Sidu Craiova
Sidu Craiova
Sidu Craiova
C R AI OVA
1
2
I. Contextul urban și identificarea principalelor probleme și provocări
la nivel local ....................................................................... 5
I.1. PREZENTARE GENERALĂ ..............................................................6
Dezvoltare urbană - definire, concept, politici tendințe .........................7
Localizare geografică.................................................................. 11
Accesibilitate ........................................................................... 11
Organizare administrativă ............................................................ 12
Suprafață ................................................................................ 13
Cadru natural ........................................................................... 14
I.2. DOMENIUL ECONOMIC ............................................................... 19
Profilul economic al zonei ............................................................ 20
Situația antreprenoriatului ........................................................... 27
Forță de muncă și șomaj .............................................................. 47
Sectorul turistic ........................................................................ 56
Dezvoltarea agriculturii și a zonei rurale .......................................... 64
Infrastructura de transporturi ....................................................... 78
Infrastructura tehnică ................................................................. 89
Situația sectorului cercetării, dezvoltării și inovării (CDI) ..................... 98
Întreprinderi și investiții mari ...................................................... 108
Atractivitatea municipiului Craiova ............................................... 120
I.3. DOMENIUL SOCIAL ................................................................... 122
Demografie ............................................................................. 123
Condiții de locuire .................................................................... 140
Fondul locativ ......................................................................... 147
Sănătate și servicii sociale .......................................................... 154
Educația și nivelul de pregătire .................................................... 168
Cultură și timp liber .................................................................. 181
Siguranța populației .................................................................. 190
I.4. MEDIU ................................................................................. 192
Starea naturală a factorilor de mediu ............................................. 193
Poluarea urbană ....................................................................... 197
Spații verzi din mediul urban ....................................................... 206
Managementul deșeurilor ............................................................ 209
Resurse alternative de producere a energiei .................................... 211
I.5. AUDIT ADMINISTRATIV .............................................................. 214
I.6. ZONA FUNCȚIONALĂ URBANĂ CRAIOVA ÎN CONTEXTUL POLILOR DE CREȘTERE
NAȚIONALI ................................................................................. 220
Prezentarea generală a polilor de creștere din România ...................... 221
Dinamica și structura populației ................................................... 222
Dezvoltarea economică .............................................................. 226
Calitatea factorilor de mediu ....................................................... 234
Analiza de clustere la nivelul polilor de creștere ai României ................ 236
I.7. STRATEGII ȘI POLITICI SECTORIALE RELEVANTE ............................... 238
I.8. NEVOI, PROBLEME ȘI SOLUȚII ..................................................... 248
I.9. DIAGNOSTIC ȘI ANALIZĂ SWOT .................................................... 260
Domeniul economic ................................................................... 261
Domeniul social ....................................................................... 269
Mediu .................................................................................... 276
Audit administrativ ................................................................... 278
Principalii Poli de Creștere Naționali – analiză comparativă .................. 279
Zona Funcțională Urbană reprezintă acea zonă formată din unul sau mai multe
centre urbane cu caracter polarizator din punct de vedere socio-economic și
localitățile înconjurătoare, între care există cel puțin o relație bazată pe migrație
și navetism (datorată proximității); care împărtășesc una sau mai multe
specializări funcționale și/sau caracteristici cultural-istorice.2
1 Platformă pentru Dezvoltare Urbană Durabilă și Integrată, proiect cofinanțat din FSE prin
PODCA 2007-2013
2
8
Centrul Român de Politici Europene – „România are nevoie de Zone Urbane Funcționale”,
2013
I.1.3. Accesibilitate
Zona funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova dispune de o accesibilitate
bună, în localitățile componente ale Zonei putându-se ajunge atât prin utilizarea
căilor aeriene, rutiere, cât şi feroviare.
Principalele trasee rutiere prin care se poate ajunge în Zona funcțională a Polului
de Creștere Urbană Craiova sunt:
Accesibilitate
- E70: Timișoara – Drobeta Turnu Severin – Filiași – Craiova – Caracal – București
generală bună – căi
– Giurgiu;
aeriene, rutiere,
- E574: Craiova – Pitești – Brașov – Târgu Secuiesc – Onești – Bacău;
feroviare
- E79: Oradea – Deva – Petroșani - Târgu Jiu - Craiova – Calafat;
- DN6B: Craiova– Melinești;
- DN65: Craiova – Slatina – Pitești;
- DN55: Craiova – Bechet;
- DN56: Craiova – Caracal.
I.1.5. Suprafață
Suprafața extravilană
95,5%
170.998 ha
Localitățile cu cea mai mare suprafață din zonă sunt: Orașul Segarcea (120,08
km2), Vârvoru de Jos (107,86 km2) și Orașul Filiași (99,73 km2). Comuna Podari este
a 10-a localitate ca ordin de mărime, după suprafața fondului funciar, cu o
suprafață de 6.794 km2, reprezentând 3,8% din suprafața totală a Zonei
Funcționale.
Relief
Zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova este situată în jumătatea
nord-estică a județului Dolj, la intersecția unor importante căi de comunicații pe
direcțiile est-vest și nord-sud, la limita de trecere între marile unități
geomorfologice: Podișul Getic în nord și Câmpia Dunării (Olteniei) în sud.
Sursa izocronelor: studiul Polii de creştere. Faza următoare, elaborat în perioada 2012‐2013 de Banca Mondială pentru
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice din România (MDRAP)
Hidrografie
Pe teritoriul Judeţului Dolj se află două bazine hidrografice principale: Dunărea
(150 km) şi Jiul (140km). Râurile secundare aparţin fie primului fie celui al doilea
bazin hidrografic, şi includ: Balasan, Desnățui, Baboia, Ciutura, Jieț (afluenţi al
Resurse
Dunării), Amaradia, Plosca, Raznic, Gilort, Meresel şi Mascot (afluenți ai Jiului).
hidrografice,
Dintre acestea, cele mai importante râuri care traversează Zona Funcțională a
floristice și
Polului de Creștere Urbană Craiova sunt Jiu și Amaradia.
faunistice diverse
și bogate
De asemenea, pe teritoriul Zona funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova
se află și unul dintre cele mai mari lacuri din județ: Lacul Fântânele, din comuna
Vârvoru de Jos.
Vegetaţie
Vegetaţia spontană a suferit în ultimele două secole modificări însemnate, ca
urmare a intervenţiei omului care a defrişat pădurile de pe suprafeţe întinse,
determinând despădurirea câmpiei şi a unei bune părţi din Piemontul Getic în
scopul transformării lor în vaste zone pentru practicarea culturilor agricole sau de
Defrișarea ţinuturi cu ierburi pentru păşunarea animalelor.
pădurilor pe
suprafețe întinse, În partea de nord a Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova, cu
ca urmare a ţinuturi deluroase mai înalte apar păduri de cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Quercus
intervenției frainetto), iar în Dealurile Amaradiei, cu altitudini mai mari se află păduri de gorun
antropice, în (Quercus petraea), ale căror arie de răspândire se află pe întreaga jumătate
ultimele 2 secole nordică a Podişului Getic, până la limita cu Subcarpaţii Getici. Alături de acestea
se întâlnesc şi alte specii de foioase care apar în dealurile mai joase şi chiar în
câmpie, cum sunt: teiul, ulmul, frasinul, carpenul.
Faună
În linii generale repartiţia faunei urmăreşte mediul propriu de viaţă, respectiv,
pădurea, silvostepa şi câmpul cultivat, luncile cu zonele sale umede până în
domeniul acvatic propriu-zis. În zona pădurilor de foioase şi subarboretelor trăiesc
mamifere mari, cum sunt căpriorul, mistreţul, iepurele, vulpea ş.a. Dintre păsări
sunt specifice cele mici, cântătoare: privighetoarea, cucul, mierla, turtureaua,
piţigoiul, sticletele, care sunt frecvente şi în zăvoaiele de pe lângă ape.
Soluri
Solurile brune de pădure acoperă podurile teraselor şi culmile deluroase de la nord
de linia Terpeziţa, Craiova, Robăneşti. Solurile brun-roşcate de pădure apar
frecvent în partea de mijloc a judeţului pe o fâşie lată, ocupând treptele mai înalte
ale câmpiei de la vest de Jiu, ca şi partea nordică a câmpului dintre Jiu şi Olt.
Această fâşie reprezintă o zonă de tranziţie de la podiş la câmpia propriu-zisă a
Olteniei. În sud, aceste soluri sunt întâlnite în arealul localităţii Segarcea.
O primă resursă este chiar fondul funciar, Zona Funcțională Urbană Craiova având
o suprafață totală de 1.791,25 km 2. Din aceasta, 1.398,08 km2 (78,1%) reprezintă
terenuri agricole, demonstrând că Zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană
Craiova este o zonă cu orientare agricolă.
În Zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova există mai multe situri
comunitare Natura 2000:
Existența siturilor - ROSCI0045 Coridorul Jiului, cu o suprafaţă de 71452 ha, este sit
comunitare interjudeţean şi se întinde pe trei judeţe: Dolj, Mehedinţi şi Gorj şi a fost
protejate Natura declarat pentru protecţia unui număr de 18 habitate de interes comunitar,
2000 1 specie de plante, 2 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni şi reptile, 12
specii de peşti şi 7 specii de nevertebrate de interes comunitar (conform
Formularului Standard Natura 2000 – Coridorul Jiului);
- ROSCI0202 Silvostepa Olteniei, cu o suprafaţă de 9297 ha, a fost declarat
pentru protecţia unui număr de 5 habitate de interes comunitar, 1 specie de
plante, 3 specii de amfibieni şi reptile și 3 specii de nevertebrate de interes
comunitar (conform Formularului Standard Natura 2000 – Silvostepa
Olteniei);
- ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre, cu o suprafaţă de 19800 ha, a fost
declarat pentru protecția unui număr de 36 de specii de păsări enumerate în
Anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC. Situl găzduieşte un număr de
76 specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I a Directivei
Consiliului 2009/147/EC (conform Formularului Standard Natura 2000 –
Confluența Jiu-Dunăre).
Jumătate din economia județului Dolj este susținută de grupul american Ford. De
asemenea, tot jumătate din valoarea exporturilor realizate din județul Dolj, în
anul 2015, sunt reprezentate de mijloace și materiale de transport, realizate, în
genere, în cadrul uzinei Ford.
Municipiul Craiova este singurul centru urban care poate polariza localitățile
învecinate, având în vedere dimensiunea demografică şi aria de influență extinsă.
Prin municipiul Craiova și prin comuna Pielești trece și drumul european E574, care
leagă sud-vestul țării de Regiunea de Est, ajungând până în Bacău.
Tot prin Zona Funcțională trec și drumurile naționale DN6 (București – Craiova –
Timișoara), DN6B (Craiova– Melinești – Hurezani), DN 65 (Craiova – Slatina – Pitești),
DN 65C (Craiova – Giulești – Horezu), DN 55 (Craiova – Bechet) și DN 56 (Craiova –
Caracal).
Din punct de vedere economic, municipiul Craiova este lider în ceea ce privește
Din punct de vedere numărul de firme active la finele anului 2015, potrivit datelor furnizate de Oficiul
economic, municipiul Național pentru Registrul Comerțului, disparitățile între municipiu și localitățile
Craiova este lider în pe care acesta a reușit să le polarizeze fiind destul de mari.
ceea ce privește
numărul de firme Astfel, 87,6% dintre unitățile locale active ale Zonei Funcționale a Polului de
active la finele Creștere Craiova își au sediul în municipiul Craiova și doar 12,4% în celelalte
anului 2015, potrivit localități. Similar, 83,5% din cifra de afaceri și 86,7% din numărul de salariați ai
datelor furnizate de Zonei Urbane Funcționale se găsesc doar în municipiul Craiova.
Oficiul Național
pentru Registrul Economia concentrată în municipiul Craiova
Comerțului, din total Zonă Funcțională, în 2015
disparitățile între
municipiu și
localitățile pe care % agenți economici 87,6%
acesta a reușit să le
polarizeze fiind
% nr. salariați 86,7%
destul de mari.
O comparație între mediul urban și cel rural al polului de creștere se poate face
între valorile medii. În medie, în localitățile urbane ale Zonei Funcționale a
Craiovei sunt înregistrate 4.326 firme, care au un număr mediu de 22.776,0
salariați, obținând o cifră de afaceri de 5.902,3 milioane lei. Pe de altă parte, la
Densitatea întreprinderilor este de 38,9 unități la 1.000 locuitori din mediul urban
și de 17,6 firme/1.000 locuitori în cel rural; dacă nu s-ar lua în considerare
municipiul Craiova, valoarea indicatorului pentru orașe (15,1 firme/1.000
locuitori) ar fi inferioară mediului rural, conform datelor bilanțiere depunse la
finalul anului 2015.
Cele mai numeroase, atât în mediul urban cât și în cel rural, sunt
microîntreprinderile, acestea având un număr maxim de 9 angajați. Din numărul
total de agenți economici de la nivelul Polului de Creștere Craiova, 9,3% din
microîntreprinderi, 13,2% din întreprinderile mici (10-49 salariați), 13,8% din
întreprinderile mijlocii (50-249 salariați) și 13,3% dintre întreprinderile mari (cu
250 salariați și mai mulți) își au sediul în mediul rural al zonei.
mari; 0,2%
RURAL
URBAN
micro; 91,8%
micro; 88,3%
Pe sectoare economice, 42,5% dintre unitățile locale active din mediul urban și
38,9% din cele aferente comunelor au ca domeniu de activitate comerțul cu
ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, transport și
depozitare, hoteluri și restaurante. Următorul sector predominant în 39,5% din
întreprinderile urbane și în 28,7% dintre cele rurale este cel al serviciilor. De
asemenea, 9,3% dintre companiile de la nivel urban și 18,4% dintre cele de la nivel
rural se ocupă cu activități industriale, în timp ce 7,1% dintre agenții economici
din mediul urban și 8,5% dintre cei de la nivelul comunelor se ocupă cu
Productivitatea
construcțiile. Sectorul economic care concentrează cele mai puține întreprinderi
muncii
active este agricultura, silvicultura și comerțul: numai 5,4% dintre companiile din
înregistrează o
mediul rural și 1,6% dintre cele din mediul urban au activități în acest sector.
valoare superioară
în mediul rural
Productivitatea muncii înregistrează, totodată, o valoare superioară în mediul
(259,1 mii
urban (259,1 mii lei/salariat) comparativ cu cel rural (245,2 mii lei/salariat), dar
lei/salariat),
cu diferențe mai mici.
comparativ cu cel
rural (245,2 mii
Numărul mediu de salariați ai unei firme din Zona Funcțională a Polului de
lei/salariat)
Creștere înregistrează, în anul 2015, valoarea de 5,4 salariați/ întreprindere
12.400 13.400
13.027 12.645 12.861 12.918 12.926 12.949 12.577
12.300 13.200
Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
St ra t egia I nt eg ra tă d e D e zvo lt a r e U r ba nă a Po l u l ui
d e C r eșt e re C RA IO VA
27
În ceea ce privește pierderea netă, 88,4% din valoarea acesteia a fost înregistrată de
agenții economici cu cifră de afaceri mai mare decât zero, 11,5% de agenții economici
care au obținut o cifră de afaceri egală cu zero, iar 0,1% de către cei care au
înregistrat o cifră de afaceri mai mică decât zero.
Astfel, peste 90,0% dintre agenții economici sunt de tipul microîntreprinderilor, având
maxim 9 salariați, puțin peste 7,0% erau întreprinderi mici (între 9 și 49 salariați),
puțin peste 1,0% erau întreprinderi mijlocii (între 50 și 249 salariați), iar 0,2% erau
întreprinderi mari (aveau 250 salariați și peste). Pe de altă parte, se poate observa o
concentrare semnificativă a întreprinderilor mari în municipiul Craiova: 75,8% din
întreprinderile active cu peste 250 salariați de la nivel județean și 86,2% din numărul
celor din Zona Funcțională își au sediul social localitatea reședință a județului Dolj.
0,2%
Urbană* 91,5% 7,1% 1,2%
Zona Metropolitană
0,2%
91,5% 7,1% 1,1%
Craiova
0,2%
Municipiul Craiova 91,9% 6,8% 1,1%
Informaţii şi
comunicaţii; 3,1%
14.361
Sănătate şi asistenţă socială; agenți Comerţ; 42,2%
3,3%
economici
Hoteluri şi restaurante; 5,0%
Construcţii; 7,3%
Industria
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi prelucrătoare;
tehnice; 8,5% 9,2% Sursă date: ONRC
În funcție de principalele domenii de activitate, repartiția numărului de agenți
economici de la nivelul fiecărei localități componente a Polului de Creștere Craiova
arată că cele mai numeroase firme sunt cele din domeniul comerțului.
Localitățile în care, în sectorul comerțului sunt înregistrate mai mult de jumătate din
numărul companiilor de la nivel local sunt: Robănești (100,0% firme), Coțofenii din
Față (69,6% firme), Șimnicu de Sus (60,0% firme), Teasc (58,8% firme), Ghindeni
(54,2% firme), Coșoveni (50,7% firme) și Coțofenii din Dos (50,0% firme). Se
înregistrează, însă, și câteva excepții:
- 35,1% din numărul agenților economici din comuna Bucovăț sunt activi în
domeniul serviciilor;
- 35,0% din numărul agenților economici din comuna Calopăr sunt activi în
domeniul serviciilor, iar 30,0% în domeniul agriculturii;
- 25,0% din numărul agenților economici din comuna Terpezița sunt activi în
domeniul agriculturii, 25,0% în industrie și tot 25,0% în comerț;
- 50,0% din agenții economici ai comunei Vela activează în sectorul industrial.
St ra t egi a I nt eg ra tă d e D e zvo lta r e U r ba n ă a Po l u l ui de Cr eș te r e
C R AI OVA
31
Repartiția numărului agenților economici pe domenii principale de activitate, la 31.12.2015,
în zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova
Unitate administrativ Agricultură, Industrie Construcții Comerț Servicii Total
teritorială silvicultură și pescuit
Regiunea SV Oltenia 3,9% 10,4% 8,6% 40,8% 36,3% 100,0%
Județul DOLJ 3,8% 10,3% 7,4% 42,9% 35,7% 100,0%
TOTAL Zonă Funcțională
2,0% 10,2% 7,3% 42,2% 38,4% 100,0%
urbană*
TOTAL ZMC 2,0% 10,0% 7,3% 42,2% 38,5% 100,0%
Municipiul Craiova 1,6% 9,3% 7,1% 42,4% 39,7% 100,0%
Orașul Filiași 2,0% 10,8% 9,5% 45,8% 31,9% 100,0%
Orașul Segarcea 9,4% 7,5% 2,8% 43,4% 36,8% 100,0%
Almăj 23,1% 0,0% 0,0% 38,5% 38,5% 100,0%
Brădești 14,9% 8,5% 12,8% 31,9% 31,9% 100,0%
Breasta 4,2% 10,4% 10,4% 47,9% 27,1% 100,0%
Bucovăț 0,0% 24,6% 12,3% 28,1% 35,1% 100,0%
Calopăr 30,0% 5,0% 5,0% 25,0% 35,0% 100,0%
Cârcea 2,2% 22,2% 7,1% 39,7% 28,9% 100,0%
Coșoveni 6,8% 13,7% 6,8% 50,7% 21,9% 100,0%
Coțofenii din Față 4,3% 17,4% 0,0% 69,6% 8,7% 100,0%
Ghercești 3,7% 38,9% 5,6% 27,8% 24,1% 100,0%
Ișalnița 4,7% 18,6% 12,4% 41,1% 23,3% 100,0%
Malu Mare 6,5% 12,9% 14,0% 36,6% 30,1% 100,0%
Mischii 0,0% 22,7% 4,5% 45,5% 27,3% 100,0%
Murgași 22,2% 22,2% 0,0% 33,3% 22,2% 100,0%
Pielești 3,6% 15,0% 10,2% 35,9% 35,3% 100,0%
Predești 10,7% 21,4% 7,1% 32,1% 28,6% 100,0%
Șimnicu de Sus 0,0% 26,7% 0,0% 60,0% 13,3% 100,0%
Teasc 5,9% 11,8% 11,8% 58,8% 11,8% 100,0%
Terpezița 25,0% 25,0% 8,3% 25,0% 16,7% 100,0%
Țuglui 2,7% 8,1% 8,1% 40,5% 40,5% 100,0%
Vârvoru de Jos 20,0% 10,0% 0,0% 40,0% 30,0% 100,0%
Vela 25,0% 50,0% 0,0% 25,0% 0,0% 100,0%
Coțofenii din Dos 37,5% 12,5% 0,0% 50,0% 0,0% 100,0%
Ghindeni 4,2% 4,2% 8,3% 54,2% 29,2% 100,0%
Goiești 10,0% 5,0% 0,0% 45,0% 40,0% 100,0%
Podari 3,9% 25,2% 8,7% 30,7% 31,5% 100,0%
Robănești 0,0% 0,0% 0,0% 100,0% 0,0% 100,0%
*Zona Metropolitană Craiova și comunele Coțofenii din Dos, Ghindeni, Goiești, Podari și Robănești
Sursă date: ONRC; calcule proprii
Cele mai dezvoltate sectoare economice din punct de vedere a cifrei de afaceri
Întreprinderile de la de la nivelul Polului de Creștere Craiova, înregistrate în anul 2015, sunt reprezentate
nivelul Zonei de comerț (33,8% din cifra de afaceri), industria prelucrătoare (29,9% din cifra de
Funcționale Urbane afaceri) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și
au obținut, în 2015, aer condiționat (11,9% din cifra de afaceri).
o cifră de afaceri de
19.820,5 milioane Pe de altă parte, sectoarele economice cu cele mai scăzute cifre de afaceri, mai
lei, reprezentând mici de 1% din valoarea totală înregistrată la nivelul Polului de Creștere Craiova sunt:
91,1% din cifra de administrația publică și apărarea, asigurările sociale din sistemul public (0,01% din
afaceri din județul cifra de afaceri), învățământul (0,1% din cifra de afaceri), alte activități de servicii
Dolj și 36,3% din cea (0,3%), tranzacțiile imobiliare (0,5%), industria extractivă (0,8% din cifra de afaceri)
aferentă Regiunii SV și sănătatea și asistența socială (0,8% din cifra de afaceri).
Oltenia
Asemenea distribuției referitoare la numărul de întreprinderi, distribuția cifrei de
afaceri a polului de creștere pe localități componente arată o concentrare
semnificativă în municipiul Craiova (83,5%). Alte localități care dețin o pondere mai
mare din cifra de afaceri totală din zonă sunt: Segarcea (5,3%), Cârcea (4,9%) și
Pielești (2,1%). Restul localităților din Zona Funcțională Urbană au obținut mai puțin
de 1,0% din cifra de afaceri totală.
6.000,0
6.000,0
12.663,1
13.229,3
14.034,9
12.770,6
16.358,9
15.927,0
16.542,8
0,0 0,0
Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
Activităţi profesionale,
ştiinţifice şi tehnice; 2,6%
19.820,5
Agricultură, silvicultură şi
pescuit; 3,2%
milioane lei
Construcţii; 5,6%
O unitate economică din zona Polului de Creștere Craiova a realizat, în anul 2015, o
cifră medie de afaceri în valoare de 1,4 milioane lei/ firmă, superioară atât mediei
județene (1,2 milioane lei/ firmă), cât și celei regionale (1,1 milioane lei/firmă).
La nivelul agenților economici din Polul de Creștere Craiova sunt angajate 76.946
persoane, din care 86,7% sunt concentrate numai la nivel municipal.
76.482 76.946
72.000 75.877 75.498 76.021 78.000
78.906
377,4
376,5
450,0
349,7
348,6
352,0
343,9
325,4
400,0
350,0
258,7
257,6
248,0
300,0
170,7
161,0
160,0
250,0
150,2
200,0
105,6
105,5
105,4
150,0
100,0
50,0
0,0
Total Agr icultur ă, Industr ie Constr ucții Comer ț Ser vicii
silvicultur ă și
pescuit
Agricultură,
Unitate administrativ teritorială silvicultură și Industrie Construcții Comerț Servicii Total
pescuit
Regiunea SV Oltenia 3,3% 40,8% 9,0% 20,7% 26,2% 100,0%
Județul DOLJ 3,8% 32,1% 8,8% 23,5% 31,9% 100,0%
TOTAL Zonă Funcțională urbană* 2,4% 32,4% 9,0% 23,1% 33,1% 100,0%
TOTAL ZMC 2,4% 32,3% 9,0% 23,1% 33,2% 100,0%
Municipiul Craiova 2,1% 31,2% 8,8% 22,1% 35,8% 100,0%
Orașul Filiași 1,4% 25,3% 12,3% 42,9% 18,1% 100,0%
Orașul Segarcea 12,5% 10,0% 11,5% 44,6% 21,3% 100,0%
Almăj 0,0% 0,0% 0,0% 33,3% 66,7% 100,0%
Brădești 30,5% 5,0% 23,4% 18,4% 22,7% 100,0%
Breasta 0,9% 5,4% 3,6% 62,2% 27,9% 100,0%
Bucovăț 0,0% 56,6% 4,7% 8,5% 30,2% 100,0%
Calopăr 21,6% 0,0% 2,7% 29,7% 45,9% 100,0%
Cârcea 1,0% 40,2% 5,2% 45,6% 8,1% 100,0%
Coșoveni 35,4% 17,2% 27,5% 10,9% 8,9% 100,0%
Coțofenii din Față 0,0% 6,9% 0,0% 51,7% 41,4% 100,0%
Ghercești 0,9% 72,5% 7,5% 2,0% 17,2% 100,0%
Ișalnița 0,4% 21,2% 34,0% 18,7% 25,7% 100,0%
Malu Mare 12,1% 27,1% 5,8% 43,9% 11,1% 100,0%
Mischii 0,0% 18,5% 3,7% 37,0% 40,7% 100,0%
Murgași 0,0% 40,0% 0,0% 60,0% 0,0% 100,0%
Pielești 0,3% 61,1% 8,8% 14,7% 15,1% 100,0%
Predești 9,5% 19,0% 28,6% 26,2% 16,7% 100,0%
Șimnicu de Sus 0,0% 75,7% 0,0% 17,5% 6,9% 100,0%
Teasc 4,0% 44,0% 4,0% 40,0% 8,0% 100,0%
Terpezița 52,3% 27,3% 0,0% 13,6% 6,8% 100,0%
Țuglui 0,0% 10,0% 5,0% 31,3% 53,8% 100,0%
Vârvoru de Jos 78,6% 7,1% 0,0% 7,1% 7,1% 100,0%
Vela 16,7% 83,3% 0,0% 0,0% 0,0% 100,0%
Coțofenii din Dos 82,1% 0,0% 0,0% 17,9% 0,0% 100,0%
Ghindeni 3,6% 0,0% 0,0% 84,3% 12,0% 100,0%
Goiești 13,8% 0,0% 0,0% 31,0% 55,2% 100,0%
Podari 0,3% 57,8% 11,4% 12,2% 18,4% 100,0%
Robănești 0,0% 0,0% 0,0% 100,0% 0,0% 100,0%
*Zona Metropolitană Craiova și comunele Coțofenii din Dos, Ghindeni, Goiești, Podari și Robănești
Sursă date: ONRC; calcule proprii
Agricultură,
Unitate administrativ teritorială silvicultură și Industrie Construcții Comerț Servicii Total
pescuit
Regiunea SV Oltenia 257,4 252,8 153,3 330,7 104,8 221,3
Județul DOLJ 292,5 321,2 156,1 368,1 110,2 249,3
TOTAL Zonă Funcțională urbană* 343,9 348,6 160,0 376,5 105,6 257,6
TOTAL ZMC 349,7 352,0 161,0 377,4 105,4 258,7
Municipiul Craiova 170,7 389,4 150,2 325,4 105,5 248,0
Orașul Filiași 57,7 52,7 123,4 249,5 106,5 155,6
Orașul Segarcea 2149,6 54,8 248,2 2031,0 37,8 1216,9
Almăj - - - 98,3 67,4 192,1
Brădești 384,8 470,1 113,7 165,8 174,8 237,5
Breasta 198,3 135,3 158,5 268,8 121,0 215,7
Bucovăț - 51,1 142,5 135,8 76,1 70,2
Calopăr 87,9 - 78,7 31,6 87,6 70,8
Cârcea 308,1 147,6 376,4 554,5 109,6 343,5
Coșoveni 1093,9 1054,5 461,6 382,9 53,0 742,6
Coțofenii din Față - 9,7 - 159,5 22,1 92,3
Ghercești 37,7 94,7 33,4 50,6 158,5 99,7
Ișalnița 410,2 68,9 142,5 285,0 85,3 140,0
Malu Mare 133,5 320,2 83,4 314,4 170,4 264,8
Mischii - 125,6 28,2 78,2 69,2 81,5
Murgași - 134,6 - 164,1 - 230,3
Pielești 127,6 158,8 269,5 460,9 123,6 207,5
Predești 90,8 35,5 11,9 100,9 145,5 69,5
Șimnicu de Sus - 55,3 - 93,6 58,7 62,2
Teasc 384,8 133,6 182,4 268,6 59,1 193,7
Terpezița 310,4 145,1 - 99,7 11,9 216,2
Țuglui - 181,5 144,4 46,2 76,9 81,2
Vârvoru de Jos 58,3 28,6 - 150,9 56,9 62,7
Vela 332,4 42,9 - - - 95,3
Coțofenii din Dos 86,8 - - 32,5 - 79,3
Ghindeni 80,9 - - 497,2 216,2 451,1
Goiești 51,9 - - 214,7 202,5 185,5
Podari 146,6 117,3 61,9 120,8 124,6 112,9
Robănești - - - 68,0 - 68,0
*Zona Metropolitană Craiova și comunele Coțofenii din Dos, Ghindeni, Goiești, Podari și Robănești
Sursă date: ONRC; calcule proprii
4.000
3.492 3.505
3.187 3.196
2.962
3.000
2.464
2.236
1.837
2.000
1.448 1.542
1.000
0
2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Înmatriculări Radieri Sursă date: ONRC
Exporturi și importuri
Peste jumătate din valoarea exporturilor înregistrate în anul 2015 în județul Dolj
s-a obținut în secțiunea mijloacelor și a materialelor de transport (50,7% fiind, în
genere, produse rezultate din activitatea uzinei Ford), în timp ce valoarea
exporturilor din secțiunea mașinilor, aparatelor și echipamentelor electrice, a
aparatelor de înregistrat sau de reprodus sunetul și imaginile reprezintă 23,8% din
total.
1.138.979
1.096.723
1.111.853
949.054
938.129
1.200.000
766.143
667.237
715.212
800.000
373.215
258.478
189.925
158.594
-50.931
400.000
-294.022
Forța de muncă este unul dintre cele mai importante resurse ale Zonei Funcționale
urbane, care contribuie în mod direct la dezvoltarea economică a zonei și la
creșterea calității vieții pentru toți, cu atât mai mult cu cât zona, la fel ca întreaga
țară, trebuie să contracareze efectele negative ale îmbătrânirii populației. O
modalitate folosită pentru a analiza forța de muncă este de a recurge la a cerceta
populația activă dintr-un anumit teritoriu, adică oferta potențială de forță de
muncă, care include atât populația ocupată, cât și șomerii înregistrați.
În anul 2015, în unitățile locale active din Zona Funcțională a Polului de creștere
Craiova lucrau, potrivit datelor furnizate de Oficiul Național pentru Registrul
15,9% din populația Comerțului, un număr de 76.946 persoane, reprezentând 88,1% din salariații din
județului Dolj județ. Raportat la anul 2009, se observă că numărul angajaților a scăzut cu 3,0
trăiește în zone procente, de la 79.332 persoane. Numărul total de agenți economici activi din anul
dezavantajate pe 2015 era de 14.361 unități, cu numai 0,8% mai multe decât în anul 2009 (14.247
ocupare unități).
În funcție de domeniul economic în care sunt angajați, cei mai mulți salariați din
Zona Funcțională urbană desfășoară activități în industria prelucrătoare (26,3%),
comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor
(23,1%), sectorul construcțiilor (9,0%) și cel al activităților de servicii
administrative și activități de servicii suport (8,5%).
Șomeri
La nivelul Zonei Funcționale a Polului de creștere, cei mai mulți șomeri, după
municipiul Craiova, se regăsesc în orașul Filiași – 6,6%, Murgași – 5,8%, Vela – 5,8%,
Ghercești – 4,7% și Ghindeni – 4,2%, în anul 2016. Există însă localități unde numărul
de șomeri înregistrat în anul 2016 are o valoare sub 100 persoane, cum ar fi Podari,
Goiești, Terpezița, Coșoveni, Pielești etc. Cei mai puțini șomeri, cu o pondere sub
1,0% din totalul de la nivelul Zonei Funcționale, sunt în localitățile unde s-a
înregistrat un număr de șomeri sub 60 persoane: Işalniţa, Mischii, Robănești,
Almăj, Vârvoru de Jos și Cârcea.
Evoluția numărului de șomeri în Zona Funcțională a
Polului de Creștere Craiova*, în perioada 2010-2016
11.271
10.700
10.500 10.867 8.878
8.318 8.700
8.500 7.823
7.316
8.311 6.905
7.842 6.379
7.413 6.700
6.500
6.781
6.426
5.812 4.700
4.500
2.500 2.700
7.696 4.586 4.407 4.781 3.420 3.218 2.379
500 700
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Municipiul Craiova Zona Funcțională Urbană* Zona Metropolitană Craiova
Surs ă date: AJOFM Dolj
România 5,0%
Regiunea SV Oltenia 8,2%
Județul DOLJ 9,5%
TOTAL Zonă funcțională urbană* 3,8%
TOTAL ZMC 3,6%
Vârvoru de Jos 46,8%
M urgași 38,6%
Ghindeni 20,3%
Terpezița 19,2%
Țuglui 16,2%
Calopăr 13,7%
Brădești 13,7%
Malu Mare 8,9%
Coțofenii din Dos 8,6%
Teasc 7,9%
Goiești 7,2%
Orașul Segarcea 6,9%
Ghercești 6,6%
Breasta 6,3%
Orașul Filiași 6,3%
Predești 6,2%
Almăj 6,2%
Robănești 5,7%
Mischii 5,3%
Coțofenii din Față 5,1%
Pielești 5,0%
Podari 5,0%
Vela 4,6%
Coșoveni 4,1%
Bucovăț 4,1%
Ișalnița 3,9%
Șimnicu de Sus 3,5%
Cârcea 2,8%
Municipiul Craiova 2,3%
Sursă date: INS și A JOFM Dolj
2.000 20,0%
0 0,0%
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Nr. total șomeri Nr. șomeri care beneficiază de indemnizație de șomaj
*2016 date indisponibile Surs ă date: AJOFM Dolj
Zona Funcțională
Urbană* 58,7% 30,2% 11,1%
Zona Metropolitană
56,8% 31,4% 11,8%
Craiova
Zona Funcțională
Urbană* 14,5% 6,3% 19,3% 27,6% 32,3%
Zona Metropolitană
14,7% 6,4% 19,0% 27,4% 32,5%
Craiova
sub 25 ani 25-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50 ani și peste
Surs ă date: AJOFM Dolj
Absolvenți
Astfel, numărul total de absolvenți din cadrul Polului de Creștere Craiova a fost,
în anul 2014, de 6.013 persoane, conform datelor furnizate de Institutul Național
de Statistică, ceea ce înseamnă 73,6% din efectivul regional și 4,5% din cel
național.
Una dintre nevoile identificate în Zona Funcțională urbană este legată de corelarea
În Zona Funcțională învățăturii pe tot parcursul vieții cu piața muncii – pentru o mai bună tranziție de
a Polului de la școală la viața activă, putând preveni și corecta părăsirea timpurie a școlii,
creștere Craiova participarea la formarea profesională continuă, crescând astfel gradul de calificare
este necesară al angajaților.
stimularea ocupării
locurilor de muncă, Pentru dezvoltarea resurselor umane și a forței de muncă tinere, ar fi nevoie de
a activităților introducerea în școli a voluntariatului ca formă de învățare non – formală și
independente și a dezvoltarea unor programe specializate în domeniul comunicării și IT. Promovarea
spiritului măsurilor active de ocupare este necesar pentru a facilita integrarea pe piața
antreprenorial muncii a tinerilor și a șomerilor de lungă durată, atingerea și menținerea unui
număr mai mare de persoane pe piața muncii și sprijinirea ocupării formale.
Resursele turistice ale zonei Polului de Creștere Craiova se remarcă cu mai puțin
Zona Funcțională
aplomb sub aspect peisagistic-vizual, dar totuși își aduc aportul la diversificarea și
Urbană se remarcă
nuanțarea ofertei turistice generale a municipiului Craiova și a Zonei Funcționale.
printr-o ofertă
turistică
O importanță ușor mai ridicată pentru dezvoltarea turismului de tip City-break o
diversificată,
reprezintă parcurile orașului, dintre care se remarcă Parcul Romanescu.
beneficiind de un
capital natural
Parcul Romanescu este unul dintre obiectivele emblematice al Craiovei formând
bogat și de o serie
un ansamblu complex desfășurat pe mai mult de 96 ha. Inaugurat în februarie 1903,
de importante
este considerat unul dintre cele mai reprezentative monumente de artă
obiective antropice
peisagistică din România.
(importante clădiri
istorice, cu valoare
Parcul Sf. Dumitru (Grădina Băniei) este un exemplu de integrare a unor obiective
de patrimoniu)
aparținând sit-ului istoric al Craiovei (Casa Băniei, Catedrala Mitropolitană Sf.
Dumitru) într-un ansamblu cu spațiu verde amenajat sub forma unei grădini publice
Parcul Tineretului Craiova are o suprafață de aproape 60 ha. Parcul deține o serie
de dotări dedicate activităților sportive și de agrement: 4 terenuri de tenis green-
set, omologate, 4 terenuri cu iarbă sintetică, multifuncționale - baschet si volei,
2 terenuri de baschet cu suprafață sintetică, 10 mese beton pentru tenis de masă,
10 mese șah, pistă de role și skate pentru începători și avansați, scenă de
spectacole în aer liber cu o capacitate de aprox. 200 locuri, teren de minigolf
omologat internațional cu 18 piste de beton personalizate cu diverse obstacole,
locuri de joacă pentru copii și 12 km de alei asfaltate.
În Zona Funcțională
Proiectul „Reabilitare teatru de vară din Parcul Romanescu” a vizat reabilitarea
a Polului de
unei suprafețe de 750 mp de amfiteatru, reabilitarea a 380 mp de scenă și anexe,
Creștere Craiova se
construirea de grupuri sanitare, reabilitarea a 800 mp de alei pietonale și
pot practica o
reabilitarea și amenajarea a 1.066,53 mp spații verzi.
varietate de tipuri
de turism, de la cel
Parcul Teatrului Național a fost reamenajat prin implementarea proiectului
cultural și istoric,
„Amenajare parcare subterană în zona Teatrului Național” prin care s-au creat
la cel oeno-
619 locuri de parcare, din care 586 pentru autoturisme și 33 pentru motociclete.
gastronomic
Pe lângă resursele turistice naturale, municipiul Craiova deține o serie de
importante clădiri istorice, cu valoare de patrimoniu național dar și turistic.
Centrul istoric a fost declarat monument istoric, fiind inclus în Lista monumentelor
istorice din județul Dolj.
Ecoturismul reprezintă una din formele turistice cu cea mai mare tendință de
creștere în ultimii ani, cu precădere în ariile protejate. Prin promovarea acestei
forme de turism, multe țări ale lumii ce consideră că ariile protejate sunt o parte
esențială a ofertei turistice au făcut ca turismul în natură şi ecoturismul să
reprezinte elemente importante ale acestei industrii.
Infrastructura turistică
4000
2000
ZFU Municipiul Craiova
0
I IV VII X I IV VII X I IV VII X I IV VII X I IV VII X I IV VII X I IV VII X
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Sursă date: INS
Evoluția lunară a numărului de sosiri indică o concentrare mai mare în cea de-a
doua parte a anului. De asemenea, se observă că numărul de turiști sosiți în
municipiul Craiova joacă un rol important în determinarea efectivelor sosite în
Zona Polului de Creștere, fiind principala destinație a acestora.
2,3
2,3
2,3
2,5
2,1
2,1
2,1
2,1
2,0
2,0
1,9
1,9
1,9
1,9
1,9
1,9
1,9
1,9
1,8
1,8
1,8
1,8
1,8
1,8
1,8
2,0
1,5
1,0
0,5
0,0
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
35,0%
28,5%
28,5%
30,0%
23,5%
23,1%
23,1%
20,6%
20,6%
20,6%
20,4%
20,4%
20,4%
25,0%
17,6%
17,6%
16,8%
16,6%
16,6%
15,7%
14,1%
14,0%
14,0%
20,0%
11,1%
11,1%
11,1%
15,0%
10,0%
5,0%
0,0%
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
Pe acest fond (pozitiv), intervenția în timp optim asupra obiectivelor turistice cele
mai importante / cele mai vizitate poate avea un efect multiplicator pe termen
mediu și lung, și poate sta la baza creării de pachete de servicii turistice specifice
turismului de tip „city-break”.
Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, în cursul anului 2015 s-au realizat 2,0
miliarde lei, dublu față de anul 2009. De asemenea, cifra de afaceri din mediul
rural reprezintă 11,2% din totalul Polului de Creștere. Structura acesteia pe
domenii de activitate arată că 49,7% s-a obținut în sectorul comerțului, 26,2% în
industria prelucrătoare, 9,2% în construcții, 8,2% în agricultură, silvicultură și
pescuit, în timp ce în transport și depozitare și hoteluri și restaurante s-a obținut
câte 1,6% din valoarea cifrei de afaceri a unităților locale active din mediu rural;
totodată, în fiecare din celelalte sectoare economice s-a înregistrat mai puțin de
Cifra de afaceri din 1,0% din cifra de afaceri a zonei rurale.
mediul rural
reprezintă 11,2% În ceea ce privește forța de muncă angajată în mediul rural al Polului de Creștere
din totalul Polului Craiova, potrivit datelor ONRC pentru anul 2015, numărul salariaților era de 8.618
de Creștere persoane, adică 11,9% din efectivul angajaților de la nivelul Zonei Funcționale.
Principalele domenii economice în care este concentrată forța de muncă sunt
reprezentate de industria prelucrătoare (43,7% salariați), comerț (27,6% salariați)
și construcții (9,9% salariați).
Această situație are loc în ciuda faptului că la nivelul Zonei Funcționale există un
total de 109.516 ha teren arabil, 24.746 ha pășuni și fânețe și 5.546 ha de vii și
livezi. Un astfel de capital agricol, printr-un management unitar al producției
agricole primare ar putea, aproape singur, satisface nevoile populației din cadrul
polului de creștere, exceptând influențele sezoniere.
Stimularea acestei producții primare poate avea loc, însă, în condițiile existenței
unor subvenții agricole competitive, care să le permită producătorilor autohtoni
să concureze cu produsele externe și a unei piețe de desfacere.
0,0%
% agenți economici % număr salariați % cifră de afaceri
O parte dintre comunele membre ale Polului de Creștere Craiova fac parte și din
43,1% din numărul
total de șomeri Grupuri de Acțiune Locală constituite în cadrul axei LEADER a PNDR, astfel:
înregistrați în anul - GAL ”Amaradia Jiu”: Coțofenii din Față, Șimnicu de Sus, Mischii, Brădești și
Goiești;
2015 în cadrul
- GAL ”Colinele Olteniei”: Almăj, Ișalnița, Predești, Coțofenii din Dos;
Zonei Urbane
Funcționale - GAL ”La noi în sat” (din județul Olt): Murgași.
proveneau din
mediul rural al
Sprijinirea inițiativelor economice în spațiul rural pentru creșterea gradului de
acesteia
ocupare al populației
Mai mult, 43,1% din numărul mediu de șomeri înregistrați în anul 2015 în cadrul
Zonei Urbane Funcționale proveneau din mediul rural al acesteia.
Deși, statistic, rata șomajului nu pare a fi foarte ridicată la nivelul Zonei Urbane
Funcționale a Craiovei, rata de activitate înregistrată de INS pentru anul 2015, de
67,6% indică un nivel redus de activitate al forței de muncă active.
Zona Metropolitană
77,2% 22,8%
Craiova
Suprafața agricolă efectiv irigată din cadrul Zonei Funcționale este de numai 7,8
ha, adică doar 0,1% din cea înregistrată la nivelul județului Dolj. Cea mai importată
suprafață irigată efectiv din cadrul Zonei Funcționale a polului de creștere Craiova
se înregistrează în comuna Almăj (81,4%), Ișalnița (4,9%), Teasc (3,2%), Coțofenii
din Față (2,3%), Brădești (2,6%), Vârvoru de Jos (1,3%), dar și la nivelul municipiului
Craiova (3,3%) și al orașului Filiași (1,0%).
Suprafața agricolă Irigarea culturilor face parte
efectiv irigată din Amenajări complexe cu lucrări de irigații și integrantă din tehnologia de
cadrul Zonei desecare: Segment Câmpul Blândului și Filiala vârf în obținerea de producții
Funcționale este de Tatomirești mari și constante, mai ales în
numai 7,8 ha, adică condițiile în care
doar 0,1% din cea precipitațiile sunt scăzute și
înregistrată la temperaturile ridicate în anul
nivelul județului agricol.
Dolj
Sistemul de irigații din
județul Dolj se confruntă cu o
serie de deficiențe în ceea ce
privește sistemul învechit,
întreținerea
necorespunzătoare a
sistemului, gradul redus de
utilizare a irigațiilor de către
fermieri.
Programul Național de
Dezvoltare Rurală precizează
faptul că, la nivel național,
„sistemele de irigaţii
existente sunt, în mare parte,
degradate şi nefuncţionale
sau neadaptate la tipologia
fermelor și cerințele
utilizatorilor. Din cauza
ineficienței acestor sisteme,
Sursă: Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – Filiala utilizarea și întreținerea lor
Dunăre Jiu este costisitoare pentru
Plante Alte
Teren Alte
Unitate Cereale de culturi
Plante arabil Plantații Plantații culturi
administrativ pentru nutreț în Total
industriale (hectare) pomicole viticole în teren
teritorială boabe recoltate tren
în repaus agricol
verzi arabil
România 58,2% 18,9% 7,9% 0,2% 11,2% 1,7% 1,9% 0,1% 100,0%
Regiunea SV 46,9% 9,2% 1,9% 1,0% 13,6% 1,4% 1,9% 24,2% 100,0%
Oltenia
Județul
53,7% 13,4% 1,9% 0,9% 18,8% 0,6% 2,0% 8,8% 100,0%
DOLJ
TOTAL Zonă
Funcțională 51,9% 8,4% 2,1% 0,5% 23,6% 1,1% 1,6% 11,0% 100,0%
urbană*
TOTAL ZMC 51,8% 7,7% 1,8% 0,5% 24,6% 1,0% 1,7% 10,8% 100,0%
Municipiul
52,9% 1,2% 2,0% 1,7% 23,0% 4,1% 1,6% 13,5% 100,0%
Craiova
Orașul Filiaşi 66,0% 1,0% 0,7% 0,1% 21,6% 0,1% 1,2% 9,3% 100,0%
Orașul
69,6% 21,0% 0,7% 0,0% 1,1% 0,0% 4,2% 3,4% 100,0%
Segarcea
Almăj 29,2% 0,0% 0,1% 6,2% 49,5% 0,2% 0,8% 14,0% 100,0%
Brădeşti 57,0% 1,4% 1,7% 0,2% 14,5% 0,3% 2,0% 22,8% 100,0%
Breasta 48,1% 0,4% 0,5% 0,0% 23,3% 4,1% 0,0% 23,6% 100,0%
Bucovăţ 27,7% 0,5% 0,3% 0,2% 63,5% 0,1% 0,9% 6,8% 100,0%
Calopăr 63,8% 3,5% 7,4% 0,0% 13,4% 0,0% 1,9% 10,0% 100,0%
Cârcea 16,2% 17,4% 0,1% 0,0% 60,0% 0,6% 3,7% 2,0% 100,0%
Coşoveni 30,2% 0,7% 4,8% 0,5% 57,7% 0,1% 2,1% 3,9% 100,0%
Coţofenii din
23,4% 0,0% 5,8% 0,0% 66,0% 0,2% 0,8% 3,8% 100,0%
Faţă
Gherceşti 67,4% 3,8% 2,3% 0,1% 16,3% 0,3% 0,8% 8,9% 100,0%
Işalniţa 45,7% 0,0% 1,0% 6,0% 42,0% 0,1% 1,4% 3,8% 100,0%
Malu Mare 74,7% 0,4% 0,3% 0,6% 3,4% 0,2% 5,1% 15,2% 100,0%
Mischii 36,9% 10,8% 1,1% 0,0% 45,2% 0,2% 0,5% 5,3% 100,0%
Murgaşi 31,8% 1,3% 0,7% 0,1% 31,2% 2,2% 0,8% 31,9% 100,0%
Pieleşti 43,9% 5,4% 5,2% 0,1% 37,5% 0,3% 1,2% 6,5% 100,0%
Predeşti 40,7% 3,4% 1,8% 0,0% 29,1% 6,2% 0,4% 18,5% 100,0%
Şimnicu de
54,6% 12,3% 3,9% 0,9% 9,9% 1,6% 0,5% 16,3% 100,0%
Sus
Teasc 60,5% 0,0% 2,8% 5,4% 22,0% 0,0% 0,3% 9,0% 100,0%
Terpeziţa 48,5% 10,3% 0,3% 0,3% 29,5% 1,0% 1,0% 9,1% 100,0%
Ţuglui 46,3% 1,4% 2,4% 0,0% 38,7% 0,7% 2,2% 8,4% 100,0%
Vârvoru de
58,6% 0,9% 1,3% 0,1% 10,4% 11,0% 5,2% 12,6% 100,0%
Jos
Vela 68,9% 15,8% 0,5% 0,0% 0,5% 0,2% 1,3% 12,7% 100,0%
Coțofenii din
43,4% 15,1% 2,2% 0,9% 28,4% 0,1% 0,9% 9,0% 100,0%
Dos
Ghindeni 70,4% 0,0% 21,6% 0,1% 0,3% 0,1% 2,2% 5,3% 100,0%
Goiești 42,6% 12,5% 0,2% 0,2% 21,3% 0,1% 0,8% 22,3% 100,0%
Podari 57,4% 22,7% 1,2% 0,1% 5,9% 5,2% 0,8% 6,8% 100,0%
Robănești 56,1% 2,7% 0,4% 0,0% 32,5% 0,2% 0,7% 7,4% 100,0%
*Zona Metropolitană Craiova și comunele Coțofenii din Dos, Ghindeni, Goiești, Podari și Robănești
Sursă date: Recensământul General Agricol; calcule proprii
Creșterea animalelor este încă o activitate specifică mediului rural, care se aplică
și la nivelul localităților componente ale Zonei Funcționale a Polului de Creștere
Craiova.
Cea mai mare populație de iepuri de casă este înregistrată în comuna Pielești
(18,5% din totalul Zonei Funcționale), iar cele mai multe familii de albine în
comuna Vârvoru de Jos (19,2% din totalul Zonei Funcționale), dar și în municipiul
Craiova (18,0% din totalul Zonei Funcționale).
Cea mai mare populație de iepuri de casă este înregistrată în comuna Pielești
(18,5% din totalul Zonei Funcționale), iar cele mai multe familii de albine în
comuna Vârvoru de Jos (19,2% din totalul Zonei Funcționale), dar și în municipiul
Craiova (18,0% din totalul Zonei Funcționale).
În orizontul perioadei 2020, 2030, conform datelor preluate din PMUD Craiova, se
pot anticipa următoarele direcții de evoluție (vezi Anexa 3 – Zone cu dinamică de
dezvoltare prezumată 2020 – 2030):
- Se va continua polarizarea activităților economice în partea de nord-vest
și sud-est, est și în continuarea zonelor industriale existente, de-a lungul
DN 6, DN 65, DN 55;
- Activitățile economice se vor dezvolta de-a lungul centurii rutiere. Pentru
acestea trebuie reglementată accesibilitatea din altă arteră decât centura
rutieră, pentru ca să nu capete caracter de stradă, diminuându‐i‐se
capacitatea de a prelua traficul de tranzit la nivel teritorial;
- Activitățile economice vor fi polarizate, totodată, în apropierea
aeroportului, tendință care deja se manifestă pe teritoriul comunei
Cârcea, dar și în apropierea viitoarei autostrăzi Craiova – Pitești;
- Municipiul Craiova și mai cu seamă centrul acestuia, vor dezvolta, cu
precădere, străzi pietonale, concentrând activitățile economice de mici
dimensiuni, de tipul celor din sectorul terțiar.
Infrastructura de transport
Transporturi rutiere
Acest lucru este datorat faptului că ambele drumuri se află într-o stare bună (DN
6 a fost modernizat recent). Faptul că DN 56 nu se află într-o stare prea bună
îngreunează legătura Craiovei cu punctul de trecere a frontierei Calafat-Vidin, deşi
Cele mai mari
drumul face parte din reţeaua TEN-T. Într-o stare similară se află şi DN 6B, DN55
dificultăți legate
alături de DN 65C care îngreunează accesul comunelor Şimnicu de Sus, Mischii,
de starea
Murgaşi, Malu Mare sau Teasc la dotări şi servicii importante esențiale oferite de
drumurilor
Craiova. Având în vedere aceste aspecte, conform documentelor strategice ce
județene sunt
vizează dezvoltarea Regiunii Sud-Vest Oltenia (PDR 2014-2020), sunt prevăzute
sesizabile în
modernizări ale unor segmente de drumuri ce asigură conectivitatea cu localitățile
vecinătate nordică
menționate (DN 6B – până la Șimnicu de Sus; DN 6B – DC 641 – traseu regional
a Municipiului
Albești-Teslui).
Craiova
Cele mai importante drumuri județene din cadrul zonei metropolitane, DJ 552, DJ
606 şi 561 se află într-o stare bună, fapt care asigură legătura între Craiova, orașul
Segarcea şi comunele Bucovăţ, Terpeziţa, Vela, Breasta şi Predeşti. Astfel, doar
comunele Vârvoru de Jos, Gherceşti şi Pieleşti sunt deservite de drumuri județene
degradate, dar care sunt incluse în prioritățile finanțare de la nivel regional în
Unul dintre cele perioada 2014-2020. DJ 552A și DJ 641 se înscriu în lista de drumuri prioritare
mai încărcate pentru finanțarea prin POR ce asigură o bună racordare la rețeaua TEN-T Core,
tronsoane este DN coridorul Rin-Dunăre. Cele mai mari dificultăți legate de starea drumurilor
65 în partea estică județene sunt sesizabile în vecinătate nordică a municipiului Craiova. De
a Craiovei asemenea, starea precară a DJ 641 face imposibilă o legătură facilă între Albești,
Mischii, Gherceşti şi Pieleşti. O bună funcționare a acestui drum îl poate
transforma într-un inel care să conecteze toate așezările din nordul Craiovei.
3
Evaluarea nevoilor de dezvoltare la nivelul ZMC pe termen mediu și lung și
identificarea perspectivelor de dezvoltare
Doar CFR Călători oferă atât servicii de Intercity (IC), și respectiv Interregio (IR),
cât și de tip Regio (R) – cu opriri în fiecare stație în fiecare localitate a polului de
creștere pe care o traversează, în timp ce celelalte două companii, Regiotrans și
Softrans, operează exclusiv în regim intercity spre/ dinspre Craiova și nu opresc în
fiecare stație.
Zona Polului de Creștere Craiova este traversată de o axă principală NV-SE. Această
pistă dublă electrificată leagă Craiova de orașele Timișoara, Arad și București. În
interiorul Zonei Funcționale sunt localizate mai multe stații de-a lungul axei,
cuprinzând în mod special:
- Nord-vestul Craiovei: Filiaşi, Răcari, Ișalnița, Craiova Triaj şi Craiova Gara;
- Sud-estul Craiovei: Bordei, Gara Banu Mărăcine, Viaductu Circea, Malu
Mare şi Pasajul Coșoveni.
Magistrala 900 traversează regiunea de la est la vest, prin județele Dolj, Olt și
Mehedinți, fiind și singura linie dublă electrificată din Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Sursă: www.aeroportcraiova.ro
Transportul public
RAT deservește 17 rute în aria urbană. În prezent RAT deține 154 de autobuze, din
care 130 funcționale şi 34 de tramvaie. RAT intenționează să mai achiziționeze 50
de autobuze noi.
Referitor la strategia de taxare, un bilet costa 2 lei atunci când este cumpărat de
la chioșcurile de bilete şi 2,5 lei dacă este cumpărat de la șoferul vehiculului de
Infrastructura transport public. Abonamentul lunar costă 65 lei și este la jumătate de preț pentru
rețelei de tramvai studenți. Pensionarii cu vârsta peste 70 de ani sau cu un venit mai mic de 1000 lei
este destul de pe lună pot călători gratuit.
limitată, având în
vedere că se Datele furnizate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2015, arată că la
operează pe o nivelul municipiului Craiova există, în inventarul public, un număr de 29 tramvaie
singură linie și nu și 210 autobuze și microbuze.
ajunge în zonele cu
o densitate mai Comparativ cu anul 2008, atât numărul de tramvaie, cât și cel de autobuze și
mare a populației microbuze înregistrat în inventarul de transport public al municipiului Craiova s-a
diminuat cu 42,0%, respectiv cu 18,6%, potrivit statisticilor furnizate de Institutul
Național de Statistică.
La jumătatea anului 2016 au fost finalizate lucrările de reabilitare ale unor părți
din calea de rulare și de modernizare integrală a firului de alimentare cu energie
electrică, tramvaiele fiind repuse în circulație, după o pauză de aproape 3 ani. În
această perioadă au fost recondiționate o serie de tramvaie, intenționându-se
accesarea fondurilor europene pentru extinderea și modernizarea integrală a
infrastructurii specifice.
Transportul de marfă
Zonele care generează cea mai mare parte a fluxurilor de trafic sunt concentrate
în lungul DN 65 și DN6. Astfel, la porțile de intrare în municipiul Craiova dinspre
Fluxurile de trafic NV şi E este amplasată cea mai mare parte a activităților industriale, împreună cu
sunt concentrate în centrele comerciale de mare amploare.
lungul DN 65 și DN6
Zona de E şi SE a Craiovei este astfel dominată de unități industriale (Ford
România, platforma industrială Electroputere etc). Parte din activitățile
industriale au trecut printr-un proces de conversie Funcțională, fiind transformate
în unități comerciale de mare amploare cum ar fi „Mall Electroputere” sau
Arabesque. În completarea acestor activități vine şi Aeroportul Internațional
Craiova.
Zona este alimentată de DN 65 şi DN 6, drumuri care preiau cea mai mare parte
(60%) din traficul de marfă care trece prin zona metropolitană. Legătura între cele
două drumuri se face prin DJ 652A care preia o cantitate semnificativă din traficul
Alimentarea cu apă
greu al cărui destinație sunt zonele comerciale şi de producție din partea de vest
se realizează atât
din surse a Zonei Funcționale a Polului De Creștere.
subterane, cât și
Faptul că DJ 652A reprezintă doar un mic fragment dintr-o posibilă centură sudică
din surse de
a orașului îngreunează în continuare fluxurile de trafic greu venite din partea de
suprafață
est a României care intenționează să treacă granița la punctul Calafat – Vidin.
Primul pas pentru ameliorarea acestei probleme a fost deja făcut prin pornirea
lucrărilor la centura de sud (primul segment) care unește DN 6 şi DN 65.
Zona Funcțională Craiova are drept surse de captare a apei necesare pentru
consumul public (casnic, administrativ, industrie mică) următoarele sisteme:
- Surse subterane:
• Foraje de medie și mare adâncime (70-200 m);
• Sisteme de captare a apei cu drenuri;
• Sisteme de prelevare a apei din izvoare;
- Surse de suprafață
• Sisteme de prelevare a apei din râul Jiu.
La nivelul Zonei Funcționale Urbane Craiova încă mai existau, în anul 2015,
localități în care nu era distribuită apă potabilă, potrivit datelor furnizate de
Institutul Național de Statistică: în comunele Calopăr, Coșoveni, Predești, Șimnicu
de Sus, Teasc, Terpezița și Vela.
520 200
530 530 535,5 535,5 535,5 541 550,5 551,5
510 0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Municipiul Craiova Zona Funcțională Urbană* Zona Metropolitană Craiova
Surs ă date: INS
Cea mai densă rețea de alimentare cu apă potabilă din cadrul Polului de Creștere
se găsește în municipiul Craiova (6,8 km/km 2), urmată la mare distanță de comuna
Malu Mare (2,0 km/km2).
Captarea apei se realizează prin două camere de captare, din beton, 19mx38m
(prima cameră –etapa I) și 5,7mx6.5 m (a doua cameră – etapa a II-a), cu dren din
beton cu Dn=1.4-2m, H=1,8m, L=170 m. Sursa Mihăiță este alcătuită din 3 fronturi
Astfel, evacuarea apelor uzate și epurarea acestora se face cu mari pierderi sau
evacuarea acestora se face fără epurare direct în emisari.
Lungimea totală
simplă a rețelei de Potrivit datelor Recensământului Populației și Locuințelor, în anul 2011 doar 31,7%
canalizare din Zona din totalul locuințelor convenționale dispun de instalație de canalizare în
Funcțională Urbană gospodărie, situație inferioară mediei județene, de 52,8%. În schimb, la nivelul
era, în anul 2015, municipiului Craiova 96,7% din locuințe dispun de instalație de canalizare
de 508,6 km, (conectate la o rețea publică, la un sistem propriu sau altă situație).
reprezentând 71,4%
din lungimea Lungimea totală simplă a rețelei de canalizare din Zona Funcțională a Polului de
înregistrată la Creștere Craiova era, în anul 2015, de 508,6 km, reprezentând 71,4% din lungimea
nivelul întregului înregistrată la nivelul întregului județ (712,4 km).
județ (712,4 km)
Comparativ cu anul 2008, valoarea din ultimul an a înregistrat o creștere de 11,6%
în Zona Polului de Creștere, respectiv de 24,3% la nivelul județului Dolj.
Există localități în care rețeaua de canalizare este veche (în municipiul Craiova
sunt conducte de canalizare mai vechi de 90 ani) ceea ce face ca evacuarea apelor
către stațiile de epurare să se facă cu pierderi foarte mari (infiltrarea acestora în
sol cauzează poluare, dar afectează și rețelele de alimentare cu apă aflate în
apropiere), astfel impunându-se accesarea unor programe ce finanțează investiții
ce vizează înlocuirea sau modernizarea lor.
Deși o serie de localități rurale ale Zonei Funcționale Urbane dispun de un sistem
centralizat de alimentare cu apă, acestea nu sunt echipate suficient cu sistem
public de canalizare. În localitățile rurale s-au executat rețele de canalizare în
perioada 1990-2015, astfel că aceste rețele asigură o evacuare eficientă a apelor
uzate către stațiile de epurare. Este de menționat că, deși s-au implementat astfel
de programe (echipare tehnico-edilitară în localități), sunt situații în care este
necesară extinderea acestor echipări pe întreg teritoriul localității.
Luând în considerare datele furnizate de INS privind lungimea rețelei cele mai
scăzute valori calculate ale densității rețelei de furnizare gaze naturale se
înregistrează în localitățile: Șimnicu de Sus, Mischii, orașul Filiași, Ghercești ,
Pielești și Brădești. Așadar, în aceste localități se semnalează necesitatea
extinderii rețelei de gaz existente.
440 100
482 490,7 500,8 462 462,5 463,2 462,2 465,1
430 0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Municipiul Craiova Zona Funcțională Urbană* Zona Metropolitană Craiova
Surs ă date: INS
În scop casnic s-a distribuit peste jumătate din cantitatea totală de gaze naturale
(55,0%), în creșterea față de cantitatea distribuită în anul 2008 (46,8%). Situație
similară celei de la nivel județean unde, în anul 2015, din cantitatea totală de apă
55,1% era folosită pentru uz casnic, în timp ce în anul 2008 o pondere de 46,9% din
cantitatea de apă era destinată uzului casnic.
Energie termică
Energia termică de la nivelul Polului de Creștere Craiova este distribuită din cadrul
punctelor termice și a centralelor termice.
Cele mai mari cantități de emisii de CO2 sunt produse, potrivit Planului de Acțiune
pentru Energie Durabilă a Zonei Metropolitane Craiova, de sistemul de alimentare
centralizat cu energie termică (25% din valoarea emisiilor).
Universitatea din Craiova este cel mai important actor din domeniul cercetării la
nivel județean, precum și la nivelul Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană
Craiova.
Prin comparație, municipiul București are de 9,7 ori mai mulți salariați în
cercetare-dezvoltare (17.091) decât județul Dolj.
La nivelul județului
Dolj sunt Repartiția salariaților din activitatea de cercetare-
înregistrați, în anul dezvoltare din județul Dolj, pe categorii, în anul 2015
2015, 83,6% dintre Alte categorii de salariați
salariații din 8,9%
regiunea SV Oltenia Tehnicieni și asimilați
5,0%
1.757
salariați
CDI
Cercetători
86,1%
2.229
2.226
300,0
pers. ocupate civile,
2.073
2.037
1.988
1.979
1.975
1.934
1.889
1.861
1.845
în timp ce la nivel 250,0 1500
1.764
1.757
1.653
regional era de 26,7 200,0
156,7
salariați/10.000 150,0 119,0 1000
94,4
pers., iar la nivel 100,0 59,4
național de 52,1
125,3 46,0 41,1 56,3 55,4 46,6 500
31,0 38,5
50,0 16,9 23,7
salariați/10.000
28,3
pers. ocupate civile 0,0 0
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Există în acest sens anumite premise, unele dintre companiile mari din cadrul
Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova și-au dezvoltat propriile
Potrivit Strategiei unitățile de cercetare – dezvoltare, unde firmele desfășoară propriile activități de
Naționale pentru cercetare - dezvoltare punând accentul pe dezvoltarea de noi produse, inovare
Competitivitate (Artego SA Tg Jiu, Popeci Craiova, INDA Craiova, INAS Craiova, Softonic Craiova).
2014 – 2020, Pentru încurajarea dezvoltării acestor parteneriate este nevoie, însă, de
sectorul economic promovarea în prealabil a utilității creării de rețele și clustere și asigurarea
pe baza căruia se funcționalității acestora până își dovedesc capacitatea de autosusținere financiară
poate specializa a activității.
județul Dolj este
reprezentat de Totodată, asigurarea resurselor necesare acoperirii cheltuielilor curente ale
mijloacele de organismelor publice de cercetare devine de importanță majoră, pe fondul migrării
transport tot mai accentuate a cercetătorilor din sistemul românesc de cercetare-
dezvoltare-inovare.
0,0
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Primele dintre cele Primele dintre cele mai mari 25 companii de la nivelul Zonei Funcționale a Polului
mai mari 25 de Creștere Craiova au realizat, în anul 2015, aproape jumătate din cifra de afaceri
companii de la a zonei (48,7%), având angajați 16,7% din totalul numărului de salariați ai Zonei
nivelul Zonei Funcționale Urbane.
Funcționale Urbane
au realizat, în anul De remarcat este că 32,0% din numărul agenților economici din topul realizat au
2015, aproape participare străină la capital. Marile întreprinderi de la nivelul Polului de Creștere
jumătate din cifra Craiova au contribuit la dezvoltarea unor sectoare reprezentative pentru economia
de afaceri a zonei județului Dolj și a Regiunii SV Oltenia. Acestea sectoare sunt reprezentate, în
(48,7%), având principal, de industrie, comerț și transporturi.
angajați 16,7% din
totalul numărului Industria de automotive (autovehicule și componente auto) s-a dezvoltat, în
de salariați principal, datorită prezenței fabricii Ford România S.A., cunoscutul constructor
de mașini de origine americană care a investit în România aproximativ 800 milioane
euro din anul 2008, când a preluat fosta uzină Daewoo. Principala sa activitate
economică este aceea de fabricare a autovehiculelor de transport rutier. Ford
România S.A. concentrează în anul 2014, o cifră de afaceri de aproape 4 miliarde
lei și un număr mediu de salariați de 2.668, ceea ce-l plasează în topul principalilor
producători naționali, nu doar regionali.
CEZ Vânzare furnizează energie electrică pentru toate nivelele de tensiune (înaltă
tensiune, medie tensiune, joasă tensiune), având atât clienți casnici finali, cât și
clienți industriali finali.
CEZ Distribuție deservește șapte județe, fiind compania cu cel mai mare număr
de clienți dintre toate filialele Electrica. Astfel, CEZ Distribuție acoperă prin
rețeaua sa Doljul, Gorjul, Oltul, Mehedinţiul, Vâlcea, Argeşul și Teleormanul având
conectaţi peste 1,4 milioane de consumatori.
Comerțul este sectorul economic care concentrează cel mai mare număr de agenți
economici de la nivelul Polului de Creștere Craiova. Printre cei mai importanți
agenți economici din zonă, având în vedere cifra de afaceri realizată în cursul
anului 2014 se numără GRUPUL CEREALCOM - una dintre cele mai de succes afaceri
Comerțul este
românești din domeniul agriculturii, care desfășoară activități de comerț cu
sectorul economic
produse agricole.
care concentrează
cel mai mare
Grupul Cerealcom cuprinde patru companii care operează în județul Dolj,
număr de agenți
acoperind cultivarea și comercializarea cerealelor, a plantelor oleaginoase atât pe
economici de la
piața românească cât și internațională, în țări ca Grecia, Italia, Germania, Cipru,
nivelul Polului de
Spania, Turcia, Egipt, Libia.
Creștere Craiova
Pentru anul 2016, compania a încheiat deja contracte de export cu Iordania pentru
250.000 tone de orz și grâu românesc din noua recoltă.
De asemenea, o nouă companie se mută în Craiova – Spirit Circuits, firmă din Marea
Britanie, ce se ocupă cu producerea de circuite integrate. Astfel, se vor crea
aproximativ 260 locuri de muncă în parcul Industrial High Tech.
Sectorul transporturilor din Zona Polului de Creștere Craiova este cel mai bine
reprezentat de SC DUMAGAS TRANSPORT SA - un pionier pe piața transporturilor
din România, având o experiență în domeniu de peste 14 ani.
Dumagas Transport este una dintre cele mai mari case de expediții din Romania,
cu o impresionant flotă de camioane și semiremorci și cu tot mai mulți
subcontractori agreați pe baza de multispecializare (prelate, dube frigorifice,
cisterne, transportatoare, logistica, distribuție).
Pe lângă companiile care au înregistrat cele mai ridicate valori ale cifrei de afaceri
de la nivelul Polului de Creștere Craiova, sunt înregistrate și companii care sunt
cei mai mari angajatori: CIVITAS P.S.G. SRL, COMDATA SERVICE SRL, PRO
SOLUTIONS AGENCY SRL, SC RAT SRL CRAIOVA, SALUBRITATE CRAIOVA, RELOC SA,
cu peste 500 salariați.
Chiar dacă aceste societăți au sediul social înregistrat în Zona Polului de Creștere,
efective considerabile ale salariaților lor își desfășoară activitatea în alte județe.
Majoritatea companiilor mari beneficiază de capital străin, mai ales cele din
sectorul industrial.
Chiar și așa, infrastructura deficitară și lipsa unei autostrăzi ține investitorii străini
la distanță de Zona Polului de Creștere Craiova. De asemenea, dependența față de
investițiile mari conferă vulnerabilitate economiei locale, cu atât mai mult cu cât
economia județului depinde doar de câteva companii mari.
4.000,0
FORD ROMANIA SA
3.500,0
Cifră de afaceri (milioane lei)
3.000,0
2.500,0
Unul dintre factorii catalizatori cei mai importanți pentru promovarea cooperării
Dependența față de și asociativității în sprijinul mediului de afaceri este Agenția de Dezvoltare
investițiile mari Regională Sud-Vest Oltenia, care, alături de autoritățile locale și de
conferă reprezentanții mediului de afaceri a inițiat și susținut formarea polilor de
vulnerabilitate competitivitate și a clusterelor. Acestea sunt:
economiei locale, - Polul de competitivitate “Automotive Sud-Vest Oltenia”;
cu atât mai mult cu - Polul de competitivitate “Turism Oltenia - Inovare și Tradiții în Turism - TurOlt
cât economia InoTT”;
județului depinde - Clusterul “Contruct Cluster Oltenia”;
doar de câteva - Clusterul “Agropro Oltenia Cluster”;
companii mari - Cluster Logistică Urbană – IPA;
- Polul de competitivitate ”Inovtrans”.
Afacerile din zona Polului de Creștere Craiova sunt susținute și de cele două
parcuri industriale.
Cele mai multe companii din cadrul Parcului Industrial Craiova se ocupă cu
activități de fabricare de construcții metalice și parți componente ale structurilor
metalice (S.C. Stil Print S.R.L. Craiova, S.C. SERVICII ELECTRO-MECANICE S.R.L.
CRAIOVA, S.C. X-TAL S.R.L. CRAIOVA, S.C. ALENYS IMPEX S.R.L. Craiova etc.).
High Tech Industry Park Craiova SA a fost creat pentru a dezvolta zona
Funcțională de est a municipiului Craiova, prin atragerea de investiții private care
să genereze locuri de muncă stabile.
Aici își vor avea sediile companiile nou înființate în Zona Funcțională Urbană a
Craiovei, cum este și producătorul de circuite integrate Spirit Circuits din Marea
Britanie.
Incubatorul de Afaceri din cadrul Parcului Industrial Craiova a fost înființat prin
programului PHARE 2006 și a fost preluat în exploatare în decembrie 2011, având
ca scop utilizarea infrastructurii realizate prin proiect pentru susținerea incubării
unor idei de faceri cu real potențial de implementare care nu au suficient suport
logistic propriu.
313.583
313.830
314.536
314.375
314.718
313.619
312.791
312.403
310.988
309.208
305.689
311.902
313.061
314.404
314.771
314.918
314.509
313.797
313.835
312.337
311.909
308.144
307.193
304.000
395.000 302.000
390.000 300.000
1992
1993
1996
1997
2000
2001
2004
2005
2008
2009
2012
2013
2016
1994
1995
1998
1999
2002
2003
2006
2007
2010
2011
2014
2015
Piramida vârstelor arată existența unei populații adulte mai numeroase decât
populația tânără și o populație vârstnică de sex masculin ce reprezintă aproape
jumătate comparativ cu populația feminină a județului.
Peste câteva generații, populația tânără din prezent va trebui să susțină din punct
de vedere financiar o populație vârstnică tot mai numeroasă.
Durata medie a vieții persoanelor din județul Dolj era, în anul 2015, de 74,5 ani,
cu diferențe de peste 7,2 ani între femei (78,2 ani) și bărbați (71,0 ani). Durata
medie a vieții este în continuă creștere la nivel județean, creștere de 6,1% față de
valoarea înregistrată în anul 2000 (70,2 ani), iar comparativ cu anul precedent
(74,8 ani) se înregistrează o scădere nesemnificativă de 0,4%. În privința duratei
medii de viață există diferențe și între mediile de rezidență, persoanele din
Craiova, Filiași și Segarcea trăiesc, în medie, până la 76,8 ani, în timp ce la vârsta
de 72,1 ani ajung cei din mediul rural.
Comparativ cu județul Dolj, în regiunea Sud - Vest Oltenia durata medie a vieții
este mai ridicată, persoanele ajungând, în medie, la vârsta de 75,0 ani; și în acest
caz, femeile trăiesc mai mult decât bărbații, înregistrându-se 78,5, respectiv 71,6
ani. La nivelul României durata medie de viață este de 75,4 ani, valoare superioară
celei județene și regionale, diferența între sexe fiind de aproximativ 7 ani (femei
– 78,9 ani, bărbați – 71,9 ani).
După anul 2002, numărul locuitorilor din Zona Funcțională urbană Craiova a scăzut
Municipiul Craiova constant. În 2004, la nivelul arealului s-au înregistrat desprinderile comunelor
deține cea mai Coţofenii din Faţă, din comuna Almăj, şi Pleşoi, din comuna Predeşti. În ultimul
numeroasă caz, nou-înființata comună Pleşoi nu face parte din Zona Metropolitană Craiova,
populație stabilă desprinderea acesteia generând o scădere a populaţiei arealului.
(269.506 persoane),
reprezentând Municipiul Craiova este unitatea teritorial administrativă din Zona Funcțională
aproape 76,0% din urbană care deține cea mai numeroasă populație stabilă (269.506 persoane),
totalul reprezentând aproape 76,0% din totalul microregiunii din prisma volumului
microregiunii din demografic.
prisma volumului
demografic Celelalte localități membre ale zonei metropolitane sunt unități teritoriale de talie
redusă ca număr de locuitori. Orașul Filiaşi (16.900 locuitori) este singurul care
depășește pragul de 10.000 de locuitori, iar orașul Segarcea (7.019 locuitori) este
singurul care se încadrează în categoria cuprinsă între 5.000 şi 10.000 locuitori.
Filiași
4,5%
410,8 mii 700,7 mii
loc. loc.
Zona
Craiova
funcțională
74,4%
urbană
58,6%
Sursă date: INS
Din analiza evoluției populației după domiciliu, în perioada 1992 – 2016 se pot
observa o serie de tendințe comune:
- un proces de peri-urbanizare accentuat, exemplificat prin migrația populației
din municipiul Craiova spre localitățile învecinate (se remarcă comunele
Şimnicu de Sus, Breasta, Bucovăț sau Podari);
- în partea de vest a Zonei Funcționale urbane, unde accesibilitatea față de
principalele puncte de interes este îngreunată (comunele Vela, Terpezița,
Vârvoru de Jos), se observă o scădere constantă a numărului de locuitori;
- Scăderea moderată a populației în localitățile din extremitățile nordică,
estică și sudică ale Zonei Funcționale urbane (orașul Segarcea, comunele
Murgași, Mischii, Coșoveni, sau Robănești).
Astfel, rata natalității a fost de 9,0 copii la 1.000 de locuitori la nivelul anului
2008, ajungând la aproximativ 8,7 copii / 1.000 locuitori în anul 2015. Se pare că
această tendință de scădere a numărului de nou-născuți este caracteristică întregii
regiuni unde, rata natalității de la începutul perioadei de referință a fost de 8,5‰,
Rata natalității a iar în anul 2015 a scăzut până la 7,8 născuți vii la 1.000 de locuitori. Situație
scăzut de la 9,0 similară se observă și la nivel național, daca în anul 2008 la 1.000 de locuitori le
copii/1.000 loc. în reveneau 9,8 născuți vii, în anul 2015 le revin 9,0 născuți vii.
2008, la 8,7
copii/1.000 loc. în În timp ce efectivul născuților vii din cadrul Zonei Funcționale Craiova este în
2014, având efecte continuă scădere, numărul de decese din 2015 este mai mare cu 12,6% față de
directe asupra valoarea înregistrată în 2008. Rata mortalității, calculată ca raport între numărul
efectivului de decese produse în zonă și efectivul populației, a crescut de la 9,7‰ (în anul
populației tinere 2008) la 11,1‰ (în anul 2015), valoare similară celei de la nivel național de 11,7‰.
În cadrul județului Dolj, la fiecare 1.000 de locuitori s-au produs aproximativ 13,4
decese, în anul 2008, dar în 2015 valorile au fost mai ridicate (14,2‰).
Rata mortalității infantile are valori din ce în ce mai scăzute, grație realizărilor
din medicină, fiind de 6,4‰ la nivelul anului 2015 în Zona Funcțională urbană a
Craiovei, valoare inferioară celei de 9,7‰ în județul Dolj, 8,4‰ la nivelul regiunii
și 7,5‰ la nivel național.
0,9
0,9
0,8
0,7
0,7
0,5
0,5
1,0
0,1
0,0
0,0
-0,2
-0,3
-0,4
-0,4
-0,4
-0,6
-0,8
-0,8
0,0
-0,9
-1,0
-1,0
-1,1
-1,2
-1,2
-1,3
-1,7
-1,7
-1,0
-0,4
-2,0
-2,1
-0,7
-0,7
-0,9
-1,2
-2,8
-2,0
-1,3
-1,3
-1,4
-1,5
-1,5
-1,7
-2,0
-2,0
-2,3
-2,3
-3,0
-3,1
-4,0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Rata scăzută a natalității are efecte directe asupra efectivului populației tinere,
atât în Zona Funcțională urbană, în județul Dolj, cât și în România.
-1142 -1091
-1500 -1242 -1309 -1265 -1225
-1768
-2000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Municipiul Craiova fiind un pol de creștere al regiunii, a atras în ultimii ani o serie
de modificări însemnate. Contrar tendințelor anterioare, de deplasare a populației
Instalație de canalizare în
locuință 77,6%
6
Cf. Studiu de fundamentare pentru PATZ | Zona Metropolitană Craiova, Sept –
Dec 2015
Rețea de distribuție a gazelor naturale există doar în câteva localități ale Zonei
Funcționale urbane, potrivit datelor furnizate de reprezentanții primăriilor locale.
Inexistența unei hărți exacte care să arate traseul urmat de rețeaua de gaze
naturale poate duce, în cazul unor lucrări, la fisurarea acesteia, pericolele ce pot
apărea fiind iminente.
De asemenea, 4,4% din locuitorii orașului Filiași și 19,5% din cei ai orașului Segarcea
fac parte, potrivit Atlasului, din comunități marginalizate.
Din a doua categorie, la nivelul Regiunii SV Oltenia, cea mai mare concentrare de
astfel de zone se găsește în județul Dolj și anume 31 de localități catalogate ca
fiind defavorizate, urmat de județul Mehedinți cu 9 localități și județul Gorj cu 4
localități, în timp ce în județele Vâlcea și Olt nu au fost identificate astfel de
areale.
Acestea fac parte din grupări mai mari de localități defavorizate de condiții
naturale specifice, omogene din punct de vedere teritorial, ce depășesc limitele
teritoriului zonal sau județean.
Cele mai dezvoltate localități ale Polului de Creștere Craiova din punct de vedere
al indicelui dezvoltării umane locale sunt: comunele Cârcea, Malu Mare, Șimnicu
de Sus și orașul Filiași, potrivit estimărilor Băncii Mondiale.
Municipiul Craiova Numărul de locuințe înregistrate la finele anului 2015 în Zona Funcțională a
concentrează 69,7% Polului de creștere Craiova de către INS era de 157.813, mai multe cu 5,3%
din numărul comparativ cu cele din anul 2009. De asemenea, în cursul anului 2015 s-a finalizat
locuințelor construcția a 823 locuințe la nivelul Zonei Funcționale urbane.
existente
înregistrate în Zona Municipiul Craiova concentrează 69,7% din numărul locuințelor existente
Polului de Creștere înregistrate în Zona Polului de Creștere în anul 2015 și 41,4% din cele terminate în
în anul 2015 și același an.
41,4% din cele
terminate în Suprafața medie locuibilă per persoană din Zona Funcțională a Polului de creștere
același an Craiova era în 2015 de 19,6 m 2, în creștere cu 0,9% față de anul precedent (19,5
m2/locuitor) și cu 38,8% mai mare comparativ cu anul 2009 (14,2 m 2/locuitor).
Suprafața medie dintr-o locuință ce revine unei persoane este mai mică la nivelul
municipiului Craiova (18,9 mp/persoană) comparativ cu media Zonei Funcționale.
La nivel județean se înregistrează o suprafața medie locuibilă per persoană de 19,7
m2, egală cu cea de la nivelul Zonei Funcționale, care este superioară valorii
înregistrate la nivel regional de 19,2 m2/locuință și la nivel național de 18,9
m2/locuință.
40,0
30,0
19,6 19,6 18,9
20,0
10,0
Suprafața medie
locuibilă per 0,0
locuință a fost de Suprafața medie locuibilă per locuință Suprafața medie locuibilă per persoană
(mp/locuință) (mp/persoană)
51,3 m2 la nivelul
Zona Funcțională Urbană Zona Metropolitană Craiova
Zonei Funcționale
Municipiul Craiova Sursă date: INS
Urbane în anul
2015, în creștere
Suprafața medie locuibilă per locuință a fost de 51,3 m 2 la nivelul Zonei
de la valoarea
Funcționale Urbane în anul 2015, în creștere cu 0,2% de la valoarea înregistrată în
înregistrată în
anul precedent (51,2 m2/locuință) și cu 30,3% mai mare față de 2009 (39,4
2008, de 39,4
m2/locuință). Suprafața medie a unei locuințe din municipiul Craiova este puțin
m2/locuință
mai mare, de 52,7 m2. În anul 2015, suprafața medie locuibilă per locuință din
La nivelul Zonei Funcționale urbane, fondul locativ analizat prin cei doi indicatori
de mai sus relevă îmbunătățirea condițiilor de locuit ale populației.
Mărimea locuințelor și suprafața de care dispune fiecare dintre locuitorii săi denotă
un anumit grad de confort, mai ridicat sau mai scăzut.
De cele mai multe ori se construiește în centrul zonei, acolo unde sunt asigurate
toate utilitățile și serviciile necesare și mai puțin în extravilan.
Comparativ cu anul
De la mic la mare, de la cea mai mică localitate rurală a țării până la capitală,
2009, numărul
autorizațiilor de problemele legate de degradarea spațiului construit nu ocolește pe nimeni.
construcții
Ajunse într-o stare avansată de degradare și din lipsa resurselor financiare,
eliberate în cadrul
Polului de Creștere cetățenii tind să își vândă locuințele și să se mute în altă parte, atunci când observă
în anul 2015 s-a că problemele sunt din ce în ce mai mari și persistă. Existența unor proiecte la
diminuat cu 22,9% nivel local ar scoate din criză locuințele degradate, putând dobândi alte
funcționalități, contribuind la îmbunătățirea percepției despre zonă, dar și la
și cu 5,2% față de
anul 2014 crearea unui climat socio-economic atractiv.
Sănătate
Populația României prezintă, potrivit Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020
Speranța de viață şi Strategiei Naționale de Raționalizare a Spitalelor 2010-2012, unii dintre cei mai
la naștere a avut o defavorabili indicatori din întreaga zonă europeană, nu doar de la nivelul UE.
evoluție pozitivă în
ultimele două Datele de morbiditate şi mortalitate prezintă valori similare cu cele specifice
decenii, ajungând țărilor dezvoltate, mortalitatea este ridicată prin boli cardio-vasculare, se remarcă
la 70,1 ani pentru creșterea bolilor neoplazice. Avem, de asemenea, şi indicatori cu valori similare
bărbați şi 77,5 ani cu țările în curs de dezvoltare, precum recrudescența bolilor infecțioase, de la
la femei (date din tuberculoză la cele cu transmitere sexuală.
2011), dar continuă
să fie printre cele Speranța de viață la naștere a avut o evoluție pozitivă în ultimele două decenii,
mai scăzute din ajungând la 70,1 ani pentru bărbați şi 77,5 ani la femei (date din 2011), dar
regiune continuă să fie printre cele mai scăzute din regiune.
Județul Dolj Principalele cauze de deces în România sunt reprezentate de bolile aparatului
dispune de cea mai circulator (boli ischemice şi boli cerebro-vasculare), tumorile maligne, bolile
extinsă și sistemului digestiv, bolile aparatului respirator, bolile cronice hepatice, diabetul
diversificată rețea zaharat.
de unități medicale
publice și private Județul Dolj dispune de cea mai extinsă și diversificată rețea de unități medicale
din regiunea Sud - publice și private din regiunea Sud - Vest, impulsionată de statutul municipiului
Vest, impulsionată Craiova de centru universitar cu tradiție în domeniu. În intervalul 2007-2013, se
de statutul observă o dinamică accentuată a sectorului privat de servicii medicale, concretizat
municipiului în deschiderea de noi farmacii, laboratoare medicale, cabinete medicale de
Craiova de centru specialitate și generaliste, cabinete stomatologice, policlinici și chiar clinici.
universitar cu Acestea au compensat declinul sectorului public de sănătate, confruntat cu o
tradiție în domeniu subfinanțare cronică, ce afectează calitatea serviciilor furnizate pacienților. Cu
toate acestea, sectorul public încă reunește cele mai importante unități medicale
din județ, precum spitalele, serviciile medicale de urgență, de sănătate mintală,
de medicină legală, transfuzia sanguină, asistența medico-socială etc.
Numărul de cabinete medicale de familie raportat la 10.000 locuitori este mai mic
Majoritatea în Zona Funcțională urbană a polului de creștere Craiova (6,16), comparativ cu
spitalelor sunt județul Dolj (6,2), însă superior valorii regionale (5,7).
prezente în mediul
urban, 12 din 15 În majoritatea comunelor din Zona Funcțională urbană există aproximativ una -
spitale fiind situate două farmacii, în timp ce în prima coroană, comunele Bucovăț, Ișalnița și Podari
în municipiul au până la 4 farmacii. Din aceeași categorie face parte și orașul Segarcea, iar orașul
Craiova, unul în Filiași este ceva mai bine deservit, cu aproximativ 5 farmacii. Potrivit datelor
Filiași și unul în furnizate de INS, atât municipiul Craiova, cât și Zona Funcțională urbană dețin
Segarcea. Singura valori superioare în ceea ce privește numărul de farmacii raportat la populație.
comună care are un
spital din Zona Din punct de vedere al cabinetelor stomatologice, municipiul Craiova este cel mai
funcțională urbană bine deservit, având 11,1 unități/10.000 locuitori, iar Zona Funcțională urbană 9,2
Craiova este cabinete/10.000 locuitori, valori superioare mediei regionale (4,5 cabinete/10.000
Bucovăț locuitori).
5,7
Județ DOLJ
Județ DOLJ
Regiunea SV
TOTAL ZMC
Regiunea SV
TOTAL ZMC
TOTAL ZFU*
Municipiul
TOTAL ZFU*
Municipiul
Craiova
Craiova
Oltenia
Oltenia
Județ Dolj
Județ DOLJ
Regiunea SV
TOTAL ZMC
Regiunea SV
TOTAL ZMC
TOTAL ZFU*
Municipiul
Municipiul
TOTAL ZFU*
Craiova
Craiova
degradare a
Oltenia
Oltenia
clădirilor și lipsa
aparaturii medicale
Sursă date: INS; calcule proprii
moderne, mai ales
în mediul rural
Deși rețeaua medicală este diversificată în raport cu alte județe, există o serie de
probleme ale unităților din domeniul public, cum ar fi starea avansată de
degradare a clădirilor și lipsa aparaturii medicale moderne, mai ales în mediul
rural. Acest fapt face ca o parte din pacienți să acceseze dotările din capitală, în
ciuda existenței Spitalului Clinic Județean, unitate de categoria a II-a.
Spitalul Județean este însă în curs de reabilitare și consolidare pentru a face față
numărului mare de cereri din toate județele din Sud – Vestul țării. Alte proiecte
de reabilitare și modernizare ar fi necesare mai ales în unitățile din mediul rural,
care momentan dispun de aparatură mai veche de 40 de ani.
Cauzele migrației externe a medicilor și asistenților sunt legate mai ales de nivelul
scăzut de salarizare, de blocarea posturilor pe durata crizei economice și de
condițiile de lucru mai dificile.
Astfel, la nivelul zonei se remarcă necesitatea unui spital regional de urgență, dată
fiind adresabilitatea largă a serviciilor oferite, o astfel investiție fiind inclusă în
planurile Ministerului Sănătății pentru perioada 2014-2020. Una dintre cauzele
ratei ridicate ale morbidității și mortalității de la nivel județean este slaba
prevenție. De asemenea, în pofida politicii de sprijinire a tratamentului în
ambulatoriu, se înregistrează încă un număr mare de prezentări la unitățile de
primire a urgențelor.
135,3
115,1
111,2
80,5
72,3
59,8
59,8
57,8
38,7
22,0
16,7
14,8
14,5
14,1
12,4
12,0
10,8
8,8
8,3
8,3
8,1
7,5
6,3
6,2
5,0
Servicii sociale
Fenomenul abandonului este tot mai prezent la nivel județean, peste 100 de astfel
de cazuri fiind înregistrate anual.
În județul Dolj mai există și alți furnizori importanți de servicii sociale la nivel
local, majoritatea făcând parte din Zona Funcțională urbană a Polului de creștere
Craiova:
- cele 7 unități medico-sociale din subordinea Consiliului Județean Dolj – care
furnizează servicii medicale persoanelor vârstnice fără aparținători și
bolnavilor cronici;
- Primăria Municipiului Craiova.
Centrul Social de Urgență pentru Persoane fără Adăpost "Sf. Vasile", înființat în
urma Acordului de Parteneriat cu Arhiepiscopia Craiovei și Asociația "Vasiliada",
finanțat de către Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale în cadrul
Programului de interes național "Combaterea excluziunii sociale a persoanelor fără
adăpost prin crearea de centre sociale de urgență".Centrul are o capacitate de 52
locuri, iar prin serviciile sociale puse la dispoziție se urmărește asigurarea
condițiilor minime de viață pentru persoanele fără adăpost care trăiesc pe raza
municipiului Craiova și sprijinirea acestora în vederea integrării pe piața forței de
muncă în scopul asigurării unei vieți independente și active.
Beneficiarii centrului sunt persoane adulte, cu sau fără copii, aflate în stradă de o
perioadă mare de timp, persoane care au fost evacuate în urma retrocedărilor și
nu au resursele materiale necesare asigurării unei locuințe.
Alte instituții sociale care furnizează servicii sociale specializate pentru adulți din
cadrul Zonei Funcționale Urbane sunt:
- Arhiepiscopia Craiovei și Asociația ”Vasiliada” – dispun de Centrul social de zi
pentru copii ”Aripi de Vânt” Craiova, de Centrul Social de zi pentru copii ”Sf.
Stelian” Lipovu, de Centrul de Informare și Consiliere pentru Persoane cu
Dizabilități ”Sf. Ecaterina” Craiova, Centrul Rezidențial de Reabilitare și
Recuperare Socio-Medicală ”Sf. Dimitrie cel Nou” Filiași, Centrul Social de
Urgență pentru Persoane fără Adăpost ”Sf. Vasile” Craiova, Centrul de
Incluziune Socială Craiova, Centrul de Servicii Integrate Craiova, Centrul
Social Multifuncțional ”Best-Life” Craiova, Centrul social de zi pentru vârstnici
”Mitropolitul Firmilian” și implementează un program de îngrijiri la domiciliu;
- Fundația Creștină ”Ethos” Craiova – care dispune de o școală și de o grădiniță
private și implementează diferite programe de incluziune pentru copii și
tineri, dar și pentru adulți și vârstnici, oferind hrană, consiliere etc.;
- Penitenciarul de Minori și Tineri Craiova – care implementează proiecte de
reinserție socială și profesională a tinerilor condamnați, de informare și
consiliere a acestora etc.;
- Fundația „Adina Stiftelsen” – derulează proiecte de incluziune socială pentru
copii din mediul rural, axate pe educație, în comunele Goiești și Unirea;
- Fundația ”Global Help” Craiova – care implementează diferite proiecte de
informare a străinilor, de promovare a egalității de șanse, de promovare a
drepturilor persoanelor supuse traficului de ființe vii etc.;
- Fundația ”World Vision Romania” Craiova - deține două centre de zi în
municipiul Craiova destinate tinerilor și copiilor cu dezabilități;
- Asociația Umanitară Langdom Down – Centrul Educațional ”Teodora” Băilești
– implementează activități educaționale pentru copii cu sindromul Down;
- Asociația ”Louis Pasteur” – Filiala Craiova – servicii de asistență pentru
victimele traficului de persoane etc.
La nivelul județului Dolj, analiza indică faptul că cele mai ridicate valori ale
sărăciei se înregistrează în zonele rurale din partea de vest și de sud a județului,
care se află la distanțe considerabile de municipiul Craiova, care au o populație
îmbătrânită, un fond locativ învechit și de slabă calitate, sunt greu accesibile și au
o dotare tehnico-edilitară și cu echipamente publice precară. O altă categorie de
Unități de învățământ
Județul Dolj dispune de una dintre cele mai extinse rețele de învățământ din
România, conform Strategiei de Dezvoltare Economică și Socială a acestuia.
Potrivit datelor preluate de la Institutul Național de Statistică, în anul 2015
funcționau, în Zona Funcțională urbană Craiova, 116 unități educaționale, adică
În prezent, în
55,5% din totalitatea celor din cadrul județului Dolj. Comparativ cu unitățile
mediul urban al
școlare ce funcționau în anul 2008, numărul acestora a scăzut semnificativ; în Zona
Zonei Funcționale
Funcțională urbană Craiova, scăderea a fost de 14,7%, în timp ce în cadrul
urbane Craiova
județului unitățile școlare existente au scăzut cu 16,1%.
funcționează 88 de
instituții de
În prezent, în mediul urban al Zonei Funcționale urbane Craiova, reprezentat de
învățământ (75,9%
municipiul Craiova și orașele Filiași și Segarcea funcționează 88 de instituții de
din totalul din
învățământ (75,9% din totalul din zonă), iar în mediul rural doar 28 unități
zonă), iar în mediul
educaționale (24,1% din totalul zonei).
rural doar 28
unități
În fiecare localitate componentă a Zonei Funcțională urbană Craiova funcționează
educaționale
cel puțin o unitate școlară, astfel: 82 unități școlare în municipiul Craiova, 4 în
(24,1% din totalul
orașul Filiași, 2 în orașul Segarcea și câte o unitate în fiecare comună (excepție
zonei)
face comuna Cârcea unde sunt 3 unități educaționale).
Creșele se confruntă cu o cerere tot mai mare din partea părinților, astfel locurile
existente în prezent au devenit insuficiente. În același timp și grădinițele se
confruntă cu un deficit de locuri, mai ales în noile zone rezidențiale din jurul
Craiovei.
La nivelul Zonei Toate comunele din Zona Funcțională urbană sunt deservite de învățământul
Funcționale a preșcolar, primar și gimnazial, acestea fiind de obicei grupate în aceeași unitate
Polului de creștere școlară, cu excepția comunei Cârcea care beneficiază de trei unități. Învățământul
Craiova predomină liceal și profesional are o rază de deservire ce depășește granițele unei unități
oferta administrativ teritoriale și prin urmare este prezent cu precădere în mediul urban,
specializărilor în Craiova, Filiași și Segarcea. Cu toate acestea, tendința județeană în ultimii ani
teoretice aferente a fost de deschidere a unor unități liceale în mediul rural, prin urmare, în comunele
pofilelor real și Cârcea și Malu Mare au fost înființate două colegii cu o capacitate de 28 de locuri
uman fiecare.
Oferta din În orașele Filiași și Segarcea se află câte un liceu, cu profil mixt, predominant
domeniile tehnic și tehnologic dar și cu unele clase teoretice și anume Grupul școlar "Dimitrie Filişanu"
servicii este ceva Filiași, respectiv Grupul școlar "Horia Vintilă" Segarcea. Pe de altă parte, cele două
mai scăzută și licee din mediul rural, Grupul Școlar Agricol Malu Mare și Grupul Școlar Agricol
prezintă o Cârcea au filieră exclusiv tehnologică.
varietate mică de
opțiuni, unele La nivelul Zonei Funcționale a Polului de creștere Craiova predomină oferta
precum materiale specializărilor teoretice aferente profilelor real și uman, cu accesibilitate relativ
de construcții, bună din majoritatea comunelor aferente Zonei Funcționale urbane, mai puțin din
industria lemnului, Vela și Terpezița care se află în partea de vest a coroanei terțiare de localități a
sau chimie municipiului Craiova. Oferta din domeniile tehnic și servicii este ceva mai scăzută
și prezintă o varietate mică de opțiuni, unele precum materiale de construcții,
Populația școlară
Populația școlară a
Populația școlară a Zonei Funcționale a Polului de creștere Craiova număra, în anul
zonei a înregistrat,
2015, 85.053 persoane, adică 71,4% din populația școlară județeană. Se observă
în anul 2015, o
că populația școlară a zonei a înregistrat o scădere cu 19,6% față de anul 2008, în
scădere cu 19,6%
timp ce scăderea caracteristică județului Dolj este mai redusă, de -19,3%. Spre
față de 2008, mai
deosebire de efectivul elevilor înregistrat în anul 2011, în Zona Funcțională urbană
mare decât cea
s-a produs o scădere de 3,2%, inferioară valorii județene (-6,1%).
caracteristică
județului Dolj
Dintre elevii din Zona Funcțională urbană, 11,9% sunt preșcolari, 33,2% urmează o
(-19,3%)
formă de învățământ primară sau gimnazială (inclusiv învățământul special), 20,6%
dintre elevi sunt înscriși la o unitate liceală, 2,0% dintre elevi sunt înscriși în
învățământul profesional, în cel postliceal - 6,4%, iar școlile de maiștri de alți 0,4%
din populația școlară. Studenții reprezintă 25,5% din populația școlară a Zonei
Funcționale urbane a municipiului Craiova, 93,9% fiind înscriși în sistemul public,
iar 6,1% în cel privat.
Mediul rural
M unicipiul
8,5%
Craiova
85,7%
Oraș Segarcea
1,6%
85.053
Oraș Filiași
4,1%
școlari
Mediul urban
91,5%
Cadre didactice
În cele 116 de unități școlare ale Zonei Funcționale urbane Craiova predau 5.524
În cele 116 de de cadre didactice, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică
unități școlare ale pentru anul 2015. Numărul acestora reprezintă 67,7% din totalitatea cadrelor
Zonei Funcționale didactice din județ. Comparativ cu efectivul didactic înregistrat în anul 2008, în
urbane Craiova 2015 s-a produs o scădere atât la nivelul Zonei Funcționale urbane, cât și la nivelul
predau 5.524 de județului Dolj, scădere de 10,5%, respectiv 13,0%.
cadre didactice,
numărul acestora Pe medii, 82,7% dintre cadrele didactice își desfășoară activitatea în municipiul
fiind în scădere cu Craiova, 4,9% în orașul Filiași, 1,9% în orașul Segarcea. Restul de 10,4% dintre
10,5% în 2015, față cadrele didactice ale Zonei Funcționale a Polului de creștere Craiova predau în
de anul 2008. mediul rural.
Mediul rural
10,4% M unicipiul
Craiova
Oraș Segarcea 82,7%
1,9% 5.524
Oraș Filiași cadre
4,9%
didactice
Mediul urban
89,6%
România Reg. SV Jud. Dolj ZFU* ZFU urban ZFU rural ZMC Mun.
Oltenia Craiova
* Zona funcțională urbană Sursă date: INS
1.813,3
rată a abandonului
școlar de la nivelul * Zona funcțională urbană a Polului de creștere Craiova
județului Dolj se
987,1
964,7
880,4
879,2
823,1
741,6
înregistrează în
613,3
563,2
534,3
530,2
519,4
517,1
învățământul
286,3
247,3
100,7
postliceal și de
93,1
88,4
89,2
86,9
36,8
35,9
33,6
28,0
3,0%
ROMÂNIA 14,4% 24,4% 13,9% 27,0% 14,2%
3,4%
3,2%
Regiunea SV Oltenia 11,9% 25,9% 13,7% 26,0% 15,9%
3,2%
3,5%
Zona Funcțională
4,7%
2,0%
1,9%
Evoluția unităților școlare din zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova,
în perioada 2008 - 2015
Evoluția
Unitate administrativ Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul unităților
Anul 2015
teritorială 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 școlare 2008 -
2015
România 8.221 8.244 7.588 7.204 7.069 7.074 7.127 7.108 -13,5%
Regiunea SV Oltenia 842 836 770 744 751 761 746 737 -12,5%
Județul DOLJ 249 245 210 199 203 208 211 209 -16,1%
TOTAL Zonă Funcțională
136 127 113 106 109 112 117 116 -14,7%
urbană*
TOTAL ZMC 130 121 108 101 104 107 112 111 -14,6%
Municipiul Craiova 96 88 82 75 77 80 83 82 -14,6%
Orașul Filiaşi 6 6 3 3 3 3 4 4 -33,3%
Orașul Segarcea 4 3 2 2 2 2 2 2 -50,0%
Almăj 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Brădeşti 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Breasta 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Bucovăţ 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Calopăr 2 2 1 1 1 1 1 1 -50,0%
Cârcea 1 1 1 1 2 2 3 3 200,0%
Coşoveni 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Coţofenii din Faţă 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Gherceşti 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Işalniţa 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Malu Mare 2 1 1 1 1 1 1 1 -50,0%
Mischii 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Murgaşi 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Pieleşti 2 2 1 1 1 1 1 1 -50,0%
Predeşti 1 2 1 1 1 1 1 1 0,0%
Şimnicu de Sus 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Teasc 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Terpeziţa 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Ţuglui 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Vârvoru de Jos 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Vela 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Coțofenii din Dos 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Ghindeni 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Goiești 2 2 1 1 1 1 1 1 -50,0%
Podari 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
Robănești 1 1 1 1 1 1 1 1 0,0%
*Zona Metropolitană Craiova și comunele Coțofenii din Dos, Ghindeni, Goiești, Podari și Robănești
Sursă date: Institutul Național de Statistică
Centru important al marilor decizii istorice ale României încă din secolul al XV-lea,
fiind denumită chiar a doua capitală a țării, Craiova își regăsește rădăcinile istorice
în vremuri și mai îndepărtate, fiind situată pe ruinele unei străvechi reședințe a
triburilor geto-dacice, numită Pelendava (cca. 400 î.Hr.), toponim ce ar fi legat de
Municipiul Craiova
o așezare fortificată (dava) în Lunca Jiului, o zonă preponderent umedă (peled =
dispune de un
umed).
imens patrimoniu
arhitectural, care
Prima atestare documentară a Pelendavei datează din anul 225 d.Hr. și se
îl plasează pe
regăsește în Tabula Peutingeriana, o hartă a Imperiului Roman din acea vreme.
primele poziții în
Sub denumirea de Craiova, localitatea este atestată documentar la 1 iunie 1475,
România
într-un hrisov al domnitorului muntean Laiotă Basarab.
Legătura cea mai puternică a Craiovei cu Oltenia reiese din omogenitatea păstrării
Municipiul Craiova tradițiilor. Este printre puținele zone istorice unde, în mediul rural din cele cinci
dispune de toate județe, se mai păstrează ritualuri vechi de sute de ani: Vicleiul, Sânzienele,
tipurile de Focurile din Joia Mare sau cele legate de moroi, aceștia din urmă fiind asimilați
instituții de vampirilor în cultura occidentală.
cultură, care se
adresează Profilul cultural al Craiovei este indisolubil legat de acele personalități ale orașului
cetățenilor de care practicau mecenatul pentru acte culturale sau contribuiau la înființarea
toate vârstele și primelor instituții de învățământ din Țara Românească. Este strâns legat și de
categoriile boierii, aristocrații și domnitorii care au știut să atragă specialiști din Franța,
Germania sau Italia pentru a le clădi frumosul din viața lor (clădiri, muzee, parcuri
etc.), în stilurile brâncovenesc (unic în lume), renascentist, baroc, clasic,
neoclasic sau romantic. Construcțiile apărute în Craiova începând cu secolul al XIX-
În Oltenia se lea i-au creat acesteia faima de veritabil centru al aristocrației, un loc al
regăsesc tradiții producției și consumului cultural, dar și al implicării sociale. Ulterior,
din România somptuoasele conace și palate au scăpat de furia comunistă demolatoare, făcând
incluse în ca orașul să aibă acum un imens patrimoniu arhitectural, care îl plasează pe
patrimoniul primele poziții în România. Din profilul Craiovei nu lipsesc parcurile și grădinile,
UNESCO: călușul, excelente locuri de creativitate și expunere a unui produs cultural: Parcul Nicolae
un dans ritualic cu Romanescu, Grădina Botanică, English Park, Lunca Jiului etc.
rădăcini păgâne, și
ceramica de Horezu
St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e
C R AI OVA
181
Craiova dispune de toate tipurile de instituții de cultură, care se adresează
cetățenilor de toate vârstele și categoriile. Pentru acest deziderat, statul,
autoritățile județene și locale, dar și partenerii privați se completează reciproc
pentru a oferi consumatorilor de cultură din Craiova și Oltenia o largă gamă de
Infrastructura activități artistice. Acestea se desfășoară în spații închise, convenționale (muzee,
orașului este biblioteci, instituții de învățământ, săli de spectacole, teatre), dar a existat, în
reprezentată și de ultimii ani, și deschiderea către spații în aer liber, neconvenționale (parcuri, piețe,
sălile de expoziții cartiere, zone pietonale, stadioane, străzi) sau alternative (baruri, cafenele,
dedicate artelor hoteluri).
plastice, dar și de
spații muzeale La nivelul Zonei Funcționale există 145 biblioteci, din care 57,9% (84 biblioteci) în
municipiul Craiova, în anul 2015, conform Institutului Național de Statistică.
Acestea înglobează un volum de 3.672.480 de cărți, broșuri, colecții de ziare și
reviste cu minim 5 pagini și materiale audiovizuale (casete cu benzi magnetice,
discuri, diafilme și alte materiale de bibliotecă: hărți, grafice, reproduceri
Infrastructura
artistice, etc.) înscrise în registrul de inventar al bibliotecii. În anul 2015, s-a
culturală a orașului
înregistrat un număr de 75.200 cititori activi și un volum eliberat de 1.224.770
din anul 2015 este
cărți. Comparativ cu anul precedent numărul de cititori a crescut cu 1,8%, iar
compusă din
numărul de volume eliberate cu 10,0%. Personalul angajat în cadrul bibliotecilor
numeroase săli de
de la nivelul Zonei Funcționale este format din 203 persoane, cu 7 persoane mai
spectacole, de
mult decât în anul 2014.
diferite capacități
și adaptate tuturor
Infrastructura culturală a orașului din anul 2015 este compusă din numeroase
genurilor
săli de spectacole, de diferite capacități (de la săli cu 50 locuri până la cele care
oferă 5.000 locuri/spectacol – Sala Polivalentă sau Centrul Multifuncțional) și
adaptate tuturor genurilor.
Filarmonica Oltenia își prezintă cartea de vizită, la cei 111 ani de existență, cu
proiecte dedicate tuturor categoriilor de public, atât în interiorul sălilor clasice de
concert, cât și în spații neconvenționale. Infrastructura existentă a Filarmonicii
Oltenia și profesionalismul artiștilor au creat condițiile punerii în practică, în
stagiunea 2015 – 2016, a unui proiect unicat, intitulat „Stagiunea Europa”. Acesta
se dorește a fi cel mai mare motor de promovare a muzicii clasice și contemporane
europene, fiecărei țări din Uniunea Europeană fiindu-i dedicată nu doar o zi de
concert, ci o săptămână de evenimente culturale, în interpretarea artiștilor și
muzicienilor din cele 28 de state componente.
Din profilul cultural al Craiovei nu poate lipsi Teatrul pentru Copii și Tineret
„Colibri“. Înființată în anul 1949, instituția este prezentă în cele mai importante
festivaluri naționale de profil, dar și în festivaluri internaționale din Bulgaria,
Serbia, Italia, China, Maroc, Algeria, Tunisia. Distins cu premii pentru regie,
interpretare, scenografie, Teatrul pentru Copii și Tineret „Colibri“ își desfășoară
activitatea într-o sală de 370 de locuri sau în spații neconvenționale (autobuze,
parcuri, piețe publice etc.).
În județul Dolj există 9 muzee și colecții publice, din care 8 sunt situate în
municipiul Craiova conform INS, în anul 2015. În acest an s-a înregistrat un număr
de 168.669 vizitatori în cadrul muzeelor și colecțiilor publice din municipiul
Craiova, mai puțini cu 81,9% față de anul 2008 (932.324 vizitatori), însă cu 13,5%
mai mulți comparativ cu anul 2014 (148.612 vizitatori). Personalul angajat la
finalul anului 2015, din muzee și colecțiile publice municipale este format din 121
persoane, cu 12 persoane mai multe decât în anul precedent.
Muzeul de Artă din Craiova funcționează din anul 1954 în clădirea Palatului Mihail
Construit între 1898 și 1907. Palatul este considerat a fi unul dintre cele mai
frumoase monumente de arhitectură civilă din oraș. Construit de arhitectul Paul
Gottereau la comanda lui Constantin (Dinu) Mihail, palatul este un minunat
exemplu de arhitectură eclectică europeană și academism francez. Fondul
muzeului s-a constituit din colecțiile Pinacotecii “Alexandru și Aristia Aman”, care
cuprinde lucrări de secol XVII-lea din școlile olandeză, flamandă, italiană și
franceză, pictură românească (Theodor Aman), lucrări de grafică și artă decorativă
românească și străină, la care s-a adăugat colecția de pictură europeană a lui Jean
Mihail. De-a lungul anilor, patrimoniul muzeului a fost îmbogățit prin achiziții ale
municipalității și donații ale colecțiilor deținute de personalități ale acelor vremuri
(Nicolae Romanescu, Cornetti, Glogoveanu), ajungând ca, în prezent, să numere
zeci de mii de piese de artă de valoare mondială. Dintre lucrările din galeria de
artă națională, menționăm neprețuitele opere și obiecte ale lui Constantin
Brâncuși, tablouri de Constantin Lecca, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ștefan
Sediile celor mai multe dintre instituțiile de cultură au fost deja reabilitate,
urmând să fie finalizate și clădirile Operei Române Craiova, Colegiului Carol I (al
doilea liceu ca vechime din Țara Românească) și Școlii Obedeanu (a doua școală
cu predare în limba română din Țara Românească), până în anul 2018.
activități de 100
agrement și 50
8 8 8 7 7 7 6 6 6 6 6 6 6 4 4 4 4 3 3 3 2 2 2 2 2 2 1 1 1
petrecere a 0
timpului liber
Unul dintre punctele de atracție ale municipiului Craiova, atât pentru populația
locală, cât și pentru turiști, este Centrul istoric, care a beneficiat de finanțare
europeană prin reabilitarea de străzi și trotuare, transformarea lor în esplanade
pietonale, conservarea patrimoniului arhitectural (cu numeroase clădiri
monument, având stiluri și caracteristici bine definite).
Un element important, dar încă neglijat din punct de vedere peisagistic este lunca
Jiului. Aceasta trebuie luată în considerare deoarece este deja folosită informal și
poate ameliora legăturile din teritoriu.
Hidrografia
Din rețeaua de ape curgătoare care drenează teritoriul județului Dolj se remarcă
fluviul Dunărea, colectorul principal, și râul Jiu, axul hidrografic cu orientare nord-
sud al județului. Rețeaua hidrografică este completată de afluenții acestor două
mari artere și de cursurile superioare ale Geamărtăluiului, afluent al Oltețului și
Tesluiului, afluent al Oltului.
Densitatea rețelei hidrografice variază între 0,3 —0,4 km/km2 pe o zonă restrânsă
Cel mai important
în nord-vestul județului și 0,0—0,1 km/km2 în zona joasă din sud. Debitele medii
curs de apă pentru
multianuale specifice au valori reduse și variază în limite strânse: între 3,0 l/s/km2
Zona Funcțională în dealurile piemontane și 0,5 l/s/km2 în câmpie. În schimb, scurgerea medie
Urbană Craiova
multianuală specifică de aluviuni în suspensie arată valori de cca 5 - 10 t/ha an în
este râul Jiu, pe
nord și mai puțin de 0,5 t/ha/an în câmpie. Aluviunile târâte sunt neimportante
cursul căruia este
comparativ cu cele în suspensie.
amplasat lacul de
acumulare Ișalnița,
Cel mai important curs de apă pentru Zona Funcțională Craiova este râul Jiu.
creat pentru
asigurarea Jiul este unul dintre sistemele fluviale mari ale țării, intră în județ imediat în aval
alimentării cu apă de confluența cu râul Motru și se varsă în Dunăre în apropierea Ostrovului Kozlodui
a municipiului
(S=10 070 km2, L= 331 km). Pe ultimul său tronson este paralel urmărit de Jieț,
Craiova și a
mic curs parazitar, o veche albie părăsită a Jiului, în bună parte colmatată de
platformei apele de inundații. Pe teritoriul județului primește afluenți Argetoaia sau Salcia
industriale Ișalnița
(S=255 km2, L = 46 km) și Raznic sau Obedeanca (S=506 km2, L=42 km), pe dreapta,
și Amaradia (S=870 km2, L=99 km) pe stângă, acesta din urmă numai cu bazinul său
inferior, la intrarea în județ având o suprafață de bazin de 571 km2 și o lungime
de 67 km.
Lacuri
Pe râul Jiu este amplasat lacul de acumulare Ișalnița, creat ca urmare a construirii
prizei de apă cu barare pe râul Jiu, pentru asigurarea alimentării cu apă a
municipiului Craiova și a platformei industriale Ișalnița.
Soluri
Radiația solară globală are valori medii anuale ridicate, în jur de 125-127
kcal/cm2, semestrului cald revenindu-i 90-92 kcal/cm2, iar celui rece 35 kcal/cm2.
Cantitățile medii lunare cele mai mari cad în luna iunie (71,3 mm la Craiova și 62,9
mm la Brădești).
Cantitățile medii lunare cele mai mici cad în luna februarie: 28,2 mm la Craiova
sau martie (34,6 mm la Brădești. Cea mai mare parte a precipitațiilor cad în
semestrul cald, când aversele însoțite de descărcări electrice sunt frecvente.
Cantitățile maxime căzute în 24 de ore au însumat 85,0 mm la Craiova (29 august
1927), 87,9 mm la Brădești (20 iunie1954).
Sursă: Studiu de Mediu 1 – Studiu de fundamentare pentru PATZ, Zona Metropolitană Craiova
Sursă: Doc. Mediul Urban, Sănătatea şi Calitatea Vieții, Raportul Județean Privind Starea Mediului, Anul 2014
Energia este unul dintre cei mai importanţi factori ce prejudiciază mediul prin
diverse fenomene: creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră, poluarea mediului
cu hidrocarburi, stocarea pe termen lung a deşeurilor miniere şi nucleare,
despăduri în ritm alert etc.
Poluarea acustică
Sursa: Doc. Mediul Urban, Sănătatea Şi Calitatea Vieţii, Raportul Județean Privind Starea Mediului, Anul 2014
Conform INS, doar Rețelele de preluare a apelor uzate și de epurare a acestora reprezintă și în
6 localități din cele prezent o importanță majoră pentru protecția mediului înconjurător și calitatea
29 membre Zonei vieții a locuitorilor.
Funcționale a
Polului de Creștere Conform Institutului Național de Statistică, doar 6 localități din cele 29 membre
Urbană Craiova, Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova, dispun de rețea de
dispun de rețea de canalizare, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică pentru
canalizare anul 2015. Sunt absolut necesare investiții în dezvoltarea rețelei de preluare a
apelor menajere și modernizare/creare a stațiilor de epurare, cu debitul
corespunzător.
Riscurile naturale
Situată pe cursul râului Jiu, între Podișul Getic și Câmpia Dunării, Zona Funcțională
a Polului de Creștere Urbană Craiova este expusă deopotrivă riscului de inundație
și de secetă, de alunecări de teren, dar și de cutremure.
Un grad mai ridicat Conform studiului Evaluarea nevoilor de dezvoltare pe termen mediu și lung la
de producere a nivelul ZMC și identificarea perspectivelor de dezvoltare, din cele 24 localități
inundațiilor există componente ale Zonei Metropolitane, 19 riscă să fie afectate de inundații, 10 de
la nord de alunecări de teren, 16 de secetă, iar 9 de cutremure.
municipiul Craiova,
pe malul drept al Un grad mai ridicat de producere a inundațiilor există la nord de municipiul
Jiului și în Craiova, pe malul drept al Jiului și în apropierea confluenței acestuia cu râul
apropierea Amaradia, în comunele Almăj, Coțofenii din Față și Ișalnița. Localități pentru care
confluenței există un risc ridicat de apariție a inundațiilor și în care sunt zone afectate de un
acestuia cu râul exces de apă sunt situate pe cursul Jiului sau în apropierea acestuia (Filiași,
Amaradia, în Breasta, Bucovăț, Predești, Terpezița și Vârvoru de Jos).
comunele Almăj,
Coțofenii din Față Degradarea solurilor din județul Dolj a apărut ca urmare a defrișărilor masive și a
și Ișalnița ploilor abundente, triunghiul Sadova – Bechet – Corabia fiind cunoscut tocmai din
cauza apariției fenomenului de deșertificare.
Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului Dolj, 3,5% (20.707 ha) din terenurile
agricole ale județului Dolj sunt afectate de eroziune, 3,5% (14.650 ha) - de
deșertificare, 0,2% (1.324 ha) - de alunecări de teren, 2,5% (14.400 ha) sunt
afectate de exces de umiditate, 39,5% (233.381 ha) sunt terenuri cu soluri acide,
iar 0,9% (5.200 ha) sunt terenuri fără vegetație sau vegetație degradată.
Anul 2014 s-a caracterizat ca fiind un an cu fenomene extreme din punct de vedere
al cantităţilor de precipitaţii însemnate cantitativ şi uneori sub formă de aversă.
În lunile martie, aprilie și mai 2014 au avut loc o serie de inundații semnificative,
printre localitățile afectate se numără și orașul Filiași (satele: Balta, Fratoştisa si
oraş Filiaşi) și comunele Coţofenii din Dos (sat Coţofenii din Dos), Calopăr (sat
Calopăr), Şiminicul de Sus (satele: Leşiile, Cornetul, Mileşti), Ţuglui (sat Ţuglui),
Breasta (sat Crovna), Mischii (sat Mischii), Predeşti (sat Predeşti), Pieleşti (satele:
Pieleşti, Câmpeni), Robăneşti (sat Bojoiu),Teslui (sat Preajba de Pădure) și Vârvoru
de Jos (satele: Gabru, Vârvoru de Sus, Bujoru, Criva, Dobromira, Ciutura, Drăgoia,
Vârvoru de Jos), Şimnicu de Sus (sat Şimnicu de Sus).
Potrivit APM Dolj, La postul de observație Podari, în aval de zona în care Jiul nu mai primește niciun
3,5% din terenurile afluent spre a-i modifica debitul (dar se pot înregistra mai mult pierderi prin
agricole ale evaporație, infiltrare și consum), în anii 1945, 1947 și 1948 s-au înregistrat debite
județului Dolj sunt medii anuale de numai 49,48 şi 42 m 3/s, dar cel mai mic debit mediu anual
afectate de cunoscut este cel din 1943, de numai 23 m3/s.
eroziune, 3,5% - de
deșertificare, 0,2% În vederea diminuării riscurilor de producere a inundațiilor în zonele critice, sunt
- de alunecări de necesare măsuri specifice:
teren, 2,5% sunt • amenajarea unor sectoare ale cursurilor de apă;
afectate de exces • consolidări de maluri;
de umiditate, iar • îndiguiri pe sectoarele potențial inundabile;
39,5% sunt terenuri • punerea în siguranță a unor lucrări existente.
cu soluri acide
Inundațiile produse în ultimii ani au evidențiat necesitatea utilizării unui mix de
acțiuni și lucrări atât structurale cât și nestructurale:
• infrastructuri verzi precum împăduririle, stabilirea unor zone inundabile
controlat, impunerea unor practici agricole care să reducă viiturile,
sistematizarea teritoriului (inclusiv măsuri de interzicere a construcţiilor ori
a defrişărilor în anumite zone), măsuri bazate pe ecosisteme;
• construirea ori reabilitarea infrastructurii de reducere a riscului de inundaţii
care vor include cu prioritate investiţii pentru stocarea/ devierea apelor
provenite de la inundaţii, regularizări de albii şi apărări de maluri,
• actualizarea/ completarea hărţilor de hazard şi risc la inundaţii;
• dezvoltarea de studii, metodologii, evaluări și rapoarte.
Tipul de risc
Localitate Alunecări de
Inundație Secetă Cutremure
teren
Almăj x x x x
Brădești
Breasta x x
Bucovăț x x x x
Calopăr x x x
Cârcea
Coșoveni x x
Coțofenii din Față x
Filiași x x x x
Ghercești x x
Ișalnița x x x
Malu Mare x
Mischii x x x x
Municipiul Craiova
Murgași x x x
Pielești x x x
Predești x
Segarcea x x x
Șimnicu de Sus x
Teasc x x
Terpezița x x x
Țuglui x x x x
Vârvoru de Jos x x
Vela x x
Sursa datelor: Primăriile localităților membre ZMC, Evaluarea nevoilor de dezvoltare pe termen mediu și
lung la nivelul ZMC și identificarea perspectivelor de dezvoltare
În municipiul Craiova se găsește 92,9% din suprafața spațiilor verzi din mediul
urban al Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova, în orașul Filiași
5,4%, iar în orașul Segarcea, 1,8%. Suprafața spațiilor verzi din mediul urban al
Zonei Funcționale reprezintă 90,2% din suprafața totală a spațiilor verzi de la nivel
județean.
Raportat la numărul de locuitori din cele trei centre urbane ale zonei, suprafața
spațiilor verzi ce îi revine unei persoane, în anul 2015, este de 33,6 m 2, valoare
aproape dublă celei înregistrate la nivel județean, de 17,6 m 2/locuitor. Suprafața
spațiilor verzi ce revine unui locuitor în anul 2015 este cu 0,4% mai mare
comparativ cu anul precedent și cu 3,6% comparativ cu anul 2000 (32,4
m2/locuitor).
1.120
1.120
1.119
1.119
1.117
1.117
1.111
1.111
1.111
1.111
1.111
1.111
1.111
1.111
1.111
1.110
1150 40,0
1100 35,0
1050
33,6
33,4
30,0
33,3
33,1
32,9
32,9
32,7
32,6
32,5
32,5
32,5
32,4
32,4
32,4
32,4
32,4
1000
25,0
950
20,0
900
850 15,0
800 10,0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Supr afața totală spații ver zi (Ha)
Supr afața spații ver zi (mp/loc) - r apor tat la număr ul de locuitor i din cele tr ei centr e ur bane ale zonei
Sursă date: INS
8. Grădina Trandafirilor sau Grădina Frații Buzești. Inițial, a fost numită Grădina
Băniei datorită amplasării în vatra veche a Craiovei, unde sunt așezate Casa Băniei
și catedrala Sfântul Dumitru.
11. Parcul Hanul Doctorului se află situat în partea de est a orașului cu acces la
drumul E576 dinspre București. În anii 1980 bazinul hidrografic al pârâului Valea
Hanul Doctorului de 2,4 km2 și lung de 800 m a fost transformat într-un frumos
parc cu alei pietonale, un complex hotelier, ștrand și camping.
În zona Filiași, Mischii și Pleșoi există parcuri fotovoltaice, acest tip de investiții
sunt binevenite în Zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană Craiova, luând în
considerare potențialul existent și preocupările privind poluarea derivată din
producţia de energie ce sunt din ce în ce mai importante în toată Uniunea
Europeană, iar dezbaterea cu privire la sursele alternative de energie este actuală
şi deschisă.
Polul de Creștere Iași coincide cu Zona Metropolitană Iași, fiind alcătuit din 19
localități: municipiul Iași și comunele Victoria, Popricani, Aroneanu, Rediu, Valea
Lupului, Leţcani, Miroslava, Ciurea, Bârnova, Schitu Duca, Tomeşti, Holboca şi
Polii de creștere Ungheni, Movileni, Țuţora, Comarna, Prisăcani şi Mogoşeşti.
din România au
fost desemnați prin Polul de Creștere Timișoara cuprinde un centru urban (Municipiul Timișoara) și
HG nr. 998/2008 și arealul său de influență, respectiv 14 unități administrativ teritoriale rurale
sunt reprezentați (Becicherecu Mic, Bucovăț, Dudeștii Noi, Dumbrăvița, Ghiroda, Giarmata, Giroc,
de municipiile Moșnița Nouă, Orțișoara, Pișchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sînmihaiu Român, Şag).
Brașov, Cluj-
Napoca, Constanța, Polul de Creștere Cluj Napoca se suprapune pentru Zona Metropolitană Cluj
Craiova, Iași, Napoca, alcătuită din municipiul Cluj Napoca și 17 localități rurale din jurul
Ploiești și acestuia: comunele Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Borșa, Căianu, Chinteni,
Timișoara. Ciurila, Cojocna, Feleacu, Florești, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreștii de Jos, Sînpaul,
Tureni și Vultureni.
4,0%
1,0%
0,8%
0,0%
-0,6%
-0,6%
-1,2%
-1,5%
-2,1%
-2,3%
-4,0%
-2,8%
-3,0%
-3,2%
-3,7%
-3,8%
-4,3%
-4,4%
-4,9%
-6,5%
-8,0%
-7,9%
-8,8%
-9,9%
-12,0%
2016 față de 1992 2016 față de 2000 2016 față de 2010
14,3%
16,0%
9,3%
8,4%
3,2%
8,0%
1,0%
0,7%
0,0%
-0,2%
-0,5%
-0,5%
-0,8%
-1,2%
-2,1%
-2,2%
-2,8%
-3,4%
-8,0%
-6,4%
-6,4%
-7,4%
-7,6%
-7,6%
-8,5%
-16,0%
2016 față de 1992 2016 față de 2000 2016 față de 2010
1.272,8
1.216,1
1600,0
1.163,6
1.083,0
1.064,4
990,8
991,3
1200,0
865,7
716,5
662,3
652,2
634,6
624,3
619,6
581,5
576,2
800,0
461,2
445,6
440,6
439,6
436,7
432,8
430,2
400,0
415,6
0,0
Rata de dependență demogr afică Rata de îmbătrânire demografică Rata de înlocuir e a for ței de
muncă
Regiunea SUD-MUNTENIA Regiunea VEST Regiunea CENTRU
Regiunea NORD-VEST Regiunea SUD-EST Regiunea SUD-VEST OLTENIA
Regiunea NORD-EST România Sursă date: INS
Astfel, într-un top ascendent al polilor de creștere din România după rata de
îmbătrânire demografică, municipiul Craiova se poziționează pe locul al doilea,
Deficitul de forță
după municipiul Iași, unde indicatorul este de 829,8‰.
de muncă ce va
caracteriza piața
Deficitul de forță de muncă ce va caracteriza piața municipiului Craiova peste 15
municipiului
ani va fi de 472 persoane, conform valorii indicate de rata de înlocuire a forței de
Craiova peste 15
muncă. Chiar și așa, municipiile Brașov (deficit de 500 persoane) și Timișoara
ani va fi de 472
(deficit de 490 persoane) se vor confrunta cu un deficit și mai accentuat de forță
persoane.
de muncă.
1.304,7
1.262,5
1.209,9
1600,0
1.167,4
1.067,2
1200,0
829,8
622,9
559,2
556,8
554,3
528,3
510,2
499,9
800,0
429,6
420,0
400,5
385,2
375,8
364,0
380,0
400,0
0,0
Rata de dependență demogr afică Rata de îmbătrânire demografică Rata de înlocuir e a for ței de
muncă
Ploiești Timișoara Brașov Cluj-Napoca Constanța Craiova Iași
Sursă date: INS
a înregistrat în 4.000
749
toți polii de
-4.678
-5.090
-5.582
-6.068
creștere. -8.000
-7.020
-7.633
-7.742
-10.041
-10.222
-12.000
-16.000
soldul schimb ărilor de domiciliu din inte rioru l soldul schimbăr ilor de r eședință - migr ația
României tempor ar ă externă
18.000
14.000
10.000
4.913
4.061
3.918
3.030
1.987
6.000
1.384
1.133
2.000
-2.000
-76
-159
-759
-781
-812
-1.225
-6.000
Soldul schimbăr ilor cu domiciliu Soldul schimbăr ilor cu r eședința
(inclusiv migr ația ex ternă)
Prin Acordul de Parteneriat 2014-2020, România și-a asumat ca până în anul 2020,
ponderea cheltuielilor cu cercetarea și dezvoltarea să reprezinte 2% din valoarea
PIB-ului. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, la nivelul
În județul Dolj, anului 2014, la nivelul României, cheltuielile totale din activitatea de cercetare-
ponderea dezvoltare reprezentau 0,38% din valoarea PIB-ului.
cheltuielilor cu
cercetarea- Pe județe ale polilor de creștere naționali, cea mai mare pondere a PIB-ului s-a
dezvoltarea alocat sectorului cercetării și dezvoltării din județele Iași (0,70% din PIB) și Cluj
reprezintă doar (0,57% din PIB). În Timiș, ponderea cheltuielilor alocate cercetării – dezvoltării
0,10% din valoarea reprezenta, în 2014, numai 0,26% din PIB, iar în județul Brașov – doar 0,17% din
PIB-ului. PIB. În Dolj, județul Polului de Creștere Craiova, ponderea cheltuielilor cu
733.742
550.711
1.200.000
444.327
351.915
314.466
282.819
245.219
224.009
249.424
197.390
179.592
165.398
158.594
800.000
86.272
71.939
25.336
20.104
400.000
-400.000
-800.000
-563.812
-828.858
-862.550
-1.200.000
-1.600.000
Jud. Brașov Jud. Cluj Jud. Jud. Iași Jud. Jud. Timiș Jud. Dolj
Constanța Prahova
Mașini, apar ate și echipamente electr ice; apar ate de înr egistrat sau de r epr odus sunetul și imaginile
Mijloace și mater iale de tr ansport
Măr fur i și pr oduse diverse
Gr ăsimi și uleiur i animale sau vegetale
Mater iale plastice, cauciuc și ar ticole din acestea
Produse vegetale
Soldul balanței comer ciale FOB/CIF Sursă date: INS
24.554
25.000 23.063 23.276
24.256
20.750 20.114 21.311
20.000
18.822 19.950
18.729
16.665
17.749 16.826
15.475 15.589
15.000
13.787
14.799 14.412
12.632
10.000
În ceea ce privește structura unităților locale active din cele 7 județe pe sectoare
economice principale, se observă că nu există diferențe semnificative.
Totuși, se remarcă județul Dolj, unde ponderea unităților locale active cu domeniu
de activitate în sectorul comerțului este mai mare decât ponderea celor din
servicii, cum este cazul tuturor celorlalte județe ale polilor de creștere. De
asemenea, se observă că cea mai mare pondere a unităților locale active din
sectorul agriculturii, silviculturii și al pescuitului este în județul Timiș, în timp ce
cea mai mare pondere a unităților din industrie și construcții este în județul
Prahova.
În ceea ce privește
Cifra de afaceri a unităților locale active din cei 7 poli de creștere naționali a
cifra de afaceri a
avut o evoluție descendentă în perioada 2008 – 2009, după care a început să
unităților locale
crească. În ultimul an analizat, 2015, cea mai mare valoare a cifrei de afaceri a
active din județul
unităților locale active (cu excepția celor din sectorul agriculturii, silviculturii și a
Dolj, aceasta avea
pescuitului) s-a înregistrat în județul Timiș (55,4 miliarde lei), fiind urmat de
o valoare de 27,4
județul Constanța (50,5 miliarde lei), Prahova (48,7 miliarde lei), Cluj (46,6
miliarde lei, fiind
miliarde lei) și Brașov (39,6 miliarde lei). În ceea ce privește cifra de afaceri a
pe penultima
unităților locale active din județul Dolj, aceasta avea o valoare de 27,4 miliarde
poziție în topul
lei, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, fiind pe
național.
penultima poziție în topul național. Cea mai mică cifră de afaceri s-a obținut în
județul Iași (25,5 miliarde lei).
39,7 46,6
41,5
40,0 37,9
36,8 38,4 39,6
21,3 21,0
25,5
20,0
20,1 19,7
10,0
Rata șomajului este un alt indicator ce denotă gradul de dezvoltare al unei zone
și reflectă capacitatea pieței de a absorbi forța de muncă disponibilă.
În România, în anul 2015, rata șomajului a fost de 5,0%, potrivit datelor Institutului
Național de Statistică. Dintre regiunile în care sunt polii de creștere, Sud Vest
Oltenia a înregistrat cea mai mare valoare a ratei șomajului, de 8,2%, urmată de
Regiunile Sud-Est (6,6%), Sud-Muntenia (6,6%) și Nord-Est (6,3%). Pe de altă parte,
în Regiunea Centru (4,7%), Nord-Vest (3,4%) și Vest (3,0%) se înregistrează cele mai
mici rate ale șomajului din România.
12,3
11,4
11,3
11,3
10,9
12
10
9,5
8,9
8,7
8,7
8,1
7,6
7,4
7,2
8
6,4
6,3
6,3
6,3
5,6
5,4
4,5
4,5
4,4
4,3
4,3
3,9
3,8
3,6
2,9
4
2,3
2,3
3
1,6
1,3
0
Anul 2000 Anul 2005 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2015
Jud. Prahova Jud. Timiș Jud. Brașov Jud. Cluj Jud. Constanța Jud. Dolj Jud. Iași
Principalele surse ale poluării aerului din cadrul polilor de creștere sunt:
- Polul de creștere Ploiești: activități de arderi în industriile energetice, de
creșterea animalelor și managementul deșeurilor și de activitățile de
rafinare și stocare a petrolului și de gazele naturale;
- Polul de creștere Brașov: poluare cauzată de traficul rutier, de sectorul de
producere a energiei termice și electrice și de activități industriale (o
unitate economice ce se ocupă cu procesarea cărnii și două unități ce se
ocupă cu prelucrarea lemnului);
Polul de creștere - Polul de creștere Cluj Napoca: traficul rutier, lucrările de construcție,
Craiova deține aplicarea materialului antiderapant în perioada de iarnă, instalațiile de
câteva puncte ardere, sursele fixe reprezentate de diferitele activități industriale
critice sub aspectul - Polul de creștere Constanța: poluarea atmosferică din cauza traficului
poluării rutier, a instalațiilor mari de ardere, a activității industriale; o zonă critică
atmosferice în din punct de vedere al calității aerului este Bd. Alexandru Lăpușneanu, pe
zonele intern tronsonul de tip canion dintre Casa de Cultură și intersecția cu Bd.
circulate, și în Brătianu;
zonele halelor - În cadrul polului de creștere Timișoara nu există zone critice privind
industriale și a poluarea masivă a factorilor de mediu, chiar dacă se mai produc depășiri
depozitelor de ale valorilor optime ale indicatorilor monitorizați; zona beneficiază de un
deșeuri. grad mare de acoperire al serviciilor de salubritate;
- Câteva depășiri ale limitelor anuale de protecție s-au înregistrat și în
cadrul Polului de creștere Iași, dar acestea nu afectează sănătatea umană;
- Polul de creștere Craiova deține câteva puncte critice sub aspectul poluării
atmosferice în zonele intern circulate (Bd. Nicolae Titulescu, Calea
București și pe Bd. Decebal din Craiova), și în zonele halelor industriale și
a depozitelor de deșeuri (Platforma industrială Ișalnița, Platforma Sud-
Est).
Schimbări climatice
Din această perspectivă, clusterul 1 este format din municipiul Iași, clusterul 2
este alcătuit din municipiile Timișoara, Cluj Napoca și Craiova, iar clusterul 3 din
Cel de-al doilea unitățile Ploiești, Brașov și Constanța.
cluster, format din
Primul cluster este definit de cea mai mică rată de dependență demografică și de
municipiile
cea mai mică rată de îmbătrânire demografică, dar și cea mai mare valoare a ratei
Timișoara, Cluj
de înlocuire a forței de muncă, ceea ce însemnă că municipiul Iași deține cea mai
Napoca și Craiova,
tânără populație dintre polii de creștere naționali.
are o populație de
nivel mediu în ceea
Cel de-al doilea cluster, format din municipiile Timișoara, Cluj Napoca și Craiova,
ce privește
are o populație de nivel mediu în ceea ce privește dependența, îmbătrânirea și
dependența,
rata de înlocuire a populației pentru anul 2016.
îmbătrânirea și
rata de înlocuire a
Pe de altă parte, cel de-al treilea cluster prezintă cele mai mari rate de
populației pentru
dependență demografică și de îmbătrânire, dar și cea mai mică rată de înlocuire a
anul 2016.
forței de muncă, tradusă printr-un deficit mai mare de populație activă ce se va
crea pe piața muncii peste 15 ani.
Orizontul de timp al Master Planului este anul 2030. Având în vedere nivelul de
incertitudine asociat prognozelor pe termen lung, orice recomandare dincolo de
acest orizont de timp va trebui să fie reconfirmată printr-o actualizare a planului
(de exemplu o revizuire a Master Planului în anul 2025).
OBIECTIVE SPECIFICE
• Creșterea competitivității regionale prin îmbunătățirea eficienței energetice,
sprijinirea întreprinderilor, dezvoltarea infrastructurii și calificarea resurselor
umane (Prioritățile 1,2 si 4);
• Crearea de noi locuri de muncă, creșterea incluziunii sociale și reducerea
sărăciei (Prioritatea 5);
• Creșterea atractivității regionale și dezvoltarea durabilă a regiunii prin
îmbunătățirea infrastructurii, valorificarea zonelor urbane și a potențialului
turistic (Prioritățile 3 si 6).
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru polul de creştere Craiova are ca scop
crearea unui sistem de transport, care să răspundă următoarelor obiective:
(1) ACCESIBILITATE – asigurarea că tuturor cetăţenilor le sunt oferite opţiuni de
transport care să le permită accesul la destinaţiile şi serviciile esenţiale;
(2) SIGURANŢĂ ŞI SECURITATE – îmbunătăţirea siguranţei şi a securităţii;
(3) MEDIU – reducerea poluării aerului şi a poluării fonice, reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră şi a consumului de energie;
(4) EFICIENŢA ECONOMICĂ – sporirea eficienţei şi rentabilitatea transportului de
persoane şi bunuri;
(5) CALITATEA MEDIULUI URBAN – contribuţia la creşterea atractivităţii şi calităţii
mediului şi peisajului urban, în folosul cetăţenilor, al economiei şi al societăţii în
ansamblu.
Planul urbanistic general are atât caracter director și strategic, cât și caracter de
reglementare și reprezintă principalul instrument de planificare operațională,
constituind baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare.
Planul de acțiune urmărește pe tot parcursul său cele trei priorități stabilite prin
Strategia Europa 2020: creștere inteligentă, creștere durabilă, creștere favorabilă
incluziunii și obiectivele propuse în cadrul celor cinci domenii de interes: ocupare,
inovare, schimbări climatice, educație, reducerea sărăciei
Modernizarea și extinderea
infrastructurii feroviare,
aeroportuare și cea pentru
transportul de mărfuri:
• Stimularea transportului feroviar
Infrastructura feroviară deservește insuficient
printr-o politică de integrare a
necesitatea de mobilitate de la nivel
tuturor modurilor de transport;
metropolitan, în favoarea transportului rutier.
• Amenajarea unui nou terminal
Majorarea numărului de pasageri ce tranzitează pentru transportul public de
aeroportul din Craiova impune realizarea unui călători;
nou terminal. • Realizarea centurii sudice a
orașului (primul pas pentru
Fluxurile de trafic greu venite din partea de est ameliorarea acestei probleme a
a României care intenționează să treacă granița fost deja făcut prin pornirea
lucrărilor la centura de sud -
Modernizarea și extinderea
serviciului de transport public, prin:
Sistemul public de transport al zonei este • Modernizarea parcului auto de
deficitar. Infrastructura de tramvai are 18 km transport în comun;
lungime, în anul 2016 fiind reabilitată o • Modernizarea și extinderea rețelei
porțiune din calea de rulare și s-a modernizat de transport public în comun
integral firul de alimentare cu energie (trasee, stații călători etc.) ;
electrică. Aceasta este destul de limitată, • Modernizarea și extinderea
având în vedere că se operează pe o singură infrastructurii de transport public,
linie și nu ajunge în zonele cu o densitate mai inclusiv a transportului electric;
mare a populației (spre exemplu: Bd. • Dezvoltarea de sisteme moderne în
Tineretului, Str. Henri Coandă). serviciul de transport public (ex.:
e-ticketing, sistem informare
În anul 2015 comparativ cu 2008, parcul auto călători etc.);
public al municipiului Craiova a înregistrat • Înființarea unei Asociații de
diminuări semnificative, existând numai 29 Transport Public / Stabilirea unei
tramvaie și 210 autobuze și microbuze. Acestea entități dedicate gestionării
au o vechime considerabilă. transportului public integrat;
• Amenajarea punctelor intermodale
Refugiile de așteptare a mijloacelor de de transport.
transport în comun necesită modernizare și se
înregistrează probleme privind regimul de
tarifare (există doar bilete și abonamente pe
una și două linii).
Problema plecării tinerilor din Zona Funcțională • Corelarea ofertei educaționale din
PROVOCĂRI DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE
SIGURANȚA POPULAȚIEI
CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ
MANAGEMENTUL DEȘEURILOR
Calitatea factorilor de mediu din Zona • Sistem de management integrat al
Funcțională este influențată negativ de deșeurilor,
amplasamentele de depozitare ale deșeurilor.
În zonă există doar un singur depozit de deșeuri
solide urbane și industriale asimilabile construit
conform normelor în vigoare, celelalte fiind
neconforme. Ratele de reciclare și valorificare
a deșeurilor municipale sunt foarte mici.
mare centru urban din județul Dolj atât din din cadrul ZFU activează în sectorul
punct de vedere economic, cât și social; comerțului;
- Accesul facil al investitorilor atât prin - Slaba diversitate economică în
intermediul căilor rutiere, cât şi prin mediul rural al ZFU Craiova;
intermediul Aeroportului Internațional - Slaba dezvoltare a spiritului
Craiova; antreprenorial, în special în mediul
- Concentrarea a peste 80% din agenții rural;
economici activi ai județului Dolj în cadrul - Capacitate scăzută a mediului de
Polului de Creștere Craiova; afaceri local de a susţine investiţii
- La nivelul Zonei Funcționale urbane, pentru dezvoltare;
densitatea întreprinderilor este superioară - Lipsa profesionalizării forței de
mediei județene și regionale; muncă;
- Industria reprezintă al doilea sector - Dezvoltarea infrastructurii de
economic în ceea ce privește numărul susținere a IMM-urilor doar la nivelul
agenților economici activi, dar primul din municipiului Craiova;
punct de vedere al cifrei de afaceri obținute - Primele cele mai mari 25 companii
în anul 2015 și al numărului de persoane de la nivelul Zonei Funcționale a
angajate; Polului de Creștere Craiova au
- Cifra medie de afaceri pe întreprindere este realizat, în anul 2015, peste
superioară mediei județene și regionale; jumătate din cifra de afaceri a zonei
- Numărul mediu de salariați pe întreprindere (48,7%), având angajați 16,7% din
este mai mare decât la nivel regional și egal totalul numărului de salariați ai ZFU,
cu media națională; ceea ce reprezintă o vulnerabilitate
- Productivitatea muncii (calculată prin a mediului actual de afaceri, în
raportarea cifrei de afaceri la numărul de condițiile în care una sau mai multe
salariați) este superioară mediei județene și companii ar ieși de pe piață;
regionale; - Valoarea densității întreprinderilor
- Existența clusterelor și a polilor de variază foarte mult între mediul
competitivitate; urban și mediul rural, existând
- Existența unui potențial turistic dat atât de comune unde o întreprindere revine
resursele naturale, cât și de cele antropice; la mai mult de 1000 de locuitori;
- Posibilitatea practicării unei varietăți de - Concentrarea structurilor de primire
tipuri de turism: cultural, istoric, monahal, turistică cu funcțiuni de cazare
agro-turism, ecoturism, turism oeno- turistică în municipiul Craiova;
gastronomic. - Trendul descendent al duratei medii
- Diversitatea economică a zonei: comerț de cazare turistică la nivel zonal în
(33,8% din cifra de afaceri), industria perioada 2008-2015;
prelucrătoare (29,9% din cifra de afaceri), și - Diminuarea valorii indicelui de
producția și furnizarea de energie electrică utilizare netă a capacității de cazare
și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat turistică în funcțiune în 2015 față de
(11,9% din cifra de afaceri). 2008;
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- Creşterea cererii pentru produse - Apariţia fenomenelor meteorologice
agroalimentare autohtone, cu precădere extreme, precum secete, ploi
pentru cele ecologice şi tradiţionale; abundente, ce pot periclita producţia
- Stimularea întreprinzătorilor din agricolă;
domeniul agricol, mai ales pentru - Slaba dezvoltare a sectorului agricol
practicarea agriculturii ecologice. cauzează probleme de ordin economic și
social;
- legislația națională care nu protejează
investitorii și producătorii români,
inclusiv prin introducerea unui prag al
suprafeței cumpărate pentru investitorii
străini.
cereri de brevete;
- În perioada 2000-2015 numărul de
salariați de la nivelul Regiunii SV
DEZVOLTĂRII ȘI INOVĂRII
sociale și economice.
etnie rromă;
- Existența a șapte comunități urbane
ȘI FOND LOCATIV
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- Existența unor proiecte de extindere și - Riscul ca nivelul investițiilor în
modernizare a rețelelor de utilități; infrastructura tehnico-edilitară să nu
- Programe privind creșterea țină pasul cu investițiile imobiliare;
performanței energetice a locuințelor; - Construirea haotică, fără respectarea
- Dezvoltarea de locuințe sociale; reglementărilor în vigoare și a planurilor
- Existenţa terenurilor neexploatate în urbanistice generale.
prezent, dar care ar fi oportune pentru
desfășurarea unor investiții.
revin la 10.000 de locuitori este superior Creștere este inferior valorii regionale;
mediei județene; - Diminuarea efectivelor de medici și
- Creșterea efectivului personalului personal auxiliar în perioada 2008 – 2015
medical în perioada 2008 – 2015 în în mediul public;
mediul privat; - Slaba dezvoltare a activităților de
- Existenţa unui număr ridicat de prevenție, ceea ce duce la
organizaţii nonguvernamentale cu profil suprasolicitarea spitalelor din zonă;
social; - Înregistrarea unui deficit de asistenți și
- Infrastructura dezvoltată de furnizare a medici pentru specialități precum
serviciilor sociale, care vizează copiii, radiologie, medicină de urgență,
persoanele cu handicap sau vârstnicii; psihiatrie și cardiologie în raport cu
- Numărul cadrelor medicale ce revin la numărul populației;
10.000 de locuitori este superior mediei - Starea generală proastă și foarte proastă
județene, regionale și naționale; a infrastructurii și serviciilor de
- Scăderea ratei infracționalității. asistență socială;
- Numărul scăzut de ONG-uri cu profil
social din localităţile rurale;
- Creșterea numărului de infracțiuni
cercetate de poliție în perioada 2008 –
2012;
- Creșterea ratei criminalității de la an la
an;
- Existența zonelor marginalizate din
punct de vedere social în zona
Funcțională urbană Craiova.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- Existența unor proiecte de investiții - Scăderea interesului populației pentru
privind restaurarea, consolidarea, activitățile culturale;
restaurarea, dotarea monumentelor - Dispariţia meşterilor şi creatorilor
istorice și a patrimoniului; populari de la nivel zonal pe fondul lipsei
- Posibilitatea promovării unor obiective posibilităţii valorificării produselor
culturale prin includerea în oferta create.
turistică a județului.
locală;
- Posibilitățile reduse ale populației
pentru plata online a taxelor și
impozitelor locale;
- Procesul de consultare publică a
populației din Zona Polului de Creștere
Craiova este slab dezvoltat;
- Insuficiența personalului specializat în
anumite direcții/compartimente.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- Dezvoltarea și modernizarea - Plecarea forței de muncă specializate
infrastructurii în care își desfășoară din administrația publică locală în
activitatea administrația publică locală mediul privat sau în afara țării;
prin intermediul fondurilor din perioada - Posibilitățile limitate ale autorităților
de programare 2014-2020; publice locale de susținerea co-
- Accesarea fondurilor nerambursabile finanțării pentru proiectele de
din perioada de programare 2014-2020 finanțare nerambursabilă;
în vederea dezvoltării capitalului uman - Menținerea legislației care îngreunează
din administrația publică locală; angajările în instituțiile publice poate
- Îmbunătățirea capacității de planificare duce la reducerea calității serviciilor
strategică și bugetară la nivelul publice în situațiile în care personalul
autorităților și instituțiilor publice; este insuficient în anumite
- Realizarea unor schimburi de direcții/compartimente;
experiență cu administrații locale din - Schimbările pe criterii politice ale
străinătate în vederea preluării conducerii instituțiilor publice de la
modelelor de bună-practică. nivel zonal.
Dezvoltarea economică
Dezvoltarea economică Regiunea Sud-Vest Oltenia:
Județul Dolj: - Cea mai mică valoare a PIB-ului regional din
- Soldul total al balanței România (2014);
comerciale pozitiv (2015); - Număr restrâns de sectoare unde se poate
- Dezvoltarea sectorului specializa;
mijloacelor și materialelor de - Pondere redusă a investițiilor străine directe,
transport – sector economic pe comparativ cu celelalte regiuni (2015);
care se poate realiza - Rată de ocupare a forței de muncă de 63,3%,
specializarea inteligentă; valoare inferioară ratelor din Regiunile Vest,
Nord-Vest și Centru (2015);
- Cea mai ridicată rată a șomajului (8,2%) din
Calitatea factorilor de mediu topul național;
- La nivelul județului Dolj se găsesc Județul Dolj:
19 arii naturale protejate de - Ponderea cheltuielilor din sectorul CDI de la
interes național, majoritatea nivelul reprezintă doar 0,10% din valoarea PIB-
fiind localizate în Zona ului;
Funcțională a Polului de Creștere - Cele mai puține unități locale active
Craiova; comparativ cu celelalte județe în care se
regăsesc Polii de Creștere;
- Penultima poziție în ceea ce privește cifra de
Analiza de clustere la nivelul afaceri în topul național;
polilor de creștere ai României - Rata ridicată a șomajului, ceea ce reflectă
- Cel de-al doilea cluster rezultat capacitatea scăzută a județului de a echilibra
în urma analizei, format din cererea cu oferta de muncă;
municipiile Timișoara, Cluj
Napoca și Craiova, are o Calitatea factorilor de mediu
populație de nivel mediu în ceea - Polul de creștere Craiova deține câteva
ce privește dependența, puncte critice sub aspectul poluării
îmbătrânirea și rata de înlocuire atmosferice în zonele intern circulate și în
a populației pentru anul 2016.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- Existența unui potențial ridicat al - Lipsa unei dezvoltări coordonate între
Polului de Creștere Craiova localitățile membre ale Polului Craiova, mai
privind cooperarea ales între mediul urban și cel rural;
transfrontalieră; - Restricționarea circulației transfrontaliere a
- persoanelor și bunurilor prin diferite
- Înființarea unor incubatoare de proceduri de centralizare și birocratizare;
afaceri și a unor parcuri industrial - Vulnerabilitatea ridicată a economiei Polului
prin intermediul finanțărilor de Creștere prin dependența ridicată față de
neramburabile; câteva companii mari, cu capital
- Crearea de oportunități de internațional;
finanțare pentru îmbunătățirea - Cooperarea slabă dintre institutele de
competitivității IMM-urilor și cercetare-dezvoltare și mediul de afaceri;
atragerea investitorilor; - Migrația masivă a forței de muncă active, mai
- Dezvoltarea de activități ales a tinerilor și a persoanelor înalt
productive mediului rural, prin calificate;
valorificarea resurselor naturale - Schimbările climatice și riscurile naturale, tot
și a materiilor prime; mai frecvente în prezent.
- Dezvoltarea de programe de
creștere sustenabilă a zonei,
pentru menținerea tinerilor și
atragerea celor din județele
învecinate;
- Reconversia și ecologizarea
zonelor poluate prin lucrări
specifice, dar și realizarea de
campanii de informare și
conștientizare a populației.
OBIECTIVE SPECIFICE:
OBIECTIVE SPECIFICE:
• Potrivit datelor INS, la nivelul anului 2015, rețeaua de străzi din Zona
Funcțională Urbană Craiova (valori aferente doar mediului urban) era
modernizată în proporție de 73,9%, starea generală a infrastructurii
rutiere fiind deficitară. Localitățile rurale ale ZFU au nevoi urgente de
investiții în modernizarea drumurilor naționale, județene și comunale
care le străbat. Așadar, toate categoriile de drumuri necesită
modernizare, iluminare și reabilitarea podurilor.
OBIECTIVE SPECIFICE:
SĂNĂTATE
• Deși rețeaua medicală este relativ diversificată în raport cu alte județe,
există o serie de probleme ale unităților din domeniul public cum ar fi
starea avansată de degradare a clădirilor și lipsa aparaturii medicale
moderne, mai ales în mediul rural. La nivelul zonei se remarcă necesitatea
unui spital regional de urgență, la standarde europene, dată fiind
adresabilitatea largă a serviciilor oferite, proiect prevăzut a fi finalizat
până în anul 2023.
SERVICII SOCIALE
• Infrastructura serviciilor sociale din Zona Funcțională Urbană Craiova este
depășită, fiind necesare investiții pentru reabilitarea, modernizare și
dotarea clădirilor cu echipamente corespunzătoare.
EDUCAȚIE
• Atât la nivelul Zonei Funcționale, cât mai ales a municipiului Craiova, se
înregistrează o presiune crescută a populației asupra infrastructurii
educaționale, în special a sălilor de clasă. Pe de altă parte, în mediul rural
se observă o supraaglomerare a laboratoarelor și atelierelor școlare, în
timp ce efectivul sălilor de gimnastică și al terenurilor de sport este
deficitar la nivelul întregii zone. Ca atare, obiectivul propune
modernizarea, extinderea și dotarea unităților educaționale în corelație
cu tendințele demografice locale.
ADMINISTRATIV
• Majoritatea primăriilor din Zona Funcțională a Polului de Creștere Urbană
Craiova necesită investiții pentru dezvoltarea resurselor umane, pentru
modernizarea echipamentelor și soluțiilor IT, pentru modernizarea
sediului Administrației publice locale și pentru dezvoltarea serviciilor de
consultanță.
SĂNĂTATE
• O problemă a sistemului sanitar o reprezintă distribuția neuniformă a
unităților medicale în zonă, majoritatea fiind concentrate în mediul
urban, mai cu seamă în municipiul Craiova. Pe de altă parte, în mediul
rural există doar cabinete medicale de familie care oferă servicii medicale
de bază. La aceasta se adaugă starea avansată de degradare a clădirilor și
lipsa aparaturii medicale moderne, mai ales în mediul rural. În plus, lipsa
medicilor determină o supraaglomerare a acestora pe anumite domenii.
SERVICII SOCIALE
• În plus față de modernizarea și dotarea infrastructurii sociale, sunt
necesare programe de îmbunătățire a calității serviciilor oferite.
Obiectivul propune programe de reintegrare socială, care pot fi
implementate mai ușor cu sprijinul și implicația ONG-urilor
guvernamentale și a celor sociale.
EDUCAȚIE
• În ceea ce privește serviciile educaționale, la nivelul ZFU s-a identificat
necesitatea dezvoltării serviciilor educaționale destinate copiilor prin
construirea de noi crește/ centre after-school, ori prin reabilitarea/
extinderea/ modernizarea celor existente.
ADMINISTRATIV
• La nivelul administrațiilor publice locale, se remarcă nevoia unor acțiuni
de dezvoltare a capacității de gestionare a serviciilor publice, de
îmbunătățire a capacității de planificare strategică și bugetară, a
procesului consultativ, precum și de accelerare a capacității de răspuns la
solicitările primite.
OBIECTIVE SPECIFICE:
OBIECTIVE SPECIFICE:
OBIECTIVE SPECIFICE:
• Energia este unul dintre cei mai importanți factori ce prejudiciază mediul
prin diverse fenomene: creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră,
poluarea mediului cu hidrocarburi, stocarea pe termen lung a deșeurilor
miniere şi nucleare, despăduri în ritm alert etc.
Creștere durabilă ✓ ✓ ✓
Creșterea favorabilă incluziunii ✓
investitori și turiști
OS 2. Dezvoltarea durabilă a
județului Dolj
✓ ✓
OS 3. Creșterea atractivității
județului Dolj pentru locuitori și
dezvoltarea unor comunități
✓ ✓ ✓
incluzive
Strategia Europa 2020 este una dintre cele mai importante de la nivel
european, reprezentând direcția de dezvoltare pentru 10 ani. Bazată pe cele 3
priorități, de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, strategia este
adaptată pentru fiecare țară UE în parte, prin intermediul Programelor Naționale
de Reformă.
Cea de-a doua prioritate a Europei, privind creșterea durabilă, este susținută de
SIDU prin intermediul a 3 obiective. Primul dintre acestea este obiectivul strategic
1, care presupune creșterea competitivității economice a Polului de Creștere
Craiova prin valorificarea resurselor locale și orientarea către domeniile cheie cu
potențial de dezvoltare ale zonei, urmat de Obiectivul Strategic 2, referitor la
dezvoltarea Polului de Creștere Craiova prin conectarea la rețelele regionale și
naționale de transport, bazată pe o politică coerentă de dezvoltare a relațiilor
funcționale, concomitent cu îmbunătățirea infrastructurii specifice. De asemenea,
Obiectivul Strategic 6, de creștere a calității factorilor de mediu și asigurarea unui
climat favorabil locuirii contribuie la aceeași prioritate de creștere durabilă.
Cea de-a treia provocare a României prevede promovarea unor practici de consum
și producție sustenabile, în vederea identificării soluțiilor pentru reducerea
consumului de resurse materiale pe unitate de valoare adăugată brută (VAB) și
decuplării dinamicii produsului intern brut (PIB) de cea a consumului integrat de
resurse materiale și energetice, precum și de impactul negativ asupra mediului.
La dezvoltarea durabilă a României și la obiectivul stabilit pentru anul 2020 de
decuplare a creșterii economice de degradarea mediului, SIDU Craiova contribuie
Sănătate publică este cea de-a 5-a provocare crucială a Strategiei Naționale a
României, care are ca și obiectiv general – promovarea unor servicii medicale de
calitate în condiții de egalitate și îmbunătățirea protecției împotriva amenințărilor
la adresa sănătății. Atât creșterea accesibilității, cât și a calității serviciilor
medicale sunt acțiuni prevăzute și în cadrul obiectivului strategic 3 al SIDU
Craiova.
Calitatea mediului urban, cel de-al cincilea obiectiv strategic al PMUD prevede
reducerea impactului traficului asupra zonelor locuibile, reducerea volumelor de
trafic și extinderea spațiului public, care se află în coerență cu obiectivele
strategice 4 și 6 ale SIDU.
Efectele concrete ale relațiilor cu orașele din arealul studiat vor fi generate, însă,
de mediile economic și cultural-științific, acestea fiind generatoarele de relații
efective cu parteneri din comunitățile vizate. Mediul public, în special
administrațiile publice locale, vor trebui să își asume un rol de interconectare sau
de facilitator al dezvoltării de parteneriate sectoriale, inițiind relații bilaterale
precum înfrățirile, proiectele de cooperare etc. Astfel, dezvoltarea infrastructurii
devine, în fapt, o măsură de facilitare care intră în atribuţiile administraţiei
centrale, foarte importantă, dar care trebuie completată cu una de tip ”soft”,
poate mai importantă, care depinde de autorităţile locale.
Conceptul de Smart City este unul destul de recent, implicând furnizarea pe baza
tehnologiilor TIC a unor servicii înglobate în funcţionarea oraşului ca ansamblu,
împreună cu participarea activă a comunităţii în rezolvarea problemelor locale.
Crearea unui oraș inteligent este o direcție strategică în atenuarea problemelor
generate de creșterea efectivului populației orașelor și de urbanizarea rapidă.
Astfel, internetul va fi principalul conector între sistemele care vor crea orașul
inteligent: transporturi, servicii publice, siguranță și iluminat public, gestionarea
deșeurilor etc. Conceptul, dezvoltat recent, este de Internet of Things (IoT), care
prevede ca, în viitorul apropiat, obiectele folosite frecvent de populație să fie
echipate cu microcontrolere, aparate de transmitere a comunicației digitale și alte
echipamente digitale care să ofere posibilitatea de comunicare între ele și cu
utilizatorii, devenind o parte integrată a Internetului.
Din punct de vedere economic, municipiul Craiova generează cel puțin 80% din
economia metropolitană. Chiar dacă în mediul rural va urma o perioadă de
dezvoltare exponențială, situația aceasta nu se va putea schimba semnificativ într-
Prioritate de
investiție aferentă
Obiectiv Tematic Tipuri de activități Operațiuni Indicative SIDU
Regulamentului
FEDR
2.1. Asigurarea accesibilității în Zona
măsuri pentru Funcțională Urbană
reducerea emisiilor de 2.2. Modernizarea infrastructurii rutiere
dioxid de carbon in 2.3. Dezvoltarea unui sistem eficient de
PI 4 (e) –
zonele urbane (piste de management al traficului
mobilitate urbană
OT 4 – economie cu bicicliști/ achiziție 2.4. Asigurarea unui transport public
durabilă
emisii reduse de CO2 mijloace de transport modern
ecologice/ electrice 2.5. Dezvoltarea transportului
etc.) intermodal
1. CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII ECONOMICE A POLULUI DE CREȘTERE CRAIOVA PRIN VALORIFICAREA RESURSELOR LOCALE ȘI ORIENTAREA CĂTRE DOMENIILE CHEIE CU
POTENȚIAL DE DEZVOLTARE ALE ZONEI
1.1. Stimularea mediului de afaceri prin dezvoltarea unui parc industrial, a minim un centru/accelerator de afaceri și diversificarea serviciilor oferite de structurile de
afaceri deja înființate, având un orizont de timp mediu, până în anul 2023
1.2. Valorificarea resurselor locale prin stimularea cooperării la nivel de producători și comercianți, concretizată prin crearea a minim 2 piețe agroalimentare/târguri până
în anul 2023, încurajarea exporturilor și dezvoltarea de rețele și platforme de sprijin
Comuna sprijinirea
5. Târg / Piață agroalimentară 100.000,00 € PNDR 2014-2020 PROIECT 2017-2023 O I. OS 1.2.
Predești economiei
1.3. Sprijinirea și dezvoltarea a minim un parteneriat public-privat în domeniul cercetării-dezvoltării și inovării până în anul 2023 prin stimularea cooperării între centrele
de cercetare publică, mediul academic și întreprinzători
2. DEZVOLTAREA POLULUI DE CREȘTERE CRAIOVA PRIN CONECTAREA LA REȚELELE REGIONALE, NAȚIONALE ȘI EUROPENE DE TRANSPORT, BAZATĂ PE O POLITICĂ
COERENTĂ DE DEZVOLTARE A RELAȚIILOR FUNCȚIONALE, CONCOMITENT CU ÎMBUNĂTĂȚIREA INFRASTRUCTURII SPECIFICE
2.1. Îmbunătățirea accesibilității localităților din ZFU prin conectarea la rețelele de transport naționale și europene (TEN-T) într-un orizont de timp mediu, până în anul
2023
POR 2014-2020 PI
infrastructură
Varianta de ocolire Filiași pe direcția DN 6, 6.1, alte fonduri
10. CNAIR 7.009.400,00 €
europene, buget
PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.1.
(TEN-T Globala) (PMUD 4.1.2.13) transport
Național, buget local
2.2. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere prin reabilitarea/modernizarea drumurilor în proporție de 80% în Zona Funcțională Urbană a Polului de Creștere Craiova până în
anul 2030
POR 2014-2020 PI
infrastructură
Reabilitare DJ 605A : Filiași - DN 6B 6.1, Buget local
16. CJ Dolj 6.753.500,00 €
(județean), Alte
PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
(cca.20km) (PMUD 4.1.2.12) transport
surse de finanțare
Primăria
Municipiului Buget local
infrastructură
Craiova (județean)
17. Legătura DN 55 - DN 6 (PMUD 4.1.2.20) 3.060.500,00 €
Alte surse de
PROIECT 2024-2030 și servicii de O II. OS 2.2.
Primăria Malu transport
Mare finanțare
CJ Dolj
POR 2014-2020 PI
infrastructură
Reabilitare DJ 643A : Murgași (DN 65C) – 6.1, Buget local
18. CJ Dolj 6.300.600,00 €
(județean), Alte
PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Velești (PMUD 4.1.2.24) transport
surse de finanțare
Primăria
infrastructură
Modernizare DC 165: Șimnicu de Jos (DN Craiova,
22. 1.797.400,00 € PNDL, PNDR 7.2 PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
65F) - Mischii (DJ 641) (PMUD 4.1.2.23) Primăria transport
Mischii
CNAIR infrastructură
Reamenajare intersecții DN6, Cârcea (PMUD Buget Național, Buget
23. Primăria 138.600,00 €
local
PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
4.1.2.8) transport
Cârcea
infrastructură
Modernizare tramă stradală cartier Catargiu Primăria
26. 554.600,00 € Buget local PROIECT 2024-2030 și servicii de O II. OS 2.2.
- str. Tismana (colectoare) (PMUD 4.1.1.14) Craiova transport
infrastructură
Completare legătură inelară rocada: între Primăria
30. 2.486.000,00 € Buget local PROIECT 2024-2030 și servicii de O II. OS 2.2.
str. Știrbei Voda - DN 56 (PMUD 4.1.1.21) Craiova transport
infrastructură
Completare legătură inelară rocada: între Primăria
31. 4.097.600,00 € Buget local PROIECT 2024-2030 și servicii de O II. OS 2.2.
DN 56 - str. Caracal (PMUD 4.1.1.22) Craiova transport
infrastructură
Reabilitare (cu lărgire) pasaj peste CF pe Primăria
32. 5.036.200,00 € Buget local PROIECT 2024-2030 și servicii de O II. OS 2.2.
Aleea 4 Simnic (PMUD 4.1.1.23) Craiova transport
infrastructură
Primăria
34. Modernizare strada Răului (PMUD 4.1.1.40) 1.758.000,00 € Buget local PROIECT 2019-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Craiova transport
infrastructură
Reorganizarea circulației în cartierul Primăria
55. 225.700,00 € Buget local PROIECT 2024-2030 și servicii de O II. OS 2.2.
Catargiu (PMUD 9.1.1.9) Craiova transport
infrastructură
Modernizare DC 96: Calopăr – Belcinu (PMUD Primăria
59. 1.619.800,00 € PNDL, PNDR 7.2 PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
4.1.2.6) Calopăr transport
infrastructură
Modernizare str. Silozului, Cârcea (PMUD Primăria
60. 1.393.000,00 € PNDL PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
4.1.2.7) Cârcea transport
infrastructură
Reabilitare și modernizare DC 93 (PMUD Primăria Malu
64. 2.192.800,00 € PNDL, PNDR 7.2 PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
4.1.2.38) Mare transport
infrastructură
Malu Mare: Modernizare str. Căpșunilor Primăria Malu
65. 2.493.800,00 € PNDL PROIECT 2024-2030 și servicii de O II. OS 2.2.
(colectoare) (PMUD 4.1.2.17) Mare transport
infrastructură
Modernizare rețea stradală locală în Primăria
66. 4.151.400,00 € PNDL, PNDR 7.2 PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Segarcea (PMUD 4.1.2.29) Segarcea transport
infrastructură
Modernizare drumuri/străzi locale, Țuglui Primăria
67. 438.200,00 € PNDL, PNDR 7.2 PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
(PMUD 4.1.2.41) Țuglui transport
infrastructură
Amenajare trotuare în lungul DC 95, Țuglui Primăria
68. 735.600,00 € PNDL PROIECT 2024-2030 și servicii de O II. OS 2.2.
(PMUD 4.1.2.40) Țuglui transport
infrastructură
70. Modernizare DC 171 în Vela (PMUD 4.1.2.44) Primăria Vela 560.600,00 € PNDL, PNDR 7.2 PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
transport
Primăria infrastructură
Înființarea unui departament/serviciu de
71. Municipiului 500.000,00 € Buget local PROIECT 2016-2018 și servicii de O II. OS 2.2.
planificare a transportului (PMUD 1.1) transport
Craiova
Primăria infrastructură
Înființarea unei unități de management al
72. Municipiului 500.000,00 € Buget local PROIECT 2016-2018 și servicii de O II. OS 2.2.
traficului (PMUD 1.2) transport
Craiova
infrastructură
Reabilitare și modernizare străzi și alei din Municipiul
76. 25.000,00 € Bugetul local PROIECT 2017 și servicii de O II. OS 2.2.
municipiul Craiova – acord cadru Craiova transport
C.J. +
Comunele:
POR 2014-2020 PI infrastructură
Bucovăț,
77. Reabilitare DJ 552 29.244.000,00 € 6.1, buget Național, SF, PT 2012 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Terpezița, buget local transport
Vela,
Caraula,
Consiliul
Județean POR 2014-2020 PI
infrastructură
Dolj / 6.1, alte fonduri
88. Modernizare drum județean DJ 605 4.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
comuna europene, buget
transport
Simnicu de Național, buget local
Sus
Consiliul
Județean POR 2014-2020 PI
infrastructură
Modernizare a 11 km din DJ643A -Murgași - 6.1, alte fonduri
89. Dolj / 4.000.000,00 €
europene, buget
PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Velești transport
comuna Național, buget local
Murgași
PNDR 2014-2020
infrastructură
Modernizare străzi în satele Breasta, Comuna Submăsura 7.2, buget
105. 1.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Obedin, Valea Lungului Breasta local, fonduri
transport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
infrastructură
Asfaltare străzi și drumuri comunale în comuna Submăsura 7.2, buget
106. 1.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
comuna Mischii Mischii local, fonduri
transport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
infrastructură
Realizare drum comunal între Câmpeni și Comuna Submăsura 7.2, buget
107. 1.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Baldovinești Olt (zona turistică -Mănăstire) Pielești local, fonduri
transport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
infrastructură
Modernizare străzi comunale în Comuna Comuna Submăsura 7.2, buget
108. 1.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Ghercești Ghercești local, fonduri
transport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
infrastructură
Pietruire drumuri comunale în Sat Bucovăț Comuna Submăsura 7.2, buget
109. 300.000,00 € PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Realizare drum legătură Bucovăț-Podari Bucovăț local, fonduri
transport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
infrastructură
Modernizare ulițe sat Țuglui, modernizare Comuna Submăsura 7.2, buget
110. 300.000,00 € PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
DC104, modernizare ulițe Sat Jiul Țuglui local, fonduri
transport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
infrastructură
comuna Submăsura 7.2, buget
112. Asfaltare sat Salcuța , comuna Calopăr 1.000.000,00 €
local, fonduri
PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Calopăr transport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
infrastructură
Asfaltare străzi și trotuare în Comuna Comuna Submăsura 7.2, buget
114. 1.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Brădești Brădești local, fonduri
transport
guvernamentale
Comuna
Amenajare drum comunal care să faciliteze infrastructură
Pielești și
115. legătura dintre Comuna Pielești, Sat 1.819.274,00 € PNDR SUBMĂSURA 7.2 PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.2.
Comuna transport
Câmpeni și Comuna Baldovinești Județul Olt
Baldovinești
2.3. Asigurarea unui sistem de transport eficient, bazat pe stabilirea de relații funcționale, cu scopul facilitării mobilității persoanelor și mărfurilor în condiții de siguranță
şi cu un impact cât mai redus asupra mediului, în orizontul de timp 2017-2030
Amenajare trotuare și treceri de pietoni în
lungul lui DN 6, Coșoveni (integrat cu CNAIR infrastructură
Buget Național, Buget
123. proiectul Pista biciclete și alee pietonală Primăria 1.960.400,00 €
local, PNDL
PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.3.
Piață - Gară - DN 6, Coșoveni) (PMUD Coșoveni transport
4.1.2.9)
Amenajare trotuare și treceri de pietoni în
lungul lui DN 6, Coșoveni (integrat cu CNAIR infrastructură
Buget Național, Buget
124. proiectul Pista biciclete și alee pietonală Primăria 155.000,00 €
local
PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.3.
Piață - Gară - DN 6, Coșoveni) (PMUD Coșoveni transport
4.1.2.9)
140.
Faza1: giratoriu la inters cu Calea Dunarii si
Faza1 80.000 €
str. Raului
Faza2: Amenajarea inters prin corectii
geometrice, insule canalizatoare de trafic, Faza2 21.000 €
refugii pietonale la treceri de pietoni
infrastructură
Primăria FE, Buget local, Alte
155. P+R local La Gara Sălcuța (PMUD 6.1.2.3) 60.400,00 €
surse de finanțare
PROIECT 2024-2030 și servicii de O II. OS 2.3.
Calopăr transport
infrastructură
Parcări colective în zona centrală (PMUD Primăria Buget local, PPP, alte
166. 2.578.500,00 € PROIECT 2016-2018 și servicii de O II. OS 2.3.
5.1.1.1) Craiova surse de finanțare
transport
infrastructură
Parcări colective în sudul zonei centrale Primăria Buget local, PPP, alte
167. 3.742.700,00 € PROIECT 2016-2018 și servicii de O II. OS 2.3.
(PMUD 5.1.1.2) Craiova surse de finanțare
transport
infrastructură
Parcări colective în zona centrală: zona Primăria Buget local, PPP, alte
168. 2.884.900,00 € PROIECT 2019-2023 și servicii de O II. OS 2.3.
Pieței Vechi (PMUD 5.1.1.3) Craiova surse de finanțare
transport
infrastructură
Politica de parcare pentru municipiul Primăria Buget local, alte
169. 100.000,00 € PROIECT 2016-2018 și servicii de O II. OS 2.3.
Craiova (PMUD 5.2.1.1) Craiova surse de finanțare
transport
Primăria
Parcare pentru vehiculele de marfa: în infrastructură
Ghercești, Bugete locale, Alte
170. vecinătatea Parcului industrial Craiova 446.300,00 €
surse de finanțare
PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.3.
Unități transport
(PMUD 8.1.2.1)
comerciale
infrastructură
Parcare pentru vehiculele de marfă în zona Primăria Buget local, PPP, alte
171. 27.500,00 € PROIECT 2019-2023 și servicii de O II. OS 2.3.
centrală: Piața Veche (PMUD 5.1.1.3) Craiova surse de finanțare
transport
Primăria
Parcare pentru vehiculele de marfa: în zona infrastructură
Podari, Bugete locale, Alte
172. centrului logistic DUMAGAS, pe DN 56 289.500,00 €
surse de finanțare
PROIECT 2016-2023 și servicii de O II. OS 2.3.
Unități transport
(PMUD 8.1.3.1)
comerciale
infrastructură
Municipiul
173. Studiu privind fluxul de călători 18.000,00 € Bugetul local PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.3.
Craiova transport
infrastructură
Fluidizarea traficului rutier și pietonal pe Municipiul POR 2014-2020 Axa 4,
175. 1.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.3.
relația Est-Vest Craiova P.I. 4(e), OS 4.1
transport
PNDR 2014-2020,
infrastructură
Orașul Submăsura 4.3, buget
177. Asfaltare drumuri agricole de exploatare 1.000.000,00 €
local, fonduri
PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.3.
Segarcea transport
guvernamentale
PNDR 2014-2020,
infrastructură
Modernizare drumuri de exploatație Comuna Submăsura 4.3, buget
178. 1.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 și servicii de O II. OS 2.3.
agricola in comuna Ișalnița județul Dolj Ișalnița local, fonduri
transport
guvernamentale
2.4. Integrarea Aeroportului Internațional Craiova în rețeaua publică urbană prin extinderea transportului public și modernizarea infrastructurii aeroportuare în vederea
asigurării condițiilor de trafic la standarde europene până în 2023
3. ASIGURAREA UNOR SERVICII PUBLICE DE CALITATE (EDUCAȚIE, SĂNĂTATE, SOCIAL, ADMINISTRAȚIE, SIGURANȚĂ A POPULAŢIEI), URMĂRIND ATÂT TIPOLOGIA CERERII,
CÂT ŞI DIMENSIUNEA TERITORIALĂ A ACESTEIA
3.1. Modernizarea/reabilitarea și dotarea infrastructurii educaționale, sociale, de sănătate și administrative pentru creșterea calității serviciilor publice în ZFU Craiova
într-un orizont de timp mediu, până în anul 2023
Fonduri
Reabilitare sediu Primăria Municipiului Municipiul
187. 1.000.000,00 € guvernamentale, PROIECT 2017-2023 servicii publice O III. OS 3.1.
Craiova, str. A.I. Cuza nr. 7 Craiova buget local
POR 2014-2020 PI
Reparații capitale și extindere Clinica de 8.1, buget local,
UAT Județul
235. oncologie și Clinica de dermatologie SCJU 11.000.000,00 € fonduri PROIECT 2017-2023 sănătate O III. OS 3.1.
Dolj guvernamentale,
Craiova
alte fonduri europene
3.2. Dezvoltarea serviciilor educaționale, medicale, sociale și administrative prin înființarea de noi centre, extinderea ofertei de servicii existente și asigurarea accesului
resurselor umane la formare profesională continuă într-un orizont de timp mediu, până în anul 2023
PNDR 2014-2020,
fonduri
Construire Cămin de Bătrâni în Comuna Comuna guvernamentale, alte protecție
268. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.2.
Breasta Breasta fonduri socială
nerambursabile,
buget local
Primăria
Municipiului
Craiova -
Centru de zi și pentru dezvoltarea Direcția Fonduri europene/ protecție
275. 3.000.000,00 € PROIECT 2017-2019 O III. OS 3.2.
deprinderilor pentru o viață independenta Administrație fonduri locale socială
Publică și
Asistență
Socială
Primăria
Municipiului
Craiova -
Centru social pentru depozitare și Direcția Fonduri europene/ protecție
276. 3.000.000,00 € PROIECT 2017-2019 O III. OS 3.2.
distribuire produse alimentare Administrație fonduri locale socială
Publică și
Asistență
Socială
Primăria
Municipiului
Craiova -
Centru multifuncțional pentru toate Direcția Fonduri europene/ protecție
277. 3.000.000,00 € PROIECT 2017-2019 O III. OS 3.2.
categoriile de persoane defavorizate Administrație fonduri locale socială
Publică și
Asistență
Socială
Primăria
Municipiului
Craiova -
Direcția Fonduri europene/ protecție
278. Centru de și pentru consiliere familială 3.000.000,00 €
fonduri locale
PROIECT 2017-2019
socială
O III. OS 3.2.
Administrație
Publică și
Asistență
Socială
3.3. Diminuarea disparităților economico-sociale dintre localitățile componente ale ZFU prin implementarea unui proiect pilot în domeniul economiei sociale, precum și
prin stimularea investițiilor publice și private în localitățile defavorizate, susținute prin accesarea de programe europene și guvernamentale, într-un orizont de timp mediu,
până în anul 2023
291. 1.000.000 €
Faza I
1.200.000 €
Faza II
850.000 €
Faza III
Faza IV 950.000 €
Fonduri
Module de locuit pentru persoanele Comuna guvernamentale, protecție
292. 3.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O III. OS 3.3.
defavorizate în comuna Ișalnița județul Dolj Ișalnița buget local, alte socială
fonduri
sprijinirea
293. Proiect-pilot în domeniul economiei sociale ADI ZMC 500.000,00 € POCU 2014-2020 PROIECT 2017-2023
economiei
O III. OS 3.3.
Proactivitate și inovație în furnizarea
serviciilor sociale integrate pentru POCU 2014-2020, Axa protecție
294. Global Help 300.000 €
4
PROIECT 2017-2023
socială
O III. OS 3.3.
persoane vârstnice din comunitate
4.1. Oferirea de facilități de dezvoltare sustenabilă a forței de muncă prin crearea de programe locale sau accesarea de programe europene/guvernamentale pentru formare
profesională și oferirea de stimulente pentru angajarea și menținerea tinerilor de tipul ajutoarelor de minimis, scutirilor de impozite, până în anul 2023
4.2. Modernizarea urbană a zonelor locuibile prin creșterea suprafețelor spațiilor verzi în zonele urbane și periurbane, extinderea iluminatului public metropolitan, amenajarea
a minim 5 parcuri tematice, introducerea unui sistem de monitorizare video în spațiile publice, precum și prin construirea a 5 parcări/garaje colective pentru zonele rezidențiale
până în anul 2023
infrastructură
Actualizare Plan Urbanistic General, Primăria
297. 1.643.842,94 € Bugetul local PROIECT 2017-2018 și servicii de O IV. OS 4.2.
municipiul Craiova Craiova transport
infrastructură
Registrul Local al Spațiilor Verzi din Primăria
298. 15.000,00 € Bugetul local PROIECT 2017-2018 și servicii de O IV. OS 4.2.
intravilanul municipiului Craiova Craiova transport
PNDR 2014-2020,
Modernizare iluminat public, comuna Comuna rețele tehnico-
307. 177.777,78 € buget local, fonduri PROIECT 2016-2020 O IV. OS 4.2.
Cârcea, județul Dolj Cârcea guvernamentale
edilitare
Modernizarea și extinderea iluminatului Municipiul POR 2014 -2020 PI 3.1 rețele tehnico-
308. 5.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.2.
public în Municipiul Craiova Craiova C edilitare
Comuna
Reabilitare rețele de iluminat public în Buget local, fonduri rețele tehnico-
309. Vârvoru de 800.000,00 €
guvernamentale
PROIECT 2017-2023
edilitare
O IV. OS 4.2.
comuna Vârvoru de Jos
Jos
Primăria
Supraveghere intrări în mun. Craiova prin
313. Municipiului 7.000,00 € Buget local PROIECT 2017-2018 servicii publice O IV. OS 4.2.
camere video (S.F.)
Craiova
Primăria
Reabilitare pod suspendat din Parcul Buget local, Alte
315. Municipiului 100.000,00 € PROIECT 2017-2019 servicii publice O IV. OS 4.2.
Nicolae Romanescu fonduri
Craiova
spații verzi,
Regenerarea urbană în municipiul Craiova Municipiul POR 2014-2020, Axa mediu și
316. 4.500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.2.
prin revitalizarea Zonei Balta Cernele Craiova 4, PI 6(e), OS 4.2. eficiență
energetică
spații verzi,
Regenerarea urbană în municipiul Craiova Municipiul POR 2014-2020, Axa mediu și
317. 4.500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.2.
prin revitalizarea Zonei Cornițoiu Craiova 4, PI 6(e), OS 4.2. eficiență
energetică
spații verzi,
Comuna mediu și
325. Realizare Centru Civic în Comuna Ișalnița 5.000.000,00 € PNDR 2014-2020 PROIECT 2017-2023
eficiență
O IV. OS 4.2.
Ișalnița
energetică
Buget local, POR spații verzi,
Creșterea suprafețelor de spații verzi în 2014-2020, Axa 5, PI mediu și
326. ZMC 5.000.000,00 €
5.2/ alte fonduri
PROIECT 2017-2023
eficiență
O IV. OS 4.2.
zonele urbane și periurbane
europene energetică
spații verzi,
Amenajarea și dotarea unui părculeț în Comuna mediu și
327. 50.000,00 € PNDR 2014-2020 PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.2.
comuna Predești Predești eficiență
energetică
Realizare sistem Canalizare sat Câmpeni, Comuna PNDR 2014-2020, rețele tehnico-
337. 2.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.3.
Comuna Pielești Pielești Măsura 7 edilitare
Comuna
Canalizare și alimentare cu apa în 6 sate din PNDR 2014-2020, rețele tehnico-
338. Coțofenii din 2.000.000,00 €
Măsura 7
PROIECT 2017-2023
edilitare
O IV. OS 4.3.
Comuna Coțofenii din Față.
Față
Realizare sistem de canalizare și alimentare
comuna PNDR 2014-2020, rețele tehnico-
339. cu apa în satele adiacente ale comunei 2.000.000,00 €
Măsura 7
PROIECT 2017-2023
edilitare
O IV. OS 4.3.
Ghercești
Ghercești
Realizare sistem de canalizare cu statie de comuna PNDR 2014-2020, rețele tehnico-
340. 2.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.3.
epurare în comuna Predești. Predești Măsura 7 edilitare
Alimentare cu apă în sistem centralizat în Comuna PNDL, PNDR 2014- rețele tehnico-
345. 555.555,56 € SF 2017-2023 O IV. OS 4.3.
satele Murgași și Picăturile Murgași 2020 edilitare
PNDR 2014-2020
Realizare sistem de canalizare în satul Comuna Submăsura 7.2, buget rețele tehnico-
350. 1.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.3.
Brădești, Comuna Brădești Brădești local, fonduri edilitare
guvernamentale
Fonduri
Municipiul guvernamentale, turism și
351. Reabilitare castel de apă (zona Facai) 500.000,00 €
buget local, fonduri
PROIECT 2017-2023
agrement
O IV. OS 4.3.
Craiova
europene
PNDR 2014-2020
Extindere rețea de distribuție a gazelor Comuna Submăsura 7.2, buget rețele tehnico-
352. 1.000.000,00 € PROIECT 2017-2023 O IV. OS 4.3.
naturale în Comuna Brădești Brădești local, fonduri edilitare
guvernamentale
5. AFIRMAREA IDENTITĂȚII TURISTICE A ZFU PRIN VALORIFICAREA ȘI PROMOVAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ȘI NATURAL
5.1. Reabilitarea/modernizarea și amenajarea a minim 5 obiective ce aparțin patrimoniului cultural-istoric din ZFU până în anul 2023
PNDR 2014-2020
Construcție Casa de Cultură în comuna Comuna Submăsura 7.6, buget educație,
367. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.2.
Ișalnița județul Dolj Ișalnița local, fonduri cultură și sport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
Reabilitare și dotare Cămin Cultural Comuna Submăsura 7.6, buget educație,
368. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.2.
Bucovăț Bucovăț local, fonduri cultură și sport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
Reabilitare și dotare Cămin Cultural în Comuna Submăsura 7.6, buget educație,
369. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.2.
Comuna Țuglui Țuglui local, fonduri cultură și sport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
Comuna Submăsura 7.6, buget educație,
370. Dotare Cămin Cultural în Comuna Almăj 500.000,00 €
local, fonduri
PROIECT 2017-2023
cultură și sport
O V. OS 5.2.
Almăj
guvernamentale
PNDR 2014-2020
Construire Cămin Cultural Sat Bușteni, Comuna Submăsura 7.6, buget educație,
371. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.2.
Comuna Murgași Murgași local, fonduri cultură și sport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
comuna Submăsura 7.6, buget educație,
372. Construire Cămin Cultural în satul Calopăr 500.000,00 €
local, fonduri
PROIECT 2017-2023
cultură și sport
O V. OS 5.2.
Calopăr
guvernamentale
PNDR 2014-2020
Reabilitare și modernizare cămin cultural comuna Submăsura 7.6, buget educație,
373. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.2.
sat Sălcuța Calopăr local, fonduri cultură și sport
guvernamentale
PNDR 2014-2020
Reabilitare Cămin Cultural în Comuna Coțofenii din Submăsura 7.6, buget educație,
374. 500.000,00 € PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.2.
Coțofenii din Față Față local, fonduri cultură și sport
guvernamentale
Programul
Operațional Regional
Promovarea valorilor culturale ale Zonei / Programul turism și
375. ADI ZMC 300.000,00 € PROIECT 2017-2023 O V. OS 5.2.
Metropolitane Craiova Operațional agrement
Cooperare Teritorială
Europeană
PNDR 2014-2020,
Comuna Fonduri europene, educație,
383. Construire Sală de sport în Comuna Bucovăț 800.000,00 €
fonduri
PROIECT 2017-2023
cultură și sport
O V. OS 5.3.
Bucovăț
guvernamentale
PNDR 2014-2020,
Comuna fonduri europene, educație,
384. Construire Sală de sport în Comuna Ișalnița 800.000,00 €
fonduri
PROIECT 2017-2023
cultură și sport
O V. OS 5.3.
Ișalnița
guvernamentale
Comuna educație,
386. Amenajare bază sportivă 500.000,00 € PNDR 2014-2020 PROIECT 2017-2023
cultură și sport
O V. OS 5.3.
Predești
5.4. Promovarea și valorificarea patrimoniului cultural și natural prin restaurarea, dotarea și promovarea turistică a minim 3 obiective și introducerea acestora în circuitul
turistic regional sau național până în anul 2023, susținută prin furnizarea de servicii turistice de calitate
6.1. Creșterea eficienței energetice la nivelul ZFU prin măsuri integrate ce vizează reducerea consumului de energie și creșterea ponderii energiei provenite din surse
regenerabile, având un orizont de timp mediu, până în 2023
infrastructură
Pista biciclete și alee pietonală Piață - Gară Primăria Buget local , Buget
436. 87.000,00 € PROIECT 2016-2023 și servicii de O VI. OS 6.2.
- DN 6, Coșoveni (PMUD 3.1.2.7) Coșoveni Național
transport
Primăria
infrastructură
Piste de biciclete Șimnicu de Jos – Mischii Craiova
439. 948.200,00 € Buget local PROIECT 2016-2023 și servicii de O VI. OS 6.2.
(PMUD 3.1.2.3) Primăria transport
Mischii
CNAIR,
infrastructură
Primăria Buget local , Buget
441. Piste de biciclete Cornetu (PMUD 3.1.2.6) 2.182.200,00 €
Național
PROIECT 2016-2023 și servicii de O VI. OS 6.2.
Șimnicu de transport
Sus
Primăria
Municipiului
Craiova, ZMC, infrastructură
Înființarea unei Asociații de Transport
458. Localități ale 1.000.000,00 € Buget local PROIECT 2016-2018 și servicii de O VI. OS 6.2.
Public (PMUD 1.3) transport
Polului de
creștere, CJ
Dolj
Pielești,
Șimnicu de POR 2014-2020 Axa 4,
infrastructură
Dezvoltarea transportului în comun în Zona PI 4(e), OS 4.1, buget
462. Sus, Murgași, 6.000.000,00 €
Național, buget local,
PROIECT 2017-2023 și servicii de O VI. OS 6.2.
Metropolitană Craiova transport
Predești, alte fonduri europene
Mischii
6.4. Creșterea calității factorilor de mediu prin acțiuni specifice de tipul utilizării surselor regenerabile de energie, inclusiv prin menținerea stării de conservare favorabile
a ariilor naturale protejate având un orizont de timp mediu, până în anul 2023
6.5. Dezvoltarea unui sistem integrat de colectare selectivă a deșeurilor și derularea de campanii de reciclare și decontaminare a zonelor afectate de poluare până în anul
2023
*Conform Documentului Cadru de Implementare – varianta consolidată, mai, 2017, în portofoliul de proiecte a fost inclusă și lista de proiecte ce rezultă din PMUD (acestea
fiind marcate diferit)., ce tratează inclusiv provocările de mediu și climatice.
M
St ra t egi a I nt eg ra t ă d e D e zvo l ta r e U rb a n ă a Po l u l ui d e C r eșt e r e
C R AI OVA
385
IV.1. Contextul instituțional
În Acordul de parteneriat 2014 – 2020 este precizat faptul că abordarea
dezvoltării urbane durabile, prevăzută la articolul 7 din Regulamentul FEDR, va fi
implementată prin stabilirea unei axe prioritare în cadrul Programului Operațional
Regional 2014-2020, care să combine prioritățile de investiții relevante și
obiectivele tematice, în conformitate cu punctul (c) din primul paragraf al
articolului 96 alineatul (1) din Regulamentul UE nr. 1303/2013.
Polii de creștere sunt locurile care constituie motoarele dezvoltării într-o anumită
regiune, după cum se subliniază în raportul Băncii Mondiale privitor la polii de
creștere. Continuarea politicii privind polii de creștere, cu luarea în considerare a
lecțiilor învățate din perioada de programare anterioară, inclusiv cu privire la
existența unor mecanisme de coordonare și implementare adecvate, este
recomandată de experții Băncii Mondiale în raportul referitor la politica polilor de
creștere.
Sprijinirea dezvoltării urbane durabile prevăzută la art. 7 din Reg. FEDR va fi pusă
în aplicare prin intermediul axei prioritare 4 care combină prioritățile de investiții
aferente OT 4, 6, 9, 10:
• OT 4 – economie cu emisii reduse de CO2
• OT 6 – conservarea și protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a
resurselor
• OT 9 - promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a discriminării
• OT 10 - investiții în educație, formare și formare profesională pentru
competențe și învățare pe tot parcursul vieții.
AUTORITATEA URBANĂ
Atribuții delegate
Prin POR 2014 – 2020 Axa 12. Asistență tehnică este prevăzut faptul că se va finanța
sprijinirea activităților structurii coordonatorilor de poli urbani in vederea
furnizării de sprijin autorităților urbane (ex. sprijin dedicat pentru furnizarea de
linii directoare, ghiduri și bune practici de dezvoltare urbană durabilă integrată,
etc), în vederea implementării eficiente a programului.
Numărul minim de membri ai Autorității urbane poate fi de trei membri, iar aceştia
pot fi reprezentaţi de funcţionari publici sau personal contractual (dar nu şi de
aleşi locali). Numărul maxim se va stabili la nivel local de către municipiile
reședință de județ, recomandabil în funcție de mărimea municipiului reședință de
județ, valoarea alocării financiare aferente Axei prioritare 4 etc. Coordonatorul
Autorităţii Urbane va fi nominalizat dintre membrii desemnaţi ai acesteia, va
participa la procesul de selectare a fişelor de proiecte la fel ca ceilalţi membri,
dar va avea şi unele atribuţii suplimentare, conform procedurii de lucru. După caz,
prin dispoziţie a primarului, se poate organiza un secretariat al Autorității Urbane,
cu rol administrativ.
Conform prevederilor art. 1 lit.j) din Legea nr.215/2001, zona metropolitană este
asociația de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între
municipiile de rangul I si unitățile administrativ-teritoriale aflate în zona imediată.
Aceste asociații se constituie în scopul realizării în comun a unor proiecte de
dezvoltare de interes zonal sau regional, ori al furnizării în comun a unor servicii
publice.
Există mai multe sub-etape care trebuie parcurse de către autoritățile publice
locale pentru a identifica lista de proiecte prioritare care vor fi propuse pentru
finanțare.
Ȋntrucât Autoritatea Urbană va selecta cele mai importante idei de proiecte din
punct de vedere al obiectivelor specifice urmărite şi al indicatorilor priorităţilor
de investiţii ai Axei prioritare 4 a POR, se creează condițiile pentru limitarea
situațiilor de respinge la finanțare în cea de-a doua etapă a procesului de selectare
a Cererilor de finanțare, mai ales în ceea ce privește contribuția proiectelor la
atingerea obiectivelor specifice.
Astfel, criteriile de stabilire a ideilor de proiecte pentru care se vor depune fişe
sunt: solicitantul eligibil (municipiul reşedinţă de judeţ/parteneriate eligibile cu
acesta), perioada de timp pentru implementare (2023) și sursele de finanțare
(Obiectivele specifice ale Axei prioritare 4 a POR).
Doar fişele de proiecte care sunt conforme vor fi luate în considerare în sub-etapa
următoare, de selectare și prioritizare.
Având în vedere prevederile art. 125 din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, alin.
3, lit. (a), punctul (ii) procedurile şi criteriile de selectare utilizate de către
Autoritatea Urbană trebuie să fie nediscriminatorii şi transparente.
În situaţia în care sunt anexate liste de proiecte finanţabile din alte fonduri ESI,
AMPOR poate transmite acele liste către AM-urile care gestionează programele
respective.
Proiectele din lista de rezervă pot fi trecute în lista de proiecte prioritare, doar în
situaţii justificate, de exemplu, în caz că se constată că proiecte din lista de
proiecte prioritare nu sunt eligibile, aspect constatat în faza de pregătire sau după
depunerea în MySMIS sau în situaţia în care se dovedeşte că valoarea cumulată
nerambursabilă a ideilor de proiect considerate inițial prioritare este mai mare
decât valoarea cumulată nerambursabilă a Cererilor de finanţare aferente.
Cele mai importante riscuri care pot apărea în implementarea SIDU sunt cele ce
țin de aspectele tehnice ale proiectului, concretizate prin diferite întârzieri în
derularea achizițiilor, în execuția lucrărilor sau nerespectarea graficului de
lucrări; riscurile financiare, care țin de dificultatea asigurării cash-flow-ului,
depășirea bugetului prevăzut pe fiecare activitate etc.; riscurile administrative,
putând apărea dificultăți la nivelul echipei de proiect etc.
- dificultatea
poziționate pe graficul Gant luând în considerare
asigurării cash-flow-
derularea activităților, condiționările de raportare,
ului;
periodicitatea cererilor de rambursare și
- depășirea bugetului
perioadele de procesare/termene de plată;
prevăzut pe fiecare
- se vor stabili termene flexibile pentru efectuarea
activitate;
plăților către furnizori prin menționarea acestora
în procedurile de achiziții și contractele încheiate.
- planul de achiziții va fi întocmit luând în
considerare termene rezonabile pentru derularea
procedurilor, inclusiv reluarea lor sau oferirea de
TEHNIC răspunsuri în caz de contestare;
- structura de management va implementa o
- întârzieri în strategie de comunicare și monitorizare prin care
derularea achizițiilor; va superviza contractele cu prestatorii.
semnificativ
mediu
proiect; întâlniri de lucru pentru clarificarea potențialelor
- planificarea dificultăți apărute în derularea sarcinilor;
defectuoasă a - se vor crea proceduri și metodologii comune de
activităților din cadrul monitorizare pentru a asigura unitatea raportării;
proiectului; - pentru a preîntâmpina orice întârziere,
managerul va monitoriza constant activitățile și va
acționa prin replanificări.
RESURSE UMANE
- se va realiza o inventariere a resurselor umane
existente și se va decide asupra tipului de măsuri
mediu
- lipsa resurselor
ce trebuie luate pentru creșterea capacității
umane suficiente
proprii de management (personal contractual,
pentru implementarea
cursuri de instruire etc.).
proiectelor;
SIDU s-a realizat printr-un amplu proces participativ la nivel metropolitan, fiind
antrenate și aducându-și aportul instituții, autorităţi publice şi ONG-uri implicate
în procesul dezvoltării metropolitane şi atragerii de fonduri europene.
Surse imagini:
COPERTĂ: http://www.360view.ro/tur/sala-polivalenta-din-craiova-vedere-
aeriana-157 (Autor: Boldir Victor Catalin)
I. Contextul urban și identificarea principalelor probleme și provocări la nivel local
http://www.360view.ro/tur/sala-polivalenta-din-craiova-vedere-aeriana-
157 (Autor: Boldir Victor Catalin)
I.1. PREZENTARE GENERALĂ
http://www.360view.ro/tur/sala-polivalenta-din-craiova-vedere-aeriana-
157 (Autor: Boldir Victor Catalin)
I.2. DOMENIUL ECONOMIC
craiovaforum.ro: http://www.craiovaforum.ro/stiri/altele/ministrul-
economiei-numai-2-din-masinile-produse-de-ford-craiova-ajung-pe-piata-
locala.html
I.3. DOMENIUL SOCIAL
facebook.com/centrulvechicraiovaoficial/photos
I.4. MEDIU
facebook.com/centrulvechicraiovaoficial/photos
I.5. AUDIT ADMINISTRATIV
I.6. ZONA FUNCȚIONALĂ URBANĂ CRAIOVA ÎN CONTEXTUL POLILOR DE CREȘTERE
NAȚIONALI
I.7. STRATEGII ȘI POLITICI SECTORIALE RELEVANTE
Primăria Municipiului Craiova: http://www.primariacraiova.ro/
I.8. NEVOI, PROBLEME ȘI SOLUȚII
http://futureaccess.ru/netcat_files/userfiles/600.jpg
I.9. DIAGNOSTIC ȘI ANALIZĂ SWOT
facebook.com/centrulvechicraiovaoficial/photos
II. Viziunea de dezvoltare și obiectivele SIDU
facebook.com/centrulvechicraiovaoficial/photos
III. Calendar de activități pentru implementarea SIDU
http://www.azsemaus.org/wp-content/uploads/2014/12/eventos.jpg
IV. Implementarea, monitorizarea și evaluarea SIDU
https://wallpaperscraft.com/image/gear_art_mechanism_68409_3840x2
160.jpg
Anexa 1 – Lista monumentelor istorice de la nivelul Zonei Funcționale a Polului
de Creștere Urbană Craiova
facebook.com/centrulvechicraiovaoficial/photos
Lista monumentelor istorice de la nivelul Zonei Funcționale a Polului de Creștere Urbană Craiova
Nr.
Cod LMI Denumire Localitate Datare
crt
Situl arheologic de la Almăj, punct
DJ-I-s-B-07868 2. sat ALMĂJ; comuna ALMĂJ
"Şcoala Generală"
sec. II p. Chr., Epoca
DJ-I-m-B-07868.01 3.
Așezare sat ALMĂJ; comuna ALMĂJ
romană
DJ-I-m-B-07868.02 Așezare
4. sat ALMĂJ; comuna ALMĂJ Neolitic
DJ-II-m-A-08173 5.
Biserica "Sf. Voievozi” sat ALMĂJ; comuna ALMĂJ 1787 - 1789
DJ-II-m-A-08174 6. Poenaru
Cula sat ALMĂJ; comuna ALMĂJ 1764, modif. 1896
DJ-II-m-B-08376 7.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat ŞITOAIA; comuna ALMĂJ 1819
DJ-IV-m-B-08475 8.
Cruce de piatră sat ŞITOAIA; comuna ALMĂJ 1833
sat BRĂDEŞTII BĂTRÂNI; comuna
DJ-I-s-B-07877 9.
Cetate sec. II - IV p. Chr.
BRĂDEŞTI
sat RĂCARII DE JOS; comuna
DJ-I-s-B-07911 10.
Aşezarea romană de la Răcarii de Jos sec. II p. Chr.
BRĂDEŞTI
sat RĂCARII DE JOS; comuna
DJ-I-s-B-07912 11.
Castrul de la Răcarii de Jos sec. II p. Chr.
BRĂDEŞTI
DJ-II-m-B-08207 12.
Biserica "Sf. Ioan Botezătorul” sat BRĂDEŞTI; comuna BRĂDEŞTI 1825
sat BRĂDEŞTII BĂTRÂNI; comuna 1751, pe locul uneia
DJ-II-m-B-08208 13.
Biserica "Sf. Arhanghel Mihail”
BRĂDEŞTI de lemn din 1651
1770 - 1780, cu
DJ-II-m-B-08378 14.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului” sat TATOMIREŞTI; comuna BRĂDEŞTI
adăugiri ulterioare
DJ-II-m-B-08209 15.
Biserica "Sf. Nicolae” sat BREASTA; comuna BREASTA 1782 - 1784
sec. III - I a. Chr.,
DJ-I-s-B-07879 16.
Aşezare sat BUCOVĂŢ; comuna BUCOVĂŢ
Latène
DJ-I-s-A-07878 Cetatea dacică Pelendava
17. sat CÂRLIGEI; comuna BUCOVĂŢ Latène
DJ-II-m-B-08210 18.
Biserica "Sf. Nicolae” sat BUCOVĂŢ; comuna BUCOVĂŢ 1842
Sursă: Studiu de mediu – Studiu de fundamentare pentru PATZ, Zona Metropolitană Craiova
• În prima etapă a consultărilor publice, au fost invitați o serie de actori locali relevanți,
aceștia fiind grupați în 4 ateliere/grupuri de lucru tematice, după cum urmează: