Aspecte Metodologice Privind Studiul Elementelor de Construcție A Comunicării În Cadrul Orelor de Limbă Și Literatura Română

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 5

IP Gimnaziul nr.

2
Or. Drochia

Moderator: Zaporojan Ala,


învățătoare grad didactic doi

27 decembrie,2019
Scopul seminarului:
Ridicarea nivelului de cunoştinţe ale învățătorilor în
vederea predării elementelor de construcție a comunicării
în cadrul orelor de Limba și literatura română.

Obiectivele seminarului:
 Definirea conceptului de „comunicare” din perspectiva
abordărilor metodice actuale;
 —Formarea abilităților de selectare și proiectare a
strategiilor pentru dezvoltarea capacităţii de comunicare
a elevilor care să îndeplinească criteriile unui proces
didactic calitativ;
 —Schimb de experiență.

Strategii didactice:

Braistorming, tehnica ASOCIERI LIBERE, tehnica 3/2/1,


lucrul în grup, atelier de discuție, „topul” metodelor.

Bibliografie:
1. CURRICULUM NAȚIONAL. Învățământ primar, 2018
2. Ghidul de implimentare a Curricumului pentru învățământul
primar, 2018
3. Mariana NOREL METODICA PREDĂRII LIMBII ŞI
LITERATURII ROMÂNE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PRIMAR,2010
4. Vasile Molan – Didactica disciplinei ,,Limba şi literatura
românǎ” în învǎţǎmântul primar, 2010

Prezentare GOOGLE DISC:https://docs.google.com/presentation/d/1ej_SuSL-hAEf9-


GgIpGDry3UgzDwEfXMv3UZ7vFzJfs/edit#slide=id.p
Desfășurarea seminarului
Evocare
 Comentați mottoul:,,Cunoştinţele de limbǎ se însuşesc pentru ca elevii
sǎ le foloseascǎ în procesul comunicǎrii, nu pentru a-şi însuşi denumiri
şi definiţii.”
Vasile Molan

 Definiți noțiunea de „comunicare” :


Tehnica ASOCIERI LIBERE ( se notează pe fișe asocieri în legătură cu
termenul „comunicare”, apoi se analizează și se solicită comentarii și
descifrări ale asocierilor)

 Comunicarea, este definită – de către majoritatea specialiştilor - ca un


proces prin care un emiţător transmite o informaţie receptorului prin
intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra receptorului
anumite efecte.

 Limba română reprezintă principalul mijloc de comunicare şi de


informare, iar ca obiect de studiu ocupă locul principal în ansamblul
general de pregătire al elevilor. Astfel, limba română îşi aduce contribuţia
la dezvoltarea gândirii critice şi la modelarea sentimentelor, asigurând
şcolarilor suportul evoluţiei intelectuale, precum şi posibilitatea integrării
în viaţa socială.

 Competenţe de comunicare în limba română


Studierea limbii române asigură formarea competenţelor de comunicare
necesare în toate domeniile de cunoaştere şi de activitate.Competenţa de
comunicare vizează abilitatea de a aplica şi a folosi reguli gramaticale, de a
formula expresii corecte din punct de vedere gramatical şi de a le utiliza corect
în contexte corespunzătoare.

 Competenţele specifice disciplinei integrate:


1. Receptarea mesajului oral în situații de comunicare, manifestând
atitudine pozitivă, atenție și concentrare.
2. Producerea mesajului oral, demonstrând abordare eficientă în diferite
contexte de comunicare.
3. Receptarea textelor literare şi nonliterare prin tehnici de lectură
adecvate, dând dovadă de citire corectă, conştientă, cursivă și expresivă.
4. Producerea de mesaje scrise în situații de comunicare, demonstrând
tendințe de autocontrol și atitudine creativă.
5. Aplicarea elementelor de construcție a comunicării în mesajele emise,
manifestând tendințe de conduită autonomă.
6. Gestionarea experiențelor lectorale în contexte educaționale, sociale,
culturale, dând dovadă de interes și preferințe pentru lectură.
Realizarea sensului
 Banca de informație: Învăţarea limbii române în ciclul primar
urmăreşte realizarea unui complex de obiective: dezvoltarea
limbajului oral şi scris al elevilor; cunoaşterea şi folosirea corectă a
limbii prin studierea unora dintre instrumentele esenţiale ale
activităţii intelectuale( cititul, exprimarea corectă, scrisul); formarea
şi dezvoltarea deprinderilor de exprimare în mod corect, logic,
coerent şi concis a observaţiilor, gândurilor, ideilor, sentimentelor;
conştientizarea treptată a îndatoririi de perfecţionare continuă a
procesului comunicării şi cultivării vorbirii, scrierii şi citirii corecte,
clare, expresive.
 Lucrul în grup: Stabiliți un „top” al metodelor folosite pentru
dezvoltarea capacităţii de comunicare a elevilor. Motivați selecţia făcută
pentru primele două locuri.

 Atelier de discuție: Ce abilități de comunicare se dezvoltă prin metoda


Lectura imaginii?

· Poate formula enunţuri simple şi dezvoltate pe baza unui set de imagini.

· Poate asculta activ şi, ulterior, redă cu uşurinţă informaţii preluate de la interlocutor.

· Poate povesti întâmplări pe baza unui set de imagini.

· Poate descrie situaţii sau întâmplări pe baza unui suport vizual.


· Poate participa cu uşurinţă la un dialog ghidat.

 Algoritmul lecturii după imagini:


• Primele reacţii, primele impresii. Ce observi în imagine? Pe cine/Ce?
• Situarea în spaţiu. Cum crezi, unde poate avea loc acțiunea din imagine?
În ce loc? În ce țară? În ce oraș/sat?
• Situarea în timp (cronologic, meteorologic). În ce anotimp? După ce ți-ai
dat seama? Ce schimbări în natură, ce fenomene ale naturii observi în
imagine? Ce fenomene ale naturii recunoști în imagine?
• Identificarea unui personaj din imagine. Cum crezi că îl cheamă pe
personaj? Cum ai vrea să-l cheme? De ce anume așa? Cum crezi, câţi ani
are personajul? Din ce țară este? Dacă e adult, ce profesie crezi că are?
Descrie aspectul fizic, vestimentația. Ce evenimente importante crezi că
au loc în viața personajului? Ce obiecte, de care este tare atașat, are
personajul? Cum crezi, care este deviza vieții personajului? Numește o
calitate și un defect ale personajului. Ce crezi că îl deosebește de alte
personaje?
• Motivele prezenţei acestui personaj în acel loc. Ce personaje mai observi
în imagine? Cum crezi, ce relații există între personajele din imagine?
• În afara câmpului vizual. Ce se află la dreapta imaginii şi nu se vede? Ce
se află la stânga? În spate? Deasupra? Dedesubt?
• Senzaţii. Ce se aude? (muzică, zgomote, sunete, conversaţii etc.) Ce se
simte? Ce se respiră? (parfumuri, mirosuri, esenţe, emanaţii etc.)
• Conţinuturi. Ce poate avea personajul în buzunare, în casă, în dulap?
• Imaginarea textelor care nu se văd dar care sunt susceptibile de a fi
prezente ici-colo. Scrie în baza acestei imagini un bilețel părinților; o
scrisoare bunicilor; un anunț.
• În afara timpului. Ce crezi că s-a întâmplat în același loc în urmă cu un
minut/ o oră/un an/10 ani? Ce se va întâmpla în exact același loc într-un
minut/o oră etc.?
• Motivaţia fotografului. Cum crezi, cine a realizat această imagine? De
ce? Ce a dorit fotograful să arate sau să dovedească prin această
fotografie? Cum crezi, ce atitudine are fotograful față de
personajele/locurile din imagine? Întitulează imaginea. Prin ce
impresionează imaginea dată?
• Intertextualitate. Ce învățătură desprinzi din imagine? Ce momente ale
textului sunt ilustrate în imagine? Ce texte literare ai citit la tema
imaginii?
• Culori predominante. Ce culori vezi în imagine?

 Aplicaţie:
 Alegeți o imagine reprezentând întâmplări pe care le-ai putea
valorifica în activităţi didactice , folosind metoda lecturii după
imagini. Formulați posibile întrebări pe care le-ați putea utiliza în
timpul activităţii.

 Identifică şi descrie trei jocuri pe care le-ai putea folosi cu succes în orele
de Limba şi literatura română.

Reflecția
 TEHNICA 3/2/1:
3 idei/informaţii care îmi sunt utile

2 noţiuni care încă nu îmi sunt clare


1 sugestie/propunere pentu moderatorul seminarului

S-ar putea să vă placă și