți, Serviciul Îngrijire la Domiciliu, Complexul Asistență și Protecție a
Victimelor Traficului de Persoane - Centrul de Primire în Regim de Urgență,
Complexul Servicii de Recuperare Echipa Mobilă - Echipa Mobilă de Intervenție în
Regim de Urgență pentru Persoana Adultă Aflată în Dificultate, Centrul de
Integrare/Reintegrare Socială pentru Persoana Adultă cu Handicap și un complex
din orașul Filiași - Complexul “Sf. Dumitru” Filiași.
În județul Dolj mai există și alți furnizori importanți de servicii sociale la nivel
local, majoritatea făcând parte din Zona Funcțională urbană a Polului de creștere
Craiova:
- cele 7 unități medico-sociale din subordinea Consiliului Județean Dolj – care
furnizează servicii medicale persoanelor vârstnice fără aparținători și
bolnavilor cronici;
- Primăria Municipiului Craiova.
Căminul pentru Persoane Vârstnice Craiova este o instituție de interes public cu

personalitate juridică în subordinea Consiliului Local Craiova, ce are rolul de a
asigura la nivel local aplicarea politicilor și strategiilor de asistență socială a
persoanelor vârstnice prin creşterea șanselor recuperării și integrării acestora în
familie ori în comunitate și de a acorda sprijin și asistență pentru prevenirea
situațiilor ce pun în pericol securitatea persoanelor vârstnice.
Beneficiarii Căminului sunt persoane aflate în dificultate sau risc, dependente de

alcool, afectate de violența în familie, bolnavi cronici cu toată gama de afecțiuni,
fără venituri sau cu venituri insuficiente, persoane fără adăpost sau aflate în orice
alte tipuri de nevoi sociale. În instituție există și asistați care sunt instituționalizați
permanent, neavând altă alternativă rezidențială.
În vederea prevenirii instituționalizării pe termen lung sau fără termen precis, a

înlăturării dezinteresului și abandonului familial, asistenții sociali ai Căminului
monitorizează relațiile beneficiarilor cu familia, după momentul internării,
evidențiind în registrele speciale, pe fiecare sector atât vizitele, cât și orice tip
de contact cu familia, în atingerea scopului propus.
Centrul Social de Urgență pentru Persoane fără Adăpost "Sf. Vasile", înființat în
urma Acordului de Parteneriat cu Arhiepiscopia Craiovei și Asociația "Vasiliada",
finanțat de către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale în cadrul
Programului de interes național "Combaterea excluziunii sociale a persoanelor fără
adăpost prin crearea de centre sociale de urgență".Centrul are o capacitate de 52
locuri, iar prin serviciile sociale puse la dispoziție se urmărește asigurarea
condițiilor minime de viață pentru persoanele fără adăpost care trăiesc pe raza
municipiului Craiova și sprijinirea acestora în vederea integrării pe piața forței de
muncă în scopul asigurării unei vieți independente și active.
Beneficiarii centrului sunt persoane adulte, cu sau fără copii, aflate în stradă de o
perioadă mare de timp, persoane care au fost evacuate în urma retrocedărilor și
nu au resursele materiale necesare asigurării unei locuințe.

C R AI OVA
162
Serviciile sociale oferite de către centru sunt: găzduire, servirea mesei, consiliere
în vederea integrării sociale, psihologică, profesională, familială, suport pentru
găsirea unui loc de muncă, a unei locuințe, accesarea de cursuri de
formare/recalificare profesională, acompanierea în vederea obținerii unor
documente și acte de identitate sau stare civilă, facilitarea accesului la alte tipuri
de prestații și servicii sociale, servicii de îngrijire, servicii de informare cu privire
la drepturile sociale și servicii disponibile pe raza localității.
Alte instituții sociale care furnizează servicii sociale specializate pentru adulți din
cadrul Zonei Funcționale Urbane sunt:
- Arhiepiscopia Craiovei și Asociația ”Vasiliada” – dispun de Centrul social de zi
pentru copii ”Aripi de Vânt” Craiova, de Centrul Social de zi pentru copii ”Sf.
Stelian” Lipovu, de Centrul de Informare și Consiliere pentru Persoane cu
Dizabilități ”Sf. Ecaterina” Craiova, Centrul Rezidențial de Reabilitare și
Recuperare Socio-Medicală ”Sf. Dimitrie cel Nou” Filiași, Centrul Social de
Urgență pentru Persoane fără Adăpost ”Sf. Vasile” Craiova, Centrul de
Incluziune Socială Craiova, Centrul de Servicii Integrate Craiova, Centrul
Social Multifuncțional ”Best-Life” Craiova, Centrul social de zi pentru vârstnici
”Mitropolitul Firmilian” și implementează un program de îngrijiri la domiciliu;
- Fundația Creștină ”Ethos” Craiova – care dispune de o școală și de o grădiniță
private și implementează diferite programe de incluziune pentru copii și
tineri, dar și pentru adulți și vârstnici, oferind hrană, consiliere etc.;
- Penitenciarul de Minori și Tineri Craiova – care implementează proiecte de
reinserție socială și profesională a tinerilor condamnați, de informare și
consiliere a acestora etc.;
- Fundația „Adina Stiftelsen” – derulează proiecte de incluziune socială pentru
copii din mediul rural, axate pe educație, în comunele Goiești și Unirea;
- Fundația ”Global Help” Craiova – care implementează diferite proiecte de
informare a străinilor, de promovare a egalității de șanse, de promovare a
drepturilor persoanelor supuse traficului de ființe vii etc.;
- Fundația ”World Vision Romania” Craiova - deține două centre de zi în
municipiul Craiova destinate tinerilor și copiilor cu dezabilități;
- Asociația Umanitară Langdom Down – Centrul Educațional ”Teodora” Băilești
– implementează activități educaționale pentru copii cu sindromul Down;
- Asociația ”Louis Pasteur” – Filiala Craiova – servicii de asistență pentru
victimele traficului de persoane etc.
Direcţia Publică Comunitară de Asistenţă Socială a Municipiului Craiova este o

structură subordonată Consiliului Local al Municipiului Craiova”. Prin Hotărârea
Consiliului Local al Municipiului Craiova nr. 213/2016 s-a aprobat înființarea
Serviciului Public de Asistență Socială, ca instituție publică cu personalitate
juridică, aflată sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Craiova, denumită
Direcția Publică Comunitară de Asistență Socială a Municipiului Craiova, începând
cu data de 01.01.2017, cu sediul principal în municipiul Craiova, str. Eustațiu
Stoenescu, bl. T8, parter, iar a sediilor secundare în Craiova: str. Mitropolit
Firmilian, nr. 14, bld. Oltenia, bl. 65A1, parter și str. Teilor, nr. 16.
Obiectivul general al Direcției Publice Comunitare de Asistență Socială a

Municipiului Craiova îl constituie realizarea măsurilor și acțiunilor, la nivel local,
pentru a răspunde nevoilor persoanei, familiei, grupurilor ori comunităților în
vederea prevenirii și limitării sau înlăturării efectelor temporare ori permanente

C R AI OVA
163
ale situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială, în scopul
creșterii calității vieții și promovării principiilor de coeziune și incluziune socială.
Beneficiile sociale și serviciile sociale de care pot beneficia locuitorii municipiului

Craiova, care se află în situație de nevoie socială și care îndeplinesc condițiile
legale de acordare, prin Direcția Administrație Publică și Asistență Socială, sunt:
• Beneficiile sociale oferite: venitul minim garantat, ajutorul de
înmormântare, ajutorul de urgență, înhumarea persoanelor decedate din
familiile beneficiare de ajutor social, persoanelor fără susținători legali cât și
a celor neidentificate, alocația pentru susținerea familiei, ajutorul pentru
încălzirea locuinței în sistem centralizat prin termoficare, cu lemne, cărbuni
și combustibili petrolieri, distribuirea laptelui praf pentru nou născuți,
indemnizația lunară a persoanei cu handicap grav, abonamente gratuite
persoanelor cu handicap precum și însoțitorilor acestora, acordarea
concediului și indemnizației pentru creșterea și îngrijirea copilului, alocația
de stat pentru copii, acordarea de tichete sociale pentru copiii din familiile
defavorizate care frecventează grădinița, beneficii sociale sub forma unor
pachete cu alimente, decontarea cheltuielilor de transport în comun, dus-
întors, efectuate de către donatorii de sânge pentru deplasarea în ziua
donării, între localitatea de domiciliu/reședință și Centrul Regional de
Transfuzie Sanguină Craiova precum și suportarea a 50% din contravaloarea
abonamentului pe mijloacele de transport în comun pe o perioadă de o lună
pentru donatorii de sânge cu domiciliul în municipiul Craiova.
• Serviciile sociale oferite: servicii de informare și consiliere socială; servicii
de asistență și consiliere persoane vârstnice din cadrul Căminului pentru
Persoane Vârstnice și de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice prin
Serviciul Public Management Spitale, Cabinete Medicale și Creșe din
municipiul Craiova; servicii de îngrijire persoane cu handicap grav prin
asistent personal; servicii de tip centru de zi pentru persoane vârstnice
instituționalizate; servicii de găzduire pentru persoanele fără adăpost.
De beneficiile și serviciile sociale pot beneficia persoanele și familiile aflate în

situații de dificultate. Situația de dificultate este situația în care se află o persoană
care, la un moment dat, pe parcursul ciclului de viață, din cauze socioeconomice,
de sănătate și/sau care rezultă din mediul social de viață dezavantajat, și-a
pierdut sau limitat propriile capacități de integrare socială; în situația de
dificultate se pot afla familii, grupuri de persoane și comunități, ca urmare a
afectării majorității membrilor lor.
De asemenea, o atenție deosebită se acordă dezvoltării politicilor de asistență

socială și punerii în aplicare a parteneriatelor încheiate cu diverse instituții
publice, asociații și fundații. Astfel, în prezent Consiliul Local Municipal are
încheiate convenții/protocoale de colaborare/acorduri de parteneriat, pentru
sprijinirea persoanelor și familiilor aflate în dificultate cu:
• ARHIEPISCOPIA CRAIOVEI ȘI ASOCIAȚIA "VASILIADA" având ca obiect elaborarea

și implementarea Proiectului privind înființarea în municipiul Craiova a
Centrului Social de Urgență pentru Persoanele fără Adăpost "Sfântul Vasile",
finanțat de MinisteruI Muncii, Familiei și Protecției Sociale în cadrul
Programului de interes național "Combaterea excluziunii sociale a persoanelor
fără adăpost prin crearea de centre sociale de urgență".

C R AI OVA
164
• DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI DOLJ,
având ca obiect aplicarea metodologiei de intervenție multidisciplinată și
interinstituțională privind copii exploatați și aflați în situație de risc.
• PENITENCIARUL CRAIOVA, având ca obiect punerea în aplicare a prevederilor
art. 52, alin.4 și 5 din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor și a
măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul
procesului penal, respectiv înhumarea persoanelor private de libertate
decedate, care nu au aparținători sau aceștia refuză înhumarea.
• FUNDAȚIA CREȘTINĂ "ETHOS", având ca obiect colaborarea părților pentru
sprijinirea persoanelor aflate în situație de risc social din municipiul Craiova,
respectiv ajutorarea celor cu probleme de sănătate și în special a celor cu
dizabilități, a familiilor nevoiașe, a persoanelor vârstnice și a altor persoane
aflate în impas sau cu o situație materială și/sau socială precară.
• AGENȚIA NAȚIONALĂ ANTIDROG prin Centrul de Prevenire, Evaluare și
Consiliere Antidrog (C.P.E.C.A.) Dolj, având ca scop asigurarea cadrului legal
de cooperare între cele două părți, potrivit competențelor stabilite prin
documentele lor de înființare, în vederea desfășurării de activități comune
legate de domeniul reducerii cererii de droguri, pentru realizarea obiectivelor
propuse prin documentele programatice elaborate la nivel local.
• PRIMĂRIA OSLO-NORVEGIA ȘI INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN DOLJ, în
vederea implementării proiectului "Consolidarea educației și dezvoltarea
competențelor de muncă și formare" (Strengthening education and developing
work and skills training) finanțat în cadrul Programului RO 25-06 Poverty
Alleviation Programme (Programul de Combatere a Sărăciei).
• COMUNITATEA EVREILOR CRAIOVA, ce are ca obiect colaborarea părților în
vederea realizării de măsuri și acțiuni de sprijin comune, pentru a răspunde
nevoilor sociale ale persoanelor vârstnice de cult mozaic, în scopul prevenirii
sau limitării unor situații de dificultate ori vulnerabilitate, care pot duce la
marginalizare sau excluziune la nivelul comunității locale.
Pentru a completa serviciile sociale furnizate de către Direcția Publică Comunitară

de Asistență Socială a Municipiului Craiova și a veni în sprijinul organizațiilor
neguvernamentale care furnizează servicii sociale pentru cetățenii Municipiului
Craiova, se pot aloca de la bugetul local subvenții asociațiilor și fundațiilor române
cu personalitate juridică a căror activitate de asistență socială se adresează
beneficiarilor din județul Dolj, care au încheiate convenții cu consiliul local în
cauză, pentru prestarea de servicii de asistență socială, subvenții care vor fi
utilizate, în exclusivitate, pentru serviciile de asistență socială acordate
persoanelor care, potrivit dispozițiilor legale, au dreptul să beneficieze de
acestea, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 și 3 din Legea nr. 34/1998
privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate
juridică, care înființează și administrează unități de asistență socială. Subvențiile
acordate din bugetul local vor acoperi unele costuri legate de furnizarea serviciilor
sociale, constituind un instrument de creștere a calității serviciilor oferite
populației vulnerabile din Municipiul Craiova.
Potrivit datelor furnizate de reprezentanții primăriilor membre ale Zonei

Metropolitane Craiova, în comuna Malu Mare (Centrul Social ”Sfântul Andrei”) și în
Craiova (Căminul de bătrâni ”Sf. Constantin și Elena”) există câte un cămin de
bătrâni, de care beneficiază 323 de persoane și 7 centre sociale de zi (6 în Craiova,
1 în Vârvoru de Jos) ce au 215 beneficiari. De asemenea, în localitatea Mischii

C R AI OVA
165
funcționează un centru after - school cu o capacitate și un număr de beneficiari
de 30 copii.
Pentru funcționarea corectă a acestor centre sociale sunt necesare investiții.

Infrastructura Astfel, conform datelor furnizate de primăriile zonei metropolitane, este necesară
serviciilor sociale suplimentarea căminelor de bătrâni cu aproximativ 381 locuri, a celor de copii cu
din Zona 250 locuri și a cantinelor sociale cu încă 530 locuri.
funcțională Urbană
Craiova este Principalele grupuri vulnerabile identificate de reprezentanții primăriilor
depășită, fiind componente ale Zonei Funcționale a Polului de creștere Craiova sunt tinerii,
necesare investiții femeile, persoanele defavorizate și grupurile minoritare. Acestor grupuri
pentru defavorizate le sunt asociate riscuri precum abandonul școlar, nivelul scăzut de
reabilitarea, trai, lipsa locurilor de muncă, abandonul familiar sau discriminarea rasială.
modernizare și
dotarea clădirilor Accesul limitat la servicii sociale are consecințe asupra calității vieții locuitorilor
cu echipamente dar și a activității de pe piața muncii, în sensul irosirii unui capital de forță de
corespunzătoare muncă ce ar putea fi utilizat și ar genera beneficii economice.
Infrastructura serviciilor sociale din Zona Funcțională a Polului de creștere Craiova

este depășită, fiind necesare investiții pentru reabilitarea, modernizare și dotarea
clădirilor cu echipamente corespunzătoare.
Legislația în vigoare obligă la anumite standarde minime de calitate a serviciilor

sociale oferite de instituțiile abilitate, care, de obicei, nu există, sau sunt
acoperite doar parțial. Aici trebuie să intervină măsuri de transformare a unor
clădiri aflate în administrația publică în locuințe sociale corespunzătoare pentru
persoanele aflate în dificultate. Necesare ar fi și alcătuirea unor programe de
consiliere, integrare socială sau familială a grupului vizat.
În grupurile vulnerabile, existența unor programe de formare pentru dezvoltarea

abilităților de bază, integrarea și reintegrarea pe piața muncii, prin crearea unor
măsuri încurajatorii pentru angajatori, dezvoltarea unor programe de formare a
specialiștilor, precum și promovarea unor măsuri și programe ce sprijină
participarea copiilor la procesul instructiv – educațional sunt elemente necesare
în domeniul social și al protecției persoanelor vulnerabile.
Pentru creșterea nivelului de trai al populației și implicit, creșterea gradului de

incluziune socială, trebuie sporit accesul persoanelor (în special al celor
defavorizate) la servicii sociale – furnizate într-un mod pro activ, adaptat nevoilor
acestora.
Localitățile din
Conform studiilor realizate de Universitatea din București, în colaborare cu Banca
Zona funcțională
Mondială, la nivelul anului 2011 s-a calculat un indice de dezvoltare umană
urbană identificate
locală, în care se analizează capitalul total al fiecărei UAT din România, în funcție
ca fiind cele mai
de stocul de educație, speranța de viață, media de vârstă a populației, suprafața
sărace sunt
locuibilă, numărul de autoturisme, consumul de utilități etc.
Terpezița și Vela
La nivelul județului Dolj, analiza indică faptul că cele mai ridicate valori ale
sărăciei se înregistrează în zonele rurale din partea de vest și de sud a județului,
care se află la distanțe considerabile de municipiul Craiova, care au o populație
îmbătrânită, un fond locativ învechit și de slabă calitate, sunt greu accesibile și au
o dotare tehnico-edilitară și cu echipamente publice precară. O altă categorie de

C R AI OVA
166
localități sărace este cea a localităților cu o pondere ridicată a populației de etnie
romă, cea mai expusă fenomenului de excluziune socială de la educație, sănătate,
cultură, piața muncii etc.
Cele mai
Localitățile din Zona Funcțională urbană identificate ca fiind cele mai sărace sunt
dezvoltate
Terpezița și Vela.
localități din Zona
funcțională urbană
La polul opus, cele mai reduse valori ale sărăciei se înregistrează în localitățile
sunt municipiul
urbane și în Zona Funcțională urbană Craiova, acestea concentrând majoritatea
Craiova, comunele
oportunităților, concretizate în ofertă diversificată de studii, acces la servicii
Cârcea și Ișalnița,
medicale specializate, la locuri de muncă, la condiții mai bune de locuire, la un
orașul Filiași,
grad sporit de dotare tehnico-edilitară și la culoarele de comunicații. De
comunele Malu
asemenea, acestea au un grad mai redus de îmbătrânire demografică și o pondere
Mare și Podari,
mai ridicată a ocupării în sectoarele terțiar și secundar, în defavoarea agriculturii
orașul Segarcea,
de subzistență.
precum și
comunele Șimnicu
Astfel, cele mai dezvoltate localități din Zona Funcțională urbană sunt municipiul
de Sus, Brădești și
Craiova, comunele Cârcea și Ișalnița, orașul Filiași, comunele Malu Mare și Podari,
Bucovăț
orașul Segarcea, precum și comunele Şimnicu de Sus, Brădești și Bucovăț. Cu toate
acestea, în unele dintre aceste localități există comunități marginalizate care se
confruntă cu probleme privind accesul la servicii medicale, educaționale,
administrative, condițiile de locuire precare etc. (spre exemplu, în comuna Podari
pot fi identificate 4 zone marginalizate: Gabru, Făgăraș, Belcineanca și Braniște).
Gradul de dezvoltare (stabilit pe baza indicelui de sărăcie)

al localităților din județul Dolj, în anul 2012
Sursa: Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Județului Dolj pentru perioada 2014-2020

C R AI OVA
167
I.3.5. Educația și nivelul de pregătire
Unități de învățământ
Județul Dolj dispune de una dintre cele mai extinse rețele de învățământ din
România, conform Strategiei de Dezvoltare Economică și Socială a acestuia.
Potrivit datelor preluate de la Institutul Național de Statistică, în anul 2015
funcționau, în Zona Funcțională urbană Craiova, 116 unități educaționale, adică
În prezent, în
55,5% din totalitatea celor din cadrul județului Dolj. Comparativ cu unitățile
mediul urban al
școlare ce funcționau în anul 2008, numărul acestora a scăzut semnificativ; în Zona
Zonei Funcționale
Funcțională urbană Craiova, scăderea a fost de 14,7%, în timp ce în cadrul
urbane Craiova
județului unitățile școlare existente au scăzut cu 16,1%.
funcționează 88 de
instituții de
În prezent, în mediul urban al Zonei Funcționale urbane Craiova, reprezentat de
învățământ (75,9%
municipiul Craiova și orașele Filiași și Segarcea funcționează 88 de instituții de
din totalul din
învățământ (75,9% din totalul din zonă), iar în mediul rural doar 28 unități
zonă), iar în mediul
educaționale (24,1% din totalul zonei).
rural doar 28
unități
În fiecare localitate componentă a Zonei Funcțională urbană Craiova funcționează
educaționale
cel puțin o unitate școlară, astfel: 82 unități școlare în municipiul Craiova, 4 în
(24,1% din totalul
orașul Filiași, 2 în orașul Segarcea și câte o unitate în fiecare comună (excepție
zonei)
face comuna Cârcea unde sunt 3 unități educaționale).
Conform Primăriei municipiului Craiova, la nivelul municipiului Craiova își

desfășoară activitatea 9 creșe. Creșele sunt instituții publice sau private
specializate în servicii cu caracter social, medical, educațional pentru creșterea,
îngrijirea și educarea timpurie a copiilor cu vârste cuprinse între 3 luni și 4 ani.
Distribuția unităților școlare din Zona funcțională a

Din cele 116 unități Polului de creștere Craiova, pe categorii (2015)
de învățământ,
41,4% sunt unități
primare și Primar și gimnazial
(inclusiv special)
gimnaziale, 25,9% 41,4%
Licee
25,9%
licee, 24,1% unități
116 unități
din nivelul
preșcolar, 6,9%
școlare
sunt școli Învățământ superior
postliceale, iar 1,7%
Preșcolar
restul de 1,7% sunt 24,1% Școli postliceale; 6,9%
instituții din Sursă date: INS
învățământul
superior Conform INS, din cele 116 unități de învățământ, 41,4% (49 unități) sunt unități
primare și gimnaziale, 25,9% (30 unități) licee, 24,1% unități din nivelul preșcolar
- grădinițe (27 unități), 6,9% (8 unități) sunt școli postliceale, iar restul de 1,7% (3
unități) sunt instituții din învățământul superior.

C R AI OVA
168
Din totalul de 27 de grădinițe existente la nivelul zonei funcționale a polului de
creștere Craiova, o pondere de 92,6% (25 grădinițe) se află în municipiul Craiova,
iar 7,4% (2 grădinițe) se află în comuna Cârcea.
Creșele se confruntă cu o cerere tot mai mare din partea părinților, astfel locurile
existente în prezent au devenit insuficiente. În același timp și grădinițele se
confruntă cu un deficit de locuri, mai ales în noile zone rezidențiale din jurul
Craiovei.
La nivelul Zonei Toate comunele din Zona Funcțională urbană sunt deservite de învățământul
Funcționale a preșcolar, primar și gimnazial, acestea fiind de obicei grupate în aceeași unitate
Polului de creștere școlară, cu excepția comunei Cârcea care beneficiază de trei unități. Învățământul
Craiova predomină liceal și profesional are o rază de deservire ce depășește granițele unei unități
oferta administrativ teritoriale și prin urmare este prezent cu precădere în mediul urban,
specializărilor în Craiova, Filiași și Segarcea. Cu toate acestea, tendința județeană în ultimii ani
teoretice aferente a fost de deschidere a unor unități liceale în mediul rural, prin urmare, în comunele
pofilelor real și Cârcea și Malu Mare au fost înființate două colegii cu o capacitate de 28 de locuri
uman fiecare.
În municipiul Craiova, structura liceelor pe filiere este următoarea:

- 8 licee cu filieră teoretică: Colegiul Național "Frații Buzești", Colegiul Național
"Carol I", Colegiul Național "Elena Cuza", Liceul Teoretic "Tudor Arghezi",
Liceul Teoretic "Henri Coandă", Grupul Școlar "Charles Laugier", Colegiul
Național "Nicolae Titulescu" cu filieră predominant teoretică și o clasă
vocațională, Colegiul Național "Ştefan Velovan" cu filieră predominant
teoretică și o clasă vocațională;
- 9 licee cu filieră tehnologică: Colegiul Național Economic "Gheorghe Chițu",
Colegiul Tehnic "Costin D. Nenițescu", Colegiul Tehnic De Arte și Meserii
"Constantin Brâncuși", Grupul Școlar Industrial Energetic cu filieră
predominant tehnologică și o clasă vocațională, Grupul Școlar de Transporturi
Auto cu filieră predominant tehnologică și o clasă vocațională, Colegiul Tehnic
de Industrie Alimentară, Grupul Școlar "George Bibescu", Grupul Școlar "Matei
Basarab" cu filieră predominant tehnologică și o clasă teoretică, Grupul Școlar
Industrial Transporturi Căi Ferate Energetic cu filieră predominant
tehnologică și o clasă vocațională;
- 2 licee cu filieră vocațională: Liceul de Artă "Marin Sorescu", Seminarul
Teologic Liceal Ortodox "Sfântul Grigorie Teologul";
- 3 licee cu filieră mixtă: Grupul școlar "Traian Vuia", Liceul de Informatică
"Ștefan Odobleja", Liceul Teologic Adventist.
Oferta din În orașele Filiași și Segarcea se află câte un liceu, cu profil mixt, predominant
domeniile tehnic și tehnologic dar și cu unele clase teoretice și anume Grupul școlar "Dimitrie Filişanu"
servicii este ceva Filiași, respectiv Grupul școlar "Horia Vintilă" Segarcea. Pe de altă parte, cele două
mai scăzută și licee din mediul rural, Grupul Școlar Agricol Malu Mare și Grupul Școlar Agricol
prezintă o Cârcea au filieră exclusiv tehnologică.
varietate mică de
opțiuni, unele La nivelul Zonei Funcționale a Polului de creștere Craiova predomină oferta
precum materiale specializărilor teoretice aferente profilelor real și uman, cu accesibilitate relativ
de construcții, bună din majoritatea comunelor aferente Zonei Funcționale urbane, mai puțin din
industria lemnului, Vela și Terpezița care se află în partea de vest a coroanei terțiare de localități a
sau chimie municipiului Craiova. Oferta din domeniile tehnic și servicii este ceva mai scăzută
și prezintă o varietate mică de opțiuni, unele precum materiale de construcții,

C R AI OVA
169
industria lemnului, chimie, producție medie sau industrie tipografică lipsind cu
desăvârșire. Totodată, inegalitatea distribuției specializărilor în teritoriul zonal
face ca unitățile administrativ teritoriale din partea de sud-vest să ajungă ceva
mai greu la acest tip de dotări de educație.
Preferința destul de ridicată a tinerilor pentru filiera tehnologică (a cărei cursuri

nu oferă specializare practică), tendință prezentă atât în regiunea analizată, cât
și la nivel județean sau național, face ca oferta din învățământul profesional să
scadă dramatic în comparație cu nevoile de pe piața muncii. În anul 2013 au fost
înregistrate clase cu specializări ca mecanică, electrică, electromecanică,
construcții, turism și alimentație, agricultură și prelucrarea lemnului în cadrul
liceelor de arte și meserii din Craiova, Segarcea și Filiași. Învățământul postliceal
și de maiștri este prezent doar în municipiul Craiova.
Dintre specializările identificate în cadrul acestuia, ce mai solicitate sunt:

Populația școlară a asistență medicală, transporturi și informatică. Pe lângă acestea, oferta mai
Zonei Funcționale a cuprinde și estetică și igienă, industrie alimentară, asistență pedagogică,
Polului de creștere electronică și automatizări, construcții, electrică, textile și pielărie sau protecția
Craiova număra, în mediului.
anul 2014, 87.368
persoane, adică Un alt tip de învățământ prezent exclusiv în municipiul Craiova este cel universitar,
67,8% din populația acesta fiind de altfel al doilea cel mai important centru universitar din sudul țării,
școlară județeană după București. Aici activează două universități publice și una privată, având în
total 18 facultăți:
- „Universitatea din Craiova” cu facultățile: Agricultură și Horticultură,
Automatică, Calculatoare și Electronică, Drept și Științe Sociale, Economie
și Administrarea Afacerilor, Educație Fizică și Sport, Inginerie Electrică,
Litere, Matematică și Științele Naturii, Mecanică, Teologie și Științe
Sociale;
- „Universitatea de Medicină și Farmacie” cu facultățile: Medicină, Medicină
Dentară, Farmacie, Moașe și Asistență Medicală;
- Secție a Universității ”Spiru Haret” din București cu facultățile:
Management Financiar și Drept și Administrație Publică.
Populația școlară
Populația școlară a
Populația școlară a Zonei Funcționale a Polului de creștere Craiova număra, în anul
zonei a înregistrat,
2015, 85.053 persoane, adică 71,4% din populația școlară județeană. Se observă
în anul 2015, o
că populația școlară a zonei a înregistrat o scădere cu 19,6% față de anul 2008, în
scădere cu 19,6%
timp ce scăderea caracteristică județului Dolj este mai redusă, de -19,3%. Spre
față de 2008, mai
deosebire de efectivul elevilor înregistrat în anul 2011, în Zona Funcțională urbană
mare decât cea
s-a produs o scădere de 3,2%, inferioară valorii județene (-6,1%).
caracteristică
județului Dolj
Dintre elevii din Zona Funcțională urbană, 11,9% sunt preșcolari, 33,2% urmează o
(-19,3%)
formă de învățământ primară sau gimnazială (inclusiv învățământul special), 20,6%
dintre elevi sunt înscriși la o unitate liceală, 2,0% dintre elevi sunt înscriși în
învățământul profesional, în cel postliceal - 6,4%, iar școlile de maiștri de alți 0,4%
din populația școlară. Studenții reprezintă 25,5% din populația școlară a Zonei
Funcționale urbane a municipiului Craiova, 93,9% fiind înscriși în sistemul public,
iar 6,1% în cel privat.

C R AI OVA
170
Distribuția populației școlare din Zona funcțională
urbană Craiova, pe localități/medii componente (2015)
Mediul rural
M unicipiul
8,5%
Craiova
85,7%
Oraș Segarcea
1,6%
85.053
Oraș Filiași
4,1%
școlari
Mediul urban
91,5%
Sursă date: INS
Un procent de 91,5% din populația școlară a Zonei Funcționale urbane studiază la

o unitate educațională din mediul urban (85,7% în municipiul Craiova, 4,1% în
Municipiul Craiova Filiași și 1,6% în Segarcea), în timp ce numai 8,5% dintre elevi studiază în mediul
reprezintă un rural.
important centru
universitar al Municipiul Craiova reprezintă un important centru universitar al Regiunii SV
Regiunii SV Oltenia. În cadrul Universității din Craiova erau înmatriculați, în anul 2015, un
Oltenia, în anul număr de 17.830 studenți, conform Raportului public privind starea
2015 fiind învățământului superior și măsuri de optimizare care se impun. Astfel,
înmatriculați Universitatea se clasează pe poziția a 8-a la nivel național în privința numărului de
17.830 studenți studenți înscriși, după marile centre universitare din Cluj-Napoca (Universitatea
”Babeș-Boylai”, Universitatea Tehnică), București (Universitatea București,
Politehnica și ASE), Iași (Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza”) și Brașov
(Universitatea „Transilvania”). De asemenea, și la UMF Craiova erau înmatriculați
aproximativ 4.165 studenți în anul 2015.
Cadre didactice
În cele 116 de unități școlare ale Zonei Funcționale urbane Craiova predau 5.524
În cele 116 de de cadre didactice, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică
unități școlare ale pentru anul 2015. Numărul acestora reprezintă 67,7% din totalitatea cadrelor
Zonei Funcționale didactice din județ. Comparativ cu efectivul didactic înregistrat în anul 2008, în
urbane Craiova 2015 s-a produs o scădere atât la nivelul Zonei Funcționale urbane, cât și la nivelul
predau 5.524 de județului Dolj, scădere de 10,5%, respectiv 13,0%.
cadre didactice,
numărul acestora Pe medii, 82,7% dintre cadrele didactice își desfășoară activitatea în municipiul
fiind în scădere cu Craiova, 4,9% în orașul Filiași, 1,9% în orașul Segarcea. Restul de 10,4% dintre
10,5% în 2015, față cadrele didactice ale Zonei Funcționale a Polului de creștere Craiova predau în
de anul 2008. mediul rural.

C R AI OVA
171
Distribuția personalului didactic din Zona funcțională
urbană Craiova, pe localități/medii componente (2015)
Mediul rural
10,4% M unicipiul
Craiova
Oraș Segarcea 82,7%
1,9% 5.524
Oraș Filiași cadre
4,9%
didactice
Mediul urban
89,6%
Sursă date: INS
Localitățile cu cel mai mic număr de cadre didactice corespunzătoare Zonei

Funcționale urbane sunt Almăj (9 cadre didactice), Robănești (11 cadre didactice),
Ghindeni (12 cadre didactice), Mischii (13 cadre didactice), Murgași (13 cadre
didactice), Coțofenii din Față (13 cadre didactice) și Ghercești (13 cadre
didactice).
Pe niveluri educaționale, 11,7% dintre cadrele didactice din Zona Funcțională a

Polului de creștere Craiova își desfășoară activitatea pedagogică în învățământul
preșcolar, 35,3% învățământul primar și gimnazial (inclusiv învățământul special),
28,5% în cel liceal, 1,8% în învățământul postliceal, iar aproape un sfert (22,8%) în
cel superior.
Numărul mediu de elevi/ cadre didactice din Zona Funcțională a Polului de

creștere Craiova (15,4 elevi/cadru didactic) este ușor superior celui din județ (14,6
elevi/cadru didactic), ceea ce presupune că profesorii din zonă sunt mai solicitați
decât cei din județ. În municipiul Craiova, la nivelul anului 2015 existau 16,0
elevi/cadru didactic, valoare superioară celei de la nivel regional și național, de
14,3 elevi/cadru didactic, respectiv 15,3 elevi/cadru didactic.
Numărul mediu de elevi/cadru didactic (2015)
15,3 15,4 15,7 15,4 16,0

14,3 14,6
12,5
România Reg. SV Jud. Dolj ZFU* ZFU urban ZFU rural ZMC Mun.
Oltenia Craiova
* Zona funcțională urbană Sursă date: INS
Un număr mediu de elevi scăzut ce revine la fiecare cadru didactic se înregistrează

în localitățile Vela (6,8 elevi/cadru didactic), Mischii (7,3 elevi/cadru didactic),
Terpezița (8,5 elevi/cadru didactic), Ghercești (8,8 elevi/cadru didactic), Goiești
(9,5 elevi/cadru didactic) și Bucovăț (9,8 elevi/cadru didactic).

C R AI OVA
172
Pe de altă parte, valoarea cea mai ridicată corespunde comunei Podari (17,3
elevi/cadru didactic), Ișalnița (17,2 elevi/cadru didactic), Breasta (16,6
elevi/cadru didactic) și Pielești (16,5 elevi/cadru didactic).
Infrastructură și dotări educaționale

În Zona funcțională
a Polului de În privința infrastructurii educaționale, principalele elemente care o descriu sunt:
creștere Craiova sălile de clasă, laboratoarele școlare, atelierele școlare, sălile de gimnastică,
existau, în anul terenurile de sport, bazinele de înot și numărul de PC-uri. În Zona Funcțională a
2015, un număr de Polului de creștere Craiova existau, în anul 2015, 2.226 de săli de clasă și cabinete
2.226 de săli de școlare, 840 laboratoare școlare, 133 ateliere, 101 săli de gimnastică, 91 terenuri
clasă și cabinete de sport, 1 bazin de înot și 7.251 PC-uri.
școlare, 840
laboratoare Comparativ cu nivelul județean, în Zona Funcțională a Polului de creștere Craiova,
școlare, 133 sălile și cabinetele școlare reprezintă 61,1%, laboratoarele – 76,8%, atelierele –
ateliere, 101 săli 80,1%, sălile de gimnastică – 51,5%, sunt 47,4% din terenurile de sport, 100% din
de gimnastică, 91 numărul bazinelor de înot și 72,7% din cel al PC-urilor.
terenuri de sport, 1
bazine de înot și La nivelul Zonei Funcționale a Polului de creștere Craiova unei săli de clasă îi revin
7.251 PC-uri 33,6 persoane, valoare cu 20,3% mai mare decât cea înregistrată la nivelul
județului Dolj (28,0 elevi/ sală de clasă). În municipiului Craiova se înregistrează
o presiune crescută a populației asupra infrastructurii educaționale, în special a
sălilor de clasă (36,8 elevi/sală de clasă).
În ceea ce privește laboratoarele școlare, în municipiul Craiova existau 86,9

În municipiul elevi/laborator, valoare inferioară Zonei Funcționale urbane (89,2 elevi/laborator)
Craiova, nivelul de sau celei județene (93,1 elevi/laborator școlar).
educație
superioară, În mediul rural al Zonei Funcționale a Polului de creștere Craiova se constată un
reflectat prin deficit ridicat de ateliere școlare (1.813,3 elevi/atelier), existând doar 3 astfel de
proporția unități, spre deosebire de municipiul Craiova, care înregistra în 2015 un număr de
numărului de 517,1 elevi/atelier școlar. În schimb, mediul rural al Zonei Funcționale urbane
studenți (28,0%) deține cea mai bună valoare a numărului de elevi/săli de gimnastică (247,3),
este mai ridicat comparativ cu municipiul Craiova (880,4 elevi/sală de gimnastică), sau cu media
decât cel Zonei Funcționale urbane (741,6 elevi/sală de gimnastică).
înregistrat la
nivelul Zonei Analiza terenurilor de sport de la nivelul Zonei Funcționale urbane ne indică
Metropolitane necesitatea investițiilor în acest sector în municipiul Craiova (987,1 elevi/teren de
Craiova (22,9%) sau sport). Această valoare este superioară mediei județene (530,2 elevi/teren de
al Zonei sport) și mediei Zonei Funcționale Craiova (823,1 elevi/teren de sport).
Funcționale urbane
(22,0%) și net Comparativ cu nivelul regional și național, la nivelul Zonei Funcționale urbane se
superior celor observă pe de o parte o presiune mai ridicată a numărului de elevi ce revin unei
valorilor săli de clasă, unei săli de gimnastică și unui teren de sport, iar pe de altă parte o
înregistrate la nivel presiune mai redusă a numărului de elevi ce revin unui laborator școlar și unui
județean (14,3%), atelier școlar.
regional (11,9%),
sau național Potrivit datelor Recensământului Populației și Locuințelor, realizat în 2011, se
(14,4%) observă o serie de diferențe semnificative în ceea ce privește nivelul de educație
al populației stabile de peste 10 ani. Astfel, în municipiul Craiova, nivelul de
educație superioară (28,0%) este mai ridicat decât cel înregistrat la nivelul Zonei

C R AI OVA
173
Metropolitane Craiova (22,9%) sau al Zonei Funcționale urbane (22,0%) și net
superior celor valorilor înregistrate la nivel județean (14,3%), regional (11,9%), sau
național (14,4%).
În Zona Funcțională urbană a Polului de creștere Craiova se remarcă ponderea

superioară a populației care a urmat învățământul post-liceal și de maiștri (4,7%),
spre deosebire de populația de la nivel național (3,2%). La polul opus se situează
populația care a urmat o formă de învățământ profesional și de ucenici, unde
Dacă la nivel
valoarea înregistrată la nivelul României (13,9%) este superioară celei înregistrate
național numărul
în Zona Funcțională urbană (12,8%) sau în municipiul Craiova (11,2%).
persoanelor
analfabete
Analiza de ansamblu a populației de 10 ani și peste evidențiază în cadrul Zonei
depășește 1,4% din
Funcționale urbane a Polului de creștere Craiova ponderea ridicată a persoanelor
totalul populației
cu un nivel ridicat de educație, peste 30% fiind absolvenți de liceu. Cu toate
stabile de 10 ani și
acestea, se observă ponderea din ce în ce mai redusă a populației absolvente de
peste, în Zona
învățământ gimnazial și primar, fapt ce se va reflecta în structura economică
funcțională urbană
viitoare. De asemenea, ponderea populației stabile fără o școală absolvită în Zona
a Polului de
Funcțională urbană a Polului de creștere Craiova (2,0%) este mai mică decât cea
creștere Craiova
de la nivel național (3,0%), regional (3,2%), sau județean (3,2%).
ponderea acestora
este de 0,6%
Deși ne aflăm în plină expansiune a domeniului informatic, iar informațiile sunt
accesibile publicului larg, îngrijorător este faptul că încă există persoane care nu
știu să scrie și să citească. Dacă la nivel național numărul persoanelor analfabete
depășește 1,4% din totalul populației stabile de 10 ani și peste, în Zona Funcțională
urbană a Polului de creștere Craiova ponderea acestora este de 0,6%. Analiza pe
sexe reflectă ponderea superioară a persoanelor de sex feminin care nu știu să
scrie și să citească. În municipiul Craiova, ponderea persoanelor analfabete scade
la aproape 0,3% din totalul populației stabile de 10 ani și peste.
Rata abandonului
școlar în anul 2014
Rata abandonului școlar, pe niveluri de educație
este de
Regiunea
aproximativ 2,9% în ROMÂNIA
SV OLTENIA
Jud. DOLJ
Forma de învățământ
județul Dolj, 2011 2014 2011 2014 2011 2014
pentru Primar și gimnazial 1,8 2,0 1,5 2,0 2 2,9
învățământul Secundar – ciclul 2 (liceal și profesional) 4,2 3,5 3,7 3,6 4,6 3,6
primar și Postliceal și de maiștri 6,1 10,7 5 10,7 5,5 9,8
gimnazial, cu 0,9 Sursă date: INS
puncte procentuale
mai mult decât în Potrivit datelor furnizate de INS, rata abandonului școlar în anul 2014 este de
2011 aproximativ 2,9% în județul Dolj, pentru învățământul primar și gimnazial, cu 0,9
puncte procentuale mai mult decât în 2011. Valoarea ratei abandonului școlar este
superioară celei înregistrate la nivel regional (2,0%) și național (2,0%). Rata
abandonului școlar în învățământul secundar – ciclul 2 (liceal și profesional) a fost,
în anul 2014, de 3,6% în județul Dolj, valoare egală cu cea de la nivel regional.
Comparativ cu anul 2011, rata abandonului școlar de la nivelul județului a scăzut
cu 1,7 puncte procentuale.
Nu în ultimul rând, cea mai ridicată rată a abandonului școlar de la nivelul

județului Dolj se înregistrează în învățământul postliceal și de maiștri: 9,8%, în
creștere față de valoarea înregistrată în 2011 (5,5%). Situație similară și la nivel
regional și național, unde valoarea ratei abandonului școlar a înregistrat o creștere
semnificativă în anul 2014 comparativ cu 2011.

C R AI OVA
174
Numărul mediu de elevi raportați la infrastructura
educațională în Zona funcțională a Polului de creștere
Cea mai ridicată Craiova (2015)
1.813,3
rată a abandonului
școlar de la nivelul * Zona funcțională urbană a Polului de creștere Craiova
județului Dolj se
987,1
964,7
880,4
879,2
823,1
741,6
înregistrează în
613,3
563,2
534,3
530,2
519,4
517,1
învățământul
286,3
247,3
100,7
postliceal și de
93,1
88,4
89,2
86,9
36,8
35,9
33,6
28,0
maiștri: 9,8%, în 18,8

creștere față de
Săli de clasă Laboratoare Săli de Ateliere școlare Terenuri de
valoarea școlare gimnastică sport
înregistrată în 2011
(5,5%) Jud. Dolj ZFU* ZFU urban ZFU rural Municipiul Craiova
Sursă date: INS
În perioada 2008-2015, la nivelul Zonei Funcționale urbane, numărul mediu de

elevi a înregistrat o scădere de 15,2% raportat la sălile de clasă, 26,6% raportat la
numărul de laboratoare școlare, 6,4% raportat la sălile de gimnastică și o scădere
de 8,2% raportat la terenurile de sport. În anul 2015, numărul de elevi care revin
unui atelier școlar a înregistrat o creștere cu 0,7% comparativ cu anul 2008.
Ponderea populației stabile de peste 10 ani după

nivelul de educație
3,2%
3,0%
ROMÂNIA 14,4% 24,4% 13,9% 27,0% 14,2%
3,4%
3,2%
Regiunea SV Oltenia 11,9% 25,9% 13,7% 26,0% 15,9%
3,2%
3,5%
Jud. Dolj 14,3% 26,1% 12,4% 24,4% 16,1%
Zona Funcțională
4,7%
2,0%
22,0% 31,7% 12,8% 17,2% 9,6%

Urbană*
Zona Metropolitană
4,9%
1,9%
22,9% 32,2% 12,5% 16,6% 9,1%

Craiova
1,4%
5,6%
Municipiul CRAIOVA 28,0% 34,9% 11,2% 12,5% 6,4%
Superior Post-liceal si de maistri Liceal

Profesional si de ucenici Gimnazial Primar
Fără școală absolvită
Sursă date: Recensământul Populației și Locuințelor, 2011

C R AI OVA
175
Evoluția numărului mediu de elevi raportați la infrastructura educațională în Zona Funcțională a Polului de
creștere Craiova, în perioada 2008-2015
Săli de clasă
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2008/2015
România 29,0 28,6 28,1 27,0 26,5 25,5 26,4 26,0 -10,4%
Regiunea SV Oltenia 28,0 28,0 28,2 27,5 26,6 25,5 25,8 25,0 -10,7%
Județul Dolj 32,2 33,1 33,0 31,6 29,1 28,0 28,5 28,0 -13,2%
Total ZFU* 39,7 41,1 39,5 37,9 33,9 32,4 33,9 33,6 -15,2%
ZFU urban 43,8 45,4 44,4 41,6 36,1 34,3 36,2 35,9 -18,0%
ZFU rural 17,8 18,4 16,7 18,4 20,4 20,0 19,0 18,8 5,9%
Total ZMC 44,6 46,5 46,0 43,5 38,4 36,8 38,5 38,3 -14,2%
Municipiul Craiova 45,1 47,2 46,2 43,0 36,8 34,7 37,0 36,8 -18,5%
Laboratoare școlare
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2008/2015
România 146,6 136,3 128,9 120,7 120,8 115,6 120,7 117,5 -19,9%
Județul Dolj 123,4 127,4 121,9 107,7 99,1 95,4 92,3 93,1 -24,6%
Total ZFU* 121,6 128,4 121,6 105,3 93,7 90,1 87,5 89,2 -26,6%
ZFU urban 122,7 130,3 122,9 105,4 92,7 89,3 86,2 88,4 -28,0%
ZFU rural 108,4 108,1 107,6 104,3 106,1 100,4 106,1 100,7 -7,0%
Total ZMC 134,3 142,8 136,6 119,3 104,8 101,1 98,4 100,2 -25,4%
Săli de gimnastică
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2008/2015
România 766,0 734,9 706,4 661,7 659,2 645,1 673,4 658,2 -14,1%
Județul Dolj 579,2 548,5 548,2 500,2 511,5 502,7 466,2 519,4 -10,3%
Total ZFU* 792,2 748,7 766,8 767,5 682,5 719,0 706,0 741,6 -6,4%
ZFU urban 910,8 854,9 885,0 909,0 791,0 841,4 838,0 879,2 -3,5%
ZFU rural 292,1 286,7 288,5 265,6 272,2 273,9 238,8 247,3 -15,3%
Total ZMC 892,9 846,9 888,0 904,2 798,2 830,7 815,1 850,0 -4,8%
Ateliere școlare
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2008/2015
România 550,6 554,0 560,3 565,8 585,3 589,2 626,6 628,0 14,0%
Regiunea SV Oltenia 556,6 559,1 583,7 561,8 611,6 620,0 632,8 591,2 6,2%
Județul Dolj 592,6 601,5 686,9 713,6 705,9 705,9 707,2 613,3 3,5%
Total ZFU* 559,2 564,9 612,3 634,3 610,3 637,7 663,4 563,2 0,7%
ZFU urban 542,0 555,1 596,7 616,6 578,3 601,0 630,3 534,3 -1,4%
ZFU rural 959,7 732,7 906,9 973,8 1565,0 2008,3 1910,0 1813,3 88,9%
Total ZMC 609,3 618,3 677,2 709,9 674,9 707,9 737,8 626,3 2,8%
Terenuri de sport
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2008/2015
România 782,6 756,6 723,8 678,4 644,2 600,8 607,1 585,8 -25,1%
Județul Dolj 630,5 616,4 634,6 575,5 569,3 510,2 506,6 530,2 -15,9%
Total ZFU* 896,8 902,8 978,3 892,4 782,0 756,0 769,6 823,1 -8,2%
ZFU urban 960,3 971,5 1064,4 1042,7 905,4 909,6 890,3 964,7 0,5%
ZFU rural 479,9 471,0 488,3 324,6 313,0 262,0 286,5 286,3 -40,3%
Total ZMC 986,4 988,1 1081,9 998,8 864,7 839,3 855,9 915,4 -7,2%
Municipiul Craiova 963,0 988,0 1094,8 1057,0 919,3 911,8 902,5 987,1 2,5%

C R AI OVA
176
Evoluția populației școlare din zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova,
Evoluția
populației
Unitate
școlare
administrativ Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
totale
teritorială
2008 -
2015
România 4.324.992 4.176.866 4.029.226 3.823.515 3.734.326 3.650.933 3.735.552 3.642.632 -15,8%
Regiunea SV
424.471 417.732 402.670 381.465 371.148 361.387 358.756 343.578 -19,1%
Oltenia
Județul
147.556 144.325 136.748 126.783 123.062 120.155 122.989 119.108 -19,3%
DOLJ
TOTAL Zonă
Funcțională 105.833 102.986 96.237 87.866 84.956 83.306 87.368 85.053 -19,6%
urbană*
TOTAL ZMC 104.080 101.274 94.591 86.352 83.397 81.804 85.964 83.669 -19,6%
Municipiul
91.395 88.784 82.492 74.739 71.653 70.403 74.775 72.910 -20,2%
Craiova
Orașul Filiaşi 3.876 3.807 3.728 3.735 3.705 3.641 3.676 3.525 -9,1%
Orașul
1.512 1.494 1.389 1.353 1.391 1.385 1.371 1.394 -7,8%
Segarcea
Almăj 199 193 194 154 144 145 142 127 -36,2%
Brădeşti 479 485 455 419 408 397 363 366 -23,6%
Breasta 610 590 579 552 537 539 517 515 -15,6%
Bucovăţ 420 415 400 393 393 363 370 343 -18,3%
Calopăr 549 532 526 502 485 474 520 500 -8,9%
Cârcea 338 358 320 321 439 344 310 301 -10,9%
Coşoveni 370 398 395 363 390 382 374 359 -3,0%
Coţofenii din
269 257 267 253 233 227 220 194 -27,9%
Faţă
Gherceşti 153 135 130 128 128 126 119 114 -25,5%
Işalniţa 411 410 412 404 398 381 348 326 -20,7%
Malu Mare 445 465 439 452 456 424 410 355 -20,2%
Mischii 115 110 108 106 104 100 96 95 -17,4%
Murgaşi 292 286 264 249 243 231 204 201 -31,2%
Pieleşti 403 367 367 318 303 291 290 280 -30,5%
Predeşti 311 285 248 229 216 191 202 201 -35,4%
Şimnicu de
438 422 422 411 406 396 395 369 -15,8%
Sus
Teasc 368 354 352 189 316 303 283 280 -23,9%
Terpeziţa 171 174 167 162 155 151 146 144 -15,8%
Ţuglui 368 354 344 334 323 315 301 273 -25,8%
Vârvoru de
324 332 332 323 314 349 306 279 -32,7%
Jos
Vela 264 267 261 263 257 246 226 218 5,7%
Coțofenii din
302 280 275 227 259 246 249 254 -15,9%
Dos
Ghindeni 176 171 174 170 173 173 170 168 -4,5%
Goiești 411 410 385 366 342 312 291 257 -37,5%
Podari 621 614 595 544 580 588 524 553 -11,0%
Robănești 243 237 217 207 205 183 170 152 -37,4%

C R AI OVA
177
Evoluția unităților școlare din zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova,
Evoluția
Unitate administrativ Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul unităților
Anul 2015
teritorială 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 școlare 2008 -
2015
România 8.221 8.244 7.588 7.204 7.069 7.074 7.127 7.108 -13,5%
Regiunea SV Oltenia 842 836 770 744 751 761 746 737 -12,5%
Județul DOLJ 249 245 210 199 203 208 211 209 -16,1%
136 127 113 106 109 112 117 116 -14,7%
urbană*
TOTAL ZMC 130 121 108 101 104 107 112 111 -14,6%
Municipiul Craiova 96 88 82 75 77 80 83 82 -14,6%
Orașul Filiaşi 6 6 3 3 3 3 4 4 -33,3%
Orașul Segarcea 4 3 2 2 2 2 2 2 -50,0%
Almăj 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Brădeşti 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Breasta 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Bucovăţ 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Calopăr 2 2 1 1 1 1 1 1 -50,0%
Cârcea 1 1 1 1 2 2 3 3 200,0%
Coşoveni 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Coţofenii din Faţă 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Gherceşti 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Işalniţa 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Malu Mare 2 1 1 1 1 1 1 1 -50,0%
Mischii 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Murgaşi 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Pieleşti 2 2 1 1 1 1 1 1 -50,0%
Predeşti 1 2 1 1 1 1 1 1 0,0%
Şimnicu de Sus 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Teasc 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Terpeziţa 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Ţuglui 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Vârvoru de Jos 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Vela 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Coțofenii din Dos 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Ghindeni 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Goiești 2 2 1 1 1 1 1 1 -50,0%
Podari 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Robănești 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%

C R AI OVA
178
Evoluția efectivului personalului didactic din zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova,
Evoluția
Unitate administrativ Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul personalului
teritorială 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 didactic 2008 -
2015
România 275.426 268.679 252.953 247.487 245.174 248.016 244.551 237.443 -13,8%
Regiunea SV Oltenia 28.968 28.196 26.119 25.707 25.092 25.437 25.045 24.074 -16,9%
Județul DOLJ 9.372 9.582 8.708 8.470 8.245 8.304 8.445 8.154 -13,0%
TOTAL Zonă
6.170 6.333 5.839 5.615 5.482 5.561 5.685 5.524 -10,5%
TOTAL ZMC 6.022 6.188 5.717 5.501 5.376 5.457 5.582 5.422 -10,0%
Municipiul Craiova 5.064 5.162 4.809 4.629 4.535 4.606 4.660 4.568 -9,8%
Orașul Filiaşi 294 307 294 287 259 275 284 273 -7,1%
Orașul Segarcea 78 85 84 80 85 85 113 106 35,9%
Almăj 14 18 17 14 13 14 14 9 -35,7%
Brădeşti 41 50 37 33 33 36 39 31 -24,4%
Breasta 38 44 40 37 38 36 39 31 -18,4%
Bucovăţ 42 35 33 32 31 30 36 35 -16,7%
Calopăr 44 46 42 46 42 40 45 42 -4,5%
Cârcea 27 27 25 23 28 21 27 26 -3,7%
Coşoveni 26 23 26 23 23 22 24 28 7,7%
Coţofenii din Faţă 19 19 17 15 19 18 18 13 -31,6%
Gherceşti 14 16 13 14 12 14 14 13 -7,1%
Işalniţa 29 30 30 28 28 27 24 19 -34,5%
Malu Mare 31 37 29 27 29 27 26 23 -25,8%
Mischii 13 12 10 11 10 8 12 13 0,0%
Murgaşi 27 27 18 21 20 21 18 13 -51,9%
Pieleşti 26 35 28 22 20 18 20 17 -34,6%
Predeşti 20 25 19 16 13 13 18 15 -25,0%
Şimnicu de Sus 32 35 27 28 27 30 37 30 -6,3%
Teasc 31 30 31 15 29 29 28 27 -12,9%
Terpeziţa 15 17 13 14 12 16 15 17 13,3%
Ţuglui 30 28 27 28 22 24 23 21 -30,0%
Vârvoru de Jos 25 55 21 30 22 22 23 20 -20,0%
Vela 42 25 27 28 26 25 25 32 -23,8%
Coțofenii din Dos 32 28 21 14 18 20 20 20 -37,5%
Ghindeni 14 12 14 14 12 12 13 12 -14,3%
Goiești 36 37 34 36 32 27 25 27 -25,0%
Podari 42 41 37 33 31 33 32 32 -23,8%
Robănești 24 27 16 17 13 12 13 11 -54,2%

C R AI OVA
179
Evoluția numărului total al absolvenților unei unități de învățământ din zona Funcțională a Polului de
Creștere Urbană Craiova, în perioada 2010 - 2014
Evoluția numărului total
Unitate administrativ
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 al absolvenților 2010 -
teritorială
2014
România 674.713 536.747 526.316 495.128 557.418 17,4%
Regiunea SV Oltenia 70.210 55.710 55.548 52.763 57.835 -17,6%
Județul DOLJ 25.317 19.453 18.442 17.525 20.617 -18,6%
20.377 15.826 14.711 13.828 16.739 -17,9%
urbană*
TOTAL ZMC 20.198 15.720 14.580 13.718 16.624 -17,7%
Municipiul Craiova 18.564 14.549 13.351 12.456 15.225 -18,0%
Orașul Filiaşi 603 511 525 557 637 5,6%
Orașul Segarcea 242 124 145 125 147 -39,3%
Almăj 23 12 9 15 13 -43,5%
Brădeşti 50 47 29 40 39 -22,0%
Breasta 61 36 25 34 36 -41,0%
Bucovăţ 36 40 36 27 45 25,0%
Calopăr 46 37 35 33 35 -23,9%
Cârcea 84 43 55 82 71 -15,5%
Coşoveni 40 21 26 18 26 -35,0%
Coţofenii din Faţă 21 11 13 11 13 -38,1%
Gherceşti 10 10 12 10 10 0,0%
Işalniţa 37 36 30 40 32 -13,5%
Malu Mare 94 49 50 40 56 -40,4%
Mischii 16 14 11 11 12 -25,0%
Murgaşi 24 22 19 23 22 -8,3%
Pieleşti 34 22 37 22 17 -50,0%
Predeşti 27 11 35 17 16 -40,7%
Şimnicu de Sus 44 27 43 27 53 20,5%
Teasc 54 17 27 34 26 -51,9%
Terpeziţa 10 15 11 14 9 -10,0%
Ţuglui 33 22 22 33 33 0,0%
Vârvoru de Jos 25 21 14 22 32 28,0%
Vela 20 23 20 27 19 -5,0%
Coțofenii din Dos 33 20 27 17 12 -63,6%
Ghindeni 16 15 18 13 13 -18,8%
Goiești 41 31 30 31 29 -29,3%
Podari 62 24 30 30 37 -40,3%
Robănești 27 16 26 19 24 -11,1%

C R AI OVA
180
I.3.6. Cultură și timp liber
Centru important al marilor decizii istorice ale României încă din secolul al XV-lea,
fiind denumită chiar a doua capitală a țării, Craiova își regăsește rădăcinile istorice
în vremuri și mai îndepărtate, fiind situată pe ruinele unei străvechi reședințe a
triburilor geto-dacice, numită Pelendava (cca. 400 î.Hr.), toponim ce ar fi legat de
Municipiul Craiova
o așezare fortificată (dava) în Lunca Jiului, o zonă preponderent umedă (peled =
dispune de un
umed).
imens patrimoniu
arhitectural, care
Prima atestare documentară a Pelendavei datează din anul 225 d.Hr. și se
îl plasează pe
regăsește în Tabula Peutingeriana, o hartă a Imperiului Roman din acea vreme.
primele poziții în
Sub denumirea de Craiova, localitatea este atestată documentar la 1 iunie 1475,
România
într-un hrisov al domnitorului muntean Laiotă Basarab.
Craiova este un exemplu clasic de oraș european de dimensiuni medii, un oraș cu

Oltenia dispune de istorie, tradiții, dar mai ales un oraș al oamenilor creativi, ambițioși și generoși.
un bogat
patrimoniu Craiova reprezintă de mult timp un centru de atracție și de schimburi europene în
cultural, ce include domeniile artelor, științei, educației, economiei, fiind considerată, în urmă cu
datini, meșteșuguri peste 200 de ani, capitala aristocrației românești. Aici și-au dat întâlnire marii
străvechi sau arhitecți ai Europei, care au oferit orașului printre cele mai multe clădiri
produse monument din țară.
tradiționale de
valoare Bogatul patrimoniu cultural al Olteniei include datini, meșteșuguri străvechi sau
incontestabilă produse tradiționale de valoare incontestabilă. În Oltenia se regăsesc tradiții din
România incluse în patrimoniul UNESCO: călușul, un dans ritualic cu rădăcini
păgâne, și ceramica de Horezu.
Legătura cea mai puternică a Craiovei cu Oltenia reiese din omogenitatea păstrării
Municipiul Craiova tradițiilor. Este printre puținele zone istorice unde, în mediul rural din cele cinci
dispune de toate județe, se mai păstrează ritualuri vechi de sute de ani: Vicleiul, Sânzienele,
tipurile de Focurile din Joia Mare sau cele legate de moroi, aceștia din urmă fiind asimilați
instituții de vampirilor în cultura occidentală.
cultură, care se
adresează Profilul cultural al Craiovei este indisolubil legat de acele personalități ale orașului
cetățenilor de care practicau mecenatul pentru acte culturale sau contribuiau la înființarea
toate vârstele și primelor instituții de învățământ din Țara Românească. Este strâns legat și de
categoriile boierii, aristocrații și domnitorii care au știut să atragă specialiști din Franța,
Germania sau Italia pentru a le clădi frumosul din viața lor (clădiri, muzee, parcuri
etc.), în stilurile brâncovenesc (unic în lume), renascentist, baroc, clasic,
neoclasic sau romantic. Construcțiile apărute în Craiova începând cu secolul al XIX-
În Oltenia se lea i-au creat acesteia faima de veritabil centru al aristocrației, un loc al
regăsesc tradiții producției și consumului cultural, dar și al implicării sociale. Ulterior,
din România somptuoasele conace și palate au scăpat de furia comunistă demolatoare, făcând
incluse în ca orașul să aibă acum un imens patrimoniu arhitectural, care îl plasează pe
patrimoniul primele poziții în România. Din profilul Craiovei nu lipsesc parcurile și grădinile,
UNESCO: călușul, excelente locuri de creativitate și expunere a unui produs cultural: Parcul Nicolae
un dans ritualic cu Romanescu, Grădina Botanică, English Park, Lunca Jiului etc.
rădăcini păgâne, și
ceramica de Horezu
C R AI OVA
181
Craiova dispune de toate tipurile de instituții de cultură, care se adresează
cetățenilor de toate vârstele și categoriile. Pentru acest deziderat, statul,
autoritățile județene și locale, dar și partenerii privați se completează reciproc
pentru a oferi consumatorilor de cultură din Craiova și Oltenia o largă gamă de
Infrastructura activități artistice. Acestea se desfășoară în spații închise, convenționale (muzee,
orașului este biblioteci, instituții de învățământ, săli de spectacole, teatre), dar a existat, în
reprezentată și de ultimii ani, și deschiderea către spații în aer liber, neconvenționale (parcuri, piețe,
sălile de expoziții cartiere, zone pietonale, stadioane, străzi) sau alternative (baruri, cafenele,
dedicate artelor hoteluri).
plastice, dar și de
spații muzeale La nivelul Zonei Funcționale există 145 biblioteci, din care 57,9% (84 biblioteci) în
municipiul Craiova, în anul 2015, conform Institutului Național de Statistică.
Acestea înglobează un volum de 3.672.480 de cărți, broșuri, colecții de ziare și
reviste cu minim 5 pagini și materiale audiovizuale (casete cu benzi magnetice,
discuri, diafilme și alte materiale de bibliotecă: hărți, grafice, reproduceri
Infrastructura
artistice, etc.) înscrise în registrul de inventar al bibliotecii. În anul 2015, s-a
culturală a orașului
înregistrat un număr de 75.200 cititori activi și un volum eliberat de 1.224.770
din anul 2015 este
cărți. Comparativ cu anul precedent numărul de cititori a crescut cu 1,8%, iar
compusă din
numărul de volume eliberate cu 10,0%. Personalul angajat în cadrul bibliotecilor
numeroase săli de
de la nivelul Zonei Funcționale este format din 203 persoane, cu 7 persoane mai
spectacole, de
mult decât în anul 2014.
diferite capacități
și adaptate tuturor
Infrastructura culturală a orașului din anul 2015 este compusă din numeroase
genurilor
săli de spectacole, de diferite capacități (de la săli cu 50 locuri până la cele care
oferă 5.000 locuri/spectacol – Sala Polivalentă sau Centrul Multifuncțional) și
adaptate tuturor genurilor.
Deși, în ultimii 25 de ani, doar o singură instituție de spectacole a mai fost

înființată în Craiova, numărul spectatorilor, auditorilor din teatru și din instituțiile
muzicale a cunoscut o creștere spectaculoasă: de la 116.980 în 2007 la 590.459
spectatori și auditori în anul 2012 și la 330.472 în anul 2015, conform datelor
funizate de Institutul Național de Statistică. Toți aceștia au avut ocazia de a urmări
evenimente din toate domeniile culturale: arte vizuale, artele spectacolului,
muzică, arhitectură, film, publishing – carte, patrimoniu (muzee, târguri de
meșteșugari), artă comunitară, educație. În plus, pentru spectacolele de exterior,
au fost prevăzute proiecte structurale cu puternic impact cultural, care asigură
spații convenționale, dar și neconvenționale, pentru a primi zeci de mii de
spectatori.
Numărul
spectatorilor, În anul 2015, la nivelul celor 5 instituții de spectacole din municipiul Craiova, cu o
auditorilor din disponibilitate de 1.703 locuri, s-a înregistrat un număr de spectatori și auditori la
teatru și din reprezentațiile artistice de 330.472 persoane, cu 179,5% mai mult comparativ cu
instituțiile anul 2008 și cu 7,0% mai mult comparativ cu anul precedent conform Institutului
muzicale a Național de Statistică. Instituțiile de spectacole aveau la finalul anului 2015, un
cunoscut o creștere număr de 547 angajați, cu 1 angajat în plus față de anul precedent.
spectaculoasă în
municipiul Craiova: Opera Română Craiova abordează toate genurile vocal-simfonice și scenice pentru
de la 116.980 în adulți și copii, bazându-se pe activitatea propriilor artiști din cor, orchestră și
2007 la 330.472 în ansamblul de balet, dar și pe numeroasele colaborări cu parteneri din țară și din
anul 2015 Europa. În 2014, spectatorii au fost martorii unei montări excepționale, cu 200 de
artiști, a cantatei „Carmina Burana”.

C R AI OVA
182
Cu o istorie de 165 de ani, Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova este
prezent în rândul marilor teatre ale lumii prin cele 300 de premii obținute, de-a
lungul timpului, pe toate meridianele lumii și prin prezența la 150 de festivaluri
internaționale precum cele de la Edinburgh (Marea Britanie), Avignon (Franța),
Holland Festival de la Amsterdam (Olanda), Wiener Festwochen de la Viena
(Austria), Theater Der Welt de la München (Germania), Festivalul de Teatru al
Americilor de la Montreal (Canada), cel al Artelor de la Melbourne (Australia),
Festivalul Artelor Scenice de la Sao Paulo (Brazilia), Festivalul Convenþiei Teatrale
Europene de la Stockholm (Suedia), Lincoln Center Festival de la New York (Statele
Unite ale Americii) sau Festivalul Teatrul Națiunilor de la Seul (Coreea de Sud).
Filarmonica Oltenia își prezintă cartea de vizită, la cei 111 ani de existență, cu
proiecte dedicate tuturor categoriilor de public, atât în interiorul sălilor clasice de
concert, cât și în spații neconvenționale. Infrastructura existentă a Filarmonicii
Oltenia și profesionalismul artiștilor au creat condițiile punerii în practică, în
stagiunea 2015 – 2016, a unui proiect unicat, intitulat „Stagiunea Europa”. Acesta
se dorește a fi cel mai mare motor de promovare a muzicii clasice și contemporane
europene, fiecărei țări din Uniunea Europeană fiindu-i dedicată nu doar o zi de
concert, ci o săptămână de evenimente culturale, în interpretarea artiștilor și
muzicienilor din cele 28 de state componente.
Din profilul cultural al Craiovei nu poate lipsi Teatrul pentru Copii și Tineret
„Colibri“. Înființată în anul 1949, instituția este prezentă în cele mai importante
festivaluri naționale de profil, dar și în festivaluri internaționale din Bulgaria,
Serbia, Italia, China, Maroc, Algeria, Tunisia. Distins cu premii pentru regie,
interpretare, scenografie, Teatrul pentru Copii și Tineret „Colibri“ își desfășoară
activitatea într-o sală de 370 de locuri sau în spații neconvenționale (autobuze,
parcuri, piețe publice etc.).
În județul Dolj există 9 muzee și colecții publice, din care 8 sunt situate în
municipiul Craiova conform INS, în anul 2015. În acest an s-a înregistrat un număr
de 168.669 vizitatori în cadrul muzeelor și colecțiilor publice din municipiul
Craiova, mai puțini cu 81,9% față de anul 2008 (932.324 vizitatori), însă cu 13,5%
mai mulți comparativ cu anul 2014 (148.612 vizitatori). Personalul angajat la
finalul anului 2015, din muzee și colecțiile publice municipale este format din 121
persoane, cu 12 persoane mai multe decât în anul precedent.
Muzeul de Artă din Craiova funcționează din anul 1954 în clădirea Palatului Mihail
Construit între 1898 și 1907. Palatul este considerat a fi unul dintre cele mai
frumoase monumente de arhitectură civilă din oraș. Construit de arhitectul Paul
Gottereau la comanda lui Constantin (Dinu) Mihail, palatul este un minunat
exemplu de arhitectură eclectică europeană și academism francez. Fondul
muzeului s-a constituit din colecțiile Pinacotecii “Alexandru și Aristia Aman”, care
cuprinde lucrări de secol XVII-lea din școlile olandeză, flamandă, italiană și
franceză, pictură românească (Theodor Aman), lucrări de grafică și artă decorativă
românească și străină, la care s-a adăugat colecția de pictură europeană a lui Jean
Mihail. De-a lungul anilor, patrimoniul muzeului a fost îmbogățit prin achiziții ale
municipalității și donații ale colecțiilor deținute de personalități ale acelor vremuri
(Nicolae Romanescu, Cornetti, Glogoveanu), ajungând ca, în prezent, să numere
zeci de mii de piese de artă de valoare mondială. Dintre lucrările din galeria de
artă națională, menționăm neprețuitele opere și obiecte ale lui Constantin
Brâncuși, tablouri de Constantin Lecca, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ștefan

C R AI OVA
183
Luchian, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Corneliu Baba, Theodor Pallady sau Ion
Țuculescu, sculpturi de Karl Storck sau Dimitrie Paciurea. Galeria de artă
universală este reprezentată de lucrări aparținând școlilor flamandă, olandeză,
franceză și italiană.
Muzeul Olteniei îşi desfășoară activitatea în patru imobile, Secția Istorie-

Arheologie, pe strada Madona Dudu nr. 14, Secția de Științele Naturii, în Palatul
Ramuri, pe strada Popa Șapcă nr. 8, Secția de Etnografie, la Casa Băniei, şi
Laboratorul de Restaurare şi Conservare, pe strada Madona Dudu nr. 14, în clădirea
cunoscută sub numele de Extindere Secția Istorie-Arheologie.”
Infrastructura orașului este reprezentată și de sălile de expoziții dedicate artelor

plastice, dar și de spații muzeale. Renovate în ultimii ani prin intermediul
fondurilor europene, muzeele cele mai importante din Craiova și județul Dolj au o
ofertă diversificată: colecții arheologice, lucrări de artă tradițională, expoziții de
floră și faună, dar și impresionante colecții de pictură și sculptură.
Spații pentru cercetarea, producția și prezentarea evenimentelor culturale se

regăsesc și în Casa Cultură a Studenților, Centrul Județean pentru Conservarea și
Promovarea Culturii Tradiționale Dolj, Ansamblul Folcloric ,,Maria Tănase”, Casa
de Cultură ,,Traian Demetrescu” sau în cadrul Institutului de Cercetare Socio-
Umană ,,C.S. Nicolăescu - Plopșor”, patronat de Academia Română.
Sediile celor mai multe dintre instituțiile de cultură au fost deja reabilitate,
urmând să fie finalizate și clădirile Operei Române Craiova, Colegiului Carol I (al
doilea liceu ca vechime din Țara Românească) și Școlii Obedeanu (a doua școală
cu predare în limba română din Țara Românească), până în anul 2018.
Din cadrul proiectelor diverse de la nivelul municipiului Craiova, reiese numărul

mare de parteneri culturali naționali și internaționali, incluși în marile evenimente
ale Craiovei, precum Festivalul Internațional Shakespeare, Puppets Occupy Street
sau Festivalul Internațional Craiova Muzicală.

C R AI OVA
184
Situația bibliotecilor de la nivelul Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova,
în anul 2015
Unitate administrativ Nr. Volume Cititori Volume Personal
teritorială biblioteci existente activi eliberate angajat
România 10.111 165.449.585 3.579.752 40.637.731 7.330
Regiunea SV Oltenia 1.191 13.942.524 454.293 4.402.420 754
Județul DOLJ 323 5.054.706 119.269 1.574.630 258
133 3.598.998 73.478 1.193.500 199
urbană*
TOTAL ZMC 124 3.541.434 71.922 1.169.019 196
Municipiul Craiova 84 3.154.691 59.525 1.048.214 176
Orașul Filiaşi 7 103.160 4.258 57.033 6
Orașul Segarcea 3 67.203 2.991 33.217 3
Almăj 2 10.960 165 1.744 1
Brădeşti 2 10.555 144 1.147 :
Breasta 2 19.584 418 8.702 1
Bucovăţ 4 16.963 888 4.954 1
Calopăr 4 18.292 654 6.740 1
Cârcea 1 120 810 :
Coşoveni 2 14.399 713 5.345 1
Coţofenii din Faţă 1 4.100 80 270 :
Gherceşti 2 15.702 249 2.061 1
Işalniţa 3 42.871 733 4.648 2
Malu Mare 2 16.746 211 1.081 :
Mischii 2 12.687 445 1.680 1
Murgaşi : : : : :
Pieleşti 2 13.338 645 5.723 1
Predeşti 2 12.304 449 3.286 1
Şimnicu de Sus 2 26.415 192 755 1
Teasc 2 12.507 135 450 1
Terpeziţa 2 13.855 165 4.560 1
Ţuglui 1 7.366 198 240 :
Vârvoru de Jos 1 5.300 100 840 :
Vela 3 15.918 166 6.789 1
Coțofenii din Dos 2 11.425 427 4.826 1
Ghindeni 1 5.065 80 390 :
Goiești 2 8.664 227 5.065 :
Podari 2 15.315 586 6.590 1
Robănești 2 17.095 236 7.610 1
Sursă date: INS

C R AI OVA
185
Patrimoniul cultural
Patrimoniul cultural al Zonei Funcționale a Polului de creștere Craiova cuprinde

atât obiective de interes local, județean, cât și național. Craiova deține un valoros
patrimoniu construit, în care se remarcă numeroase clădiri cu funcțiuni publice,
vile de secol XIX - început de sec. XX, numeroase biserici şi o infrastructură
culturală dezvoltată.
La nivelul Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova, au fost

identificate de Institutul Național al Patrimoniului un număr de 446 monumente
istorice (prezentate în Anexa 1), adică 63,7% din cele din județul Dolj. Aproximativ
trei sferturi dintre monumentele de la nivelul Zonei Funcționale sunt înregistrate
numai la nivelul municipiului Craiova. Ele se grupează în mai multe categorii:
- Situri arheologice clasificate în: locuire civilă (așezări, necropole, cetăți)
locuire militară (cetăți, castre), fortificații (valuri de pământ), care au fost
clasificate şi după criteriul cronologic. Se remarcă o grupare mare a lor în
zona de sud-est a municipiului Craiova, de-a lungul drumului istoric care face
legătura între Muntenia şi Oltenia (pe traseul Craiova-Filiaşi);
- Biserici de zid, între care unele au picturi exterioare, biserici de lemn, 1
mausoleu, monumente funerare, case și conace boierești, 1 culă;
- Case boierești şi alte case reprezentative în oraș, instituții publice (clădiri
administrative, școli, muzee ş.a.). clădiri industriale (fabrici, ateliere, coșuri
de fum), hanuri, un centru istoric şi un parc istoric – toate acestea se regăsesc
doar pe raza municipiului Craiova.
În funcție de natura lor, cea mai mare parte a monumentelor istorice de pe

teritoriul polului de creștere sunt de tip II – monumente de arhitectură. De
asemenea, 8,1% sunt monumente de arheologie, 7,8% sunt monumente memoriale
și funerare, iar 3,8% sunt monumente de for public.
În funcție de categoria valorică¸12,3% dintre monumentele istorice de la nivelul

Polului de Creștere Craiova sunt de interes național, iar 87,7% sunt de interes local.

C R AI OVA
186
Activitatea culturală a Zonei
Repartiția monumentelor istorice Funcționale urbane este
din Zona Funcțională a Polului de susținută, mai cu seamă, de
12,3% dintre Creștere Craiova, în funcție de evenimentele desfășurate în
monumentele natura lor, în anul 2016 cadrul municipiului Craiova.
istorice de la Principalele instituții
III. Monumente
nivelul Polului de de for public culturale sunt: Muzeul
Creștere Craiova 3,8%
Olteniei, cu cele trei secții
sunt de interes IV. (istorie, etnografie și științe
național, iar 87,7% 446 Monumente
memoriale și ale naturii), Muzeul de Artă,
sunt de interes monumente funerare
Teatrul Național ”Marin
local istorice 7,8%
II. Sorescu”, pe ai cărui scenă
Monumente I.
de Monumente cei mai mari actori români și-
de
arhitectură
arheologie
au jucat piesele consacrate,
80,3%
8,1% Biblioteca Județeană
Surs ă date: In s titutul Națion al al Patrimon iului ”Alexandru și Aristia Aman”,
Filarmonica Oltenia, Opera
Repartiția monumentelor istorice Română Craiova sau Teatrul
din Zona Funcțională a Polului de pentru copii și tineret
Cea mai mare parte
Creștere Craiova, în funcție de
a monumentelor ”Colibri”.
categoria valorică, în anul 2016
istorice de pe Locuitorii Zonei Funcționale
teritoriul polului Categoria A -
urbane se pot relaxa în
monumente de
de creștere sunt de interes
naţional
grădinile Parcului Nicolae
tip II – monumente 12,3% Romanescu, unic în Europa,
de arhitectură. De
446 sau în Grădina Botanică.
asemenea, 8,1%
monumente
sunt monumente de istorice Parcul Nicolae Romanescu
arheologie, 7,8% este vizat de un proces amplu
Categoria B -
sunt monumente monumente
de reabilitare, aflându-se, de
de interes
memoriale și local asemenea, pe lista de
funerare, iar 3,8% 87,7%
monumente istorice a
Surs ă date: In s titutul Națion al al Patrimon iului
sunt monumente de Ministerului Culturii, datorită
for public medalierii cu aur, la Paris, a proiectului realizat de arhitectul francez Edouard
Redont.
Un accent deosebit va pune municipalitatea pe reabilitarea hipodromului din

Parcul Nicolae Romanescu, deoarece acesta a fost, la data construirii, în anul 1900,
al doilea ca mărime din Europa, după cel din Londra. Intenția este de reintroducere
Numărul monumentelor istorice de la nivelul zonei funcționale a

Polului de Creștere Urbană Craiova, în 2016
350 318
Se remarcă
300
existența unei 250
infrastructuri 200
deficitare pentru 150
activități de 100
agrement și 50
8 8 8 7 7 7 6 6 6 6 6 6 6 4 4 4 4 3 3 3 2 2 2 2 2 2 1 1 1
petrecere a 0
timpului liber
Surs ă date: In s titutul Națion al al Patrimon iului

C R AI OVA
187
a lui în circuitul mondial al curselor de cai de rasă, după ce, anul trecut, a fost
reabilitată și grădina zoologică.
Autoritățile locale acordă o atenție deosebită componentei ecologice. Au fost deja

reabilitate părculețele din cartiere și ornate cu sculpturi în lemn, piatră sau
marmură, aparținând unor artiști locali, naționali sau internaționali, dar și elevilor
de la Liceul de Artă „Marin Sorescu”. De asemenea, Grădina Botanică a fost
reabilitată, pentru a recăpăta aura aristocratică de la momentul amenajării
inițiale.
De asemenea, văile apelor curgătoare nu sunt doar o resursă, ci și patrimoniu

cultural având un rol important datorită vechimii așezărilor și a tradițiilor ce le
Potrivit însoțesc. Astfel diversitatea peisajelor existente de-a lungul văilor se raportează
autorităților de fapt la contextul teritorial (istoric, cultural si social, economic) mult mai larg.
publice locale,
pentru Lacul Fântânele din Comuna Vârvoru de Jos este cel mai mare din județ, iar
modernizarea Complexul lacustru Preajba- Făcăi (28 ha) este declarat monument al naturii prin
spațiilor publice și Legea 5/2000. Totodată, 5 UAT-uri (Segarcea, Calopăr, Teasc, Țuglui, Malu Mare)
de joacă pentru de-a lungul luncii Jiului fac parte din zona ecologică Confluența Jiu-Dunăre – zonă
copii, sunt importantă pentru protecția păsărilor.
necesare investiții
pe 37,2 ha, crearea Majoritatea dotărilor existente la nivelul zonei sunt localizate doar în municipiul
pistelor de Craiova: 87,4% din suprafața spațiilor de joacă, aproape jumătate (48,2%) din
biciclete pe o numărul de bănci și 80,7% din cel al coșurilor de gunoi, precum și mai bine de
lungime totală de jumătate din lungimea pistelor pentru biciclete (58,3%).
65 km, precum și
crearea a 261 spații Potrivit autorităților publice locale, pentru modernizarea spațiilor publice și de
noi de joacă pentru joacă pentru copii, sunt necesare investiții pe 37,2 ha, crearea pistelor de biciclete
copii pe o lungime totală de 65 km, precum și crearea a 261 spații noi de joacă pentru
copii. În prezent există piste de biciclete pe teritoriul municipiului Craiova, dar
acestea sunt discontinue și nu asigură accesul către toate zonele populate.
Unul dintre punctele de atracție ale municipiului Craiova, atât pentru populația
locală, cât și pentru turiști, este Centrul istoric, care a beneficiat de finanțare
europeană prin reabilitarea de străzi și trotuare, transformarea lor în esplanade
pietonale, conservarea patrimoniului arhitectural (cu numeroase clădiri
monument, având stiluri și caracteristici bine definite).
Pentru creșterea atractivității zonei, este necesară promovarea regenerării și

revitalizării localităților, prin punerea într-o lumină favorabilă a centrelor istorice
care înglobează atât edificii civile, cât și obiecte de patrimoniu. De cele mai multe
ori, identitatea localităților, dată de patrimoniul lor istoric, se află într-o avansată
stare de degradare.
La nivelul zonei sunt identificate o serie de clădiri de patrimoniu importante

pentru zestrea istorică a Craiovei care se află într-o stare avansată de degradare.
Acestea sunt clădiri înscrise pe Lista Monumentelor Istorice de către Ministerul
Culturii în anul 2015 (casele Dinopol și Averescu, Hanul Chintescu etc).
Recent a fost adoptat prin HCL 211/25.06.2015 Regulamentul de funcționare şi

acces în Centrul Istoric al municipiului Craiova, prin care se propune refacerea și
menținerea tradiției și atmosferei vechii așezări urbane, cu funcționalități

C R AI OVA
188
adaptate însă perioadei actuale, îmbrăcată în sistemele de promovare şi de comerț
modern.
Principalele investiții ce trebuie întreprinse sunt:

- Restaurarea și consolidarea monumentelor istorice;
- Restaurarea și remodelarea fațadelor;
- Dotarea interioarelor și dotarea pentru expunerea și protejarea
patrimoniului;
- Promovarea acestora la nivel județean, regional și național.
La nivelul Zonei Funcționale a Polului de creștere Craiova, este evidentă existența

unei infrastructuri deficitare pentru activități de agrement și petrecere a timpului
liber. În aceste condiții, realizarea unui demers pentru atragerea turiștilor este
dificilă, o destinație turistică viabilă trebuind să dispună de o infrastructură
turistică de agrement cât mai diversificată. Principalele acțiuni care trebuie avute
în vedere se referă la crearea, modernizarea și extinderea infrastructurii de
agrement, amenajarea obiectivelor turistice, modernizarea punctelor de
observare etc.
Pentru ca un sistem verde urban să funcționeze optim trebuie să fie în relație

directă cu sistemul de spații publice și infrastructura pietonală și de piste pentru
bicicliști. Craiova necesită o strategie integrată din acest punct de vedere pentru
a putea lega toate proiectele pe rol și viitoare ale orașului. Totodată se recomandă
implementarea unor trasee între zonele reprezentative ale orașului (zona istorică
centrală, Parcul Romanescu sau Grădina Băniei), cartierele periferice ale orașului
și, mai departe, cu elementele de patrimoniu natural și antropic din zona
metropolitană.
Un element important, dar încă neglijat din punct de vedere peisagistic este lunca
Jiului. Aceasta trebuie luată în considerare deoarece este deja folosită informal și
poate ameliora legăturile din teritoriu.
În privința biodiversității și a patrimoniului natural, trebuie avute în vedere:

- Măsuri de restaurare ecologică a habitatelor şi speciilor;
- Construirea şi îmbunătățirea infrastructurii în ariile protejate;
- Sprijinirea biodiversității;
- Extinderea protecției nu numai asupra rezervațiilor naturale declarate ci şi
asupra peisajului natural;
- Protejarea patrimoniului cultural de interes local în mediul urban şi rural.

C R AI OVA
189
I.3.7. Siguranța populației
Siguranța populației din Zona Funcțională a Polului de creștere Craiova este
analizată în funcție de indicatorii statistici ai ratei criminalității, infracționalității
Rata criminalității și al numărului de infracțiuni cercetate de Poliție.
a crescut de la an
la an, ajungând, de Astfel, în anul 2012, Poliția de la nivelul județului Dolj cerceta un număr de 10.346
la 110 persoane infracțiuni, reprezentând 32,2% din numărul celor din Regiunea Sud – Vest Oltenia
condamnate din și 3,4% din cele înregistrate la nivel național. Comparativ cu anul 2008, s-a produs
100.000 locuitori în o creștere a numărului de infracțiuni cercetate cu 0,1%, iar față de anul 2011,
2008, la 187 creșterea a fost semnificativ mai mare, de 15,2%.
persoane în 2011.
Rata criminalității, calculată ca raport între numărul de persoane condamnate
definitiv la 100.000 locuitori ai județului, se poate spune că a tot crescut, de la an
la an. Astfel, dacă în anul 2008, valoarea indicatorului era de 110 persoane
condamnate din 100.000 locuitori, în 2011 a ajuns la 187 persoane/100.000
Rata locuitori. Aceeași tendință de creștere se observă și la nivel regional și național.
infracționalității
din județul Dolj a Rata infracționalității din județul Dolj a fost, în anul 2011, de 1.287 infracțiuni
fost, în anul 2011, înregistrate și soluționate la 100.000 locuitori, în scădere, de această dată, față
de 1.287 infracțiuni de anii precedenți. Trendul descendent din județ se înregistrează atât pentru rata
înregistrate și infracționalității din Regiunea Sud – Vest Muntenia, cât și pentru întreaga țară.
soluționate la
100.000 locuitori, Pentru a reduce nivelurile ratei de infracționalitate și criminalitate, trebuie luate
în scădere față de măsuri de educație timpurie.
anii precedenți
În anul 2016, s-a înregistrat o valoare medie a coeficientului de criminalitate de
3,1% la nivelul Zonei Funcționale a polului de Creștere Craiova și de 3,6% la nivelul
zonei metropolitane Craiova, în creștere față de anul precedent când era 3,2%,
respectiv 3,8% conform datelor furnizate de Inspectoratul de poliție județean Dolj.
În municipiul Craiova coeficientul de criminalitate înregistrează o valoare ridicată

de 75,3%, în anul 2016, în creștere față de anul 2015 când era 73,4%. O valoare
În municipiul medie a coeficientului de criminalitate de 4,3% este înregistrată în orașul Filiași,
Craiova restul localităților înregistrând o valoare scăzută a coeficientului. La nivelul Zonei
coeficientul de Funcționale există și localități unde coeficientul de criminalitate, înregistrat în
criminalitate anul 2016, este nul precum în Breasta, Predeşti, Terpeziţa, Vela, Vîrvorul de Jos,
înregistrează o Ţuglui, Teasc, Robaneşti, Mischii, Calopăr și Coţofenii din Dos.
valoare ridicată de
75,3%, în anul În anul 2016, la nivelul județului Dolj coeficientul de criminalitate înregistrează o
2016, în creștere valoare de 80,1%, cu 4,8 procente mai mare față de valoarea coeficientul din
față de anul 2015 municipiul Craiova. Media criminalității la nivelul regiunii SV Oltenia este de 49,4%,
când era 73,4% iar la nivel național media criminalității înregistrează o valoare de 686,8%, datorită
valorii foarte mare a coeficientului de criminalitate înregistrat la secția din
București de 968,0% (restul județelor din România înregistrând valori ale
coeficientului sub 201,0%, în anul 2016).

C R AI OVA
190
Coeficienţii de criminalitate specifică la nivelul localităților componente Zonei Funcționale a
Polului de Creștere Urbană Craiova, în perioada 2015-2016
2015 2016
Subunităţi I.P.J. Coeficienţi Domeniu de Coeficienţi Domeniu de
Localitatea
Dolj criminalitate încadrare a ratei criminalitate încadrare a ratei
(%) de criminalitate (%) de criminalitate
Poliţia Mun
URBAN 73,4 RIDICAT 75,3 RIDICAT
Craiova
Poliţia Oraş
URBAN 1,9 SCĂZUT 1,6 SCĂZUT
Segarcea
Poliţia Oraş Filiaşi URBAN 4,3 SCĂZUT 4,3 MEDIU
P.P. Şimnicul de
0,3 SCĂZUT 0,4 SCĂZUT
Sus
P.P. Goieşti 0,5 SCĂZUT 0,2 SCĂZUT
Secţia Nr. 1 Poliţie
P.P. Işalniţa 1,4 SCĂZUT 1,8 SCĂZUT
Rurală Melineşti
P.P. Almaj 0,2 SCĂZUT 0,6 SCĂZUT
P.P. Coţofenii din
Faţă
Secţia Nr. 2 Poliţie P.P. Breasta 0,3 SCĂZUT 0,0 SCĂZUT
Rurală Breasta P.P. Predeşti 0,0 SCĂZUT 0,0 SCĂZUT
P.P. Bucovăţ 0,3 SCĂZUT 0,8 SCĂZUT
P.P. Terpeziţa 0,0 SCĂZUT 0,0 SCĂZUT
P.P. Vela 0,0 SCĂZUT 0,0 SCĂZUT
Rurală Bucovăţ P.P.Vîrvorul de
Jos
P.P. Podari 1,2 SCĂZUT 1,0 SCĂZUT
P.P. Ţuglui 0,7 SCĂZUT 0,0 SCĂZUT
P.P. Coşoveni 1,2 SCĂZUT 0,2 SCĂZUT
P.P. Malu Mare 1,4 SCĂZUT 2,6 SCĂZUT
P.P. Ghindeni 0,3 SCĂZUT 0,4 SCĂZUT
Rurală Coşoveni
P.P. Teasc 0,0 SCĂZUT 0,0 SCĂZUT
P.P. Cârcea 0,0 SCĂZUT 1,0 SCĂZUT
P.P. Pieleşti 0,9 SCĂZUT 1,2 SCĂZUT
P.P. Robaneşti 0,0 SCĂZUT 0,0 SCĂZUT
P.P. Murgaşi 0,2 SCĂZUT 0,2 SCĂZUT
Rurală Pieleşti
P.P. Mischii 0,0 SCĂZUT 0,0 SCĂZUT
P.P. Gherceşti 0,2 SCĂZUT 0,2 SCĂZUT
Secţia Nr. 13
Poliţie Rurală P.P. Calopăr 0,2 SCĂZUT 0,0 SCĂZUT
Segarcea
Secţia Nr. 15 P.P. Brădeşti 0,2 SCĂZUT 0,2 SCĂZUT
Poliţie Rurală P.P. Coţofenii din
Filiaşi 0,0 SCĂZUT 0,0 SCĂZUT
Dos
Sursa: I.P.J. Dolj

C R AI OVA
191
I.4. MEDIU

C R AI OVA
192
Calitatea vieții în mediul urban este determinată de calitatea aerului, nivelul de
zgomot, gestionarea deşeurilor de orice natură, situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor
de agrement, calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populației.
Îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitorii oraşelor este o problemă de adaptare

a politicilor de dezvoltare urbană la realităţile demografice şi economice ale
momentului şi pregătirea pentru evoluţii viitoare. În acest sens, administrațiile
locale au în vedere factorii:
• spațiali – urbanistici (terenuri disponibile, calitatea fondului construit,
infrastructura de transport urban, infrastructura edilitară (apă, canal,
electricitate, gaz, telefonie, teletransmisie date și TV), spații publice;
• de mediu și viață – spații verzi, spații de agrement, monumente istorice,
cultură, învățământul universitar, structuri de cazare;
• economici – bugetul local, atragerea de finanțări externe, managementul
public, strategia de dezvoltare locală;
• sociali – incluziunea și coeziunea socială, spiritul comunitar.
I.4.1. Starea naturală a factorilor de mediu
Hidrografia
Din rețeaua de ape curgătoare care drenează teritoriul județului Dolj se remarcă
fluviul Dunărea, colectorul principal, și râul Jiu, axul hidrografic cu orientare nord-
sud al județului. Rețeaua hidrografică este completată de afluenții acestor două
mari artere și de cursurile superioare ale Geamărtăluiului, afluent al Oltețului și
Tesluiului, afluent al Oltului.
Densitatea rețelei hidrografice variază între 0,3 —0,4 km/km2 pe o zonă restrânsă
Cel mai important
în nord-vestul județului și 0,0—0,1 km/km2 în zona joasă din sud. Debitele medii
curs de apă pentru
multianuale specifice au valori reduse și variază în limite strânse: între 3,0 l/s/km2
Zona Funcțională în dealurile piemontane și 0,5 l/s/km2 în câmpie. În schimb, scurgerea medie
Urbană Craiova
multianuală specifică de aluviuni în suspensie arată valori de cca 5 - 10 t/ha an în
este râul Jiu, pe
nord și mai puțin de 0,5 t/ha/an în câmpie. Aluviunile târâte sunt neimportante
cursul căruia este
comparativ cu cele în suspensie.
amplasat lacul de
acumulare Ișalnița,
Cel mai important curs de apă pentru Zona Funcțională Craiova este râul Jiu.
creat pentru
asigurarea Jiul este unul dintre sistemele fluviale mari ale țării, intră în județ imediat în aval
alimentării cu apă de confluența cu râul Motru și se varsă în Dunăre în apropierea Ostrovului Kozlodui
a municipiului
(S=10 070 km2, L= 331 km). Pe ultimul său tronson este paralel urmărit de Jieț,
Craiova și a
mic curs parazitar, o veche albie părăsită a Jiului, în bună parte colmatată de
platformei apele de inundații. Pe teritoriul județului primește afluenți Argetoaia sau Salcia
industriale Ișalnița
(S=255 km2, L = 46 km) și Raznic sau Obedeanca (S=506 km2, L=42 km), pe dreapta,
și Amaradia (S=870 km2, L=99 km) pe stângă, acesta din urmă numai cu bazinul său
inferior, la intrarea în județ având o suprafață de bazin de 571 km2 și o lungime
de 67 km.

C R AI OVA
193
Teritoriul Zonei Funcționale este traversat și de râurile Amaradia, ce se varsă în
Jiu și râul Desnățui, afluent al Dunării.
Lacuri
Pe teritoriul Zonei Funcționale a Polului de creștere Craiova se găsește lacul de

acumulare Ișalnița, lacul Fântânele din comuna Vârvoru de Jos, lacul Hanul
Doctorului și Lacul Tanchiştilor din municipiul Craiova.
În bazinul hidrografic al Jiului se găsește lacul natural – Lacul Mic (Victoria –

Geormane), lac de câmpie.
Pe râul Jiu este amplasat lacul de acumulare Ișalnița, creat ca urmare a construirii
prizei de apă cu barare pe râul Jiu, pentru asigurarea alimentării cu apă a
municipiului Craiova și a platformei industriale Ișalnița.
Tot în bazinul hidrografic al Jiului se găsesc lacurile de acumulare Fântânele,

Caraula și Bistreț.
Soluri
Solurile de pe teritoriul județului Dolj sunt în strânsă legătură cu roca, clima,

precum și cu vegetația și se grupează astfel:
• clasa argilovisoluri cu tipurile: soluri brune de pădure, soluri brun-roșcate
Solurile de pe de pădure, soluri argiloiluviale moderat podzolite;
teritoriul județului
• clasa molisoluri cu tipurile: cernoziomuri, cernoziomuri levigate,
Dolj sunt
cernoziomuri castanii, cernoziomuri carbonatice;
diversificate, fiind
• clasa solurilor neevoluate cu tipurile: soluri aluviale, soluri nisipoase, slab
în strânsă legătură
solidificate.
cu roca, clima și
vegetația
Clasa argilovisolurilor evoluează sub pădurea de stejar, cer și gârniță, pe
formațiuni geologice de argile, nisipuri și pietrișuri care alcătuiesc dealurile din
nordul județului. În sud, aceste soluri se întâlnesc în arealul localităților: Unirea,
Giubega, Perișor, Segarcea, Celaru. Această categorie de soluri se formează pe
luturi argiloase și sunt soluri fertile pentru majoritatea culturilor agricole, pentru
pomicultură și viticultură.
Clasa molisolurilor, cu cernoziomuri levigate și cernoziomuri ciocolatii, se

formează pe luturi loessoide, depozite luto-nisipoase sub vegetația de stepă și
silvostepă pe terasele mai înalte de la vest de Valea Desnățuiului și pe câmpul din
stânga Jiului unde nu sunt nisipuri.
Clasa solurilor neevoluate, prezente în lunca largă a Dunării și Jiului, se grupează

în soluri aluviale, care în multe porțiuni au evoluat spre cernoziomuri aluviale.
În Lunca Dunării prezența aluviunilor nisipoase și a nisipurilor spulberate de vânt

a determinat predominarea solurilor nisipoase în diferite grade de evoluție,
precum și a nisipurilor nesolidificate.

C R AI OVA
194
Clima
Radiația solară globală are valori medii anuale ridicate, în jur de 125-127
kcal/cm2, semestrului cald revenindu-i 90-92 kcal/cm2, iar celui rece 35 kcal/cm2.
Vântul. La Stația meteorologică Craiova, în vecinătatea suprafeței terestre, la

înălțimea de 10 m a giruetei, vântul bate cel mai frecvent dinspre vest și est,
aceste două direcții având o frecvență aproape egală și însumând aproximativ 44%
din numărul observațiilor. Vitezele medii cele mai ridicate aparțin acelorași
direcții (4,3 m/s pentru direcția E, 4,2 m/s pentru direcția V), iar viteza medie
anuală este de circa 3 m/s. Vântul bate cel mai intens în perioada martie-aprilie,
(4,7 m/s, din direcția E, în luna aprilie), iar vitezele medii cele mai mici (în jur de
1,0 m/s, din direcția S), se înregistrează în lunile noiembrie și decembrie.
Frecvența calmului atmosferic este de numai 23%.
Din punct de
vedere Trebuie remarcat faptul că, la nivel de topoclimat, configurația reliefului are o
topoclimatic, mare importanță pentru direcția vântului. Astfel, orientarea NNV-SSE a văii Jiului
Craiova și spațiul conferă circulației atmosferice din zona joasă a municipiului Craiova și a întregii
său funcțional se zone funcționale o componentă în același sens.
încadrează în
topoclimatul Precipitațiile atmosferice înregistrează, în ciuda uniformității reliefului,
etajului dealurilor diferențe sensibile de la un loc la altul. Cantitățile medii anuale cresc dinspre
joase, respectiv al partea joasă din sud, către dealurile din nord: 523,0 mm la Craiova, 529,0 mm la
câmpiilor înalte Brădești.
Cantitățile medii lunare cele mai mari cad în luna iunie (71,3 mm la Craiova și 62,9
mm la Brădești).
Cantitățile medii lunare cele mai mici cad în luna februarie: 28,2 mm la Craiova
sau martie (34,6 mm la Brădești. Cea mai mare parte a precipitațiilor cad în
semestrul cald, când aversele însoțite de descărcări electrice sunt frecvente.
Cantitățile maxime căzute în 24 de ore au însumat 85,0 mm la Craiova (29 august
1927), 87,9 mm la Brădești (20 iunie1954).
Stratul de zăpadă prezintă mari discontinuități atât în timp, cât și în spațiu.

Durata medie anuală este de 47,5 zile la Craiova, de peste 50,0 zile pe dealurile
din extremitatea nordică a județului Dolj. Grosimile medii decadice variază la
Craiova între 6,0 și 14,0 cm în ianuarie și februarie.
Din punct de vedere topoclimatic, Craiova și spațiul său funcțional se încadrează

în topoclimatul etajului dealurilor joase, respectiv al câmpiilor înalte. La scară
locală se pot deosebi topoclimate naturale, pentru care rolul predominant în
diferențierea regimului elementelor climatice îl au particularitățile suprafeței
active, în primul rând cele ale reliefului, și topoclimatele antropice, pentru care
nuanțarea climatului este datorată activităților umane.

C R AI OVA
195
Hidrologia Zonei Metropolitane Craiova
Sursă: Studiu de Mediu 1 – Studiu de fundamentare pentru PATZ, Zona Metropolitană Craiova

C R AI OVA
196
I.4.2. Poluarea urbană
Agenția Națională pentru Protecția Mediului arată că, în cursul anului 2014,
supravegherea calității aerului în județul Dolj s-a realizat prin intermediul
sistemului automat de monitorizare a calității aerului inclus în RNMCA, format din
Zonele critice sub
5 stații amplasate, conform criteriilor specifice prevăzute în prezent de Legea
aspectul poluării
104/2011, în aglomerarea Craiova.
atmosferice a Zonei
Funcționale a
Zonele critice sub aspectul poluării atmosferice a Zonei Funcționale a Polului de
Creștere Urbană Craiova sunt situate în apropierea unor artere rutiere intens
Urbană Craiova
circulate, a haldelor industriale și a depozitelor de deșeuri.
sunt situate în
apropierea unor
Punctele critice în privința poluării mediului la nivelul Zonei Funcționale a Polului
artere rutiere
de Creștere Urbană Craiova sunt:
intens circulate, a
- Platforma industrială Ișalnița;
haldelor industriale
- Platforma de Sud - Est (Electroputere, Ford, M.A.T. Reloc);
și a depozitelor de
- Pe Blvd. Nicolae Titulescu, Calea București și pe Blvd. Decebal din Craiova,
deșeuri
traficul rutier și cel feroviar poluează chimic și fonic atmosfera.
Prin specificul activităților desfășurate pe cele două platforme, este evacuată în

zonă - aer, apă, sol, vegetaţie şi aşezări umane şi mai departe, prin surse dirijate
şi nedirijate - o diversitate de noxe care afectează semnificativ calitatea tuturor
componentelor mediului.
Sursa de zgomot-industrie (persoane expuse)
Sursă: Doc. Mediul Urban, Sănătatea şi Calitatea Vieții, Raportul Județean Privind Starea Mediului, Anul 2014

C R AI OVA
197
Se impun, așadar, măsuri de protecție a mediului prin îmbunătăţirea sistemului de
evaluare a calităţii aerului, prognoză pe termen scurt şi mediu, și modernizarea
rețelei/sistemului pentru măsurarea noilor poluanți.
Energia este unul dintre cei mai importanţi factori ce prejudiciază mediul prin
diverse fenomene: creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră, poluarea mediului
cu hidrocarburi, stocarea pe termen lung a deşeurilor miniere şi nucleare,
despăduri în ritm alert etc.
Producția şi consumul de energie exercită presiuni considerabile asupra mediului,

care includ contribuții la schimbările climatice, deteriorarea ecosistemelor
naturale şi producerea de efecte negative asupra sănătății umane.
Impactul sectorului industrial asupra factorului de mediu aer se datorează:

• emisiilor atmosferice de gaze şi pulberi rezultate din procesele
tehnologice şi de producție;
Sunt necesare • pulberilor şi gazelor provenite din procesele de ardere;
măsuri de • producerii de deşeuri şi existenţei depozitelor de deşeuri industriale;
decongestionare a • producerii de deşeuri periculoase (şlamuri petroliere).
traficului urban
prin stimularea Principalele ramuri industriale cu impact semnificativ sunt: industria energetică;
traficului pe rute industria metalurgică (feroasă şi neferoasă); industria materialelor de construcţii;
ocolitoare, crearea industria chimică; industria alimentară; creşterea intensiva a animalelor; industria
de zone de parcare, constructoare de maşini; industria uşoară.
crearea zonelor
pietonale, crearea Industria energetică este reprezentată mai ales de Termocentrala Ișalnița și
infrastructurii și Termocentrala Craiova II, ce fac parte din grupul Complexului Energetic Oltenia
stimularea (CEO).
transportului
ecologic (ciclism, CE Oltenia a implementat instalații de desulfurare a gazelor de ardere și de
transport public) evacuare în slam dens a zgurii și cenușii rezultate în urma procesului de ardere a
cărbunelui. În cele două termocentrale din Zona Funcțională a Popului de Creștere,
s-au făcut investiții în proiecte de mediu ce au vizat implementarea instalațiilor
de desulfurare:
• Craiova II: grupurile energetice 1 si 2, instalație Funcțională din decembrie
2015;
• Ișalnița: grupurile energetice 7 și 8 instalație finalizată în 2014.
Pe lista de investiții la nivelul CEO se află în derulare următoarele proiecte:
• Sucursala Electrocentrale IȘALNIȚA:

1. Proiecte majore (desulfurare, slam dens, etc.)
– Mărirea stabilității depozitului de zgură și cenușă mal drept si mal stâng Jiu –
folosind tehnologia de fluid dens – supraînălțare depozite – Eșalonat până în 2020
2. Modernizari/ reabilitări capacități de producție energie
– Modernizare bloc energetic nr. 7 – modernizare preîncălzitori de aer rotativi – PIF
in 2016
• Sucursala Electrocentrale CRAIOVA II

1.Proiecte majore (desulfurare, slam dens, etc.)
– Instalație comună de desulfurare a gazelor de ardere aferentă grupurilor
energetice nr. 1 si 2 – Finalizare lucrări în anul 2015 și PIF în 2016

C R AI OVA
198
– Mărirea stabilității depozitului de zgură si cenușă Valea Mânăstirii folosind
tehnologia fluidului auto întăritor de zgura si cenușă – supraînălțare depozite –
Eșalonat până în 2029.
Activităţile din sectorul agricol au impact asupra mediului înconjurător, în special

asupra solului, prin cultivarea necorespunzătoare a terenurilor în pantă, prin
săraturarea şi deşertificarea pământurilor prost administrate sau compactizarea
solului, poluării prin utilizarea excesivă a pesticidelor (folosite la combaterea
dăunătorilor) şi îngrăşămintelor (folosite la fertilizarea solurilor), prin pătrunderea
poluanţilor din sol în stratul freatic favorizată şi de practicarea inadecvată a
irigaţiilor.
Aplicarea de produse chimice (pesticide), cu scopul combaterii bolilor, insectelor,

rozătoarelor, nematozilor și a buruienilor din culturile agricole și plantațiile pomi-
viticole, de către persoane slab instruite, în cantități și concentrații prea mari, la
momente nepotrivite și prin folosirea unor produse cu grad ridicat de toxicitate și
remanență îndelungată are multiple efecte negative asupra plantelor, animalelor
și omului prin alimentația de zi cu zi.
În același timp, depozitarea necontrolată a gunoiului rezultat în urma activităților

agricole desfășurate atât în cadrul unor companii, cât și în numeroasele gospodării
particulare au ca efecte negative scurgerea acestora în firele de apă curgătoare,
precum și infestarea cu nitrați a apelor freatice, care ulterior ajung la consumatori
sub formă de apă potabilă.
Poluarea acustică
În municipiul Craiova, sursele de poluare acustică cele mai importante sunt

următoarele: traficul rutier, activitatea industrială, manifestările cultural-
sportive, restaurante şi discoteci în aer liber ori mixte, traficul feroviar şi într-o
măsură mai mică traficul aerian.
Traficul auto este o altă sursă de poluare importantă, ce contribuie la calitatea

aerului și implicit, la calitatea vieții locuitorilor din municipiul Craiova și din
localitățile aflate pe marile artere de circulație.
Sunt necesare măsuri de decongestionare a traficului urban prin stimularea

traficului pe rute ocolitoare, crearea de zone de parcare, crearea zonelor
pietonale, crearea infrastructurii și stimularea transportului ecologic (ciclism,
transport public).

C R AI OVA
199
C R AI OVA
200
Conform Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, transportul rutier de
călători are o evoluție ascendentă, numărul autovehiculelor a crescut faţă de
Transportul rutier extinderea şi modernizarea drumurilor publice, aceasta exercitând asupra
de călători are o mediului o presiune ridicată. Pentru perioada 2010 – 2014 se constată că, odată cu
evoluție scăderea ponderii utilizării transportului feroviar al călătorilor, creşte ponderea
ascendentă, transportului rutier.
numărul
autovehiculelor Traficul rutier generează nivele ridicate de disconfort acustic pe direcţiile
crescând față de principale ale fluxurilor de circulaţie: intrările dinspre Timişoara, Bucureşti,
extinderea şi Calafat și Bechet, rocada de vest-nord-est şi artera principală din interiorul
modernizarea oraşului: Calea Bucureşti - Calea Severinului.
drumurilor publice
Cele mai circulate intersecţii (artere) sunt: Km 0, Universitate, Piaţa Centrală,
PECO Severinului, Staţia RA – Plaiul Vulcăneşti, Pasaj Electroputere – Electroputere
Parc, Piaţa Gării, Strada Râului – Strada Brestei, Ciupercă, Zona Spitalul nr. 1,
intersecţia AI Cuza – Calea Bucureşti (McDonalds), diverse intersecţii din cartierul
Craioviţa Nouă.
Pe teritoriul
întregii zone În zona municipiului Craiova traficul aerian civil este scăzut, iar aplicaţiile
funcționale, militare (câteva într-un an) se desfășoară de regulă ziua.
capacitatea de
transport public Potrivit datelor furnizate de reprezentanții primăriilor unităților componente ale
este de 16.997 ZMC, în studiul Evaluarea nevoilor de dezvoltare pe termen mediu și lung la nivelul
locuri, 96,5% dintre ZMC și identificarea perspectivelor de dezvoltare, de servicii de transport public
acestea fiind doar beneficiază, 6 localități: municipiul Craiova și comunele Breasta, Mischii, Șimnicu
în municipiul de Sus, Țuglui și Vârvoru de Jos. Pe teritoriul întregii zone funcționale, capacitatea
Craiova. de transport public este de 16.997 locuri, 96,5% dintre acestea fiind doar în
municipiul Craiova.
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2015,

Extinderea transportul public din municipiul Craiova dispunea de 29 de tramvaie și 210
accelerată a autobuze și microbuze. O necesitate pentru reducerea poluării urbane o reprezintă
zonelor dezvoltarea sistemului de transport public la nivelul Zonei Funcționale, prin
rezidențiale în dezvoltarea infrastructurii (drumuri, stații, refugii, etc.) și prin extinderea
localitățile Zonei rutelor/traseelor către localitățile din proximitatea municipiului. Totodată, este
Funcționale din necesară eficientizarea sistemului de transport public municipal prin dezvoltarea
proximitatea de soluții logistice adecvate: modernizarea mijloacelor de transport în comun,
municipiului reducerea gradului de poluare cauzat de mijloacele de transport în comun,
Craiova pun modernizarea stațiilor de călători, reabilitarea căilor de rulare, etc.
presiune asupra
calității mediului, Extinderea accelerată a zonelor rezidențiale în localitățile Zonei Funcționale din
mai ales prin proximitatea municipiului Craiova pun presiune asupra calității mediului, mai ales
rețelele tehnico- prin rețelele tehnico-edilitare și capacitatea acestora.
edilitare și
capacitatea
acestora

C R AI OVA
201
Evoluția lungimii totale simple a rețelei de canalizare de la nivelul Polului de Creștere
Craiova, în perioada 2005 - 2015
km lungime
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Județul Dolj 539,2 539,2 550,4 550,4 550,4 565,4 595,5 603,1 626,2 684,2 712,4
ZFU Craiova 455,8 455,8 455,8 455,8 455,8 471,9 486 490 500,7 502,6 502,6
Municipiul
Craiova
434 434 434 434 434 434 434 438 438 438 438
Oraș Filiași 17 17 17 17 17 17 17 17 17 17,4 17,4
Oraș
Segarcea
4,8 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8 4,8 5,5 5,5
Ișalnița : : : : : : : : 7,5 7,5 7,5
Vârvoru de
Jos
: : : : : 16,1 16,1 16,1 19,3 20,1 20,1
Goiești : : : : : : 14,1 14,1 14,1 14,1 14,1
: lipsă date Sursă date: INS
Sursa de zgomot-traficul feroviar(persoane expuse)
Sursa: Doc. Mediul Urban, Sănătatea Şi Calitatea Vieţii, Raportul Județean Privind Starea Mediului, Anul 2014

C R AI OVA
202
Canalizarea
Supravegherea calităţii apei potabile din judeţul Dolj se realizează de către

Direcţia de Sănătate Publică Dolj prin Colectivul Igiena Mediului din cadrul
Serviciului de evaluare factori de risc din mediul de viaţă şi de muncă.
Conform INS, doar Rețelele de preluare a apelor uzate și de epurare a acestora reprezintă și în
6 localități din cele prezent o importanță majoră pentru protecția mediului înconjurător și calitatea
29 membre Zonei vieții a locuitorilor.
Funcționale a
Polului de Creștere Conform Institutului Național de Statistică, doar 6 localități din cele 29 membre
Urbană Craiova, Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova, dispun de rețea de
dispun de rețea de canalizare, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică pentru
canalizare anul 2015. Sunt absolut necesare investiții în dezvoltarea rețelei de preluare a
apelor menajere și modernizare/creare a stațiilor de epurare, cu debitul
corespunzător.
Riscurile naturale
Calitatea vieții locuitorilor din zona Funcțională este afectată de riscurile

naturale, cum sunt inundațiile, alunecările de teren sau seceta.
Situată pe cursul râului Jiu, între Podișul Getic și Câmpia Dunării, Zona Funcțională
a Polului de Creștere Urbană Craiova este expusă deopotrivă riscului de inundație
și de secetă, de alunecări de teren, dar și de cutremure.
Un grad mai ridicat Conform studiului Evaluarea nevoilor de dezvoltare pe termen mediu și lung la
de producere a nivelul ZMC și identificarea perspectivelor de dezvoltare, din cele 24 localități
inundațiilor există componente ale Zonei Metropolitane, 19 riscă să fie afectate de inundații, 10 de
la nord de alunecări de teren, 16 de secetă, iar 9 de cutremure.
municipiul Craiova,
pe malul drept al Un grad mai ridicat de producere a inundațiilor există la nord de municipiul
Jiului și în Craiova, pe malul drept al Jiului și în apropierea confluenței acestuia cu râul
apropierea Amaradia, în comunele Almăj, Coțofenii din Față și Ișalnița. Localități pentru care
confluenței există un risc ridicat de apariție a inundațiilor și în care sunt zone afectate de un
acestuia cu râul exces de apă sunt situate pe cursul Jiului sau în apropierea acestuia (Filiași,
Amaradia, în Breasta, Bucovăț, Predești, Terpezița și Vârvoru de Jos).
comunele Almăj,
Coțofenii din Față Degradarea solurilor din județul Dolj a apărut ca urmare a defrișărilor masive și a
și Ișalnița ploilor abundente, triunghiul Sadova – Bechet – Corabia fiind cunoscut tocmai din
cauza apariției fenomenului de deșertificare.
Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului Dolj, 3,5% (20.707 ha) din terenurile
agricole ale județului Dolj sunt afectate de eroziune, 3,5% (14.650 ha) - de
deșertificare, 0,2% (1.324 ha) - de alunecări de teren, 2,5% (14.400 ha) sunt
afectate de exces de umiditate, 39,5% (233.381 ha) sunt terenuri cu soluri acide,
iar 0,9% (5.200 ha) sunt terenuri fără vegetație sau vegetație degradată.
Anul 2014 s-a caracterizat ca fiind un an cu fenomene extreme din punct de vedere
al cantităţilor de precipitaţii însemnate cantitativ şi uneori sub formă de aversă.

C R AI OVA
203
Astfel, s-au produs creşteri semnificative de niveluri şi debite pe cursurile de apă:
Jiu, Raznic, Mereţel, Terpeziţa, Teslui, dar şi scurgeri de pe versanţi şi băltiri.
În lunile martie, aprilie și mai 2014 au avut loc o serie de inundații semnificative,
printre localitățile afectate se numără și orașul Filiași (satele: Balta, Fratoştisa si
oraş Filiaşi) și comunele Coţofenii din Dos (sat Coţofenii din Dos), Calopăr (sat
Calopăr), Şiminicul de Sus (satele: Leşiile, Cornetul, Mileşti), Ţuglui (sat Ţuglui),
Breasta (sat Crovna), Mischii (sat Mischii), Predeşti (sat Predeşti), Pieleşti (satele:
Pieleşti, Câmpeni), Robăneşti (sat Bojoiu),Teslui (sat Preajba de Pădure) și Vârvoru
de Jos (satele: Gabru, Vârvoru de Sus, Bujoru, Criva, Dobromira, Ciutura, Drăgoia,
Vârvoru de Jos), Şimnicu de Sus (sat Şimnicu de Sus).
În această perioadă au fost afectate de inundaţii următoarele obiective: case,

gospodării, teren arabil, obiective sociale, păduri, păşuni, fâneţe, drumul
județean, drumuri comunale, poduri, fântâni, sere şi lucrări hidrotehnice.
Potrivit APM Dolj, La postul de observație Podari, în aval de zona în care Jiul nu mai primește niciun
3,5% din terenurile afluent spre a-i modifica debitul (dar se pot înregistra mai mult pierderi prin
agricole ale evaporație, infiltrare și consum), în anii 1945, 1947 și 1948 s-au înregistrat debite
județului Dolj sunt medii anuale de numai 49,48 şi 42 m 3/s, dar cel mai mic debit mediu anual
afectate de cunoscut este cel din 1943, de numai 23 m3/s.
eroziune, 3,5% - de
deșertificare, 0,2% În vederea diminuării riscurilor de producere a inundațiilor în zonele critice, sunt
- de alunecări de necesare măsuri specifice:
teren, 2,5% sunt • amenajarea unor sectoare ale cursurilor de apă;
afectate de exces • consolidări de maluri;
de umiditate, iar • îndiguiri pe sectoarele potențial inundabile;
39,5% sunt terenuri • punerea în siguranță a unor lucrări existente.
cu soluri acide
Inundațiile produse în ultimii ani au evidențiat necesitatea utilizării unui mix de
acțiuni și lucrări atât structurale cât și nestructurale:
• infrastructuri verzi precum împăduririle, stabilirea unor zone inundabile
controlat, impunerea unor practici agricole care să reducă viiturile,
sistematizarea teritoriului (inclusiv măsuri de interzicere a construcţiilor ori
a defrişărilor în anumite zone), măsuri bazate pe ecosisteme;
• construirea ori reabilitarea infrastructurii de reducere a riscului de inundaţii
care vor include cu prioritate investiţii pentru stocarea/ devierea apelor
provenite de la inundaţii, regularizări de albii şi apărări de maluri,
• actualizarea/ completarea hărţilor de hazard şi risc la inundaţii;
• dezvoltarea de studii, metodologii, evaluări și rapoarte.

C R AI OVA
204
Localitățile Zonei Metropolitane Craiova supuse riscurilor naturale
Tipul de risc
Localitate Alunecări de
Inundație Secetă Cutremure
teren
Almăj x x x x
Brădești
Breasta x x
Bucovăț x x x x
Calopăr x x x
Cârcea
Coșoveni x x
Coțofenii din Față x
Filiași x x x x
Ghercești x x
Ișalnița x x x
Malu Mare x
Mischii x x x x
Municipiul Craiova
Murgași x x x
Pielești x x x
Predești x
Segarcea x x x
Șimnicu de Sus x
Teasc x x
Terpezița x x x
Țuglui x x x x
Vârvoru de Jos x x
Vela x x
Sursa datelor: Primăriile localităților membre ZMC, Evaluarea nevoilor de dezvoltare pe termen mediu și
lung la nivelul ZMC și identificarea perspectivelor de dezvoltare

C R AI OVA
205
I.4.3. Spații verzi din mediul urban
În anul 2015, Zona Funcțională de Creștere Urbană Craiova, deține o suprafață a

spațiilor verzi de 1.120 ha. Comparativ cu anii precedenți, nu s-a înregistrat nicio
modificare semnificativă a acestor suprafețe (+0,1% în 2015 față de 2014 și +0,9%
în 2015 față anul 2000).
În municipiul Craiova se găsește 92,9% din suprafața spațiilor verzi din mediul
urban al Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova, în orașul Filiași
5,4%, iar în orașul Segarcea, 1,8%. Suprafața spațiilor verzi din mediul urban al
Zonei Funcționale reprezintă 90,2% din suprafața totală a spațiilor verzi de la nivel
județean.
În municipiul Suprafața spațiilor verzi din județul Dolj-mediul

Craiova se găsește urban*, în anul 2015
Ha *Zona funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova Mp
92,9% din suprafața
33,9 40,0
spațiilor verzi din 1400 1241 32,4
35,0
mediul urban al 1200 1040 30,0
24,8
Zonei Funcționale a 1000 25,0
800 17,6
Polului de Creștere 20,0
Urbană Craiova, în 600 15,0
orașul Filiași 5,4%, 400 10,0
200 60 20 5,0
iar în orașul
0 0,0
Segarcea, 1,8% Județul Dolj Municipiul Craiova Oraș Filiași Oraș Segarcea
Zona funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova (27,2 mp/loc uitor)
Suprafața totală spații verzi (Ha) Suprafața spații verzi (mp/loc)

Sursă date: INS
Raportat la numărul de locuitori din cele trei centre urbane ale zonei, suprafața
spațiilor verzi ce îi revine unei persoane, în anul 2015, este de 33,6 m 2, valoare
aproape dublă celei înregistrate la nivel județean, de 17,6 m 2/locuitor. Suprafața
spațiilor verzi ce revine unui locuitor în anul 2015 este cu 0,4% mai mare
comparativ cu anul precedent și cu 3,6% comparativ cu anul 2000 (32,4
m2/locuitor).
Raportat la populația totală a Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană

Raportat la Craiova, suprafața spațiilor verzi aferentă unui locuitor este de 27,2 m 2 conform
populația totală a datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în anul 2015.
Zonei Funcționale a
Polului de Creștere Potrivit Primăriilor membre participante la studiul Evaluarea nevoilor de
Urbană Craiova, dezvoltare pe termen mediu și lung la nivelul ZMC și identificarea perspectivelor
suprafața spațiilor de dezvoltare, la nivel metropolitan sunt necesare investiții de modernizare a cel
verzi aferentă unui puțin 15,8 ha de spații verzi, și de înființare a altora pe 30,38 ha.
locuitor este de
27,2 m2 Starea generală a spațiilor verzi, în opinia reprezentanților locali ai Zonei
Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova este una de nivel mediu, nici
bună, dar nici proastă.

C R AI OVA
206
Evoluția suprafeței de spații verzi la nivelul Zonei
Funcționale de Creștere Urbană Craiova,
1.120
1.120
1.119
1.119
1.117
1.117
1.111
1.111
1.111
1.111
1.111
1.111
1.111
1.111
1.111
1.110
1150 40,0
1100 35,0
1050
33,6
33,4
30,0
33,3
33,1
32,9
32,9
32,7
32,6
32,5
32,5
32,5
32,4
32,4
32,4
32,4
32,4
1000
25,0
950
20,0
900
850 15,0
800 10,0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Supr afața totală spații ver zi (Ha)
Supr afața spații ver zi (mp/loc) - r apor tat la număr ul de locuitor i din cele tr ei centr e ur bane ale zonei
Sursă date: INS
Suprafața totală a pădurilor și a vegetației forestiere a județului Dolj, potrivit

datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, a fost, în anul 2014, de 85.308
Suprafața totală a ha, din care 22,9% în Zona Metropolitană (19.557 ha) și 26,0% în Zona Funcțională
pădurilor și a a Polului de Creștere Urbană Craiova (22.174 ha).
vegetației
forestiere a Localitatea Bucovăț are cea mai întinsă suprafață ocupată de păduri raportată la
județului Dolj, suprafața fondului funciar, de 39,1%, fiind urmată de Murgași (35,3%), Calopăr
potrivit INS, a fost, (29,9%) și Vârvoru de Jos (22,9%). În municipiul Craiova, 6,1% din suprafață este
în anul 2014, de ocupată de păduri, în Mischii 1,6%, iar în Robănești și în orașul Segarcea, doar 1,4%,
85.308 ha, din care respectiv 0,2% din fondul funciar.
22,9% în Zona
Metropolitană În comuna Podari, ce aparține Zonei Funcționale, pădurile și altă vegetație
(19.557 ha) și 26,0% forestieră reprezintă 5,3% din fondul funciar.
în Zona funcțională
a Polului de Cele mai importante spații verzi și parcuri, deosebit de valoroase și ca monumente
Creștere Urbană de arhitectură peisajeră sunt:
Craiova (22.174 ha)
1. Parcul Romanescu - unul dintre obiectivele emblematice al Craiovei formând
un ansamblu complex desfășurat pe mai mult de 96 ha, inaugurat în februarie 1903
și considerat unul dintre cele mai reprezentative monumente de artă peisajeră din
România. Este amplasat în zona de sud a Craiovei la capătul străzii centrale a
orașului – calea Unirii, în cartierul 1 Mai.
2. Parcul Tineretului (fost Lunca Jiului) se întinde pe o suprafață de 150 ha cu o

mare biodiversitate în care drumurile și aleile asfaltate ocupă 5% din întreaga
suprafață. Parcul Lunca Jiului se remarcă prin potențialul peisagistic forestier
completat, pentru vizitare și agrement, cu drumuri, alei, terenuri sportive,
camping, opere de artă sculpturale.
3. Parcul Sf. Dumitru (Grădina Băniei) este un exemplu de integrare a unor

obiective aparținând sit-ului istoric al Craiovei (Casa Băniei, Catedrala
Mitropolitană Sf. Dumitru) într-un ansamblu cu spațiu verde amenajat sub forma
unei grădini publice pe 23 800 mp

C R AI OVA
207
4. Grădina Unirii (English Park) ocupă o suprafață de 4670 mp și este amplasată
în centrul orașului, în față clădirii unde funcționează Primăria Craiova. Evidențiază
modalitatea de armonizare, pe un areal limitat, patrulateric a unui ansamblu
emblematic de clădiri ale Craiovei (Primăria, Prefectura ș.a.).
5. Parcul Teatrului Național, recent reabilitat ca urmare a amenajării parcării

subterane din zona Teatrului. Amenajarea peisagistică a avut în vedere crearea
spațiilor verzi care să pună în valoare amplasamentul Teatrului Marin Sorescu,
dând o notă de armonie peisajului urban, prin realizarea de alei pietonale, trotuare
și acces carosabil, plantarea de gazon, plante decorative, grupări de arbuști și
arbori. De asemenea, statuile aflate în spațiile verzi din Parcul Teatrului Național
Craiova au fost reamplasate pe teren.
6. Grădina Botanică, amplasată în nord-vestul părții centrale a Craiovei a fost

concepută ca o mică replică pentru ceea ce era Parcul Romanescu din sudul
orașului. Gradina Botanica din Craiova, desfășurată pe 16 ha, se află în topul
grădinilor botanice din România alături de cele din Cluj Napoca, București și Iași,
luându-se în considerare suprafața și frumusețea grădinii.
7. Parcul Crizantemelor este situat în partea de sud-est a orașului, în cartierul

Pușkin, care poate fi descris ca fiind o zonă liniștită, ornată cu arbori și arbuști
decorativi asemănători celor din aria municipiului. În centrul parcului se află un
bust ridicat în memoria poetului Traian Demetrescu.
8. Grădina Trandafirilor sau Grădina Frații Buzești. Inițial, a fost numită Grădina
Băniei datorită amplasării în vatra veche a Craiovei, unde sunt așezate Casa Băniei
și catedrala Sfântul Dumitru.
9. Grădina Mihai Bravu este situată în fața Facultății de Agronomie și a

Tribunalului Județean Dolj (fostă casă a boierului Glogoveanu). În fața parcului se
află statuia lui Tudor Vladimirescu iar în interior un bust al lui Nicolae Titulescu,
diplomat și om politic de importanță europeană.
10. Parcul 1 Mai se află în partea de sud sud-vest a orașului, amenajat pe o

suprafață de 3,2 ha cu plantarea de arbori (stejari, tei, castani, platani, pini) și
specii de arbuști.
11. Parcul Hanul Doctorului se află situat în partea de est a orașului cu acces la
drumul E576 dinspre București. În anii 1980 bazinul hidrografic al pârâului Valea
Hanul Doctorului de 2,4 km2 și lung de 800 m a fost transformat într-un frumos
parc cu alei pietonale, un complex hotelier, ștrand și camping.
12. Parcul Craiovița se află în partea de vest a orașului și cuprinde în perimetrul

său vechea Baltă Craiovița, restrânsă în dimensiunile ei de astăzi de repetate
lucrări de asanare, îndiguire și canalizare coordonate de Primăria Craiova.
13. Parcul Cornițoiu se află în partea de nord a orașului.
Suprafața sa de 24 ha se suprapune peste valea mlăștinoasă a pârâului Cornițoiu

care își are izvoarele la contactul morfologic între terasa înaltă și cea superioară.

C R AI OVA
208
I.4.4. Managementul deșeurilor
Principiile dezvoltării durabile se opun eliminării prin depozitare sau ardere a

deșeurilor, deoarece acestea reprezintă pierderi de materie și energie, dar
organizarea precară a serviciilor de salubritate, mai ales în mediul rural, are un
impact negativ asupra mediului înconjurător.
Potrivit Raportului privind Starea Mediului publicat de Agenția Pentru Protecția

Mediului Dolj, în anul 2015, la nivelul județului Dolj există 5 depozite municipale
de deșeuri neconforme, care și-au sistat activitatea de depozitare. În mediul rural
au fost inventariate 309 amplasamente de depozitare a deșeurilor având impact
negativ asupra calității factorilor de mediu, a căror activitate a fost sistată în luna
iulie 2009.
Singurul depozit conform pentru depozitarea deșeurilor nepericuloase, tip ”b”

(deșeuri municipale), funcționează din iunie 2006, depozit construit de SC
SYSTEMA ECOLOGIC SRL, ca urmare a contractului de asociere nr. 17/05.06.2002
Depozitul de
încheiat cu Consiliul Local Craiova (care a pus la dispoziție spațiul necesar).
deşeuri solide
Suprafața totală inițiala destinată depozitului a fost de 49,38 ha cu o capacitate
urbane şi
de cca. 6.000.000 m³, din care au fost cedate 5 ha pentru construcția viitoarelor
industriale
stații de sortare și compostare din Craiova. Durata estimată de funcționare este
asimilabile,
de cca.30 de ani, acesta având capacitatea necesară pentru a prelua deșeurile
MOFLENI, este
municipale generate la nivelul întregului județ.
singurul depozit
construit conform
Cele trei depozitele de zgură şi cenuşă aparţinând Complexului Energetic Craiova
normelor în
şi-au îmbunătăţit tehnologia de depozitare, iar începând cu luna septembrie 2010,
vigoare, celelalte
au trecut la depozitarea zgurii şi cenuşii în tehnologia fluidului dens, astfel
depozite existente
reducându-se poluarea prin antrenarea zgurii şi cenușii.
sunt neconforme,
nu deţin instalaţie
De asemenea, la nivelul judeţului există Depozitul ecologic de şlamuri şi nămoluri
de colectare
Işalniţa aparţinând SC FORD Romania SA, depozit care a sistat depozitarea din anul
levigat şi nici
2009 şi depozitul de deşeuri nepericuloase aparţinând SNP PETROM - SUCURSALA
instalaţie de
Craiova , care a sistat activitatea în anul 2008; în prezent cele două depozite sunt
colectare gaz de
monitorizate post - închidere.
depozit
Calendarul de sistare a activității pentru depozitele neconforme clasa „b”
din județul Dolj
Termen de închidere
Depozit/ Localitate
Nr.crt (conform HG 349/205)
1. Mofleni-Craiova 1970/2005
2. Băilești 1970/2008
3. Calafat 1960/2010
4. Segarcea 1985/2015
5. Filiaşi 1965/2017
Sursă date: ANPM

C R AI OVA
209
Depozitele de la Craiova şi Băileşti au fost închise şi reabilitate în timp ce
depozitele de la Calafat, Filiaşi şi Segarcea vor fi închise şi reabilitate prin
proiectul finanţat prin POS Mediu.
La nivelul anului 2014 s-a colectat o cantitate de 110.162,5 tone de deşeuri

La nivelul anului municipale, aceasta fiind transferată către depozitele de deşeuri municipale
2010, circa 95% din autorizate. Cantitatea de deşeuri depozitată pe depozitele neconforme este în
cantitatea de scădere. În ceea ce priveşte sistemul de colectare a deşeurilor menajere, metoda
deşeuri municipale tradiţională de colectare în amestec este cea mai frecventă, deţinând o pondere
(exclusiv deşeurile de aproximativ 96% din deşeurile menajere şi asimilabile colectate. Colectarea
din construcţii şi separată a deşeurilor are încă o pondere redusă, fiind în curs de extindere.
demolări),
colectată de La nivelul anului 2010, circa 95% din cantitatea de deşeuri municipale (exclusiv
operatorii de deşeurile din construcţii şi demolări), colectată de operatorii de salubrizare, a fost
salubrizare, a fost eliminată prin depozitare, ratele de reciclare şi valorificare a acestor tipuri de
eliminată prin deşeuri fiind încă foarte reduse. Deșeurile municipale conțin multe materiale
depozitare, ratele pentru care reciclarea este benefică mediului.
de reciclare şi
valorificare a Conform Raportului județean Dolj privind Starea Mediului, în anul 2014, cantitatea
acestor tipuri de de deşeuri municipale colectată prin intermediul serviciilor proprii specializate ale
deşeuri fiind încă primăriilor sau ale firmelor de firmelor de salubritate, în anul 2014, a fost de
foarte reduse. 140.160,1 tone.
Faţă de cantitatea de deşeuri municipale generată în anul 2013, în 2014 aceasta a

înregistrat o scădere de aproximativ 24%. Pe fondul crizei economice, consumul
mai redus a dus la generarea unei cantităţi mai mici de deşeuri atât de la populaţie
cât şi din sectorul economic.
Cu toate acestea, problema deșeurilor depozitate necorespunzător în zonele verzi

și pe albiile apelor ale Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova este
de actualitate. Depozitarea și gestionarea deșeurilor afectează calitatea factorilor
de mediu, a solului și apele prin infiltrarea levigatului în sol, subsol, până la apele
subterane și de suprafață, iar aerul prin zgura și cenușa produse de termocentrale.
Conform studiului Evaluarea nevoilor de dezvoltare pe termen mediu și lung la

nivelul ZMC și identificarea perspectivelor de dezvoltare, în Zona Metropolitană
sunt necesare investiții pentru achiziția a 7.530 de europubele, 967
eurocontainere, 15 autoutilitare și 51 platforme de colectare.
În ceea ce privește starea generală a serviciului de salubritate, conform aprecierii

reprezentanților Primăriilor componente ale Zonei Metropolitane Craiova, aceasta
este una destul de proastă, spre medie (apreciere exprimată în cadrul Sondajului
de opinie realizat în rândul Primăriilor ZMC în procesul de realizare a documentului
„Evaluarea nevoilor de dezvoltare pe termen mediu și lung la nivelul ZMC și
identificarea perspectivelor de dezvoltare”, 2015).
Potrivit datelor furnizate de reprezentanții primăriilor componente ale Zonei

Metropolitane Craiova, servicii de salubritate sunt prestate la nivelul municipiului
Craiova, a orașelor Filiași și Segarcea și în comunele Almăj, Cârcea, Pielești și
Vârvoru de Jos, de firme locale sau județene.

C R AI OVA
210
Numărul gospodăriilor deservite de serviciile de salubritate era, în anul 2013, de
5.135, reprezentând doar 3,8% din numărul total de gospodării ale zonei.
La nivel metropolitan, conform datelor furnizate de primării, se găsesc 25.759

europubele, 2.044 eurocontainere, 53 autoutilitare și 378 platforme de colectare
a deșeurilor.
I.4.5. Resurse alternative de producere a

energiei
Partea de sud a Utilizarea resurselor alternative includ energia hidroelectrică, eoliană, solară,
Zonei Funcționale a nucleară dar şi exploatarea biomaselor şi mareelor. Zona Funcțională a Polului de
Polului de Creștere Creștere Urbană Craiova se încadrează într-o regiune cu potențial foarte mare
Urbană Craiova pentru dezvoltarea energiei pe bază de biomasă, potențialul energetic tehnic al
reprezintă o zonă biomasei în Câmpia de Sud fiind de 126.639 TJ (circa 24,4% din totalul național).
cu potențial eolian Potențialul de energie pe bază de biomasă se datorează, în primul rând, biomasei
ce poate fi utilizat agricole, toată regiunea de sud a țării fiind axată pe agricultură.
în mod rentabil,
viteza medie Datorită amplasării în spațiul geografic, Zona Funcțională a Polului de Creștere
anuală a vântului Urbană Craiova, parte din Regiunea Sud-Vest Oltenia se numără printre zonele cu
situându-se în jurul cel mai mare potențial exploatabil în captarea energiei solare – una dintre cele
a 6 m/s mai sigure resurse regenerabile – încadrându-se în zona roșie.
Producerea energiei electrice prin arderea cărbunelui extras din Regiune

(termocentrala Ișalnița și Craiova) și prin utilizarea căderilor de apă
(Hidrocentralele de pe Dunăre –Porțile de Fier I și II), contribuie la formarea
importanței Regiunii unde se produce energie electrică în România.
Uniunea Europeană a sugerat României acordarea unei atenții deosebite pentru

În contextul sporirea producției de energie eoliană întrucât, conform unui studiu realizat,
judeţului Dolj, potențialul eolian al țării este cel mai mare din sud-estul Europei și al doilea din
energia eoliană şi Europa. În acest scop, au fost făcute investiții pentru modernizarea centralelor
exploatarea electrice deja existente, construirea unora noi și îmbunătățirea rețelei de
biomaselor ar distribuție, atât pentru a facilita distribuirea energiei electrice către consumatori
putea fi două interni, cât și pentru a facilita exportul energiei electrice către statele vecine.
soluţii viabile
pentru producerea În ceea ce privește potențialul de producere a microhidroenergiei, există potențial
de energie. în primul rând în cadrul localităților traversate de Jiu: Filiași, Brădești, Ișalnița,
Soluţiile tehnice ar Breasta, Bucovăț, Craiova, Malu Mare, Țuglui și Teasc.
putea fi studiate
prin intermediul Partea de sud a Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova reprezintă
activităţilor de o zonă cu potențial eolian ce poate fi utilizat în mod rentabil, viteza medie anuală
cercetare în a vântului situându-se în jurul a 6 m/s. În localitățile din nordul zonei, viteza medie
domeniu anuală a vântului se situează în jurul a 4 m/s.

C R AI OVA
211
000
Sursa: Agenția Națională pentru Protecția Mediului
În zona Filiași, Mischii și Pleșoi există parcuri fotovoltaice, acest tip de investiții
sunt binevenite în Zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova, luând în
considerare potențialul existent și preocupările privind poluarea derivată din
producţia de energie ce sunt din ce în ce mai importante în toată Uniunea
Europeană, iar dezbaterea cu privire la sursele alternative de energie este actuală
şi deschisă.
În contextul judeţului Dolj, energia eoliană şi exploatarea biomaselor ar putea fi

două soluţii viabile pentru producerea de energie. Soluţiile tehnice ar putea fi
studiate prin intermediul activităţilor de cercetare în domeniu.
Lansată în ianuarie 2008 de către Comisia Europeană, Convenția Primarilor este

recunoscută ca un exemplu de succes al guvernanței pe mai multe niveluri, și, ca
un pas important spre atingerea obiectivelor UE pentru 2020.
Indiferent de mărimea sau localizarea lor pe harta lumii, semnatarii Convenției

au un obiectiv comun: un mediu stabil din punct de vedere sustenabil, social și
economic pentru cetățenii lor.
Prin angajamentul lor, semnatarii Convenţiei îşi propun, în mod voluntar,

atingerea şi depăşirea obiectivului Uniunii Europene de reducere cu 20% a emisiilor
de CO2 până în 2020, prin creşterea eficienţei energetice şi utilizarea surselor de
energie regenerabilă în teritoriile lor.
Reducerea cu 20% a emisiilor de CO2 până în 2020, creșterea ponderii surselor de

energie regenerabile până la 20% și creşterea cu 20% a eficienţei energetice sunt
țintele unuia din cele 5 obiective majore ale Strategiei Europa 2020, respectiv
obiectivul „schimbările climatice și utilizarea durabilă a energiei”.

C R AI OVA
212
Principalele nevoi identificate la nivelul Zonei Funcționale a Polului de Creștere
Urbană Craiova sunt:
- Reducerea consumului de energie cu prioritate în sectorul rezidențial;
- Reducerea emisiilor de CO2 generate de consumul de cărbune și lemn de foc
în sectorul rezidențial (dat fiind factorii de emisie a CO2 mai mari decât în
cazul utilizării combustibilului biomasă sau gazul natural);
- Creșterea ponderii de utilizare ca sursă de energie pentru consumul final al
gazului natural;
- Reducerea consumului de combustibil utilizat la deplasarea autovehiculelor
pe infrastructura rutieră locală, județeană, Funcțională, implicit a emisiilor
Provocările legate de CO2 asociate acestuia;
de climă și de - Ponderea importantă a consumului clădirilor și instalațiilor din ,,ruralul”
resurse necesită Zonei Funcționale în consumul de energie finală, emisiile de CO 2 generate în
adoptarea unor acest teritoriu reprezentând 39% din totalul înregistrat la nivel de ZMC;
măsuri drastice și - Îmbunătățirea eficienței conversiei energetice a combustibilului în
efectele pozitive echipamentele și instalațiile din dotarea caselor situate în ruralul Zonei
nu pot fi obținute Funcționale;
decât printr-o - Limitarea utilizării lemnului de foc provenit din surse fără garanție de origine;
acţiune colectivă - Nivelul diferit al eficienţei energetice a clădirilor și instalaţiilor publice din
care să implice un administrații publice partenere;
efort coordonat la - Abordare individualizată și specifică fiecărei UAT parteneră;
toate nivelurile - Stabilirea indicatorilor de performanță și monitorizare ai realizării
(internațional, obiectivelor Planului de Acțiune, respectiv consumul final de energie anual și
european, naţional, emisiile de CO2 asociate acestuia.
regional şi local) și
contribuția vitală a Comisia Europeană, prin Strategia 2020, reafirmă că provocările legate de climă și
cetățenilor de resurse necesită adoptarea unor măsuri drastice și efectele pozitive nu pot fi
obținute decât printr-o acţiune colectivă care să implice un efort coordonat la
toate nivelurile (internațional, european, naţional, regional şi local) și contribuția
vitală a cetățenilor. Conform reprezentanților localităților membre Zonei
Funcționale urbane, sunt necesare următoarele investiții pentru îmbunătățirea
condițiilor de mediu:
- Decolmatarea canalelor colectoare;
- Modernizarea și extinderea rețelei de furnizare a apei potabile;
- Modernizarea și extinderea rețelei de canalizare;
- Închiderea depozitelor de deșeuri neconforme;
- Amenajarea platformelor ecologice de colectare a deșeurilor;
- Extinderea serviciului de salubritate la nivelul tuturor localităților Zonei
Funcționale;
- Achiziționarea de utilaje pentru servicii de salubritate;
- Extinderea zonelor verzi amenajate;
- Împădurirea zonelor defrișate/ supuse riscului de inundații/ alunecări teren;
- Îmbunătățirea infrastructurii de transport;
- Crearea parcurilor fotovoltaice.

C R AI OVA
213
I.5. AUDIT ADMINISTRATIV

C R AI OVA
214
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară “Zona Metropolitană Craiova” s-a înființat
în anul 2008, în conformitate cu prevederile Legii administrației publice locale
nr.215/2001, republicată, ale Legii nr.351/2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului național cu modificările și completările ulterioare, ale
Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul cu modificările si
completările ulterioare și cu respectarea O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații si
fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea 246/2005.
În baza Hotărârii Consiliului Local Craiova nr. 297/27.11.2008 a fost aprobată

asocierea municipiul Craiova cu cinci unități administrative din zona sa de
Zona funcțională a influență.
Urbană Craiova Zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova este formată din 29 de
este formată din 29 localități, din care:
de localități, din • 1 municipiu (Craiova);
care 1 municipiu • 2 orașe (Filiași și Segarcea);
(Craiova), 2 orașe • 26 de comune (Almăj, Brădești, Breasta, Bucovăț, Calopăr, Coțofenii din Față,
(Filiași și Segarcea) Ghercești, Ișalnița, Mischii, Murgași, Pielești, Predești, Șimnicu de Sus,
și 26 de comune Terpezița, Țuglui, Vârvoru de Jos, Cârcea, Coșoveni, Vela, Teasc, Malu Mare,
Coțofenii din Dos, Ghindeni, Goiești, Podari, Robănești).
Asocierea la nivelul Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova vizează

următoarele obiective:
• configurarea unui pol de creștere urbană de importanță națională și
transfrontalieră, care să contribuie la valorificarea capitalului teritorial, la
susținerea politicii de dezvoltare policentrică echilibrată a teritoriului;
• sprijinirea procesului de structurare a regiunii pentru schimbare economică;
• dezvoltarea durabilă a întregii Zone funcționale și a tuturor unităților
administrative-teritoriale care compun Asociația;

C R AI OVA
215
• elaborarea și implementarea de strategii și programe de dezvoltare integrată
a Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova;
• inițierea, promovarea și derularea de proiecte comune privind dezvoltarea
integrată a zonei, afirmarea acesteia ca un pol competitiv și atenuarea
În anul 2014,
discrepanțelor de dezvoltare între localități, prin:
bugetul
• îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii de transport a unităților
Administrațiilor
administrative-teritoriale care compun Asociația și a întregii zone
publice locale din
funcționale;
Zona Metropolitană
• dezvoltarea, modernizarea și îmbunătățirea serviciilor publice;
Craiova însumează
peste 190 milioane • regenerarea funcțiunilor și activităților care au contribuit în timp la
lei, din care 17,0% construirea prestigiului în regiune;
sunt cheltuieli cu • dezvoltarea resurselor umane, creșterea ratei de ocupare și combaterea
investiții excluziunii sociale și a dezechilibrelor sociale;
• îmbunătățirea calității vieții, a mediului;
• atragerea unui număr cât mai mare de investiții private în vederea dezvoltării
durabile a Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană și a unităților
administrativ-teritoriale care o compun.
• accesarea în parteneriat a diverselor surse de finanțare naționale și
internaționale, accesarea în parteneriat a diverselor surse de finanțare
naționale și internaționale, respectiv a Programelor Operaționale Regional și
Sectoriale în cadrul cărora administrațiile publice locale, respectiv asocierile
între acestea sunt eligibile ca și solicitanți.
Conform studiului Evaluarea nevoilor de dezvoltare pe termen mediu și lung la

nivelul ZMC și identificarea perspectivelor de dezvoltare, în anul 2014, bugetul
Administrațiilor Publice Locale din Zona Metropolitană Craiova însumează peste
190 milioane lei, din care 17,0% sunt cheltuieli cu investiții.
Conform datelor furnizate de fiecare Primărie din Zona Metropolitană, în comunele

Din totalul Murgași, Cârcea și Malu Mare, ponderea investițiilor în bugetul local depășește
Primăriilor membre procentul de 50%.
Zonei
Metropolitane, 19 Administrațiile publice locale de la nivelul zonei Metropolitane se confruntă cu un
dispun de Sisteme deficit de personal de 187 de persoane, din care 67 funcționari publici, conform
informatice, din studiului Evaluarea nevoilor de dezvoltare pe termen mediu și lung la nivelul ZMC
care 7 Primării au și identificarea perspectivelor de dezvoltare.
sistem informatic
integrat Din totalul Primăriilor membre Zonei Metropolitane, 19 dispun de sisteme
informatice, din care 7 Primării au sistem informatic integrat. În ceea ce privește
facilitățile IT de care dispun Primăriile, 11 dispun de un modul de management al
documentelor, 14 Primării au portal web și doar 2 Primării pun la dispoziția
cetățenilor un sistem de plată on-line a taxelor.
În ceea ce privește investițiile necesare pentru dezvoltarea capacității

administrative în 15 localități sunt necesare investiții pentru dezvoltarea
resurselor umane, în 18 localități pentru dezvoltarea de echipamente/soluții IT,
14 localități au nevoie de investiții pentru modernizarea sediului și 18 localități
pentru dezvoltarea serviciilor de consultanță conform studiului Evaluarea nevoilor
de dezvoltare pe termen mediu și lung la nivelul ZMC și identificarea
perspectivelor de dezvoltare.

C R AI OVA
216
Majoritatea Primăriilor din Zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova
necesită investiții pentru dezvoltarea resurselor umane, pentru modernizarea
echipamentelor și soluțiilor IT, pentru modernizarea sediului Administrației
publice locale și pentru dezvoltarea serviciilor de consultanță.
Dezvoltarea capacității administrative reprezintă o premisă în dezvoltarea

Majoritatea economică și socială a Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova,
Primăriilor din fiind necesare acțiuni specifice precum:
Polului de Creștere • Modernizarea infrastructurii și dotărilor administrației publice:
Urbană Craiova - Reabilitare, lucrări de întreținere, modernizare și extindere a clădirilor
necesită investiții Primăriilor;
pentru dezvoltarea - Reabilitarea și modernizarea clădirilor instituțiilor ce asigură servicii
resurselor umane, publice;
pentru - Achiziția utilajelor pentru lucrări publice (tractor, remorcă, autogreder,
modernizarea compactor, etc.);
echipamentelor și - Achiziția de mijloace de transport pentru serviciul public de transport al
soluțiilor IT, pentru elevilor, cetățenilor.
modernizarea
sediului • Îmbunătățirea capacității de planificare strategică și bugetară la nivelul
Administrației Primăriei și instituțiilor descentralizate:
publice locale și - Organizarea de cursuri în domeniul planificării strategice, cu accent pe
pentru dezvoltarea corelarea politicilor publice cu managementul financiar;
serviciilor de - Elaborarea și implementarea de mecanisme de implementare și
consultanță monitorizare a politicilor publice printr-o abordare integrată: elaborare
politică publică, instruire, îmbunătățire management resurse umane -
mecanism de implementare și monitorizare.
• Îmbunătățirea procesului consultativ al administrației publice locale:

- Dezvoltarea mecanismului de consultare și participare a părților interesate
în procesul decizional;
- Eficientizarea procesului de consultare prin crearea de instrumente și
metodologii moderne;
- Asigurarea transparenței procesului decizional în elaborarea politicilor
publice inclusiv prin organizarea de campanii de conștientizare care să
conducă la intensificarea implicării actorilor relevanți în procesul de
luarea a deciziilor.
• Îmbunătățirea managementului resurselor umane:

- Analiza nevoilor de pregătire a resurselor umane în concordanță cu nevoile
instituționale;
- Dezvoltarea de instrumente suport în elaborarea și implementarea
strategiilor proprii de resurse umane;
- Dezvoltarea și implementarea de indicatori de măsură specifici
managementului resurselor umane;
- Identificarea și/sau crearea de metode inovative de asigurare a MRU;
- Instruirea personalului în domeniul planificării și managementul resurselor
umane, procese și proceduri de muncă, formare și dezvoltare aptitudini
etc.;
- Buna guvernanță privind eficacitatea și eficiența resurselor umane, pentru
asigurarea unei dezvoltări integrate a ZFU;

C R AI OVA
217
• Dezvoltarea capacității de gestionare a serviciilor publice oferite:
- Evaluarea proceselor și procedurilor de lucru interne utilizate și
simplificarea/actualizarea acestora pentru reducerea timpilor de furnizare
a serviciilor și creșterea eficienței acestora;
- Dezvoltarea sistemelor interne și a mecanismelor de management a
performanței, de monitorizare și evaluare a gestionării serviciilor publice;
- Utilizarea instrumentelor TIC;
- Maparea și informatizarea resurselor publice gestionate de Primării (spații,
terenuri) ;
- Implementarea sistemelor de plată on-line a taxelor și impozitelor;
- Implementarea sistemelor de management și control în cadrul instituției
Primăriilor;
- Schimburi de experienţă cu autorităţi locale din România şi/sau din
Uniunea Europeană în scopul adoptării modelelor de bună practică.
• Accelerarea capacității de răspuns la solicitările primite din partea

cetățenilor/ beneficiarilor serviciilor publice:
- Identificarea și implementarea de măsuri de simplificare și îmbunătățirea
sistemelor interne și a procedurilor de lucru pentru eficientizarea prestării
serviciilor publice;
- Creșterea transparenței privind atât obligațiile și drepturile instituțiilor
publice cât și drepturile și obligațiile beneficiarilor;
- Dotarea instituțiilor publice cu echipamente IT și software specializat.

C R AI OVA
218
Structura asociativă a Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova
Nr
Anul Populația Suprafața
. UAT-uri
asocieri stabilă* ** Localități componente **
crt componente
i (pers.) (kmp)
.
Județul Dolj 660.544 7.414,0
ZMC 356.544 1.510,3
Cernele, Cernelele de Sus, Craiova,
1. Craiova 2008 269.506 81,4 Făcăi, Izvoru Rece, Mofleni, Popoveni,
Rovine, Șimnicu de Jos
Almăjel, Bâlta, Branişte, Filiaşi,
2. Filiaşi 2013 16.900 99,7
Fratoştiţa, Răcarii de Sus, Uscăci
3. Segarcea 2013 7.019 120,1 Segarcea
4. Almăj 2012 1.974 27,4 Almăj, Bogea, Moşneni, Şitoaia
Brădești, Brădeștii Bătrâni, Meteu,
5. Brădeşti 2013 4.431 63,1
Piscani, Răcarii de Jos, Tatomirești
Breasta, Cotu, Crovna, Făget, Obedin,
6. Breasta 2008 3.906 45,2
Roșieni, Valea Lungului
Bucovăţ, Cârligei, Italieni, Leamna de
7. Bucovăţ 2012 4.213 82,6 Jos, Leamna de Sus, Palilula,
Sărbătoarea
Bâzdâna, Belcinu, Calopăr, Panaghia,
8. Calopăr 2013 3.723 92,0
Sălcuţa
9. Cârcea 2014 3.424 32,7 Cârcea
10. Coşoveni 2013 3.237 42,4 Coşoveni
Coţofenii din
11. 2013 1.904 24,2 Beharca, Coţofenii din Faţă
faţă
Gârleşti, Gherceşti, Luncşoru, Ungureni,
12. Ghercești 2008 1.690 50,0
Ungurenii Mici
13. Işalniţa 2012 3.770 32,0 Işalniţa
14. Malu Mare 2014 3.780 31,1 Malu Mare, Preajba
Călinești, Gogoșești, Mischii,
15. Mischii 2008 1.760 52,0
Mlecănești, Motoci, Urechești
Balota de Jos, Balota de Sus, Buşteni,
16. Murgaşi 2009 2.508 99,7 Gaia, Murgaşi, Picăturile, Rupturile,
Veleşti
17. Pielești 2008 3.609 65,6 Câmpeni, Lânga, Pieleşti
18. Predeşti 2008 1.905 43,5 Bucicani, Predeşti, Predeştii Mici
Albeşti, Cornetu, Deleni, Dudoviceşti,
Șimnicu de
19. 2008 4.627 81,4 Duţuleşti, Floreşti, Izvor, Jieni, Leşile,
Sus
Mileşti, Româneşti, Șimnicu de Sus
20. Teasc 2009 3.253 48,1 Secui, Teasc
Căciulatu, Căruia, Floran, Lazu,
21. Terpeziţa 2012 1.673 66,8
Terpeziţa
22. Țuglui 2012 2.834 38,7 Jiul, Ţuglui
Vârvoru de Bujor, Ciutura, Criva, Dobromira,
23. 2012 2.955 107,9
Jos Drăgoaia, Gabru, Vârvor, Vârvoru de Jos
Bucovicior, Cetățuia, Desnățui,
24. Vela 2014 1.943 82,6
Gubaucea, Segleț, Știubei, Suharu, Vela
Coțofenii din
25. 2.337 Mihăița, Potmelțu, Coțofenii din Dos
Dos 45,5
26. Ghindeni 1.936 29,3 Ghindeni
Adâncata, Fântâni, Mălăești, Mogoșești,
27. Goiești 3.113 78,5 Muereni, Piorești, Pometești, Popeasa,
Țandăra, Vladimir, Goiești
Podari Balta Verde, Braniște, Gura Văii, Livezi,
28. 6.909 67,9 Podari
Robăneștii de Jos, Bojoiu, Golfin,
29. Robănești 2.395 Lăcrița Mare, Lăcrița Mică, Robăneștii
59,7 de Sus
Sursa: *Recensământul Populației și locuințelor 2011, **INS

C R AI OVA
219
I.6. ZONA FUNCȚIONALĂ
URBANĂ CRAIOVA ÎN
CONTEXTUL POLILOR DE
CREȘTERE NAȚIONALI

C R AI OVA
220
I.6.1. Prezentarea generală a polilor de
creștere din România
Polii de creștere din România au fost desemnați prin HG nr. 998/2008 și sunt
reprezentați de municipiile Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești
și Timișoara.
Structura teritorială a pol ilor de creștere include un centru coordonator și zona

de influență, formată din localități cu care se află în permanentă interdependență.
În fiecare regiune a României există câte un pol de creștere definitoriu pentru

areal, astfel: în Vest este municipiul Timișoara, în Nord-Vest se găsește municipiul
Cluj Napoca, în Nord-Est este municipiul Iași, în Sud-Est este municipiul Constanța,
în Centru-municipiul Brașov, în Sud – municipiul Ploiești, iar în Sud Vest Oltenia –
municipiul Craiova.
Polul de Creștere Iași coincide cu Zona Metropolitană Iași, fiind alcătuit din 19
localități: municipiul Iași și comunele Victoria, Popricani, Aroneanu, Rediu, Valea
Lupului, Leţcani, Miroslava, Ciurea, Bârnova, Schitu Duca, Tomeşti, Holboca şi
Polii de creștere Ungheni, Movileni, Țuţora, Comarna, Prisăcani şi Mogoşeşti.
din România au
fost desemnați prin Polul de Creștere Timișoara cuprinde un centru urban (Municipiul Timișoara) și
HG nr. 998/2008 și arealul său de influență, respectiv 14 unități administrativ teritoriale rurale
sunt reprezentați (Becicherecu Mic, Bucovăț, Dudeștii Noi, Dumbrăvița, Ghiroda, Giarmata, Giroc,
de municipiile Moșnița Nouă, Orțișoara, Pișchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sînmihaiu Român, Şag).
Brașov, Cluj-
Napoca, Constanța, Polul de Creștere Cluj Napoca se suprapune pentru Zona Metropolitană Cluj
Craiova, Iași, Napoca, alcătuită din municipiul Cluj Napoca și 17 localități rurale din jurul
Ploiești și acestuia: comunele Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Borșa, Căianu, Chinteni,
Timișoara. Ciurila, Cojocna, Feleacu, Florești, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreștii de Jos, Sînpaul,
Tureni și Vultureni.
Polul de Creștere Brașov include localitățile membre ale Zonei Metropolitane

Brașov, adică 18 comunități urbane și rurale: municipiile Brașov, Codlea, Săcele,
orașele Ghimbav, Predeal, Râșnov, Zărnești și comunele Bod, Hălchiu, Sânpetru,
Crizbav, Feldioara, Cristian, Vulcan, Hărman, Prejmer, Tărlungeni și Budila.
Polul de Creștere Ploiești are în componență 14 localități: municipiul Ploiești,

orașele Băicoi, Boldeşti - Scăeni, Plopeni și comunele Ariceștii Rahtivani, Bucov,
Blejoi, Berceni, Brazi, Bărcănești, Dumbrăvești, Păulești, Valea Călugărească și
Târgușoru Vechi.
Polul de Creștere Constanța se suprapune peste localitățile Zonei Metropolitane

Constanța, asociație înființată în urma unui parteneriat încheiat între 14 localități,
aflate pe o rază de aproximativ 30 km de Constanța: Corbu, Năvodari, Mihail
Kogălniceanu, Lumina, Ovidiu, Poarta Albă, Murfatlar, Valu lui Traian, Cumpăna,
Agigea, Eforie, Techirghiol şi Tuzla. Constanța a dezvoltat prima zonă
metropolitană de la nivel național, în anul 2007.

C R AI OVA
221
Sursă: Planul de dezvoltare Regională Nord-Est 2014 - 2020
I.6.2. Dinamica și structura populației

Populația României a înregistrat un trend descendent în perioada 1992 – 2016,
scăderea fiind de -3,9%. În ceea ce privește evoluția populației cu domiciliul, se
remarcă Regiunea SV Oltenia cu cea mai mare micșorare a efectivului, de -9,9% în
anul 2016 față de 1992. Scăderi semnificative ale populației s-au înregistrat și la
nivelul Regiunii Sud Muntenia (scădere de -8,8% în 2016 față de 1992), dar și în
Modificarea efectivului populației cu domiciliu din

regiunile României, comparativ cu anul 2016
1,6%
4,0%
1,0%
0,8%
0,0%
-0,6%
-0,6%
-1,2%
-1,5%
-2,1%
-2,3%
-4,0%
-2,8%
-3,0%
-3,2%
-3,7%
-3,8%
-4,3%
-4,4%
-4,9%
-6,5%
-8,0%
-7,9%
-8,8%
-9,9%
-12,0%
2016 față de 1992 2016 față de 2000 2016 față de 2010
Regiunea SUD-MUNTENIA Regiunea VEST Regiunea CENTRU

Regiunea NORD-VEST Regiunea SUD-EST Regiunea SUD-VEST OLTENIA
Regiunea NORD-EST Sursă date: INS

C R AI OVA
222
celelalte regiuni, cu excepția Nord-Estului, unde se înregistrează o creștere a
efectivului populației de +1,6% în 2016 față de 1992.
Majoritatea polilor de creștere ai României au înregistrat o scădere demografică

în perioada 1992 – 2016, singurele excepții fiind reprezentate de Iași și Cluj-
Napoca. Comparativ cu anul 1992, și în municipiul Craiova se observă diminuări ale
populației înregistrate cu domiciliul în anul 2016, dar acestea sunt inferioare
scăderilor aferente municipiilor Ploiești, Brașov sau Constanța.
Modificarea efectivului populației înregistrată cu

domiciliu în polii de creștere ai României
14,3%
16,0%
9,3%
8,4%
3,2%
8,0%
1,0%
0,7%
0,0%
-0,2%
-0,5%
-0,5%
-0,8%
-1,2%
-2,1%
-2,2%
-2,8%
-3,4%
-8,0%
-6,4%
-6,4%
-7,4%
-7,6%
-7,6%
-8,5%
-16,0%
2016 față de 1992 2016 față de 2000 2016 față de 2010
Ploiești Timișoara Brașov Cluj-Napoca Constanța Craiova Iași

Sursă date: INS
Modificările structurale și în dinamică ale populației României sunt consecința

tendințelor înregistrate la nivelul fenomenelor demografice precum natalitatea,
mortalitatea și migrația.
Dacă rata de dependență demografică nu diferențiază în mod semnificativ

regiunile României, rata de îmbătrânire demografică face acest lucru. Astfel, la
Chiar dacă nivelul anului 2016 Regiunea Sud Vest Oltenia înregistra cea mai mare valoare a
Regiunea SV ratei de îmbătrânire demografică, adică avea cea mai vârstnică populație din țară.
Oltenia deține cea
mai îmbătrânită La fiecare 1.000 tineri din Regiunea SV Oltenia revin aproximativ 1.273 vârstnici,
populație de la cu mult peste media națională (1.064,4‰).
nivel național, în
cazul municipiului Schimbările demografice cu care se confruntă România au implicații atât pe
Craiova, situația termen scurt, dar mai ales pe termen lung. În acest sens, rata de înlocuire a forței
este opusă, rata de de muncă determină cu câte persoane vor fi înlocuire, peste 15 ani, fiecare 1.000
îmbătrânire adulți care vor deveni inactivi din punct de vedere al muncii. Astfel, se observă că
demografică fiind la nivelul Regiunii SV Oltenia, fiecare 1.000 adulți care vor ieși de pe piața muncii
de 1.067,2‰. vor fi înlocuiți cu numai 582 persoane, ceea ce înseamnă crearea unui deficit de
forță de muncă de 418 persoane. Situația regiunii nu este cea mai precară de la
nivel național, deficitul de forță de muncă care se previzionează peste 15 ani la
nivelul Regiunii Vest fiind și mai mare, de 424 persoane.
Chiar dacă Regiunea SV Oltenia deține, conform datelor Institutului Național de

Statistică, cea mai îmbătrânită populație de la nivel național, afirmația nu rămâne
valabilă și în cazul municipiului Craiova, unde rata de îmbătrânire demografică
este de 1.067,2‰.

C R AI OVA
223
Indicatori statistico-demografici ai regiunilor României,
în anul 2016
1.272,8
1.216,1
1600,0
1.163,6
1.083,0
1.064,4
990,8
991,3
1200,0
865,7
716,5
662,3
652,2
634,6
624,3
619,6
581,5
576,2
800,0
461,2
445,6
440,6
439,6
436,7
432,8
430,2
400,0
415,6
0,0
Rata de dependență demogr afică Rata de îmbătrânire demografică Rata de înlocuir e a for ței de
muncă
Regiunea NORD-EST România Sursă date: INS
Astfel, într-un top ascendent al polilor de creștere din România după rata de
îmbătrânire demografică, municipiul Craiova se poziționează pe locul al doilea,
Deficitul de forță
după municipiul Iași, unde indicatorul este de 829,8‰.
de muncă ce va
caracteriza piața
Deficitul de forță de muncă ce va caracteriza piața municipiului Craiova peste 15
municipiului
ani va fi de 472 persoane, conform valorii indicate de rata de înlocuire a forței de
Craiova peste 15
muncă. Chiar și așa, municipiile Brașov (deficit de 500 persoane) și Timișoara
ani va fi de 472
(deficit de 490 persoane) se vor confrunta cu un deficit și mai accentuat de forță
persoane.
de muncă.
Indicatori statistico-demografici din principalii poli de

creștere ai României, în anul 2016
1.312,1
1.304,7
1.262,5
1.209,9
1600,0
1.167,4
1.067,2
1200,0
829,8
622,9
559,2
556,8
554,3
528,3
510,2
499,9
800,0
429,6
420,0
400,5
385,2
375,8
364,0
380,0
400,0
0,0
Rata de dependență demogr afică Rata de îmbătrânire demografică Rata de înlocuir e a for ței de
muncă
Sursă date: INS
Soldul schimbărilor de domiciliu înregistrat în Regiunea SV Oltenia are o valoare

negativă, de 4.678 persoane, conform datelor Institutului Național de Statistică.
Un sold al schimbărilor de domiciliu negativ s-a înregistrat și la nivelul Regiunilor
Sud-Muntenia, Sud-Est și Nord-Est, în timp ce în Regiunile Vest, Centru și Nord-
Vest, soldul a înregistrat valori pozitive.

C R AI OVA
224
Pe de altă parte, soldul schimbărilor de reședință dat de migrația temporară
externă a fost negativ la nivelul tuturor regiunilor României în anul 2015. Se
remarcă Regiunea SV Oltenia, care înregistrează una dintre cele mai mici valori
ale migrației externe temporare.
Soldul schimbărilor de domiciliu (inclusiv migrația externă) din cei 7 poli de

creștere ai României a avut valori negative în anul 2015, singura excepție fiind
municipiul Iași. Se remarcă municipiul Craiova, care înregistrează cea mai mică
valoare a soldului schimbărilor de domiciliu dintre toți polii de creștere.
Pe de altă parte, soldul schimbărilor de reședință indică valori pozitive la nivelul

tuturor polilor de creștere, de unde se remarcă municipiul Iași, cu peste 15.000
mai multe persoane stabilite cu reședința decât plecate. În acest context,
municipiul Craiova se situează pe poziția a 3-a din 7 într-un top descendent în
privința soldului schimbărilor de reședință, cu numai 1.987 persoane.
Soldul migratoriu al populației din România, pe regiuni,

Municipiul Craiova în 2015
2.258
1.829
a înregistrat în 4.000
749
2015 cea mai mică

valoare a soldului 0
schimbărilor de
domiciliu dintre -4.000
-2.702
-3.998
toți polii de
-4.678
-5.090
-5.582
-6.068
creștere. -8.000
-7.020
-7.633
-7.742
-10.041
-10.222
-12.000
-16.000
soldul schimb ărilor de domiciliu din inte rioru l soldul schimbăr ilor de r eședință - migr ația
României tempor ar ă externă

Regiunea NORD-EST Sursă date: INS
Soldul migratoriu al populației

din cadrul polilor de creștere ai României, în 2015
15.742
18.000
14.000
10.000
4.913
4.061
3.918
3.030
1.987
6.000
1.384
1.133
2.000
-2.000
-76
-159
-759
-781
-812
-1.225
-6.000
Soldul schimbăr ilor cu domiciliu Soldul schimbăr ilor cu r eședința
(inclusiv migr ația ex ternă)
Sursă date: INS

C R AI OVA
225
I.6.3. Dezvoltarea economică
Produsul Intern Brut și balanța comercială
Produsul Intern Brut (PIB) reprezintă principalul indicator de măsurare a

economiei naționale, fiind definit ca valoarea tuturor bunurilor și serviciilor
În anul 2014, produse în economie, mai puțin valoarea acelor bunuri sau servicii folosite in
Regiunea SV crearea lor.
Oltenia
înregistrează cea În anul 2014, Regiunea SV Oltenia înregistrează cea mai mică valoare a PIB-ului
mai mică valoare a regional din România, conform datelor furnizate de Institutul Național de
PIB-ului regional Statistică. Valoarea acesteia a fost de 48.340 milioane lei, reprezentând 7,2% din
din România, valoarea totală a PIB-ului României.
respectiv 48.340
milioane lei (7,2% La nivel județean, PIB-ul înregistrat de județul Dolj în anul 2014 a fost de 16.563,3
din valoarea totală milioane lei, fiind cel de-al nouălea într-un top descendent de la nivel național,
a PIB-ului dar primul din cadrul Regiunii SV Oltenia.
României).
Valoarea PIB din regiunile României, din anul 2014
(milioane lei)
Regiunea NORD-VEST 76.641,5
Regiunea SUD-EST 75.239,3
Regiunea CENTRU 73.205,0
Regiunea NORD-EST 67.169,4
Regiunea VEST 61.339,4
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 48.340,0
0,0 20.000,0 40.000,0 60.000,0 80.000,0 100.000,0
Sursă date: INS
Repartiția PIB-ului în funcție de principalele componente arată că industria și

serviciile sunt cele mai importante ramuri, urmate de comerț și agricultură,
silvicultură și pescuit.
Prin Acordul de Parteneriat 2014-2020, România și-a asumat ca până în anul 2020,
ponderea cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea să reprezinte 2% din valoarea
PIB-ului. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la nivelul
În județul Dolj, anului 2014, la nivelul României, cheltuielile totale din activitatea de cercetare-
ponderea dezvoltare reprezentau 0,38% din valoarea PIB-ului.
cheltuielilor cu
cercetarea- Pe județe ale polilor de creștere naționali, cea mai mare pondere a PIB-ului s-a
dezvoltarea alocat sectorului cercetării și dezvoltării din județele Iași (0,70% din PIB) și Cluj
reprezintă doar (0,57% din PIB). În Timiș, ponderea cheltuielilor alocate cercetării – dezvoltării
0,10% din valoarea reprezenta, în 2014, numai 0,26% din PIB, iar în județul Brașov – doar 0,17% din
PIB-ului. PIB. În Dolj, județul Polului de Creștere Craiova, ponderea cheltuielilor cu

C R AI OVA
226
cercetarea-dezvoltarea reprezintă 0,10% din valoarea PIB-ului, procente și mai
mici fiind alocate în județele Prahova (0,09% din PIB) și Constanța (0,07% din PIB).
Structura PIB-ului regiunilor de dezvoltare ale

României, în funcție de principalele componente,
în anul 2014
Regiunea NORD-EST 7,5% 26,0% 15,5% 39,5% 11,6%
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 7,1% 33,4% 15,1% 33,0% 11,4%
Regiunea SUD-EST 7,1% 37,7% 15,1% 28,5% 11,5%
Regiunea NORD-VEST 4,9% 32,3% 16,0% 35,3% 11,5%
Regiunea CENTRU 5,1% 36,0% 15,0% 32,2% 11,6%
Regiunea VEST 4,9% 32,3% 16,0% 35,3% 11,5%
Regiunea SUD-MUNTENIA 6,6% 42,9% 12,7% 26,3% 11,5%
0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 80,0% 100,0%
Agricultură, silvicultură și pescuit Industrie

Comerț Servicii
Impozite și subvenții pe produs, taxe vamale Sursă date: INS
Ponderea cheltuielilor totale din activitatea de

cercetare-dezvoltare din PIB, în județele polilor de
creștere ai României, în anul 2014
România 0,38%
Jud. Iași 0,70%
Jud. Cluj 0,57%
Jud. Timiș 0,26%
Jud. Brașov 0,17%
Jud. Dolj 0,10%
Jud. Prahova 0,09%
Jud. Constanța 0,07%
0,0% 0,2% 0,4% 0,6% 0,8%
Sursă date: INS
Sectorul economic
pe care se poate Soldul total al balanței comerciale, calculat ca diferență între valoarea exportului
realiza FOB și a importului CIF, în anul 2015, a înregistrat o valoare pozitivă la nivelul
specializarea județului Dolj (158.594 mii Euro), situație similară județului Brașov (197.390 mii
inteligentă a Euro), a județului Iași (25.336 mii Euro) și a județului Timiș (733.742 mii Euro).
județului Dolj este
reprezentate de Pe de altă parte, în județele Cluj (-862.550 mii Euro), Constanța (-563.812 mii
mijloacele și Euro) și Prahova (-828.858 mii Euro), valoarea importurilor realizate în anul 2015
materialele de a fost mai mare decât cea a exporturilor, ceea ce denotă valoarea negativă a
transport. balanței comerciale.
Regiunea SV Oltenia este caracterizată de un număr foarte restrâns de sectoare

economice pe care se poate specializa, acest lucru având o importanță deosebită

C R AI OVA
227
și pentru nevoile locale de educație, calificare și cercetare, restructurare
industrială și nevoi tehnologice.
Mijloacele și materialele de transport reprezintă sectorul economic pe care se

poate realiza specializarea inteligentă a județului Dolj, potrivit Strategiei
naționale pentru competitivitate 2015-2020. Acest aspect este confirmat de
analiza datelor furnizate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2015, unde
sectorul mijloacelor și materialelor de transport a înregistrat cea mai mare
valoare a soldului balanței comerciale, la distanță considerabilă față de cea de-a
doua secțiune a nomenclatorului, produse vegetale (86.272 mii Euro). Celelalte
sectoare care au înregistrat valori excedentare ale balanței comerciale, în anul
2015, sunt reprezentate de textile și articole din textile (25.919 mii Euro),
încălțăminte, pălării, umbrele și articole similare (5.559 mii Euro).
Județul Brașov deține o economie specializată pe mijloace și materiale de

transport, județul Cluj una bazată pe mărfuri și produse diverse, iar în județele
Iași, Prahova și Timiș, economia este bazată pe mașini, aparate și echipamente
electrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile.
Soldul total al balanței comerciale FOB/CIF și pe

principalele sectoare economice specializate din județele
polilor de creștere ai României, în 2015 (mii euro)
733.742
550.711
1.200.000
444.327
351.915
314.466
282.819
245.219
224.009
249.424
197.390
179.592
165.398
158.594
800.000
86.272
71.939
25.336
20.104
400.000
-400.000
-800.000
-563.812
-828.858
-862.550
-1.200.000
-1.600.000
Jud. Brașov Jud. Cluj Jud. Jud. Iași Jud. Jud. Timiș Jud. Dolj
Constanța Prahova
Mașini, apar ate și echipamente electr ice; apar ate de înr egistrat sau de r epr odus sunetul și imaginile
Mijloace și mater iale de tr ansport
Măr fur i și pr oduse diverse
Gr ăsimi și uleiur i animale sau vegetale
Mater iale plastice, cauciuc și ar ticole din acestea
Produse vegetale
Soldul balanței comer ciale FOB/CIF Sursă date: INS
Investiții străine directe

În anul 2015, doar
3,4% din soldul Investiția străină directă reprezintă, potrivit definiției date de Banca Națională a
investițiilor străine României (BNR), o relație investițională de durată între o entitate rezidentă și o
direte au fost entitate nerezidentă; de regulă, implică exercitarea de către investitor a unei
atrase în Regiunea influențe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit.
Sud Vest Oltenia.
Regiunea Sud-Vest Oltenia nu a reușit, în anul 2015, să atragă o parte consistentă
a investițiilor străine directe, potrivit datelor furnizate de BNR. Astfel, doar 3,4%

C R AI OVA
228
din soldul investițiilor străine directe au fost atrase în Regiunea Sud Vest Oltenia.
Cea mai mare parte a investițiilor au fost atrase de Regiunea București-Ilfov,
urmată de Regiunea Centru și Regiunea Vest.
Soldul Investițiilor Străine Directe (ISD) la 31 decembrie 2015

în regiunile României
Regiune Valoare (milioane euro) Pondere în total ISD (%)
Total, din care: 64.433 100,0%
București-Ilfov 38.243 59,3%
Centru 5.831 9,0%
Vest 5.237 8,1%
Sud-Muntenia 4.626 7,2%
Nord-Vest 3.793 5,9%
Sud-Est 2.869 4,5%
Sud-Vest-Oltenia 2.172 3,4%
Nord-Est 1.662 2,6%
Sursă date: BNR
Unități locale active
Numărul de unități locale active reprezintă un indicator reprezentativ al

În județul Dolj erau
economiei, care generează venituri și contribuie la crearea de locuri de muncă.
înregistrate cele
mai puține unități
locale active din Analiza dinamicii numărului de unități locale active din cele 7 regiuni de dezvoltare
ale României din care fac parte polii de creștere arată o scădere până în perioada
județele polilor de
2008 – 2011, urmând o creștere în perioada 2012 – 2015.
creștere a
României, efectiv
înjumătățit Evoluția numărului de unități locale active din județele
comparativ cu cele polilor de creștere din România,
din județul Cluj. în perioada 2008 - 2015
30.000 28.302 28.890
24.554
25.000 23.063 23.276
24.256
20.750 20.114 21.311
20.000
18.822 19.950
18.729
16.665
17.749 16.826
15.475 15.589
15.000
13.787
14.799 14.412
12.632
10.000
Jud. Brașov Jud. Cluj Jud. Constanța Jud. Dolj

Jud. Iași Jud. Prahova Jud. Timiș Sursă date: INS

C R AI OVA
229
Dintre județele polilor de creștere ai României, cele mai numeroase unități locale
active sunt înregistrate în județul Cluj, urmate de cele din județele Prahova,
Constanța, Brașov, Prahova și Iași. Pe de altă parte, în județul Dolj erau
înregistrate cele mai puține unități locale active, conform datelor Institutului
Național de Statistică, efectiv înjumătățit comparativ cu cele din județul Cluj.
Economia polilor de creștere este caracterizată de prevalența sectoarelor cu

tehnologie scăzută și medie, cu o rată scăzută a cererii de cunoștințe și cu o cultură
a inovării subdezvoltată, cum este sectorul comerțului.
În ceea ce privește structura unităților locale active din cele 7 județe pe sectoare
economice principale, se observă că nu există diferențe semnificative.
Totuși, se remarcă județul Dolj, unde ponderea unităților locale active cu domeniu
de activitate în sectorul comerțului este mai mare decât ponderea celor din
servicii, cum este cazul tuturor celorlalte județe ale polilor de creștere. De
asemenea, se observă că cea mai mare pondere a unităților locale active din
sectorul agriculturii, silviculturii și al pescuitului este în județul Timiș, în timp ce
cea mai mare pondere a unităților din industrie și construcții este în județul
Prahova.
Structura numărului de unități locale active din

județele polilor de creștete ai României,
pe sectoare economice, în 2015
4,3% 2,6% 2,7% 3,8% 4,0% 1,7% 2,8%
Jud. Brașov 10,9% 9,8% 30,9% 45,7%
Jud. Cluj 10,5% 10,7% 27,7% 49,4%
Jud. Constanța 9,4% 7,8% 31,7% 47,1%
Jud. Dolj 10,8% 7,3% 42,0% 36,1%
Jud. Iași 9,4% 8,7% 36,0% 43,3%
Jud. Prahova 12,2% 11,2% 35,5% 38,4%
Jud. Timiș 10,0% 10,0% 30,4% 45,2%
0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 80,0% 100,0%
Agricultură, silvicultură, pescuit Industrie Construcții Comerț Servicii
Sursă date: INS
În ceea ce privește
Cifra de afaceri a unităților locale active din cei 7 poli de creștere naționali a
cifra de afaceri a
avut o evoluție descendentă în perioada 2008 – 2009, după care a început să
unităților locale
crească. În ultimul an analizat, 2015, cea mai mare valoare a cifrei de afaceri a
active din județul
unităților locale active (cu excepția celor din sectorul agriculturii, silviculturii și a
Dolj, aceasta avea
pescuitului) s-a înregistrat în județul Timiș (55,4 miliarde lei), fiind urmat de
o valoare de 27,4
județul Constanța (50,5 miliarde lei), Prahova (48,7 miliarde lei), Cluj (46,6
miliarde lei, fiind
miliarde lei) și Brașov (39,6 miliarde lei). În ceea ce privește cifra de afaceri a
pe penultima
unităților locale active din județul Dolj, aceasta avea o valoare de 27,4 miliarde
poziție în topul
lei, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, fiind pe
național.
penultima poziție în topul național. Cea mai mică cifră de afaceri s-a obținut în
județul Iași (25,5 miliarde lei).

C R AI OVA
230
Pe sectoare economice mari, valoarea cifrei de afaceri s-a concentrat mai ales în
industrie și comerț și mai puțin în servicii și construcții. Astfel, potrivit acestei
structuri, județele cu pondere mare în cifra de afaceri a sectorului industrial sunt
Prahova (56,1% din cifra de afaceri), Timiș (49,3% din cifra de afaceri), Brașov
(44,2% din cifra de afaceri), Constanța (39,6% din cifra de afaceri) și Dolj (42,2%
din cifra de afaceri). Pe de altă parte, în județele Cluj și Iași, ponderea comerțului
în cifra de afaceri este mai mare decât cea a industriei.
Evoluția cifrei de afaceri înregistrată de unitățile locale

active din județele polilor de creștere din România,
în perioada 2008 - 2015 (mld. lei)
60,0 55,4
53,2
50,0 46,2 50,5

48,7
39,7 46,6
41,5
40,0 37,9
36,8 38,4 39,6
30,0 32,3 32,3 27,4
21,3 21,0
25,5
20,0
20,1 19,7
10,0
Jud. Brașov Jud. Cluj Jud. Constanța Jud. Dolj

Jud. Iași Jud. Prahova Jud. Timiș Sursă date: INS
Structura cifrei de afaceri a unităților locale active din

județele polilor de creștete ai României,
pe sectoare economice, în 2015
(cu excepția sectorului agricol)
Jud. Brașov 44,2% 6,3% 34,4% 15,1%
Jud. Cluj 25,0% 12,5% 37,2% 25,3%
Jud. Constanța 39,6% 6,0% 37,2% 17,2%
Jud. Dolj 42,2% 5,5% 41,3% 11,0%
Jud. Iași 28,0% 8,7% 43,4% 19,8%
Jud. Prahova 56,1% 5,8% 25,9% 12,2%
Jud. Timiș 49,3% 5,7% 28,2% 16,8%
0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 80,0% 100,0%
Industrie Construcții Comerț Servicii

Sursă date: INS

C R AI OVA
231
Forța de muncă și șomajul
Caracteristicile forței de muncă dintr-o regiune furnizează informații relevante cu

privire la potențialul de dezvoltare economică, gradul de atractivitate a regiunii
din punct de vedere economic, nivelul de dezvoltare economico-socială a acesteia.
Regiunea SV Oltenia înregistra, în anul 2015, o rată de ocupare a forței de muncă

de 63,3%, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Valoarea
acesteia este inferioară ratelor de ocupare din Regiunea Vest (71,9%), Nord-Vest
(71,6%) și Centru (69,4%), dar superioară celor înregistrate în Sud-Est (62,8%), Sud-
Muntenia (59,6%) și Nord-Est (57,6%).
La nivelul României, rata de ocupare a forței de muncă înregistrată în anul 2015 a

Dintre județele fost de 66,8%, valoarea superioară celei înregistrate în județul Dolj. Dintre
polilor de creștere județele polilor de creștere ai României, exceptând județul Iași, în Dolj se
ai României, înregistrează cea mai mică rată de ocupare a resurselor de muncă, de numai 61,2%.
exceptând județul
Iași, în Dolj se Cea mai mare rată de ocupare a resurselor de muncă, de peste 70%, se
înregistrează cea înregistrează în Cluj (74,3%) și Timiș (72,3%).
mai mică rată de
ocupare a În perioada 2000-2015, în majoritatea județelor polilor de creștere ai României s-
resurselor de a înregistrat o creștere a ratei de ocupare a forței de muncă, singurele excepții
muncă, de numai fiind județele Iași (-8,1%) și Dolj (-7,9%).
61,2%.
Rata de ocupare a resurselor de muncă din județele

polilor de creștere ai României, în 2015 (%)
Jud. Cluj 74,3%
Jud. Timiș 72,3%
Jud. Brașov 68,4%
Jud. Prahova 61,3%
Jud. Dolj 61,2%
Jud. Iași 53,9%
0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 80,0%

Sursă date: INS
Rata șomajului este un alt indicator ce denotă gradul de dezvoltare al unei zone
și reflectă capacitatea pieței de a absorbi forța de muncă disponibilă.
În România, în anul 2015, rata șomajului a fost de 5,0%, potrivit datelor Institutului
Național de Statistică. Dintre regiunile în care sunt polii de creștere, Sud Vest
Oltenia a înregistrat cea mai mare valoare a ratei șomajului, de 8,2%, urmată de
Regiunile Sud-Est (6,6%), Sud-Muntenia (6,6%) și Nord-Est (6,3%). Pe de altă parte,
în Regiunea Centru (4,7%), Nord-Vest (3,4%) și Vest (3,0%) se înregistrează cele mai
mici rate ale șomajului din România.

C R AI OVA
232
Rata șomajului din județele polilor de creștere
ai României, în anul 2015 (%)
Jud. Dolj 9,5%
Jud. Iași 4,5%
Jud. Prahova 4,3%
Jud. Brașov 3,8%
Jud. Cluj 2,3%
Jud. Timiș 1,3%
0,0% 2,0% 4,0% 6,0% 8,0% 10,0%
Sursă date: INS
Rata ridicată a șomajului din Dolj reflectă capacitatea scăzută a județului de a

Rata ridicată a
echilibra cererea cu oferta de muncă.
șomajului din Dolj
reflectă
În perioada 2000 – 2015, evoluția ratei șomajului din județele polilor de creștere a
capacitatea scăzută
înregistrat un trend descendent până în anul 2008, după care a început să crească
a județului de a
brusc, pe fondul crizei economice mondiale. Începând cu anul 2008, județul Dolj
echilibra cererea
a înregistrat valori ale ratei șomajului superioare celorlalte județe.
cu oferta de
muncă.
Evoluția ratei șomajului în județele polilor de creștere
ai României
16
13,5
12,3
11,4
11,3
11,3
10,9
12
10
9,5
8,9
8,7
8,7
8,1
7,6
7,4
7,2
8
6,4
6,3
6,3
6,3
5,6
5,4
4,5
4,5
4,4
4,3
4,3
3,9
3,8
3,6
2,9
4
2,3
2,3
3
1,6
1,3
0
Anul 2000 Anul 2005 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2015
Jud. Prahova Jud. Timiș Jud. Brașov Jud. Cluj Jud. Constanța Jud. Dolj Jud. Iași
Sursă date: INS

C R AI OVA
233
I.6.4. Calitatea factorilor de mediu
Principalele surse ale poluării aerului din cadrul polilor de creștere sunt:
- Polul de creștere Ploiești: activități de arderi în industriile energetice, de
creșterea animalelor și managementul deșeurilor și de activitățile de
rafinare și stocare a petrolului și de gazele naturale;
- Polul de creștere Brașov: poluare cauzată de traficul rutier, de sectorul de
producere a energiei termice și electrice și de activități industriale (o
unitate economice ce se ocupă cu procesarea cărnii și două unități ce se
ocupă cu prelucrarea lemnului);
Polul de creștere - Polul de creștere Cluj Napoca: traficul rutier, lucrările de construcție,
Craiova deține aplicarea materialului antiderapant în perioada de iarnă, instalațiile de
câteva puncte ardere, sursele fixe reprezentate de diferitele activități industriale
critice sub aspectul - Polul de creștere Constanța: poluarea atmosferică din cauza traficului
poluării rutier, a instalațiilor mari de ardere, a activității industriale; o zonă critică
atmosferice în din punct de vedere al calității aerului este Bd. Alexandru Lăpușneanu, pe
zonele intern tronsonul de tip canion dintre Casa de Cultură și intersecția cu Bd.
circulate, și în Brătianu;
zonele halelor - În cadrul polului de creștere Timișoara nu există zone critice privind
industriale și a poluarea masivă a factorilor de mediu, chiar dacă se mai produc depășiri
depozitelor de ale valorilor optime ale indicatorilor monitorizați; zona beneficiază de un
deșeuri. grad mare de acoperire al serviciilor de salubritate;
- Câteva depășiri ale limitelor anuale de protecție s-au înregistrat și în
cadrul Polului de creștere Iași, dar acestea nu afectează sănătatea umană;
- Polul de creștere Craiova deține câteva puncte critice sub aspectul poluării
atmosferice în zonele intern circulate (Bd. Nicolae Titulescu, Calea
București și pe Bd. Decebal din Craiova), și în zonele halelor industriale și
a depozitelor de deșeuri (Platforma industrială Ișalnița, Platforma Sud-
Est).
În cadrul județelor polilor de creștere există habitate și arii naturale protejate

de lege, cu importanță europeană, națională și locală, cele mai importante fiind:
- Polul de creștere Ploiești: ariile protejate de interes comunitar (SCI)
Pădurea Plopeni și Coridorul Ialomiței;
- Polul de creștere Brașov: Parcul național Piatra Craiului și Parcul Natural
La nivelul județului
Bucegi;
Dolj se găsesc 19
- Polul de creștere Iași: Pădurea Bârnova– Repedea, Pădurea Icușeni,
arii naturale Eleșteele Jijiei și Miletinului, Valea lui David, Pădurea Bârnova, Pădurea
protejate de Uricani, Sărăturile din valea Ilenei, Dealul lui Dumnezeu, Râul Prut;
interes național,
- în cadrul Polului de creștere Cluj Napoca se găsesc 11 arii naturale
majoritatea fiind protejate de interes național (2 monumente ale naturii și 9 rezervații
localizate în Zona naturale), 10 arii naturale protejate de interes comunitar – Natura 2000 (8
Funcțională a situri de importanță comunitară - SCI și două arii de protecție avifaunistică
- SPA) și 8 arii naturale protejate de interes județean;
Craiova. - Polul de creștere Constanța este înconjurat de numeroase arii protejate
de interes național și comunitar: Rezervația naturală-arheologică botanică
Valu lui Traian, Arborele Corylus colurna, Dunele marine de la Agigea,
Pădurea Fântâniţa Murfatlar, Refugiul Ornitologic Corbu-Nuntaşi-Histria,
Grindul Chituc, Lacul Techirghiol, Lacul Agigea, Lacul Siutghiol, Marea

C R AI OVA
234
Neagră, Delta Dunării - zona marină, Zona marină de la Capul Tuzla; Plaja
submersă Eforie Nord-Eforie Sud;
- 19 arii naturale protejate de interes național se găsesc și la nivelul
județului Dolj, majoritatea fiind în Zona Funcțională Craiova; polul de
creștere Craiova concentrează 3 situri comunitare Natura 2000: Coridorul
Jiului, Silvostepa OIteniei și Confluența Jiu-Dunăre.
Biodiversitatea suferă din cauza presiunilor antropice majore exercitate ca urmare

a extinderii perimetrelor construite, a infrastructurii de transport sau din cauza
exploatării iraționale a albiilor minore ale râurilor.
Schimbări climatice
Urbanizarea continuă a marilor orașe pretutindeni în lume, precum și efectele

climatice induse de acest proces este, în prezent, o problemă majoră abordată în
studiile de dezvoltare urbană. Consecința principală a creșterii suprafețelor
urbane este intensificarea insulei de căldură urbană (ICU) deasupra orașelor de
mărime medie și mare.
În profil vest-est, centrul municipiului Ploiești, în condiții de nebulozitate medie

și vânt slab (1-2 m/s) este considerabil mai cald decât extremitatea estică a
orașului, în timp ce extremitatea vestică, respectiv cartierul de blocuri înalte de
10 etaje, este mai caldă. Faptul s-a datorat, în principal, pierderii de căldură din
clădiri, majoritatea dintre ele fiind probabil neizolate termic. De asemenea, zona
industrială vestică se menține la temperaturi similare ariei centrale a orașului.
Analiza temperaturii suprafețelor scoate în evidență faptul că partea central-
nordică și nord-vestică a orașului este mai caldă (30,0-32,0°C), în timp ce
suprafețele de la extremitățile orașului, caracterizate, în general, de spații
neacoperite cu construcții, rămân considerabil mai reci (22,0-24,0°C).
Pentru a face față schimbărilor climatice actuale, Primăria Municipiului Timişoara

împreună cu instituţiile de profil, cu cele executante şi cu institutele de cercetare
au elaborat o serie de măsuri care să contribuie la adaptabilitatea spaţiilor urbane
privind îmbunătățirea eficienţei energetice a clădirilor, plantarea de arbori,
pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de riscuri naturale (inundaţii,
cutremure, fenomene climatice de risc, etc), iar pentru protecţia locuitorilor din
polul de creştere s-au implementat infrastructuri adecvate, indiguiri, consolidări
de maluri.
În Iași, temperaturile au înregistrat o creștere în perioada de referință 1961 – 1990,

cu abateri semnificative în 2009 și 2012. În ceea ce privește precipitațiile, s-au
înregistrat atât abateri peste, cât și sub nivelul mediu, anul 2009 fiind foarte ploios
și, în schimb, anul 2011 – foarte secetos.
În ceea ce privește schimbările climatice, județul Cluj prezintă o tendință de

ușoară creștere a temperaturii medii anuale pentru stația Cluj-Napoca (în
intervalul 1961-2013) de aproximativ 0,1°C pe deceniu și o creștere a sumei anuale
a precipitațiilor de 18 mm pe deceniu. Modelele climatice regionale dezvoltate
indică o creștere a temperaturii medii anuale în județul Cluj ce ar putea varia între
1,13°C și 1,22°C, comparativ cu media multianuală a intervalului 1961 – 1990,
considerat interval de referință (APM Cluj, 2014). În ceea ce privește cantitatea

C R AI OVA
235
de precipitații, în ZMCN se preconizează în general o scădere a acesteia cu cel
mult 2 % (ANPM, 2014)
Schimbările climatice au determinat, cel mai probabil, fenomenul de eroziune

costieră vizibil în cadrul Polului de Creștere Constanța încă din 1960.
I.6.5. Analiza de clustere la nivelul polilor

de creștere ai României
Polii de creștere ai României prezintă caracteristici similare sau diferite, în funcție
de indicatorii analizați. O astfel de analiză se poate realiza folosind o metodă de
clasificare a datelor care are ca obiectiv gruparea unităților statistice în grupe sau
clustere omogene după variabilele înregistrate.
În primul caz, unitățile statistice sunt municipiile celor 7 poli de creștere ai

României, iar variabilele analizate – cei 3 indicatori demografici: rata de
dependență demografică, rata de îmbătrânire demografică și rata de înlocuire a
forței de muncă.
Din această perspectivă, clusterul 1 este format din municipiul Iași, clusterul 2
este alcătuit din municipiile Timișoara, Cluj Napoca și Craiova, iar clusterul 3 din
Cel de-al doilea unitățile Ploiești, Brașov și Constanța.
cluster, format din
Primul cluster este definit de cea mai mică rată de dependență demografică și de
municipiile
cea mai mică rată de îmbătrânire demografică, dar și cea mai mare valoare a ratei
Timișoara, Cluj
de înlocuire a forței de muncă, ceea ce însemnă că municipiul Iași deține cea mai
Napoca și Craiova,
tânără populație dintre polii de creștere naționali.
are o populație de
nivel mediu în ceea
Cel de-al doilea cluster, format din municipiile Timișoara, Cluj Napoca și Craiova,
ce privește
are o populație de nivel mediu în ceea ce privește dependența, îmbătrânirea și
dependența,
rata de înlocuire a populației pentru anul 2016.
îmbătrânirea și
rata de înlocuire a
Pe de altă parte, cel de-al treilea cluster prezintă cele mai mari rate de
populației pentru
dependență demografică și de îmbătrânire, dar și cea mai mică rată de înlocuire a
anul 2016.
forței de muncă, tradusă printr-un deficit mai mare de populație activă ce se va
crea pe piața muncii peste 15 ani.
Clusterele formate între polii de creștere ai României

privind indicatorii statistico-demografici, în anul 2016
Nivelurile medii ale variabilelor statistice pe clustere
Unități
Rata de Rata de Rata de înlocuire
Cluster statistice
dependență îmbătrânire a forței de
(municipii)
demografică demografică muncă
1 Iași 380,0 829,8 622,9
Timișoara
2 Cluj Napoca 380,1 1.148,2 530,9
Craiova
Ploiești
3 Brașov 411,6 1.293,1 538,6
Constanța
Sursă date: INS; calcule proprii în SPSS

C R AI OVA
236
În ceea ce privește dezvoltarea economică a județelor polilor de creștere ai
României, s-a făcut o analiză în care unitățile statistice sunt reprezentate de
județele: Brașov, Dolj, Iași, Cluj, Constanță, Prahova și Timiș, iar variabilele
statistice de PIB, ponderea CDI în PIB, numărul unităților locale active și cifra de
afaceri înregistrată de acestea, la nivelul anului 2015, pe baza datelor furnizate
de Institutul Național de Statistică.
Pe baza acestora variabile, unitățile statistice au fost grupate în două clustere:

primul cluster este reprezentat de județele Brașov, Dolj și Iași, iar cel de-al doilea
este format din județele Cluj, Constanța, Prahova și Timiș.
Potrivit valorilor medii ale variabilelor statistice analizate, nivelul de dezvoltare

al primului cluster este inferior nivelului de dezvoltare al celui de-al doilea cluster.
Astfel, valoarea medie a PIB-ului județean este mai mic în cazul clusterului 1
comparativ cu clusterul 2, situație valabilă și în ceea ce privește numărul de unități
locale active înregistrate și cifra lor de afaceri. Pe de altă parte, ponderea
cheltuielilor cu cercetarea, dezvoltarea și inovarea din PIB este puțin mai mare în
cazul primului cluster.
Clusterele formate între județele polilor de creștere ai României

privind indicatorii economici, în anul 2015
Nivelurile medii ale variabilelor statistice pe clustere
Unități Cifra de afaceri
PIB Numărul
Cluster statistice % CDI din a unităților
(milioane unităților
(județe) PIB locale active
lei) locale active
(milioane lei)
Brașov
1 Dolj 19.727,3 0,00325% 16.243,3 30.833,3
Iași
Cluj
Constanța
2 31.520,1 0,00246% 22.575,8 50.296,3
Prahova
Timiș
Sursă date: INS; calcule proprii în SPSS

C R AI OVA
237
I.7. STRATEGII ȘI POLITICI
SECTORIALE RELEVANTE

C R AI OVA
238
STRATEGIA EUROPA 2020
Strategia 2020 a Comisiei Europene propune 3 priorități care se susțin reciproc:

– creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și
inovare;
– creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de
vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;
– creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată
ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și
teritorială.
Prima prioritate a Uniunii, de creștere inteligentă, înseamnă consolidarea

cunoașterii și inovării ca elemente motrice ale viitoarei creșteri. În acest scop,
sunt necesare măsuri de îmbunătățire a calității sistemelor de învățământ, de
întărire a performanțelor în cercetare, de promovare a inovării și a transferului de
cunoștințe în Uniune, de utilizare pe deplin a tehnologiilor informației și
comunicațiilor și de garantare a certitudinii că ideile inovatoare pot fi transpuse
în noi produse și servicii care generează creștere, locuri de muncă de calitate și
care contribuie la abordarea provocărilor cu care se confruntă societatea
europeană și mondială. Însă, toate acestea trebuie corelate cu spiritul
antreprenorial, finanțele și cu accentul pe nevoile utilizatorilor și pe oportunitățile
pieței.
Creșterea durabilă presupune construirea unei economii competitive, durabile și

eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, care să profite de rolul de
lider al Europei în cursa pentru dezvoltarea unor noi procese și tehnologii, inclusiv
a tehnologiilor ecologice, care să accelereze dezvoltarea de rețele inteligente, ce
folosesc TIC, care să exploateze rețelele de la scara UE și să consolideze avantajul
competitiv al mediului nostru de afaceri, în special în sectoarele de producție și
în cadrul IMM-urilor și care să ajute consumatorii să realizeze meritele utilizării
eficiente a resurselor. O asemenea abordare va ajuta UE să prospere într-o lume
cu emisii reduse de dioxid de carbon, care dispune de resurse limitate și să prevină,
în același timp, degradarea mediului, pierderea biodiversității și utilizarea
nedurabilă a resurselor. De asemenea, aceasta va sta la baza coeziunii economice,
sociale și teritoriale.
Creșterea favorabilă incluziunii, cea prin care se dorește atingerea obiectivelor

din domeniul ocupării forței de muncă, a competențelor și de combatere a
sărăciei.
STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTAREA

DURABILĂ A ROMÂNIEI- ORIZONTURI 2013 – 2020 – 2030
Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României- Orizonturi 2013 – 2020

– 2030 a fost concepută pentru a reduce decalajele considerabile dintre România
și celelalte state membre ale Uniunii Europene, simultan cu însușirea și
transpunerea în practică a principiilor și practicilor dezvoltării durabile în
contextul globalizării. Fiind elaborată pe baza Strategiei de Dezvoltare Durabilă a
Uniunii Europene, Strategia României înfățișează o viziune de perspectivă,

C R AI OVA
239
stabilind obiective precise pe cele trei orizonturi de timp, urmărind strict logica
provocărilor cheie și a temelor inter-sectoriale. Cele 7 provocări pentru care s-au
stabilit obiective sunt:
1. Schimbările climatice și energia curată;
2. Transportul durabil;
3. Producția și consumul durabile
4. Conservarea și gestionarea resurselor naturale;
5. Sănătatea publică;
6. Incluziunea socială, demografia și migrația;
7. Sărăcia globală și sfidările dezvoltării durabile.
STRATEGIA DE DEZVOLTARE TERITORIALĂ A ROMÂNIEI

(SDTR)
Strategia de dezvoltare teritorială a României furnizează un model complet de

dezvoltare a teritoriului naţional, în succesiunea: analiză - diagnostic - viziune -
scenarii – obiective strategice – obiective specifice - măsuri naţionale - acțiuni -
proiecte prioritare - măsuri teritoriale integrate, model bazat pe asumarea
coeziunii teritoriale.
Obiectivele generale privind dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul 2035

stabilite în cadrul strategiei sunt:
• Asigurarea unei integrări funcţionale a teritoriului naţional în spaţiul european
prin sprijinirea interconectării eficiente a reţelelor energetice, de transporturi
și broadband;
• Creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitară și a
serviciilor publice în vederea asigurării unor spaţii urbane şi rurale de calitate,
atractive şi incluzive;
• Dezvoltarea unei rețele de localități competitive şi coezive prin sprijinirea
specializării teritoriale și formarea zonelor urbane funcționale;
• Protejarea patrimoniului natural și construit şi valorificarea elementelor de
identitate teritorială;
• Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare
teritorială.
Strategia de dezvoltare teritorială a României reprezintă viziunea asumată a

Guvernului şi Parlamentului României privind dezvoltarea teritoriului național
pentru orizontul de timp 2035: România 2035, o țară cu un teritoriu funcțional,
administrat eficient, care asigură condiții atractive de viață și locuire pentru
cetățenii săi, cu un rol important în dezvoltarea zonei de sud-est a Europei.
STRATEGIA NAȚIONALĂ DE DEZVOLTARE REGIONALĂ

2014 ‐2020 (SNDR)
Strategia Națională de Dezvoltare Regională (SNDR) reprezintă viziunea Guvernului

României privind dezvoltarea regională, prin care se stabilesc priorităţile de

C R AI OVA
240
dezvoltare ale regiunilor, precum şi relaţiile instituţionale care să faciliteze
corelarea cu strategiile sectoriale.
Documentul prezintă elemente de ghidare generale privind dezvoltarea sectorului

transporturilor în România și tipurile de proiecte ce pot fi finanțate din fonduri
europene.
MASTER PLANUL GENERAL DE TRANSPORT AL ROMÂNIEI

(MPGTR)
Master Planul analizează obiectivele majore ale sistemului național de transport.
Prin urmare, acesta constituie un instrument strategic de planificare a
intervențiilor majore (proiecte și alte acțiuni) ce sunt semnificative pentru
obiectivele de transport la scară națională.
Orizontul de timp al Master Planului este anul 2030. Având în vedere nivelul de
incertitudine asociat prognozelor pe termen lung, orice recomandare dincolo de
acest orizont de timp va trebui să fie reconfirmată printr-o actualizare a planului
(de exemplu o revizuire a Master Planului în anul 2025).
Rezultatele generale ale Master Planului sunt următoarele:

✓ Un plan pe termen lung care va contribui la dezvoltarea economică a României
într-un mod durabil
✓ Utilizarea mai eficientă a resurselor financiare în sectorul transporturilor
✓ Conexiuni îmbunătățite și, astfel, un comerț îmbunătățit cu țările vecine
✓ productivitate crescută pentru industria și serviciile din Romania și, implicit, o
creștere economică mai pronunțată și un nivel de trai îmbunătățit
✓ Un sistem de transport durabil (sustenabil).
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI NAȚIONAL

(PATN)
PATN este suportul dezvoltãrii complexe si durabile inclusiv al dezvoltãrii regionale

a teritoriului si reprezintã contributia specificã a tãrii noastre la dezvoltarea
spatiului european si premiza înscrierii în dinamica dezvoltãrii economico-sociale
europene.
Conform legii 350/2001 privind Amenajarea teritoriului și urbanismul, Planul de

amenajare a teritoriului național ‐ PATN reprezintă documentul cu caracter
director care include sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu
și lung pentru întreg teritoriul țării.

C R AI OVA
241
PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ SUD‐VEST
OLTENIA 2014 – 2020
Planul de Dezvoltare Regionala 2014-2020 al regiunii Sud - Vest Oltenia va trebui

să fie un instrument care să susțină includerea în strategiile naționale a
obiectivelor de investiții ce vor contribui la dezvoltarea socio-economică a
regiunii, să fundamenteze domeniile de intervenție și necesarul de finanțare din
fonduri europene în perioada următoare de programare și să cuprindă un portofoliu
de proiecte strategice cu impact regional și local.
Viziunea regiunii Sud-Vest Oltenia pentru perioada de programare 2014-2020 este

aceea de a deveni un promotor al competitivității atât în domeniul industrial, cât
și în agricultură, dar și al economiei digitale prin dezvoltarea unui mediu de afaceri
performant bazat pe resurse umane competente, integrarea tehnologiilor
inovative și promovarea dezvoltării durabile.
Obiectivul strategic global pentru perioada 2014-2020 este dezvoltarea durabilă și

echilibrată a Regiunii Sud-Vest Oltenia prin valorificarea resurselor proprii,
sprijinirea mediului de afaceri, a infrastructurii și serviciilor în vederea reducerii
disparităților existente între regiunea SV Oltenia și celelalte regiuni ale țării, în
scopul creșterii nivelului de trai al cetățenilor. Pentru atingerea obiectivului
general al PDR 2014-2020, au fost stabilite următoarele obiective specifice,
corelate cu prioritățile de finanțare:
OBIECTIVE SPECIFICE
• Creșterea competitivității regionale prin îmbunătățirea eficienței energetice,
sprijinirea întreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii și calificarea resurselor
umane (Prioritățile 1,2 si 4);
• Crearea de noi locuri de muncă, creșterea incluziunii sociale și reducerea
sărăciei (Prioritatea 5);
• Creșterea atractivității regionale și dezvoltarea durabilă a regiunii prin
îmbunătățirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane și a potențialului
turistic (Prioritățile 3 si 6).
Prioritățile Strategiei de Dezvoltare Regională Sud- Vest Oltenia 2014 – 2020:

1. Creșterea competitivității economice a regiunii
2. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii regionale
3. Dezvoltarea turismului, valorificarea patrimoniului natural și a moștenirii
cultural-istorice
4. Dezvoltare rurală durabilă și modernizarea agriculturii și a pescuitului
5. Dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile și a incluziunii
sociale
6. Protecția mediului și creșterea eficienței energetice.

C R AI OVA
242
STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A
JUDEȚULUI DOLJ PENTRU PERIOADA 2014-2020
Viziunea de dezvoltare durabilă a Județului Dolj, la orizontul anului 2020, vizează

dezvoltarea județului Dolj prin următoarele caracteristici:
1. Un hub de transport transfrontalier, bine conectat la rețeaua TEN-T și la
principalii poli economici din țară și din Europa, cu o infrastructură de transport
modernă, sigură și rapidă;
2. Un pol de atracție de importanță regională, care va deservi cu servicii
educaționale, medicale, sociale, culturale și de recreere întreaga regiune istorică
a Olteniei;
3. Un standard de viață sporit pentru doljeni, prin accesul îmbunătățit și
nediscriminatoriu la oportunități de ocupare, la infrastructură și servicii publice
de calitate, care să reducă disparitățile de dezvoltare față de alte zone ale țării;
4. Un spațiu cu o economie diversificată și competitivă în context național și
european, bazată pe sectoarele cu potențial de specializare inteligentă, pe
structurile și serviciile de sprijinire a afacerilor și inovării, pe o forță de muncă
corespunzător calificată și pe un sector IMM dinamic;
5. Un areal cu un patrimoniu natural și construit bine conservat și integrat într-o
ofertă culturală și turistică competitivă, prietenos cu mediul înconjurător și
orientat către gestiunea durabilă a resurselor de care dispune;
6. Un județ cu o administrație locală pro-activă, transparentă, accesibilă,
orientată către cetățean și eficientă în atragerea de resurse de dezvoltare, care
să conlucreze permanent cu mediul privat și societatea civilă și care să sprijine
cooperarea internațională și transfrontalieră
Obiective strategice și operaționale ale strategiei:

OS 1. Creșterea accesibilității și atractivității județului Dolj pentru investitori și
turiști
OO 1.1 Asigurarea conectivității și mobilității persoanelor și mărfurilor în
cadrul județului Dolj
OO 1.2 Sprijinirea economiei locale și creșterea oportunităților de ocupare de
la nivelul județului Dolj
OO 1.3 Valorificarea potențialului turistic natural și cultural al județului Dolj
OS 2. Dezvoltarea durabilă a județului Dolj

OO 2.1 Protecția mediului și asigurarea unui management durabil
OO 2.2 Creșterea eficienței energetice și valorificarea potențialului
regenerabil al județului Dolj
OS 3. Creșterea atractivității județului Dolj pentru locuitori și dezvoltarea unor

comunități incluzive
OO 3.1 Îmbunătățirea calității și accesului populației urbane și rurale a
județului Dolj la servicii și infrastructuri publice
OO 3.2 Bună guvernanță pentru asigurarea unei dezvoltări integrate a
județului Dolj

C R AI OVA
243
PLANUL DE AMENAJARE A TERITORIULUI JUDEȚEAN
DOLJ (PATJ Dolj)
Conform legii 350/2001 privind Amenajarea teritoriului și urbanismul, Planul de

amenajare a teritoriului Județean ‐ PATJ constituie documentul cu caracter
director care reprezintă expresia spațială a programului de dezvoltare socio‐
economica a județului.
Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Dolj (PATJ Dolj) – elaborat de

URBANPROIECT în anii 1997‐1999, a fost revizuit și aprobat în 2001. Având în
vedere că un plan de amenajare a teritoriului Județean trebuie reactualizat
periodic la un interval de circa 5‐10 ani, PATJ DOLJ necesită reactualizare.
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ PENTRU

POLUL DE CREŞTERE CRAIOVA 2007 - 2013
Finanţarea proiectelor integrate de dezvoltare a municipiului Craiova şi a Zonei

Metropolitane Craiova s-a realizat în perioada 2007 - 2013 prin intermediul Planului
Integrat de Dezvoltare a Polului de Creştere.
Viziunea de dezvoltare a Polului de Creștere Craiova a fost: „Craiova – metropola

de azi, Bănia de ieri – un spațiu european atractiv si competitiv”.
Misiunea propusă în PIDU 2007 - 2013: „Craiova îşi va revitaliza identitatea

regională, îşi va reconsidera rolul teritorial şi se va repoziţiona pe piaţă pentru a
redeveni cel mai important pol (metropolitan) de dezvoltare în Regiunea Oltenia
şi regiunea transfrontalieră”.
Obiectivele strategice ale PID (Planul Integrat de Dezvoltare) pentru Polul de

Creștere Craiova au fost:
– Creșterea accesibilității înspre și dinspre Polul de creștere Craiova;
– Creșterea competitivității economice pe termen lung și sprijin pentru
dezvoltarea mediului de afaceri;
– Dezvoltarea potențialului economic pe axa Est – Vest a polului de creștere
Craiova prin reabilitarea infrastructurii de transport public în comun;
– Asigurarea unor servicii publice de calitate în Zona Metropolitana Craiova, prin
extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare, colectarea,
reciclarea și depozitarea deșeurilor și iluminat public;
– Creșterea atractivității polului de creștere Craiova prin valorificarea
potențialului natural și turistic al acestuia și prin conservarea și promovarea
identității locale și a moștenirii sale cultural-istorice;
– Creșterea calității vieții locuitorilor polului de creștere Craiova prin asigurarea
unor servicii educaționale, sociale și de sănătate la standarde europene.
Proiectele în curs de finalizare cu finanţare europeană prevăzute în PIDU 2007‐

2013 au fost preluate în cadrul Planului de Mobilitate urbană 2016 – 2030 în cadrul
Scenariului 1 (de referință) și sunt:
Amenajare parcare subterană în zona Teatrului Național: crearea a 619 locuri
de parcare, 586 pentru autoturisme şi 33 pentru motociclete, instalarea de prize

C R AI OVA
244
electrice pentru 240 de locuri de parcare, şi dotarea parcării cu 2
echipamente/borne de reîncărcare a acumulatorilor autoturismelor care folosesc
ca sursă de alimentare curentul electric; acest proiect a fost propus în Programul
CIVITAS MODERN;
Dezvoltarea transportului ecologic în municipiul Craiova: reabilitarea
carosabilului străzii Calea Bucureşti, reabilitarea sistemului de alimentare cu
energie electrică pentru tramvaie, realizarea de piste pentru biciclete pe Calea
Bucureşti, amenajarea de parcări şi staţii de transport public; acest proiect ce
corespunde Obiectivului 1 din PIDU Pol de Creştere Craiova;
Amenajare şi revitalizare Centrul Istoric al Municipiului Craiova: reabilitare
străzi şi trotuare şi transformarea lor în esplanade pietonale în cadrul zonei
delimitată de străzile Str. A.I.Cuza ‐ la Nord, Str. M. Kogălniceanu şi str. Eugeniu
Carada ‐ la Sud, Str. Arieş (până la zona pasajului subteran) ‐ la Est, Str. Nicolaescu
Plopşor (inclusiv zona acesteia) ‐ la Vest; acest proiect ce corespunde Obiectivului
5 din PIDU Pol de Creştere Craiova şi Programului CIVITAS MODERN;
Reabilitarea infrastructurii rutiere din zona de Nord‐Vest a Polului de
Creștere Craiova, în vederea fluidizării traficului în Zona Metropolitană
Craiova: modernizarea străzilor Oltenia, Tineretului, Brestei, Amaradia,
Pelendava, Toamnei (inclusiv trotuare, stații de autobuz, amenajare locuri de
parcare); acest proiect ce corespunde Obiectivului 2 din PIDU Pol de Creștere
Craiova;
Reabilitarea infrastructurii rutiere pe relația Nord‐Sud‐Est a Polului de
Creștere Craiova, în vederea fluidizării traficului în Zona Metropolitană
Craiova: îmbunătățirea accesibilității locale a forței de muncă către platformele
industriale ale polului de creștere Craiova prin modernizarea suprafeței carosabile
a străzilor Râului, Caracal şi Bariera Vâlcii, crearea de piste pentru biciclete pe
străzile Râului şi Caracal; acest proiect ce corespunde Obiectivului 2 din PIDU Pol
de Creștere Craiova.
PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ PENTRU POLUL

DE CREȘTERE CRAIOVA (P.M.U.D. CRAIOVA)
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă acoperă Zona Metropolitană Craiova formată

din municipiul Craiova și Orașul Filiași, Orașul Segarcea, Comuna Almăj, Comuna
Brădești, Comuna Breasta, Comuna Bucovăț, Comuna Calopăr, Comuna Cârcea,
Comuna Coșoveni, Comuna Coțofenii din Față, Comuna Ghercești, Comuna Ișalnița,
Comuna Malu Mare, Comuna Mischii, Comuna Murgași, Comuna Pielești, Comuna
Predești, Comuna Șimnicu de Sus, Comuna Teasc, Comuna Terpezița, Comuna
Țuglui, Comuna Vârvoru de Jos, Comuna Vela și se referă la perioada 2016 – 2030.
Conform legislației naționale (Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului și

urbanismul, republicată cu completările și modificările ulterioare în decembrie
2013), Planul de mobilitate urbană reprezintă o documentație complementară
Strategiei de Dezvoltare Teritorială periurbană/metropolitană şi a Planului
Urbanistic General (P.U.G.), dar şi instrumentul de planificare strategică
teritorială prin care este corelată dezvoltarea spaţială a localităților şi a zonei
periurbane/metropolitane a acestora cu nevoile de mobilitate şi transport ale
persoanelor şi mărfurilor.

C R AI OVA
245
Viziunea dezvoltării mobilității în zona polului de creștere Craiova în perioada
2015‐2030 vizează implementarea unui sistem de transport eficient, durabil,
integrat și sigur, pentru a susține dezvoltarea economică și socială.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru polul de creştere Craiova are ca scop
crearea unui sistem de transport, care să răspundă următoarelor obiective:
(1) ACCESIBILITATE – asigurarea că tuturor cetăţenilor le sunt oferite opţiuni de
transport care să le permită accesul la destinaţiile şi serviciile esenţiale;
(2) SIGURANŢĂ ŞI SECURITATE – îmbunătăţirea siguranţei şi a securităţii;
(3) MEDIU – reducerea poluării aerului şi a poluării fonice, reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră şi a consumului de energie;
(4) EFICIENŢA ECONOMICĂ – sporirea eficienţei şi rentabilitatea transportului de
persoane şi bunuri;
(5) CALITATEA MEDIULUI URBAN – contribuţia la creşterea atractivităţii şi calităţii
mediului şi peisajului urban, în folosul cetăţenilor, al economiei şi al societăţii în
ansamblu.
PLANUL URBANISTIC GENERAL AL MUNICIPIULUI

CRAIOVA (P.U.G. CRAIOVA)
Planul urbanistic general are atât caracter director și strategic, cât și caracter de
reglementare și reprezintă principalul instrument de planificare operațională,
constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare.
PUG Craiova a fost elaborat în anul 1997‐1998, de către SC Proiect Craiova SA și a

fost aprobat prin HCL nr. 23/29.02.2000. Expirat din punct de vedere al duratei
normale de valabilitate, a fost prelungită perioada de valabilitate a PUG Craiova
până în 2018, pentru a putea fi folosit în activitatea administrativă până la
finalizarea noii ediții.
PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU ENERGIE DURABILĂ (PAED

ZMC)
Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă a Zonei Metropolitane Craiova, se

raportează la evoluțiile preconizate la nivel național și european, sintetizate în
documentele de programare ale Comisiei Europene pentru perioada 2014-2030, în
angajamentele internaționale ale României, precum și în strategiile naționale
pentru perioada următoare.
Planul de acțiune urmărește pe tot parcursul său cele trei priorități stabilite prin
Strategia Europa 2020: creștere inteligentă, creștere durabilă, creștere favorabilă
incluziunii și obiectivele propuse în cadrul celor cinci domenii de interes: ocupare,
inovare, schimbări climatice, educație, reducerea sărăciei
Prin aprobarea acțiunilor cuprinse în PAED, autoritățile administrației publice

partenere în cadrul Asociației de Dezvoltare Intracomunitară Zona Metropolitană
Craiova își propun, în mod voluntar, atingerea şi depășirea obiectivului Uniunii
Europene de reducere cu ͘40% a emisiilor de CO2 până în 2030, prin creșterea

C R AI OVA
246
eficienței energetice şi utilizarea surselor de energie regenerabilă în teritoriile lor,
respectiv:
• Reducerea consumului final de energie in 2030 cu 22.6% fata de 2014;
• Reducerea emisiilor de CO2 in 2030 cu 41% fata de anul 2014.
Pentru atingerea acestor ținte, în Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă au

fost incluse acțiuni:
• din domeniile de activitate care intra în competența autorității publice locale
care să conducă la reducerea cu cel puțin 40% a emisiilor de CO2 pe teritoriile
respective
• de adaptarea structurilor urbane, inclusiv prin alocarea de resurse umane
suficiente, într-un mod care să asigure întreprinderea acțiunilor necesare realizării
obiectivelor asumate prin Plan
• de mobilizarea a societății civile pentru a participa la dezvoltarea planului de
acțiune căreia i se prezintă periodic, în linii generale politicile și măsurile necesare
realizării obiectivelor acestui plan.
Având în vedere nevoile identificate, PAED-ul este structurat pe șase domenii

strategice de intervenție și 9 axe prioritare de acțiune, după cum urmează:
I. Domeniu strategic: Clădiri rezidențiale

I.1. Axa Prioritară 1: Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale
II. Domeniu strategic: Clădiri publice

II.1. Axa Prioritară 2. Creșterea eficienței energetice în clădiri publice
II.2. Axa Prioritară 3. Creșterea producției si a distribuției de energie obținută din
surse regenerabile de energie în clădiri si instalații publice
III. Domeniu strategic: Infrastructură de utilități tehnico – edilitare

III.1. Axa Prioritară 4. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport și a
rețelelor/sistemelor de comunicații
III.2. Axa Prioritară 5. Modernizare și dezvoltarea instalațiilor si echipamentelor
municipale
IV. Domeniu strategic: Management

IV.1. Axa Prioritară 6. Dezvoltarea capacității instituționale
IV.2. Axa Prioritară 7. Sporirea capacității de absorbție a emisiilor de CO2 prin
rezervoare naturale
V. Domeniu strategic: Transfer și cooperare

V.1. Axa Prioritară 8. Parteneriate pentru inovare și cercetare în domeniul
eficienței energetice și utilizarea surselor de energie
VI. Domeniul strategic: Lucru cu cetățenii

VI.1. Axa Prioritară 9. Promovarea politicilor de eficiență energetică și utilizare a
surselor regenerabile de energie în rândul cetățenilor, societății civile și agenților
economici.

C R AI OVA
247
I.8. NEVOI, PROBLEME ȘI
SOLUȚII

C R AI OVA
248
Identificarea și analiza nevoilor și a problemelor
de la nivelul Zonei Funcționale a Polului de Creștere Craiova
Provocări cf. art. 7
din Regulamentul Nevoi și probleme identificate Posibile soluții
(UE) nr. 1301/2013
DEZVOLTARE ECONOMICĂ Creșterea atractivității economice a
Zonei Funcționale Craiova, prin:
Pe teritoriul Zonei Funcționale a Craiovei există • Promovarea oportunităților de
infrastructură de sprijinire a afacerilor, dar investiții în ZFU;
aceasta este insuficient dezvoltată sau nu face • Crearea facilităților pentru
față solicitărilor. Așadar, atragerea atragerea de noi investitori
investitorilor este îngreunată. (construirea infrastructurii
necesare, a parcurilor industriale,
Economia zonei prezintă un nivel înalt de a incubatoarelor și a
vulnerabilitate din cauza dependenței de acceleratoarelor de afaceri etc.);
câteva companii mari. Trebuie încurajată • Crearea, dotarea de zone / spații
colaborarea între întreprinderi, instituții de pentru dezvoltarea de activități
cercetare, unități de învățământ și autorități industriale la nivelul Zonei
publice, pentru a crea premisele dezvoltării Funcționale;
sustenabile a zonei. • Construcție, amenajare Parc
Industrial;
PROVOCĂRI ECONOMICE
Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare este o • Dezvoltarea serviciilor, extinderea

necesitate pentru dezvoltarea polului de Parcurilor Industriale existente;
creștere Craiova. Sunt necesare deschiderea de • Crearea/ modernizare/ extinderea
noi rute externe, cât și deschiderea unor rute incubatoarelor/ acceleratoarelor
către destinații din România. de afaceri, inclusiv dezvoltarea
serviciilor aferente;
• Investiții în modernizarea,
extinderea Aeroportului Craiova și
includerea de noi rute interne /
externe.
INFRASTRUCTURA DE TRANSPORTURI Facilitarea tranzitului în cadrul

Zonei Funcționale, prin:
Zona Funcțională Craiova se confruntă cu mari • Reabilitarea, modernizarea
probleme ale supraaglomerării rutiere. Unul drumurilor municipale și
dintre cele mai încărcate tronsoane este DN 65 orășenești;
în partea estică a Craiovei, de la magazinul • Reabilitarea/ modernizarea
Metro spre Pitești, înregistrând valori de peste drumurilor județene din interiorul
22.000 autovehicule pe zi. Al doilea cel mai ZMC și a celor care asigură accesul
aglomerat tronson este cel vestic al DN6 (către în zona Funcțională (drumuri
Filiași), iar al treilea – DN56 care asigură comunale);
legătura cu orașul Calafat și punctul de trecere
a frontierei Calafat-Vidin. Fluidizarea traficului auto și
creșterea siguranței participanților
Alte tronsoane mai încărcate, pe care apar la trafic:
blocaje sunt: intrarea în Craiova de pe DN 65 şi • Înființarea unui departament/
DN 6, partea sudică a Craiovei pe DN 56 în zona serviciu de planificare a
Podari, arterele interioare ale municipiului din transportului;
cauza lipsei unei centuri pe partea sudică. La
St ra t egia In t egr a tă de D e zvo lt a r e U r ba nă a Po l u lu i d e

C r eșt e re C RA IO VA
249
nivelul Zonei Funcționale, tronsoanele mai • Înființarea unui departament de
încărcate sunt DJ 561, DJ 643 F, DJ 652A. management al traficului și de
Starea tehnică a infrastructurii rutiere prezintă planificare a transportului;
cele mai mari probleme la nivelul DN56, DN 6B, • Reorganizarea și managementul
DN55, DN 65C, drumurile județene din traficului din municipiu;
vecinătate nordică a municipiului Craiova, • Reabilitarea infrastructurii rutiere
DC641. Localitățile rurale ale Polului de şi modernizarea acesteia, în
Creștere au nevoi urgente de investiții în special în cartierele periferice şi
modernizarea drumurilor naționale, județene și localităţile adiacente municipiului
comunale care le străbat. Toate categoriile de Craiova;
drumuri necesită modernizare, iluminare și • Asigurarea unor legături rutiere
reabilitarea podurilor. adecvate, inclusiv pasaje cu toate
zonele rezidențiale ale
Spațiile publice de parcare sunt insuficiente în municipiului şi cu localitățile
zona centrală și în cartierele vechi. Nu există un adiacente;
management al spațiilor de parcare, • Decongestionarea zonei centrale
majoritatea acestora fiind amenajate pe din municipiu prin realizarea/
stradă, reducându‐se astfel capacitatea de amenajarea de parcări, garaje
circulație în special pe străzile înguste. Nu colective;
există garaje publice pentru parcare. • Abordarea unor politici noi privind
parcarea pentru zona centrală a
Decongestionarea traficului urban necesită municipiului şi zonele rezidenţiale;
investiții în rute ocolitoare, în crearea de noi • Amenajarea de parcări (inclusiv
zone de parcare, dar și a infrastructurii pentru vehicule de marfă) în zone
destinate pietonilor. Trebuie încurajată, comerciale, industriale;
totodată, folosirea transportului ecologic
• Modernizarea, reabilitarea
(ciclism, transport public).
infrastructurii pentru pietoni;
• Realizarea de zone logistice la
periferia Municipiului Craiova;
• Realizarea de variante ocolitoare a
zonelor urbane din Zona
Funcțională;
• Dezvoltarea, în corelare cu
rețeaua rutieră existentă a unor
rețele alternative de transport.
Modernizarea și extinderea
infrastructurii feroviare,
aeroportuare și cea pentru
transportul de mărfuri:
• Stimularea transportului feroviar
Infrastructura feroviară deservește insuficient
printr-o politică de integrare a
necesitatea de mobilitate de la nivel
tuturor modurilor de transport;
metropolitan, în favoarea transportului rutier.
• Amenajarea unui nou terminal
Majorarea numărului de pasageri ce tranzitează pentru transportul public de
aeroportul din Craiova impune realizarea unui călători;
nou terminal. • Realizarea centurii sudice a
orașului (primul pas pentru
Fluxurile de trafic greu venite din partea de est ameliorarea acestei probleme a
a României care intenționează să treacă granița fost deja făcut prin pornirea
lucrărilor la centura de sud -

250
la punctul Calafat – Vidin sunt îngreunate ca primul segment care unește DN 6 şi
urmare a lipsei centurii sudice a orașului. DN 65).
Modernizarea și extinderea
serviciului de transport public, prin:
Sistemul public de transport al zonei este • Modernizarea parcului auto de
deficitar. Infrastructura de tramvai are 18 km transport în comun;
lungime, în anul 2016 fiind reabilitată o • Modernizarea și extinderea rețelei
porțiune din calea de rulare și s-a modernizat de transport public în comun
integral firul de alimentare cu energie (trasee, stații călători etc.) ;
electrică. Aceasta este destul de limitată, • Modernizarea și extinderea
având în vedere că se operează pe o singură infrastructurii de transport public,
linie și nu ajunge în zonele cu o densitate mai inclusiv a transportului electric;
mare a populației (spre exemplu: Bd. • Dezvoltarea de sisteme moderne în
Tineretului, Str. Henri Coandă). serviciul de transport public (ex.:
e-ticketing, sistem informare
În anul 2015 comparativ cu 2008, parcul auto călători etc.);
public al municipiului Craiova a înregistrat • Înființarea unei Asociații de
diminuări semnificative, existând numai 29 Transport Public / Stabilirea unei
tramvaie și 210 autobuze și microbuze. Acestea entități dedicate gestionării
au o vechime considerabilă. transportului public integrat;
• Amenajarea punctelor intermodale
Refugiile de așteptare a mijloacelor de de transport.
transport în comun necesită modernizare și se
înregistrează probleme privind regimul de
tarifare (există doar bilete și abonamente pe
una și două linii).
O problemă a serviciului de transport public

metropolitan este reprezentată de numărul
mare de operatori care deservesc aceleași
trasee, dar și de tarifele neuniforme practicate
de aceștia.
INFRASTRUCTURA TEHNICĂ Modernizarea și extinderea

infrastructurii tehnice
În Zona Funcțională Craiova încă mai există • Reabilitarea, extinderea rețelelor
localități care nu există rețea publică de de distribuție a apei potabile și a
distribuție a apei potabile sau localități în care apei uzate în Zona Funcțională
lungimea acesteia este insuficientă și nu ajunge Urbană;
la toate gospodăriile. Pe de altă parte, rețelele • Modernizarea / realizarea stațiilor
de distribuție ale apei potabile au o vechime de epurare a apelor uzate;
considerabilă, ceea ce conduce la înregistrarea • Extinderea rețelei de gaze
de pierderi mari de apă. naturale în localitățile Șimnicu de
Sus, Mischii, orașul Filiași,
Rețea de canalizare există numai în 6 localități Ghercești , Pielești și Brădești;
ale Zonei Funcționale, fiind necesară • Modernizarea sistemului de
extinderea și către celelalte localități. Este alimentare centralizată cu energie
nevoie, totodată, de acțiuni de decolmatare a electrică atât la producere, prin
canalelor colectoare și de modernizare a rețelei diminuarea factorului de emisie,
de canalizare existente. câr și la furnizare, prin creșterea

251
Localitățile Șimnicu de Sus, Mischii, orașul randamentului de utilizare a
Filiași, Ghercești , Pielești și Brădești energiei cumpărate.
înregistrează o valoare foarte scăzută a
densității rețelei de furnizare a gazelor
naturale.
Starea sistemului de distribuție a energiei

termice are o vechime de peste 30 ani,
conductele fiind, în mare parte, depreciate din
punct de vedere fizic, iar izolația termică este
tasată și discontinuă.
ATRACTIVITATEA MUNICIPIULUI CRAIOVA Creșterea atractivității Zonei

Funcționale, prin:
Zona Funcțională a Craiovei dispune de un • Amenajarea zonelor cu potențial
potențial natural și de resurse variate, ce o pentru mai multe tipuri de turism
transformă într-un cadru extrem de valoros (istoric, business, cultural etc.) ;
pentru dezvoltarea turismului. • Panouri de informare și
semnalizare principalele obiective
În municipiul Craiova sunt concentrate o serie economice, instituționale,
de importante clădiri istorice, cu valoare de administrative, turistice;
patrimoniu național dar și turistic. Dar proasta • Amenajarea, extinderea spațiilor
semnalizare a punctelor turistice și lipsa verzi, parcurilor și zonelor de
panourilor informative sunt o piedică în calea agrement la nivelul Zonei
turiștilor care doresc să le viziteze. Funcționale;
• Investiții în reabilitarea clădirilor
Slaba promovare a condus, în ultimii ani, la de patrimoniu;
scăderea perioadei de ședere a turiștilor în • Promovarea valorilor culturale de
cadrul Zonei Funcționale a Polului de Creștere la nivelul Zonei Funcționale;
Craiova. • Protejarea și valorificarea
patrimoniului cultural
La nivelul zonei se resimte lipsa spațiilor de (Restaurarea, consolidarea,
joacă, lipsa investițiilor în modernizarea celor protecția şi conservarea
existente și în crearea pistelor de biciclete. De monumentelor istorice, picturi,
asemenea, infrastructura de activități pentru fațade, dotări interioare,
agrement și de petrecere a timpului liber este marketing și promovare).
deficitară.
Stilul arhitectural unic este reprezentativ

pentru capitala Băniei. Dar zestrea istorică a
acestei zone poate fi pierdută dacă nu se
investește rapid în lucrări de restaurare a
clădirilor de patrimoniu (casele Dinopol și
Averescu, Hanul Chintescu etc).

252
DEMOGRAFIE Modernizarea și extinderea
serviciilor publice:
Populația Zonei Funcționale se află în scădere • Revitalizarea factorului uman,

continuă începând cu anul 2002. Mai mult, prin oferirea unui climat propice
populația este definită de un puternic proces de dezvoltării personale: o educație
îmbătrânire demografică, ce afectează toate de calitate, găsirea unui loc de
generațiile. Proporția tinerilor din Zona muncă după absolvire, realizarea
Funcțională este inferioară proporției unui venit de nivel mediu;
vârstnicilor și în scădere constantă, efectele • Stimularea tinerilor antreprenori,
acestui proces determinând grave probleme prin oferirea de facilități fiscale și
structurale pe piața muncii. sprijin în dezvoltarea unei afaceri;
Problema plecării tinerilor din Zona Funcțională • Corelarea ofertei educaționale din
PROVOCĂRI DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE
are atât consecințe demografice, determinând învățământul liceal, profesional,

îmbătrânirea populației, cât și asupra postliceal și superior cu cererea
aspectelor economice (lipsa populației active de forță de muncă de pe piața
din piața muncii). Majoritatea tinerilor aleg să zonală.
plece pentru a studia domenii de învățământ
inexistente în zonă sau pentru că nu își găsesc
un loc de muncă în domeniul absolvit.
EDUCAȚIA ȘI NIVELUL DE PREGĂTIRE
Atât la nivelul Zonei Funcționale, cât mai ales a • Reabilitarea, modernizarea,

municipiului Craiova, se înregistrează o extinderea infrastructurii de
presiune crescută a populației asupra învățământ și a facilităților
infrastructurii educaționale, în special a sălilor educaționale (ex.: săli de sport,
de clasă. Pe de altă parte, în mediul rural se spații de joacă etc.);
observă o supraaglomerare a laboratoarelor și • Adaptarea rețelei de învățământ la
atelierelor școlare, în timp ce efectivul sălilor tendințele demografice prin
de gimnastică și al terenurilor de sport este extinderea rețelei de învățământ,
deficitar la nivelul întregii zone. reabilitarea și modernizarea
acestora;
În plus, în zona Funcțională s-a identificat • Revitalizarea învățământului
necesitatea dezvoltării serviciilor educaționale tehnic și profesional, precum și
destinate copiilor prin construirea de noi măsuri de creștere a abilităților
creșe/grădinițe, ori prin reabilitarea, practice ale acestor elevi.
extinderea și modernizarea celor existente.
Deși natalitatea scăzută reprezintă o problemă
generală, unele localități precum Calopăr,
Coțofenii din Față, Brădești, Coțofenii din Dos,
Predești, Ișalnița, Bucovăț, Craiova, Podari,
Malu Mare, Coșoveni și Segarcea, se bucură de
o rată a natalității ridicată, de peste 8‰.

253
SĂNĂTATE ȘI SERVICII SOCIALE
O problemă a sistemului sanitar o reprezintă • Modernizarea infrastructurii și a

distribuția neuniformă a unităților medicale în serviciilor de sănătate.
zonă, majoritatea fiind concentrate în mediul
urban, mai cu seamă în municipiul Craiova. Pe
de altă parte, în mediul rural există doar
cabinete medicale de familie care oferă servicii
medicale de bază. La aceasta se adaugă starea
avansată de degradare a clădirilor și lipsa
aparaturii medicale moderne, mai ales în
mediul rural. În plus, lipsa medicilor determină
o supraaglomerare a acestora pe anumite
domenii.
Infrastructura serviciilor sociale din Zona • Modernizarea / înființarea/

Funcțională Craiova este depășită. Buna Reabilitarea centrelor sociale
funcționare a centrelor sociale s-ar realiza prin destinate persoanelor vârstnice;
suplimentarea căminelor de bătrâni cu • Modernizarea / înființarea/
aproximativ 381 locuri, a celor de copii cu 250 Reabilitarea centrelor / căminelor
locuri și a cantinelor sociale cu încă 530 locuri. culturale din Zona Funcțională;
De asemenea, starea generală a serviciilor de • Construcție/ reabilitare/
asistență socială este una proastă și foarte modernizare de locuințe de tip
proastă, motiv pentru care sunt necesare familial;
investiții în reabilitarea, modernizarea și • Dezvoltare socio-economică a
dotarea clădirilor cu echipamentele comunităților marginalizate
corespunzătoare. (sprijin pentru educație, măsuri de
ocupare, antreprenoriat, furnizare
În zona Polului de Creștere se găsesc localități de servicii medico-sociale,
aflate la o distanță considerabilă de municipiul îmbunătățire condiții de locuit,
Craiova, care au o populație îmbătrânită, un consiliere juridică, măsuri de
fond locativ învechit și de slabă calitate, sunt combatere a discriminării);
greu accesibile și au o dotare tehnico-edilitară • Consolidarea reţelei publice de
și cu echipamente publice precară. La acestea asistenţă socială comunitară prin
se adaugă localitățile cu o pondere ridicată a furnizarea de servicii sociale
populației de etnie romă, în toate adaptate nevoilor populaţiei;
înregistrându-se un nivel ridicat al sărăciei. • Dezvoltarea/furnizarea de
Populația din cadrul acestora se confruntă cu servicii/accesului la servicii
excluziunea socială de la educație, sănătate, integrate a persoanelor fără
cultură, piața muncii etc. adăpost (cazare temporară,
Principalele grupuri vulnerabile din zonă sunt servicii psiho-socio-medicale,
tinerii, femeile, persoanele defavorizate și continuarea/reintegrarea în
grupurile minoritare. sistemul de educație, furnizarea
de măsuri active de ocupare,
Sunt necesare programe de reintegrare socială, formare);
de reducere a abandonului școlar în rândul • Acordarea de sprijin tinerilor care
copiilor și al tinerilor etc. Aceste programe pot părăsesc sistemul instituționalizat
fi implementate mai ușor cu sprijinul și (pachetul minim social, locuințe
implicarea organizațiilor non-guvernamentale și protejate, servicii de îngrijire la
a celor sociale, care să faciliteze accesul în domiciliu, servicii comunitare de
cadrul grupurilor defavorizate.

254
sănătate și asistență socială
integrate, măsuri de ocupare și
educare);
• Implementarea de măsuri
integrate la nivelul ZFU în
domeniul social;
• Introducerea de instrumente,
procese de management la nivel
local;
• Susținerea organizațiilor non-
guvernamentale și a partenerilor
sociali (dezvoltarea de
mecanisme, proceduri,
instrumente de consolidare a
consultării publice, a dialogului
social și civic, instruiri, etc.);
• Dezvoltarea abilităților
personalului din autoritățile și
instituțiile publice locale pe teme
specifice de interes.
SIGURANȚA POPULAȚIEI
Toate categoriile de drumuri de pe teritoriul • Modernizarea și extinderea

Zonei Funcționale Craiova necesită proiecte de sistemului de iluminat public;
modernizare și extindere a iluminatului și • Dezvoltarea zonelor monitorizate
implementarea de sisteme de monitorizare a prin sisteme video pentru
zonelor pentru creșterea siguranței populației. creșterea siguranței populației.
CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ
Majoritatea Primăriilor din Zona Funcțională a • Reabilitarea și modernizarea

Polului de Creștere Urbană Craiova necesită clădirilor instituțiilor și serviciilor
investiții pentru dezvoltarea resurselor umane, publice;
pentru modernizarea echipamentelor și
• Investiții în furnizarea de servicii
soluțiilor IT, pentru modernizarea sediului
publice moderne;
Administrației publice locale și pentru
• Stabilizarea personalului din
dezvoltarea serviciilor de consultanță.
administrație și profesionalizarea
Totodată, se remarcă nevoia achiziției de
lui;
utilaje pentru lucrările publice și a mijloacelor
• Creșterea transparenței în
de transport care să deservească sectorul
administrația publică (dezvoltarea
public.
și implementarea de măsuri,
proceduri și instrumente pentru
Se remarcă nevoia unor acțiuni de dezvoltare a
identificarea, managementul,
capacității de gestionare a serviciilor publice,
publicarea și diseminarea unor
de îmbunătățire a capacității de planificare
seturi de date și informații,
strategică și bugetară, a procesului consultativ,
dezvoltarea și implementarea de
precum și de accelerare a capacității de răspuns
standarde, dezvoltarea și
la solicitările primite.
implementarea unor cursuri de
formare).

255
TRANSPORT ECOLOGIC Utilizarea mijloacelor de transport
ecologic și îmbunătățirea
infrastructurii specifice:
Promovarea la nivel european a reducerii • Achiziționarea de mijloace de
poluării și a dezvoltării sustenabile impune transport public în comun
adoptarea unor măsuri similare și la nivelul ecologice
Zonei Funcționale de Creștere Craiova. • Extinderea infrastructurii de
transport nemotorizat în cadrul
În prezent, rețeaua de tramvai ce tranzitează ZFU și crearea facilităților de tipul
municipiul Craiova este destul de limitată, park & ride;
operându-se doar pe o singură linie; de • Cartarea și promovarea traseelor
asemenea, aceasta nu ajunge în zonele cu o ciclabile din cadrul ZFU;
densitate mai ridicată a populației. • Modernizarea și extinderea
depourilor, a stațiilor de redresare
Pe de altă parte, în momentul de față, pistele pentru alimentare electrică;
de biciclete din Craiova sunt foarte puține și nu • Prioritizarea transportului public
leagă toate zonele de interes. de călători și a transportului
nemotorizat.
PROVOCĂRI CLIMATICE
Încurajarea transportului ecologic s-ar putea

realiza și prin crearea facilităților de tip park &
ride, prin informarea cetățenilor cu privire la
modalitățile de protecție ale mediului și de
ȘI DE MEDIU
renunțare a transportului cu mașina personală.
EFICIENȚĂ ENERGETICĂ Realizarea de investiții în creșterea

eficienței energetice:
”Schimbările climatice și utilizarea durabilă a • Îmbunătățirea eficienței
energiei” este unul dintre cele 5 obiective energetice a clădirilor publice
majore ale Strategiei Europa 2020. Din cauza și a clădirilor rezidențiale;
provocărilor climatice, și la nivelul Zonei • Îmbunătățirea performanței
Funcționale Craiova trebuie luate măsurile energetice a sistemului de
corespunzătoare de reducere a impactului iluminat public;
nefavorabil. • Îmbunătățirea și extinderea
rețelei de distribuție a
Partea de sud a Zonei Funcționale a Polului de agentului termic;
Creștere Urbană Craiova reprezintă o zonă cu • Utilizarea surselor
potențial eolian ce poate fi utilizat în mod regenerabile pentru producția
rentabil, viteza medie anuală a vântului de energie termică și
situându-se în jurul a 6 m/s. De asemenea, electrică;
cadrul este potrivit dezvoltării de parcuri • Realizarea / modernizarea
fotovoltaice. centralelor electrice de
cogenerare de înaltă
La nivelul Zonei Funcționale Craiova au fost eficiență.
identificate, ca principale nevoi, următoarele: • Reducerea consumului de
- Reducerea emisiilor de CO2 generate de energie cu prioritate în
consumul de cărbune și lemn de foc în sectorul rezidențial.
sectorul rezidențial (dat fiind factorii de
emisie a CO2 mai mari decât în cazul
utilizării combustibilului biomasă sau gazul
natural);

256
- Creșterea ponderii de utilizare ca sursă de
energie pentru consumul final al gazului
natural;
- Reducerea consumului de combustibil
utilizat la deplasarea autovehiculelor pe
infrastructura rutieră locală, județeană,
Funcțională, implicit a emisiilor de CO2
asociate acestuia;
- Ponderea importantă a consumului
clădirilor și instalațiilor din ,,ruralul” Zonei
Funcționale în consumul de energie finală,
emisiile de CO2 generate în acest teritoriu
reprezentând 39% din totalul înregistrat la
nivel de ZMC;
- Îmbunătățirea eficienței conversiei
energetice a combustibilului în
echipamentele și instalațiile din dotarea
caselor situate în ruralul Zonei Funcționale;
- Limitarea utilizării lemnului de foc provenit
din surse fără garanție de origine;
- Nivelul diferit al eficienței energetice a
clădirilor și instalațiilor publice din
administrații publice partenere;
- Abordare individualizată și specifică
fiecărei UAT parteneră;
- Stabilirea indicatorilor de performanță și
monitorizare ai realizării obiectivelor
Planului de Acțiune, respectiv consumul
final de energie anual și emisiile de CO 2
asociate acestuia.
RISCURI NATURALE ȘI ANTROPICE Creșterea performanței în situații de
urgență, prin:
Zona prezintă un nivel ridicat pentru riscurile • Regularizarea cursurilor de apă;
naturale. Zona Funcțională a Polului de • Drenarea și colectarea apelor de
Creștere Urbană Craiova este expusă deopotrivă suprafață;
riscului de inundație și de secetă, de alunecări • Amenajarea tuturor zonelor de risc
de teren, dar și de cutremure. Din cele 24 pentru a fi date în folosința
localități componente ale Zonei Metropolitane, urbană;
17 riscă să fie afectate de inundații, 10 de • Modernizarea, dotarea,
alunecări de teren, 16 de secetă, iar 9 de reabilitarea unităților de primire
cutremure. urgențe;
• Dotarea bazelor operaționale
În vederea diminuării acestor riscuri, sunt pentru situații de urgență;
necesare lucrări de consolidări ale malurilor • Adaptarea instituțiilor, clădirilor
râurilor, îndiguiri, împăduriri etc., dar și de publice la standardele specifice de
îmbunătățire a sistemului de intervenție pentru siguranță;
situații de urgență. • Îmbunătățirea sistemului integrat
pentru situații de urgență /
Pentru creșterea siguranței publice și reducerea intervenții;
ratei de infracționalitate din zonă, sunt
necesare măsuri de educație timpurie, dar și

257
investiții în crearea/dezvoltarea unui sistem de • Implementarea sistemului
monitorizare a spațiilor publice aglomerate. informatic de gestionare a
situațiilor de urgență.
MANAGEMENTUL DEȘEURILOR
Calitatea factorilor de mediu din Zona • Sistem de management integrat al
Funcțională este influențată negativ de deșeurilor,
amplasamentele de depozitare ale deșeurilor.
În zonă există doar un singur depozit de deșeuri
solide urbane și industriale asimilabile construit
conform normelor în vigoare, celelalte fiind
neconforme. Ratele de reciclare și valorificare
a deșeurilor municipale sunt foarte mici.

258
Impactul asupra mediului
Problemele identificate la nivelul Zonei Metropolitane Craiova, respectiv Zonei

Funcționale Craiova, impun măsuri ce au impact pozitiv asupra mediului,
vizându-se reducerea poluării aerului şi a poluării fonice, reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră şi a consumului de energie:
• Facilitarea tranzitului în cadrul zonei metropolitane;
• Fluidizarea traficului auto și creșterea siguranței participanților la trafic;
• Creșterea atractivității zonei metropolitane prin îmbunătățirea spațiilor
verzi;
• Modernizarea și extinderea serviciului de transport public;
• Utilizarea mijloacelor de transport ecologic și îmbunătățirea
infrastructurii specifice;
• Realizarea de investiții în creșterea eficienței energetice;
• Creșterea performanței în situații de urgență.
Polul de Creștere Urbană Craiova va contribui prin proiectele propuse la atingerea

țintelor de țară stabilite în contextul Strategiei Europa 2020. Prin implementarea
soluțiilor propuse la nivelul zonei funcționale a polului de creștere se urmărește
atingerea următoarelor ținte:
• Reducerea emisiilor de CO2 cu 19% până în anul 2020, față de anul de bază
2005;
• Creșterea eficienței energetice cu 20% până în anul 2020 față de anul 2014;
• Creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă până la 20% până în
anul 2020.
La atingerea acestor ținte va contribui în mare măsură traficul, pe care se pune un

accent deosebit în cadrul Planului de acțiune. Acesta reprezintă una dintre sursele
majore de emisii de gaze cu efect de seră, în condiţiile creșterii utilizării
autoturismului, precum şi a lungimii călătoriilor cu mașina personală, în
detrimentul transportului nemotorizat sau transportului public în comun.
Investițiile în facilitarea, fluidizarea, modernizarea modurilor de transport vor
conduce la:
• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
• Reducerea emisiilor toxice;
• Reducerea impactului zgomotului asupra populaţiei;
• Reducerea consumului de energie;
• Reducerea parcursului autoturismelor particulare;
• Creşterea utilizării transportului nemotorizat şi a transportului public;
• Consolidarea mobilităţii pe distanțe scurte;
• Consolidarea electro‐mobilităţii.
SIDU, prin direcțiile strategice și obiectivele propuse, accentuează necesitatea

creșterii nivelului de trai al populației în condiții de mediu îmbunătățite și
dezvoltarea mediului economic prin protejarea și conservarea factorilor de mediu.

259
I.9. DIAGNOSTIC ȘI ANALIZĂ
SWOT

C R AI OVA
260
I.9.1. Domeniul economic
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- Municipiul Craiova are un rol polarizator - Existența unui dezechilibru
asupra localităților din jur, fiind cel mai structural: 42,2% dintre companiile
PROFILUL ECONOMIC ȘI SITUAȚIA ANTREPRENORIATULUI
mare centru urban din județul Dolj atât din din cadrul ZFU activează în sectorul
punct de vedere economic, cât și social; comerțului;
- Accesul facil al investitorilor atât prin - Slaba diversitate economică în
intermediul căilor rutiere, cât şi prin mediul rural al ZFU Craiova;
intermediul Aeroportului Internațional - Slaba dezvoltare a spiritului
Craiova; antreprenorial, în special în mediul
- Concentrarea a peste 80% din agenții rural;
economici activi ai județului Dolj în cadrul - Capacitate scăzută a mediului de
Polului de Creștere Craiova; afaceri local de a susţine investiţii
- La nivelul Zonei Funcționale urbane, pentru dezvoltare;
densitatea întreprinderilor este superioară - Lipsa profesionalizării forței de
mediei județene și regionale; muncă;
- Industria reprezintă al doilea sector - Dezvoltarea infrastructurii de
economic în ceea ce privește numărul susținere a IMM-urilor doar la nivelul
agenților economici activi, dar primul din municipiului Craiova;
punct de vedere al cifrei de afaceri obținute - Primele cele mai mari 25 companii
în anul 2015 și al numărului de persoane de la nivelul Zonei Funcționale a
angajate; Polului de Creștere Craiova au
- Cifra medie de afaceri pe întreprindere este realizat, în anul 2015, peste
superioară mediei județene și regionale; jumătate din cifra de afaceri a zonei
- Numărul mediu de salariați pe întreprindere (48,7%), având angajați 16,7% din
este mai mare decât la nivel regional și egal totalul numărului de salariați ai ZFU,
cu media națională; ceea ce reprezintă o vulnerabilitate
- Productivitatea muncii (calculată prin a mediului actual de afaceri, în
raportarea cifrei de afaceri la numărul de condițiile în care una sau mai multe
salariați) este superioară mediei județene și companii ar ieși de pe piață;
regionale; - Valoarea densității întreprinderilor
- Existența clusterelor și a polilor de variază foarte mult între mediul
competitivitate; urban și mediul rural, existând
- Existența unui potențial turistic dat atât de comune unde o întreprindere revine
resursele naturale, cât și de cele antropice; la mai mult de 1000 de locuitori;
- Posibilitatea practicării unei varietăți de - Concentrarea structurilor de primire
tipuri de turism: cultural, istoric, monahal, turistică cu funcțiuni de cazare
agro-turism, ecoturism, turism oeno- turistică în municipiul Craiova;
gastronomic. - Trendul descendent al duratei medii
- Diversitatea economică a zonei: comerț de cazare turistică la nivel zonal în
(33,8% din cifra de afaceri), industria perioada 2008-2015;
prelucrătoare (29,9% din cifra de afaceri), și - Diminuarea valorii indicelui de
producția și furnizarea de energie electrică utilizare netă a capacității de cazare
și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat turistică în funcțiune în 2015 față de
(11,9% din cifra de afaceri). 2008;

C R AI OVA
261
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- Dezvoltarea economiei și a mediului de - Resurse financiare insuficiente
afaceri local prin accesarea fondurilor pentru finanţarea şi co-finanţarea
nerambursabile din perioada de programare proiectelor europene;
2014-2020; - Nivel ridicat de fiscalitate şi
- Poziția geografică în apropiere de granița birocraţie excesivă;
României cu Bulgaria și Serbia favorizează - Lipsa lichidităţilor poate conduce la
relațiile de colaborare cu factori interesați falimentarea unităţilor locale active
străini (instituții publice, mediu de afaceri, de tip microîntreprinderi şi chiar a
ONG-uri, etc.) celor medii;
- Acordarea de facilități fiscale - Lipsa informării populaţiei cu privire
întreprinderilor nou-înființate sau la procedura de înfiinţare a unei
investitorilor străini; afaceri;
- Încurajarea şi dezvoltarea parteneriatelor - Migraţia forţei de muncă calificată
de tip public-privat; în afara judeţului şi în afara
- Cooperarea mediului privat cu autorităţile graniţelor ţării;
publice locale, cu instituţiile de învăţământ - Creşterea concurenţei din partea
superior şi centrele de cercetare şi produselor din import sau din alte
dezvoltare; regiuni ale ţării;
- Existenţa programelor guvernamentale de - Gradul redus de modernizare al
susţinere a sectorului IMM; reţelei de drumuri din mediul rural
- Forța de muncă relativ ieftină și calificată poate descuraja potențialii
(în special cea din municipiul Craiova) poate investitori;
duce la atragerea investitorilor străini; - Instabilitate politică şi legislativă;
- Sprijinirea activităților economice care - Creșterea prețului la energia
furnizează valoare adăugată ridicată termică produsă și privatizarea
- Valorificarea resurselor de energie termocentralelor Ișalnița și Craiova
regenerabilă (biomasă, micro-hidro, solar, II, pot conduce la disponibilizarea
eolian); unui număr însemnat de locuri de
- Creșterea numărului de curse internaționale muncă de plan local;
prin Aeroportul Craiova. - Diminuarea consumului de energie
termică în sistem centralizat la
nivelul municipiului Craiova;

C R AI OVA
262
- Creșterea ratei de ocupare cu 3,9 - Scăderea ratei de ocupare din județul Dolj
puncte procentuale în 2014 față de în anul 2015 cu 1,4% față de anul precedent;
anul precedent; - Scăderea numărului de salariați ai
- Diminuarea numărului mediu de întreprinderilor active din cadrul Polului de
șomeri în 2014 față de 2011; Creștere în 2015, comparativ cu 2009;
- Existența structurilor educaționale - Inferioritatea ratei de ocupare din cadrul
care pregătesc tineri specialiști într- județului Dolj față de media regională;
o gamă variată de domenii: - Insuficiența locurilor de muncă din mediul
Agricultură şi Horticultură, rural;
Automatică, Calculatoare şi - Existența unor localități cu valori foarte
Electronică, Drept şi Știinţe mari ale ratei șomajului, de peste 20,0%;
Administrative, Economie și - Slaba diversitate economică din mediul rural
Administrarea Afacerilor, Medicină și a zonei limitează forța de muncă actuală în
Farmacie etc. specializarea în domenii mai variate;
FORȚA DE MUNCĂ ȘI ȘOMAJUL
- Lipsa concordanței dintre cererea și oferta

de locuri de muncă;
- Migrarea în străinătate a forței de muncă
calificate;
- O mare parte din populația din mediul rural
nu desfășoară activități economice
remunerate, ocupându-se de practicarea
activităților agricole de subzistență;
- Componenta practică redusă a educației
îngreunează încadrarea profesională a
tinerilor absolvenți;
- Participarea slabă a populației din mediul
rural la toate nivelurile educaționale le
scade șansele de găsire a unui loc de muncă
bine remunerat, ceea ce se reflectă și
asupra veniturilor acestora.

C R AI OVA
263
- Perfecționarea forței de muncă prin - Scăderea nivelului de trai poate determina
intermediul programelor de finanțare amplificarea fenomenului de migrație a
nerambursabilă din domeniul populației în străinătate;
resurselor umane din perioada de - Scăderea nivelului de trai poate determina
programare 2014-2020; reducerea bugetului personal al populației
- Creșterea preocupării populației pentru activități de educare și
pentru perfecționare continuă; perfecționare profesională;
- Atragerea investitorilor români și - Îmbătrânirea populației (în special din
străini care să creeze noi locuri de mediul rural) poate duce la un deficit de
muncă; forță de muncă în anumite domenii;
- Existența Agenției Județene pentru - Creșterea nefundamentată a salariului
Ocuparea Forței de Muncă în minim pe economie poate duce la
municipiul Craiova și a două puncte de reducerea numărului de locuri de muncă,
lucru a acesteia în orașul Filiași și ca urmare a presiunii prea mari asupra
FORȚA DE MUNCĂ ȘI ȘOMAJUL
orașul Segarcea; mediului de afaceri.

- Posibilitatea urmării unui curs de
calificare gratuit în cadrul AJOFM
Dolj;
- Oferirea de facilități fiscale
întreprinderilor care angajează
persoane cu dizabilități, proaspăt
absolvenți sau alte categorii
defavorizate;
- Creșterea mobilității forței de muncă
la nivelul Zonei Metropolitane
Craiova;
- Îmbunătăţirea standardelor
educaţionale ale populaţiei.

C R AI OVA
264
- Potențialul agricol deținut de Zona - Dezvoltarea foarte slabă a sectorului
Polului de Creștere Craiova este foarte agricol în cadrul Zonei Funcționale a
ridicat: 78,1% din fondul funciar este Polului de Creștere Craiova (3,2% din
teren agricol; economia totală a zonei, în anul 2015),
- Calitatea solului şi rețeaua hidrografică - Practicarea, în foarte mare măsură, a
bine dezvoltată reprezintă aspecte agriculturii de subzistență și semi-
favorabile pentru dezvoltarea sectorului subzistență;
agricol; - Practicarea agriculturii ecologice într-o
- Existența unor operatori certificați în singură localitate a Zonei Funcționale,
agricultură ecologică; pe o suprafață restrânsă;
- Existența unor suprafețe de terenuri - Slaba valorificare a producției zonale de
irigate; fructe și legume pe piețele din Craiova
- Pe terenurile arabile se cultivă, cu și împrejurimi;
DEZVOLTAREA AGRICULTURII
preponderență, cereale pentru boabe; - Gradul ridicat de fărâmițare a

- Funcționarea, la nivelul zonei, a unor terenurilor agricole;
asociații agricole; - Gradul scăzut de tehnologizare a
ȘI A ZONEI RURALE
- O parte din localitățile zonei sunt activităților agricole;

membre ale unor Grupuri de Acțiune - Intensitatea ridicată a procesului de
Locală: GAL Colinele Olteniei și GAL eroziune a solului în anumite localități
Amaradia Jiu; de la nivel zonal (în special în partea de
vest și nord-vest);
- inexistența unor centre de colectare a
produselor agricole specializate și
capabile să asigure veriga de legătură
dintre producător și retailer.
- Creşterea cererii pentru produse - Apariţia fenomenelor meteorologice
agroalimentare autohtone, cu precădere extreme, precum secete, ploi
pentru cele ecologice şi tradiţionale; abundente, ce pot periclita producţia
- Stimularea întreprinzătorilor din agricolă;
domeniul agricol, mai ales pentru - Slaba dezvoltare a sectorului agricol
practicarea agriculturii ecologice. cauzează probleme de ordin economic și
social;
- legislația națională care nu protejează
investitorii și producătorii români,
inclusiv prin introducerea unui prag al
suprafeței cumpărate pentru investitorii
străini.

C R AI OVA
265
- Rețeaua drumurilor publice din Zona - Densitatea străzilor orășenești
Polului de Creștere Craiova asigură modernizate de la nivelul Polului de
accesul în localitățile componente, din Creștere este inferioară valorii județene
toate direcțiile, prin drumuri europene și regionale;
sau naționale; - Existența unor discrepanțe
- Ponderea drumurilor orășenești semnificative între starea drumurilor
modernizate din totalul drumurilor din mediul rural și cele din mediul urban
orășenești din zona Polului de Creștere ale zonei;
este superioară celei de la nivel - Existența unor probleme semnificative
județean și regional; privind insuficiența locurilor de
- Funcționarea Aeroportului Internațional parcare;
INFRASTRUCTURA DE TRANSPORTURI
Craiova, care asigură conectarea zonei - Existența unor disparități semnificative

de mari metropole europene; între disponibilitatea rețelelor edilitare
- Existența rețelei feroviare, cu servicii în municipiul Craiova și restul
operate de trei mari companii și stații în localităților componente ale Zonei
fiecare localitate a zonei urbane pe Polului de Creștere Craiova;
care o traversează; - Numărul scăzut de localități rurale care
- Dezvoltarea rețelei de apă din Zona dispun de rețea de apă, canalizare și
Metropolitană Craiova în ultimii ani; gaze naturale;
- Implementarea proiectului ”Extinderea - Rețele de distribuție ale apei potabile
ȘI TEHNICĂ
și modernizarea infrastructurii de apă și din cadrul zonei prezintă diferite grade

apă uzată în județul Dolj”, care de uzură cauzate de vechimea lor;
presupune mai multe investiții în Zona - În municipiul Craiova există rețele în
Metropolitană Craiova, în localitățile funcțiune foarte vechi care conduc
Craiova, Filiași și Segarcea; către pierderi mari de apă;
- Creșterea lungimii rețelei de apă - În multe localități există branșamente
potabilă de la nivelul polului de creștere la rețeaua de distribuție necontorizate
cu 61,9% în perioada 2008 – 2015; sau cu contor de apă cu defecțiuni în
- Densitatea rețelei de apă potabilă de la exploatare;
nivelul Zonei Funcționale este - Lipsa unei autostrăzi care să asigure
superioară nivelului județean și legătura între centrele industriale din
regional; sudul țării: Pitești – Slatina – Craiova.
- Creșterea lungimii rețelei de canalizare
de la nivelul polului de creștere cu
11,6% în perioada 2008 – 2015;
- Majorarea lungimii rețelei de gaze
naturale de la nivelul polului de
creștere cu 13,5% în perioada 2008 –
2015;
- Lipsa unei infrastructuri rutiere
continue dedicată transportului rutier
de marfă;

C R AI OVA
266
- Existența Masterplanului General de - Un procent semnificativ al drumurilor
Transporturi al României; comunale riscă să rămână
- Existenţa programelor guvernamentale nemodernizate din cauza posibilităților
de susţinere a unor investiţii în financiare reduse ale localităților
domeniul reabilitării şi extinderii respective, cu efecte negative asupra
reţelelor de apă, canalizare şi epurare a atractivității zonei şi a uzurii premature
apelor uzate; a autovehiculelor populației;
- Extinderea şi reabilitarea infrastructurii - Lipsa unei autostrăzi în apropierea
rutiere prin intermediul finanţărilor municipiului Craiova care să asigure
europene nerambursabile din perioada legătura cu sudul și vestul țării;
2014-2020; - Tendinţa de creştere a prețurilor la
- Potențial ridicat de dezvoltare a resursele energetice sub influența
surselor alternative de energie; cursului valutar leu-euro;
- Realizarea unei autostrăzi care să - Menţinerea tendinţei de debranşare de
asigure legătura între centrele la sistemul centralizat de furnizare a
industriale din sudul țării: Pitești – agentului termic pentru încălzirea
Slatina – Craiova; locuinţelor;
- Transformarea DN6 în drum expres, - Reducerea veniturilor populaţiei şi
pentru a optimiza legătura între imposibilitatea plăţii serviciilor de
Drobeta Turnu Severin, Filiași, Craiova, utilităţi publice.
Alexandria;
- Realizarea unei linii de cale ferată de
mare viteză pe Coridorul IV Pan-
european Arad - Timişoara - Caransebeş
- Drobeta Turnu Severin - Craiova -
Calafat –Bucureşti;
- Coridorul IV Pan-european trece prin
municipiul Craiova: Dresden / Nürnberg
— Praga — Viena — Bratislava — Győr —
Budapesta — Arad — București —
Constanța / Craiova — Sofia — Salonic /
Plovdiv — Istanbul.

C R AI OVA
267
- Unele dintre companiile mari din cadrul Zonei - Diminuarea volumului cheltuielilor
Funcționale a Polului de Creștere Urbană aferente cercetării și cercetării cu
Craiova și-au dezvoltat propriile unități de 14,3% în județul Dolj în perioada
cercetare – dezvoltare, unde firmele 2008-2014;
desfășoară propriile activități de cercetare - - Zona Funcțională a Polului de
dezvoltare punând accentul pe dezvoltarea de Creștere Urbană Craiova se situează
noi produse, inovare (Artego SA Tg Jiu, Popeci într-o regiune cu potențial redus de
Craiova, INDA Craiova, INAS Craiova, Softonic inovare, înregistrând mai puțin de
Craiova); 50% din media EU la majoritatea
- Creșterea semnificativă, cu 36,0% în județul indicatorilor de performanță,
Dolj, a cheltuielilor aferente cercetării și inclusiv numărul de salariați în
dezvoltării, comparativ cu anul precedent; activitatea de C&D și numărul de
SITUAȚIA SECTORULUI CERCETĂRII,
cereri de brevete;
- În perioada 2000-2015 numărul de
salariați de la nivelul Regiunii SV
DEZVOLTĂRII ȘI INOVĂRII
Oltenia înregistrează un trend

descendent, același lucru se
întâmplă și pentru județul Dolj.
- Experiența unităților existente în activitatea - Subfinanțarea domeniului C&D nu
de cercetare și dezvoltare în zonă poate permite atragerea sau implicarea în
contribui la dezvoltarea sectorului industrial; proiecte de cercetare de mare
- Existența domeniilor cu potențial de anvergură;
valorificare prin investiții în retehnologizare și - Imposibilitatea asigurării
cercetare: prelucrări mecanice și construcția cofinanțării în proiectele europene:
pe utilaje grele (POPECI Craiova), mașini și - Migrarea tot mai accentuată a
transformatoare electrice (Electroputere cercetătorilor din sistemul românesc
Craiova și TM Filiași), mașini și utilaje agricole de cercetare-dezvoltare-inovare;
(MAT Craiova, MAT Magrid Craiova), - Riscul dispariției unor sectoare
locomotive electrice (Softronic Craiova), industriale din Z.F.U. ca urmare a
instalații de electronică de putere (INDA, INDA subfinanțării C&D.
ELTRAC, Softronic Craiova), materiale de
construcții (Prefabricate Craiova), industria
de automobile (Ford România Craiova), și
industria alimentară (Pangroup Craiova, OLAS
PROD Craiova);
- Creșterea finanțării sectorului cercetare -
dezvoltare - inovare, ca urmare a politicilor
europene în domeniu;
- Încurajarea proiectelor comune ale
companiilor cu mediul academic / institutele
de cercetare;
- Potențialul enorm al sectorului de C&D care,
în perioada actuală, poate produce creștere
economică prin crearea locurilor de muncă şi
dezvoltarea anumitor sectoare prin punerea în
practică a rezultatelor cercetării.

C R AI OVA
268
I.9.2. Domeniul social

- Înregistrarea unui grad de îmbătrânire - Trendul descendent al populației din Zona
a populaţiei inferior celui de la nivel Polului de Creștere Craiova, în ultimii 12 ani;
judeţean şi naţional; - Distribuția ușor dezechilibrată a populației pe
- Rata de dependenţă demografică se sexe;
situează sub nivelul înregistrat la nivel - Valoarea densității populației este peste
judeţean şi naţional; media județeană, regională și națională, ca
- Rata mortalității înregistrată în anul urmare a numărului ridicat de locuitori/kmp
2015 este inferioară celei de la nivel din municipiul Craiova;
județean și regional; - Densitatea fiziologică (numărul locuitorilor
- În comparație cu rata sporului natural raportat la suprafața de teren agricol) este
din județ și regiune, rata sporului superioară valorilor județene și regionale,
natural din Zona Polului de Creștere ceea ce indică o presiune mare asupra
Craiova este mai mare, dar încă terenurilor agricole;
negativă; - Existența unor localități ale Zonei Funcționale
- Rata natalității înregistrată în anul Urbane care înregistrează valori foarte
2015 este superioară celei de la nivel ridicate ale ratei de îmbătrânire a populației:
regional. comunele Mischii, Robănești, Vârvoru de Jos,
DEMOGRAFIE
Terpezița, Murgași, Almăj, Ghercești;

- Rata de înlocuire a forței de muncă
înregistrată în anul 2016 indică un viitor
deficit de forță de muncă de aproape 50%;
- Rata de înlocuire a forței de muncă este
inferioară celei înregistrate la nivel județean
și regional;
- Sporul natural este negativ la nivelul Zonei
Polului de Creștere, atât la nivelul
localităților urbane de rang I (municipiul
Craiova), cât și la nivelul localităților urbane
de rang III (orașele Filiași și Segarcea) sau în
mediul rural;
- Rata natalității înregistrată în anul 2015 este
inferioară celei de la nivel județean;
- Rata sporului natural este negativă în anul
2015, înregistrând o scădere constantă
începând cu anul 2008;
- Soldul negativ al schimbărilor de domiciliu
(inclusiv migrație externă) din Zona Polului de
Creștere Craiova, inferior nivelului județean.

C R AI OVA
269
- Susținerea natalității la nivel național - Migrarea populaţiei în străinătate pe fondul
prin stimulente guvernamentale contextului macroeconomic național;
(ajutoare pentru copii, alocații, etc.); - Reducerea cuantumului indemnizaţiei de
- Dezvoltarea economică sustenabilă a maternitate poate determina reducerea ratei
zonei poate determina reîntoarcerea natalităţii;
populației plecată la muncă în - Îmbătrânirea populaţiei pe fondul scăderii
străinătate; numărului de nou născuţi;
- Susținerea demografică prin programe - Creşterea ratei divorţialităţii ca urmare a
naționale de vaccinare și programe plecării unuia din parteneri la muncă în
obligatorii subvenționate privind străinătate.
controlul medical pentru mame și - Creșterea presiunii asupra sistemului de
copii; protecție socială, prin creșterea cererii de
- Stimularea mediatorului sanitar și servicii și prestații sociale.
instituirea de programe de promovare - Tendința de scădere a sporului natural în
a igienei și controlului medical în ultimii 5 ani;
rândul populației rromă. - Tendința de lungă durată a modificării
structurii pe vârste a populației, în favoarea
celor vârstnici și în dezavantajul celor tineri
reprezintă un fenomen negativ cu implicații
DEMOGRAFIE
sociale și economice.

C R AI OVA
270
- Înregistrarea unui grad ridicat de dotare - Existența unor rețele de alimentare cu
cu utilități a locuințelor din Zona Polului apă potabilă și canalizare ce necesită
de Creștere Craiova; lucrări de extindere și modernizare;
- Creșterea numărului de locuințe din - Lipsa stațiilor de epurare a apei în
Zona Polului de Creștere Craiova cu 5,3% numeroase localități ale Zonei
în anul 2015, față de anul 2009; Funcționale urbane;
- Trendul ascendent înregistrat de - Numărul scăzut de localități conectate
suprafața locuibilă per persoană și de la rețeaua de canalizare și gaze
suprafața medie a unei locuințe în naturale;
perioada 2009-2015; - Inexistența unei hărți care să arate
- Suprafața medie a unei locuințe din zona traseul rețelei de gaze naturale;
polului de creștere este mai mare decât - Existența persoanelor fără adăpost;
media înregistrată la nivel județean și - Existența gospodăriilor supuse riscului
regional. de inundații și alunecări de teren;
- Existența a cinci sate marginalizate în
care peste 20% din populație este de
CONDIȚII DE LOCUIRE
etnie rromă;
- Existența a șapte comunități urbane
ȘI FOND LOCATIV
marginalizate numai în municipiul

Craiova.
- Infrastructura de transport public
insuficient dezvoltată și insuficient
modernizată.
- Existența unor proiecte de extindere și - Riscul ca nivelul investițiilor în
modernizare a rețelelor de utilități; infrastructura tehnico-edilitară să nu
- Programe privind creșterea țină pasul cu investițiile imobiliare;
performanței energetice a locuințelor; - Construirea haotică, fără respectarea
- Dezvoltarea de locuințe sociale; reglementărilor în vigoare și a planurilor
- Existenţa terenurilor neexploatate în urbanistice generale.
prezent, dar care ar fi oportune pentru
desfășurarea unor investiții.

C R AI OVA
271
- Creșterea speranței de viață la naștere; - Infrastructura medicală din mediul rural
- Existența unei rețele de unități medicale este slab dezvoltată și nu răspunde
extinsă și diversificată; nevoilor populației;
- Numărul cabinetelor medicale raportate - Necesitatea deplasării populației din
la 10.000 locuitori din zona Polului de mediul rural în municipiul Craiova în
Creștere este superior valorii regionale; vederea efectuării unor investigații
- În majoritatea comunelor din Zona medicale de specialitate, ca urmare a
Funcțională urbană există cel puțin o lipsei cabinetelor medicale de
farmacie; specialitate, laboratoarelor medicale
- În cadrul Zonei Funcționale Urbane se etc.;
înregistrează o valoare superioară a - Gradul ridicat de uzură fizică și morală a
numărului de cabinete stomatologice aparaturii medicale din mediul rural al
raportate la 10.000 locuitori comparativ Zonei Funcționale Craiova;
cu medie regională; - Numărul cabinetelor medicale raportate
SĂNĂTATE, SERVICII SOCIALE
- Numărul mediu de paturi de spital ce la 10.000 locuitori din zona Polului de

ȘI SIGURANȚA POPULAȚIEI
revin la 10.000 de locuitori este superior Creștere este inferior valorii regionale;
mediei județene; - Diminuarea efectivelor de medici și
- Creșterea efectivului personalului personal auxiliar în perioada 2008 – 2015
medical în perioada 2008 – 2015 în în mediul public;
mediul privat; - Slaba dezvoltare a activităților de
- Existenţa unui număr ridicat de prevenție, ceea ce duce la
organizaţii nonguvernamentale cu profil suprasolicitarea spitalelor din zonă;
social; - Înregistrarea unui deficit de asistenți și
- Infrastructura dezvoltată de furnizare a medici pentru specialități precum
serviciilor sociale, care vizează copiii, radiologie, medicină de urgență,
persoanele cu handicap sau vârstnicii; psihiatrie și cardiologie în raport cu
- Numărul cadrelor medicale ce revin la numărul populației;
10.000 de locuitori este superior mediei - Starea generală proastă și foarte proastă
județene, regionale și naționale; a infrastructurii și serviciilor de
- Scăderea ratei infracționalității. asistență socială;
- Numărul scăzut de ONG-uri cu profil
social din localităţile rurale;
- Creșterea numărului de infracțiuni
cercetate de poliție în perioada 2008 –
2012;
- Creșterea ratei criminalității de la an la
an;
- Existența zonelor marginalizate din
punct de vedere social în zona
Funcțională urbană Craiova.

C R AI OVA
272
- Modernizarea infrastructurii medicale - Amploarea fenomenului migrator în
prin intermediul fondurilor din Perioada rândul personalului medico-sanitar spre
de programare 2014-2020; unitățile medicale din străinătate;
- Crearea de locuințe de serviciu pentru - Politica de salarizare în domeniul
personalul didactic, medical şi polițiști sănătăţii slab motivantă pentru
în mediul rural; specialişti;
- Implementarea unor campaniile de - Efectele negative ale accentuării
educare a populaţiei cu privire la fenomenului de îmbătrânire şi
domeniul sănătăţii; îmbolnăvire a populației;
- Dezvoltarea rețelei medicale private - Posibilităţile limitate ale autorităţilor
pentru a suplini nevoile populației din publice locale de susţinere financiară a
mediul rural; investiţiilor;
- Existenţa structurilor consultative în - Creşterea ratei infracţionalităţii în zonă
care reprezentanţii principalilor pe fondul dificultăţilor financiare
SĂNĂTATE, SERVICII SOCIALE
instituţii (medic, preot, poliţist, etc.) de întâmpinate de populaţie.

ȘI SIGURANȚA POPULAȚIEI
la nivel local pot dezvolta componenta

voluntară;
- Dezvoltarea voluntariatului şi a spiritului
civic la nivel naţional;
- Înfiinţarea unui Incubator de
Întreprinderi Sociale, unde grupurile
vulnerabile pot desfăşura activităţi
generatoare de venituri;
- Înfiinţarea de cluburi ale pensionarilor
unde persoanele vârstnice să poată
desfăşura activităţi de socializare;
- Înfiinţarea, amenajarea şi dotarea de
noi creşe;
- Implementarea de sisteme de
supraveghere video în spaţiile publice
care înregistrează rate ale
infracţionalităţii ridicate.

C R AI OVA
273
- Existența unor unități școlare cu - Diminuarea semnificativă a numărului de
rezultate deosebite la concursuri unități școlare din Zona Metropolitană Craiova
școlare; în ultimii ani;
- Existența a minim o unitate - Lipsa liceelor în majoritatea localităților
educațională în fiecare localitate rurale din zonă; pentru a frecventa
componentă a ZFU; învățământul liceal, elevii sunt nevoiți să facă
- Numărul de elevi ce revine la un naveta în mediul urban;
laborator școlar este inferior - Trendul descendent al populației școlare în
mediei județene; perioada 2008-2015;
- Numărul de elevi ce revine unui - Trendul descendent al numărului de cadre
atelier școlar este inferior mediei didactice în ultimul deceniu;
EDUCAȚIA ȘI NIVELUL DE PREGĂTIRE
județene. - Numărul de elevi ce revin la un cadru didactic

este mai mare în ZFU decât la nivel județean
și regional;
- Numărul de elevi ce revine la o sală de clasă
este superior mediei județene;
- Existența unor disparități semnificative în
ceea ce privește infrastructura școlară între
mediul urban și mediul rural din ZFU (peste
90% din infrastructura specifică se regăsește
în municipiul Craiova);
- Numărul de elevi ce revine la o sală de
gimnastică și la un teren de sport este
superior mediei județene.
- Modernizarea infrastructurii educaționale și a - Populaţia şcolarizată în
infrastructurii culturale prin intermediul fondurilor învăţământul primar şi
din Perioada de programare 2014-2020; învăţământul gimnazial în
- Posibilitatea dezvoltării de parteneriate între scădere datorită scăderii
autoritățile publice locale şi sectorul non- demografice;
guvernamental; - Politica de salarizare
- Existența politicilor de stimulare a cadrelor existentă în domeniul
didactice de a practica în mediul rural, pentru a le educaţional, cu influenţe
asigura locuinţe de serviciu; negative asupra calităţii
- Posibilitatea preluării şi adaptării modelelor de bună actului educaţional;
practică din ţările Uniunii Europene cu privire la - Lipsa condiţiilor atractive
activităţile didactice; pentru cadrele didactice
- Existenţa programelor guvernamentale pentru tinere (salarizare, condiţiile
sprijinirea copiilor din mediul rural cu rezultate din şcoli, locuinţe sociale
şcolare deosebite şi care provin din familii cu etc.);
venituri reduse; - Capacitatea redusă de co-
- Schimburile internaţionale ce pot aduce un plus de finanțare a proiectelor
valoare sistemului educaţional şi diseminarea realizate prin fonduri
experienţei educaţionale româneşti; nerambursabile
- Adaptarea fondului de carte la noua tehnologie - Necorelarea meseriilor
(achiziţionarea de documente pe suport electronic); pentru care se pregătesc
- Informatizarea bibliotecilor şi a serviciilor oferite de tinerii cu cerințele pieței
acestea. forței de muncă.

C R AI OVA
274
- Municipiul Craiova este un important - Activitatea culturală desfășurată
centru istoric din România, exemplu preponderent în municipiul Craiova;
clasic de oraș european; - Infrastructura spațiilor de joacă pentru
- Infrastructură turistică complexă, cu copii necesită modernizări;
numeroase evenimente; - Infrastructura deficitară de agrement și
- Existența unui număr de 446 monumente petrecere a timpului liber;
istorice pe teritoriul Zonei Funcționale, - Inexistența unor amenajări de cartier
peste jumătate din totalul din județul pentru mici activități sportive destinate
Dolj; adolescenților și tinerilor.
- Existența parcurilor și a spațiilor de
petrecere a timpului liber.
CULTURĂ ȘI TIMP LIBER
- Existența unor proiecte de investiții - Scăderea interesului populației pentru
privind restaurarea, consolidarea, activitățile culturale;
restaurarea, dotarea monumentelor - Dispariţia meşterilor şi creatorilor
istorice și a patrimoniului; populari de la nivel zonal pe fondul lipsei
- Posibilitatea promovării unor obiective posibilităţii valorificării produselor
culturale prin includerea în oferta create.
turistică a județului.

C R AI OVA
275
I.9.3. Mediu

- Creșterea ușoară a suprafeței - Energia este unul dintre cei mai importanți
spațiilor verzi amenajate în factori ce prejudiciază mediul prin diverse
localitățile urbane ale zonei; fenomene: creșterea emisiilor de gaze cu efect
- Existența mai multor arii naturale de seră, poluarea mediului cu hidrocarburi,
și situri de importanță stocarea pe termen lung a deșeurilor miniere şi
comunitară Natura 2000; nucleare, despăduri în ritm alert etc.
- Din punct de vedere al - Existența surselor de poluare acustică: traficul
elementelor fizico-chimice rutier, activitatea industrială, manifestările
generale, lacul de acumulare cultural-sportive, restaurante şi discoteci în aer
Ișalnița se încadrează într-un liber ori mixte, traficul feroviar şi într-o măsură
potențial ecologic bun; mai mică traficul aerian;
- Existența în zona Filiași, Mischii și - Depozitarea și gestionarea deșeurilor afectează
Pleșoi a unor parcuri calitatea factorilor de mediu, a solului și apele
fotovoltaice; prin infiltrarea levigatului în sol, subsol, până la
apele subterane și de suprafață, iar aerul prin
zgura și cenușa produse de termocentrale;
- Depășirea destul de frecventă a concentrațiilor
de dioxid de sulf la Ișalnița;
- Depășiri frecvente ale concentrațiilor de
MEDIU
pulberi de suspensie, în special în municipiul

Craiova;
- Platforma industrială Ișalnița (CET I Işalniţa)
emite o serie de poluanți în atmosferă,
generează volume mari de ape uzate industriale
şi produce cantităţi mari de deşeuri;
- Platforma de sud-est (Electroputere, M.A.T.,
Reloc, Ford) generează în atmosferă emisii de
poluanţi şi zgomot;
- Traficul auto şi feroviar produce emisii de
poluanţi chimici, pulberi şi zgomot, cele mai
afectate artere din municipiul Craiova fiind: N.
Titulescu, Calea București și B-dul Decebal;
- Producerea unor poluări accidentale cu produs
petrolier de către Platforma OMV Petrom SA –
Combinatul Doljchim Craiova, ca urmare a
lucrărilor de dezafectare a instalațiilor de pe
amplasamentul fostului Combinat Doljchim;
- Utilizarea nerațională a îngrășămintelor,
determinând apariţia unui exces de azotaţi şi
fosfaţi, care au efect toxic asupra microflorei
din sol şi duce la acumularea în vegetaţie a
acestor elemente.

C R AI OVA
276
- Existenţa unui cadru naţional privind - Creşterea poluării din cauza
protecţia mediului: legislaţie, instituţii, intensificării circulaţiei rutiere în
strategii şi planuri de implantare a condiţiile în care nu se implementează
Directivelor UE; măsurile care prevăd reducerea şi
- Posibilitatea obținerii de finanţări fluidizarea traficului;
guvernamentale sau fonduri europene - Reducerea suportabilităţii de plată a
pentru proiecte în domeniul mediului; populaţiei pentru serviciile de
- Organizarea unor campanii de educare a salubrizare, alimentare cu apă şi
elevilor în spiritul ecologic; canalizare;
- Implicarea populaţiei în activităţile de - Creşterea presiunilor asupra mediului
educaţie ecologică; din cauza deversării necontrolate a
- Dezvoltarea de parteneriate în vederea apelor uzate menajere în condiţiile
protecţiei mediului; dezvoltării reţelelor de canalizare şi
- Elaborarea unui nou Plan Judeţean de facilităţilor de epurare într-un ritm
Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul inferior celui de dezvoltare a reţelelor
Dolj; de alimentare cu apă potabilă;
- Realizarea de lucrări de împăduriri pe - Incapacitatea susţinerii cofinanţării
terenurile neproductive pentru proiectelor în acest domeniu.
agricultură; - Extinderea accelerată a zonelor
- Existența unui potenṭial imens rezidențiale în localitățile Zonei
exploatabil în captarea energiei solare – Funcționale din proximitatea
una dintre cele mai sigure resurse municipiului Craiova, ce pun presiune
regenerabile – încadrându-se în zona asupra calității mediului, mai ales prin
roșie; rețelele tehnico-edilitare și capacitatea
- Existența unui potențial de producere a acestora.;
microhidroenergiei în localitățile - Degradarea solurilor din județul Dolj
traversate de Jiu: Filiași, Brădești, apărută ca urmare a defrișărilor masive
Ișalnița, Breasta, Bucovăț, Craiova, Malu și a ploilor abundente, triunghiul Sadova
Mare, Țuglui și Teasc; – Bechet – Corabia fiind cunoscut tocmai
- Existența unui potenţial eolian ce poate din cauza apariției fenomenului de
fi exploatat în partea de sud a Zonei deșertificare;
Funcționale a Polului de Creștere; - Inexistența unor programe de
împădurire, stabilizare a terenurilor
degradate, supuse alunecărilor sau
deșertificării.

C R AI OVA
277
I.9.4. Audit administrativ

- Experiența în scrierea și implementarea - Capacitatea scăzută a administrației
de proiecte finanțate prin fonduri publice locale din mediul rural al Zonei
nerambursabile; Polului de Creștere Craiova de susținere
- Existența relațiilor de colaborare a a investițiilor de capital;
administrațiilor publice locale de la - Slaba colaborare a administrațiilor
nivel metropolitan; publice și instituțiilor publice locale cu
mediul de afaceri și organizațiile non-
guvernamentale;
- Politica salarială slab motivantă, în
special pentru tinerii specialiști;
- Gradul relativ scăzut de încredere a
populației în administrația publică
AUDIT ADMINISTRATIV
locală;
- Posibilitățile reduse ale populației
pentru plata online a taxelor și
impozitelor locale;
- Procesul de consultare publică a
populației din Zona Polului de Creștere
Craiova este slab dezvoltat;
- Insuficiența personalului specializat în
anumite direcții/compartimente.
- Dezvoltarea și modernizarea - Plecarea forței de muncă specializate
infrastructurii în care își desfășoară din administrația publică locală în
activitatea administrația publică locală mediul privat sau în afara țării;
prin intermediul fondurilor din perioada - Posibilitățile limitate ale autorităților
de programare 2014-2020; publice locale de susținerea co-
- Accesarea fondurilor nerambursabile finanțării pentru proiectele de
din perioada de programare 2014-2020 finanțare nerambursabilă;
în vederea dezvoltării capitalului uman - Menținerea legislației care îngreunează
din administrația publică locală; angajările în instituțiile publice poate
- Îmbunătățirea capacității de planificare duce la reducerea calității serviciilor
strategică și bugetară la nivelul publice în situațiile în care personalul
autorităților și instituțiilor publice; este insuficient în anumite
- Realizarea unor schimburi de direcții/compartimente;
experiență cu administrații locale din - Schimbările pe criterii politice ale
străinătate în vederea preluării conducerii instituțiilor publice de la
modelelor de bună-practică. nivel zonal.

C R AI OVA
278
I.9.5. Principalii Poli de Creștere Naționali –
analiză comparativă

Dinamica și structura populației Dinamica și structura populației
Municipiul Craiova: Regiunea Sud-Vest Oltenia:
PRINCIPALII POLI DE CREȘTERE – ANALIZĂ COMPARATIVĂ
- Rata de îmbătrânire demografică - Scăderea semnificativă a efectivului

= 1.067,2%, pe locul al 2-lea, populației în Regiunea Sud-Vest Oltenia (cu
după mun. Iași; 9,9%);
- Cea mai mică valoare a soldului - Cea mai ridicată rată de îmbătrânire
schimbărilor de domiciliu dintre demografică de la nivelul regiunilor de
toți polii de creștere; dezvoltare ale României;
- Valoare pozitivă a soldului - Valoare scăzută a ratei de înlocuire a forței de
schimbărilor de reședință muncă;
(poziția a 3-a comparativ cu - Soldul schimbărilor de domiciliu negativ;
ceilalți poli de creștere);
Dezvoltarea economică
Dezvoltarea economică Regiunea Sud-Vest Oltenia:
Județul Dolj: - Cea mai mică valoare a PIB-ului regional din
- Soldul total al balanței România (2014);
comerciale pozitiv (2015); - Număr restrâns de sectoare unde se poate
- Dezvoltarea sectorului specializa;
mijloacelor și materialelor de - Pondere redusă a investițiilor străine directe,
transport – sector economic pe comparativ cu celelalte regiuni (2015);
care se poate realiza - Rată de ocupare a forței de muncă de 63,3%,
specializarea inteligentă; valoare inferioară ratelor din Regiunile Vest,
Nord-Vest și Centru (2015);
- Cea mai ridicată rată a șomajului (8,2%) din
Calitatea factorilor de mediu topul național;
- La nivelul județului Dolj se găsesc Județul Dolj:
19 arii naturale protejate de - Ponderea cheltuielilor din sectorul CDI de la
interes național, majoritatea nivelul reprezintă doar 0,10% din valoarea PIB-
fiind localizate în Zona ului;
Funcțională a Polului de Creștere - Cele mai puține unități locale active
Craiova; comparativ cu celelalte județe în care se
regăsesc Polii de Creștere;
- Penultima poziție în ceea ce privește cifra de
Analiza de clustere la nivelul afaceri în topul național;
polilor de creștere ai României - Rata ridicată a șomajului, ceea ce reflectă
- Cel de-al doilea cluster rezultat capacitatea scăzută a județului de a echilibra
în urma analizei, format din cererea cu oferta de muncă;
municipiile Timișoara, Cluj
Napoca și Craiova, are o Calitatea factorilor de mediu
populație de nivel mediu în ceea - Polul de creștere Craiova deține câteva
ce privește dependența, puncte critice sub aspectul poluării
îmbătrânirea și rata de înlocuire atmosferice în zonele intern circulate și în
a populației pentru anul 2016.

C R AI OVA
279
zonele halelor industriale și a depozitelor de
deșeuri;
Analiza de clustere la nivelul polilor de
creștere ai României
- În ceea ce privește dezvoltarea economică,
analiza clusterelor realizată la nivel de județe
grupează județul Dolj cu Brașovul și Iașiul,
remarcându-se un nivel de dezvoltare inferior
celui de-al doilea cluster, format din județele
Cluj, Constanța, Prahova și Timiș.
- Existența unui potențial ridicat al - Lipsa unei dezvoltări coordonate între
Polului de Creștere Craiova localitățile membre ale Polului Craiova, mai
privind cooperarea ales între mediul urban și cel rural;
transfrontalieră; - Restricționarea circulației transfrontaliere a
- persoanelor și bunurilor prin diferite
- Înființarea unor incubatoare de proceduri de centralizare și birocratizare;
afaceri și a unor parcuri industrial - Vulnerabilitatea ridicată a economiei Polului
prin intermediul finanțărilor de Creștere prin dependența ridicată față de
neramburabile; câteva companii mari, cu capital
- Crearea de oportunități de internațional;
finanțare pentru îmbunătățirea - Cooperarea slabă dintre institutele de
competitivității IMM-urilor și cercetare-dezvoltare și mediul de afaceri;
atragerea investitorilor; - Migrația masivă a forței de muncă active, mai
- Dezvoltarea de activități ales a tinerilor și a persoanelor înalt
productive mediului rural, prin calificate;
valorificarea resurselor naturale - Schimbările climatice și riscurile naturale, tot
și a materiilor prime; mai frecvente în prezent.
- Dezvoltarea de programe de
creștere sustenabilă a zonei,
pentru menținerea tinerilor și
atragerea celor din județele
învecinate;
- Reconversia și ecologizarea
zonelor poluate prin lucrări
specifice, dar și realizarea de
campanii de informare și
conștientizare a populației.

C R AI OVA
280
II. Viziunea de dezvoltare și
obiectivele SIDU

C R AI OVA
281
II.1. VIZIUNE
”Polul de Creștere Craiova se va afirma în profil regional şi

național ca un centru important de dezvoltare economică şi
culturală, devenind un spațiu atractiv pentru locuire prin oferta
diversificată de locuri de muncă, servicii publice complexe și de
calitate și posibilități variate de petrecere a timpului liber.
Teritoriul Zonei Funcționale urbane va fi dezvoltat echilibrat, va fi
caracterizat de o bună accesibilitate, va utiliza resursele rațional,
respectând patrimoniul antropic și natural.”
Conceptul de dezvoltare a Zonei Funcționale Urbane Craiova pornește de la

acceptarea situației că Zona Funcțională Urbană cuprinde orașul-nucleu Craiova și
teritoriile spre care se dezvoltă aceasta din punct de vedere teritorial, dezvoltând
relații socio-economice cu implicații în ambele sensuri. Creșterea suburbanizării
implică în mod direct o serie de efecte. Printre primele identificate se numără o
creștere importantă a volumului traficului auto în zona Funcțională, în favoarea
transportului personal și în detrimentul celui în comun care nici nu este încă
suficient de bine dezvoltat teritorial. Dezvoltarea zonelor rezidenţiale au impact
direct asupra utilizării terenurilor, a apariţiei de noi caracteristici funcţionale, de
noi probleme şi necesităţi locale.
Concepţia de dezvoltare a regiunii din zona Funcțională urmăreşte principiile unei

dezvoltări durabile, care depăşesc raţiunile strict ecologiste și vizează creşterea
calităţii vieţii prin asigurarea standardelor de mediu, a optimizării consumului de
teren şi grija pentru generațiile viitoare, pe baza acceptării generale a tuturor
partenerilor implicaţi.
În perioada 2014-2020, Zona Funcțională Urbană Craiova va trece printr-o perioadă

de ”așezare” și de identificare a unei stări de echilibru, după etape succesive de
extindere teritorială. Va fi o perioadă în care vor trebui să apară centrele de
dezvoltare în profil teritorial, specializate. Primele care ar trebui să se afirme ca
generatoare de dezvoltare sunt orașele Filiași și Segarcea, având în vedere statutul
lor actual și potențialul de dezvoltare datorat infrastructurilor disponibile, a
maselor critice etc. Însă, având în vedere caracterul de specializare care se
imprimă din ce în ce mai mult dezvoltării urbane și necesitatea afirmării unor
funcțiuni firești în cadrul Zonei Funcționale Urbane, celelalte comune vor trebui
să își canalizeze eforturile de dezvoltare spre unul sau două dintre rolurile pe care
le pot valoriza cel mai bine în scena metropolitană.
Dezvoltarea în profil teritorial a Zonei Funcționale Urbane Craiova se va baza în

primul rând pe expansiunea municipiului (nu administrativ, ci funcțional), lucru
firesc și care se întâmplă fără ca vreun factor intern sau extern să intervină. Însă,

C R AI OVA
282
fără a fi reglementată, dezvoltarea va fi, cel mai probabil, una aproape haotică
și cu un risc major de a deveni ineficientă pe termen mediu și lung. Aici trebuie să
intervină factorii interesați, așa-numiții ”stakeholderi”, pentru a asigura o
dezvoltare cât mai ordonată și orientată spre scopuri comune durabile. Prin
statutul său și pe fondul obișnuinței solide a societății, dezvoltarea va trebui
gestionată și animată de mediul public, în special de administrațiile publice locale,
colaborând intersectorial cu alte instituții interesate. Însăși înființarea și
dezvoltarea asociației Zona Metropolitană Craiova sunt primele efecte ale unor
pași pe care mediul public local și i-a asumat în dezvoltarea Polului de Creștere
Craiova.
Dezvoltarea Zonei Funcționale Urbane Craiova va trebui să reprezinte un

parteneriat între mediul public (administrațiile locale), mediul de afaceri, mediul
academic și de cercetare, sectorul ONG și populație. Ținând cont de situația reală
a colaborării dintre acești factori, perioada 2014-2020 se așteaptă a fi una de
stabilire a unor mecanisme de comunicare și colaborare, de pregătire a unor
măsuri cu potențial solid de dezvoltare a teritoriului funcțional urban. Va trebui
să fie o perioadă în care actorii locali ai dezvoltării să dobândească încredere în
colaborarea la nivel local și în posibilitatea atingerii în comun a unor scopuri
comune.
Cea mai mare presiune socială şi economică previzionată pentru următoarele

decenii în Zona Funcțională Urbană Craiova va fi reprezentată de îmbătrânirea
demografică excesivă, mai exact de ponderea extrem de ridicată a populaţiei
vârstnice în raport cu populaţia adultă şi tânără. Problemele preconizate la nivel
local vor fi transpuse în cerere extrem de ridicată de servicii medicale, majorarea
numărului cazurilor de bătrâni aflaţi în situaţii de risc, deficit de forţă de muncă.
Se aşteaptă ca adâncirea problemelor de ordin economic coroborate cu cele de

educaţie a populaţiei, va conduce la o creştere importantă a fenomenelor sociale
negative. Comunităţile defavorizate, între care comunităţile de etnie rromă
reprezintă un segment important, sunt cele mai expuse la această situaţie. De
aceea, aceste comunităţi vor avea nevoie de o atenţie sporită, implicând o analiză
aprofundată şi identificarea unor măsuri specifice de protecţie şi integrare în
societate.
În perioada următoare, în Zona Funcțională Urbană Craiova se vor dezvolta servicii

socio-medicale care să răspundă acestor probleme. De asemenea, se va pune
accentul pe asistenţa la domiciliu realizată în colaborare cu mediul non-
guvernamental în sistem de voluntariat. Finanţarea funcţionării unităţilor nou-
create va fi susţinută de comunităţile deservite prin intermediul unor asociaţii de
dezvoltare intercomunitară înfiinţate în acest scop.
Zona Funcțională Urbană Craiova are un avantaj competitiv pe care trebuie să îl

fructifice în perioada următoare: poziţionarea geografică, coroborată cu accesul
la infrastructuri de transport. Zona Funcțională Urbană Craiova se află în centrul
unei regiuni interstatale care cuprinde oraşe mari şi foarte mari din România,
Bulgaria, Serbia şi chiar Ungaria. În plus, Zona Funcțională Urbană Craiova se află
pe trasee europene de transport de mărfuri şi persoane. Potenţialul dezvoltării
unui hub de transport intermodal este evident, dar trebuie susţinut atât de factori
locali, dar şi de autorităţi judeţene şi naţionale.

C R AI OVA
283
Din punct de vedere cultural, Zona Funcțională Urbană Craiova deţine un
patrimoniu material şi imaterial foarte important, cu o tradiţie culturală şi
personalităţi marcante ale culturii româneşti. Municipiul Craiova polarizează
aproape în totalitate activitatea culturală din arealul funcțional urban.
Dezvoltarea turismului va fi abordată în tandem cu dezvoltarea culturală,
deopotrivă ca o măsură de susţinere şi ca o măsură de valorizare a activităţilor
culturale.
Disparităţile de dezvoltare care se manifestă în profil teritorial vor reprezenta o

preocupare orizontală pentru Zona Funcțională Urbană, în perioada următoare.
Reducerea acestora se va realiza treptat, cel mai probabil într-un timp care va
depăşi orizontul stabilit al Strategiei. În perioada 2014-2020, contribuţia la
reducerea disparităţilor se va manifesta în ceea ce priveşte accesibilitatea,
disponibilitatea reţelelor edilitare, extinderii serviciilor urbane precum
transportul public în comun, infrastructura de sprijinire a afacerilor, infrastructura
de agrement la nivelul Zonei Funcționale Urbane.

C R AI OVA
284
II.2. OBIECTIV GENERAL
CONSOLIDAREA POZIȚIEI MUNICIPIULUI CRAIOVA DE CENTRU URBAN DE

INTERES REGIONAL ȘI NAȚIONAL, PRIN ASIGURAREA UNUI CLIMAT ECONOMIC
FAVORABIL INVESTIȚIILOR ȘI MEDIULUI DE AFACERI, ÎNCADRAT DE REȚELE
DE TRANSPORT DURABILE, FORȚĂ DE MUNCĂ ÎNALT CALIFICATĂ ȘI EDUCATĂ,
SISTEME DE SĂNĂTATE EFICIENTE ȘI PRIN VALORIFICAREA SUSTENABILĂ A
RESURSELOR, PENTRU TOATE LOCALITĂȚILE DIN CADRUL ZONEI
FUNCȚIONALE A POLULUI DE CREȘTERE.
II.3. OBIECTIVE STRATEGICE ȘI SPECIFICE
Crearea de locuri de muncă va reprezenta o preocupare principală a perioadei

următoare, atât sub aspect numeric dar şi calitativ (diversitate, remunerare). În
acest scop, vor fi susţinute măsuri care să contribuie la competitivizarea mediului
de afaceri local, cu accent pe activităţile din sfera industriei constructoare de
maşini, a industriei agro-alimentare şi a industriei IT. Se va dezvolta infrastructura
de sprijinire a afacerilor, în special în afara municipiului Craiova, orientată spre
parcuri industriale, sprijinirea start-up-urilor şi a activităţilor CDI.
În perioada 2014-2020, măsurile de dezvoltare în Zona Funcțională a Polului de

Creștere Craiova se vor concentra spre atingerea următoarelor 6 obiective
strategice, fiecare având o serie de obiective specifice:
1. CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE A POLULUI DE CREȘTERE

CRAIOVA PRIN VALORIFICAREA RESURSELOR LOCALE ȘI ORIENTAREA
CĂTRE DOMENIILE CHEIE CU POTENȚIAL DE DEZVOLTARE ALE ZONEI
OBIECTIVE SPECIFICE:
1.1. Stimularea mediului de afaceri prin dezvoltarea unui parc industrial,

a minim un centru/accelerator de afaceri și diversificarea serviciilor
oferite de structurile de afaceri deja înființate prin oferirea de
facilități, având un orizont de timp mediu, până în anul 2023
• Obiectivul vizează transformarea Polului de Creștere Craiova într-o

destinație atractivă pentru investiții prin înființarea/dezvoltarea unor
structuri dedicate, de tipul incubatoarelor/acceleratoarelor de afaceri,
acțiuni promovate de autoritățile publice locale. Obiectivul poate fi atins
și prin adoptarea de programe locale/accesarea de programe naționale
pentru atragerea investițiilor străine și impulsionarea investițiilor locale.

C R AI OVA
285
• În acest sens, până în anul 2023 se intenționează stimularea mediului de
afaceri local prin dezvoltarea unui parc industrial, a minim un centru de
afaceri/accelerator de afaceri, precum și diversificarea serviciilor oferite
de structurile de afaceri deja înființate.
1.2. Valorificarea resurselor locale prin stimularea cooperării la nivel de

producători și comercianți, concretizată prin crearea a minim 2 piețe
agroalimentare/târguri până în anul 2023, încurajarea exporturilor și
dezvoltarea de rețele și platforme de sprijin
• Profilul Zonei Funcționale Urbane a Craiovei este definit printr-o

specializare comercială în sectoare mai puțin avansate din punct de
vedere tehnologic. Pe de altă parte, se manifestă o tendință spre sectoare
cu necesitate mare de cunoștințe avansate precum și creșterea puternică
a specializării industriale și comerciale în industriile bazate pe
tehnologie.
• Valorificarea mai bună a resurselor locale poate fi realizată prin

stimularea creșterii lanțurilor scurte de aprovizionare cu alimente la
nivelul întregii zone funcționale urbane. Prin acest obiectiv se urmărește
încurajarea structurilor parteneriale în ceea ce privește promovarea
produselor locale și susținerea micilor producători prin crearea de
infrastructură specifică de desfacere și depozitare. În acest sens, se
intenționează crearea a minim 2 piețe agroalimentare/târguri, având ca
orizont de timp anul 2023.
1.3. Sprijinirea și dezvoltarea a minim un parteneriat public-privat în

domeniul cercetării-dezvoltării și inovării până în anul 2023 prin
stimularea cooperării între centrele de cercetare publică, mediul
academic și întreprinzători
• Pentru a stimula competitivitatea este necesară orientarea către sectoare

inovatoare, bazate pe cunoștințe avansate, sprijinirea inovării și
investirea în educație și formare profesională pe tot parcursul vieții.
• Obiectivul are în vedere dezvoltarea legăturilor și a sinergiilor între

administrațiile publice partenere, întreprinderi, centre de cercetare-
dezvoltare și de educație prin parteneriate în inovare și cercetare în
diferite domenii cheie (calificarea forței de muncă, dezvoltarea de
produse și servicii, transfer tehnologic, inovare socială, networking etc.).
• Sprijinirea activităților economice inovatoare va sta la baza creării unei

legături reale și funcționale între mediul de afaceri local și sectorul de
cercetare-dezvoltare-inovare, între aceste două verigi ale lanțului
economic existând numeroase inter condiționalități.

C R AI OVA
286
2. DEZVOLTAREA POLULUI DE CREȘTERE CRAIOVA PRIN CONECTAREA LA
REȚELELE REGIONALE, NAȚIONALE ȘI EUROPENE DE TRANSPORT,
BAZATĂ PE O POLITICĂ COERENTĂ DE DEZVOLTARE A RELAȚIILOR
FUNCȚIONALE, CONCOMITENT CU ÎMBUNĂTĂȚIREA INFRASTRUCTURII
SPECIFICE
2.1. Îmbunătățirea accesibilității localităților din ZFU prin conectarea la

rețelele de transport naționale și europene (TEN-T) într-un orizont de
timp mediu, până în anul 2023
• Obiectivul are în vedere modernizarea și optimizarea principalelor

legături cu rețelele de transport naționale și europene prin îmbunătățirea
accesului în anumite localități, crearea unor centuri sau variante
ocolitoare care să fluidizeze atât traficul de persoane și în special cel de
marfă. Proiectele sunt propuse a fi implementate în orizontul de timp
2017-2023.
2.2. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere prin reabilitarea/modernizarea

drumurilor în proporție de 80% în Zona Funcțională Urbană a Polului de
Creștere Craiova până în anul 2030
• Potrivit datelor INS, la nivelul anului 2015, rețeaua de străzi din Zona
Funcțională Urbană Craiova (valori aferente doar mediului urban) era
modernizată în proporție de 73,9%, starea generală a infrastructurii
rutiere fiind deficitară. Localitățile rurale ale ZFU au nevoi urgente de
investiții în modernizarea drumurilor naționale, județene și comunale
care le străbat. Așadar, toate categoriile de drumuri necesită
modernizare, iluminare și reabilitarea podurilor.
• Obiectivul propus vizează atingerea unui grad de modernizare de 80% a

străzilor orășenești, până în anul 2030, împreună cu reabilitarea tuturor
categoriilor de drumuri din mediul rural, inclusiv iluminarea și
reabilitarea podurilor.
2.3. Asigurarea unui sistem de transport eficient, bazat pe stabilirea de

relații funcționale, cu scopul facilitării mobilității persoanelor și
mărfurilor în condiții de siguranță şi cu un impact cât mai redus asupra
mediului, în orizontul de timp 2017-2030
• Proiectele propuse pentru atingerea acestui obiectiv au în vedere

eliminarea blocajelor și fluidizarea traficului prin îmbunătățirea
circulației auto și pietonale pe anumite artere, dar și prin crearea a minim
3 parcări pentru vehiculele de marfă.
• De asemenea, pentru fluidizarea traficului rutier și pietonal, sunt

necesare măsuri de reorganizare a circulației pe minim 9 străzi/
bulevarde, amenajarea și semnalizarea corespunzătoare a acestora.

C R AI OVA
287
• În ceea ce privește spațiile publice de parcare, acestea sunt insuficiente
în zonele aglomerate ale orașului. În plus, nu există un management al
spațiilor de parcare, majoritatea acestora fiind amenajate pe stradă,
reducându‐se astfel capacitatea de circulație în special pe străzile
înguste. Pe lângă integrarea unui sistem de management a parcărilor din
municipiul Craiova, se urmărește înființarea a 3 parcări colective, dar și
crearea unui sistem Park & Ride, proiectele vizând 13 astfel de parcări în
zone cheie ale teritoriului Zonei Funcționale Urbane (pentru persoanele
care vor să evite traficul în zonele urbane aglomerate și pentru
eficientizarea circulației).
2.4. Integrarea Aeroportului Internațional Craiova în rețeaua publică

urbană prin extinderea transportului public și modernizarea
infrastructurii aeroportuare în vederea asigurării condițiilor de trafic
la standarde europene până în 2023
• Aeroportul joacă un rol important în interconectarea principalelor centre

economice și urbane. Fiind singura infrastructură aeriană localizată în
Regiunea Sud Vest Oltenia, se estimează creșterea semnificativă a
numărului de pasageri. Ca urmare, sunt necesare investiții atât în
dezvoltarea facilităților oferite pasagerilor, cât și în creșterea
accesibilității spre infrastructura aeroportuară printr-o mai bună
conectare la rețelele rutiere. În acest sens, unul dintre proiectele propuse
vizează extinderea liniei de tramvai către Aeroportul Internațional
Craiova.
• Având ca orizont de timp anul 2023, propunerile de proiect vizează

extinderea și modernizarea Aeroportului Internațional Craiova în vederea
asigurării condițiilor de trafic la standarde europene. Una din prioritățile
RA Aeroportul Craiova este asigurarea siguranței zborurilor.

C R AI OVA
288
3. ASIGURAREA UNOR SERVICII PUBLICE DE CALITATE (EDUCAȚIE,
SĂNĂTATE, SOCIAL, ADMINISTRAȚIE, SIGURANȚĂ A POPULAŢIEI),
URMĂRIND ATÂT TIPOLOGIA CERERII, CÂT ŞI DIMENSIUNEA TERITORIALĂ
A ACESTEIA
3.1. Modernizarea/reabilitarea și dotarea infrastructurii educaționale,

sociale, de sănătate și administrative pentru creșterea calității
serviciilor publice în ZFU Craiova într-un orizont de timp mediu, până
în anul 2023
• Potrivit analizei socio-economice, infrastructura specifică serviciilor

publice ale Zonei Funcționale Urbane Craiova trebuie dezvoltată pentru a
asigura condiții de trai ale locuitorilor la standarde europene.
SĂNĂTATE
• Deși rețeaua medicală este relativ diversificată în raport cu alte județe,
există o serie de probleme ale unităților din domeniul public cum ar fi
starea avansată de degradare a clădirilor și lipsa aparaturii medicale
moderne, mai ales în mediul rural. La nivelul zonei se remarcă necesitatea
unui spital regional de urgență, la standarde europene, dată fiind
adresabilitatea largă a serviciilor oferite, proiect prevăzut a fi finalizat
până în anul 2023.
SERVICII SOCIALE
• Infrastructura serviciilor sociale din Zona Funcțională Urbană Craiova este
depășită, fiind necesare investiții pentru reabilitarea, modernizare și
dotarea clădirilor cu echipamente corespunzătoare.
EDUCAȚIE
• Atât la nivelul Zonei Funcționale, cât mai ales a municipiului Craiova, se
înregistrează o presiune crescută a populației asupra infrastructurii
educaționale, în special a sălilor de clasă. Pe de altă parte, în mediul rural
se observă o supraaglomerare a laboratoarelor și atelierelor școlare, în
timp ce efectivul sălilor de gimnastică și al terenurilor de sport este
deficitar la nivelul întregii zone. Ca atare, obiectivul propune
modernizarea, extinderea și dotarea unităților educaționale în corelație
cu tendințele demografice locale.
ADMINISTRATIV
• Majoritatea primăriilor din Zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană
Craiova necesită investiții pentru dezvoltarea resurselor umane, pentru
modernizarea echipamentelor și soluțiilor IT, pentru modernizarea
sediului Administrației publice locale și pentru dezvoltarea serviciilor de
consultanță.

C R AI OVA
289
3.2. Dezvoltarea serviciilor educaționale, medicale, sociale și
administrative prin înființarea de noi centre, extinderea ofertei de
servicii existente și asigurarea accesului resurselor umane la formare
profesională continuă într-un orizont de timp mediu, până în anul 2023
• Prin intermediul proiectelor propuse în cadrul acestui obiectiv se

urmărește dezvoltarea unui sistem de servicii de calitate, care să fie
accesibile și să vină în întâmpinarea nevoilor tuturor categoriilor de
persoane. Obiectivul urmărește, pe lângă dezvoltarea și extinderea
serviciilor, înființarea de noi centre, mai ales dezvoltarea și menținerea
capitalului uman prin formarea profesională continuă.
SĂNĂTATE
• O problemă a sistemului sanitar o reprezintă distribuția neuniformă a
unităților medicale în zonă, majoritatea fiind concentrate în mediul
urban, mai cu seamă în municipiul Craiova. Pe de altă parte, în mediul
rural există doar cabinete medicale de familie care oferă servicii medicale
de bază. La aceasta se adaugă starea avansată de degradare a clădirilor și
lipsa aparaturii medicale moderne, mai ales în mediul rural. În plus, lipsa
medicilor determină o supraaglomerare a acestora pe anumite domenii.
SERVICII SOCIALE
• În plus față de modernizarea și dotarea infrastructurii sociale, sunt
necesare programe de îmbunătățire a calității serviciilor oferite.
Obiectivul propune programe de reintegrare socială, care pot fi
implementate mai ușor cu sprijinul și implicația ONG-urilor
guvernamentale și a celor sociale.
EDUCAȚIE
• În ceea ce privește serviciile educaționale, la nivelul ZFU s-a identificat
necesitatea dezvoltării serviciilor educaționale destinate copiilor prin
construirea de noi crește/ centre after-school, ori prin reabilitarea/
extinderea/ modernizarea celor existente.
ADMINISTRATIV
• La nivelul administrațiilor publice locale, se remarcă nevoia unor acțiuni
de dezvoltare a capacității de gestionare a serviciilor publice, de
îmbunătățire a capacității de planificare strategică și bugetară, a
procesului consultativ, precum și de accelerare a capacității de răspuns la
solicitările primite.

C R AI OVA
290
3.3. Diminuarea disparităților economico-sociale dintre localitățile
componente ale ZFU prin implementarea unui proiect pilot în domeniul
economiei sociale, precum și prin stimularea investițiilor publice și
private în localitățile defavorizate, susținute prin accesarea de
programe europene și guvernamentale, într-un orizont de timp mediu,
până în anul 2023
• În Zona Funcțională Urbană se găsesc localități în care nivelul sărăciei este

ridicat (în special cele aflate la o distanță considerabilă de municipiul
Craiova), acestea fiind caracterizate printr-o populație îmbătrânită, un
fond locativ învechit și de slabă calitate, precum și o dotare tehnico-
edilitară și cu echipamente publice precare. Populația respectivă se
confruntă cu fenomenul de excluziune socială, de la educație, sănătate,
de pe piața muncii etc.
• Disparitățile de dezvoltare socio-economică care se manifestă în profil

teritorial vor reprezenta o preocupare importantă pentru Zona
Funcțională Urbană, în perioada următoare. Reducerea acestora se va
realiza treptat, cel mai probabil într-un timp care va depăşi orizontul
stabilit al Strategiei.
• Obiectivul prevede acordarea de sprijin pentru regenerarea fizică,

economică și socială a comunităților defavorizate atât din regiunile
urbane, cât mai ales cele rurale atât prin stimularea investițiilor către
aceste localități, cât și prin accesarea de programe europene și
guvernamentale. Se intenționează implementarea unui proiect pilot în
domeniul economiei sociale, care să contribuie la reducerea disparităților
economico-sociale între localitățile componente ale ZFU.

C R AI OVA
291
4. CREAREA CONDIȚIILOR NECESARE DEZVOLTĂRII DEMOGRAFICE A ZONEI,
PRIN CORELAREA CERERII CU OFERTA DE MUNCĂ ȘI ASIGURAREA
CONDIȚIILOR UNUI TRAI DECENT
4.1. Oferirea de facilități de dezvoltare sustenabilă a forței de muncă prin

crearea de programe locale sau accesarea de programe
europene/guvernamentale pentru formare profesională și oferirea de
stimulente pentru angajarea și menținerea tinerilor de tipul ajutoarelor
de minimis, scutirilor de impozite, până în anul 2023
• Una din problemele principale cu care se confruntă Zona Funcțională

Urbană Craiova este scăderea natalității (scăderea efectivului populației
cu 3,1% în 2016 față de 2002) și îmbătrânirea demografică (la fiecare 1000
de tineri revin, în medie, 1.098,4 persoane vârstnice), dar și migrația
forței de muncă în afara județului și mai ales în afara granițelor țării.
Cauzele și consecințele migrației interne și externe sunt în strânsă
legătură cu dezvoltarea pieței muncii. Șomajul în rândul tinerilor
reprezintă o problemă majoră cu care se confruntă ZFU, tradusă prin
incapacitatea economiei de a genera suficiente locuri de muncă, în special
pentru absolvenții de studii superioare. Problema plecării tinerilor din
ZFU are atât consecințe demografice, cât și asupra aspectelor economice.
Majoritatea tinerilor aleg să plece pentru a studia domenii de învățământ
inexistente în zonă sau pentru că nu își găsesc un loc de muncă în domeniul
absolvit.
• Ca urmare, având ca orizont de timp anul 2023, la nivelul ZFU se

intenționează dezvoltarea unor programe locale sau/și accesarea de
programe europene/guvernamentale cu scopul îmbunătățirii capacității
de adaptare la condițiile pieței forței de muncă a resurselor umane locale.
Programele vizează activități de formare profesională, dar și oferirea de
stimulente pentru angajarea și menținerea tinerilor prin ajutoare de
minimis, scutiri de impozite etc.
4.2. Modernizarea urbană a zonelor locuibile prin creșterea suprafețelor

spațiilor verzi în zonele urbane și periurbane, extinderea iluminatului
public metropolitan, amenajarea a minim 5 parcuri tematice,
introducerea unui sistem de monitorizare video în spațiile publice,
precum și prin construirea a 5 parcări/garaje colective pentru zonele
rezidențiale până în anul 2023
• Potrivit analizei condițiilor de trai în Zona Funcțională Urbană Craiova,

sunt necesare proiecte integrate de regenerare urbană, de modernizare
și extindere a infrastructurii specifice. Obiectivul are rolul de a
eficientiza relațiile funcționale în cadrul localităților, făcându-le mai
confortabile și mai atractive pentru locuit.

C R AI OVA
292
• Proiectele propuse pentru atingerea obiectivului vizează
extinderea/modernizarea iluminatului public în minim 6 localități
componente ale ZFU, amenajarea a minim 5 parcuri, inclusiv parcuri de
joacă pentru copii, parcuri peisagistice și înființarea de noi spații verzi.
• Pentru a spori gradul de siguranță a populației, se impune implementarea

unor sisteme de monitorizare prin camere video în locurile publice
(grădini, parcuri, locuri de joacă, stații de călători etc.). Măsurile de
regenerare urbană includ și realizarea de parcări/garaje colective în
zonele rezidențiale, acolo unde se impune.
4.3. Dezvoltarea rețelelor tehnico-edilitare și creșterea gradului de

conectare a localităților ZFU la acestea până în anul 2023, astfel încât
cel puțin 85% dintre locuințe să beneficieze de echipare edilitară de
calitate
• Potrivit datelor statistice furnizate de către INS, la nivelul Zonei

Funcționale Urbane Craiova nu există rețea de alimentare cu apă în toate
localitățile componente. La nivelul anului 2015, doar 6 dintre cele 29 de
localități componente ale ZFU beneficiază de rețea de canalizare, iar de
rețea de distribuție a gazelor naturale beneficiază 12 localități, respectiv
municipiul Craiova, orașul Filiași și comunele Brădești, Cârcea, Coșoveni,
Ghercești, Ișalnița, Malu Mare, Mischii, Pielești, Podari și Șimnicu de Sus.
• Potrivit datelor Recensământului Populației și Locuințelor 2011, la nivelul

localităților ZFU situația se prezintă astfel: 77,6% locuințe beneficiază de
alimentare cu apă; 77,6% locuințe beneficiază de canalizare (racordate la
reţea publică sau la un sistem propriu, locuinţele care sunt dotate cu
conducte prin care se face deversarea apelor menajere); 99,1% locuințe
au instalație electrică; 65,0% locuințe au instalație centrală; 85,7%
locuințe au bucătărie în locuință; 73,3% locuințe au baie în locuință.
• Prin intermediul proiectelor propuse, se dorește creșterea gradului de

conectare a localităților ZFU la rețelele tehnico-edilitare până în anul
2023, astfel încât cel puțin 85% dintre locuințe să beneficieze de echipare
edilitară de calitate.

C R AI OVA
293
5. AFIRMAREA IDENTITĂȚII TURISTICE A ZONEI FUNCȚIONALE A POLULUI DE
CREȘTERE CRAIOVA PRIN VALORIFICAREA ȘI PROMOVAREA
PATRIMONIULUI CULTURAL ȘI NATURAL
5.1. Reabilitarea/modernizarea și amenajarea a minim 5 obiective ce

aparțin patrimoniului cultural-istoric din ZFU până în anul 2023
• Patrimoniul cultural al Zonei Funcționale a Polului de creștere Craiova

cuprinde atât obiective de interes local, județean, cât și național. La
nivelul ZFU au fost identificate de Institutul Național al Patrimoniului un
număr de 446 monumente istorice, adică 63,7% din cele din județul Dolj.
Aproximativ trei sferturi dintre monumentele de la nivelul Zonei
Funcționale sunt înregistrate numai la nivelul municipiului Craiova.
Craiova deține un valoros patrimoniu construit, în care se remarcă
numeroase clădiri cu funcțiuni publice, vile de secol XIX - început de sec.
XX, numeroase biserici şi o infrastructură culturală dezvoltată.
• Proiectele propuse pentru atingerea obiectivului vizează, până în anul

2023, efectuarea de lucrări de reabilitare/ modernizare și amenajare
pentru minim 5 obiective culturale, care să contribuie la afirmarea
identității culturale a Zonei Funcționale Urbane.
5.2. Diversificarea ofertei culturale prin crearea de evenimente/acțiuni

culturale, promovarea valorilor culturale locale și asigurarea
infrastructurii necesare realizării de activități culturale prin
construirea a 4 clădiri noi până în anul 2023
• Activitatea culturală a Zonei Funcționale urbane este susținută, mai cu

seamă, de evenimentele desfășurate în cadrul municipiului Craiova.
Dezvoltarea turismului va fi abordată în tandem cu dezvoltarea culturală,
deopotrivă ca o măsură de susținere și ca o măsură de valorizare a
activităților culturale.
• Este necesar un proiect integrat de promovare a valorilor culturale ale

Zonei Funcționale a Polului de Creștere Craiova.
• Proiectele propuse pentru atingerea obiectivului vizează, până în anul

2023, construirea a 4 clădiri care să găzduiască programele și activitățile
culturale viitoare.

C R AI OVA
294
5.3. Diversificarea ofertei de agrement prin crearea de noi facilități de
petrecere a timpului liber, inclusiv prin înființarea a 5 baze sportive,
care să atragă cetățenii ZFU și turiștii, având un orizont de timp mediu,
• La nivelul Zonei Funcționale a Polului de creștere Craiova, este evidentă

existența unei infrastructuri deficitare pentru activități de agrement și
petrecere a timpului liber. În aceste condiții, realizarea unui demers
pentru atragerea turiștilor este dificilă, o destinație turistică viabilă
trebuind să dispună de o infrastructură turistică de agrement cât mai
diversificată. Proiectele propuse vizează crearea a minim 2 complexuri
turistice și de agrement în ZFU, cu scopul diversificării ofertei turistice.
• De asemenea, autoritățile publice locale au în vedere înființarea a 5 baze

sportive (terenuri de sport, săli de sport), care să contribuie la
menținerea unui stil de viață sănătos al locuitorilor, precum și la
diversificarea posibilităților de petrecere a timpului liber.
5.4. Promovarea și valorificarea patrimoniului cultural și natural prin

restaurarea, dotarea și promovarea turistică a minim 3 obiective și
introducerea acestora în circuitul turistic regional sau național până în
anul 2023, susținută prin furnizarea de servicii turistice de calitate
• Zona Funcțională a Craiovei dispune de un potențial natural și de resurse

variate, ce o transformă într-un cadru extrem de valoros pentru
dezvoltarea turismului.
• De asemenea, în municipiul Craiova sunt concentrate o serie de

importante clădiri istorice, cu valoare de patrimoniu național dar și
turistic. Dar proasta semnalizare a punctelor turistice și lipsa panourilor
informative sunt o piedică în calea turiștilor care doresc să le viziteze.
• Turismul este un sector-cheie al economiei. În Zona Funcțională Urbană

se pot practica o varietate de tipuri de turism, de la cel cultural și istoric,
la cel oeno-gastronomic. Cu toate că zona dispune de un capital natural
și cultural caracterizat prin diversitate, acesta nu este pus suficient în
valoare. Slaba promovare a condus, în ultimii ani, la scăderea perioadei
de ședere a turiștilor în cadrul Zonei Funcționale a Polului de Creștere
Craiova.
• Ca urmare, proiectele propuse din sectorul turistic vizează atât lucrări de

restaurare, dotare și promovare turistică a diferitelor obiective, cât și
introducerea acestora în circuitul turistic regional sau național.

C R AI OVA
295
6. CREȘTEREA CALITĂȚII FACTORILOR DE MEDIU ȘI ASIGURAREA UNUI
CLIMAT FAVORABIL LOCUIRII
6.1. Creșterea eficienței energetice la nivelul ZFU prin măsuri integrate ce

vizează reducerea consumului de energie și creșterea ponderii energiei
provenite din surse regenerabile, având un orizont de timp mediu, până
în 2023
• Energia este unul dintre cei mai importanți factori ce prejudiciază mediul
prin diverse fenomene: creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră,
poluarea mediului cu hidrocarburi, stocarea pe termen lung a deșeurilor
miniere şi nucleare, despăduri în ritm alert etc.
• ZFU se numără printre zonele cu un potențial exploatabil foarte ridicat în

captarea energiei solare. De asemenea, partea de Sud a ZFU reprezintă o
zonă cu potențial eolian ce poate fi utilizat în mod rentabil, viteza medie
anuală a vântului situându-se în jurul a 6 m/s.
• Una din țintele Strategiei Europa 2020, obiectivul „Schimbările climatice

și dezvoltarea durabilă a energiei” este reducerea cu 20% a emisiilor de
CO2 până în 2020, creșterea ponderii surselor de energie regenerabile
până la 20% și creşterea cu 20% a eficienţei energetice. Prin măsurile
integrate identificate în proiectele SIDU (dezvoltarea de parteneriate
public-private pentru implementarea măsurilor de îmbunătățire a
eficienței energetice; creșterea nivelului de informare și pregătire în
domeniul managementului energetic și surselor regenerabile, măsuri de
creștere a eficienței energetice a clădirilor publice și rezidențiale etc.),
se intenționează aducerea unei contribuții directe la atingerea țintelor
amintite anterior.
6.2. Încurajarea utilizării transportului public și a celui nemotorizat prin

crearea/modernizarea infrastructurii specifice și prin derularea de
campanii de conștientizare și informare, în orizontul de timp 2017-2030
• Potrivit Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, una din prioritățile

Polului de Creștere Craiova este dezvoltarea coerentă a sistemului de
transport public local și a transportului cu bicicleta.
• Având ca țintă anul 2020, la nivelul ZFU se intenționează modernizarea

parcului de autovehicule utilizat în furnizarea serviciilor publice, inclusiv
prin achiziționarea de vehicule ecologice, precum și modernizarea
infrastructurii tehnice, scopul final fiind reducerea emisiilor de carbon.
• De asemenea, până în anul 2023 se intenționează creșterea semnificativă

a lungimii pistelor de biciclete din Zona Funcțională Urbană Craiova,
precum și amenajarea de puncte P+R și B+R. De asemenea, la nivelul
municipiului Craiova se dorește implementarea unui sistem municipal de

C R AI OVA
296
închiriere biciclete și amenajarea de parcări pentru biciclete în zone cheie
(parcuri, instituții publice, piețe etc.).
• Nu în ultimul rând, respectivele acțiuni vor fi susținute prin realizarea a

minim 2 campanii/acțiuni de promovare a mersului cu bicicleta și educație
rutieră pentru toți participanții la trafic. Atingerea obiectivului
contribuie în mod direct la reducerea emisiilor de CO2, țintă principală a
Strategiei Europa 2020.
6.3. Măsuri de prevenire a riscurilor naturale și antropice pentru reducerea

efectelor și pagubelor asupra populației prin acțiuni specifice de
regularizare a cursurilor de apă, împădurire, amenajare a zonelor de
risc sau prin îmbunătățirea sistemului integrat pentru situații de
urgență și prin acțiuni de conștientizare și informare, având un orizont
de timp mediu, până în 2023
• Zona Funcțională Urbană Craiova prezintă un nivel ridicat pentru riscurile

naturale, fiind expusă deopotrivă riscului de inundație și de secetă, de
alunecări de teren, dar și de cutremure. Obiectivul vizează reducerea
efectelor și pagubelor asupra populației prin acțiuni specifice de
regularizare a cursurilor de apă, împădurire, amenajarea zonelor de risc,
dar și îmbunătățirea sistemului integrat pentru situații de urgență.
• Nu în ultimul rând, reducerea efectelor pagubelor pot fi realizate prin

acțiuni de conștientizare și informare cu privire la riscurile cu care se
confruntă ZFU și la acțiunile ce trebuie întreprinse în diferite situații.
6.4. Creșterea calității factorilor de mediu prin acțiuni specifice de tipul

utilizării surselor regenerabile de energie, inclusiv prin menținerea
stării de conservare favorabile a ariilor naturale protejate având un
orizont de timp mediu, până în anul 2023
• În ceea ce privește calitatea factorilor de mediu de la nivelul Zonei

Funcționale Urbane Craiova, potrivit surselor oficiale, în general se
încadrează în parametrii normali. Zonele critice sub aspectul poluării
atmosferice a ZFU Craiova sunt situate în apropierea unor artere rutiere
intens circulate, a haldelor industriale și a depozitelor de deșeuri
neconforme. Se remarcă următoarele puncte critice, care, prin specificul
lor, afectează semnificativ calitatea factorilor de mediu: Platforma
Industrială Ișalnița, Platforma de Sud-Est (Electroputere, Ford, M.A.T.
Reloc), sau bulevardele principale supracirculate ale municipiului
Craiova, unde traficul rutier și feroviar poluează chimic și fonic.
• Ca urmare a dinamicii ridicate a dezvoltării activităților antropic, se

estimează o creștere a presiunii asupra mediului, fiind necesare acțiuni
de monitorizare permanentă, precum și de prevenție împotriva poluării.
• La nivelul ZFU se remarcă existența mai multor arii naturale și situri de

importanță comunitară Natura 2000. Obiectivul vizează măsuri active de
protejare a calității factorilor de mediu, precum și monitorizarea și
menținerea stării de conservare favorabile a ariilor naturale protejate
(ex: Coridorul Jiului).

C R AI OVA
297
6.5. Dezvoltarea unui sistem integrat de colectare selectivă a deșeurilor și
derularea de campanii de reciclare și decontaminare a zonelor afectate
de poluare până în anul 2023
• La nivelul ZFU, problema deșeurilor depozitate necorespunzător în zonele

verzi și pe albiile cursurilor de apă este încă de actualitate. Depozitarea
și gestionarea deșeurilor afectează calitatea factorilor de mediu, a solului
și apele prin infiltrarea levigatului în sol, subsol, până la apele subterane
și de suprafață.
• La nivelul anului 2010, circa 95% din cantitatea de deșeuri municipale

(exclusiv deșeurile din construcții și demolări), colectată de operatorii de
salubrizare, a fost eliminată prin depozitare, ratele de reciclare și
valorificarea acestor tipuri de deșeuri fiind încă foarte reduse. Deșeurile
municipale conțin multe materiale pentru care reciclarea este benefică
mediului.
• Pentru alinierea la standardele europene, se impun măsuri în ceea ce

privește îmbunătățirea stării generale a serviciului de salubritate, prin
achiziționarea de infrastructură specifică pentru colectarea selectivă a
deșeurilor, campanii de reciclare și decontaminare a zonelor afectate de
poluare.

C R AI OVA
298
II.4. COERENȚA SIDU CU DOCUMENTELE
STRATEGICE RELEVANTE
Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Polului de Creștere Craiova a fost

concepută în deplină concordanță cu viziunea și obiectivele europene și naționale
de dezvoltare.
Principalele documente strategice cu care își asigură coerența sunt reprezentate

de: Strategia Europa 2020, Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României
– Orizonturi 2013-2020-2030, Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, Planul
de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020, Strategia de Dezvoltare
Economico-Socială a județului Dolj, pentru perioada 2014- 2020, Master Planul
General de Transporturi al României, Strategia Regională de Inovare pentru
Specializare Inteligentă din Regiunea Sud Vest Oltenia, Planul de Acțiune pentru
energie Durabilă al Zonei Metropolitane Craiova, Strategia Națională de Sănătate
2014-2020 - “Sănătate pentru Prosperitate”, Strategia privind reducerea părăsirii
timpurii a școlii din România.
Corelarea obiectivelor strategice ale SIDU Craiova

cu cele ale strategiilor naționale și europene
Obiective strategice ale SIDU
Strategii și obiective strategice
OS 1 OS 2 OS 3 OS 4 OS 5 OS 6
Strategia Europa 2020
Creștere inteligentă ✓ ✓
Priorități
Creștere durabilă ✓ ✓ ✓
Creșterea favorabilă incluziunii ✓
Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României

-Orizonturi 2013-2020-2030-
1.Provocarea privind schimbările
climatice și energia curată
✓
2.Provocarea privind transportul
durabil
✓
Provocări cruciale
3.Provocarea privind producția și

consumul durabil
✓ ✓ ✓
4.Provocarea privind conservarea și
gestionarea resurselor naturale
✓
5.Provocarea privind sănătatea
publică
✓
6.Provocarea privind incluziunea
socială, demografia și migrația
✓ ✓

C R AI OVA
299
Strategia de Dezvoltare Teritorială a României
O.1 Asigurarea unei integrări
funcționale a teritoriului național în
spațiul european prin sprijinirea
interconectării eficiente a rețelelor
✓
energetice, de transporturi și
broadband
O.2. Creșterea calității vieții prin
dezvoltarea infrastructurii tehnico-
Obiective generale
edilitară și a serviciilor publice în

vederea asigurării unor spații urbane
✓ ✓ ✓
și rurale de calitate, atractive și
incluzive
O.3. Dezvoltarea unei rețele de
localități competitive și coezive prin
sprijinirea specializării teritoriale și
✓ ✓
formarea zonelor urbane funcționale
O.4. Protejarea patrimoniului natural
și construit și valorificarea ✓
elementelor de identitate teritorială
O.5. Creșterea capacității
instituționale de gestionare a ✓
proceselor de dezvoltare teritorială
Planului de Dezvoltare Regională Sud‐Vest Oltenia 2014 – 2020

Prioritatea 1. Creșterea
competitivității economice a regiunii
✓
Prioritatea 2. Modernizarea și
dezvoltarea infrastructurii regionale
✓ ✓
Prioritatea 3. Dezvoltarea turismului,
valorificarea patrimoniului natural și ✓
a moștenirii cultural-istorice
Priorități
Prioritatea 4. Dezvoltare rurală

durabilă și modernizarea agriculturii ✓ ✓ ✓ ✓ ✓ ✓
și a pescuitului
Prioritatea 5. Dezvoltarea resurselor
umane în sprijinul unei ocupări ✓
durabile și a incluziunii sociale
Prioritatea 6. Protecția mediului și
creșterea eficienței energetice
✓

C R AI OVA
300
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a județului Dolj
pentru perioada 2014-2020
OS 1. Creșterea accesibilității și
atractivității județului Dolj pentru ✓ ✓ ✓
Obiective strategice
investitori și turiști
OS 2. Dezvoltarea durabilă a
județului Dolj
✓ ✓
OS 3. Creșterea atractivității
județului Dolj pentru locuitori și
dezvoltarea unor comunități
✓ ✓ ✓
incluzive
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Polul de Creștere Craiova

Obiectivul privind Accesibilitatea ✓ ✓
Obiective strategice
Obiectivul privind Siguranța și

securitatea
✓
Obiectivul privind Mediul ✓
Obiectivul privind Eficiența
economică
✓
Obiectivul privind Calitatea mediului
urban
✓ ✓
Master Planul General de Transport al

României
✓
Strategia Regională de Inovare pentru
Specializare Inteligentă din Regiunea ✓ ✓
Sud Vest Oltenia
Planul de Acțiune pentru energie
Durabilă al Zonei Metropolitane ✓
Craiova
Strategia Națională de Sănătate 2014-
2020 - “Sănătate pentru Prosperitate”
✓ 
Strategia privind reducerea părăsirii
timpurii a școlii din România
✓ 
Strategia Europa 2020 este una dintre cele mai importante de la nivel
european, reprezentând direcția de dezvoltare pentru 10 ani. Bazată pe cele 3
priorități, de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, strategia este
adaptată pentru fiecare țară UE în parte, prin intermediul Programelor Naționale
de Reformă.
SIDU Craiova este realizată în deplină concordanță cu Strategia Europa 2020,

contribuind la fiecare dintre cele 3 priorități europene. Astfel, SIDU contribuie la

C R AI OVA
301
prioritatea privind creșterea inteligentă prin intermediul obiectivului strategic 3,
ce prevede asigurarea unor servicii publice de calitate (educație, sănătate, social,
administrație, siguranță a populației), urmărind atât tipologia cererii, cât şi
dimensiunea teritorială a acesteia. De asemenea, creșterea inteligentă este
realizabilă și prin intermediul Obiectivului Strategic 5 al SIDU, de afirmare a
identității turistice a ZFU prin valorificarea și promovarea patrimoniului cultural și
natural.
Cea de-a doua prioritate a Europei, privind creșterea durabilă, este susținută de
SIDU prin intermediul a 3 obiective. Primul dintre acestea este obiectivul strategic
1, care presupune creșterea competitivității economice a Polului de Creștere
Craiova prin valorificarea resurselor locale și orientarea către domeniile cheie cu
potențial de dezvoltare ale zonei, urmat de Obiectivul Strategic 2, referitor la
dezvoltarea Polului de Creștere Craiova prin conectarea la rețelele regionale și
naționale de transport, bazată pe o politică coerentă de dezvoltare a relațiilor
funcționale, concomitent cu îmbunătățirea infrastructurii specifice. De asemenea,
Obiectivul Strategic 6, de creștere a calității factorilor de mediu și asigurarea unui
climat favorabil locuirii contribuie la aceeași prioritate de creștere durabilă.
Prioritatea de creștere favorabilă incluziunii a strategiei Europa 2020 este atinsă

prin obiectivul strategic 4 al SIDU, privind crearea condițiilor necesare dezvoltării
demografice a zonei, prin corelarea cererii cu oferta de muncă și asigurarea
condițiilor unui trai decent.
În ceea ce privește Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a

României- Orizonturi 2013 – 2020 – 2030, se poate aprecia că obiectivele
SIDU sunt stabilite în concordanță cu provocările cruciale analizate de strategie.
Schimbările climatice și energia curată, prima provocare crucială a României,
prevede îndeplinirea obiectivului de reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect
de seră la nivelul UE, comparativ cu anul 1990, concomitent cu creșterea cu până
la 20% a ponderii energiei din surse regenerabile din totalul consumului energetic,
precum și creșterea eficienței energetice cu 20%, dar și un consum minim de 10%
de biocarburant din consumul total în domeniul transporturilor. Pentru
îndeplinirea acestui obiectiv, SIDU Craiova contribuie prin îndeplinirea obiectivului
strategic 6, de creștere a eficienței factorilor de mediu și de asigurare a unui
climat favorabil locuirii.
Prin intermediul provocării privind transportul durabil, se prevede ca sistemele de

transport să satisfacă nevoile economice, sociale și de mediu ale societății,
reducând, în același timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei,
societății și mediului. În cadrul SIDU, obiectivul strategic 2 este conceput tocmai
pentru a dezvolta și conecta Polul de Creștere la rețelele regionale și naționale de
transport, fiind un factor prioritar în contextul planurilor de dezvoltare și în relație
de interdependență cu celelalte ramuri ale economiei.
Cea de-a treia provocare a României prevede promovarea unor practici de consum
și producție sustenabile, în vederea identificării soluțiilor pentru reducerea
consumului de resurse materiale pe unitate de valoare adăugată brută (VAB) și
decuplării dinamicii produsului intern brut (PIB) de cea a consumului integrat de
resurse materiale și energetice, precum și de impactul negativ asupra mediului.
La dezvoltarea durabilă a României și la obiectivul stabilit pentru anul 2020 de
decuplare a creșterii economice de degradarea mediului, SIDU Craiova contribuie

C R AI OVA
302
prin obiectivele strategice 1, 5 și 6, de creștere economică, promovare a mediului
natural și de protejare a calității factorilor de mediu.
Provocării de conservare și gestionare a resurselor naturale prevăzute în cadrul

Strategiei Naționale i s-a prevăzut ca și obiectiv îmbunătățirea gestionării
resurselor naturale și evitarea exploatării lor excesive, recunoașterea valorii
serviciilor furnizate de ecosisteme. La acest obiectiv contribuie și obiectivul
strategie 6 al SIDU Craiova.
Sănătate publică este cea de-a 5-a provocare crucială a Strategiei Naționale a
României, care are ca și obiectiv general – promovarea unor servicii medicale de
calitate în condiții de egalitate și îmbunătățirea protecției împotriva amenințărilor
la adresa sănătății. Atât creșterea accesibilității, cât și a calității serviciilor
medicale sunt acțiuni prevăzute și în cadrul obiectivului strategic 3 al SIDU
Craiova.
Provocarea de incluziune socială, demografie și migrație prevede crearea unei

societăți bazate pe incluziunea socială prin luarea în considerare a solidarității
între generații şi în interiorul lor şi asigurarea creșterii calității vieții cetățenilor
ca o condiție a bunăstării individuale durabile, obiectiv național ce se regăsește și
în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Craiovei (obiectivele strategice 3 și
4).
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană Craiova a fost elaborată în deplină

concordanță cu problemele și nevoile identificate în cadrul Zonei Funcționale
având, totodată, obiective relevante pentru îndeplinirea Strategiei de
Dezvoltare Teritorială a României. Aproximativ fiecare obiectiv strategic al
SDTR își găsește corespondent între obiectivele SIDU. Astfel, obiectivul strategic 1
al SIDU contribuie la atingerea obiectivului general nr. 4 al Strategiei, de
dezvoltare a unei rețele de localități competitive și coezive prin sprijinirea
specializării teritoriale și formarea zonelor urbane funcționale, iar Obiectivul 2 al
SIDU este esențial în îndeplinirea obiectivului general 2 al Strategiei (asigurarea
unei integrări funcționale a teritoriului național în spațiul european prin sprijinirea
interconectării eficiente a rețelelor energetice, de transporturi și broadband).
Pe de altă parte, al 3-le obiectiv strategic al Polului de Creștere Craiova contribuie

atât la obiectivul general nr. 2 (creșterea calității vieții prin dezvoltarea
infrastructurii tehnico-edilitară și a serviciilor publice în vederea asigurării unor
spații urbane și rurale de calitate, atractive și incluzive), 3, cât și 5 al Strategiei
de Dezvoltare Teritorială a României (creșterea capacității instituționale de
gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială).
La cel de-al doilea obiectiv general al Strategiei contribuie și obiectivele strategice

4 și 6 ale SIDU, cele de asigurare a unor condiții necesare dezvoltării economice,
dar și de creștere a calității factorilor de mediu și asigurarea unui climat favorabil
locuirii.
SIDU Craiova are o contribuție semnificativă la atingerea obiectivelor din cadrul

Planului de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014 -2020, ambele
fiind concepute pe aceleași direcții majore, de creștere a competitivității
economice, de sprijinire a mediului de afaceri, de conectare la rețele de transport,
de asigurare a unor servicii de calitate și a unor condiții de trai necesare dezvoltării

C R AI OVA
303
demografice, dar și de promovare a potențialului turistic și natural, toate în
deplină concordanță cu respectarea factorilor de mediu.
Astfel, creșterea competitivității economice a regiunii, prioritatea 1 a Planului,

este în concordanță cu Obiectivul Strategic 1 al SIDU, ambele vizând creșterea
economică durabilă. Cea de-a doua prioritate, de modernizare și dezvoltare a
infrastructurii regionale, este în concordanță cu obiectivele strategice 2 și 3 ale
SIDU, condiție necesară pentru implementarea cu succes a celorlalte priorități de
dezvoltare regionale și a obiectivelor polului de creștere.
Cea de-a treia prioritate regională, dezvoltarea turismului, valorificarea

patrimoniului natural și a moștenirii cultural istorice, este un aspect considerat
de mulți specialiști – ca unul dintre sectoarele cu cel mai ridicat potențial de a
oferi creșterea și dezvoltarea economică la nivel internațional. În concordanță cu
această prioritate a fost formulat obiectivul strategic 5 al SIDU, de valorificare și
promovare a patrimoniului cultural și natural.
Cea de-a patra prioritate regională prevede dezvoltare rurală durabilă și

modernizarea agriculturii și a pescuitului, care prevede atât modernizarea
exploatațiilor agricole, investiții în infrastructură, în promovarea creării și
dezvoltării IMM-urilor, promovarea sectoarelor cu nevoi specifice, dar și investiții
în educație, ocupare și incluziune socială. Toate cele 6 obiective strategice ale
SIDU Craiova sunt coerente cu această prioritate regională, scopul fiind de a reduce
decalajele dintre mediul urban și cel rural.
Dezvoltarea resurselor umane în sprijinul unei ocupări durabile și a incluziunii

sociale, prioritatea 5 a Planului Regional, este în concordanță cu cel de-al 4-lea
obiectiv strategic al SIDU, acestea vizând ocuparea forței de muncă, coeziunea
socială și educația, principalele preocupări ale României pentru perioada
următoare.
Gestionarea rațională și eficientă a resurselor naturale, în special a energiei,

reprezintă o provocare critică de mediu, sănătate și competitivitate, formulată în
prioritatea regională de creștere a eficienței energetice și protecția mediului și în
cadrul obiectivului strategic 5 al SIDU.
Obiectivele Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Polului de Creștere Craiova

contribuie la atingerea obiectivelor strategice ale Strategiei de Dezvoltare
Economico-Socială a județului Dolj pentru perioada 2014-2020. Astfel,
obiectivul strategic 1 al strategiei județene, de creștere a accesibilității și
atractivității județului Dolj pentru investitori și turiști este în concordanță cu
obiectivele strategice 1, 2 și 5 ale SIDU. De asemenea, la atingerea celui de-al
doilea obiectiv județean, de dezvoltare durabilă a județului Dolj, contribuie atât
obiectivul strategic 4, cât și 6 ale SIDU, fiind destinate îmbunătățirii rețelelor
tehnico-edilitare, de management al deșeurilor, cât și pentru creșterea eficienței
energetice și valorificarea potențialului regenerabil din aceste zone.
Cel de-al treilea obiectiv al strategiei județului Dolj, referitor la creșterea

atractivității județului pentru locuitori și dezvoltarea unor comunități incluzive,
care pune accent pe îmbunătățirea calității și accesului populației la servicii și
infrastructuri publice, dar și pe bună guvernanță în vederea atingerii unei

C R AI OVA
304
dezvoltări integrate, este în concordanță cu obiectivele strategice 1, 3 și 4 ale
SIDU.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Polului de Creștere Craiova are ca

scop crearea unui sistem de transport care să răspundă la 5 obiective majore:
accesibilitate, siguranță și securitate, mediu, eficiență economică și calitatea
mediului urban. La fiecare dintre acestea contribuie și obiectivele strategice ale
SIDU. Astfel, accesibilitatea este asigurată prin obiectivul strategic 2, de conectare
la rețelele regionale și naționale de transport, dar și prin
Accesibilitatea este elementul esențial al dezvoltării Polului de Creștere, fiind

obiectivul central al PMUD, dat fiind scopul transportului de a conecta locațiile
activităților sociale și economice, de a înlesni schimbul între oameni și bunuri într‐
o manieră suficientă și de a asigura accesul tuturor oamenilor la un sistem de
transport cu un standard rezonabil pentru minimizarea disparităților și
maximizarea funcționalității, ca o condiție de bază pentru dezvoltarea socială și
economică. Acest obiectiv are echivalent la nivelul SIDU în obiectivul strategic nr.
2.
Cel de-al doilea obiectiv al PMUD, de siguranță și securitate prevede reducerea
numărului de accidente rutiere și creșterea siguranței pietonilor și bicicliștilor,
care își găsește echivalentul în obiectivul strategic 4 al SIDU.
Atât în PMUD, cât și în SIDU sunt prevăzute obiective de mediu, de protejare a

climatului și de economisire a energiei. Astfel, obiectivul strategic 5 al SIDU a fost
formulat în concordanță cu obiectivul de mediu din planul de mobilitate.
Obiectivul privind eficiența economică a PMUD este unul auto-explicativ ce

presupune aspecte macro-economice uzuale: economii de timp (de călătorie) și
privind costurile de operare, accesibilitatea transportului public pentru
comunitate (în termeni de cost) și un echilibru mai bun al costurilor de capital,
prin tarifarea utilizatorilor pentru utilizarea spațiului public. La realizarea acestuia
contribuie obiectivul strategic 2 al SIDU, de conectare a polului la rețelele de
transport, având implicații directe asupra dezvoltării economice a zonei.
Calitatea mediului urban, cel de-al cincilea obiectiv strategic al PMUD prevede
reducerea impactului traficului asupra zonelor locuibile, reducerea volumelor de
trafic și extinderea spațiului public, care se află în coerență cu obiectivele
strategice 4 și 6 ale SIDU.
Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă al Zonei Metropolitane

Craiova prevede reducerea consumului de energie din surse convenționale prin
îmbunătățirea eficienței energetice și valorificarea durabilă a surselor de energie
regenerabilă. SIDU contribuie la acest plan strategic prin cel de-al șaselea obiectiv
formulat, prin care s-a stabilit creșterea eficienței energetice și încurajarea
utilizării resurselor alternative.
SIDU Craiova contribuie la Master Planul General de Transport al României

prin obiectivul strategic 2 ce prevede dezvoltarea Polului de Creștere Craiova prin
conectarea la rețelele regionale și naționale de transport, bazată pe o politică
coerentă de dezvoltare a relațiilor funcționale, concomitent cu îmbunătățirea
infrastructurii specifice.

C R AI OVA
305
Strategia Regională de Inovare pentru Specializare Inteligentă din
Regiunea Sud Vest Oltenia prevede asigurarea unui cadru optim dezvoltării și
implementării inițiativelor inovatoare la nivel regional, cu accent pe dezvoltarea
clusterelor și a întreprinderilor inovative, de dezvoltare a capitalului uman în CDI
și a întreprinderilor din acest domeniu. În concordanță cu această strategie a fost
formulat obiectivul strategic 1 al SIDU, de creștere a competitivității economice și
orientarea către domeniile cheie și cu potențial de dezvoltare la nivel zonal.
Prin Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 - “Sănătate pentru

Prosperitate”, Guvernul României și-a asumat asigurarea și promovarea sănătății
ca determinant cheie al unei dezvoltări societale inclusive din punct de vedere
social, teritorial și economic, ca motor de progres și prosperitate al națiunii.
Documentul a fost elaborat pentru a reduce inegalitățile importante existente în
sănătate, să optimizeze utilizarea resurselor în serviciile de sănătate în condiții de
cost-eficacitate crescută utilizând medicina bazată pe dovezi și, nu în ultimul
rând, să îmbunătățească capacitatea administrativă și calitatea managementului
la toate nivelurile. Pentru a contribui la această strategie, în cadrul SIDU,
obiectivul strategic 3 prevede asigurarea unor servicii publice de calitate.
Dezvoltarea sustenabilă a României în general, și a Polului de Creștere Craiova în

special, nu se poate face fără intervenții semnificative asupra capitalului uman. În
acest sens, educația este un domeniu prioritar, surprins mai cu seamă în Strategia
privind reducerea părăsirii timpurii a școlii din România. Legătura dintre
această strategie și SIDU se observă prin intermediul obiectivului strategic 3,
referitor la asigurarea unor servicii publice de calitate.

C R AI OVA
306
III. Calendar de activități pentru
implementarea SIDU

C R AI OVA
307
III.1. Perspective de dezvoltare
Analizată în contextul regional european, amplasarea Zonei Funcționale Urbane
Craiova se înscrie concentric într-o arie circulară cu raza de 200 de km determinată
de orașe care au dezvoltat arii metropolitane precum Timișoara, Brașov, București,
Veliko Târnovo, Plovdiv, Sofia, Niș, Belgrad.
Restrângând aria de observare pe o rază de 100 km, Zona Funcțională Urbană

Craiova devine cea mai mare aglomerare urbană și centrul unei arii care cuprinde
orașe ca Drobeta Turnu Severin, Târgu Jiu, Râmnicu Vâlcea, Pitești, Slatina,
Plevna, Vratsa, Montana, Vidin etc. În plus, Craiova este cel mai mare centru
economic, cel mai important centru științific, cel mai mare centru cultural și
deține singurul aeroport funcțional din această zonă.
Măsurile de dezvoltare a Zonei Funcționale Urbane Craiova în regiunea europeană

studiată depind în mare măsură și de niveluri administrative superioare celor
locale, intrând chiar în sfera dezvoltării interstatale. Dezvoltarea polului Craiova
în acest context poate pleca de la amplasarea centrală în rețeaua urbană
identificată și de la infrastructura de transport existentă sau aflată în faze de
execuție sau chiar de proiect. Necesitățile de dezvoltare ale infrastructurii de

C R AI OVA
308
transport, identificate ca rute de dezvoltare teritorială, sunt Craiova - Pitești -
București, Craiova-Timișoara (Budapesta), Craiova – Belgrad, Craiova – Sofia.
Efectele concrete ale relațiilor cu orașele din arealul studiat vor fi generate, însă,
de mediile economic și cultural-științific, acestea fiind generatoarele de relații
efective cu parteneri din comunitățile vizate. Mediul public, în special
administrațiile publice locale, vor trebui să își asume un rol de interconectare sau
de facilitator al dezvoltării de parteneriate sectoriale, inițiind relații bilaterale
precum înfrățirile, proiectele de cooperare etc. Astfel, dezvoltarea infrastructurii
devine, în fapt, o măsură de facilitare care intră în atribuţiile administraţiei
centrale, foarte importantă, dar care trebuie completată cu una de tip ”soft”,
poate mai importantă, care depinde de autorităţile locale.
Stabilirea cadrului strategic şi a aşteptărilor dezvoltării Zonei Funcționale Urbane

Craiova pentru perioada următoare porneşte de la premisele următoare:
• Proiectele demarate deja la nivel judeţean şi cele preconizate a fi finanţate
în continuarea acestora în domeniul infrastructurii edilitare şi a
managementului deşeurilor se vor încadra în ţintele stabilite la nivel
naţional şi vor rezolva problemele specifice din aceste domenii ale Zonei
Funcționale Urbane Craiova;
• Vor fi demarate programele de finanţare din perioada de programare 2014-
2020 pe care le vor putea accesa factorii interesaţi din Zona Funcțională
Urbană Craiova şi cei implicaţi direct în implementarea strategiei de
dezvoltare;
• Proiectele de infrastructură necesare conectării Zonei Funcționale Urbane
Craiova la spaţiul regional european vor fi susţinute de autorităţile de resort;
• Factorii locali ai dezvoltării vor fi interesați de proiecte de dezvoltare locală
și vor fi activi în susținerea inițiativelor de dezvoltare a altor actori locali –
se vor putea pune bazele unui parteneriat larg la nivel local.
Dezvoltarea Zonei Funcționale Urbane Craiova ca ansamblu va trebui să se

încadreze în tendințele orașului modern, să adopte treptat tehnologii noi și să
dezvolte măsuri inovative în funcționarea sa. Altfel spus, va trebui să devină o zonă
urbană europeană modernă, care să integreze soluții TIC în funcționarea sa ca
sistem dinamic. Va trebui să devină ceea ce este definit de termenul „Smart City”.
Conceptul de Smart City este unul destul de recent, implicând furnizarea pe baza
tehnologiilor TIC a unor servicii înglobate în funcţionarea oraşului ca ansamblu,
împreună cu participarea activă a comunităţii în rezolvarea problemelor locale.
Crearea unui oraș inteligent este o direcție strategică în atenuarea problemelor
generate de creșterea efectivului populației orașelor și de urbanizarea rapidă.
Astfel, internetul va fi principalul conector între sistemele care vor crea orașul
inteligent: transporturi, servicii publice, siguranță și iluminat public, gestionarea
deșeurilor etc. Conceptul, dezvoltat recent, este de Internet of Things (IoT), care
prevede ca, în viitorul apropiat, obiectele folosite frecvent de populație să fie
echipate cu microcontrolere, aparate de transmitere a comunicației digitale și alte
echipamente digitale care să ofere posibilitatea de comunicare între ele și cu
utilizatorii, devenind o parte integrată a Internetului.
Prin implementarea conceptului de Smart City, la nivelul municipiului Craiova nu

vor mai fi probleme cu transporturile (traficul va fi monitorizat inteligent, șoferii

C R AI OVA
309
vor primi informații în timp real cu privire la locurile de parcare disponibile,
transportul în comun va fi optimizat și timpii de așteptare ai călătorilor vor fi
reduși, vor fi disponibile sisteme publice de bike sharing etc.), siguranța publică
va fi mult îmbunătățită (prin montarea camerelor video în locurile publice și
implementarea unor tehnologii de analiză a imaginilor care să detecteze
incidentele apărute ori prin dezvoltarea unor soluții moderne de iluminat
inteligent), dar se va pune accentul și pe gestionarea inteligentă a deșeurilor
(mașinile care vor ridica gunoiul vor cunoște momentul oportun pentru această
activitate, când containerele vor fi pline) și lista poate continua.
Abordarea locală vis-a-vis de acest concept este de a-şi asuma intenţia de a

implementa noțiunea la nivel local şi de a adopta treptat în măsurile de dezvoltare
locală principiile şi modelele stabilite de conceptul de Smart City.
Municipiul Craiova oferă aproape întreaga gamă de funcțiuni pentru întreg

teritoriul metropolitan, de la locuire și până la posibilități de petrecere a timpului
liber. Pe lângă funcțiunile de bază ale spațiului rural (ex: cele de aprovizionare cu
alimente pentru mediul urban, sursă de resurse umane), rămân neacoperite sau
acoperite parțial nevoi relativ recent apărute, precum locuirea în zone
rezidențiale cu anumite caracteristici calitative, facilități de agrement
specializate, construirea de infrastructuri de afaceri pe suprafețe mari etc.
Dezvoltarea teritoriului metropolitan va trebui să țină cont de aceste necesități de
dezvoltare pentru spațiul urban care reprezintă oportunități de dezvoltare pentru
zonele rurale învecinate.
Din punct de vedere economic, municipiul Craiova generează cel puțin 80% din
economia metropolitană. Chiar dacă în mediul rural va urma o perioadă de
dezvoltare exponențială, situația aceasta nu se va putea schimba semnificativ într-

C R AI OVA
310
un termen scurt tocmai datorită rolului complex pe care municipiul îl are în ecuația
metropolitană. Raportul acesta are implicații multiple și generează disparități
importante între municipiu și restul teritoriului. Dar, pe lângă oportunitățile reale
de dezvoltare economică care se manifestă în mediul rural, dezvoltarea economică
a municipiului va intra în scurt timp într-o fază accentuată de migrare teritorială.
Exemple există deja și se pot observa, în special, în comunele imediat învecinate
municipiului, precum Cârcea, Malu Mare, Pielești etc. Pentru a influența
accelerarea acestui proces și pentru a îi eficientiza rezultatele, vor trebui
dezvoltate infrastructuri de afaceri de genul parcurilor industriale, amplasate
favorabil în raport cu accesibilitatea (transport persoane, transport mărfuri,
utilități). Dezvoltarea acestui tip de infrastructuri poate reprezenta o măsură
concretă pe care mediul public poate să o dezvolte pentru stimularea dezvoltării
mediului de afaceri.
Pe baza analizelor efectuate, se pot identifica funcțiuni principale manifestate

deja sau care urmează a fi dezvoltate de localitățile componente ale arealului
metropolitan în raport cu nucleul și în raport cu întreaga construcție
metropolitană.
Funcția de locuire este manifestată în special de localitățile învecinate

municipiului Craiova. Această funcție este pregnantă în comunele Bucovăț,
Breasta, Ișalnița, Șiminicu de Sus, Mischii, Ghercești, Pielești, Cârcea, Coșoveni și
Malu Mare. Pe teritoriul acestor comune s-au dezvoltat și se vor dezvolta în
continuare zone rezidențiale mono-funcționale, așa-numitele zone ”dormitor”,
care acoperă nevoia de expansiune pentru locuire a municipiului.
Activitățile economice cele mai dezvoltate, excluzând municipiul Craiova, se

observă în orașele Filiași și Segarcea și în comunele limitrofe municipiului:

C R AI OVA
311
Bucovăț, Ișalnița, Șiminicu de Sus, Ghercești, Pielești, Cârcea, Coșoveni, Malu
Mare. Această categorisire nu înseamnă că în restul comunelor activitatea
economică nu există sau nu va fi susținută în perioada următoare, ci este
sublinierea faptului că în aceste localități activitatea economică este mai
dezvoltată, iar reglementările urbanistice locale vor trebui să țină cont de aceste
aspecte.
Funcțiunea de agrement este, în prezent, aproape inexistentă la nivelul Zonei

Funcționale Urbane Craiova, deși nevoia pentru această funcțiune există cu
siguranță, având în vedere și volumul demografic la care ne raportăm. Comunele
care au potențialul de a dezvolta facilități care să satisfacă această funcțiune
pentru arealul metropolitan sunt Vârvoru de Jos, Bucovăț, Breasta, Murgași,
Coșoveni, Malu Mare și Teasc.
Agricultura va reprezenta o activitate economică deosebit de importantă pentru

Zona Funcțională Urbană Craiova, având în vedere în special teritoriile pe care le
deține (suprafețe, calități pedologice). Întreg teritoriul funcțional are potențial de
dezvoltare din acest punct de vedere. Totuși, se identifică limitări ale acestui
potențial sau alte funcțiuni care diminuează importanța agriculturii în orașele
Filiași și Segarcea și în comunele Ișalnița, Cârcea și Malu Mare.
Analiza situației actuale și a nevoilor de dezvoltare a comunităților locale din Zona

Funcțională Urbană Craiova a reliefat o serie de necesităţi care trebuie abordate
cu prioritate în perioada următoare:
• Modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare şi aeroportuare care
deserveşte Zona Funcțională Urbană Craiova;

C R AI OVA
312
• Extinderea transportului în comun din municipiu către celelalte localităţi din
Zona Funcțională Urbană Craiova;
• Fluidizarea traficului rutier din municipiul Craiova prin sisteme inteligente de
management al traficului şi sisteme integrate de parcări conectate la
transportul în comun;
• Îmbunătăţirea siguranţei în trafic pentru conducătorii de autovehicule,
pasageri şi pietoni;
• Dezvoltarea infrastructurii intermodale de transport în Zona Funcțională
Urbană;
• Construirea unui inel metropolitan de transport rutier;
• Îmbunătăţirea infrastructurii de sănătate şi a finanţării unităţilor medicale
locale;
• Stabilirea unor mecanisme locale de finanţare a unităţilor medico-sociale, a
centrelor de permanenţă, a centrelor sociale de zi etc.;
• Dezvoltarea unor servicii medico-sociale care să răspundă cerinţelor
previzionate ale populaţiei, în special orientate spre servicii geriatrice;
• Dezvoltarea de zone verzi şi de agrement pentru populaţia metropolitană;
• Elaborarea unor reguli urbanistice pentru întreg teritoriul metropolitan;
• Elaborarea unei strategii sectoriale pentru comunităţile defavorizate din Zona
Funcțională Urbană Craiova;
• Dezvoltarea de infrastructuri de afaceri de genul parcurilor industriale, în
afara municipiului;
• Îmbunătăţirea timpului de acces al echipajelor de intervenţie în situaţii de
urgenţă;
• Supravegherea video a zonelor cu incidenţă ridicată a situaţiilor de
infracţionalitate sau a evenimentelor rutiere;
• Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare şi a legăturilor aeriene spre destinaţii
de interes.
III.2. Direcții de acțiune
Zona Funcțională Urbană Craiova va urmări o dezvoltare care va fructifica

avantajele sale competitive și comparative (amplasarea în regiune, domeniile
economice consacrate precum construcțiile de mașini și agricultura, domeniile
economice emergente precum activitățile TIC, resursele locale precum resursele
de muncă și terenurile agricole). În același timp, măsurile de dezvoltare viitoare
se vor orienta spre nevoi stringente, precum atragerea populației tinere ca răspuns
pe termen mediu la îmbătrânirea demografică, crearea de locuri de muncă,
afirmarea și asumarea unei identități culturale.
Planul strategic al Zonei Funcționale Urbane Craiova vizează, pentru perioada de

implementare 2014-2023, patru direcții strategice principale în vederea
îndeplinirii obiectivelor strategice :
1. Zona Funcțională Urbană Craiova - centru economic competitiv

2. Zona Funcțională Urbană Craiova – conectivitate teritorială integrată

C R AI OVA
313
3. Zona Funcțională Urbană Craiova – mediu atractiv pentru locuire
4. Zona Funcțională Urbană Craiova – mediu natural și antropic echilibrat
Zona Funcțională Urbană Craiova

CENTRU ECONOMIC COMPETITIV
Operațiuni indicative:
1.1. Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor
1.2. Susținerea structurilor asociative în domeniul inovării precum clusterele,
polii de competitivitate și alte asocieri cu scop similar
1.3. Dezvoltarea resurselor umane
1.4. Asigurarea competitivității forței de muncă
1.5. Sprijinirea infrastructurii de cercetare, dezvoltare și inovare

CONECTIVITATE TERITORIALĂ INTEGRATĂ
2.1. Asigurarea accesibilității în Zona Funcțională Urbană
2.2. Modernizarea infrastructurii rutiere
2.3. Dezvoltarea unui sistem eficient de management al traficului
2.4. Asigurarea unui transport public modern
2.5. Dezvoltarea transportului intermodal

MEDIU ATRACTIV PENTRU LOCUIRE
3.1. Asigurarea utilităților edilitare de bază
3.2. Dezvoltarea serviciilor de sănătate publică și asistență socială
3.3. Dezvoltarea serviciilor de educație și cultură
3.4. Dezvoltarea serviciilor de siguranță intervenție în situații de urgență
3.5. Dezvoltarea serviciilor de administrație publică locală
3.6. Dezvoltarea spațiilor verzi, a infrastructurii de agrement și petrecere a
timpului liber
3.7. Diversificarea ofertei turistice
3.8. Sprijinirea comunităților defavorizate din cadrul ZFU

MEDIU NATURAL ȘI ANTROPIC ECHILIBRAT
4.1.Conservarea ariilor naturale
4.2.Implementarea unor măsuri de prevenire a riscurilor naturale și antropice
4.3.Îmbunătățirea performanțelor energetice ale clădirilor și reducerea
consumului de energie din surse convenționale
4.4.Desfășurarea de activități de informare și conștientizare cu privire la
utilizarea eficientă a resurselor
4.5.Implementarea unui sistem de management al deșeurilor

C R AI OVA
314
Corespondența operațiunilor indicative SIDU cu Obiectivele Tematice 2014-2020 aferente Axei prioritare 4 a
POR 2014-2020
Prioritate de
investiție aferentă
Obiectiv Tematic Tipuri de activități Operațiuni Indicative SIDU
Regulamentului
FEDR
2.1. Asigurarea accesibilității în Zona
măsuri pentru Funcțională Urbană
reducerea emisiilor de 2.2. Modernizarea infrastructurii rutiere
dioxid de carbon in 2.3. Dezvoltarea unui sistem eficient de
PI 4 (e) –
zonele urbane (piste de management al traficului
mobilitate urbană
OT 4 – economie cu bicicliști/ achiziție 2.4. Asigurarea unui transport public
durabilă
emisii reduse de CO2 mijloace de transport modern
ecologice/ electrice 2.5. Dezvoltarea transportului
etc.) intermodal
4.1.Conservarea ariilor naturale

4.2.Implementarea unor măsuri de
prevenire a riscurilor naturale și
antropice
4.3.Îmbunătățirea performanțelor
PI 6 (e) - revitalizarea zonelor
energetice ale clădirilor și
îmbunătățirea urbane (reconversia și
reducerea consumului de energie
OT 6 – conservarea și mediului urban, refuncționalizarea
din surse convenționale
protecția mediului și revitalizarea terenurilor abandonate
4.4.Desfășurarea de activități de
promovarea utilizării orașelor etc.)
informare și conștientizare cu
eficiente a resurselor privire la utilizarea eficientă a
resurselor
4.5.Implementarea unui sistem de
management al deșeurilor
acțiuni integrate pentru
comunități
marginalizate prin:
PI 9 (b)
clădiri pentru activități
revitalizarea fizică, 3.2. Dezvoltarea serviciilor de sănătate
educative, culturale și
OT 9 - promovarea economică și publică și asistență socială
recreative; zone verzi
incluziunii sociale, socială a 3.8. Sprijinirea comunităților
de mici dimensiuni,
combaterea sărăciei și comunităților defavorizate din cadrul ZFU
piețe publice, scuaruri,
a discriminării defavorizate
părculețe, etc.; străzi
urbane și utilități de
bază la scară mică
PI 10 investițiile în infrastructura de 3.3. Dezvoltarea serviciilor de educație

OT – 10 investiții în educație, în educație (creșe, și cultură
educație, formare și formare, inclusiv în gradinițe, licee 1.4. Dezvoltarea resurselor umane
formare profesională formare tehnologice, școli 1.5. Asigurarea competitivității forței
pentru competențe și profesională profesionale) de muncă
învățare pe tot
parcursul vieții

C R AI OVA
315
III.2. PORTOFOLIUL DE PROIECTE (LISTA LUNGĂ DE PROIECTE)
Valoare Perioadă Încadrarea

Solicitant/ Grad de Categorie
Nr. crt Titlul proiectului estimată Sursa de finanțare estimata de pe
Beneficiar maturitate proiect
Valoare euro implementare obiective
1. CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE A POLULUI DE CREȘTERE CRAIOVA PRIN VALORIFICAREA RESURSELOR LOCALE ȘI ORIENTAREA CĂTRE DOMENIILE CHEIE CU
POTENȚIAL DE DEZVOLTARE ALE ZONEI
1.1. Stimularea mediului de afaceri prin dezvoltarea unui parc industrial, a minim un centru/accelerator de afaceri și diversificarea serviciilor oferite de structurile de
afaceri deja înființate, având un orizont de timp mediu, până în anul 2023
Comuna PROPUNERE sprijinirea

1. Construirea unui parc industrial 17.777.777,78 € PNDR, PNDL
PROIECT
2017-2023
economiei
O I. OS 1.1.
Ișalnița
POR 2014 -2020 PI
Dezvoltarea serviciilor oferite de Parcul UAT Județul 2.1/ alte fonduri sprijinirea
2. 3.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O I. OS 1.1.
Industrial Hi-Teck Industry Park Craiova Dolj europene, buget economiei
propriu
Dezvoltarea Hi-Teck Industry Park Craiova, POR 2014 -2020 PI

UAT Județul 2.1/ alte fonduri sprijinirea
3. inclusiv prin crearea unui accelerator de 7.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O I. OS 1.1.
Dolj europene, buget economiei
afaceri propriu
1.2. Valorificarea resurselor locale prin stimularea cooperării la nivel de producători și comercianți, concretizată prin crearea a minim 2 piețe agroalimentare/târguri până
în anul 2023, încurajarea exporturilor și dezvoltarea de rețele și platforme de sprijin
Centru de depozitare legume, comuna Comuna PNDR 2014-2020, sprijinirea

4. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O I. OS 1.2.
Ișalnița, județul Dolj Ișalnița buget local economiei
Comuna sprijinirea
5. Târg / Piață agroalimentară 100.000,00 € PNDR 2014-2020 PROIECT 2017-2023 O I. OS 1.2.
Predești economiei
St ra t egi a I nt eg ra tă d e D e zvo lta r e Ur ba nă a Po l u lu i d e C r eșt e re C R AI OVA

316
PNDR 2014 -2020
Stimularea creșterii lanțurilor scurte de 16.4/ alte fonduri sprijinirea
6. ZMC 25.000.000,00 €
europene, buget
PROIECT 2017-2023
economiei
O I. OS 1.2.
aprovizionare cu alimente
local
Amenajare piață, comuna Cârcea, județul Comuna sprijinirea
7. 66.666,67 € Buget local PROIECT 2016-2020 O I. OS 1.2.
Dolj Cârcea economiei
1.3. Sprijinirea și dezvoltarea a minim un parteneriat public-privat în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării până în anul 2023 prin stimularea cooperării între centrele
de cercetare publică, mediul academic și întreprinzători
Dezvoltarea legăturilor și a sinergiilor între

administrațiile publice partenere,
întreprinderi, centre de cercetare-
dezvoltare și de educație prin parteneriate spații verzi,
mediu și
8. în inovare și cercetare în domeniul ZMC 10.000.000,00 € Buget local PROIECT 2017-2023
eficiență
O I. OS 1.3.
eficienței energetice și utilizarea surselor energetică
de energie (calificarea forței de muncă,
dezvoltare produse și servicii, transfer
tehnologic, inovare socială, networking
HUB-Ucv-Centru suport pentru proiecte CD Universitatea PROPUNERE educație,
9. 36.700,00 € POC 2014-2020 2017-2023 O I. OS 1.3.
Internaționale pentru regiunea Oltenia din Craiova PROIECT cultură și sport
2. DEZVOLTAREA POLULUI DE CREȘTERE CRAIOVA PRIN CONECTAREA LA REȚELELE REGIONALE, NAȚIONALE ȘI EUROPENE DE TRANSPORT, BAZATĂ PE O POLITICĂ
COERENTĂ DE DEZVOLTARE A RELAȚIILOR FUNCȚIONALE, CONCOMITENT CU ÎMBUNĂTĂȚIREA INFRASTRUCTURII SPECIFICE
2.1. Îmbunătățirea accesibilității localităților din ZFU prin conectarea la rețelele de transport naționale și europene (TEN-T) într-un orizont de timp mediu, până în anul
2023
POR 2014-2020 PI
infrastructură
Varianta de ocolire Filiași pe direcția DN 6, 6.1, alte fonduri
10. CNAIR 7.009.400,00 €
europene, buget
PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.1.
(TEN-T Globala) (PMUD 4.1.2.13) transport
Național, buget local
Stradă nouă (colectoare): Varianta de POR 2014-2020 PI

infrastructură
6.1, Buget local
11. ocolire Filiași - str. Mihai Eminescu (PMUD CJ Dolj 505.900,00 €
(județean), Alte
4.1.2.14) transport
surse de finanțare

317
Comunele
Almăj, PNDR 2014-2020
infrastructură
Îmbunătățirea accesului în comunele Submăsura 7.2, buget
12. Ișalnița, 1.000.000,00 €
local, fonduri
Ișalnița, Almăj și Șimnicu de Sus transport
Șimnicu de guvernamentale
Sus
POR 2014-2020, PI infrastructură

Realizare centură ocolitoare Orașul Orașul
13. 5.000.000,00 € 6.1, fonduri PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.1.
Segarcea Segarcea guvernamentale transport
2.2. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere prin reabilitarea/modernizarea drumurilor în proporție de 80% în Zona Funcțională Urbană a Polului de Creștere Craiova până în
anul 2030
Modernizare DJ 606A: Obedin - Mihăiță -

Potmelțu - Coțofenii din Dos - Scaești - POR 2014-2020 PI infrastructură
14. Valea lui Pătru - Salcia - Argetoaia (Dj606C) CJ Dolj 2.375.700,00 € 6.1, Buget local PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
- lordăchești - Piria - Lim. Jud. Mehedinți (județean) transport
(PMUD 4.1.2.3)
POR 2014-2020 PI
infrastructură
6.1, Buget local
15. Modernizare DJ 551C (PMUD 4.1.2.36) CJ Dolj 2.665.000,00 €
(județean), Alte
transport
surse de finanțare
POR 2014-2020 PI
infrastructură
Reabilitare DJ 605A : Filiași - DN 6B 6.1, Buget local
16. CJ Dolj 6.753.500,00 €
(județean), Alte
(cca.20km) (PMUD 4.1.2.12) transport
surse de finanțare
Primăria
Municipiului Buget local
infrastructură
Craiova (județean)
17. Legătura DN 55 - DN 6 (PMUD 4.1.2.20) 3.060.500,00 €
Alte surse de
Primăria Malu transport
Mare finanțare
CJ Dolj
POR 2014-2020 PI
infrastructură
Reabilitare DJ 643A : Murgași (DN 65C) – 6.1, Buget local
18. CJ Dolj 6.300.600,00 €
(județean), Alte
Velești (PMUD 4.1.2.24) transport
surse de finanțare

318
POR 2014-2020 PI
infrastructură
6.1, Buget local
19. Modernizare DJ 641 (PMUD 4.1.2.27) CJ Dolj 15.665.500,00 €
(județean), Alte
transport
surse de finanțare
Reabilitare DJ 561B: Segarcea (DJ 561) -
Dranic - Padea - Valea Stanciului - Horezu INTERREG ROMANIA
infrastructură
BULGARIA 2014-2020,
20. Poenari - Gângiova - Comoșteni - Zăval (DN CJ Dolj 1.386.000,00
Alte surse de
55A), Sector Segarcea – Dranic (PMUD transport
finanțare
4.1.2.31)
Modernizare DJ 552 Craiova - Mofleni - POR 2014-2020 PI
infrastructură
Bucovăț - Italieni - Terpezița - Sălcuța - 6.1, Buget local
21. CJ Dolj 17.128.000,00
(județean), Alte
Plopsor - Vârtop - Caraula – Cetate (PMUD transport
4.1.2.22) surse de finanțare
Primăria
infrastructură
Modernizare DC 165: Șimnicu de Jos (DN Craiova,
22. 1.797.400,00 € PNDL, PNDR 7.2 PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
65F) - Mischii (DJ 641) (PMUD 4.1.2.23) Primăria transport
Mischii
CNAIR infrastructură
Reamenajare intersecții DN6, Cârcea (PMUD Buget Național, Buget
23. Primăria 138.600,00 €
local
4.1.2.8) transport
Cârcea
Modernizare tramă stradală cartier Bariera infrastructură

Primăria
24. Valcii: str. Merișorului (colectoare) (PMUD 891.600,00 € Buget local PROIECT 2019-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Craiova transport
4.1.1.10)
Modernizare trama stradala locala cartier infrastructură

Primăria
25. Bariera Valcii, Bordei, Plaiu Vulcanesti 8.638.700,00 € Buget local PROIECT 2019-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Craiova transport
(locale) (PMUD 4.1.1.11)
infrastructură
Modernizare tramă stradală cartier Catargiu Primăria
26. 554.600,00 € Buget local PROIECT 2024-2030 și servicii de O II. OS 2.2.
- str. Tismana (colectoare) (PMUD 4.1.1.14) Craiova transport

319
POR 2014-2020 Axa 4,
infrastructură
Modernizare tramă stradală cartier Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
27. 1.991.000,00 € PROIECT 2016-2018 și servicii de O II. OS 2.2.
Cornițoiu (colectoare) (PMUD 4.1.1.17) Craiova local, Alte surse de
transport
finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Reabilitare str. Banu Stepan (PMUD Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
28. 838.500,00 € PROIECT 2019-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
4.1.1.18) Craiova local, Alte surse de
transport
finanțare
Completare legătură inelară rocada: între infrastructură

Primăria
29. str. Brestei - str. Știrbei Vodă (PMUD 1.791.900,00 € Buget local PROIECT 2024-2030 și servicii de O II. OS 2.2.
Craiova transport
4.1.1.20)
infrastructură
Completare legătură inelară rocada: între Primăria
30. 2.486.000,00 € Buget local PROIECT 2024-2030 și servicii de O II. OS 2.2.
str. Știrbei Voda - DN 56 (PMUD 4.1.1.21) Craiova transport
infrastructură
Completare legătură inelară rocada: între Primăria
DN 56 - str. Caracal (PMUD 4.1.1.22) Craiova transport
infrastructură
Reabilitare (cu lărgire) pasaj peste CF pe Primăria
Aleea 4 Simnic (PMUD 4.1.1.23) Craiova transport
Completare legături inelare est: infrastructură

Primăria
33. Modernizare str. Potelu (între bd. N. 434.500,00 € Buget local PROIECT 2016-2018 și servicii de O II. OS 2.2.
Craiova transport
Romanescu și str. Bucura) (PMUD 4.1.1.3)
infrastructură
Primăria
34. Modernizare strada Răului (PMUD 4.1.1.40) 1.758.000,00 € Buget local PROIECT 2019-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Craiova transport

320
Completare legături inelare sud-est: POR 2014-2020 Axa 4,
infrastructură
Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
35. Străpungere Ing. Emil Marghitu (PMUD 378.200,00 €
local, Alte surse de
Craiova transport
4.1.1.4) finanțare
Completare legături inelare nord-vest: între POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
36. str. Răului și bd. Tineretului (Balta 1.688.900,00 €
Craiova transport
Craioviței) (PMUD 4.1.1.5) finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Construcție pasaj pe str. Gârlești (la Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
intersecție cu CF) (PMUD 4.1.1.6) Craiova local, Alte surse de
transport
finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Modernizare tramă stradală cartier Bordei: Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
str. Gârlesti (colectoare) (PMUD 4.1.1.7) Craiova local, Alte surse de
transport
finanțare
Modernizare tramă stradală cartier Bariera POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
39. Vâlcii: str. Malinului (colectoare) (PMUD 3.110.200,00 €
Craiova transport
4.1.1.8) finanțare
Modernizare tramă stradală cartier Bariera POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
40. Valcii: str. Carpenului (colectoare) (PMUD 2.339.600,00 € PROIECT 2016-2018 și servicii de O II. OS 2.2.
Craiova local, Alte surse de
transport
4.1.1.9) finanțare
Rețea ciclabilă între Cartier Bariera Vâlcii și POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
41. Calea București (PMUD 4.1.1.6 / 4.1.1.7 / 456.100,00 €
Craiova transport
4.1.1.8 / 4.1.1.9) finanțare
Modernizarea centrului de management al POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
42. traficului din municipiul Craiova (PMUD 2.596.100,00 €
Craiova transport
7.3.1.1) finanțare

321
Extinderea sistemului de management al
traficului prin integrarea de noi intersecţii POR 2014-2020 Axa 4,
infrastructură
semaforizate cu funcţionare în regim 2.330.400,00 €
Craiova transport
adaptiv şi sistem de comunicaţii - faza 1 finanțare
(PMUD 7.3.1.2)
Faza1: 3 intersecții (nesemaforizate/
Faza1 100.000 €
semaforizate)
Faza2 70.000 €
semaforizate)
Faza3 155.000 €
semaforizate)
43. Faza4 180.000 €
semaforizate)
Faza5 250.000 €
semaforizate)
Faza6 290.000 €
semaforizate)
Faza7 330.400 €
semaforizate)
Faza8 370.000 €
semaforizate)
Faza9 335.000 €
semaforizate)
Faza10 250.000 €
semaforizate)
Extinderea sistemului de management al
traficului prin integrarea de noi intersecţii POR 2014-2020 Axa 4,
infrastructură
semaforizate cu funcţionare în regim Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
7.407.800,00 € PROIECT 2019-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
adaptiv şi sistem de comunicaţii - Etapa 2 Craiova local, Alte surse de
transport
(PMUD 7.3.1.3) finanțare
44. Faza1: 3 intersecții Faza1 717.000 €

Faza2: 5 intersecții Faza2 1.195.000 €

322
infrastructură
Reorganizarea circulației în zona centrală - Primăria
Etapa 1 (PMUD 9.1.1.10) Craiova transport
POR 2014-2020 Axa 4, infrastructură

Reorganizarea circulației în zona centrală - Primăria
4.465.900,00 € PI 4(e), OS 4.1, PROIECT 2016-2018 și servicii de O II. OS 2.2.
Etapa 2 (PMUD 9.1.1.1) Craiova Bugetul local transport
Faza1: Realizare giratoriu la intersectia

Faza1 1.000.000 €
strazilor: M.Basarab, Madona Dudu, Libertatii
46.
Faza2: Realizare giratie la intersecia bvd. Carol
Faza2 1.000.000 €
I cu Calea Bucuresti
Faza3: realizarea unui giratoriu la inters str.
Faza 3 465.900 €
Brestei cu str. Libertatii
Faza4: alte reorganizri ale circulaiei si
Faza4 2.000.000 €
reconfigurari de intersectii si zone adiacente
Reorganizarea circulației Zona Centrală -

infrastructură
Carol I - Gara Craiova și cartier Brazda lui Primăria
47. 216.600,00 € BUGET LOCAL PROIECT 2016-2018 și servicii de O II. OS 2.2.
Novac (str. Frații Golești, str. Amaradiei). Craiova transport
Etapa 1 (PMUD 9.1.1.12)
Reorganizarea circulației Zona Centrală - POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Carol I - Gara Craiova și cartier Brazda lui Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
Novac (str. Frații Golești, str. Amaradiei). Craiova local, Alte surse de
transport
Etapa 2 (PMUD 9.1.1.2) finanțare
Reorganizarea circulației cartierele POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
49. Craiovița Nouă, cartier George Enescu, 203.400,00 €
Craiova transport
cartier Cornițoiu (PMUD 9.1.1.3) finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Reorganizarea circulației cartierul Ungureni Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
(PMUD 9.1.1.4) Craiova local, Alte surse de
transport
finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Reorganizarea circulației în cartierul Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
Rovine/Institut (PMUD 9.1.1.5) Craiova local, Alte surse de
transport
finanțare

323
POR 2014-2020 Axa 4,
infrastructură
Reorganizarea circulației în cartierele Valea Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
Roșie/Eroilor, Sărarilor (PMUD 9.1.1.6) Craiova local, Alte surse de
transport
finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Reorganizarea circulației în cartierul 1 Mai Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
transport
finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Reorganizarea circulației în cartierul Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
Nicolae Romanescu (PMUD 9.1.1.8) Craiova local, Alte surse de
transport
finanțare
infrastructură
Reorganizarea circulației în cartierul Primăria
Catargiu (PMUD 9.1.1.9) Craiova transport
Modernizare drum ce face legătura între DC infrastructură

Primăria
56. 122 și DN 6, punct de oprire CFR (PMUD 428.000,00 € Buget local PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Almăj transport
4.1.2.1)
Amenajare trotuare și treceri de pietoni pe CNAIR infrastructură

Buget Național,
57. DN 6, Brădești (inclusiv Răcarii de Jos) Primăria 300.800,00 €
Buget local
(PMUD 4.1.2.2) Brădești transport
Amenajare trotuare și treceri de pietoni pe CNAIR infrastructură

Buget Național,
58. DN 6, Brădești (inclusiv Răcarii de Jos) Primăria 379.700,00 €
Buget local
(PMUD 4.1.2.2) Brădești transport
infrastructură
Modernizare DC 96: Calopăr – Belcinu (PMUD Primăria
4.1.2.6) Calopăr transport
infrastructură
Modernizare str. Silozului, Cârcea (PMUD Primăria
60. 1.393.000,00 € PNDL PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
4.1.2.7) Cârcea transport

324
Modernizare drumuri/străzi locale în Primăria infrastructură
61. Localitatea Coțofenii din Față (PMUD Coțofenii din 876.400,00 € PNDL PROIECT 2016-2030 și servicii de O II. OS 2.2.
4.1.2.42) Fata transport
POR 2014-2020 Axa

Reorganizarea circulației în zona centrală Primăria 3.2, infrastructură
62. Filiași (intersecții, piste, treceri de pietoni, Orașului 312.700,00 € Buget local, PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
parcări) (PMUD 4.1.2.15) Filiași Alte surse de transport
finanțare
Îmbunătățire amenajare facilitați pentru CNAIR

infrastructură
pietoni și reamenajare intersecții în lungul Primăria Buget Național, Buget
lui DN 6, Filiași (inclusiv Răcarii de Sus) Orașului local
transport
(PMUD 4.1.2.10) Filiași
infrastructură
Reabilitare și modernizare DC 93 (PMUD Primăria Malu
4.1.2.38) Mare transport
infrastructură
Malu Mare: Modernizare str. Căpșunilor Primăria Malu
65. 2.493.800,00 € PNDL PROIECT 2024-2030 și servicii de O II. OS 2.2.
(colectoare) (PMUD 4.1.2.17) Mare transport
infrastructură
Modernizare rețea stradală locală în Primăria
Segarcea (PMUD 4.1.2.29) Segarcea transport
infrastructură
Modernizare drumuri/străzi locale, Țuglui Primăria
67. 438.200,00 € PNDL, PNDR 7.2 PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
(PMUD 4.1.2.41) Țuglui transport
infrastructură
Amenajare trotuare în lungul DC 95, Țuglui Primăria
68. 735.600,00 € PNDL PROIECT 2024-2030 și servicii de O II. OS 2.2.
(PMUD 4.1.2.40) Țuglui transport

325
Primăria infrastructură
Modernizare drumuri comunale în Vârvor
69. Vârvoru de 1.988.200,00 € PNDL, PNDR 7.2 PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
(PMUD 4.1.2.35) transport
Jos
infrastructură
70. Modernizare DC 171 în Vela (PMUD 4.1.2.44) Primăria Vela 560.600,00 € PNDL, PNDR 7.2 PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
transport
Înființarea unui departament/serviciu de
71. Municipiului 500.000,00 € Buget local PROIECT 2016-2018 și servicii de O II. OS 2.2.
planificare a transportului (PMUD 1.1) transport
Craiova
Înființarea unei unități de management al
72. Municipiului 500.000,00 € Buget local PROIECT 2016-2018 și servicii de O II. OS 2.2.
traficului (PMUD 1.2) transport
Craiova
Reorganizarea circulației în cartierele Fața infrastructură

Primăria
73. Luncii, Craiovița Veche, Cernele (PMUD 105.100,00 € Buget local PROIECT 2024-2030 și servicii de O II. OS 2.2.
Craiova transport
9.1.1.11)
Amenajarea de puncte intermodale în POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
74. relație cu rețeaua de autobuz rapid (BRT) 386.700,00 €
Craiova transport
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Completare rețea ciclabilă între cartierul Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
Brestei și Zona Centrală (PMUD 3.1.1.4) Craiova local, Alte surse de
transport
finanțare
infrastructură
Reabilitare și modernizare străzi și alei din Municipiul
76. 25.000,00 € Bugetul local PROIECT 2017 și servicii de O II. OS 2.2.
municipiul Craiova – acord cadru Craiova transport
C.J. +
Comunele:
POR 2014-2020 PI infrastructură
Bucovăț,
77. Reabilitare DJ 552 29.244.000,00 € 6.1, buget Național, SF, PT 2012 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Terpezița, buget local transport
Vela,
Caraula,

326
Unirea,
Cetate
POR 2014-2020 PI infrastructură
Comuna
78. Reabilitare DJ 552 E 2.904.000,00 € 6.1, buget Național, SF, PT 2008 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Bucovăț buget local transport
79. Reabilitare pod pe DJ 552A, km 7+450 Vârvoru de 420.444,44 € PNDR SUBMĂSURA 7.2 SF, PT 2008 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Jos transport
infrastructură
comuna Inclus în PT
80. Reabilitare pod pe DJ 552, km 32+965 244.666,67 € PNDR SUBMĂSURA 7.2
DJ 552
2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Terpezița transport
infrastructură
81. Modernizare DJ 552B Primăria Vela 9.000.000,00 € PNDR SUBMĂSURA 7.2 SF, PT 2006 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
transport
infrastructură
Reabilitare și modernizare DJ 551 C DN 55 - Comuna PROPUNERE
82. 111.111,11 € PNDR SUBMĂSURA 7.2 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Preajba - Cârcea Cârcea DE PROIECT
transport
Reabilitare și modernizare DJ 641 Teslui -
Comuna
Moșneni - Urieni - Viișoara - Drăgotești -
Teslui
Benești - Bobean - Popânzălești - Bujoru - infrastructură
Dragotești
83. Robănești - Robăneștii de Sus - Pielești - 1.000.000,00 € PNDR SUBMĂSURA 7.2 PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Robanești transport
Gârlești - Ghercești - Mlecănești - Mischii-
Pielești
Urechești-Șimnicu de Sus - Albești -DN65C
Mischii
Km 15+000-59+000
Reabilitare și modernizare DJ 606 A Breasta Comuna
(DJ 606) - Obedin - Mihăița - Potmelțu - Breasta, infrastructură
PNDR SUBMĂSURA
84. Coțofenii din Dos - Scaești - Valea lui Pătru Coțofenii din 28.719.777,78 €
7.2, Alte fonduri
SF, PT 2008 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
- Salcia - Argetoaia (DJ606C) - Iordăchești - Dos Scaești, transport
Piria - Lim. Jud. Mehedinți Km 0+00043+266 Argetoaia
Reabilitare DJ 606 B Breasta (DJ 606A)- Comuna
infrastructură
Crovna-Rasnicu Oghean-Cornița-Cernătești- Breasta, PNDR SUBMĂSURA
85. 25.966.666,67 € SF, PT 2008 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Metrou- Bărboi Grecești-Grădiștea -Bușu- Cernatești, 7.2, Alte fonduri
transport
Lim Jud MH Km 0+000-43+685 Grecești
Reabilitare și modernizare DJ 643 A Lim.
infrastructură
Jud. Olt - Picăturile - Murgași - Gaia - Primăria PNDR SUBMĂSURA
86. 7.412.222,22 € SF, PT 2008 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Bușteni - Balota de Jos - Balota de Sus - Murgași 7.2, Alte fonduri
transport
Velești Km 25+000-44+041

327
PNDR SUBMĂSURA
infrastructură
7.2, POR 2014-2020
87. Reabilitare DJ 605 A Orașul Filiași 1.000.000,00 €
PI 6.1, fonduri
transport
guvernamentale
Consiliul
Județean POR 2014-2020 PI
infrastructură
Dolj / 6.1, alte fonduri
88. Modernizare drum județean DJ 605 4.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
comuna europene, buget
transport
Simnicu de Național, buget local
Sus
Consiliul
Județean POR 2014-2020 PI
infrastructură
Modernizare a 11 km din DJ643A -Murgași - 6.1, alte fonduri
89. Dolj / 4.000.000,00 €
europene, buget
Velești transport
comuna Național, buget local
Murgași
Reabilitarea infrastructurii rutiere pe

relația Centru-Vest - Nord a Polului de infrastructură
Primăria Buget Național, Buget
90. creștere Craiova: Modernizare str. Maria 21.111.111,11 €
local
Craiova transport
Tănase, str. Pașcani, str. Muncitorului, str.
Făgăraș și a Aleii 4 Șimnic
Completare legături inelare est: infrastructură
Primăria
91. străpungere str. Henri Coandă - str. Traian 413.300,00 € Buget local PROIECT 2016-2018 și servicii de O II. OS 2.2.
Craiova transport
Lalescu (PMUD 4.1.1.1)
Realizarea unei traversări rutiere
infrastructură
denivelate și a unei pasarele pietonale la Municipiul POR 2014-2020, Axa
intersecția străzii Calea București cu Craiova 4, OS 4.1
transport
bulevardul Carol I
Realizarea unei traversări rutiere infrastructură
Municipiul POR 2014-2020, Axa
93. denivelate la intersecția străzii Calea 3.000.000,00 €
4, OS 4.1
Craiova transport
București cu str. Sărarilor
Reabilitarea infrastructurii rutiere în zona
infrastructură
de Vest a Polului de creștere Craiova, Municipiul Buget Național, Buget PROIECT
94. 6.666.666,67 € 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
modernizarea str. Brestei pe sectoarele Craiova local
transport
rămase nemodernizate

328
Reabilitarea infrastructurii rutiere din zona
infrastructură
de Nord Sud a Polului de creștere Craiova: Municipiul Buget Național, Buget PROIECT
Modernizare bv. Carol I, str. Al. Macedonski, Craiova local
transport
str. Unirii, bv. N. Romanescu
Realizarea unui inel interior de circulație: infrastructură
Municipiul Buget Național, Buget PROIECT
96. str.T. Lalescu - str. H. Coandă - str. Potelu 20.000.000,00 € 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Craiova local
transport
- continuare str. Râului - pod Balta Craiovița
Reabilitarea infrastructurii rutiere în zona
infrastructură
de Nord-Est a Polului de creștere Craiova, Municipiul Buget Național, Buget PROIECT
prin realizarea unui pasaj denivelat peste Craiova local
transport
CF în zona Gârlești-Bordei-Cantonului
Reabilitarea infrastructurii rutiere pe
coridorul de trasee de autobuze Centru -
Sud Est (reconfigurarea zonei ce cuprinde
infrastructură
intersecția str. Arieș cu str. Al. Macedonski, Municipiul POR 2014-2020, Axa PROIECT
98. 3.000.000,00 € 2017 - 2023 și servicii de O II. OS 2.2.
intersecția străzilor: Al Macedonski, frații Craiova 4, OS 4.1
transport
Buzești și Caracal, intersecția str. Arieș cu
str. Gen. Dragalina, Caracal și Bujorului,
intersecția str. Caracal cu str. Gh. Chițu)
Reabilitarea infrastructurii rutiere pe infrastructură
Municipiul POR 2014-2020, Axa PROIECT
99. coridorul de trasee de autobuze Vest - 2.000.000,00 € 2017 - 2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Craiova 4, OS 4.1
transport
Centru - Sud
100. coridorul de trasee de autobuze Centru - 1.000.000,00 €
4, OS 4.1
2017 - 2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Craiova transport
Sud
infrastructură
Reabilitarea infrastructurii rutiere pe Municipiul POR 2014-2020, Axa PROIECT
coridorul de trasee de autobuze Nord - Sud Craiova 4, OS 4.1
transport
infrastructură
Reabilitarea infrastructurii rutiere pe Municipiul POR 2014-2020, Axa PROIECT
coridorul de transport public Centru - Sud Craiova 4, OS 4.1
transport
103. coridorul de transport public Vest - Centru 3.000.000,00 €
4, OS 4.1
2017 - 2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Craiova transport
și Nord Vest - Centru

329
PNDR 2014-2020
infrastructură
Asfaltare DC63, străzi rurale sat Căciulatu, Comuna Submăsura 7.2, buget PROIECT
sat Floran în comuna Terpezița Terpezița local, fonduri
transport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
infrastructură
Modernizare străzi în satele Breasta, Comuna Submăsura 7.2, buget
Obedin, Valea Lungului Breasta local, fonduri
transport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
infrastructură
Asfaltare străzi și drumuri comunale în comuna Submăsura 7.2, buget
comuna Mischii Mischii local, fonduri
transport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
infrastructură
Realizare drum comunal între Câmpeni și Comuna Submăsura 7.2, buget
Baldovinești Olt (zona turistică -Mănăstire) Pielești local, fonduri
transport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
infrastructură
Modernizare străzi comunale în Comuna Comuna Submăsura 7.2, buget
Ghercești Ghercești local, fonduri
transport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
infrastructură
Pietruire drumuri comunale în Sat Bucovăț Comuna Submăsura 7.2, buget
Realizare drum legătură Bucovăț-Podari Bucovăț local, fonduri
transport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
infrastructură
Modernizare ulițe sat Țuglui, modernizare Comuna Submăsura 7.2, buget
DC104, modernizare ulițe Sat Jiul Țuglui local, fonduri
transport
guvernamentale

330
Betonare drumuri laterale în satele Sitoaia, PNDR 2014-2020
infrastructură
Comuna Submăsura 7.2, buget
111. Bogea și Almăj și construire barieră Sat 800.000,00 € PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Almăj local, fonduri
transport
Sitoaia guvernamentale
PNDR 2014-2020
infrastructură
comuna Submăsura 7.2, buget
112. Asfaltare sat Salcuța , comuna Calopăr 1.000.000,00 €
local, fonduri
Calopăr transport
guvernamentale
Comuna PNDR 2014-2020

infrastructură
Modernizare drumuri comunale în Comuna Submăsura 7.2, buget
113. Simnicu de 1.000.000,00 €
local, fonduri
Șimnicu de Sus transport
Sus guvernamentale
PNDR 2014-2020
infrastructură
Asfaltare străzi și trotuare în Comuna Comuna Submăsura 7.2, buget
Brădești Brădești local, fonduri
transport
guvernamentale
Comuna
Amenajare drum comunal care să faciliteze infrastructură
Pielești și
115. legătura dintre Comuna Pielești, Sat 1.819.274,00 € PNDR SUBMĂSURA 7.2 PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Comuna transport
Câmpeni și Comuna Baldovinești Județul Olt
Baldovinești
PNDR 2014 -2020,

infrastructură
Comuna Submăsura 7.2, Buget
116. Modernizarea rețelei de drumuri locale 2.666.666,67 €
local, fonduri
Cârcea transport
guvernamentale
PNDR 2014 -2020,

infrastructură
Modernizarea rețelei de drumuri locale în Comuna Submăsura 7.2, Buget
zona Beharca Cârcea local, fonduri
transport
guvernamentale

331
PNDR 2014 -2020,
infrastructură
zona Banu Maracine Cârcea local, fonduri
transport
guvernamentale
PNDR 2014 -2020,

infrastructură
zona Pelendava Cârcea local, fonduri
transport
guvernamentale
PNDR 2014 -2020,

infrastructură
zona Metro Cârcea local, fonduri
transport
guvernamentale
PNDR 2014 -2020,

infrastructură
121. Asfaltare drumuri de exploatare 666.666,67 €
local, fonduri
Cârcea transport
guvernamentale
PNDR 2014 -2020,

infrastructură
122. Asfaltare drum comunal 888.888,89 €
local, fonduri
Cârcea transport
guvernamentale
2.3. Asigurarea unui sistem de transport eficient, bazat pe stabilirea de relații funcționale, cu scopul facilitării mobilității persoanelor și mărfurilor în condiții de siguranță
şi cu un impact cât mai redus asupra mediului, în orizontul de timp 2017-2030
Amenajare trotuare și treceri de pietoni în
lungul lui DN 6, Coșoveni (integrat cu CNAIR infrastructură
Buget Național, Buget
123. proiectul Pista biciclete și alee pietonală Primăria 1.960.400,00 €
local, PNDL
Piață - Gară - DN 6, Coșoveni) (PMUD Coșoveni transport
4.1.2.9)
Amenajare trotuare și treceri de pietoni în
lungul lui DN 6, Coșoveni (integrat cu CNAIR infrastructură
124. proiectul Pista biciclete și alee pietonală Primăria 155.000,00 €
local
Piață - Gară - DN 6, Coșoveni) (PMUD Coșoveni transport
4.1.2.9)

332
Îmbunătățirea circulației auto și pietonale
pe DN 55, Malu Mare -Îmbunătățire CNAIR infrastructură
125. semnalizare rutiera (inclusiv amenajare Primăria Malu 68.400,00 €
local
intrare/ieșire localitate) pe DN 55, Malu Mare transport
Mare (PMUD 4.1.2.18)
pe DN 55, Malu Mare - Îmbunătățire CNAIR infrastructură
126. amenajare/ Înființare treceri de pietoni Primăria Malu 103.800,00 €
local
/Iluminat treceri pietoni pe DN 55, Malu Mare transport
Mare (PMUD 4.1.2.18)
pe DN 55, Malu Mare - Amenajare trotuare Buget Național, Buget
127. Primăria Malu 325.700,00 €
local
(in lungul lui DN 55), Malu Mare (zona transport
Mare
locuințe) (PMUD 4.1.2.18)
pe DN 65C, Motoci (com. Mischii) - CNAIR infrastructură
128. Îmbunătățire semnalizare rutiera (inclusiv Primăria 83.400,00 €
local
amenajare intrare/ieșire localitate) pe DN Mischii transport
65C, Motoci (Mischii) (PMUD 4.1.2.21)
pe DN 65C, Motoci (com. Mischii) - CNAIR infrastructură
129. Îmbunătățire amenajare/ Înființare treceri Primăria 122.200,00 €
local
de pietoni /Iluminat treceri pietoni pe DN Mischii transport
65C, Motoci (Mischii) (4.1.2.21)
pe DN 65C, Motoci (com. Mischii) - Buget Național, Buget
130. Primăria 3.407.100,00 € PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.3.
Amenajare trotuare și canalizarea pluviala local
transport
Mischii
pe DN 65C, Motoci (PMUD 4.1.2.21)
îmbunătățire circulație pietonală în lungul CJ Dolj infrastructură
131. lui DN 65, Pielești (zona locuințe) (PMUD Primăria 178.100,00 €
local
4.1.2.25) Pielești transport
Îmbunătățirea circulației auto și pietonale POR 2014-2020, Axa

infrastructură
Primăria 3, P.I. 3.2., Buget
132. pe DJ 561 și DJ 561B, Segarcea (PMUD 103.500,00
Segarcea transport
4.1.2.30) finanțare

333
pe DN 55, Teasc (integrat cu proiectul Piste Buget Național, Buget
133. Primăria 74.300,00
local
de biciclete Teasc) - Amenajare și transport
Teasc
semnalizare stații TP (PMUD 4.1.2.32)
pe DN 55, Teasc (integrat cu proiectul Piste
de biciclete Teasc) - îmbunătățire Bugetul Național,
134. Primăria 51.300,00 PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.3.
amenajare/ Înființare treceri de pietoni Bugetul local
transport
Teasc
/Iluminat treceri pietoni pe DN 55, com.
Teasc (PMUD 4.1.2.32)
pe DN 55, Teasc (integrat cu proiectul Piste
de biciclete Teasc) - Îmbunătățire Bugetul Național,
135. Primăria 65.400,00
Bugetul local
semnalizare rutiera (inclusiv amenajare transport
Teasc
intrare/ieșire localitate și curbe) pe DN 55,
com. Teasc (PMUD 4.1.2.32)
pe DN 55, Teasc (integrat cu proiectul Piste CNAIR infrastructură
Bugetul Național,
136. de biciclete Teasc) - Amenajare trotuare și Primăria 3.612.800,00
Bugetul local
canalizare pluvială pe DN 55, Teasc (PMUD Teasc transport
4.1.2.32)
Îmbunătățirea circulației auto și pietonale POR 2014-2020 Axa 6,

infrastructură
pe DJ 552E, Terpezița - Îmbunătățire P.I. 6.1, Buget local
137. CJ Dolj 33.200,00
(județean), Alte
semnalizare rutieră pe DJ 552E, Terpezița transport
(PMUD 4.1.2.33) surse de finanțare

pe DJ 552E, Terpezița - Îmbunătățire POR 2014-2020 Axa 6,
infrastructură
P.I. 6.1, Buget local
138. amenajare/ Înființare treceri de pietoni CJ Dolj 87.400,00
(județean), Alte
/Iluminat treceri pietoni DJ 552E, Terpezița transport
surse de finanțare
(PMUD 4.1.2.33)
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Reorganizarea circulației bd. 1 Mai (PMUD Primăria P.I. 4(e), OS 4.1,
4.1.1.26) Craiova Buget local, Alte
transport
surse de finanțare

334
Reorganizarea circulaţiei bd. N. Romanescu POR 2014-2020 Axa 4,
infrastructură
Primăria P.I.4(e), OS 4.1,
(între Calea Unirii şi Calea Dunării) (PMUD 101.000,00 €
Buget local, Alte
PROIECT 2016-2018 şi servicii de O II. OS 2.3.
Craiova transport
4.1.1.27) surse de finanţare
140.
Faza1: giratoriu la inters cu Calea Dunarii si
Faza1 80.000 €
str. Raului
Faza2: Amenajarea inters prin corectii
geometrice, insule canalizatoare de trafic, Faza2 21.000 €
refugii pietonale la treceri de pietoni
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Reorganizarea circulaţiei bd. Decebal - bd. Primăria P.I.4(e), OS 4.1,
1.394.800,00 € PROIECT 2024-2030 şi servicii de O II. OS 2.3.
Dacia - str. Pelendava (PMUD 4.1.1.29) Craiova Buget local, Alte
transport
surse de finanţare
141.
Faza1: giratoriu la inters cu str. Fratii Golesti Faza1 300.000 €
Faza2: amenajarea de inters prin corectii
geometrice, insule canalizatoare de trafic, Faza2 1.094.800 €
refugii pietonale la treceri de pietoni.
Reorganizarea circulaţiei bd. N. Titulescu - POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Primăria P.I.4(e), OS 4.1,
Calea Severinului - Izvorul Rece (PMUD 495.400,00 €
Buget local, Alte
PROIECT 2024-2030 şi servicii de O II. OS 2.3.
Craiova transport
4.1.1.30) surse de finanţare
142. Faza1: Reconfigurare inters cu str. Amaradia si

Faza1 150.000 €
Ctin Brancusi
Faza2: Reconfigurare inters cu str. G.Enescu Faza2 150.000 €
Faza3: Amenajari alte intersectii Faza3 1954.00 €
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Reorganizarea circulaţiei str. H. Ford - str. Primăria P.I.4(e), OS 4.1,
143. 329.200,00 € PROIECT 2019-2023 şi servicii de O II. OS 2.3.
Caracal (PMUD 4.1.1.31) Craiova Buget local, Alte
transport
surse de finanţare

335
Faza1: Reconfigurare intersectie str. H.Ford cu
Faza1 200.000 €
str. Caracal si bvd. Decebal
Faza2: corectii geometrice, insule canalizatoare
de trafic, refugii pietonale la treceri de pietoni. Faza2 129.200 €
H.Ford
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Reorganizarea circulației str. Râului (PMUD Primăria P.I. 4(e), OS 4.1,
4.1.1.32) Craiova Buget local, Alte
transport
surse de finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Reorganizarea circulației bd. N. Romanescu Primăria P.I. 4(e), OS 4.1,
(Făcăi -str. Râului) (PMUD 4.1.1.33) Craiova Buget local, Alte
transport
surse de finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Reorganizarea circulației bd. Știrbei Vodă Primăria P.I. 4(e), OS 4.1,
(PMUD 4.1.1.34) Craiova Buget local, Alte
transport
surse de finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Reorganizarea circulației str. Banu Stepan Primăria P.I. 4(e), OS 4.1,
transport
surse de finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Modernizarea și reorganizarea circulației Primăria P.I. 4(e), OS 4.1,
str. Brestei (PMUD 4.1.1.36) Craiova Buget local, Alte
transport
surse de finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Semnalizare de orientare și informare Primăria P.I. 4(e), OS 4.1,
transport
surse de finanțare

336
POR 2014-2020 Axa 4,
infrastructură
Integrarea managementului parcărilor în Primăria P.I. 4(e), OS 4.1,
municipiul Craiova (PMUD 7.3.1.6) Craiova Buget local, Alte
transport
surse de finanțare
Parcare pentru vehiculele de marfă în zona infrastructură

Primăria Buget local, alte
151. piețelor din centrul municipiului (PMUD 78.500,00 €
surse de finanțare
Craiova transport
8.1.1.1)
infrastructură
Parcare pentru vehiculele de marfă: în zona Primăria Buget local, alte
industrială Cernele (PMUD 8.1.1.3) Craiova surse de finanțare
transport
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Primăria P.I. 4(e), OS 4.1,
153. P+R local la Gara Almaj (PMUD 6.1.2.1) 60.400,00 €
Buget local, Alte
Almăj transport
surse de finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
154. P+R local la Gara Bradești (PMUD 6.1.2.2) 60.400,00 €
Buget local, Alte
Brădești transport
surse de finanțare
infrastructură
Primăria FE, Buget local, Alte
155. P+R local La Gara Sălcuța (PMUD 6.1.2.3) 60.400,00 €
surse de finanțare
Calopăr transport
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
P+R local La Gara Viaductu Cârcea (PMUD Primăria P.I. 4(e), OS 4.1,
6.1.2.5) Cârcea Buget local, Alte
transport
surse de finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
157. P+R local La Gara Cârcea (PMUD 6.1.2.4) 60.400,00 €
Buget local, Alte
Cârcea transport
surse de finanțare

337
POR 2014-2020 Axa 4,
infrastructură
158. P+R la Gara Coșoveni (PMUD 6.1.2.6) 60.400,00 € PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.3.
Coșoveni Buget local, Alte
transport
surse de finanțare
Primăria POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
P.I. 4(e), OS 4.1,
159. P+R local la Gară Coțofeni (PMUD 6.1.2.7) Coțofenii din 60.400,00 €
Buget local, Alte
Față transport
surse de finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
160. P+R la Gara Filiași (PMUD 6.1.2.8) 60.400,00 €
Buget local, Alte
Filiași transport
surse de finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
161. P+R local la Gara Racari (PMUD 6.1.2.9) 60.400,00 €
Buget local, Alte
Brădești transport
surse de finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
162. P+R la Gara Ișalnița (PMUD 6.1.2.10) 60.400,00 €
Buget local, Alte
Ișalnița transport
surse de finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
163. P+R local La Gara Pielești (PMUD 6.1.2.12) 60.400,00 € PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.3.
Pielești Buget local, Alte
transport
surse de finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
164. P+R local La Gara Toporaș (PMUD 6.1.2.11) 60.400,00 €
Buget local, Alte
Pielești transport
surse de finanțare

338
POR 2014-2020 Axa 4,
infrastructură
165. P+R local La Gara Segarcea (PMUD 6.1.2.13) 60.400,00 € PROIECT 2024-2030 și servicii de O II. OS 2.3.
Segarcea Buget local, Alte
transport
surse de finanțare
infrastructură
Parcări colective în zona centrală (PMUD Primăria Buget local, PPP, alte
5.1.1.1) Craiova surse de finanțare
transport
infrastructură
Parcări colective în sudul zonei centrale Primăria Buget local, PPP, alte
(PMUD 5.1.1.2) Craiova surse de finanțare
transport
infrastructură
Parcări colective în zona centrală: zona Primăria Buget local, PPP, alte
Pieței Vechi (PMUD 5.1.1.3) Craiova surse de finanțare
transport
infrastructură
Politica de parcare pentru municipiul Primăria Buget local, alte
Craiova (PMUD 5.2.1.1) Craiova surse de finanțare
transport
Primăria
Parcare pentru vehiculele de marfa: în infrastructură
Ghercești, Bugete locale, Alte
170. vecinătatea Parcului industrial Craiova 446.300,00 €
surse de finanțare
Unități transport
(PMUD 8.1.2.1)
comerciale
infrastructură
Parcare pentru vehiculele de marfă în zona Primăria Buget local, PPP, alte
centrală: Piața Veche (PMUD 5.1.1.3) Craiova surse de finanțare
transport
Primăria
Parcare pentru vehiculele de marfa: în zona infrastructură
Podari, Bugete locale, Alte
172. centrului logistic DUMAGAS, pe DN 56 289.500,00 €
surse de finanțare
Unități transport
(PMUD 8.1.3.1)
comerciale
infrastructură
Municipiul
173. Studiu privind fluxul de călători 18.000,00 € Bugetul local PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.3.
Craiova transport

339
Extindere sistem de funcționare corelată a infrastructură
Municipiul POR 2014-2020 Axa 4, PROIECT
174. semafoarelor în municipiul Craiova: str. M. 2.400.000,00 € 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.3.
Craiova P.I. 4(e), OS 4.1
transport
Tănase, str. Brestei, str. Amaradia
infrastructură
Fluidizarea traficului rutier și pietonal pe Municipiul POR 2014-2020 Axa 4,
relația Est-Vest Craiova P.I. 4(e), OS 4.1
transport
PNDR 2014 -2020,

infrastructură
Pietruire drumuri de exploatare, comuna Comuna Submăsura 7.2, Buget
Cârcea, județul Dolj Cârcea local, fonduri
transport
guvernamentale
PNDR 2014-2020,
infrastructură
Orașul Submăsura 4.3, buget
177. Asfaltare drumuri agricole de exploatare 1.000.000,00 €
local, fonduri
Segarcea transport
guvernamentale
PNDR 2014-2020,
infrastructură
Modernizare drumuri de exploatație Comuna Submăsura 4.3, buget
agricola in comuna Ișalnița județul Dolj Ișalnița local, fonduri
transport
guvernamentale
2.4. Integrarea Aeroportului Internațional Craiova în rețeaua publică urbană prin extinderea transportului public și modernizarea infrastructurii aeroportuare în vederea
asigurării condițiilor de trafic la standarde europene până în 2023
POR 2014-2020, Axa

4, PI 4(e), OS 4.1, infrastructură
Extinderea liniei de tramvai către PROPUNERE
179. Craiova 1.555.555,56 € buget Național, buget
PROIECT
aeroportul din Craiova local, alte fonduri transport
europene

340
Extinderea și modernizarea Aeroportului POIM 2014 -2020, Axa infrastructură
PROPUNERE
180. Internațional Craiova în vederea asigurării CJ Dolj 75.000.000,00 € 2, OS. 2.3, fonduri
PROIECT
condițiilor de trafic la standarde europene guvernamentale transport
Dezvoltare a infrastructurii aeroportuare a

Aeroportului Craiova prin extinderea pistei
POIM 2014 -2020, Axa infrastructură
de aterizare/decolare și implementarea PROPUNERE
181. CJ Dolj 30.000.000,00 € 2, OS. 2.3., fonduri 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.4.
unui sistem de aterizare ILS/DME categorie guvernamentale
PROIECT
transport
superioara, integrat cu GP Radar SRE (radar
primar/radar secundar)
Asigurarea infrastructurii conform
standardelor MPG in vederea îndeplinirii
conditiilor obligatorii de securitate și RA infrastructură
POIM 2014-2020, Axa
182. siguranța in funcționarea de Hub AEROPORTUL 69.650.000,00 €
2, OS. 2.3
Internațional. Echipamente de control de CRAIOVA transport
securitate in vederea asigurării siguranței
zborurilor.
3. ASIGURAREA UNOR SERVICII PUBLICE DE CALITATE (EDUCAȚIE, SĂNĂTATE, SOCIAL, ADMINISTRAȚIE, SIGURANȚĂ A POPULAŢIEI), URMĂRIND ATÂT TIPOLOGIA CERERII,
CÂT ŞI DIMENSIUNEA TERITORIALĂ A ACESTEIA
3.1. Modernizarea/reabilitarea și dotarea infrastructurii educaționale, sociale, de sănătate și administrative pentru creșterea calității serviciilor publice în ZFU Craiova
într-un orizont de timp mediu, până în anul 2023
POR 2014-2020, Axa

Modernizare clădiri Liceul Tehnologic 10, PI 10.1,PNDR
Comuna educație,
183. Constantin Ianculescu, comuna Cârcea, 222.222,22 € 2014 -2020, buget PROIECT 2016-2020
cultură și sport
O III. OS 3.1.
Cârcea local, fonduri
județul Dolj
guvernamentale
POR 2014-2020, Axa

Modernizare atelier școală Liceul 10, PI 10.1,PNDR
Comuna educație,
184. Tehnologic Constantin Ianculescu, comuna 55.555,56 € 2014 -2020, buget PROIECT 2016-2020
cultură și sport
O III. OS 3.1.
Cârcea, județul Dolj
guvernamentale
Reabilitare termică și consolidare sediu Municipiul POR 2014-2020 3.1 B,

185. 1.500.000,00 € PROIECT 2017-2023 sănătate O III. OS 3.1.
Policlinica strada Olteț, nr. 2 Craiova buget local

341
Fonduri
Amenajare clădire sediu Primăria Municipiul
186. 2.000.000,00 € guvernamentale, PROIECT 2017-2023 servicii publice O III. OS 3.1.
Municipiului Craiova, str. A.I. Cuza nr.1 Craiova buget local
Fonduri
Reabilitare sediu Primăria Municipiului Municipiul
187. 1.000.000,00 € guvernamentale, PROIECT 2017-2023 servicii publice O III. OS 3.1.
Craiova, str. A.I. Cuza nr. 7 Craiova buget local
Reabilitare și consolidare sediu Serviciul Fonduri

Municipiul
188. Public de Evidență a Persoanelor (str. 1.000.000,00 € guvernamentale, PROIECT 2017-2023 servicii publice O III. OS 3.1.
Craiova buget local
Unirii, nr.45)
Conservarea, protejarea, promovarea și POR 2014-2020, Axa

Municipiul 5, PI 5.1/ Axa educaţie,
189. dezvoltarea patrimoniului natural și 3.000.000,00 €
5/5.1/SUERD/1,
PROIECT 2017-2023
cultură şi sport
O III. OS 3.1.
Craiova
cultural – Școala "Obedeanu" buget local
POR 2014-2020 3.1 B,

Reabilitarea și modernizare la Colegiul Municipiul fonduri educație,
190. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.1.
Național Elena Cuza Craiova guvernamentale, cultură și sport
buget local
POR 2014-2020 3.1 B,

Reabilitarea și modernizare la Colegiul Municipiul fonduri educație,
191. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.1.
Național Frații Buzești Craiova guvernamentale, cultură și sport
buget local
Municipiul POR 2014-2020 3.1 B

192. Reabilitare Spitalul de Neurologie Craiova 1.500.000,00 €
/8.1, buget local
PROIECT 2017-2023 sănătate O III. OS 3.1.
Craiova
POR 2014-2020 8.1,

Dotare Spitale cu echipamente, aparatură și Municipiul buget local, fonduri
tehnică medicală Craiova guvernamentale, alte
fonduri europene

342
PNDL, Buget local,
Comuna
194. Modernizare dispensar medical Murgași 177.777,78 € fonduri PT 2017-2023 sănătate O III. OS 3.1.
Murgași guvernamentale
PNDL, Buget local,

Construire, reabilitare și modernizare comuna
195. 500.000,00 € fonduri PROIECT 2017-2023 sănătate O III. OS 3.1.
dispensare în comuna Calopăr, județul Dolj Calopăr guvernamentale
Îmbunătățirea infrastructurii educaționale POR 2014-2020, Axa

din municipiul Craiova prin construcția/ Municipiul 10, PI 10.1, fonduri educație,
196. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.1.
reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ Craiova guvernamentale, cultură și sport
echiparea Școlii Gimnaziale „Mircea Eliade” buget local
POR 2014-2020, Axa

4, PI 10(a), OS 4.4,
Municipiul educație,
197. Reabilitare Liceul Matei Basarab 500.000,00 € fonduri PROIECT 2017-2023
cultură și sport
O III. OS 3.1.
Craiova guvernamentale,
buget local
Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

din municipiul Craiova prin construcția/ POR 2014-2020, Axa
Municipiul 10, PI 10.1, fonduri educație,
198. reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ 500.000,00 €
guvernamentale,
PROIECT 2017-2023
cultură și sport
O III. OS 3.1.
Craiova
echiparea Școlii Gimnaziale „Gheorghe buget local
Țițeica”
POR 2014-2020 3.1 B,

Municipiul fonduri educație,
199. Reabilitare Liceul Sportiv 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.1.
Craiova guvernamentale, cultură și sport
buget local
Îmbunătățirea infrastructurii educaționale

din municipiul Craiova prin construcția/ POR 2014-2020, Axa
Municipiul 10, PI 10.1, fonduri educație,
200. reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ 500.000,00 €
guvernamentale,
PROIECT 2017-2023
cultură și sport
O III. OS 3.1.
Craiova
echiparea Școlii Gimnaziale „Gheorghe buget local
Bibescu”
POR 2014-2020, Axa
4, PI 10(a), OS 4.4,
Municipiul educație,
201. Reabilitare Grădinița Popoveni 500.000,00 € fonduri PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.1.
Craiova guvernamentale,
cultură și sport
buget local

343
202. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.1.
echiparea Școlii Primare nr. 27 Popoveni buget local
Creșterea accesului la educație prin

îmbunătățirea infrastructurii unităților de POR 2014-2020, Axa
Municipiul 4, OP 4.4/ Axa 3, OP educaţie,
203. învățământ din municipiul Craiova - 120.000,00 €
3.1 B, 3.1 B SUERD,
PROIECT 2017-2023
cultură şi sport
O III. OS 3.1.
Craiova
Grădiniţa cu program prelungit "Traian buget local
Demetrescu"

204. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.1.
echiparea Școlii Gimnaziale "Ion Creangă" buget local
POR 2014-2020 3.1 B,

Municipiul fonduri educație,
205. Reabilitare Liceul "Charles Laugier" 500.000,00 €
guvernamentale,
PROIECT 2017-2023
cultură și sport
O III. OS 3.1.
Craiova
buget local

206. învățământ din municipiul Craiova - 120.000,00 €
3.1 B, 3.1 B SUERD,
PROIECT 2017-2023
cultură şi sport
O III. OS 3.1.
Craiova
Grădiniţa cu program prelungit "Căsuţa buget local
FERMECATĂ"
POR 2014-2020, Axa

Construire clădire grădiniță pentru copii în comuna 10, PI 10.1, fonduri educație,
207. 1.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.1.
comuna Predești Predești guvernamentale, cultură și sport
buget local
POR 2014-2020, Axa

Construire spațiu grădiniță în Orașul Orașul 10, PI 10.1, fonduri educație,
208. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.1.
Segarcea Segarcea guvernamentale, cultură și sport
buget local

344
Fonduri
Modernizarea, extinderea și dotarea Orașul
209. 3.000.000,00 € guvernamentale, PROIECT 2017-2023 sănătate O III. OS 3.1.
Spitalului Orășenesc Segarcea Segarcea buget local
Reabilitarea, consolidarea și dotarea POR 2014-2020 8.1,

Orașul buget local, fonduri
210. clădirii Ambulatoriului Spitalului Orășenesc 2.500.000,00 € PROIECT 2017-2023 sănătate O III. OS 3.1.
Segarcea guvernamentale, alte
Segarcea fonduri europene
POR 2014-2020, Axa

Reabilitare și Dotare unități de învățământ Comuna 10, PI 10.1, buget educație,
211. 1.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.1.
din comuna Ișalnița, județul Dolj Ișalnița local, fonduri cultură și sport
guvernamentale
Comuna POR 2014-2020 PI protecție

212. Construcție complex social pentru bătrâni 500.000,00 €
8.3, alte fonduri
PROIECT 2017-2023
socială
O III. OS 3.1.
Ișalnița
POR 2014-2020, Axa

Comuna 10, PI 10.1, fonduri educație,
213. Construcție grădiniță în satul Răcarii de Jos 1.000.000,00 €
guvernamentale,
PROIECT 2017-2023
cultură și sport
O III. OS 3.1.
Brădești
buget local
Reabilitare și dotarea școlilor și POR 2014-2020, Axa

Orașul 10, PI 10.1, fonduri educație,
214. Modernizare bază sportivă din Orașul 800.000,00 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.1.
Segarcea guvernamentale, cultură și sport
Segarcea buget local
POR 2014-2020, Axa

Reabilitare și extindere școală în comuna Coțofenii din 10, PI 10.1, fonduri educație,
215. 1.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.1.
Coțofenii din Față Față guvernamentale, cultură și sport
buget local
Reabilitare, modernizare și extindere școli comuna PNDR 2014-2020, educație,

216. 1.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.1.
și grădinițe în comuna Calopăr, județul Dolj Calopăr măsura 7 cultură și sport

345
Realizarea unei biblioteci electronice prin Primăria
Buget local, alte
217. captarea/scanarea documentelor și Municipiului 500.000,00 €
fonduri
PROIECT 2017-2019 servicii publice O III. OS 3.1.
arhivare electronică Craiova
Modernizare și extindere pe verticală sediu Primăria
218. Direcția de Impozite și Taxe, Calea Municipiului 800.000,00 € Buget UE, buget local SF 2017-2019 servicii publice O III. OS 3.1.
București, nr. 51C Craiova
Modernizare, reabilitare și echipare
Primăria POR 2014 - 2020, Axa
infrastructură educațională antepreșcolară Există DALI și educație,
219. Municipiului 400.000,00 € 4, PI 10(a), OS 4.4;
ET
2017-2019
cultură și sport
O III. OS 3.1.
și preșcolară - Modernizare, reabilitare și Bugetul local
Craiova
echipare imobil creșa nr. 1
Primăria
Îmbunătățirea infrastructurii unităților de educație,
220. Municipiului 50.000,00 € Bugetul local PROIECT 2017-2019 O III. OS 3.1.
învățământ din mun. Craiova – servicii cultură și sport
Craiova
proiectare
221. Municipiului 110.000,00 € 4, PI 10(a), OS 4.4; PROIECT 2017-2019
cultură și sport
O III. OS 3.1.
învățământ din mun. Craiova - Grădinița cu Bugetul local
Craiova
program prelungit "Paradisul Copiilor"
Îmbunătățirea infrastructurii unităților de Primăria POR 2014 - 2020, Axa
educație,
222. învățământ din mun. Craiova - Grădinița cu Municipiului 120.000,00 € 4, PI 10(a), OS 4.4; PROIECT 2017-2019
cultură și sport
O III. OS 3.1.
program prelungit "Dumbrava Minunata" și Craiova Bugetul local
creșa nr.3
cultură și sport
O III. OS 3.1.
Craiova
program prelungit "Floare Albastra"
educație,
cultură și sport
O III. OS 3.1.
program prelungit "Piticot", inclusiv creșa Craiova Bugetul local
nr.5
educație,
cultură și sport
O III. OS 3.1.
program prelungit "Pinochio", inclusiv creșa Craiova Bugetul local
nr.7

346
cultură și sport
O III. OS 3.1.
Craiova
program prelungit "Ion Creangă"
cultură și sport
O III. OS 3.1.
învățământ din mun. Craiova -Grădinița cu Bugetul local
Craiova
program prelungit "Sfânta Lucia"
cultură și sport
O III. OS 3.1.
Craiova
program prelungit "Phoenix"
cultură și sport
O III. OS 3.1.
învățământ din mun. Craiova - grădinița cu Bugetul local
Craiova
program prelungit "Sfânta Ana"
230. Municipiului 120.000,00 € 4, PI 10(a), OS 4.4; PROIECT 2017-2019 O III. OS 3.1.
cultură și sport
Craiova
program prelungit nr.4
Reabilitarea, modernizarea, dotarea POR 2014-2020 PI

UAT Județul 8.1/alte fonduri
231. infrastructurii Ambulatoriului de 800.000,00 € PROIECT 2017-2023 sănătate O III. OS 3.1.
Dolj europene, buget
specialitate pentru sportivi Național, buget local
Consolidare și reabilitare Spital Clinic UAT Județul POR 2014 -2020, PI

Județean de Urgenta Dolj 8.1
Dotarea infrastructurii UPU din cadrul POR 2014-2020 PI

UAT Județul 8.1/alte fonduri
233. Spitalului Clinic Județean de Urgenta 17.000.000,00 €
europene, buget
Dolj
Craiova cu echipament de specialitate Național, buget local

347
Reabilitare, modernizare, extinderea și POR 2014-2020 PI
dotarea infrastructurii ambulatoriului de UAT Județul 8.1/alte fonduri
234. 350.000,00 € PROIECT 2017-2023 sănătate O III. OS 3.1.
specialitate al spitalului de Dolj europene, buget
pneumoftiziologie Leamna Național, buget local
POR 2014-2020 PI
Reparații capitale și extindere Clinica de 8.1, buget local,
UAT Județul
235. oncologie și Clinica de dermatologie SCJU 11.000.000,00 € fonduri PROIECT 2017-2023 sănătate O III. OS 3.1.
Dolj guvernamentale,
Craiova
alte fonduri europene
POR 2014 -2020, PI

UAT Județul 8.1/ alte fonduri
236. Construire Spital Regional 100.000.000,00 €
europene, buget
Dolj
POR 2014 -2020, PI

Extindere Spital Clinic Județean de Urgenta UAT Județul 8.1/ alte fonduri
– Cardiologie și chirurgie cardio-vasculara Dolj europene, buget
POR 2014-2020 3.1 B,

Reabilitare și consolidare corp central Municipiul fonduri educație,
238. 9,000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.1.
Colegiul Carol I și Opera Română Craiova Craiova guvernamentale, cultură și sport
buget local
PNDL, Buget local,

Construire sediu Primărie și amenajare Comuna
239. 444.444,44 € fonduri PROIECT 2017-2020 servicii publice O III. OS 3.1.
teren, comuna Cârcea, județul Dolj Cârcea guvernamentale

240. Municipiului 120.000,00 € 4, PI 10(a), OS 4.4; PROIECT 2017-2019 O III. OS 3.1.
învățământ din municipiul Craiova - Bugetul local
cultură și sport
Craiova
Grădinița cu program prelungit "EDEN"
Creșterea accesului la educație prin educaţie,
Municipiul POR 2014-2020, Axa
241. îmbunătățirea infrastructurii unităților de 200.000 € PROIECT 2017-2023 O III OS 3.1
Craiova 4, OP 4.4/ Axa 3, OP cultură şi sport
învățământ din municipiul Craiova -

348
Grădiniţa cu program prelungit „Mihai 3.1 B, 3.1 B SUERD,
Eminescu”, inclusiv Creșa nr. 4 buget local
242. învățământ din municipiul Craiova - 200.000 €
3.1 B, 3.1 B SUERD,
PROIECT 2017-2023
cultură şi sport
O III OS 3.1
Craiova
Grădiniţa cu program prelungit „Elena buget local
Farago”, inclusiv Creșa nr. 8
3.1 B, 3.1 B SUERD,
PROIECT 2017-2023
cultură şi sport
O III OS 3.1
Craiova
Grădiniţa cu program prelungit „Voiniceii”, buget local
inclusiv Creșa nr. 2
244. învățământ din municipiul Craiova - 200.000 € PROIECT 2017-2023 O III OS 3.1
Craiova 3.1 B, 3.1 B SUERD, cultură şi sport
Grădiniţa cu program prelungit „Nicolae buget local
Romanescu”, inclusiv Creșa nr. 9
Grădiniţa cu program prelungit „Castelul buget local
Fermecat”
3.1 B, 3.1 B SUERD,
PROIECT 2017-2023
cultură şi sport
O III OS 3.1
Craiova
Grădiniţa cu program prelungit „Curcubeul buget local
Copilăriei”
învățământ din municipiul Craiova - Municipiul 4, OP 4.4/ Axa 3, OP educaţie,
247. 120.000 € PROIECT 2017-2023 O III OS 3.1
Grădiniţa cu program prelungit "Traian Craiova 3.1 B, 3.1 B SUERD, cultură şi sport
Demetrescu" – Structură Grădinița cu buget local
program normal „Sf. Stelian”
Grădiniţa cu program prelungit „Tudor buget local
Vladimirescu”

349
Grădiniţa cu program prelungit „Petrache buget local
Poenaru”
Grădiniţa cu program prelungit „Căsuța cu buget local
Povești”
Grădiniţa cu program prelungit „Floarea buget local
Soarelui”
Creșterea calității infrastructurii
Municipiul POR 2014-2020, Axa educaţie,
252. educaționale la Colegiul Tehnic de Industrie 350.000 € PROIECT 2017-2023 O III OS 3.1
Craiova 4, OP 4.5, buget local cultură şi sport
Alimentară, Craiova
253. educaționale la Liceul Tehnologic de 250.000 € PROIECT 2017-2023 O III OS 3.1
Transporturi Auto, Craiova
254. educaționale la Colegiul Tehnic „Costin D. 250.000 € PROIECT 2017-2023 O III OS 3.1
Nenitescu”, Craiova
255. educaționale la Liceul „Traian Vuia”, 250.000 € PROIECT 2017-2023 O III OS 3.1
Craiova
256. educaționale la Liceul Tehnologic Auto, 250.000 € PROIECT 2017-2023 O III OS 3.1
Craiova
257. educaționale la Colegiul Național Economic 250.000 € PROIECT 2017-2023 O III OS 3.1
„Gheorghe Chițu”, Craiova

350
258. educaționale la Colegiul Tehnic Energetic, 250.000 € PROIECT 2017-2023 O III OS 3.1
Craiova
259. educaționale la Colegiul Tehnic de Arte și 250.000 € PROIECT 2017-2023 O III OS 3.1
Meserii „Constantin Brâncuși”, Craiova
260. educaționale la Colegiul „Ștefan Odobleja”, 250.000 € PROIECT 2017-2023 O III OS 3.1
Craiova
261. educaționale la Liceul Tehnologic 250.000 € PROIECT 2017-2023 O III OS 3.1
Transporturi Căi Ferate, Craiova
Reabilitare, modernizare și dotare POR 2014-2020, Axa
infrastructură Ambulatoriu Spitalului Clinic Municipiul 8, buget local, PROPUNERE
262. 1.000.000 € 2017-2023 sănătate O III OS 3.1
Craiova fonduri PROIECT
Municipal Filantropia Craiova guvernamentale
3.2. Dezvoltarea serviciilor educaționale, medicale, sociale și administrative prin înființarea de noi centre, extinderea ofertei de servicii existente și asigurarea accesului
resurselor umane la formare profesională continuă într-un orizont de timp mediu, până în anul 2023
Obținerea de informație și know-how, de

sprijin logistic pentru proiecte în curs sau spații verzi,
Buget local, fonduri mediu și
263. viitoare prin participarea la rețele sau ZMC 400.000,00 €
europene
PROIECT 2017-2023
eficiență
O III. OS 3.2.
platformele de comunicare și interacțiune energetică
specializate, instituite la nivel european
PNDR 2014 -2020,
Construire After school, comuna Cârcea, Comuna educație,
264. 222.222,22 € Buget local, fonduri PROIECT 2016-2020 O III. OS 3.2.
județul Dolj Cârcea cultură și sport
guvernamentale
POR 2014 - 2020, Axa

4, PI 10(a), OS 4.4,
Reabilitare Grup Școlar ICM George Bibescu Municipiul PROPUNERE educație,
265. 500.000,00 € fonduri 2017-2023 O III. OS 3.2.
Craiova ca școală de arte și meserii Craiova PROIECT cultură și sport
guvernamentale,
buget local
Reabilitare și extindere corp C1 cu spații de POR 2014 - 2020, Axa
4, PI 10(a), OS 4.4,
învățământ, grădinița cu program normal (o Municipiul PROPUNERE educație,
266. 500.000,00 € fonduri 2017-2023 O III. OS 3.2.
grupă) și grupuri sanitare – Școala nr. 27 Craiova guvernamentale,
PROIECT cultură și sport
Popoveni buget local

351
POR 2014-2020, Axa
3, PI 3., PI 3.1, OS
Reabilitare și modernizare Centru Municipiul PROPUNERE educație,
267. 500.000,00 € 3.1 B, fonduri 2017-2023 O III. OS 3.2.
Recuperare Lunca, Bd. Știrbei Vodă, nr. 106 Craiova guvernamentale,
PROIECT cultură și sport
buget local
PNDR 2014-2020,
fonduri
Construire Cămin de Bătrâni în Comuna Comuna guvernamentale, alte protecție
268. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.2.
Breasta Breasta fonduri socială
nerambursabile,
buget local
POR 2014 - 2020 PI

8.1, PNDR 2014-
Extinderea sistemului de protecție socială Comuna protecție
269. 1.000.000,00 € 2020, buget local, PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.2.
(copii și bătrâni) în Comuna Ghercești Ghercești socială
alte fonduri
nerambursabile
Înființare centru social pentru persoane Orașul POR 2014-2020 PI protecție

270. 700.000,00 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.2.
vârstnice în Orașul Segarcea Segarcea 8.1/8.3, alte fonduri socială
Construirea unui centru social pentru Comuna POR 2014-2020, PI protecție

271. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.2.
îngrijire bătrâni Mischii 8.3 socială
POR 2014-2020, Axa

Construcție, amenajare și dotare creșă în Orașul 10, PI 10.1, fonduri educație,
272. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.2.
Orașul Segarcea Segarcea guvernamentale, cultură și sport
buget local
Amenajarea și dotarea unui centru de joaca Fonduri europene,

Comuna educație,
273. și de creșe pentru copii la nivelul comunei 700.000,00 € buget local, fonduri PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.2.
Ișalnița guvernamentale
cultură și sport
Ișalnița, județul Dolj

352
Îmbunătățirea capacității de planificare POCA / Programul
strategică și bugetară a administrațiilor Operațional
274. ADI ZMC 800.000,00 €
Cooperare Teritorială
publice locale din Zona Metropolitană
Craiova Europeană
Primăria
Municipiului
Craiova -
Centru de zi și pentru dezvoltarea Direcția Fonduri europene/ protecție
275. 3.000.000,00 € PROIECT 2017-2019 O III. OS 3.2.
deprinderilor pentru o viață independenta Administrație fonduri locale socială
Publică și
Asistență
Socială
Primăria
Municipiului
Craiova -
Centru social pentru depozitare și Direcția Fonduri europene/ protecție
276. 3.000.000,00 € PROIECT 2017-2019 O III. OS 3.2.
distribuire produse alimentare Administrație fonduri locale socială
Publică și
Asistență
Socială
Primăria
Municipiului
Craiova -
Centru multifuncțional pentru toate Direcția Fonduri europene/ protecție
277. 3.000.000,00 € PROIECT 2017-2019 O III. OS 3.2.
categoriile de persoane defavorizate Administrație fonduri locale socială
Publică și
Asistență
Socială
Primăria
Municipiului
Craiova -
Direcția Fonduri europene/ protecție
278. Centru de și pentru consiliere familială 3.000.000,00 €
fonduri locale
PROIECT 2017-2019
socială
O III. OS 3.2.
Administrație
Publică și
Asistență
Socială

353
Primăria
Municipiului
Craiova -
Centru rezidențial pentru victimele
279. violentei in familie și a traficului de 3.000.000,00 € PROIECT 2017-2019 O III. OS 3.2.
Administrație fonduri locale socială
persoane
Publică și
Asistență
Socială
Primăria
Municipiului
Craiova -
Centru de și pentru vârstnicii cu venituri Direcția Fonduri europene/ protecție
280. 3.000.000,00 € PROIECT 2017-2019 O III. OS 3.2.
reduse din municipiul Craiova Administrație fonduri locale socială
Publică și
Asistență
Socială
Primăria
Municipiului
Craiova -
Centru rezidențial pentru persoanele cu Direcția Fonduri europene/ protecție
281. 3.000.000,00 € PROIECT 2017-2019 O III. OS 3.2.
tulburări de spectrul autist Administrație fonduri locale socială
Publică și
Asistență
Socială
Primăria
Municipiului
Craiova -
282. Centru de suport și recuperare pentru copii 3.000.000,00 €
fonduri locale
PROIECT 2017-2019
socială
O III. OS 3.2.
Administrație
Publică și
Asistență
Socială
Primăria
Municipiului
Craiova - Fonduri europene/ protecție
283. Centru de tip respiro 3.000.000,00 €
fonduri locale
PROIECT 2017-2019
socială
O III. OS 3.2.
Direcția
Administrație
Publică și

354
Asistență
Socială
Primăria
Municipiului
Craiova -
Extinderea capacității centrului social de
284. urgenta pentru persoane fără adăpost SF. 2.500.000,00 €
fonduri locale
PROIECT 2017-2019
socială
O III. OS 3.2.
Administrație
VASILE din municipiul Craiova
Publică și
Asistență
Socială
Comuna
POR 2014 - 2020, PI protecție
285. Construire și dotare complex social Vârvoru de 2.000.000,00 €
8.1
PROIECT 2017-2019
socială
O III. OS 3.2.
Jos
Coordonarea și sprijinirea modernizării Programul INTERREG
UAT Județul
286. serviciilor publice de sănătate din regiunea 750.000,00 € VA Romania Bulgaria PROIECT 2017-2023 sănătate O III. OS 3.2.
Dolj 2014-2020
Dolj-Vratsa
Coordonarea și sprijinirea modernizării Programul INTERREG

UAT Județul
287. serviciilor publice de sănătate din regiunea 750.000,00 € VA Romania Bulgaria PROIECT 2017-2023 sănătate O III. OS 3.2.
Dolj 2014-2020
Dolj-Vidin
POR 2014-2020, Axa

Modernizare cantină Liceul Tehnologic 10, PI 10.1,PNDR
Comuna educație,
288. Constantin Ianculescu, comuna Cârcea, 222.222,22 € 2014 -2020, buget PROIECT 2017-2020
cultură și sport
O III. OS 3.2.
județul Dolj
guvernamentale
Sistem electronic interoperabil centralizat

(crearea unei baze de date comune, care să
Primăria
asigure culegerea de informații de la toate Fonduri europene,
289. Municipiului 1.000.000,00 €
buget local
compartimentele funcționale ale primăriei,
Craiova
cât și de la serviciile publice/ regii aflate
sub tutela CL Craiova)

355
Dezvoltarea TIC în serviciile publice prin
creșterea și dezvoltarea de produse și POCA / Programul
Operațional
290. servicii tip "e-servicii" în vederea ZMC 1.000.000,00 €
eficientizării transferului de date și Europeană
informații
3.3. Diminuarea disparităților economico-sociale dintre localitățile componente ale ZFU prin implementarea unui proiect pilot în domeniul economiei sociale, precum și
prin stimularea investițiilor publice și private în localitățile defavorizate, susținute prin accesarea de programe europene și guvernamentale, într-un orizont de timp mediu,
Promovarea incluziunii sociale și POR 2014 - 2020, Axa

4, P.I. 9(b), OS 4.3; protecție
combaterea sărăciei in comunitățile UAT Craiova 4.000.000,00 €
Bugetul local; Alte
PROIECT 2019-2020
socială
O III. OS 3.3.
defavorizate din municipiul Craiova surse
291. 1.000.000 €
Faza I
1.200.000 €
Faza II
850.000 €
Faza III
Faza IV 950.000 €
Fonduri
Module de locuit pentru persoanele Comuna guvernamentale, protecție
292. 3.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.3.
defavorizate în comuna Ișalnița județul Dolj Ișalnița buget local, alte socială
fonduri
sprijinirea
293. Proiect-pilot în domeniul economiei sociale ADI ZMC 500.000,00 € POCU 2014-2020 PROIECT 2017-2023
economiei
O III. OS 3.3.
Proactivitate și inovație în furnizarea
serviciilor sociale integrate pentru POCU 2014-2020, Axa protecție
294. Global Help 300.000 €
4
PROIECT 2017-2023
socială
O III. OS 3.3.
persoane vârstnice din comunitate
„Să crești mare! – proiect de dezvoltarea

abilităților de viață independentă pentru Asociația POCU 2014-2020, Axa protecție
295. 300.000 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.3.
copii din grupuri sociale dezavantajate” Vasilianda 4 socială

356
4. CREAREA CONDIȚIILOR NECESARE DEZVOLTĂRII DEMOGRAFICE A ZONEI, PRIN CORELAREA CERERII CU OFERTA DE MUNCĂ ȘI ASIGURAREA CONDIȚIILOR UNUI TRAI DECENT
4.1. Oferirea de facilități de dezvoltare sustenabilă a forței de muncă prin crearea de programe locale sau accesarea de programe europene/guvernamentale pentru formare
profesională și oferirea de stimulente pentru angajarea și menținerea tinerilor de tipul ajutoarelor de minimis, scutirilor de impozite, până în anul 2023
Îmbunătățirea capacității de adaptare la

condițiile pieței forței de muncă a sprijinirea
296. ADI ZMC 1.500.000,00 € POCU 2014-2020 PROIECT 2017-2023
economiei
O IV. OS 4.1.
resurselor umane din Zona Metropolitană
Craiova
4.2. Modernizarea urbană a zonelor locuibile prin creșterea suprafețelor spațiilor verzi în zonele urbane și periurbane, extinderea iluminatului public metropolitan, amenajarea
a minim 5 parcuri tematice, introducerea unui sistem de monitorizare video în spațiile publice, precum și prin construirea a 5 parcări/garaje colective pentru zonele rezidențiale
infrastructură
Actualizare Plan Urbanistic General, Primăria
297. 1.643.842,94 € Bugetul local PROIECT 2017-2018 și servicii de O IV. OS 4.2.
municipiul Craiova Craiova transport
infrastructură
Registrul Local al Spațiilor Verzi din Primăria
298. 15.000,00 € Bugetul local PROIECT 2017-2018 și servicii de O IV. OS 4.2.
intravilanul municipiului Craiova Craiova transport
Actualizare Plan Urbanistic General, Comuna

299. 37.777,78 € Buget local PROIECT 2016-2020 servicii publice O IV. OS 4.2.
comuna Cârcea, județul Dolj Cârcea
Parcări/ garaje colective în cartiere infrastructură

Primăria Buget local, PPP, alte
300. (rezidențiale): Craiovița Nouă - ETAPA 1 17.565.500,00 € PROIECT 2019-2023 și servicii de O IV. OS 4.2.
Craiova surse de finanțare
transport
(PMUD 5.1.1.5)

301. (rezidențiale): Craiovița Nouă - ETAPA 2 21.049.800,00 €
surse de finanțare
PROIECT 2024-2030 și servicii de O IV. OS 4.2.
Craiova transport
(PMUD 5.1.1.10)

357
infrastructură
Parcări/ garaje colective în cartiere Primăria Buget local, PPP, alte
302. 8.062.600,00 € PROIECT 2024-2030 și servicii de O IV. OS 4.2.
(rezidențiale): 1 Mai (PMUD 5.1.1.11) Craiova surse de finanțare
transport

303. (rezidențiale): Eroilor/Valea Roșie (PMUD 3.606.200,00 € PROIECT 2019-2023 și servicii de O IV. OS 4.2.
transport
5.1.1.12)

304. (rezidențiale): în zona str. Ștefan cel Mare 2.514.200,00 €
surse de finanțare
PROIECT 2019-2023 și servicii de O IV. OS 4.2.
Craiova transport
(PMUD 5.1.1.4)
POR 2014-2020 Axa 3,
PI 3.2,
Îmbunătățire amenajare/Iluminat treceri Primăria rețele tehnico-
305. 87.400,00 € Buget local, PROIECT 2016-2023 O IV. OS 4.2.
pietoni, Ișalnița (PMUD 4.1.2.16) Ișalnița edilitare
Alte surse de
finanțare
POR 2014-2020 3.1 C

/ alte fonduri rețele tehnico-
306. Iluminat Public Metropolitan ADI ZMC 2.500.000,00 €
europene, buget
PROIECT 2017-2023
edilitare
O IV. OS 4.2.
local
PNDR 2014-2020,
Modernizare iluminat public, comuna Comuna rețele tehnico-
307. 177.777,78 € buget local, fonduri PROIECT 2016-2020 O IV. OS 4.2.
Cârcea, județul Dolj Cârcea guvernamentale
edilitare
Modernizarea și extinderea iluminatului Municipiul POR 2014 -2020 PI 3.1 rețele tehnico-
308. 5.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.2.
public în Municipiul Craiova Craiova C edilitare
Comuna
Reabilitare rețele de iluminat public în Buget local, fonduri rețele tehnico-
309. Vârvoru de 800.000,00 €
guvernamentale
PROIECT 2017-2023
edilitare
O IV. OS 4.2.
comuna Vârvoru de Jos
Jos

358
Fonduri
Reabilitarea și extinderea rețelei de Comuna guvernamentale, rețele tehnico-
310. 800.000,00 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.2.
iluminat public Ișalnița buget local, fonduri edilitare
europene
Realizare sistem monitorizare video în Comuna

311. 500.000,00 € PNDR 2014-2020 PROIECT 2017-2023 servicii publice O IV. OS 4.2.
Comuna Breasta Breasta
Realizare sistem de monitorizare în comuna Comuna

312. 500.000,00 € PNDR 2014-2020 PROIECT 2017-2023 servicii publice O IV. OS 4.2.
Mischii Mischii
Primăria
Supraveghere intrări în mun. Craiova prin
313. Municipiului 7.000,00 € Buget local PROIECT 2017-2018 servicii publice O IV. OS 4.2.
camere video (S.F.)
Craiova
Creșterea siguranței în spatiile publice prin

Primăria
montarea de camere video în locuri publice Buget local, Alte
314. Municipiului 1.000.000,00 €
fonduri
PROIECT 2018-2019 servicii publice O IV. OS 4.2.
(Grădini, parcuri, locuri de joacă, stații de
Craiova
călători)
Primăria
Reabilitare pod suspendat din Parcul Buget local, Alte
315. Municipiului 100.000,00 € PROIECT 2017-2019 servicii publice O IV. OS 4.2.
Nicolae Romanescu fonduri
Craiova
spații verzi,
Regenerarea urbană în municipiul Craiova Municipiul POR 2014-2020, Axa mediu și
316. 4.500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.2.
prin revitalizarea Zonei Balta Cernele Craiova 4, PI 6(e), OS 4.2. eficiență
energetică
spații verzi,
Regenerarea urbană în municipiul Craiova Municipiul POR 2014-2020, Axa mediu și
317. 4.500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.2.
prin revitalizarea Zonei Cornițoiu Craiova 4, PI 6(e), OS 4.2. eficiență
energetică

359
spații verzi,
Amenajare parc - strada Preot Tarineanu Comuna mediu și
318. 66.666,67 € Buget local PROIECT 2016-2020 O IV. OS 4.2.
Ion, comuna Cârcea, județul Dolj Cârcea eficiență
energetică
spații verzi,
Amenajare parc - zona Primărie, comuna Comuna mediu și
Cârcea, județul Dolj Cârcea eficiență
energetică
spații verzi,
Amenajare parc - zona Banu Maracine, Comuna mediu și
comuna Cârcea, județul Dolj Cârcea eficiență
energetică
Comuna educație,
321. Amenajare parc joaca copii, sat Calopăr 100.000,00 € PNDR 2014-2020 PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.2.
Calopăr cultură și sport
spații verzi,
Înființare parc peisagistic în Orașul Filiași, POR 2014-2020, Axa mediu și
322. Orașul Filiași 500.000,00 €
5, PI 5.2, buget local
PROIECT 2017-2023
eficiență
O IV. OS 4.2.
Județul Dolj
energetică
spații verzi,
Înființare de noi spații verzi în Orașul Orașul POR 2014-2020, Axa mediu și
323. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.2.
Segarcea Segarcea 5, PI 5.2, buget local eficiență
energetică
POR 2014-2020, Axa

spații verzi,
5, PI 5.1, alte fonduri
Reabilitarea Parcului „Domeniile Coroanei” Orașul mediu și
324. 1.500.000,00 € europene, buget PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.2.
Segarcea Segarcea eficiență
local, fonduri
energetică
guvernamentale
spații verzi,
Comuna mediu și
325. Realizare Centru Civic în Comuna Ișalnița 5.000.000,00 € PNDR 2014-2020 PROIECT 2017-2023
eficiență
O IV. OS 4.2.
Ișalnița
energetică
Buget local, POR spații verzi,
Creșterea suprafețelor de spații verzi în 2014-2020, Axa 5, PI mediu și
326. ZMC 5.000.000,00 €
5.2/ alte fonduri
PROIECT 2017-2023
eficiență
O IV. OS 4.2.
zonele urbane și periurbane
europene energetică
spații verzi,
Amenajarea și dotarea unui părculeț în Comuna mediu și
327. 50.000,00 € PNDR 2014-2020 PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.2.
comuna Predești Predești eficiență
energetică

360
Reabilitare fântâni pentru băut apă, de tip spații verzi,
Municipiul mediu și
328. cișmele (de perete): Purcarului, Popova, 50.000,00 € Buget local PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.2.
Craiova eficiență
Jianu energetică
4.3. Dezvoltarea rețelelor tehnico-edilitare și creșterea gradului de conectare a localităților ZFU la acestea până în anul 2023, astfel încât cel puțin 85% dintre locuințe să
beneficieze de echipare edilitară de calitate
POIM 2014-2020 3.2/

Modernizarea infrastructurii de captare, PNDR 2014-2020 7.2,
rețele tehnico-
329. transport și distribuție a apei potabile, de ZMC 100.000.000,00 € fonduri PROIECT 2017-2023
edilitare
O IV. OS 4.3.
canalizare și epurare a apei reziduale guvernamentale,
buget local
PNDR 2014 -2020,

Sistem de alimentare cu apă potabilă și Comuna Submăsura 7.2, Buget rețele tehnico-
330. 2.009.672,00 € PROIECT 2015-2017 O IV. OS 4.3.
sistem de canalizare - zona Banu Maracine Cârcea local, fonduri edilitare
guvernamentale
PNDR 2014 -2020,

331. 2.000.000,00 € PROIECT 2016-2020 O IV. OS 4.3.
sistem de canalizare - zona Pelendava Cârcea local, fonduri edilitare
guvernamentale
PNDR 2014 -2020,

332. 2.000.000,00 € PROIECT 2016-2020 O IV. OS 4.3.
sistem de canalizare - zona Metro Cârcea local, fonduri edilitare
guvernamentale
Extindere rețea electrică, comuna Cârcea, Comuna rețele tehnico-

județul Dolj Cârcea edilitare
Extindere rețea electrică zona Metro, Comuna rețele tehnico-
comuna Cârcea, județul Dolj Cârcea edilitare
Alimentare cu apa și rețea de canalizare în
Comuna PNDR 2014-2020, rețele tehnico-
335. satele Rosieni, Valea Lungului și Obedin din 2.000.000,00 €
Măsura 7
PROIECT 2017-2023
edilitare
O IV. OS 4.3.
Breasta
Comuna Breasta

361
Alimentare cu apa în satele Gogosești și
336. Călinești și realizare canalizare + Stație de 2.000.000,00 €
Măsura 7
PROIECT 2017-2023
edilitare
O IV. OS 4.3.
Mischii
epurare în Comuna Mischii
Realizare sistem Canalizare sat Câmpeni, Comuna PNDR 2014-2020, rețele tehnico-
337. 2.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.3.
Comuna Pielești Pielești Măsura 7 edilitare
Comuna
Canalizare și alimentare cu apa în 6 sate din PNDR 2014-2020, rețele tehnico-
338. Coțofenii din 2.000.000,00 €
Măsura 7
PROIECT 2017-2023
edilitare
O IV. OS 4.3.
Comuna Coțofenii din Față.
Față
Realizare sistem de canalizare și alimentare
comuna PNDR 2014-2020, rețele tehnico-
339. cu apa în satele adiacente ale comunei 2.000.000,00 €
Măsura 7
PROIECT 2017-2023
edilitare
O IV. OS 4.3.
Ghercești
Ghercești
Realizare sistem de canalizare cu statie de comuna PNDR 2014-2020, rețele tehnico-
340. 2.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.3.
epurare în comuna Predești. Predești Măsura 7 edilitare
Alimentare cu apa și sistem de canalizare în Comuna PNDR 2014-2020, rețele tehnico-

341. 2.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.3.
satul Țuglui, Comuna Țuglui Țuglui Măsura 7 edilitare
Realizare sistem de canalizare Sitoaia, Comuna PNDR 2014-2020, rețele tehnico-

342. 2.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.3.
Almaj, Bigea și Mosneni în Comuna Almaj Almăj Măsura 7 edilitare
Sistem de canalizare pentru apa uzata
343. pentru satele Velești și Rupturile în Comuna 2.000.000,00 €
Măsura 7
PROIECT 2017-2023
edilitare
O IV. OS 4.3.
Murgași
Murgași
Amenajare canale (betonare) de colectare Comuna PNDL, buget rețele tehnico-

344. 1.777.777,78 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.3.
a apelor pluviale Murgași Național, buget local edilitare
Alimentare cu apă în sistem centralizat în Comuna PNDL, PNDR 2014- rețele tehnico-
345. 555.555,56 € SF 2017-2023 O IV. OS 4.3.
satele Murgași și Picăturile Murgași 2020 edilitare
Canalizare apă uzată și stație de epurare în

Comuna PNDL, PNDR 2014- rețele tehnico-
346. sistem centralizat în satele Balota de Sus, 1.222.222,22 € SF 2017-2023 O IV. OS 4.3.
Murgași 2020 edilitare
Gaia, Murgași, Picăturile
Sistem de canalizare și alimentare cu apa
347. Sat Caciulatu, sat Terpezița și sat Lazu 2.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.3.
Terpezița Măsura 7 edilitare
Comuna Terpezița

362
Extindere sistem de alimentare cu apă și
Comuna
canalizare în satele Criva, Vîrvoru și PNDR 2014-2020, rețele tehnico-
348. Vârvoru de 1.500.000,00 €
Măsura 7
PROIECT 2017-2023
edilitare
O IV. OS 4.3.
Ciutura, comuna Vîrvoru de Jos, județul
Jos
Dolj
Realizare sistem canalizare cu stație de Coțofenii din PNDR 2014-2020, rețele tehnico-
349. 1.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.3.
epurare în comuna Coțofenii din Față Față Măsura 7 edilitare
PNDR 2014-2020
Realizare sistem de canalizare în satul Comuna Submăsura 7.2, buget rețele tehnico-
350. 1.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.3.
Brădești, Comuna Brădești Brădești local, fonduri edilitare
guvernamentale
Fonduri
Municipiul guvernamentale, turism și
351. Reabilitare castel de apă (zona Facai) 500.000,00 €
buget local, fonduri
PROIECT 2017-2023
agrement
O IV. OS 4.3.
Craiova
europene
PNDR 2014-2020
Extindere rețea de distribuție a gazelor Comuna Submăsura 7.2, buget rețele tehnico-
352. 1.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.3.
naturale în Comuna Brădești Brădești local, fonduri edilitare
guvernamentale
Proiecte de extindere alimentare cu apa

potabilă și evacuare apa uzata în: Segarcea, Orașul PNDR, SUBMĂSURA rețele tehnico-
353. 111.111,11 € SF 2017-2023 O IV. OS 4.3.
Cerat (Apă, Canalizare), Lipovu Segarcea 7.2 edilitare
(Canalizare)
Proiecte de extindere alimentare cu apă
potabilă și evacuare apă uzată în: Craiova
(extindere apă, canalizare), Breasta
Craiova,
(extindere apă, canalizare), Bucovăț PNDR 2014-2020 7.2 /
Breasta,
(canalizare), Podari (extindere apă, POIM 2014-2020 3.2, rețele tehnico-
354. Bucovăț, 369.437,33 €
buget Național, buget
SF 2017-2023
edilitare
O IV. OS 4.3.
canalizare), Malu Mare (apă, canalizare
Podari, Malu local
Selgros), Cârcea (apă zona Ford, canalizare
Mare, Cârcea
Cârcea și zona Ford) și Aducțiune noua
Izvarna și reabilitare aducțiune existentă
Izvarna.

363
Proiecte de extindere alimentare cu apă Comuna
potabilă și evacuare apă uzată în: Coșoveni, rețele tehnico-
355. 14.833.333,33 € PNDR SUBMĂSURA 7.2 SF 2017-2023 O IV. OS 4.3.
Coșoveni,Leu (extinderi apă, canalizare), Leu, edilitare
Castranova (Canalizare) Castranova
Comuna
potabilă și evacuare apă uzată în: Pielești
Pielești, rețele tehnico-
356. (Canalizare), Ghercești (extinderi apă, 246.291,56 € PNDR SUBMĂSURA 7.2 SF 2017-2023
edilitare
O IV. OS 4.3.
Ghercești,
canalizare), Mischii (extinderi apă,
Mischii
canalizare)
comuna
potabilă și evacuare apă uzată în: Coțofenii
Coțofenii din rețele tehnico-
357. din Față (Canalizare), Almăj (Apă, 7.911.111,11 € PNDR SUBMĂSURA 7.2 SF 2017-2023 O IV. OS 4.3.
Față, Almăj, edilitare
Canalizare), Brădești (extinderi apă,
Brădești
canalizare)
Comuna
Proiecte de extindere alimentare cu apă Predești,
potabilă și evacuare apă uzată în: Predești Plesoi,
rețele tehnico-
358. (Canalizare), Pleșoi (Apă, Canalizare), Brabova, 19.777.777,78 € PNDR SUBMĂSURA 7.2 SF 2016-2018
edilitare
O IV. OS 4.3.
Brabova (Apă, Canalizare), Seaca de Pădure Seaca de
(Apă, Canalizare), Carpen (Apă, Canalizare) Pădure,
Carpen
Comuna
Reabilitare rețele de iluminat public în rețele tehnico-
359. Vârvoru de 1.000.000,00 € Bugetul local Proiect 2017-2019
edilitare
O IV. OS 4.3.
comuna Vîrvoru de Jos
Jos
5. AFIRMAREA IDENTITĂȚII TURISTICE A ZFU PRIN VALORIFICAREA ȘI PROMOVAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ȘI NATURAL
5.1. Reabilitarea/modernizarea și amenajarea a minim 5 obiective ce aparțin patrimoniului cultural-istoric din ZFU până în anul 2023
POR 2014 -2020, Axa

Creșterea condițiilor pentru protecția și 5, PI 5.1/ alte
UAT Județul turism și
360. expunerea patrimoniului cultural al 1.500.000,00 € fonduri europene, PROIECT 2017-2023
agrement
O V. OS 5.1.
Dolj buget Național, buget
Muzeului de Artă Craiova
local

364
POR 2014 -2020, Axa
Amenajarea secției expoziționale la Secția 5, PI 5.1/ alte
361. de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei 5.000.000,00 € fonduri europene, PROIECT 2017-2023
agrement
O V. OS 5.1.
Craiova (I)
local
POR 2014 -2020, Axa

Amenajarea secției expoziționale la Secția 5, PI 5.1/ alte
362. de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei 5.000.000,00 € fonduri europene, PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.1.
agrement
Craiova (II)
local
POR 2014-2020, Axa

3, PI 3.1 B /5.1,
Reabilitare și consolidare sediu Ansamblul Municipiul educație,
363. 1.500.000,00 € fonduri PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.1.
Maria Tanase (str. Crisului, nr.9) Craiova guvernamentale,
cultură și sport
buget local
Realizare împrejmuire metalică și

Comuna PNDR 2014-2020/ turism și
364. amplasare panou semnalizare la situl 300.000,00 €
POR 2014-2020
PROIECT 2017-2023
agrement
O V. OS 5.1.
Terpezița
arheologic "La mese" în Comuna Terpezița

dezvoltarea patrimoniului natural și Municipiul 5, PI 5.1/ Axa PROPUNERE educaţie,
365. 4.000.000,00 € 2017-2023 O V. OS 5.1.
cultural – Casa Rusănescu (Casa Craiova 5/5.1/SUERD/1, PROIECT cultură şi sport
Căsătoriilor) buget local

dezvoltarea patrimoniului natural și Municipiul 5, PI 5.1/ Axa educaţie,
366. 2.000.000 € PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.4.
cultural – „Casa”, Str. Romain Rolland, nr. Craiova 5/5.1/SUERD/1, cultură şi sport
8 buget local

365
5.2. Diversificarea ofertei culturale prin crearea de evenimente/acțiuni culturale, promovarea valorilor culturale locale și asigurarea infrastructurii necesare realizării de
activități culturale prin construirea a 4 clădiri noi până în anul 2023
PNDR 2014-2020
Construcție Casa de Cultură în comuna Comuna Submăsura 7.6, buget educație,
367. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.2.
Ișalnița județul Dolj Ișalnița local, fonduri cultură și sport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
Reabilitare și dotare Cămin Cultural Comuna Submăsura 7.6, buget educație,
368. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.2.
Bucovăț Bucovăț local, fonduri cultură și sport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
Reabilitare și dotare Cămin Cultural în Comuna Submăsura 7.6, buget educație,
369. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.2.
Comuna Țuglui Țuglui local, fonduri cultură și sport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
Comuna Submăsura 7.6, buget educație,
370. Dotare Cămin Cultural în Comuna Almăj 500.000,00 €
local, fonduri
PROIECT 2017-2023
cultură și sport
O V. OS 5.2.
Almăj
guvernamentale
PNDR 2014-2020
Construire Cămin Cultural Sat Bușteni, Comuna Submăsura 7.6, buget educație,
371. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.2.
Comuna Murgași Murgași local, fonduri cultură și sport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
comuna Submăsura 7.6, buget educație,
372. Construire Cămin Cultural în satul Calopăr 500.000,00 €
local, fonduri
PROIECT 2017-2023
cultură și sport
O V. OS 5.2.
Calopăr
guvernamentale
PNDR 2014-2020
Reabilitare și modernizare cămin cultural comuna Submăsura 7.6, buget educație,
373. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.2.
sat Sălcuța Calopăr local, fonduri cultură și sport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
Reabilitare Cămin Cultural în Comuna Coțofenii din Submăsura 7.6, buget educație,
374. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.2.
Coțofenii din Față Față local, fonduri cultură și sport
guvernamentale
Programul
Operațional Regional
Promovarea valorilor culturale ale Zonei / Programul turism și
375. ADI ZMC 300.000,00 € PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.2.
Metropolitane Craiova Operațional agrement
Europeană

366
5.3. Diversificarea ofertei de agrement prin crearea de noi facilități de petrecere a timpului liber, inclusiv prin înființarea a 5 baze sportive, care să atragă cetățenii ZFU
și turiștii, având un orizont de timp mediu, până în anul 2023
Comuna turism și
376. Construire Amfiteatru în Comuna Ișalnița 3.000.000,00 € PNDR 2014-2020 PROIECT 2017-2023
agrement
O V. OS 5.3.
Ișalnița
buget local, buget
Înființarea unei zone de agrement în Orașul Orașul turism și
377. 5.000.000,00 € Național, fonduri PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.3.
Segarcea Segarcea europene
agrement
Fonduri
Amenajare zonă de agrement și sport, Comuna turism și
378. 1.000.000,00 € guvernamentale, PROIECT 2017-2020 O V. OS 5.3.
comuna Cârcea, județul Dolj Cârcea agrement
buget local
Amenajare baltă naturală, comuna Cârcea, Comuna Fonduri europene, turism și
379. 188.888,89 € PROIECT 2017-2020 O V. OS 5.3.
județul Dolj Cârcea Buget local agrement
Fonduri
Construirea unui complex turistic și de Comuna guvernamentale, turism și
380. 3.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.3.
agrement în comuna Ișalnița, județul Dolj Ișalnița buget local, fonduri agrement
europene
Fonduri
Stadion de atletism cu capacitate de peste Municipiul guvernamentale, turism și
381. 2.500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.3.
5000 de locuri în municipiul Craiova Craiova buget local, fonduri agrement
europene
Fonduri europene,
Orașul educație,
382. Construire teren de sport 300.000,00 € buget local, fonduri PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.3.
Segarcea guvernamentale
cultură și sport
PNDR 2014-2020,
Comuna Fonduri europene, educație,
383. Construire Sală de sport în Comuna Bucovăț 800.000,00 €
fonduri
PROIECT 2017-2023
cultură și sport
O V. OS 5.3.
Bucovăț
guvernamentale
PNDR 2014-2020,
Comuna fonduri europene, educație,
384. Construire Sală de sport în Comuna Ișalnița 800.000,00 €
fonduri
PROIECT 2017-2023
cultură și sport
O V. OS 5.3.
Ișalnița
guvernamentale
PNDL, Buget local,

Comuna educație,
385. Amenajare bază sportivă în satul Gaia 333.333,33 € fonduri PROIECT 2017-2023
cultură și sport
O V. OS 5.3.
Murgași guvernamentale
Comuna educație,
386. Amenajare bază sportivă 500.000,00 € PNDR 2014-2020 PROIECT 2017-2023
cultură și sport
O V. OS 5.3.
Predești

367
Comuna
Construire și amenajare complex turistic și Buget local, fonduri turism și
387. Vârvoru de 5.000.000,00 € O V. OS 5.3.
de agrement guvernamentale agrement
Jos
PNDR 2014-2020,
Construire sală de sport și amenajare teren, Comuna educație,
388. 333.333,33 € buget local, fonduri PROIECT 2016-2020 O V. OS 5.3.
comuna Cârcea, județul Dolj Cârcea cultură și sport
guvernamentale
5.4. Promovarea și valorificarea patrimoniului cultural și natural prin restaurarea, dotarea și promovarea turistică a minim 3 obiective și introducerea acestora în circuitul
turistic regional sau național până în anul 2023, susținută prin furnizarea de servicii turistice de calitate
Realizarea unui parc arheologic în situl de PNDR 2014-2020

Comuna Submăsura 7.6, buget PROPUNERE turism și
389. la Răcari, comuna Brădești, Județul Dolj, ca 500.000,00 €
local, fonduri PROIECT
2017-2023
agrement
O V. OS 5.4.
Brădești
punct turistic guvernamentale
Valorificarea durabilă a monumentului

istoric Casa Dianu din localitatea Craiova,
UAT Județul POR 2014 -2020, Axa turism și
390. județul Dolj prin crearea unui Muzeu al 5.000.000,00 €
5, PI 5.1.
PROIECT 2017-2023
agrement
O V. OS 5.4.
Dolj
Cărții Exilului Romanesc și introducerea
acestuia in circuitul turistic
Restaurarea, dotarea și promovarea POR 2014 -2020, Axa

391. turistică a monumentului istoric „Casa 1.500.000,00 € 5, PI 5.1. / fonduri PROIECT 2017-2023
agrement
O V. OS 5.4.
Dolj proprii
Chiuchiu Beșa - Palada” din mun. Craiova
Restaurarea, promovarea și integrarea POR 2014 -2020, Axa

5, PI 5.1/ alte
Casei Memoriale „Elena Farago” din UAT Județul turism și
392. 1.500.000,00 € fonduri europene, PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.4.
Craiova, județul Dolj, în circuitul urban și Dolj agrement
buget Național, buget
regional local
Conservarea, protejarea, promovarea și

dezvoltarea patrimoniului natural și POR 2014 -2020, Axa
Municipiul 5, PI 5.1/ 2 și PI 5.1/ turism și
393. cultural – „CASA BANCOV”, Strada 3.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.4.
Craiova SUERD/1 agrement
Kogălniceanu Mihail, nr. 12, Cod LMI DJ-II- Buget local
m-B-08028

368
6. CREȘTEREA CALITĂȚII FACTORILOR DE MEDIU ȘI ASIGURAREA UNUI CLIMAT FAVORABIL LOCUIRII
6.1. Creșterea eficienței energetice la nivelul ZFU prin măsuri integrate ce vizează reducerea consumului de energie și creșterea ponderii energiei provenite din surse
regenerabile, având un orizont de timp mediu, până în 2023
Îmbunătățirea performanței energetice a spații verzi,

POR 2014-2020, Axa
clădirilor publice prin modernizarea mediu și
394. ZMC 20.000.000,00 € 3, 3.1 B/ alte fonduri PROIECT 2017-2023
eficiență
O VI. OS 6.1.
energetică sustenabilă a anvelopei și europene
sistemelor tehnice ale acestora energetică
Creșterea eficienței energetice a clădirilor spații verzi,

POR 2014-2020 Axa 3,
Municipiul PROPUNERE mediu și
395. publice și blocurilor de locuințe din 10.000.000,00 € PI 3.1 / alte fonduri 2017-2023 O VI. OS 6.1.
Craiova europene
PROIECT eficiență
municipiul Craiova energetică
Comuna spații verzi,
Creșterea eficienței energetice prin POR 2014-2020, Axa mediu și
396. Vârvoru de 1.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O VI. OS 6.1.
reabilitarea clădirilor publice 3, PI 3.1. B eficiență
Jos energetică
Dezvoltarea parteneriatelor public - privat spații verzi,
mediu și
397. pentru finanțarea/realizarea măsurilor de ZMC 200.000,00 € Buget local PROIECT 2017-2023
eficiență
O VI. OS 6.1.
îmbunătățire a eficienței energetice energetică
Creșterea nivelului și gradului de informare

și pregătire, a culturii manageriale și POCU 2014-2020/ spații verzi,
alte fonduri mediu și
398. organizaționale (dezvoltarea capitalului ZMC 200.000,00 €
europene, buget
PROIECT 2017-2023
eficiență
O VI. OS 6.1.
uman), în domeniul managementului Național, buget local energetică
energetic și utilizării surselor regenerabile
Creșterea eficientei energetice, a spații verzi,

rezistentei și stabilității la clădirea publica UAT Județul POR 2014-2020, Axa mediu și
399. 4.500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O VI. OS 6.1.
a Clinicii de oncologie și a Clinicii de Dolj 3, PI 3.1. B eficiență
dermatologie din cadrul SCJU Craiova energetică

UAT Județul POR 2014-2020, Axa mediu și
400. rezistentei și stabilității la clădirea publica 1.000.000,00 €
3, PI 3.1. B
PROIECT 2017-2023
eficiență
O VI. OS 6.1.
Dolj
a Spitalului de pneumoftiziologie Leamna energetică
Creșterea eficienței energetice, a spații verzi,
rezistenței și stabilității la clădirile publice UAT Județul POR 2014-2020, Axa mediu și
401. 4.500.000,00 € PROIECT 2016-2023 O VI. OS 6.1.
situate în str. Ludwig van Beethoven, nr. 2, Dolj 3, PI 3.1. B eficiență
Craiova, județul Dolj energetică

369
rezistentei și stabilității la clădirea publica UAT Județul POR 2014-2020, Axa mediu și
402. 1.500.000,00 € PROIECT 2016-2023 O VI. OS 6.1.
a Institutului de Medicina Legala, str. V. Dolj 3, PI 3.1. B eficiență
Alecsandri, nr.20, Craiova energetică
Creșterea eficienței energetice, a spații verzi,
rezistenței și stabilității la clădirea publică UAT Județul POR 2014-2020, Axa mediu și
403. 1.300.000,00 € PROIECT 2016-2023 O VI. OS 6.1.
școala de Arte și Meserii Cornești, Corp A+E, Dolj 3, PI 3.1. B eficiență
str. Jietului nr. 19-21 Craiova energetică
Îmbunătățirea performanței energetice a
anvelopei și instalațiilor clădirilor spații verzi,
POR 2014-2020, Axa mediu și
404. rezidențiale (apartamente, clădiri ZMC 3.000.000,00 €
3, 3.1 A, buget local
PROIECT 2017-2023
eficiență
O VI. OS 6.1.
individuale), prin modernizare energetică energetică
sustenabilă.
Îmbunătățirea sistemului de control, reglaj POR 2014-2020, Axa spații verzi,

3, PI 3.1 B/ fonduri mediu și
405. și monitorizare a consumului de energie la ZMC 2.500.000,00 €
europene, buget
PROIECT 2017-2023
eficiență
O VI. OS 6.1.
nivelul consumatorului public Național, Buget local energetică
Valorificarea experienței ,,complementare" spații verzi,

Buget local, alte mediu și
406. în domeniul SRE și managementului ZMC 1.600.000,00 €
surse de finanțare
PROIECT 2017-2023
eficiență
O VI. OS 6.1.
energetic energetică
Îmbunătățirea eficienţei energetice în POR 2014 - 2020, Axa

creșe (creșa nr 4 - Anvelopare, instalație spații verzi,
3, P.I. 3.1 -
mediu și
407. termică, instalație electrică, creșa nr 6 - UAT Craiova 1.500.000,00 € operațiunea B; PROIECT 2018-2020
eficiență
O VI. OS 6.1.
Anvelopare, instalație termică, instalație Bugetul local; Alte
energetică
electrică, creșa nr. 8 - Anvelopare) surse
Creșterea eficienței energetice la clădirea POR 2014 - 2020, Axa

spații verzi,
3, P.I. 3.1 -
publică a Policlinicii Sportive Craiova UAT județul mediu și
408. 1.000.000,00 € operațiunea B; PROIECT 2017-2020 O VI. OS 6.1.
situată în Str. Aleea Voinicului, nr. 14, Dolj eficiență
Bugetul local; Alte
Craiova, Jud. Dolj energetică
surse

370
Reabilitare locuințe sociale (Str. Brestei nr.
257: 51 unități locative; Str. Motru nr. 1: 11
unități locative; Str. Râului nr. 42: 9 unități
locative; Drumul Apelor nr. 66: 90 unități Primăria
locative; Lucrări de consolidare, de izolații Municipiului
Bugetul local;
la acoperișul existent și lucrări care vor Craiova - protecție
409. 2.500.000,00 € Bugetul de Stat; PROIECT 2017-2020 O VI. OS 6.1.
genera creșterea eficienţei energetice a Serviciul socială
Fonduri comunitare
imobilelor; amenajarea de rețelele de Administrare
utilități (apă potabilă + canalizare) pe Locuințe
Drumul Apelor și lucrări de demolare pentru
corpurile de clădire aflate în stare avansată
de degradare)
publice din Municipiul Craiova aparținând POR 2014-2020, Axa
410. 200.000 € 3, OP 3.1 B, 3.1 B PROIECT 2017-2023 O VI. OS 6.1.
sectorului Educație, Liceul Traian Vuia, Craiova SUERD, buget local
eficiență
Craiova energetică

sectorului Educație, Liceul Tehnologic Craiova eficiență
SUERD, buget local
Transporturi Auto, Craiova energetică

sectorului Educație, Colegiul Național Ec. Craiova eficiență
SUERD, buget local
Gh. Chițu, Craiova energetică

sectorului Educație, Colegiul Tehnic de Craiova eficiență
SUERD, buget local
Industrie Alimentară, Craiova energetică

sectorului Educație, Colegiul Tehnic Costin Craiova eficiență
SUERD, buget local
Nenitescu, Craiova energetică

sectorului Educație, Colegiul Ștefan Craiova SUERD, buget local
eficiență
Odobleja, Craiova energetică

371
SUERD, buget local
Transporturi Căi Ferate, Craiova energetică

SUERD, buget local
Auto, Craiova energetică

sectorului Educație, Colegiul Tehnic Craiova eficiență
SUERD, buget local
Energetic, Craiova energetică
Creșterea eficienței energetice a clădirilor

Municipiul
419. sectorului Sănătate, Spitalul Clinic 1.500.000,00 € 3, OP 3.1 B, 3.1 B PROIECT 2017-2023 sănătate O VI. OS 6.1.
Craiova SUERD, buget local
Municipal Filantropia Craiova - Secția
Clinică Pediatrie
Creșterea eficienței energetice a clădirilor
Municipiul
420. sectorului Sănătate, Spitalul Clinic de Boli 1.500.000,00 € 3, OP 3.1 B, 3.1 B PROIECT 2017-2023 sănătate O VI. OS 6.1.
Craiova SUERD, buget local
Infecțioase și Pneumoftiziologie "Victor
Babeş" Craiova
6.2. Încurajarea utilizării transportului public și a celui nemotorizat prin crearea/modernizarea infrastructurii specifice și prin derularea de campanii de conștientizare și
informare, în orizontul de timp 2017-2030
Extindere infrastructură de transport public POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
421. electric în Cartierul Craiovița Nouă (PMUD 376.000,00 €
PROIECT 2019-2023 și servicii de O VI. OS 6.2.
Craiova transport
2.1.1.1) finanțare
Benzi dedicate de autobuz și măsuri de POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
422. prioritizare specifice transportului public cu 20.000,00 €
Craiova transport
autobuzul (PMUD 2.1.1.10) finanțare

372
Amenajarea unui nou terminal de călători în infrastructură
Primăria Buget local, Alte
423. zona de sud a municipiului Craiova (PMUD 3.194.000,00 € PROIECT 2019-2023 și servicii de O VI. OS 6.2.
transport
2.1.1.12)
Extindere infrastructura de transport public POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
424. electric în Cartierul Sărarilor (PMUD 328.100,00 €
Craiova transport
2.1.1.2) finanțare
Modernizarea căii de tramvai (în cale POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
proprie) de pe Calea Severinului în zona 10.250.100,00 €
PROIECT 2019-2023 şi servicii de O VI. OS 6.2.
Craiova transport
industrială Cernele de Sus (PMUD 2.1.1.3) finanţare
425.
Faza1: retea de contact si retea electrica de
Faza1 1500000 €
alimentare
Faza2: calea de rulare, aparate de cale, statii,

Faza2 8750100 €
etc
Modernizarea căii de tramvai (în cale POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
426. proprie) de pe str. Henry Ford în zona 6.152.100,00 €
Craiova transport
industrială Ford (PMUD 2.1.1.4) finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Implementarea infrastructurii de tramvai în Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
427. 35.000,00 € PROIECT 2016-2018 și servicii de O VI. OS 6.2.
cale proprie (PMUD 2.1.1.7) Craiova local, Alte surse de
transport
finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Modernizarea staţiilor de transport public - Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
1.067.000,00 € PROIECT 2019-2023 şi servicii de O VI. OS 6.2.
Etapa II (PMUD 2.3.1.1) Craiova local, Alte surse de
transport
428. finanţare
Faza1 6 statii Faza1 80.000 €

Faza2 7 stati Faza2 100.000 €

373
Faza8 14 stati Faza8 187.000 €
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Modernizarea staţiilor de transport public - Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
1.918.400,00 € PROIECT 2016-2018 şi servicii de O VI. OS 6.2.
Etapa I (PMUD 2.3.1.3) Craiova local, Alte surse de
transport
finanţare
429. Faza6 8 statii Faza6 115.000 €

Faza8 10statii Faza8 150.000 €
Modernizare depou, Modernizarea staţiilor POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
430. de redresare pentru alimentarea electrică a 7.505.000,00 € PROIECT 2016-2018 şi servicii de O VI. OS 6.2.
transport
tramvaielor (PMUD 2.3.1.7) finanţare

374
Faza1: statii redresare si echipam aferente Faza1 2500000 €
Faza2: depou si echipamente aferente Faza2 5005000 €
Modernizare/extindere sistem de POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
management al transportului public şi e- 1.812.100,00 €
Craiova transport
ticketing (PMUD 2.3.1.8) finanţare
Faza1: modernizare/extindere management
Faza1: 400.000 €
transport
431. Faza2: 300.000 €
transport
Faza3: 312.100 €
transport
Faza4: 400.000 €
transport
Faza5: 400.000 €
transport
POR 2014-2020 Axa 3,

infrastructură
Amenajare și semnalizare stații TP (PMUD Primăria Malu PI 3.2, Buget local,
4.1.2.19) Mare Alte surse de
transport
finanțare

infrastructură
relaţie cu reţeaua de tramvai - Etapa II 195.300,00 €
Craiova transport
(PMUD 2.3.1.4) finanţare
Faza1: intermodale Calea Severinului/Pelendava Faza1: 30.000 €

433.
Faza2: intermodal Caracal /Banie Faza2: 30.000 €
Faza3: intermodal Centru Faza3: 80.000 €

Faza4: P+R in zona Calea Severinului/str.
Faza4: 30.000 €
Pelendava
Faza5: P+R in zoa Banie/Caracal Faza5: 25.300 €

375
infrastructură
434. relație cu rețeaua de tramvai - Etapa I 97.700,00 € PROIECT 2016-2018 și servicii de O VI. OS 6.2.
transport

infrastructură
Piste de biciclete pe DJ 652A (PMUD PI 4(e), OS 4.1, Buget
435. Cârcea, CJ 527.200,00 €
3.1.2.4) transport
Dolj finanțare
infrastructură
Pista biciclete și alee pietonală Piață - Gară Primăria Buget local , Buget
- DN 6, Coșoveni (PMUD 3.1.2.7) Coșoveni Național
transport
CNAIR, POR 2014-2020 Axa 3,

infrastructură
Extindere piste de biciclete Filiași (PMUD PI 3.2, Buget local,
437. Primăria 244.000,00 €
Alte surse de
3.1.2.9) transport
Filiași finanțare

infrastructură
Piste de biciclete Craiova – Ghercești (PMUD Craiova PI 4(e), OS 4.1, Buget
438. 1.583.000,00 € PROIECT 2016-2023 și servicii de O VI. OS 6.2.
3.1.2.2) Primăria local, Alte surse de
transport
Ghercești finanțare
Primăria
infrastructură
Piste de biciclete Șimnicu de Jos – Mischii Craiova
439. 948.200,00 € Buget local PROIECT 2016-2023 și servicii de O VI. OS 6.2.
(PMUD 3.1.2.3) Primăria transport
Mischii
POR 2014-2020 Axa 3,

infrastructură
Primăria PI 3.2, Buget local,
440. Piste de biciclete Segarcea (PMUD 3.1.2.13) 558.000,00 €
Alte surse de
Segarcea transport
finanțare
CNAIR,
infrastructură
Primăria Buget local , Buget
441. Piste de biciclete Cornetu (PMUD 3.1.2.6) 2.182.200,00 €
Național
Șimnicu de transport
Sus

376
Buget local , Buget
442. Piste de biciclete Teasc (PMUD 3.1.2.14) Primăria 1.279.200,00 €
Național
Teasc transport
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Amenajare P+R în zona Calea Severinului/ Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
Strada Pelendava (PMUD 6.1.1.1) Craiova local, Alte surse de
transport
finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
B+R: în zona Calea Severinului/Strada Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
Pelendava (PMUD 6.1.1.1) Craiova local, Alte surse de
transport
finanțare
Amenajare P+R în zona Banie/Caracal, POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
445. inclusiv facilități pentru liniile județene 103.400,00 €
Craiova transport
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Amenajare B+R în zona Bănie/Caracal Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
transport
finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Amenajare P+R în zona Pasaj Electroputere Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
transport
finanțare
Studiu de identificare trasee și soluții POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
448. pentru amenajare piste de biciclete în 150.000,00 €
Craiova transport
municipiul Craiova (PMUD 3.1.1.30) finanțare

377
Campanii/ acțiuni de promovare a mersului POR 2014-2020 Axa 4,
infrastructură
449. cu bicicleta și educație rutiera pentru toți 200.000,00 € PROIECT 2019-2023 și servicii de O VI. OS 6.2.
transport
participanții la trafic (PMUD 3.2.1.1) finanțare
Parcări biciclete în zona parcurilor, pentru POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
450. universități/facultăți și pentru instituții 21.100,00 €
PROIECT 2019--2023 și servicii de O VI. OS 6.2.
Craiova transport
publice (PMUD 3.3.1.1) finanțare
Extindere parcări biciclete în zona POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
parcurilor, pentru universități/ facultăți, Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
pentru instituții publice și în zona piețelor Craiova local, Alte surse de
transport
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Implementare sistem municipal de Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
închiriere biciclete (PMUD 3.3.1.4) Craiova local, Alte surse de
transport
finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
453. B+R: Gara Craiova Triaj (PMUD 3.3.1.10) 2.600,00 €
Craiova transport
finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
454. B+R: Gara Craiova (PMUD 3.3.1.9) 2.600,00 € PROIECT 2019-2023 și servicii de O VI. OS 6.2.
transport
finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Amenajare B+R în zona Pasaj Electroputere Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
transport
finanțare

378
POR 2014-2020 Axa 4,
infrastructură
Amenajare P+R în zona noului Terminal Sud Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
transport
finanțare
POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
Amenajare B+R în zona noului Terminal Sud Primăria PI 4(e), OS 4.1, Buget
transport
finanțare
Primăria
Municipiului
Craiova, ZMC, infrastructură
Înființarea unei Asociații de Transport
458. Localități ale 1.000.000,00 € Buget local PROIECT 2016-2018 și servicii de O VI. OS 6.2.
Public (PMUD 1.3) transport
Polului de
creștere, CJ
Dolj
Înnoirea parcului de vehicule de transport POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
public urban - achiziţia de tramvaie noi 27.203.000,00 €
Craiova transport
459. Faza1 9 buc Faza1: 16.200.000 €
Faza2 2 buc Faza2: 3.600.000 €
Faza3 3 buc Faza3: 5.400.000€
Faza4 3 buc Faza4: 2.003.000 €
Înnoirea parcului de vehicule de transport POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
public urban - achiziţia de autobuze noi 21.203.000,00 € PROIECT 2016-2030 şi servicii de O VI. OS 6.2.
transport
460.
Faza1 30 buc A 13.500.000 €
Faza2 5 buc A 2.250.000 €

379
Faza3 3 buc A 1.200.000 €
Faza4 8 buc A 800.000 €
Faza5 10 buc A 1.000.000 €
Faza6 14 buc A 1.300.000 €
Faza7 18 buc BRT 1.153.000 €
Prioritizarea transportului public local și a POR 2014-2020 Axa 4,

infrastructură
461. transportului cu bicicleta în municipiul 580.800,00 €
Craiova transport
Craiova (PMUD 7.3.1n.5) finanțare
Pielești,
Șimnicu de POR 2014-2020 Axa 4,
infrastructură
Dezvoltarea transportului în comun în Zona PI 4(e), OS 4.1, buget
462. Sus, Murgași, 6.000.000,00 €
Național, buget local,
Metropolitană Craiova transport
Predești, alte fonduri europene
Mischii
Realizarea de noi stații și terminale infrastructură

463. intermodale pentru mijloacele de transport 11.000.000,00 €
PI 4(e), OS 4.1
Craiova transport
în comun
Reabilitare și modernizare Depou de

infrastructură
tramvaie - reabilitare și modernizare hale, Primăria POR 2014-2020 Axa 4,
464. 1.000.000,00 € PROIECT 2018-2020 și servicii de O VI. OS 6.2.
echipamente, căi tramvaie și căi interioare Craiova PI 4(e), OS 4.1
transport
acces, rețele electrice aferente

380
Creșterea gradului de informare și
conștientizare al consumatorilor finali spații verzi,
asupra importanței și beneficiilor aplicării Buget local, alte mediu și
465. ZMC 200.000,00 €
surse de finanțare
PROIECT 2017-2023
eficiență
O VI. OS 6.2.
măsurilor de îmbunătățire a eficienței
energetice și utilizării surselor regenerabile energetică
de energie (SRE)
POR 2014-2020 Axa 4,

PI 4(e), OS 4.1/ alte
Modernizarea parcului de autovehicule
466. ZMC 2.000.000,00 € fonduri europene, PROIECT 2017-2023 servicii publice O VI. OS 6.2.
utilizat în furnizarea serviciilor publice buget Național, buget
local
Reducerea emisiilor de carbon prin

intervenția de susținere a planului PMUD de
creștere a mobilității prin - Reabilitare și Bugetul local; Alte
467. Municipiului 7.500.000,00 €
surse
PROIECT 2019 - 2020 și servicii de O VI. OS 6.2.
modernizare infrastructură tehnică a transport
Craiova
transportului public prin modernizare
tramvaie existente (15 tramvaie)
POR 2014-2020 Axa 4,

Proiect Integrat de MOdernizare a Primăria PI 4(e), OS 4.1/ alte infrastructură
468. Sistemului de TRansport PublIC în Municipiului 4.000.000,00 € fonduri europene, PROIECT 2017-2030 și servicii de O VI. OS 6.2.
Municipiul CRaiova – MOTRIC-R Craiova buget Național, buget transport
local
POR 2014-2020 Axa 4,

469. Sistemului de TRansport PublIC cu Municipiului 20.000.000,00 € fonduri europene, PROIECT 2017-2030 și servicii de O VI. OS 6.2.
Autobuzul în Municipiul Craiova – MOTRIC-A Craiova buget Național, buget transport
local
POR 2014-2020 Axa 4,

470. Sistemului de TRansport PublIC cu Municipiului 20.000.000,00 € fonduri europene, PROIECT 2017-2030 și servicii de O VI. OS 6.2.
Tramvaiul în Municipiul Craiova – MOTRIC-T Craiova buget Național, buget transport
local

381
6.3. Măsuri de prevenire a riscurilor naturale și antropice pentru reducerea efectelor și pagubelor asupra populației prin acțiuni specifice de regularizare a cursurilor de
apă, împădurire, amenajare a zonelor de risc, sau îmbunătățirea sistemului integrat pentru situații de urgență și prin acțiuni de conștientizare și informare, având un orizont
de timp mediu, până în 2023
POIM 2014-2020Axa spații verzi,

Orașul 5, PI 5.1, fonduri mediu și
471. Regularizare curs pârâu în Orașul Segarcea 7.000.000,00 €
guvernamentale,
PROIECT 2017-2023
eficiență
O VI. OS 6.3.
Segarcea
buget local energetică
spații verzi,
Împădurirea unei suprafețe de teren de 200 Comuna mediu și
472. 800.000,00 € PNDR 2014 - 2020 PROIECT 2017-2023 O VI. OS 6.3.
ha in comuna Ișalnița județul Dolj Ișalnița eficiență
energetică
Creșterea suprafeței forestiere prin
împădurirea terenurilor degradate, spații verzi,
PNDR 2014-2020, Axa mediu și
473. improprii pentru folosințe agricole, precum ZMC 6.000.000,00 €
8, PI 8.1, buget local
PROIECT 2017-2023
eficiență
O VI. OS 6.3.
și a terenurilor neproductive, indiferent de energetică
forma de proprietate
spații verzi,
Împădurirea a 100 ha teren degradat în Comuna PNDR 2014-2020, mediu și
474. 400.000,00 € PROIECT 2017-2023 O VI. OS 6.3.
Comuna Murgași Murgași Submăsura 8.1. eficiență
energetică
spații verzi,
Reîmpădurirea suprafeței de 110 ha teren Comuna PNDR 2014-2020, mediu și
475. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O VI. OS 6.3.
degradat Mischii Submăsura 8.1. eficiență
energetică
6.4. Creșterea calității factorilor de mediu prin acțiuni specifice de tipul utilizării surselor regenerabile de energie, inclusiv prin menținerea stării de conservare favorabile
a ariilor naturale protejate având un orizont de timp mediu, până în anul 2023
Fluidizarea traficului prin utilizarea spații verzi,

Fonduri europene,
mediu și
476. energiei obținută din surse regenerabile de ZMC 1.500.000,00 € buget Național, buget PROIECT 2017-2023
eficiență
O VI. OS 6.4.
energie local
energetică
POIM 2014-2020 6.1 / spații verzi,
Creșterea cantității de energie produsă prin alte fonduri mediu și
477. ZMC 2.500.000,00 €
europene, buget
PROIECT 2017-2023
eficiență
O VI. OS 6.4.
captarea biogazului
Național, buget local energetică
Construcție parc fotovoltaic pentru spații verzi,

Fonduri
Comuna mediu și
478. asigurarea energiei electrice a comunei, in 6.000.000,00 € guvernamentale, PROIECT 2017-2023
eficiență
O VI. OS 6.4.
Ișalnița buget local
comuna Ișalnița județul Dolj energetică

382
Creșterea ponderii locuințelor care
utilizează gazului natural drept combustibil POIM 2014-2020, spații verzi,
în instalațiile locale de preparare a fonduri europene, mediu și
479. ZMC 8.000.000,00 €
guvernamentale,
PROIECT 2017-2023
eficiență
O VI. OS 6.4.
agentului termic pentru încălzire și apă
caldă menajeră prin extinderea rețelei de buget local energetică
distribuție a gazului natural.
Creșterea capacității instalate,
modernizarea surselor de căldură și spații verzi,
Fonduri europene,
distribuției energiei termice și/sau mediu și
480. ZMC 4.500.000,00 € buget Național, buget PROIECT 2017-2023
eficiență
O VI. OS 6.4.
electrice bazate pe surse regenerabile de local
energie (eoliană, fotovoltaică, termosolară, energetică
geotermală, biomasă)
Dezvoltarea unui parc solar fotovoltaic spații verzi,
Fonduri
mediu și
481. pentru reducerea energiei din resurse Orașul Filiași 6.000.000,00 € guvernamentale, PROIECT 2017-2023
eficiență
O VI. OS 6.4.
regenerabile în Orașul Filiași buget local
energetică
Monitorizarea și menținerea stării de spații verzi,

UAT Județul POIM 2014-2020, mediu și
482. conservare favorabile a speciilor de flora și 3.000.000,00 €
Axa 4
PROIECT 2017-2023
eficiență
O VI. OS 6.4.
Dolj
fauna inventariate in Coridorul Jiului energetică
6.5. Dezvoltarea unui sistem integrat de colectare selectivă a deșeurilor și derularea de campanii de reciclare și decontaminare a zonelor afectate de poluare până în anul
2023
Reducerea consumului de combustibil spații verzi,

Fonduri europene,
mediu și
483. utilizat la colectarea și transportul ZMC 70.000.000,00 € buget Național, buget PROIECT 2017-2023
eficiență
O VI. OS 6.5.
deșeurilor local
energetică
Stimularea utilizării în scop energetic a spații verzi,
reziduurilor forestiere și agricole, precum și Buget local, alte mediu și
484. ZMC 500.000,00 €
surse de finanțare
PROIECT 2017-2023
eficiență
O VI. OS 6.5.
Îmbunătățirea cunoștințelor
antreprenoriale specifice domeniului energetică
PMC, buget local, fonduri

Achiziția de utilaje și echipamente moderne
485. Salubritate 3.300.000,00 € guvernamentale. Alte PROIECT 2017-2019 servicii publice O VI. OS 6.5.
pentru serviciul de salubritate fonduri
Craiova SRL
*Conform Documentului Cadru de Implementare – varianta consolidată, mai, 2017, în portofoliul de proiecte a fost inclusă și lista de proiecte ce rezultă din PMUD (acestea
fiind marcate diferit)., ce tratează inclusiv provocările de mediu și climatice.

383
St ra t egi a I nt eg ra tă d e D ez vo lta r e U r ba nă a Po l u l ui d e C reș t er e
C R AI OVA
384
IV. Implementarea, monitorizarea
și evaluarea SIDU
M
C R AI OVA
385
IV.1. Contextul instituțional
În Acordul de parteneriat 2014 – 2020 este precizat faptul că abordarea
dezvoltării urbane durabile, prevăzută la articolul 7 din Regulamentul FEDR, va fi
implementată prin stabilirea unei axe prioritare în cadrul Programului Operațional
Regional 2014-2020, care să combine prioritățile de investiții relevante și
obiectivele tematice, în conformitate cu punctul (c) din primul paragraf al
articolului 96 alineatul (1) din Regulamentul UE nr. 1303/2013.
Orașele reprezintă motoare de dezvoltare care propulsează economia națională

într-o direcție ascendentă – cea mai mare parte a inovațiilor apare în centrele
economice, unde se înregistrează cele mai mari creșteri de productivitate și sunt
create majoritatea locurilor noi de muncă. Rolul zonelor urbane în generarea și
sprijinirea creșterii economice a fost recunoscut prin desemnarea celor mai
importante orașe ca „poli de creștere”.
Polii de creștere sunt locurile care constituie motoarele dezvoltării într-o anumită
regiune, după cum se subliniază în raportul Băncii Mondiale privitor la polii de
creștere. Continuarea politicii privind polii de creștere, cu luarea în considerare a
lecțiilor învățate din perioada de programare anterioară, inclusiv cu privire la
existența unor mecanisme de coordonare și implementare adecvate, este
recomandată de experții Băncii Mondiale în raportul referitor la politica polilor de
creștere.
Principalele intervenții care vizează dezvoltarea urbană durabilă într-o manieră

integrată în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020 sunt concentrate
în obiectivele tematice 4 și 6 și vor urmări creșterea eficienței energetice în orașe
în scopul îmbunătățirii calității mediului (inclusiv a biodiversității) și al reducerii
emisiilor de CO2, creșterea infrastructurii verzi în spațiile publice și promovarea
mobilității nemotorizate, renovarea și modernizarea spațiilor publice, cum ar fi
centrele istorice, cartierele, zonele și locurile lăsate în paragină, etc.
Existența unor strategii integrate de dezvoltare urbană care să aibă în vedere

rezolvarea problemelor economice, de mediu, climatice și sociale din orașe,
constituie precondiția pentru accesul la finanțare în axa prioritară pentru
dezvoltare urbană durabilă din cadrul Programului Operațional Regional 2014 -
2020.
Sprijinirea dezvoltării urbane durabile prevăzută la art. 7 din Reg. FEDR va fi pusă
în aplicare prin intermediul axei prioritare 4 care combină prioritățile de investiții
aferente OT 4, 6, 9, 10:
• OT 4 – economie cu emisii reduse de CO2
• OT 6 – conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a
resurselor
• OT 9 - promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a discriminării
• OT 10 - investiții în educație, formare și formare profesională pentru
competențe și învățare pe tot parcursul vieții.
Având în vedere că OT-urile selectate pentru axa de dezvoltare urbană nu acoperă

toate domenii esențiale pentru promovarea unei dezvoltări urbană durabile

C R AI OVA
386
comprehensive, proiectele care sunt parte a strategiilor integrate de dezvoltare
urbană vor fi finanțate cu prioritate în celelalte axe prioritare ale POR sau alte
programe operaționale. Aceasta se va realiza prin mecanismul de corelare a
investițiilor prevăzut în Acordul de Parteneriat.
Elementul central al dezvoltării urbane durabile îl constituie finanțarea proiectelor

de dezvoltare urbană în baza strategiilor integrate de dezvoltare urbană (SIDU)
care abordează provocările economice, de mediu, climatice, demografice și
sociale din orașe. SIDU constituie cadrul pentru selectarea operațiunilor
(proiectelor) individuale de dezvoltare urbană.
În temeiul articolului 7 alineatul (4) din Regulamentul FEDR, este obligatorie

implicarea organismelor (”autorități urbane”), responsabile pentru implementarea
SIDU în procesul de gestionare a fondurilor alocate dezvoltării urbane durabile.
Regulamentul prevede că, obligatoriu, autoritățile urbane sunt responsabile
pentru sarcinile legate cel puțin de selectarea operațiunilor (proiectelor).
În acest context, autoritățile urbane vor fi desemnate și vor îndeplini rolul de

organisme intermediare secundare (de nivel II), fiind incluse în sistemul de
management și control al fondurilor europene structurale și de investiții (FESI).
AUTORITATEA URBANĂ
Autoritățile urbane vor fi desemnate și vor îndeplini rolul de organisme

intermediare secundare (de nivel II), fiind incluse în sistemul de management și
control al fondurilor europene structurale și de investiții (FESI).
În conformitate cu prevederile Art. 7 (4) al Regulamentului FEDR nr. 1301/2013

este obligatorie implicarea organismelor care gestionează și implementează SIDU
în contextul dezvoltării urbane durabile în procesul de implementare și gestionare
a fondurilor alocate dezvoltării urbane. Aceasta presupune că Autoritatea de
Management pentru POR poate delega atribuții privind managementul și
implementarea activităților specifice către organismele care implementează
dezvoltarea urbană („autorități urbane”), fiind obligatorie cel puțin delegarea
atribuției de selecție a operațiunilor (proiectelor).
Atribuții delegate
AM POR va delega către Autoritățile Urbane atribuția de selectare strategică a

fișelor de proiecte propuse spre finanțare în cadrul POR 2014-2020, Axa Prioritară
4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile în conformitate cu art. 125 alin. 3, lit.
a) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013. Astfel, Autoritatea Urbană se va asigura
că fişele de proiecte selectate contribuie la îndeplinirea obiectivelor specifice și a
rezultatelor din cadrul priorității de investiţii în cauză şi că acestea iau în
considerare principiile generale privind promovarea egalității între bărbați și femei
și nediscriminarea, precum şi dezvoltarea durabilă, stabilite la articolele 7 și 8 din
Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.
Astfel, în baza unei metodologii și a unor criterii de selecție, elaborate de către

Autoritatea de Management pentru POR și aprobate de către Comitetul de
Monitorizare al Programului Operațional Regional 2014-2020, precum și a unei
proceduri specifice, Autoritățile Urbane vor selecta fişele de proiecte ca prima

C R AI OVA
387
etapă a procesului de selectare a proiectelor ce vor fi finanțate prin intermediul
Axei Prioritare 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile a POR 2014-2020.
Prin delegarea funcției de selecție a proiectelor, municipiile reședință de județ

(respectiv structura de la nivelul acestora care îndeplinește rolul de autoritatea
urbană) va fi parte integrantă din sistemul de management și control al POR 2014-
2020, îndeplinind rolul de Organism Intermediar secundar (de nivel II).
În acest context, Autoritățile Urbane sunt vizate de procedura de desemnare

prevăzută la articolul 124 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, dar numai cu
privire la atribuția delegată acestora.
Între AM POR şi municipiile reședință de județ, în calitate de Organism intermediar

de nivel II, denumit „Autoritate urbană”, se va încheia un acord, denumit Acord
de delegare a atribuţiei de selectare strategică a fișelor de proiecte propuse spre
finanțare în cadrul Axei prioritare 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile a
Programului Operaţional Regional 2014-2020.
Desemnarea municipiilor reședință de județ (Autorități Urbane) ca organisme

intermediare secundare (de nivel II) și, în consecință, includerea acestora în
sistemul de management și control al POR 2014-2020, implică existența capacității
administrative necesare îndeplinirii atribuției delegate. În acest context, AM POR
va verifica conformitatea și competenţa instituțională a OI de îndeplinire a funcției
delegate.
AM POR va verifica modalitatea de realizare a activității specifice implementării

atribuției delegate, în baza unei proceduri dedicate.
Autoritățile Urbane, în calitate de organisme intermediare în temeiul art. 7 din

Regulamentul (UE) nr. 1301/2013, vor fi supuse, în timpul implementării
programului, după recunoașterea formală a autorităților respective ca organisme
intermediare, auditurilor de sistem și auditului operațiunilor efectuate de
Autoritate de Audit, precum și auditurilor realizate de Comisia Europeană sau de
Curtea de Conturi Europeană.
Finanțarea autorităților urbane. Agențiile pentru Dezvoltare Regională pot

acorda sprijin logistic Autorităților urbane, la solicitarea acestora, prin punerea la
dispoziţie, cu caracter temporar, a unor echipamente de
calcul/imprimare/consumabile/birotică/spaţii şi sprijin pentru organizarea
reuniunilor de lucru. Nu sunt eligibile costurile salariale pentru membrii Autorității
Urbane.
Prin POR 2014 – 2020 Axa 12. Asistență tehnică este prevăzut faptul că se va finanța
sprijinirea activităților structurii coordonatorilor de poli urbani in vederea
furnizării de sprijin autorităților urbane (ex. sprijin dedicat pentru furnizarea de
linii directoare, ghiduri și bune practici de dezvoltare urbană durabilă integrată,
etc), în vederea implementării eficiente a programului.
Procedurile de lucru ale Autorităţii Urbane sunt incluse în manualele de proceduri

de la nivelul AMPOR şi comunicate Autorităţii Urbane.

C R AI OVA
388
În vederea desemnării structurii Autorităţii Urbane ca Organism Intermediar de
nivel II pentru POR, Autoritatea Urbană va prezenta următoarele documente:
a) Hotărârea Consiliului Local pentru înființarea la nivelul municipiului
reședință de județ a Autorității Urbane, având ca anexă Regulamentul de
organizare şi funcţionare a AU, precum și orice modificări ce survin asupra
acestora, pe parcursul valabilităţii prezentului Acord, dacă modificările sunt
de natură să afecteze drepturile și obligațiile părților;
b) Documentele din care rezultă numirea membrilor Autorității Urbane;
c) Datele de contact ale persoanei nominalizate ca şi Coordonator al AU, dintre
membrii numiţi ai AU;
d) Fişele de post completate ale personalului implicat în îndeplinirea
activităţilor aferente atribuţiei delegate prin Acordul de delegare, cu
respectarea principiului separării funcțiilor, precum şi orice modificări ce
survin asupra acestora;
e) Declaraţiile privind conflictul de interese, completate de către membrii AU,
cu respectarea formatului indicat în procedurile de lucru aferente AU;
f) Procedurile de lucru aferente AU, în formatul care va fi pus la dispoziţie de
către AMPOR, agreate intern.
Modul de constituire și componența. Autoritatea Urbană poate fi formată din

reprezentanți ai diferitelor structuri interne din cadrul primăriei municipiului
reședință de județ, inclusiv din cadrul instituțiilor publice din subordinea
administraţiei publice locale aferente UAT municipiul. Astfel, Autoritatea Urbană
va funcţiona de regulă ca o structură alcătuită din personal al diferitelor
compartimente ale instituţiei primarului/instituţiilor din subordine, prin
completarea fișelor de post respective cu atribuţii corespunzătoare membrilor
Autorităţii Urbane.
Numărul minim de membri ai Autorității urbane poate fi de trei membri, iar aceştia
pot fi reprezentaţi de funcţionari publici sau personal contractual (dar nu şi de
aleşi locali). Numărul maxim se va stabili la nivel local de către municipiile
reședință de județ, recomandabil în funcție de mărimea municipiului reședință de
județ, valoarea alocării financiare aferente Axei prioritare 4 etc. Coordonatorul
Autorităţii Urbane va fi nominalizat dintre membrii desemnaţi ai acesteia, va
participa la procesul de selectare a fişelor de proiecte la fel ca ceilalţi membri,
dar va avea şi unele atribuţii suplimentare, conform procedurii de lucru. După caz,
prin dispoziţie a primarului, se poate organiza un secretariat al Autorității Urbane,
cu rol administrativ.
În desemnarea membrilor Autorităţii Urbane trebuie respectat principiul separării

funcţiilor pentru persoanele care îndeplinesc funcţiile solicitantului de finanţare -
UAT municipiul şi cele ale Organismului intermediar (Autoritatea Urbană)
constituit la nivelul municipiului. Astfel, membrii Autorităţii urbane nu trebuie să
fie implicaţi în activităţile de pregătire şi implementare a fişelor de proiecte şi a
Cererilor de finanţare propriu-zise pentru Obiectivele specifice ale Axei prioritare
4 a POR 2014-2020.
Tot în vederea asigurării respectării principiului separării funcţiilor,

reprezentantul legal al Municipiului, care va semna fişele de proiecte depuse la
Autoritatea Urbană, Cererile de finanţare şi contractele de finanţare ulterioare în
calitate de beneficiar, îi va delega unuia din cei doi viceprimari ai municipiului
atribuţia de semnare a documentelor realizate de Autoritatea Urbană.

C R AI OVA
389
Zona Metropolitană Craiova este o asociație de dezvoltare intercomunitară
constituită pe bază de parteneriat voluntar, în vederea dezvoltării echilibrate a
teritoriului. Această asociere s-a realizat între Municipiul Craiova şi localitățile
aflate în zona imediată de influență între care s-au dezvoltat de-a lungul timpului
relații de cooperare pe multiple planuri (economic, social, comunicațional, de
transport etc).
Conform prevederilor art. 1 lit.j) din Legea nr.215/2001, zona metropolitană este
asociația de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între
municipiile de rangul I si unitățile administrativ-teritoriale aflate în zona imediată.
Aceste asociații se constituie în scopul realizării în comun a unor proiecte de
dezvoltare de interes zonal sau regional, ori al furnizării în comun a unor servicii
publice.
Astfel, municipiul Craiova s-a asociat cu comunele Mischii, Breasta, Gherceşti,

Şimnicu de Sus şi Pieleşti. Ulterior, comunele Predeşti, Vîrvoru de Jos, Işalniţa,
Bucovăţ, Ţuglui, Almăj, Murgaşi, Terpeziţa, Filiaşi, Segarcea, Coţofenii din Faţă şi
Calopăr şi-au manifestat dorinţa de a se asocia cu Municipiul Craiova, în vederea
dezvoltării teritoriului administrativ al Zonei Metropolitane Craiova.
Asocierea vizează următoarele obiective:

• configurarea unui pol metropolitan de dezvoltare de importanță națională și
transfrontalieră, care să contribuie la valorificarea capitalului teritorial, la
susținerea politicii de dezvoltare policentrică echilibrată a teritoriului;
• sprijinirea procesului de structurare a regiunii pentru schimbare economică;
• dezvoltarea durabilă a întregii Zone metropolitane și a tuturor unităților
administrative-teritoriale care compun Asociația;
• elaborarea și implementarea de strategii și programe de dezvoltare
integrată a Zonei Metropolitane Craiova;
• inițierea, promovarea și derularea de proiecte comune privind dezvoltarea
integrată a zonei, afirmarea acesteia ca un pol competitiv și atenuarea
discrepanțelor de dezvoltare între localități, prin:
• îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii de transport a
unităților administrative-teritoriale care compun Asociația și a
întregii zone metropolitane;
• dezvoltarea, modernizarea și îmbunătățirea serviciilor publice;
• dezvoltarea sectoarelor cercetare, dezvoltare inovare;
• regenerarea funcțiunilor și activităților care au contribuit în timp
la construirea prestigiului în regiune;
• dezvoltarea resurselor umane, creșterea ratei de ocupare și
combaterea excluziunii sociale și a dezechilibrelor sociale;
• îmbunătățirea calității vietii, a mediului;
• atragerea unui număr cât mai mare de investitii private în vederea
dezvoltării durabile a zonei metropolitane și a unităților
administrativ-teritoriale care o compun.
• Accesarea, în parteneriat, a diverselor surse de finanțare naționale și
internaționale, respectiv a Programelor Operaționale Regional și Sectoriale
în cadrul cărora administrațiile publice locale, respectiv asocierile între
acestea sunt eligibile ca și solicitanți.

C R AI OVA
390
La nivelul Agențiilor pentru Dezvoltare Regională/OI POR de nivel I a fost înființată
„Structura pentru Sprijinirea Dezvoltării Urbane Durabile”, compartiment creat
cu rolul de a sprijini autoritățile publice locale care își vor înființa Autorități
Urbane și care vor implementa Strategii integrate de dezvoltare urbană în
contextul Axei prioritare 4 a POR 2014-2020.
În baza Acordului-cadru de delegare a atribuţiilor privind implementarea

Programului Operaţional Regional 2014–2020, SSDU îi revin următoarele
responsabilități:
• Sprijinirea elaborării/ actualizării/ modificării documentelor

programatice aferente implementării dezvoltării urbane durabile în
perioada 2014-2020
a) Acordă sprijin asociațiilor de dezvoltare intercomunitară/municipiilor
reședință de județ în elaborarea şi actualizarea Strategiei Integrate de
Dezvoltare Urbană, precum și a Documentului justificativ pentru finanțarea
intervențiilor din Fonduri ESI 2014-2020.
b) Întocmește un raport de avizare (preverificare) a Strategiei Integrate de
Dezvoltare Urbană (SIDU) pentru perioada de programare 2014-2020, precum
şi a Documentului justificativ pentru finanțarea intervențiilor din Fonduri ESI
2014-2020.
c) Sprijină asociațiile de dezvoltare intercomunitară/municipiile reședință de
județ în elaborarea altor documente de planificare necesare pentru
implementarea Documentului justificativ pentru finanțarea intervențiilor din
Fonduri ESI 2014-2020 (planuri de mobilitate urbană, planuri de acțiune pentru
energie durabilă etc).
• Sprijinirea Autorităților Urbane în îndeplinirea responsabilităţilor:

a) Sprijină procesul de creare, acreditare și funcționare al Autorităților Urbane,
inclusiv implementarea recomandărilor anuale ale misiunilor de audit.
b) Asigură sprijin pentru elaborarea procedurilor interne de lucru ale Autorităților
Urbane pentru funcția delegată de la nivelul AM POR.
c) Sprijină Autorităţile Urbane în procesul de implementare a acordurilor de
delegare de atribuții încheiate între AM POR și Autoritățile Urbane.
• Sprijinirea monitorizării Documentului justificativ pentru finanțarea

intervențiilor din Fonduri ESI 2014-2020
a) Elaborează rapoarte de monitorizare periodice (trimestrial/semestrial/anual,
după caz) sau informări ad hoc privind stadiul implementării Documentului
justificativ pentru finanțarea intervențiilor din Fonduri ESI 2014-2020, inclusiv
a proiectelor prioritare (ex. stadiul proiectelor, respectarea graficului de
pregătire/depunere a proiectelor aferente etc.).
• Acordarea de sprijin pentru implementarea dezvoltării urbane durabile

a) Acordă asistență (de tip helpdesk) beneficiarilor în elaborarea proiectelor
prioritare din Documentul justificativ pentru finanțarea intervențiilor din FESI
2014-2020;

C R AI OVA
391
b) Întocmește rapoarte de avizare (preverificare) a proiectelor prioritare din
Documentul justificativ pentru finanțarea intervențiilor din FESI 2014-2020
înainte de depunere a acestora la AM/OI, dacă se solicită şi conform cerinţelor
din ghidurile specifice Axei prioritare 4;
c) Participă la vizita la fața locului în etapa precontractuală, dacă este cazul
(dacă se menționează în procedura de lucru);
d) Asigură legătura dintre autoritățile publice locale sau asociația de dezvoltare
intercomunitară constituită la nivelul municipiului reședință de județ și
celelalte autorități de management și organisme de la nivelul celorlalte
programe operaționale cu finanțare comunitară în perioada 2014-2020, prin
oferirea de informații, realizarea de întâlniri, participarea la întâlniri și în
grupuri de lucru de coordonare de la nivel național;
e) Asigură promovarea în rândul actorilor relevanți de la nivelul asociațiilor de
dezvoltare intercomunitară/municipiilor reședință de județ cu privire la
apelurile de proiecte/oportunități de finanțare din Fonduri ESI 2014-2020;
f) Stabilește o relație de colaborare și consultare permanentă cu autoritățile
publice locale sau asociației de dezvoltare intercomunitară constituită la
nivelul reședinței de județ.
g) Contribuie/derulează campanii de promovare și informare referitoare la
conceptul de dezvoltare urbană durabilă în perioada 2014-2020;
h) Îndeplinește orice altă atribuție aplicabilă care rezultă din prevederile
documentelor referitoare la dezvoltarea urbană durabilă.
Perioada de implementare SIDU, până în anul 2023, coincide cu perioada de

implementare a programelor operaționale. Pe parcursul întregii perioade de
implementare al SIDU sunt necesare măsuri de atenuare a riscurilor, din partea
Structurii Funcționale Interne din cadrul Zonei Metropolitane Craiova, precum:
• Monitorizarea permanentă a surselor de finanțare, a condițiilor de finanțare,
calendarelor de lansare, cadrului legislativ etc.
• Monitorizarea situației legale/ de proprietate a obiectelor (terenuri, clădiri
etc.) de investiții;
• Asigurarea unui grad de maturitate ridicat al proiectelor prioritare;
• Evaluarea periodică a stadiului de implementare a SIDU și reactualizarea
planului de acțiuni, dacă este cazul;
• Identificarea blocajelor în realizarea acțiunilor prevăzute în SIDU și
identificarea de măsuri de remediere specifice;
• Acordarea unei atenții sporite componentei de sustenabilitate a investițiilor
realizate;
• Menținerea unei comunicări deschise cu partenerii implicați în
implementarea SIDU în vederea implementării cu succes a proiectelor
prioritare și atingerea obiectivelor stabilite prin SIDU;
• Promovarea rezultatelor și asigurarea transparenței în implementarea SIDU.

C R AI OVA
392
IV.2. Planul de acțiune pentru
implementarea SIDU
Notă justificativă: În cazul în care există necorelări între informațiile prezentate

în anumite capitole sau subcapitole din SIDU și informațiile din DCI ale Axei 4, vor
prevala cele din DCI al Axei 4 în vigoare!
Documentul strategic SIDU va parcurge etapa de verificare preliminară de către

SSDU din cadrul ADR Sud-Vest Oltenia, urmând etapa de verificare a conformității
administrative și a admisibilității SIDU.
Documentele obligatorii solicitate la depunerea SIDU și PMUD la ADR, pentru

parcurgerea etapei de conformitate administrativă şi admisibilitate sunt:
• Hotărârea Consiliului Local al UAT municipiul reședință de județ şi/sau, după
caz, Hotărârea ADI sau Hotărârile de Consiliul Local ale UAT-urilor ce fac
parte din zona funcțională urbană;
• Rapoartele de verificare preliminară a SIDU de către SSDU;
• Hotărârea de constituirea ADI sau Acordul de Asociere, dacă este cazul;
• Decizia finală/decizia etapei de încadrare emisă de autoritatea competentă
privind Evaluarea Strategică de Mediu, conform HG nr. 1076/2004;
• Fișe de post ale membrilor structurii care se ocupă de managementul şi
implementarea SIDU;
• Declarația beneficiarului cu privire la parcurgerea procesului de consultare
publică, inclusiv documentele doveditoare;
• Prezentarea unor idei de proiecte cu măsuri/activităţi provenite din planul
de acţiune al P.M.U.D. posibil a fi depuse la finanţate prin O.S. 4.1 al POR
2014-2020;
• Ȋmputernicirea persoanei care va depune şi a celei care va semna electronic
documentele strategice.
După finalizarea etapei de verificare a conformităţii administrative și a

admisibilităţii atât a SIDU, comisia din cadrul ADR, va transmite o notificare către
reprezentantul legal al beneficiarului și către coordonatorul Autorității Urbane,
prin care aceştia vor fi informaţi cu privire la finalizarea acestei etape şi
posibilitatea demarării etapei de selectare a fișelor de proiecte, în conformitate
cu procedura operaţională a Autorităţii Urbane.
Există mai multe sub-etape care trebuie parcurse de către autoritățile publice
locale pentru a identifica lista de proiecte prioritare care vor fi propuse pentru
finanțare.
Subetapa 1: Lansarea apelurilor de fișe de proiecte
După primirea de la ADR a notificării privind finalizarea etapei de verificare a

conformităţii administrative și a admisibilităţii, Autoritatea Urbană va lansa apelul
de fișe de proiecte pentru Axa prioritară 4 a POR 2014-2020.

C R AI OVA
393
Datorită numărului mare de idei de proiecte rezultate din SIDU, în cadrul
proiectelor aferente Axei prioritare 4 a POR, va fi utilizată selectarea în două
etape (fișe de proiecte și, ulterior, Cereri de finanțare propriu-zise).
Ȋntrucât Autoritatea Urbană va selecta cele mai importante idei de proiecte din
punct de vedere al obiectivelor specifice urmărite şi al indicatorilor priorităţilor
de investiţii ai Axei prioritare 4 a POR, se creează condițiile pentru limitarea
situațiilor de respinge la finanțare în cea de-a doua etapă a procesului de selectare
a Cererilor de finanțare, mai ales în ceea ce privește contribuția proiectelor la
atingerea obiectivelor specifice.
Pentru a asigura relevanța procesului de selectare şi prioritizare a proiectelor din

cadrul Axei prioritare 4 a POR la nivelul Autorităţii Urbane, beneficiarul are
obligaţia de a depune fișe de proiecte pentru acele idei de proiecte ce rezultă
din SIDU, ce au ca solicitant de finanțare, municipiul reședință de județ sau
parteneriatele eligibile cu acesta, care sunt propuse a fi implementate până în
2023 prin intermediul Obiectivelor specifice ale Axei prioritare 4 a POR şi
pentru care acesta şi-a menţinut o alocare financiară.
Astfel, criteriile de stabilire a ideilor de proiecte pentru care se vor depune fişe
sunt: solicitantul eligibil (municipiul reşedinţă de judeţ/parteneriate eligibile cu
acesta), perioada de timp pentru implementare (2023) și sursele de finanțare
(Obiectivele specifice ale Axei prioritare 4 a POR).
Subetapa 2: Selectarea și prioritizarea fișelor de proiecte
După încheierea apelului de depunere de fişe de proiecte, va începe selectarea şi

prioritizarea acestora. În această etapă, membrii AU pot solicita clarificări
beneficiarului.
Doar fişele de proiecte care sunt conforme vor fi luate în considerare în sub-etapa
următoare, de selectare și prioritizare.
Criteriile de selectare a fișelor de proiecte sunt:

• Gradul de maturitate a ideii de proiect;
• Contribuția ideii de proiect la atingerea obiectivului Priorității de Investiții;
• Contribuția ideii de proiect la îndeplinirea indicatorilor Priorităţii de
Investiţii;
• Contribuția ideii de proiect la obiectivele privind dezvoltarea durabilă,
egalitatea de șanse și nediscriminarea, egalitatea de gen;
• Caracterul integrat al ideii de proiect cu alte proiecte;
Având în vedere prevederile art. 125 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, alin.
3, lit. (a), punctul (ii) procedurile şi criteriile de selectare utilizate de către
Autoritatea Urbană trebuie să fie nediscriminatorii şi transparente.
Metodologia și criteriile de selectare a fișelor de proiecte din cadrul Axei prioritare

4 a POR 2014-2020 utilizate de către Autoritățile Urbane vor face obiectul aprobării
membrilor Comitetului de Monitorizare al POR 2014-2020.

C R AI OVA
394
Pentru a putea a fi comparate şi acordate punctaje tuturor celor cinci criterii pe
baza cărora se selectează fişele de proiecte, se vor analiza mai întâi toate
fişele/ideile de proiecte, se va stabili valoarea maximă şi minimă pentru fiecare
criteriu, conform procedurii de lucru şi apoi se va stabili o scară cu intervale de
punctare pentru fiecare criteriu.
După punctarea fişelor de proiecte de toţi membrii, coordonatorul Autorităţii

Urbane va centraliza punctajele tuturor membrilor şi va obţine punctajul final al
fişelor de proiecte pe fiecare obiectiv specific.
Ȋn funcţie de punctajele obținute, în ordine descrescătoare se va stabili ierarhia

fişelor de proiecte pe fiecare obiectiv specific. Fişele de proiecte care se
încadrează în 120% (inclusiv procentul de supracontractare, în conformitate cu art.
12 din OUG 40/2015) din alocarea financiară pentru fiecare Obiectiv specific
constituie lista de proiecte prioritare, iar restul fişelor proiectelor constituie lista
de rezervă.
Autoritatea Urbană va întocmi DJ FESI, care reprezintă o sinteză a procesului de

selectare şi prioritizare şi la care sunt anexate listele de idei de proiecte
prioritizate din Axa prioritară 4, dar şi, dacă este cazul, celelalte liste de proiecte
finanţate din alte surse care au sprijinit la evaluarea caracterului integrat al ideilor
de proiecte, conform prevederilor procedurale.
După finalizarea procesului de selectare şi prioritizare a ideilor de proiecte,

Autoritatea Urbană va transmite documentele aferente procesului de selectare a
fişelor de proiecte, inclusiv Documentul Justificativ şi lista finală de proiecte
pentru Axa prioritară 4, organizată pe Obiective specifice, la SSDU pentru
verificarea preliminară, de regulă în format electronic. SSDU se va pronunţa doar
asupra respectării procedurii de lucru de către Autoritatea Urbană și va întocmi un
raport de verificare.
Dacă este cazul, după preluarea recomandărilor făcute de SSDU cu privire la

respectarea procedurii de lucru, Autoritatea Urbană va aproba DJ FESI, inclusiv
lista de proiecte prioritare şi de rezervă pentru Axa prioritară 4 a POR şi îl va
transmite către beneficiar, AMPOR și spre informare către ADR. AMPOR poate
solicita clarificări dacă este cazul, cu privire la întocmirea DJ FESI, a existenţei
fişelor pentru minimum 2 O.S (obligatoriu, pentru O.S. 4.1) şi cu privire la fişele
de proiecte din lista aferentă Axei prioritare 4, dar și a altor Axe din POR.
Odată cu DJ FESI, Autoritatea Urbană va transmite la AMPOR şi ADR, următoarele

anexe/documente:
✓ Raportul de verificare preliminară a Documentului Justificativ pentru
finanțare din Fonduri ESI 2014-2020 de către SSDU;
✓ Acordul/protocolul între municipii în care se stabilesc noile alocări
financiare negociate pe fiecare Obiectiv specific/adresa prin care
municipiul declară că nu doreşte să participe în etapa de negociere;
În situaţia în care sunt anexate liste de proiecte finanţabile din alte fonduri ESI,
AMPOR poate transmite acele liste către AM-urile care gestionează programele
respective.

C R AI OVA
395
După analizarea documentului, AMPOR va comunica AU, beneficiarului şi ADR
faptul că DJ FESI poate fi considerat aprobat şi că poate fi demarată dezvoltarea
fişelor de proiecte prioritizate, precum şi cea de-a doua etapă de selecţie,
respectiv selecţia Cererilor de finanțare propriu-zise.
Subetapa 3: Finanţarea Cererilor de finanţare şi actualizarea listei de proiecte

prioritare
Fişele de proiecte selectate şi prioritizate vor fi dezvoltate ulterior în Cereri de

finanțare, care vor fi depuse, împreună cu anexele solicitate, în cea de-a doua
etapă a procesului de selecție, conform ghidurilor specifice O.S. ale Axei prioritare
4.
În momentul depunerii Cererilor de finanţare pentru Axa prioritară 4, se va verifica

dacă acestea au parcurs prima etapă de selectare, respectiv dacă acestea se
regăsesc în lista de proiecte prioritare selectate de Autoritatea Urbană.
Selectarea ideii de proiect în această etapă, nu înseamnă că Cererea de finanțare

ce va fi dezvoltată va primi negreşit finanţare, decizia de finanţare fiind luată
după parcurgerea evaluărilor din cea de-a doua etapă de selecţie.
Proiectele din lista de rezervă pot fi trecute în lista de proiecte prioritare, doar în
situaţii justificate, de exemplu, în caz că se constată că proiecte din lista de
proiecte prioritare nu sunt eligibile, aspect constatat în faza de pregătire sau după
depunerea în MySMIS sau în situaţia în care se dovedeşte că valoarea cumulată
nerambursabilă a ideilor de proiect considerate inițial prioritare este mai mare
decât valoarea cumulată nerambursabilă a Cererilor de finanţare aferente.
Nu este obligatoriu ca Cererile de finanţare aferente proiectelor prioritare să fie

depuse în ordinea prioritizării, este necesar să se ţină cont de caracterul integrat
al acestora, conform ghidurilor specifice.
Lista de idei de proiecte prioritare se va actualiza de membrii Autorităţii urbane

doar cu acordul prealabil al AMPOR.

C R AI OVA
396
IV.3. Indicatori pentru monitorizarea și
evaluarea SIDU
Luând în considerare că municipiul Craiova are un buget operațional de peste
274,33 mil euro pentru perioada 2014 – 2023, iar Strategia integrată de dezvoltare
urbană propune un portofoliu larg de proiecte, evaluarea și monitorizarea
implementării acesteia reprezintă un proces important.
Ca atare, se impune înființarea unei structuri dedicate la nivel local care să

contribuie la buna desfășurare a implementării proiectelor. Procesul de
implementare a SIDU va fi coordonat și administrat efectiv de către o structură de
management, care este responsabilă inclusiv de monitorizarea și evaluarea
implementării SIDU. Datorită caracterului integrator al documentelor strategice,
structura dedicată de management și implementare va fi comună pentru SIDU și
PMUD, cu scopul de a asigura o dezvoltare integrată și coerentă a Polului de
Creștere Craiova.
Monitorizarea şi evaluarea SIDU vor consta în verificarea implementării

proiectelor, compararea rezultatelor obținute cu obiectivele propuse, colectarea
de date legate de obiectivele strategiei şi modul cum activitățile întreprinse
converg către îndeplinirea acestora.
De asemenea, activitățile de monitorizare și evaluare vor urmări parcurgerea

etapelor prevăzute în cadrul Planului de Acțiune precum și atingerea indicatorilor
în ceea ce privește implementarea SIDU.
Structura de management și implementare a SIDU va fi numită prin dispoziția

Primarului municipiului Craiova.
Dat fiind gradul ridicat de complexitate al strategiei integrate de dezvoltare

urbană, se recomandă ca Structura de management și implementare SIDU (SMI)
responsabilă cu activitățile de management și implementare să aibă în componență
reprezentanți ai Primăriei Municipiului Craiova, precum și ai ADI Zona
Metropolitană Craiova (activități de secretariat).
Din cadrul Primăriei Municipiului Craiova, SMI va include experți ai următoarelor

structuri interne, cât şi din cadrul ADI „Zona Metropolitană Craiova”:
• Conducerea Primăriei Municipiului Craiova (administrator public);
• Direcţia Elaborare şi Implementare Proiecte;
• Direcţia Urbanism şi Amenajarea Teritoriului;
• Direcţia Economico-Financiară;
• Direcţia Patrimoniu;
• Direcţia Servicii Publice;
• Direcţia Investiții Achiziții şi Licitații.
Structura de management și implementare a SIDU va avea un Președinte și

una/două poziții responsabile cu activitatea de secretariat.

C R AI OVA
397
Nu în ultimul rând, SMI poate colabora cu partenerii și instituțiile relevante de la
nivelul Polului de Creștere Craiova, pentru centralizarea de date și informații
relevante cu privire la implementarea proiectelor din portofoliul SIDU.
Atribuțiile relevante ale Structurii de management şi implementare a SIDU Craiova,

conform fișelor de post, acoperă mai multe paliere, precum coordonarea
implementării SIDU, sarcini executive, precum și de raportare a progresului
implementării SIDU:
• evaluarea încadrării în timp a proiectelor aflate în implementare;
• verificarea stadiului şi modului de implementare a proiectelor integrate şi
a celor de tip individual;
• evaluarea periodică a gradului de implementare a Strategiei prin
verificarea atingerii obiectivelor şi indicatorilor propuși, precum şi
rezultatele implementării proiectelor;
• determinarea cadrului de evaluare a implementării SIDU;
• urmărirea realizării indicatorilor Strategiei pe baza proiectelor în
implementare, finalizare sau în pregătire;
• identificarea problemelor şi propunerea de soluții în cadrul procesului de
implementare a Strategiei;
• propunerea de ajustări ale planului de acțiune în funcție de evoluția
procesului de implementare şi dinamica socio-economică;
• întocmirea de rapoarte periodice (trimestriale/semestriale/anuale) şi
diferite documentații cu privire la procesul de monitorizare şi evaluare a
implementării SIDU Craiova;
• solicitarea şi centralizarea datelor şi informațiilor necesare de la instituții,
beneficiari etc.;
• coordonarea procesului de informare privind SIDU Craiova;
• propunerea de măsuri pentru atenuarea riscurilor ce pot apărea în
implementarea Strategiei;
• cooperarea cu alte structuri, instituții şi beneficiari care implementează
proiecte aflate în portofoliul SIDU Craiova pentru buna gestiune a
procesului de implementare;
• propuneri privind actualizarea SIDU Craiova conform regulamentelor în
domeniu şi priorităților de dezvoltare locală ce se pot modifica în timp.
Așadar, principalul rol al SMI este cel de coordonare și monitorizare, organizând

și verificând stadiul și modul de implementare a proiectelor integrate și a celor de
tip individual. De asemenea, structura are rolul de a monitoriza și evalua periodic
gradul de implementare a strategiei prin verificarea atingerii obiectivelor inițiale
și indicatorilor propuși, precum și de a evalua rezultatele implementării
proiectelor, având în vedere atingerea obiectivelor strategice stabilite în cadrul
programelor de finanțare accesate.
SMI va deține și sarcini de tip executiv, cum ar fi evaluarea încadrării în timp a

proiectelor aflate în implementare, prin graficul de implementare, coordonarea
procesului de informare sau identificarea și soluționarea problemelor apărute în
procesul de implementare a SIDU.
Nu în ultimul rând, SMI va trebui să întocmească o serie de rapoarte

trimestriale/semestriale/anuale și diferite documentații, care vor constitui un
instrument important în evaluarea și atenuarea întârzierilor de implementare a

C R AI OVA
398
proiectelor și evaluarea rezultatelor intermediare și finale ale SIDU. Membrii SMI
se vor întâlni trimestrial/semestrial/anual sau ori de câte ori este nevoie pentru
buna desfășurare a implementării SIDU.
În plus, se vor centraliza și raporta informații ce privesc indicatorii și rezultatele

vizate de fiecare proiect din lista lungă de proiecte. Se vor monitoriza, în funcție
de valoare, număr, localitate, pe tipuri de surse de finanțare:
• proiecte depuse spre finanțare din lista lungă de proiecte SIDU;
• proiecte depuse și finanțate din lista lungă de proiecte SIDU;
• proiecte aflate în curs de implementare;
• proiecte finalizate/ implementate.
În realizarea Rapoartelor de monitorizare și evaluare SIDU se va avea în vedere că

pentru fiecare fond ESI, normele specifice fondurilor stabilesc indicatori comuni și
pot formula prevederi în legătură cu indicatori specifici fiecărui program. Se vor
centraliza indicatori cuantificabili ce fac referire la dezvoltarea durabilă:
dezvoltare socio-economică, producție și consum sustenabil, incluziune socială,
schimbări demografice, sănătate publică, energie și schimbări climatice, transport
sustenabil, resurse naturale, parteneriat, administrare publică.
Pentru implementarea proiectelor selectate și aprobate în cadrul SIDU vor fi

constituite echipe de proiect individuale, ai căror membri vor fi selectați în funcție
de natura proiectelor. În funcție de specificul proiectelor, în echipele de proiect
responsabile cu implementarea respectivelor proiecte vor fi implicate și alte
persoane cu experiență relevantă, care dețin cunoștințele de specialitate necesare
și experiență relevantă în ceea ce privește implementarea proiectelor.
Indicatori de monitorizare și evaluare

Unitate
Obiectiv strategic Indicatori de realizare de
măsură
1. Creșterea Structuri de afaceri nou înființate

Nr.
competitivității
economice a polului de
creștere Craiova prin Parteneriate public-private în domeniul CDI Nr.
valorificarea resurselor Structuri asociative în domeniul inovării
locale și orientarea precum clusterele, polii de competitivitate și Nr.
către domeniile cheie cu alte asocieri cu scop similar
potențial de dezvoltare
ale zonei Piețe agroalimentare/târguri înființate Nr.
2. Dezvoltarea polului Lungime străzi modernizate/ reabilitate Km.

de creștere Craiova prin
Trotuare și treceri de pietoni amenajate Km.
conectarea la rețelele
regionale, naționale și
europene de transport,
bazată pe o politică
coerentă de dezvoltare a
Extinderea infrastructură aeroportuară Nr./mp
relațiilor funcționale,
concomitent cu
îmbunătățirea
infrastructurii specifice

C R AI OVA
399
3. Asigurarea unor Unități de învățământ reabilitate, dotate și
Nr.
servicii publice de modernizate
calitate (educație,
Unități sanitare reabilitate, dotate și
sănătate, social, Nr.
modernizate
administrație, siguranță
a populaţiei), urmărind Grădinițe/creșe modernizate/ construite Nr.
atât tipologia cererii,
Complexuri sociale reabilitate/ construite Nr.
cât şi dimensiunea
teritorială a acesteia Locuințe sociale reabilitate/ construite Nr.
Parcuri/spații verzi amenajate Nr./mp
Modernizarea și extinderea iluminatului public Km.
Instalare sistem monitorizare video Km.

4. Crearea condițiilor
necesare dezvoltării Extindere și modernizare rețea electrică Km.
demografice a zonei, Modernizare și extindere rețea de apă și
prin corelarea cererii cu Km.
canalizare
oferta de muncă și
asigurarea condițiilor Reabilitare și extindere rețea de gaze Km.
unui trai decent Canale de colectare a apelor pluviale nou
Km.
amenajate
Parcări/ garaje colective în cartiere

Nr.
(rezidențiale)
Obiective din patrimoniul cultural istoric

Nr.
5. Afirmarea identității amenajate/ modernizate
turistice a zonei Evenimente de promovare a valorilor culturale Nr.
funcționale a polului de
creștere Craiova prin Complexuri turistice construite și amenajate Nr.
valorificarea și Baze sportive înființate Nr.
promovarea
patrimoniului cultural și Obiective turistice reabilitate/ dotate/
Nr.
natural promovate
Cămine culturale reabilitate și construite Nr.
Capacitate suplimentară de producere a

Mw
energiei din surse regenerabile
Extinderea infrastructură transport public

Km.
electric
Căi de tramvai modernizate Km.
Stații de transport public modernizate Nr.

6. Creșterea calității
factorilor de mediu și Tramvaie și autobuze achiziționate Nr.
asigurarea unui climat Piste de biciclete și alei amenajate Km.
favorabil locuirii
Activități de împădurire a terenurilor
Mp
degradate
Utilaje și echipamente moderne pentru

Nr.
serviciul de salubritate
Campanii de educație rutieră Nr.
Campanii de reciclare Nr.

C R AI OVA
400
RISCURI
Implementarea cu succes a SIDU poate fi afectată de o serie de riscuri de diferite

tipuri, fiind necesare a fi luate o serie de măsuri de atenuare, pentru a
preîntâmpina efectele nedorite ale acestora.
Cele mai importante riscuri care pot apărea în implementarea SIDU sunt cele ce
țin de aspectele tehnice ale proiectului, concretizate prin diferite întârzieri în
derularea achizițiilor, în execuția lucrărilor sau nerespectarea graficului de
lucrări; riscurile financiare, care țin de dificultatea asigurării cash-flow-ului,
depășirea bugetului prevăzut pe fiecare activitate etc.; riscurile administrative,
putând apărea dificultăți la nivelul echipei de proiect etc.
Risc Impact Măsuri de atenuare a riscului

- bugetul a fost alcătuit pe baza unei analize reale
a prețurilor din piață în vederea evitării sub sau
FINANCIAR
supraaprecierea prețurile cu efect asupra cash-
flow-ului. De asemenea, cheltuielile vor fi
semnificativ
- dificultatea
poziționate pe graficul Gant luând în considerare
asigurării cash-flow-
derularea activităților, condiționările de raportare,
ului;
periodicitatea cererilor de rambursare și
- depășirea bugetului
perioadele de procesare/termene de plată;
prevăzut pe fiecare
- se vor stabili termene flexibile pentru efectuarea
activitate;
plăților către furnizori prin menționarea acestora
în procedurile de achiziții și contractele încheiate.
- planul de achiziții va fi întocmit luând în
considerare termene rezonabile pentru derularea
procedurilor, inclusiv reluarea lor sau oferirea de
TEHNIC răspunsuri în caz de contestare;
- structura de management va implementa o
- întârzieri în strategie de comunicare și monitorizare prin care
derularea achizițiilor; va superviza contractele cu prestatorii.
semnificativ
- neîndeplinirea Contractele vor conține toate prevederile

condițiilor respective, inclusiv termenele de realizare a
contractuale de către obiectivelor și penalitățile asumate în caz de
prestator; întârzieri în execuția contractului;
- întârzieri în execuția - va fi percepută garanția de bună execuție,
lucrărilor; garanția pentru plata avansului, garanții pentru
- nerespectarea rețineri etc.;
graficului de lucrări; - analiza şi avizarea situațiilor de lucrări în vederea
efectuării plăților;
- cunoașterea, înțelegerea şi aplicarea corectă a
clauzelor contractuale.

C R AI OVA
401
- echipa de proiect are definite posturi pentru a
acoperi toate responsabilitățile/activitățile
ADMINISTRATIV parteneriatului ce rezultă din proiect;
- responsabilitățile au fost stabilite astfel încât să
- dificultăți la nivelul corespundă naturii poziției;
capacității echipei de - pe parcursul derulării proiectului vor avea loc
mediu
proiect; întâlniri de lucru pentru clarificarea potențialelor
- planificarea dificultăți apărute în derularea sarcinilor;
defectuoasă a - se vor crea proceduri și metodologii comune de
activităților din cadrul monitorizare pentru a asigura unitatea raportării;
proiectului; - pentru a preîntâmpina orice întârziere,
managerul va monitoriza constant activitățile și va
acționa prin replanificări.
RESURSE UMANE
- se va realiza o inventariere a resurselor umane
existente și se va decide asupra tipului de măsuri
mediu
- lipsa resurselor
ce trebuie luate pentru creșterea capacității
umane suficiente
proprii de management (personal contractual,
pentru implementarea
cursuri de instruire etc.).
proiectelor;

C R AI OVA
402
V. Cadrul partenerial pentru
elaborarea și implementarea SIDU

C R AI OVA
403
Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a fost elaborată respectând criteriile
cheie de calitate utilizate în evaluarea documentelor strategice la nivel
european: relevanță, eficacitate, eficiență, consecvență şi coerență
pragmatism, sustenabilitate şi aranjamente de management şi monitorizare.
Elaborarea SIDU presupune parcurgerea a trei etape principale:

• Etapa analizei contextului urban și identificarea principalelor probleme
și provocări de la nivel local;
• Etapa elaborării Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană;
• Etapa de consultare publică.
SIDU s-a realizat printr-un amplu proces participativ la nivel metropolitan, fiind
antrenate și aducându-și aportul instituții, autorităţi publice şi ONG-uri implicate
în procesul dezvoltării metropolitane şi atragerii de fonduri europene.
Elaborarea SIDU s-a bazat pe un proces de consultare permanentă a principalilor

actori locali, prin intermediul atelierelor de lucru periodice în care s-au abordat
diverse tematici precum tineret și sport; cultură şi educaţie; servicii publice;
infrastructură şi transport; sănătate şi asistenţă socială; administraţie publică
locală; sau economie şi mediu de afaceri.
În acest sens, în perioada 16-17 februarie 2016 au fost organizate 4 grupuri de

lucru tematice, având rolul de a evidenția provocările și necesitățile de dezvoltare
ale Zonei Funcționale Urbane – Polul de Creștere Craiova cu ajutorul
specialiștilor/factorilor locali interesați (vezi anexa 8):
• Social, educație și cultură, (16.02.2016);
• Mediul academic și de cercetare, (16.02.2016);
• Mediul economic, (17.02.2016);
• Mediu și aspecte ale locuirii, (17.02.2016).
De asemenea, în perioada 09.03.2016 – 29.03.2017 au mai fost organizate 9

întâlniri de lucru în cadrul cărora s-au identificat principalele probleme cu care se
confruntă ZFU, oportunităţile de dezvoltare în context metropolitan și s-au
conturat o serie de idei de proiect care să contribuie la dezvoltarea integrată a
zonei funcționale urbane, fiind totodată analizate și posibilitățile de accesare a
fondurilor europene pentru perioada 2014-2020.
Așadar, lista de proiecte din SIDU este un rezultat al analizelor realizate,

consultărilor și întâlnirilor organizate pentru elaborarea acestui document și
integrează liniile trasate în alte documente strategice locale, regionale, precum:
• Planul de Acțiune pentru energie durabilă al Zonei Metropolitane
Craiova (PAED);
• Planul de mobilitate urbană durabilă pentru polul de creștere Craiova
(PMUD Craiova);
• Studii de fundamentare pentru Planul de Amenajare Teritorială
Zonală – Zona Metropolitană Craiova;
• Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Județului Dolj pentru
perioada 2014-2020;
• Strategia Națională pentru Dezvoltare Regională 2014 – 2020;
• Planul de Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia 2014-2020;

C R AI OVA
404
• Studii de fundamentare a Strategiei de Dezvoltare a Zonei
Metropolitane Craiova 2014-2020.
În ceea ce privește procesul de consultare publică a SIDU Craiova în mediul on-

line, documentul strategic a fost supus spre consultare pe site-ul ADI ZMC, precum
și pe site-ul Primăriei Municipiului Craiova în perioada 28.09.2016 - 28.10.2016,
conform linkurilor:
- http://www.metropolacraiova.ro/ro/strategia-integrata-de-dezvoltare-urbana-
a-zonei-metropolitane-craiova/
- http://primariacraiova.ro/ro/strategia-integrata-de-dezvoltare-urbana-a-zonei-
m/strategia-integrata-de-dezvoltare-urbana-sidu.html
De asemenea, s-au publicat o serie de anunțuri și în presa scrisă locală, cu scopul

informării și participării publicului la procedura de evaluare de mediu, astfel:
- Ziar Cuvântul Libertății, ediția 2 noiembrie 2016 – pag. 13, potrivit căruia
ADI ZMC anunță elaborarea primei versiuni a SIDU cu orizontul de timp
2020 și declanșarea etapei de încadrare pentru obținerea avizului de mediu
(au putut fi transmise comentarii și sugestii în termen de 18 zile
calendaristice de la data anunțului la sediul APM Dolj);
- Ziar Cuvântul Libertății, ediția 5 noiembrie 2016 – pag. 12, potrivit căruia
ADI ZMC anunță elaborarea primei versiuni a SIDU cu orizontul de timp
2020 și declanșarea etapei de încadrare pentru obținerea avizului de mediu
(au putut fi transmise comentarii și sugestii în termen de 15 zile
calendaristice de la data anunțului la sediul APM Dolj);
- Ziar Cuvântul Libertății, ediția 24 noiembrie 2016 – pag. 16, anunț privind
decizia etapei de încadrare luată de APM Dolj pentru SIDU în Zona
Funcțională Urbană a Polului de Creștere Craiova, conform căruia planul
nu necesită evaluare de mediu și nu se supune procedurii de evaluare
adecvată, urmând a fi supus procedurii de adoptare fără aviz de mediu.
Observațiile publicului au putut fi primite pe adresa APM Dolj, în termen
de 10 zile calendaristice de la data publicării în mass-media.
Așadar, în urma rezultatelor anunțurilor, APM Dolj a luat decizia etapei de

încadrare, având nr. 11354/05.12.2016, conform căreia SIDU ZMC nu necesită
evaluare de mediu și nu se supune procedurii de evaluare adecvată urmând a fi
supus procedurii de adoptare fără aviz de mediu.
Pe parcursul elaborării documentului de planificare strategică de la nivel

metropolitan s-au identificat printr-un amplu proces participativ principalele
probleme, necesități, direcții de acțiune și proiecte care se pliază pe tipuri de
investiții eligibile în cadrul programelor operaționale dar și pe alte tipuri de surse
de finanțare existente.

C R AI OVA
405
BIBLIOGRAFIE
1. Agenția pentru Protecția Mediului Dolj, 2014, Raportul Județean Privind
Starea Mediului - Mediul Urban, Sănătatea şi Calitatea Vieții;
2. Asociația „Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021“, 2015, CRAIOVA
2021. ORAȘ CANDIDAT ÎMPREUNĂ CU OLTENIA. CAPITALĂ EUROPEANĂ A
CULTURII
3. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, 2014, Planul de
Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014-2020;
4. Consiliul Județean Dolj, 2015, Strategia de Dezvoltare Economico-Socială
a Județului Dolj pentru perioada 2014-2020;
5. Centrul Român de Politici Europene, 2013, România are nevoie de Zone
Urbane Funcționale
6. Comisia Europeană – Dezvoltare urbană durabilă; Politica de coeziune
2014-2020, Fișă informativă, martie 2013;
7. Ministerul Economiei, 2014, Strategia Națională pentru Competitivitate
2014-2020;
8. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, 2016, Atlasul
zonelor urbane marginalizate din România;
9. Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice,
Banca Mondială, 2016, Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate şi al
Dezvoltării Umane Locale din România;
10. PTV TC, Search Corporation, 2016, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă
pentru Polul de Creștere Craiova (P.M.U.D. Craiova);
11. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, Secțiunea I – Rețele de
Transport - Legea nr. 353/2006; (M Of. Partea I nr. 806 din 26/09/2006) ;
12. Platformă pentru Dezvoltare Urbană Durabilă și Integrată, proiect
cofinanțat din FSE prin PODCA 2007-2013 (oct. 2012 – noi. 2015);
13. Romania Regional Development Program, 2013, Orașe competitive -
Remodelarea geografiei economice a României,
14. Zona Metropolitană Craiova, 2016, Planul de acțiune pentru energie
durabilă al Zonei Metropolitane Craiova;
15. Zona Metropolitană Craiova, 2014, Evaluarea nevoilor de dezvoltare la
nivelul ZMC pe termen mediu și lung și identificarea perspectivelor de
dezvoltare;
16. Zona Metropolitană Craiova, 2015, Analiza disparităților de dezvoltare la
nivelul Zonei Metropolitane Craiova;
17. Zona Metropolitană Craiova, 2015, Studii de fundamentare pentru
P.A.T.Z.:
- Studiu căi de comunicație și transporturi;
- Studiu de amenajare peisagistică și spații verzi;
- Studiu de istorie urbană;
- Studiu de mediu 1;
- Studiu de mediu 2;
- Studiu de Sociologie Urbană și Demografie;
- Studiu de Economie Urbană;
- Studiu de Echipare Edilitară;

C R AI OVA
406
Surse date statistice:
3. Institutul Național de Statistică;
4. Recensământul Populației și Locuințelor, 2011;
5. Oficiul Național al Registrului Comerțului;
6. Ministerul Finanțelor Publice;
7. Agenția Națională pentru Protecția Mediului;
8. Institutul Național al Patrimoniului;
9. aeroportcraiova.ro.
Surse imagini:
COPERTĂ: http://www.360view.ro/tur/sala-polivalenta-din-craiova-vedere-
aeriana-157 (Autor: Boldir Victor Catalin)
I. Contextul urban și identificarea principalelor probleme și provocări la nivel local
http://www.360view.ro/tur/sala-polivalenta-din-craiova-vedere-aeriana-
157 (Autor: Boldir Victor Catalin)
I.1. PREZENTARE GENERALĂ
http://www.360view.ro/tur/sala-polivalenta-din-craiova-vedere-aeriana-
157 (Autor: Boldir Victor Catalin)
I.2. DOMENIUL ECONOMIC
craiovaforum.ro: http://www.craiovaforum.ro/stiri/altele/ministrul-
economiei-numai-2-din-masinile-produse-de-ford-craiova-ajung-pe-piata-
locala.html
I.3. DOMENIUL SOCIAL
facebook.com/centrulvechicraiovaoficial/photos
I.4. MEDIU
I.5. AUDIT ADMINISTRATIV
I.6. ZONA FUNCȚIONALĂ URBANĂ CRAIOVA ÎN CONTEXTUL POLILOR DE CREȘTERE
NAȚIONALI
I.7. STRATEGII ȘI POLITICI SECTORIALE RELEVANTE
Primăria Municipiului Craiova: http://www.primariacraiova.ro/
I.8. NEVOI, PROBLEME ȘI SOLUȚII
http://futureaccess.ru/netcat_files/userfiles/600.jpg
I.9. DIAGNOSTIC ȘI ANALIZĂ SWOT
II. Viziunea de dezvoltare și obiectivele SIDU
III. Calendar de activități pentru implementarea SIDU
http://www.azsemaus.org/wp-content/uploads/2014/12/eventos.jpg
IV. Implementarea, monitorizarea și evaluarea SIDU
https://wallpaperscraft.com/image/gear_art_mechanism_68409_3840x2
160.jpg
Anexa 1 – Lista monumentelor istorice de la nivelul Zonei Funcționale a Polului
de Creștere Urbană Craiova

C R AI OVA
407
LISTĂ ANEXE:
Anexa 1 – Lista monumentelor istorice de la nivelul Zonei Funcționale a Polului de

Creștere Urbană Craiova
Anexa 2 –Tendințe de dezvoltare spațială (2002 – 2014), Sursă: PMUD Craiova
Anexa 3 –Zone cu dinamică de dezvoltare prezumată (2020 – 2030), Sursă: PMUD
Craiova
Anexa 4 – PATN; Secțiunea I – Rețele de transport. A. Direcții de dezvoltare a
rețelei de căi rutiere
Anexa 5 – PATN; Secțiunea I – Rețele de transport. B. Direcții de dezvoltare a
rețelei de căi feroviare
Anexa 6 – MEDIU; Factori de risc natural în Zona Metropolitană Craiova
Anexa 7 – Chestionar aplicat în teren în vederea identificării zonelor marginalizate
Anexa 8 – Rapoarte ale întâlnirilor de consultare privind identificarea ideilor de
proiecte din SIDU

C R AI OVA
408
Anexa 1 - Lista monumentelor istorice de la nivelul Zonei Funcționale a Polului de
Creștere Urbană Craiova
Lista monumentelor istorice de la nivelul Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova
Nr.
Cod LMI Denumire Localitate Datare
crt
Situl arheologic de la Almăj, punct
DJ-I-s-B-07868 2. sat ALMĂJ; comuna ALMĂJ
"Şcoala Generală"
sec. II p. Chr., Epoca
DJ-I-m-B-07868.01 3.
Așezare sat ALMĂJ; comuna ALMĂJ
romană
DJ-I-m-B-07868.02 Așezare
4. sat ALMĂJ; comuna ALMĂJ Neolitic
DJ-II-m-A-08173 5.
Biserica "Sf. Voievozi” sat ALMĂJ; comuna ALMĂJ 1787 - 1789
DJ-II-m-A-08174 6. Poenaru
Cula sat ALMĂJ; comuna ALMĂJ 1764, modif. 1896
DJ-II-m-B-08376 7.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat ŞITOAIA; comuna ALMĂJ 1819
DJ-IV-m-B-08475 8.
Cruce de piatră sat ŞITOAIA; comuna ALMĂJ 1833
sat BRĂDEŞTII BĂTRÂNI; comuna
DJ-I-s-B-07877 9.
Cetate sec. II - IV p. Chr.
BRĂDEŞTI
sat RĂCARII DE JOS; comuna
DJ-I-s-B-07911 10.
Aşezarea romană de la Răcarii de Jos sec. II p. Chr.
BRĂDEŞTI
sat RĂCARII DE JOS; comuna
DJ-I-s-B-07912 11.
Castrul de la Răcarii de Jos sec. II p. Chr.
BRĂDEŞTI
DJ-II-m-B-08207 12.
Biserica "Sf. Ioan Botezătorul” sat BRĂDEŞTI; comuna BRĂDEŞTI 1825
sat BRĂDEŞTII BĂTRÂNI; comuna 1751, pe locul uneia
DJ-II-m-B-08208 13.
Biserica "Sf. Arhanghel Mihail”
BRĂDEŞTI de lemn din 1651
1770 - 1780, cu
DJ-II-m-B-08378 14.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat TATOMIREŞTI; comuna BRĂDEŞTI
adăugiri ulterioare
DJ-II-m-B-08209 15.
Biserica "Sf. Nicolae” sat BREASTA; comuna BREASTA 1782 - 1784
sec. III - I a. Chr.,
DJ-I-s-B-07879 16.
Aşezare sat BUCOVĂŢ; comuna BUCOVĂŢ
Latène
DJ-I-s-A-07878 Cetatea dacică Pelendava
17. sat CÂRLIGEI; comuna BUCOVĂŢ Latène
DJ-II-m-B-08210 18.
Biserica "Sf. Nicolae” sat BUCOVĂŢ; comuna BUCOVĂŢ 1842

C R AI OVA
409
Nr.
crt
DJ-II-m-B-08335 19.
Biserica "Sf. Nicolae” sat PALILULA; comuna BUCOVĂŢ 1838
Perioada de tranziţie
DJ-I-s-A-07871 20.
Aşezare sat BÂZDÂNA; comuna CALOPĂR la epoca bronzului,
Cultura Coţofeni
Situl arheologic de la Bâzdâna -
DJ-I-s-A-07872 21. sat BÂZDÂNA; comuna CALOPĂR
Calopăr, punct "La Cucuioara"
sec. XIV, Epoca
DJ-I-m-A-07872.01 22.
Fortificaţie sat BÂZDÂNA; comuna CALOPĂR
medievală
sec. IV - II a. Chr.,
DJ-I-m-A-07872.02 23.
Cetate sat BÂZDÂNA; comuna CALOPĂR
Latène
DJ-II-m-B-08192 Biserica "Adormirea Maicii Domnului”
24. sat BELCINU; comuna CALOPĂR 1845, ref. 1938
DJ-II-m-B-08217 25.
Biserica "Sf. Ilie” sat CALOPĂR; comuna CALOPĂR 1803, modif. 1895
Situl arheologic de laCârcea, punct "La
DJ-I-s-B-07883 26. sat CÂRCEA; comuna CÂRCEA sec. I - II p. Chr.
Guran”
Situl arheologic de la Cârcea, punct
DJ-I-s-A-07884 27. sat CÂRCEA; comuna CÂRCEA
"La Eleşteu”
DJ-I-m-A-07884.01 28.
Aşezare sat CÂRCEA; comuna CÂRCEA sec. II - IV p. Chr.
DJ-I-m-A-07884.02 29.
Aşezare fortificată sat CÂRCEA; comuna CÂRCEA Epoca bronzului
DJ-I-s-B-07885 30. sat CÂRCEA; comuna CÂRCEA
"La Hanuri”
Epoca bronzului,
DJ-I-m-B-07885.01 31. Viaduct", aşezare şi aşezare
"La sat CÂRCEA; comuna CÂRCEA
epoca daco-romană
fortificată
DJ-II-m-B-08231 32.
Biserica "Sf. Nicolae” sat CÂRCEA; comuna CÂRCEA 1815
1809, pe locul unei
DJ-II-m-B-08249 33.
Biserica "Sf. Nicolae” sat COŞOVENI; comuna COŞOVENI
biserici de lemn
DJ-II-m-B-08250 Biserica "Sf. Voievozi”
34. sat COŞOVENI; comuna COŞOVENI 1794
DJ-II-m-B-08251 35.
Conacul Nicolau (ruine) sat COŞOVENI; comuna COŞOVENI 1797 - 1798
DJ-IV-m-B-08461 36. de piatră
Cruce sat CÂRCEA; comuna COŞOVENI înc. sec. XIX
DJ-I-s-A-07888 37. arheologic de la Coţofenii din Dos
Situl sat COŢOFENII DIN DOS; comuna COŢOFENII DIN DOS
sat COŢOFENII DIN DOS; comuna sec. V - II a. Chr.,
DJ-I-m-A-07888.01 38.
Cetate
COŢOFENII DIN DOS Latène
Epoca bronzului
sat COŢOFENII DIN DOS; comuna timpuriu, Cultura
DJ-I-m-A-07888.02 39.
Așezare
COŢOFENII DIN DOS Coţofeni; cultura
Glina
sat COŢOFENII DIN DOS; comuna
DJ-I-m-A-07888.03 40.
Așezare Neolitic
COŢOFENII DIN DOS
sat POTMELŢU; comuna COŢOFENII
DJ-I-s-B-07909 41.
Aşezarea romană de la Potmelţu sec. II p. Chr.
DIN DOS
sat MIHĂIŢA; comuna COŢOFENII DIN
DJ-II-m-B-08317 42.
Biserica "Cuvioasa Paraschiva” ante 1876
DOS
sat COŢOFENII DIN FAŢĂ; comuna
DJ-II-a-A-08252 43.
Ansamblul curţii Coţofenilor mijl. sec. XVIII
COŢOFENII DIN FAŢĂ
DJ-II-m-A-08252.01 44. Coţofenilor
Casa mijl. sec. XVIII
DJ-II-m-A-08252.02 45.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” 1827
DJ-II-m-A-08252.03 46.
Conac neoromânesc înc. sec. XX
DJ-II-m-A-08252.04 47. neoclasică
Casa înc. sec. XX
DJ-II-m-A-08252.05 48.
Parcul 1906
DJ-II-m-A-08252.06 49.
Şcoala veche mijl. sec.XX
Aşezarea medieval timpurie de la
DJ-I-s-B-07913 50. sat ROVINE; municipiul CRAIOVA sec. VIII - X
Rovine
DJ-II-m-B-07923 51.
Biserica "Sf. Împăraţi” municipiul CRAIOVA 1813
sec. XV; sec. XVIII -
DJ-II-a-A-08068 52.
Centrul istoric al municipiului Craiova municipiul CRAIOVA
XIX
DJ-II-m-B-07925 Casa Geblescu
53. municipiul CRAIOVA înc. sec. XIX
DJ-II-m-B-07926 54. Dianu
Casa municipiul CRAIOVA 1900 - 1905
DJ-II-m-B-07927 55.
Blocul "Casa Albă” municipiul CRAIOVA 1920 - 1922
DJ-II-m-B-07928 56.
Casă municipiul CRAIOVA sec. XIX
DJ-II-m-B-07929 57. Dumitru Ghizdăvescu

C R AI OVA
410
Nr.
crt
Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae"-
DJ-II-a-B-07930 58. municipiul CRAIOVA 1794
Amaradia (Belivacă)
Biserica "Sf. Nicolae”- Amaradia
DJ-II-m-B-07930.01 59. municipiul CRAIOVA 1794
(Belivacă)
DJ-II-m-B-07930.02 60. de intrare
Turn municipiul CRAIOVA 1794
Biserica "Sf. Gheorghe- Vechi”,
DJ-II-m-B-07931 61. municipiul CRAIOVA 1730 - 1731
"Cuvioasa Paraschiva"
DJ-II-m-B-07932 62. parohială
Casă municipiul CRAIOVA mijl. sec. XIX
DJ-II-m-B-07933 63.
Biserica "Sf. Ioan Botezătorul” - Hera municipiul CRAIOVA 1813
DJ-II-m-B-07934 64.
Casă municipiul CRAIOVA sf. sec. XX
DJ-II-m-B-08014 65. Marcu
Casa municipiul CRAIOVA 1911
DJ-II-m-B-20122 66. Cioroianu
Casa municipiul CRAIOVA înc. sec. XX
DJ-II-m-B-07935 67. Cănciulescu
Casa municipiul CRAIOVA sec. XX
DJ-II-m-B-07936 68. Gârleşteanu
Casa municipiul CRAIOVA sec. XIX
DJ-II-m-B-07937 69. Papazoglu
Casa municipiul CRAIOVA mijl. sec. XIX
DJ-II-m-B-07938 70. Celăreanu
DJ-II-m-B-07939 71. Demetrescu
Casa municipiul CRAIOVA sf. sec. XIX
DJ-II-m-B-07940 72. dr. Mendel
DJ-II-m-B-07941 73. Foray
DJ-II-m-B-07942 74. Măcescu
DJ-II-m-B-07943 75.
Casă municipiul CRAIOVA 1911
DJ-II-m-B-07944 76.
DJ-II-a-B-07945 77.
Spitalul Filantropia municipiul CRAIOVA mijl. sec. XIX
Spitalul Filantropia - Pavilionul
DJ-II-m-B-07945.01 78. municipiul CRAIOVA mijl. sec. XIX
administrativ
Spitalul Filantropia - Pavilionul
DJ-II-m-B-07945.02 79. municipiul CRAIOVA mijl. sec. XIX
staţionar C
DJ-II-m-B-07945.03 80. Aurel Constantinescu
DJ-II-m-B-07946 81. Ghizdăvescu
Biserica "Sf. Nicolae”, "Sf. Paraschiva”
DJ-II-m-B-07947 82. municipiul CRAIOVA 1793
- Brânduşa
DJ-II-m-B-07948 83.
DJ-II-m-B-07949 84. de sport, fosta Uzină Electrică
Sala municipiul CRAIOVA 1885 - 1887
1802, pe temelii de
DJ-II-m-A-07950 85. Glogoveanu, azi Tribunalul Dolj
Casa municipiul CRAIOVA sec. XVIII; extinderi
1908, 1918
sf. sec. XIX, pe
DJ-II-m-B-07951 86. Bengescu
Casa municipiul CRAIOVA temelii şi pivniţe de
sec. XVIII
DJ-II-m-B-07952 Casa Teianu
87. municipiul CRAIOVA 1850 - 1860
DJ-II-m-B-07953 88.
Casă municipiul CRAIOVA sf. sec. XIX
Secţia de producţie a MAT Craiova,
fosta Fabrică Hoffenschranz
DJ-II-m-B-07956 90. Cernătescu-Cârlogani
DJ-II-m-B-07955 91. alimentară
Hala municipiul CRAIOVA 1903
Facultatea de Mecanică a Universităţii
DJ-II-m-B-07957 92. Craiova, fosta Şcoala Normală de
din municipiul CRAIOVA 1893
Băieţi
DJ-II-m-B-07958 93. Borcea
DJ-II-m-B-07959 94. Năiculescu
DJ-II-m-B-07960 95. Barbu Drugă
DJ-II-m-B-07961 96.
DJ-II-m-B-07962 97. Homeag
DJ-II-m-B-07963 98.
Casă municipiul CRAIOVA 1900 - 1915
DJ-II-m-B-07964 99. Poenaru
DJ-II-m-B-07965 100. Stănoiu
DJ-II-m-B-07966 101. Potârcă
DJ-II-m-B-07968 102. Paşcu
DJ-II-m-B-07967 103.
DJ-II-m-B-07969 104.

C R AI OVA
411
Nr.
crt
DJ-II-m-B-07970 Casă
105. municipiul CRAIOVA 1910
DJ-II-m-B-07971 106. Vilneff
DJ-II-m-B-07972 107. Hori
Atelierul didactic al Universităţii din
DJ-II-m-B-07973 108.
Craiova, fost Fabrica de motoare municipiul CRAIOVA mijl. sec. XIX
A.Weichmann
DJ-II-m-B-07974 109.
Biserica "Sf. Nicolae - Craioviţa" municipiul CRAIOVA 1770
Biserica "Sf. Ioachim, Sf. Ana şi Sf.
Haralambie”
Fostul Hotel Pallace, azi pavilionul
administrativ al Primăriei Craiova
DJ-II-m-B-07976 112.
Cinematograful "Jean Negulescu” municipiul CRAIOVA înc. sec. XX
DJ-II-m-B-07978 113. Dianu
Palatul Banca Comerţului, azi Primăria
DJ-II-m-A-07979 114. municipiul CRAIOVA 1916
municipiului Craiova
Palatul de Justiţie, azi Universitatea
DJ-II-m-A-07980 115. municipiul CRAIOVA 1880, extindere 1930,
din Craiova (rectoratul)
Ansamblul bisericii "Toţi Sfinţii" - Hagi
DJ-II-a-B-07981 116. municipiul CRAIOVA 1792, ref. la 1869
Enuş
DJ-II-m-B-07981.01 117.
Biserica "Toţi Sfinţii”- Hagi Enuş municipiul CRAIOVA 1792
DJ-II-m-B-07981.02 118. clopotniţă
Turn municipiul CRAIOVA 1792
DJ-II-m-B-07982 119. Traian Nicolescu
DJ-II-m-B-07983 120. Ştefan Popescu
DJ-II-m-B-07984 121. Becherescu
DJ-II-m-B-07985 122. Stavrache
Ansamblul bisericii "Adormirea Maicii
DJ-II-a-B-07986 123.
Domnului" şi " Sf. Pantelimon” - municipiul CRAIOVA 1813
Madona- Oota
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" şi
DJ-II-m-B-07986.01 124. municipiul CRAIOVA 1813
"Sf. Pantelimon” - Madona - Oota
DJ-II-m-B-07986.02 125. parohială
DJ-II-m-B-07986.03 126. clopotniţă
Turnul municipiul CRAIOVA 1813
DJ-II-m-B-07987 127. "Sf. Maria”
Capela municipiul CRAIOVA 1900
DJ-II-m-B-07988 128.
DJ-II-m-B-07989 129. Aldea
DJ-II-m-B-07990 130. Ciochia
DJ-II-m-B-07991 131.
Spitalul Filantropia municipiul CRAIOVA 1853, extindere 1867
1731, pe locul unei
DJ-II-m-B-07992 132.
Biserica "Sf. Mina” - Pătru Boj municipiul CRAIOVA
biserici de lemn
Pavilionul administrativ al Grupului de
DJ-II-m-B-07993 133. municipiul CRAIOVA înc. sec. XIX
Pompieri "Oltenia"
DJ-II-m-B-07994 134. Demetrescu
DJ-II-m-B-07995 135. Imrea
DJ-II-m-B-07996 136. Geblescu
DJ-II-m-B-07997 137. Carianopol
DJ-II-m-B-08000 138.
Casă municipiul CRAIOVA înc. sec. XX
Biserica "Sf. Arhangheli Mihail şi 1785 - 1797, pe
DJ-II-m-B-08001 139. municipiul CRAIOVA
Gavril” temelii de sec. XVI
DJ-II-m-B-08002 140. "Metropol"
Hotel municipiul CRAIOVA 1863 - 1865
DJ-II-m-B-07998 141.
DJ-II-m-B-08003 142.
DJ-II-m-B-07999 143. Dinopol
DJ-II-m-B-08004 144.
Ansamblul Arhiepiscopiei Craiovei şi
DJ-II-a-A-08005 145. municipiul CRAIOVA 1780
Mitropoliei Olteniei
Biserica de lemn "Toţi Sfinţii”-
DJ-II-m-A-08005.01 146. municipiul CRAIOVA 1780
Tălpăşeşti
Casa Vorvoreanu (Palatul
DJ-II-m-A-08005.02 147. municipiul CRAIOVA 1905
mitropolitan)
DJ-II-m-B-08006 148.
DJ-II-m-B-08007 149. Gogol
DJ-II-m-B-08008 150.

C R AI OVA
412
Nr.
crt
Casa Puiu Pleşia, azi Curtea de Conturi
Dolj
DJ-II-m-B-08010 152. M. Talevici
DJ-II-m-B-08011 153.
DJ-II-m-B-08012 154. Mendel
DJ-II-m-B-08013 155.
Ruinele hanului Hurez municipiul CRAIOVA 1700 - 1706
1720, modif. 1865-
DJ-II-m-B-08015 156. Ştefan Pârşcoveanu
Casa municipiul CRAIOVA
1866
DJ-II-m-B-08016 Casa Gabroveanu
DJ-II-m-B-20121 158. Coţofeanu
1774 - 1780, pe locul
DJ-II-m-B-08017 159.
Biserica "Sf. Nicolae”- Ungureni municipiul CRAIOVA
uneia de lemn
DJ-II-m-B-08018 Hanul Băloi
160. municipiul CRAIOVA mijl. sec. XIX
DJ-II-m-B-08019 161. Vasilescu
DJ-II-m-B-08020 162.
Biserica "Sf. Trei Ierarhi”- Postelnic Fir municipiul CRAIOVA 1815
DJ-II-m-B-08021 163.
Institutul Javet municipiul CRAIOVA mijl. sec. XIX
DJ-II-m-B-08022 164.
DJ-II-m-A-08023 165. şi casino "Minerva"
Hotel municipiul CRAIOVA 1900 - 1903
DJ-II-m-B-08024 166.
DJ-II-m-B-08025 167.
Casa scriitoarei Elena Farago, azi
DJ-II-m-A-08026 168. municipiul CRAIOVA 1898
Biblioteca Alexandru şi Aristia Aman
DJ-II-m-B-08027 169.
DJ-II-m-B-08028 170. Bancov
Casa Ionel Pleşia, azi Biblioteca
Naţională -filiala Omnia
DJ-II-m-B-08030 172.
DJ-II-m-B-08031 173.
Magazinul "Victoria” municipiul CRAIOVA sec. XIX
1918, pe fundaţii de
DJ-II-m-B-08032 174. Jianu
la sf. sec. XVIII
DJ-II-m-B-08033 Casa Averescu
DJ-II-m-B-08034 176. Brăiloiu - Lecca
DJ-II-m-B-08035 177. Oteteleşanu
Casa municipiul CRAIOVA înc. sec. XIX
DJ-II-m-B-08036 178.
DJ-II-m-B-08037 179. Teodorini
DJ-II-m-B-08038 180.
DJ-II-m-B-08039 181.
DJ-II-m-B-08040 182.
DJ-II-m-B-08041 183. Vâlceanu
DJ-II-m-B-08042 184.
DJ-II-m-B-08043 185. Carianopol
DJ-II-m-B-08044 186. Pleşa
DJ-II-m-B-08045 187. Câncea-Belizarie
DJ-II-m-B-08046 188.
Casa Chirchiubeşa -Palada, azi Centrul
DJ-II-m-B-08047 189. Conservare şi Valorificare a
de municipiul CRAIOVA sf. sec. XIX
Tradiţiei şi Creaţiei Populare Dolj
DJ-II-m-B-08048 190. Gărdăreanu
DJ-II-m-B-08049 191. Vulc[nescu
DJ-II-m-B-08050 192. Sturiada
DJ-II-m-B-08051 193. Mirică
Biserica „Adormirea Maicii Domnului”
DJ-II-m-A-21015 –194.
Maica Precista de la Dud (Madona municipiul CRAIOVA 1928-1938
Dudu)
Şcoala Centrală de fete, azi Muzeul
Olteniei
DJ-II-m-B-08053 196.
DJ-II-m-B-08054 197.
Casă municipiul CRAIOVA sf. sec. XX
DJ-II-m-B-08055 198.
DJ-II-m-A-08056 199. "Carol I”
Liceul municipiul CRAIOVA 1894 - 1895

C R AI OVA
413
Nr.
crt
DJ-II-a-B-08057 200.
Ansamblul bisericii "Sf. Treime" municipiul CRAIOVA 1765 - 1768, ref. 1906
1906, pe ruine din
DJ-II-m-B-08057.01 201.
Biserica "Sf. Treime” municipiul CRAIOVA
1765-1768
DJ-II-m-B-08057.02 Turnul de intrare
DJ-II-m-B-08058 203. Boem
DJ-II-m-B-08059 204.
DJ-II-m-B-08060 205.
Fabrica "Traiul” -Coșul de fum municipiul CRAIOVA 1908
DJ-II-m-B-08061 206.
DJ-II-m-B-08062 207. Iancu Vasilescu Tăbăcaru
DJ-II-m-B-08063 208. Diamantopol
mijl. Sec. XIX, extins
DJ-II-m-B-08064 209. Puţureanu
Hanul municipiul CRAIOVA
1887
1889, pe temelii de
DJ-II-m-B-08065 210.
Biserica "Sf. Dumitru” - Domnească municipiul CRAIOVA sec. XVI - XVII; ref.
1906
sf. sec XVII - înc. sec.
DJ-II-m-A-08066 211. Băniei
Casele municipiul CRAIOVA
XVIII
DJ-II-m-B-08067 Căminul preoţesc "Renaşterea"
DJ-II-m-B-08069 213.
Biserica "Toţi Sfinţii”, "Sf. Anton” municipiul CRAIOVA 1654, ref. 1844 -1848
DJ-II-m-B-08070 214. Oteteleşanu
Şcoala municipiul CRAIOVA 1867
DJ-II-m-B-08071 215. comunale
Băile municipiul CRAIOVA 1880
DJ-II-m-B-08072 216. Marin Ţară
DJ-II-m-B-08073 217.
Biserica "Toţi Sfinţii” municipiul CRAIOVA 1780 - 1800
DJ-II-m-B-08074 218. Ionescu
Casa municipiul CRAIOVA înc. sec. XIX
DJ-II-m-B-08075 219. Pretorian
Casa municipiul CRAIOVA sf sec. XIX
DJ-II-m-B-08076 220. Zamfirescu
DJ-II-m-B-08078 221. Anghelescu
DJ-II-m-B-08079 222. Lavrin
DJ-II-m-B-08077 223. Săvoiu
DJ-II-m-B-08080 224.
DJ-II-m-B-08081 225. Pencioiu
DJ-II-m-B-08082 226. Vernescu
1793, pe locul unei
DJ-II-m-B-08083 227.
Biserica "Sf. Spiridon" și "Sf. Nicolae” municipiul CRAIOVA biserici de lemn din
sec. XVII
Sec. XIX-XX,
inaugurat 1903; 1838-
1842 – fostul conac
Bibescu; 1901-1903 –
glorieta Belvedere,
Podurile de piatră,
Ruina gotică, Casa
Parcul Nicolae Romanescu (fostul Parc
DJ-II-a-A-07924 228. municipiul CRAIOVA grădinarului şef;
Bibescu)
1901- 1902 – Podul
suspendat, Casa
conservatorului
parcului, 1903 –
chioşcul de muzică,
Hipodromul, 1905 –
grota ursului
Primul sediu al "Societăţii de
Telefoane” din Craiova
1893, refăcută pe
DJ-II-m-B-08084 230.
Biserica "Sf. Ilie” municipiul CRAIOVA locul unei biserici din
1720
sec. XVIII - înc. sec.
DJ-II-a-B-08086 231. mănăstire Obedeanu
Fosta municipiul CRAIOVA
XX
DJ-II-m-B-08086.01 232.
Biserica "Buna Vestire" şi "Sf. Împăraţi” municipiul CRAIOVA 1747 - 1753
1902, prin demolarea
DJ-II-m-B-08086.02 233. Obedeanu (corpurile I, II)
Şcoala municipiul CRAIOVA clădirilor vechi (1747
- 1753)
1782 - 1793, ref. la
DJ-II-m-B-08087 234.
Biserica "Sf. Nicolae” - Dorobănţia municipiul CRAIOVA
1863 - 1865
DJ-II-m-B-08088 235.

C R AI OVA
414
Nr.
crt
236. municipiul CRAIOVA înc. sec. XX
DJ-II-m-B-08090 237.
DJ-II-m-B-08091 238.
DJ-II-m-B-08092 239.
DJ-II-m-B-08093 240. Cornea Brăiloiu
Casa municipiul CRAIOVA sf. sec. XVIII
DJ-II-m-B-08094 241. Vâlcu
1913, ref. pe
DJ-II-m-B-08095 242.
Biserica "Sf. Gheorghe"- Nou municipiul CRAIOVA temeliile din 1754-
1755
DJ-II-m-B-08096 Fabrica "Florica”
243. municipiul CRAIOVA sec. XIX
DJ-II-m-B-08097 244.
Editura şi Tipografia "Ramuri” municipiul CRAIOVA 1921
DJ-II-m-B-08098 245.
DJ-II-m-B-08099 246.
DJ-II-m-B-08100 247.
DJ-II-m-B-08101 248.
DJ-II-m-B-08102 249. Chintescu
Hanul municipiul CRAIOVA mijl. sec. XIX
DJ-II-m-B-08103 250.
DJ-II-m-B-08104 251.
DJ-II-m-B-08105 252.
DJ-II-m-B-08106 253. Peiciu
DJ-II-m-B-08107 254.
DJ-II-m-B-08108 255.
DJ-II-m-B-08109 256.
DJ-II-m-B-08110 257.
DJ-II-m-B-08111 258.
DJ-II-m-B-08112 259.
DJ-II-m-B-08113 260.
DJ-II-m-B-08114 261.
Casă municipiul CRAIOVA sf. sec XIX
DJ-II-m-B-08115 262.
DJ-II-m-B-08116 263.
DJ-II-m-B-08117 264.
DJ-II-m-B-08118 265.
DJ-II-m-B-08119 266.
DJ-II-m-B-08120 267.
DJ-II-m-B-08121 268.
DJ-II-m-B-08122 269. Diculescu
DJ-II-m-B-08123 270. "New York"
Hotel municipiul CRAIOVA înc. sec. XX
1783, pe temelia
DJ-II-m-B-08124 271.
Biserica "Sf. Apostoli” municipiul CRAIOVA
uneia din sec. XV
DJ-II-m-B-08125 Casa Eskenazy
DJ-II-m-B-08126 273. Rusănescu
DJ-II-m-B-08127 274. Mărăscu
DJ-II-m-B-08128 275. Gheorghe Chiţu
DJ-II-m-B-08129 276. Grigore Chifu
DJ-II-m-B-08130 277. Matei Băileşteanu
DJ-II-m-B-08131 278. Verdeşteanu
DJ-II-m-B-08132 279. Pessicu
DJ-II-m-B-08133 280. Cernătescu - Negrea
DJ-II-m-B-08134 281. Braboveanu
DJ-II-m-B-08135 282. Constantin Vălimărescu
DJ-II-m-B-08136 283. Stoilov-Bolintineanu
Banca Naţională a României-Filiala
Dolj
DJ-II-m-B-08138 285.
Biserica evanghelică municipiul CRAIOVA mijl. sec. XIX
Palatul Constantin Mihail,(azi Muzeul
DJ-II-m-A-08139 286. municipiul CRAIOVA 1898 - 1907
de Artă)
DJ-II-m-A-08140 287. Administrativ, azi Prefectură
Palat municipiul CRAIOVA 1912 - 1913
DJ-II-m-B-08141 288. Diamantopol

C R AI OVA
415
Nr.
crt
DJ-II-m-B-08142 Casa Costin
289. municipiul CRAIOVA sf. sec. XIX
DJ-II-m-B-08143 290.
DJ-II-m-B-08144 291. Eskenazy
DJ-II-m-B-08145 292. Boicescu
DJ-II-m-B-08146 293.
DJ-II-m-B-08147 294. Chintescu
1833, extindere 1872
DJ-II-m-A-08148 295. Nicolae Romanescu
şi 1903
296. municipiul CRAIOVA sec. XIX
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" şi 1786, refăcută la
DJ-II-m-B-08150 297. municipiul CRAIOVA
"Sf. Pantelimon” -Mântuleasa 1896
DJ-II-m-B-08151 298. cu prăvălie
DJ-II-m-B-08152 299.
DJ-II-m-B-08153 300. Grigorescu
DJ-II-m-B-08154 301. Vârvoreanu
DJ-II-m-B-08155 302. Teodoru
DJ-II-m-B-08156 303. Feraru
DJ-II-m-B-08157 304. Schina
DJ-II-m-B-08158 305.
DJ-II-m-B-08159 306. Câncea
DJ-II-m-B-08160 307. "Englezu”
DJ-II-m-B-08161 308. "Cocor”
Hanul municipiul CRAIOVA sf. sec. XIX
DJ-II-m-B-08162 309. Gheorghe Chiţu
Casa municipiul CRAIOVA înc sec. XIX
DJ-II-m-B-08163 310.
DJ-II-m-B-08164 311. Zwillinger
DJ-II-m-B-08165 312. Caleţeanu
DJ-II-m-B-08166 313. Vrăbiescu
DJ-II-m-B-08167 314.
Atelierele Brătăşanu municipiul CRAIOVA 1910 - 1927
DJ-II-m-B-08168 315. Becherescu
DJ-II-m-B-08169 316.
localitatea MOFLENI; municipiul
DJ-II-a-A-08321 317.
Mănăstirea Bucovăţ (Coşuna) 1572
CRAIOVA
DJ-II-m-A-08321.01 318.
Biserica "Sf. Nicolae” 1506 - 1512, ref. 1572
CRAIOVA
1930 - 1942, pe
localitatea MOFLENI; municipiul ruinele vechii stareţii
DJ-II-m-A-08321.02 319.
Stăreţie
CRAIOVA şi ale castrului
Pelendava
DJ-II-m-A-08321.03 320. clopotniţă
Turn 1930 - 1942
CRAIOVA
localitatea POPOVENI; municipiul
DJ-II-m-B-08347 321.
Biserica "Sf. Mucenic Gheorghe” 1846
CRAIOVA
localitatea ŞIMNICU DE JOS;
DJ-II-m-B-08374 322. parohială
Casa 1867
municipiul CRAIOVA
DJ-III-m-B-08407 Bustul lui Petrache Poenaru
Monumentul Eroilor Regimentului I
DJ-III-m-B-08408 324. municipiul CRAIOVA
Dolj
DJ-III-m-B-08409 325. lui Ştefan Velovan
Bustul municipiul CRAIOVA 1925, 1938
DJ-III-m-B-08410 326.
Statuia lui Alexandru Ioan Cuza municipiul CRAIOVA
DJ-III-m-B-08411 327.
Fântâna Roşie municipiul CRAIOVA 1850
DJ-III-m-B-08412 328. generalului S. Stoilov
Bustul municipiul CRAIOVA
DJ-III-m-B-08413 329.
Fântâna Popova municipiul CRAIOVA sec. XVII
DJ-III-m-B-08414 330.
Monumentul "Eugeniu Carada” municipiul CRAIOVA
DJ-III-m-B-08415 331. lui Traian Demetrescu
Bustul municipiul CRAIOVA 1912
DJ-III-m-B-08416 332.
Fântâna "Jianu” municipiul CRAIOVA 1800, ref. în 1930
DJ-III-m-B-08417 333. lui Ioan Maiorescu
Bustul municipiul CRAIOVA 1911
DJ-III-m-B-08418 334.
Monumentul "Barbu Ştirbei” municipiul CRAIOVA 1907
DJ-III-m-B-08419 335.
Fântâna Purcarului municipiul CRAIOVA 1816
DJ-III-m-B-08420 336.
Monumentul "Tudor Vladimirescu” municipiul CRAIOVA
DJ-III-m-B-08421 337.
Monumentul "Fraţii Buzeşti” municipiul CRAIOVA

C R AI OVA
416
Nr.
crt
DJ-III-m-B-08422 Bustul dr. Ion Augustin
DJ-III-m-B-08423 339. lui Teodor Aman
Bustul municipiul CRAIOVA
Cruce municipiul CRAIOVA 1801
Monumentul funerar al lui Iosif şi
DJ-IV-m-B-08431 341. municipiul CRAIOVA
Ralian Samitca
Monumentul Eroilor ruşi din războiul
DJ-IV-m-B-08432 342. municipiul CRAIOVA 1829
ruso-turc din 1828-1829
DJ-IV-m-B-08433 343. poetului Traian Demetrescu
Monumentul funerar al familiei
Alexandrescu
DJ-IV-m-B-08435 345.
Monumentul funerar al lui Al. Aman municipiul CRAIOVA
Monumentul funerar al lui Barbu
Bălcescu
Bibescu
Monumentul funerar al lui Ulisse
Boldescu
Cernătescu
Gheţianu
Monumentul funerar al lui Eugeniu
Carada
DJ-IV-m-B-08442 352.
Monumentul funerar al lui E. Geblescu municipiul CRAIOVA
Glogoveanu
Monumentul funerar al lui E.
Gârleşteanu
Monumentul funerar al lui Leonte
Leontian
Monumentul funerar al lui Romulus
Magheru
Monumentul funerar al Lt. Col. Petre
Mareş
Monumentul funerar al lui Racoviţă-
DJ-IV-m-B-08448 358. municipiul CRAIOVA 1898
Socolescu
Roscovski
Monumentul funerar al lui P.
Rusenescu
Monumentul funerar al lui Amilcar
Săndulescu
Monumentul funerar al lui Otton
Sachelarie
Monumentul funerar al lui C.
Vălimărescu
Cruce municipiul CRAIOVA 1826
Monumentul funerar al familieI
Vorvoreanu
DJ-IV-m-B-08456 366.
Monumentul funerar al lui Jean Mihail municipiul CRAIOVA
DJ-IV-m-B-08457 367.
Monumentul funerar al lui N. Mihail municipiul CRAIOVA
DJ-II-a-A-08267 368.
Mausoleul familiei Filişanu oraş FILIAŞI 1865 - 1868
DJ-II-m-A-08267.01 369.
Mausoleul familiei Filişanu oraş FILIAŞI 1865 - 1868
DJ-II-m-A-08267.02 370.
Casa-anexă oraş FILIAŞI 1865 - 1868
DJ-II-m-A-08267.03 371.incintă cu poartă
Zid oraş FILIAŞI 1865 - 1868
1887, pe locul unei
DJ-II-m-B-08268 372.
Biserica "Sf. Nicolae” oraş FILIAŞI
biserici din sec. XVII
DJ-II-m-B-08271 Biserica "Sf. Nicolae”
373. sat FRATOŞTIŢA; oraș FILIAŞI 1750-1755
DJ-II-m-B-08274 374.
Biserica "Înălţarea Domnului” sat GÂRLEŞTI; comuna GHERCEŞTI 1878
DJ-II-m-B-08275 375.
Biserica "Cuvioasa Paraschiva” sat GHERCEŞTI; comuna GHERCEŞTI 1831
DJ-II-m-B-08387 376.
Biserica "Sf. Nicolae” sat UNGURENI; comuna GHERCEŞTI 1785
DJ-II-m-B-08277 377.
Biserica "Sf. Gheorghe şi Sf. Dumitru” sat GHINDENI; comuna GHINDENI 1825
DJ-II-m-B-08170 378.
Biserica "Sf. Nicolae” sat ADÂNCATA; comuna GOIEŞTI 1866
DJ-II-m-B-08285 379.
Biserica "Sf. Pantelimon” sat GOIEŞTI; comuna GOIEŞTI 1816

C R AI OVA
417
Nr.
crt
DJ-II-m-B-08290 Biserica "Înălţarea Domnului”
380. sat GRUIŢA; comuna GOIEŞTI 1751 - 1753
DJ-II-m-B-08312 381.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat MĂLĂIEŞTI; comuna GOIEŞTI 1823
DJ-II-m-B-08324 382.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat MUERENI; comuna GOIEŞTI 1743 - 1746
DJ-II-m-B-08344 383.
Biserica "Sf. Dumitru” sat POMETEŞTI; comuna GOIEŞTI sec. XVIII
DJ-IV-m-B-08463 384. funerară
Piatră sat MĂLĂEŞTI; comuna GOIEŞTI 1823
DJ-IV-m-B-08470 385. poetului Alexandru Macedonski
Casa sat POPEASA; comuna GOIEŞTI 1821
1705 - 1706, modif.
DJ-II-m-B-08295 386.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat IŞALNIŢA; comuna IŞALNIŢA
1875
DJ-IV-m-B-08462 Monumentul funerar al lui I. Solomon
387. sat IŞALNIŢA; comuna IŞALNIŢA
DJ-II-a-A-08348 388.
Ansamblul curţii boierilor Jieni sat PREAJBA; comuna MALU MARE sec XVII - XVIII
DJ-II-m-A-08348.01 389.
Conacul lui Stan Jianu sat PREAJBA; comuna MALU MARE sec XVIIII
sec. XVII, ref. 1778 -
DJ-II-m-A-08348.02 390.
Biserica "Sf. Ştefan şi Sf. Gheorghe” sat PREAJBA; comuna MALU MARE
1779
391. sat MISCHII; comuna MISCHII 1864
DJ-II-m-B-08320 392.
Biserica "Sf. Dumitru” sat MLECĂNEŞTI; comuna MISCHII ante 1845
Biserica "Sf. Paraschiva" şi "Sf.
DJ-II-m-B-08323 393. sat MOTOCI; comuna MISCHII ante 1850, ref. 1900
Nicolae”
DJ-II-m-B-08388 394.
Biserica "Naşterea Maicii Domnului” sat URECHEŞTI; comuna MISCHII 1850
Biserica de lemn "Sf. Nicolae” - sat BALOTA DE JOS; comuna
DJ-II-m-B-08182 395. 1709 - 1710
Câmpfoeni MURGAŞI
sat BALOTA DE JOS; comuna
DJ-II-m-B-08183 396.
Ruinele bisericii "Sf. Voievozi” 1851
MURGAŞI
sat BALOTA DE SUS; comuna
DJ-II-m-B-08184 397.
Biserica de lemn "Sf. Voievozi” 1812
MURGAŞI
398. sat MURGAŞI; comuna MURGAŞI 1807 - 1811
DJ-II-m-B-08359 399.
Biserica "Sf. Dumitru” sat RUPTURILE; comuna MURGAŞI 1790
DJ-II-m-B-08400 400.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat VELEŞTI; comuna MURGAŞI 1786
DJ-I-s-B-07905 401. arheologic de la Pieleşti
Situl sat PIELEŞTI; comuna PIELEŞTI
DJ-I-m-B-07905.01 402.
Așezare sat PIELEŞTI; comuna PIELEŞTI sec. VIII - X
DJ-I-m-B-07905.02 403.
Așezare sat PIELEŞTI; comuna PIELEŞTI Hallstatt
DJ-I-m-B-07905.03 404.
Așezare sat PIELEŞTI; comuna PIELEŞTI Epoca bronzului
DJ-I-m-B-07905.04 405.
Așezare sat PIELEŞTI; comuna PIELEŞTI Neolitic
1871, pe locul unei
DJ-II-m-B-08230 406.
Biserica "Sf. Ierarh Nicolae” sat CÂMPENI; comuna PIELEŞTI biserici de lemn din
1770
DJ-II-m-B-08300 Biserica "Sf. Dumitru”
407. sat LÂNGA; comuna PIELEŞTI 1744
DJ-II-m-B-08337 408.
Biserica "Sf. Voievozi” sat PIELEŞTI; comuna PIELEŞTI 1830
sf. sec. XVI, ref. 1656-
DJ-II-a-A-08203 409.
Mănăstirea Jitianu sat BRANIŞTE; comuna PODARI
1658
DJ-II-m-A-08203.01 410.
Biserica "Sf. Dumitru” sat BRANIŞTE; comuna PODARI 1656 - 1658
1956, pe ruine de sec.
DJ-II-m-A-08203.02 411.
Stăreţie sat BRANIŞTE; comuna PODARI
XVII
1901 - 1911, pe
DJ-II-m-A-08203.03 412.
Chilii sat BRANIŞTE; comuna PODARI
ruinele caselor vechi
DJ-II-m-A-08203.04 Turn clopotniţă
413. sat BRANIŞTE; comuna PODARI sec. XVIII
DJ-II-m-B-08204 414.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat BRANIŞTE; comuna PODARI 1710
DJ-II-m-B-08298 415.
Biserica "Sf. Nicolae” sat JIUL; comuna PODARI 1735
DJ-II-m-B-08342 416.
Biserica "Sf. Grigore Decapolitul” sat PODARI; comuna PODARI 1817, ref. 1914
DJ-II-m-B-08350 417.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat PREDEŞTI; comuna PREDEŞTI ante 1892
Situl arheologic de la Robăneşti, punct
DJ-I-s-B-07874 418. sat BOJOIU; comuna ROBĂNEŞTI
"La Grădini"
DJ-I-m-B-07874.01 419.
Așezare sat BOJOIU; comuna ROBĂNEŞTI Epoca daco-romană
Neolitic, Cultura
DJ-I-m-B-07874.02 420.
Așezare sat BOJOIU; comuna ROBĂNEŞTI
Vinča - Dudeşti
sat LĂCRIŢA MICĂ; comuna Neolitic, Cultura
DJ-I-s-B-07899 421.
Aşezarea neolitică de la Lăcriţa Mică
ROBĂNEŞTI Cârcea
DJ-II-m-B-08286 Biserica "Sf. Ioan Botezătorul”
422. sat GOLFIN; comuna ROBĂNEŞTI 1875
DJ-II-m-B-08299 423.
Biserica "Naşterea Maicii Domnului” sat LĂCRIŢA; comuna ROBĂNEŞTI 1875
DJ-II-a-B-08368 424.
Mănăstirea Segarcea (fosta) oraş SEGARCEA sec. XVI - XIX
sec. XVII, ref. sec.
DJ-II-m-B-08368.01 425.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” oraş SEGARCEA
XVIII; modificată 1903

C R AI OVA
418
Nr.
crt
sec. XVII, modificată
DJ-II-m-B-08368.02 426. Stăreţie
Fosta oraş SEGARCEA
1903
Zid de incintă din cărămidă - pe
laturile de est, sud, şi vest ale
DJ-II-m-B-08368.03 427. oraş SEGARCEA sec. XVIII
terenului aferent bisericii "Adormirea
Maicii Domnului”
sat CORNETU; comuna ŞIMNICU DE
DJ-II-m-B-08247 428.
Biserica "Sf. Dumitru” 1820
SUS
429. sat MILEŞTI; comuna ŞIMNICU DE SUS 1870
DJ-I-s-A-07897 430.
Cetatea dacică de la Izvor sat IZVOR; comuna ŞIMNICU DE SUS sec. I, Latène târziu
DJ-II-m-B-08172 431.
Biserica "Sf. Voievozi” sat ALBEŞTI; comuna ŞIMNICU DE SUS 1820
sat ŞIMNICU DE SUS; comuna ŞIMNICU
DJ-II-m-B-08375 432.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” 1838
DE SUS
sat ŞIMNICU DE SUS; comuna ŞIMNICU
DJ-IV-a-B-08474 433. cruci de piatră
Două 1870
DE SUS
sf. sec. XVIII - înc.
DJ-II-m-B-08366 434.
Biserica "Sf. Nicolae” sat SECUI; comuna TEASC
sec. XIX
435. sat TEASC; comuna TEASC ante 1845, ref. 1864
DJ-I-s-B-07898 436. lui Novac
Brazda sat LAZU; comuna TERPEZIŢA sec. IV p. Chr.
DJ-I-s-B-07915 437. lui Novac
Brazda sat TERPEZIŢA; comuna TERPEZIŢA
DJ-II-m-B-08227 438.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat CĂCIULATU; comuna TERPEZIŢA 1800 - 1805
DJ-II-m-B-08384 439.
Biserica "Sf. Nicolae", "Sf. Dumitru” sat TERPEZIŢA; comuna TERPEZIŢA 1786, ref. 1877-1899
DJ-II-m-B-08386 440.
Biserica "Sf. Nicolae” sat ŢUGLUI; comuna ŢUGLUI 1893
DJ-IV-m-B-08476 441. de lemn
Troiţă sat ŢUGLUI; comuna ŢUGLUI sec. XIX
Biserica "Sf. Voievozi" a fostului schit sat CIUTURA; comuna VÂRVORU DE
DJ-II-m-A-08242 442. 1651, modif. 1851
Ciutura JOS
sat GABRU; comuna VÂRVORU DE
DJ-II-m-B-08272 443.
Biserica "Sf. Voievozi” 1891
JOS
sat VÂRVOR; comuna VÂRVORU DE
DJ-II-m-B-08398 444.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” 1701 - 1800, ref. 1871
JOS
DJ-II-m-B-08291 Biserica de lemn "Sf. Gheorghe”
445. sat GUBAUCEA; comuna VELA ante 1845, ref. 1911
DJ-II-m-B-08377 446.
Biserica "Sf. Împăraţi” sat ŞTIUBEI; comuna VELA 1882
DJ-II-m-B-08399 447.
Biserica "Sf. Voievozi” sat VELA; comuna VELA 1848

C R AI OVA
419
Anexa 2 –Tendințe de dezvoltare spațială (2002 – 2014)
Sursă: PMUD Craiova

C R AI OVA
420
Anexa 3 –Zone cu dinamică de dezvoltare prezumată (2020 – 2030)
Sursă: PMUD Craiova

C R AI OVA
421
Anexa 4 – PATN; Secțiunea I – Rețele de transport. A. Direcții de dezvoltare a rețelei de căi rutiere
Sursă: Planul de amenajare a Teritoriului Național; Legea nr. 353/2006 (M. Of. Partea I nr. 806 din 26/09/2006)

422
Anexa 5 – PATN; Secțiunea I – Rețele de transport. B. Direcții de dezvoltare a rețelei de căi
feroviare
Sursă: Planul de amenajare a Teritoriului Național; Legea nr. 353/2006 (M. Of. Partea I nr. 806 din 26/09/2006)

423
Anexa 6 – MEDIU; Factori de risc natural în Zona Metropolitană
Craiova
Sursă: Studiu de mediu – Studiu de fundamentare pentru PATZ, Zona Metropolitană Craiova

C R AI OVA
424
Anexa 7 – Chestionar aplicat în teren în vederea identificării
zonelor marginalizate

C R AI OVA
425
Anexa 8 – Rapoarte ale întâlnirilor de consultare privind
identificarea ideilor de proiecte din SIDU
• În prima etapă a consultărilor publice, au fost invitați o serie de actori locali relevanți,
aceștia fiind grupați în 4 ateliere/grupuri de lucru tematice, după cum urmează:
Grup de lucru: SOCIAL, EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ, 16.02.2016
Nr.crt. Participant Instituție E-MAIL

1. Sorescu Monica CJ Dolj [email protected]
2. Fortan Simona GAL Lunca Jiului [email protected]
GAL Câmpia
3. Dănciulescu Lorena [email protected]
Desnatuiului
4. Nicu Cristina DGASPC Dolj [email protected]
5. Stănescu Daniela OIR POSDRU [email protected]
6. Neagoe Ovidiu Muzeul de Arta Craiova [email protected]
7. Ionescu Vlad Mihai Filarmonica Oltenia [email protected]
Instituția Prefectului
8. Filișeanu Loredana [email protected]
Dolj
9. Stoian Ioana PMC [email protected]
10. Neagoe Daniela AJOFM [email protected]
Spitalul de Urgenta
11. Mantale Radu [email protected]
Craiova
12. Ștefănescu Ilarian TNC [email protected]
Agentia Nationala
13. Sandu Mirela [email protected]
pentru Romi
14. Bălănescu Cristina Fundatia WVR [email protected]
15. Carmen Vișan ADRSV [email protected]
16. Drăghici Ani ISJ Dolj [email protected]
17. Mariana Stoineac Asociația Dominou [email protected]
18. Iulia Poenaru ADR SV [email protected]
19. Mateescu Adriana ADR SV [email protected]
20. Alina Raducan DJS Dolj [email protected]
21. Stefarta Emilian Muzeul de Artă [email protected]
CS Universitatea
22. Badea Pavel [email protected]
Craiova
Grup de lucru: MEDIUL ACADEMIC ȘI DE CERCETARE, 16.02.2016

1. Manescu Leonardo Geo UCV - CTT Incesa [email protected]
2. Mandache Lucian UCV [email protected]
3. Dinescu Sorin UMF CV [email protected]
4. Caragea Mihai UMF CV [email protected]
5. Rosca Adrian Sorin UCV [email protected]
6. Ciolofan Constantin INAS SA CRAIOVA [email protected]
7. Bora Constantin SCDA Simnic [email protected]
8. Duta Marian ICMET Craiova [email protected]
9. Codres Claudia Carmen ICMET Craiova [email protected]
10. Vasile Cosmin ADI ZMC [email protected]
11. Visan Carmen ADR SV Oltenia [email protected]

C R AI OVA
426
12. Dragomir Dumitru CCIZ Craiova [email protected]
13. Ilie Adrian Barbu UCV [email protected]
14. Mogosan Ana-Maria ARIES Oltenia [email protected]
UCV Facultatea de
15. Vladu Marius [email protected]
Agronomie
16. Iulia Poenaru ADR SV Oltenia [email protected]
17. Mateescu Adriana ADR SV Oltenia [email protected]
18. Bărbuleț Maria Oana ADI ZMC [email protected]
Grup de lucru: MEDIUL ECONOMIC, 17.02.2016

2. Carmen Vișan ADR SV [email protected]
3. Zlatian Radu CLIMM Craiova [email protected]
4. Popescu Iuliana RAADPFL Craiova [email protected]
5. Otovescu Cristian OTIMMC Craiova [email protected]
7. Predatu Elena Prefectura Dolj [email protected]
High Tech Industry Park
8. Nicoli Marin [email protected]
Craiova
9. Neagoe Daniela AJOFM Dolj [email protected]
10. Florescu Catalin DSVSA Dolj [email protected]
11. Răducan Alina DJS Dolj [email protected]
12. Nedelcu Victor ITM Dolj [email protected]
13. Iulia Poenaru ADR SV [email protected]
14. Mateescu Adriana ADR SV [email protected]
15. Vâneață Alexandru ADI ZMC [email protected]
16. Bărbuleț Oana ADI ZMC [email protected]
Grup de lucru: MEDIU ȘI ASPECTE ALE LOCUIRII, 17.02.2016

2. Vișan Carmen ADR SV [email protected]
3. Firanescu Mihaela Compania de Apa Oltenia [email protected]
4. Neamțu Diana DJST Dolj [email protected]
6. Pleniceanu Otilia APM Dolj [email protected]
7. Fetoiu Mihaita PMC DEIP [email protected]
8. Rădulescu Oana PMC [email protected]
9. Bordu Sever Poliția Locală a Mun. [email protected]
Craiova
10. Boangiu Florin RAT SRL Craiova [email protected]
11. Vlăduțoiu Bogdan ISU Oltenia Dolj [email protected]
12. Iulia Poenaru ADR SV Oltenia [email protected]
13. Mateescu Adriana ADR SV Oltenia [email protected]
14. Vâneață Alexandru ADI ZMC [email protected]
15. Bărbuleț Oana ADI ZMC [email protected]

C R AI OVA
427
• De asemenea, pentru realizarea SIDU, au mai fost organizate 9 întâlniri de lucru
în care au fost implicați actorii locali interesați, cu scopul de a identifica
principalele probleme cu care se confruntă ZFU, oportunităţile de dezvoltare
în context metropolitan, conturându-se o serie de idei de proiect care să
contribuie la dezvoltarea integrată a Polului de Creștere Craiova.
Întâlnire de lucru - 09.03.2016

Nr. crt. Participant Instituţie
1. Popescu Marcela UNIV. CRAIOVA-DMA
2. Vâneaţă Alexandru ADI ZMC
3. Roşca Alina DEIP
4. Dicianu Marinela DEIP
5. Rădulescu Oana DEIP
6. Chetoiu Marius DEIP
7. Fetoiu Mihăiţă DEIP
8. Văduvă Eugen S.P.M.S.C.M.C.
9. Miereanu Gabriela PMC
10. Gâlea Ionuţ ZMC
11. Măteescu Adriana ADR SV Oltenia
12. Vasile Cosmin ADI ZMC
13. Oprea Elena PMC-DAPAS
14. Costin Musceleanu PMC-DAPAS
15. Dumitrache Dana ADI Zona Metropolitană CV
16. Bărbuleţ Oana ADI ZMC
17. Pătru Iulian DIAL-Serviciu Achiziţii
18. Nuţă Maria DIAL
19. Vişan Carmen ADR SV Oltenia

1. Ştefan Codruţă PMC
2. Fetoiu Mihăiţă PMC
3. Chetoiu Marius PMC
4. Cojan Daniel PMC
5. Petrişor Elena PMC
6. Pirşoi Roxana PMC
7. Grigorie Alina PMC
8. Zegheanu Ramona PMC
9. Dicianu Marinela PMC
10. Ghiţălău Cristina PMC
11. Stroe Tiberiu PMC
12. Rădulescu Oana PMC
13. DOBRE NICOLAIE PMC
14. NUŢĂ MARIA PMC
15. Patru Iulian PMC
16. Vasile Cosmin PMC
17. Poenaru Maria Iulia ADR SV Oltenia
19. Bădescu Claudiu ADI ZMC Craiova
20. Dumitrache Oana Gabriela ADI ZMC

C R AI OVA
428
1. Pirşoi Roxana Primăria Craiova
2. Iancu Andreea Primăria Craiova
3. Voicescu Alexandra Primăria Craiova
4. Ghiţălău Cristina Primăria Craiova
6. Belei Cristian Addvances
7. Tărăboanţă Teodora Addvances
9. Dumitrache Oana ADI ZMC
11. Presură Alexandra ADI ZMC

1. Dumitrache Oana ADI ZMC
3. Măteescu Adriana ADR SV Oltenia
5. Gâlea Ionuţ PMC
7. Roşca Alina PMC
8. Iancu Andreea PMC
13. Belei Cristian Addvances

4. Pirşoi Roxana PMC-DEIP
5. Ghiţălău Cristina PMC-DEIP

3. Bonescu Elena PMC-DIT
4. GRIGORIE ALEXANDRA PMC-DEP
5. Nicola Camelia Antoaneta PMC -DEP
6. Pîrvu Doina PMC-DFLCAP
7. Stoian Ioana Primăria Municipiului Craiova
8. Cocâri Cristian Poliţia Locală a Mun. CV
9. Manda Sorin SC RAT SRL
10. Filip Aurelia RAADPFL Craiova

C R AI OVA
429
11. Smaranda Gabriel PMC-DP
12. Peţa Eliza Mădălina SC Salubritate Craiova SRL
15. Popescu Claudiu PMC

1. Roşca Alina PMC
4. Ştefan Lucia PMC
5. Chetoiu Marius PMC

4. Chetaru Marius PMC
7. Roşca Alina PMC
10. Ştefan Lucia PMC
11. Nuţă Maria PMC
12. Ciucă Delia PMC
13. Calotă Sabina ZMC

1. Popescu Claudiu Primăria Craiova
3. Filip Aurelia RAADPFL Craiova
5. Dobre Claudiu RAT SRL
8. Licu Carmen PMC

C R AI OVA
430

Sidu Craiova

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sidu Craiova

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sidu Craiova

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e

St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e

St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e

St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e

St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e

Ce este dezvoltarea urbană integrată?

Potrivit Comisiei Europene, orașele reprezintă motoarele economiei europene,

La nivel european, numeroase documente strategice pun în discuție conceptul de

Dezvoltarea conceptului de dezvoltare urbană integrată la nivel european a luat

Dată fiind seriozitatea provocărilor cu care se confruntă, în prezent, localitățile

St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e

Zone funcționale urbane

Dezvoltarea durabilă a orașelor ca principal motor al dezvoltării economice și

Politici europene pentru o dezvoltare urbană integrată

Politica de coeziune a UE pentru perioada 2014-2020 urmărește să stimuleze

Elementul central îl constituie finanțarea proiectelor de dezvoltare urbană în baza

St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e

Această nouă abordare privind strategiile integrate de dezvoltare urbană are un

În cadrul politicii de dezvoltare urbană integrată, accentul se pune pe o abordare

Abordarea României privind dezvoltarea urbană

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 vizează măsuri centrate pe

De asemenea, proiecte destinate dezvoltării orașelor vor fi eligibile şi pe alte axe

Cu toate acestea, obiectivele tematice și prioritățile de investiții selectate pentru

St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e

În ceea ce privește accesul prin căile feroviare, teritoriul Zona funcțională a

St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e

Totodată, accesul în Zona funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova se

I.1.4. Organizare administrativă

Populația după domiciliu din cele 29 de localități componente ale Zonei

St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e

Suprafața totală a Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova este de

Zona metropolitană Craiova are o suprafață totală de 1.510,25 km2, reprezentând

Surs a: INS, calcule proprii

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică din suprafața totală

St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e

Zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova se află într-o arie

Aria de influență a polului de creștere Craiova

St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e

În partea nordică a unităților deluroase din Zona Funcțională a Polului de Creștere

În partea de sud a Zonei Funcționale, până la limita localității Segarcea, se află

St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e

Vegetaţia Luncii Jiului este influenţată de terenurile nisipoase, nivelul apei

În câmpie, prezenţa plantelor ierboase din speciile gramineelor ca şi a culturilor

Această categorie de soluri se formează pe luturi argiloase şi loessoide (loessul –o

St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e

O altă resursă naturală este reprezentată de păduri, suprafața acestora fiind de

Resursele din subsolul Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova

St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e

Partea de sud a Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova se

Zona Funcțională Urbană Craiova se încadrează într-o regiune cu potențial foarte

St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e

St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e

Profilul Zonei Funcționale Urbane a Craiovei este definit printr-o specializare

Excelența economică este un concept controversat care se poate realiza pe baza

Potrivit Studiului privind Strategia Regională de Inovare pentru Specializare

Localitățile membre ale Zonei Metropolitane Craiova prezintă, conform Studiului

St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e

Activitatea economică a Zonei Metropolitane Craiova este relevantă la nivelul

Distribuția orașelor în cadrul județului oferă informații relevante cu privire la