CUPRINS

MUIJUMIRI o PATRU: O PLANETA PERICUTOASA

INTRODUCERE Z 13 Buuuum! zez

14 FoculdinadAncuri zor
UNU: PIERDUTI lN CoSMoS 15 Fmmusele periculoasd zar
1 Cum se construieEte un univers 15

2 Bine ali venit in sistemul solar zz iusAgt

CINCI: VIATA

3 Universul reverendului Evans +r 16 Planetasinguraticd sol

L7 SpreTloposferd srs
DOI: DIMENSIUNILE PAMANTUTUI 18 Conductadelegdturd sas
4 Mdsura lucrurilor or 19 inceputurilevielii aor
5 SfarmS-piatrd ss 20 Ce mic6-i lumea! ezg
6 $tiinla dupi dinli qi gheare roa 2L Viala merge mai deParte aoa
7 Despre elemente tzs 22 R5mas-bun tuturor acestora 419
23 Bog5liaexistenlei anr
TREI: ZORII UNEI NOl ERE 24 Celulele +oz
8 Universul lui Einstein r+s 25 Noliunea singulard a lui Darwin
9 Atotputernicul atom 167 26 Din ce-i fbcutd iala noz
10 O lume cu picioare de Plumb rsr
11 Quarc pentru Muster Mark rss $ASE: CALEA CATRE Nol
12 Pdmdntul se misci ztz 27 E wemea ghelurilor szr
28 Misteriosul biped sar
29 Maimula neliniqtitS sos
30 Larevedere s85

N0TE sgo
BIBLI0GRAFIE oos
ILUSTRA|II orz
INDIGE orz
 cuM sE C0NSTRUIE$TE
UN UNIVERS
lndilerent cit de tare ali incerca, nu veti fi niciodati capahili si rntelegeti cit de mititel
este un prgton, cit de pulin spatiu revendici, Pentru ci
pur 9i simplu este mult prea mic'

Un proton este o particica infinitezimala a unui atom, care, la rAndul sdu este, evi-
dent, o chestie inconsistentd. Protonii sunt atAt de minusculi, incdt o urmd infimd de
cerneale, plecum aceea l5.satd de punctul de pe aeest i, poate conline un numdr de ordi-
nul a 500 000 000 000 de protoni, sau altfel spus. un numar mai mare decat numdrul de
secunde din care este alcdtuita o jumdtate de milion de ani' Aqadar, putem spune cd
protonii sunt cel pulin microscopici pAnd la exagerare
Acum, dac6 putefi (qi errident cd nu pute!i), imaginalivd cum ar fi sd micgorafi unul
dintre acei protoni pAnd ia a miliarda parte din djmensiunile sale normale, reducAndu-l
la un spafiu atflt de mic, incat un proton sd pard enorrn prin comparalie. Acum, i:r acel
spa{iu mic-mititel, ingramdditi cam treizeci de grame de materie. Excelent. Acum sun-
teli gata sd treceli la crearea unui univers'
Presupun, firegte, ci dorili si construili un univers inflalionar. Daci dorili ins5. si
construili un univers standard, de modd Yeche, cu Big Bang, atunci aveli nevoie de ma-
teriale suplimentare. De fapt, va trebui sa adunafi tot ce existd pAna la ultimul firicel
-
de praf gi particuld de materie de aici qipind la marginile crealiei qi sd le ingrdm[-
-
dili intr-un punct atAt de infrnitezimal compact, incdt sd nu aibe niciun fel de dimen-
siuni. Acesta este un punct de singularitate.
in ambele cazlri,pregdtili-vd pentru un Big Bang adev6rat. Evident, ar fi in{elept sd
Paginib anteiloare: Calea Laetee,
v[ retrageli intr-un loc sigur din care sd urmirili spectacolul. Din nefericire, nu aveli
galaxia care ne gSzduie$te,
seamSne cu un cimin intim Si unde, deoarece, dincolo de punctul de singularitate, nu existd un alL undeua, CAnd uni-
c0ntortabil, in viziunea unui artist,
dar atinge, cu diametrul s;u de
versul intrd in expansiune, nu se va extinde pentru a umple un enorm spaliu gol. Singu-
I00 000 de ani lumin;, r-ul spaliu care existd este cel pe care il creeaza el pe mdsurd ce avanseazd.
dimensiuni pe care noui ne este
greu sr sa nr Ie rmagrnam. uea mar E firesc, dar complet greqit sd wzualizezisingularitatea ca pe un fel de punct reliefat,
rapidi naveti spaliali pe care afl
atArnAnd intr-un nemdrgrnit vid intunecat. Nu existd niciun spaliu, niciun lntuneric.
reu$it si o construim p6nd acum
ar avea nevoie de 25 0OO de ani Punctul de singularitate nu are nimic imprejurul lui. Nu existd spaliu pe care s5-1 ocupe
pentru a ajunge par-ri la cea mai
qi nici loc in care si existe. Nici micar nu ne putem intreba de cAtE vreme sti acolo *
apropiati stea (atlati la mai.putin
de un.milimetru de noi la scara dacd a !6qnit de curAnd, ca o idee str[lucit5, sau dacd a fost acolo dintotdeauna, as,tep-
din ilustralie) 9i cu mult mai multi
arti de6at a acumulat specia
tAnd ticutmomentul potrivit. Tlmpul nu existS, Nu are un trecut din care si se Ii ndscut.
umani in intreaga sa existenli
$i astfel, din nimic. incepe universul nostru.
pentru a:si croi drum citre centrul
galaxiei. 0amenii de gtiinli nu Dintr-un unic impuls orbitor, un moment de glorie mult prea rapid qi expansiv ca sd
cunosc cu preciiie numirul poatd fi cuprins in vreun cuvant, singuiaritatea capatb dimensiuni edenice, devine spa-
stelelor din galaxie. Ar puteari o
suta sau paftu sute de miliarde. tiu de neconceput. Prima secunda de viala (o secunda cdreia numeroqi cercetdtori ai
g) cosmosului ii vor dedica intregi cariere in incercarea de a o separa in caqete c6t mai

a mici) dI nagtere gravitaliei qi tuturor celorlalte forle care guverneazd fizica. in mai pu-
m
lin de un minut, universul se intinde pe mii de miliarde de kilometri qi creqte amefitor.
t) De acum, s-a fdcut foarte cald, sunt vreo zece miliarde de grade, suficiente pentru a de-
z clanqa reacliile nucleare care creeazd. elementele mai uqoare in principal, hidrogen qi
-
heliu, cu un praf (cam un atom la o sutd de milioane) de litiu. in trei minute, s-a produs
3 cam noudzeci qi opt la sutd din toatd materia care existd. sau va exista vreodatfl. Avem
un univers. Un loc in care abundd posibilitdlile cele mai nebdnuite si mai recompensan-
te, gi in plus, este chiar foarte frumos. $i a apirut cam in tot atAta timp cAt ili ia sd faci
un sendviq.
Momentul in care s-au petrecut toate acestea dd naqtere la anumite controverse.
Cosmologii se contrazic de multd vreme dacd momentul crealiei s-a petrecut acum zece
miliarde de ani, acum de doud ori mai mult, sau pe undeva pe la mijloc. pdrerile par sd
se indrepte spre un consens in jurul cifrei de
13,7 miliarde de ani, dar aceste lucruri
sunt prin definilie greu de mdsurat, aqa cum vom vedea qi noi ceva mai incolo. Tot ce pu-
tem spune cu certitudine este c5, intr-o perioadd nedeterminatl din trecutul foarte
indepdrtat, din motive necunoscute, s-a ivit momentul pe care qtiinla il cunoaqte drept
/ = 0. Porniserd.m la drum.
Fireqte cd sunt o mullime de lucruri pe care nu ]e cunoagtem, iar o bund parte din
ceea ce credem cd qtim acum nu am qtiut sau nu am crezut cd nu qtim o lungd perioadd
de timp. Chiar qi noliunea de Big Bang este destul de recentd. Ideea a inceput sd fie ve-
hiculatd prin anii 1920, cand Georges Lemaitre, un preot-inv5fat belgian, a propus-0, ti-
mid, pentru prima dat6, dar nu a devenit o noliune activd in cosmologie decAt pe Ia mij-
locul anilor 1960, c6nd doi tineri radioastronomi au ficut o extraordinard descoperire
inadvertentd.
Cei doi se numeau Arno Penzias qi Robert Wilson. tn 196b, incercau
sd foloseascd o
antend enormd de telecomunicalii din cadrul Laboratoarelor Bell din
Holmdel, New
Jersey, dar ii deranja un zgomot de fundal persistent un sAsAit constant qi consistent
-
din cauza cdruia orice experiment devenea imposibil. Era un zgomot persistent
qi difuz.
venea din toate punctele cerului, zi qi noapte, pe orice vreme. Timp de
un an, tinerii as_
tronomi au fdcut tot ce le-a trecut prin minte ca sd localizeze gi sd elimine
zgomotul. Au
testat fiecare sistem electric, au reasamblat instrumentele, au verificat
circuitele, au
scuturat qi tras de toate firele, au curdlat prizele. S-au cdldrat in antend gi
au infdqurat
in bandd izolantdfiecare imbinare si fiecare nit. Au urcat iar in antend
cu mdturi qi pe-
rii de frecat gi au curdlat atent ceea ce, intr-o lucrare de mai tdrzia,au numit
un,,mate_
rial alb dielectric", sau ceea ce noi numim mai popular gdina! de pasdre.
Nimic din tot
ce au incercat nu a dat rezultate.
Fdrd ca ei sd gtie, la numai cincizeci de kilometri distanfd, la Universitatea prince-
ton, o echipd de oameni de qtiinld condusd de Robert Dicke se strdduia
sd descopere
exact lucrul de care ei incercau cu atAta sArguinld sd scape. Cercetdtorii de la Prince- f:
ton dezvoltau o idee care fusese sugeratd in anii 1940 de astrofizicianul de origine rusd 7
George Gamow: anume c5, dacd cercetezisuficient de profund spafiul, ar trebui sd des- {a
Eri
coperi o radialie de fond cosmicd rdmasd dupd Big Bang. Gamow a calculat c6, dupd ce
o
va fi parcurs imensitatea cosmosului, radialia ar trebui sd ajungd pe PdmAnt sub for-
md de microunde. intr-o lucrare mai recentS, el sugerase chiar un instrument care ar z
&
fi putut descoperi acest lucru: antena Bell de la Holmdel. Din nefericire, nici Penzias €
sau Wilson qi nici weunul din membrii echipei de la Princeton nu citiseri lucrarea lui
Gamow. lli
Zgomotul pe care il auzeau Penzias qi Wilson era, vd imaginafi, zgomotul pe care il {,
ri
postulase Gamow. Ei descoperiserd marginea universului, sau cel pulin partea sa vizi-
bil6, la noudzeci de miliarde de mii de miliarde de mile distan!6. Ei,,vedeau" primii fo-
Z.
toni cea mai strdveche lumind din univers chiar dacd timpul qi distanla ii trans-
- -,
formaserd in microunde, aqa cum prezisese Gamow. ln cartea sa, The Inflationary lJni- z
uerse ((Jniuersul infla{ionar), Alan Guth ne oferi o analogie care ne ajutd sd incadrdm
Eli
aceste descoperiri intr-o perspectiv[ de ansamblu. Daci v-a!i imagina ch cercetarea
!d
adAncimilor universului este ca gi cum v-a!i uita in jos de la etajul o sutd al lui Empire a
State Building (unde etajul o sut[ reprezintd momentul prezent, iar nivelul strdzii re-
prezintd momentul Big Bangului) in momentul descoperirii lui Wilson Ei Penzias, cele
mai indepdrtate galaxii pe care le descoperise weodatd cineva se aflau cam pe la etajul

Astrolizicienii americani Arno

Penzias gi Robert wilson la antena
de comunicatii din Nerv Jersey,
unde au descoperit- mai multdin
intamplare - radialia de fond
cosmici, cea mai sttlveche relicvl
de la na$terea universului.
Descoperirea le-a adus Premiul
I'lobel pentru fizice in 1 978.
 .,,:i::i:lllllii:i:.,
.rliil.ii:il'irltri:rif
ir.ilisri
 ffi
quasarii aflau cam pe la etajul doudzeci' i1
qaizeci, iar cele mai indepdrtate lucruri - se
-
Descoperirile lui Penzias Ei Wilson au impins cunoaqterea noastrd despre universul vi-
zibil pAnd la doi centimetri deasupra parterului. *H
Tot fird sd qtie cale era ca;tlza zgomotului, Wilson qi Penzias i-au telefonat lui Dicke
{:
la Princeton qi i-au descris problema 1or, in speranla cd le-ar putea sugera o solufie'
Dicke qi-a dat seama imediat ce descoperiserd cei doi tineri'
z
a
BSieli, adineauri am aflat c6 ne-au luat-o allii inainte, Ie-a spus el colegilor sdi Fi
-
dupd ce a inchis telefonul.
La pulin timp dup6 aceea, Astrophysical Journal a publicat douS articole: unul
sem- H
Jfi
nat de Penzias ;i Wilson, care descriau experienla lor cu sAsAitul, iar celfilalt de echipa Ft
Iui Dicke, in care aceqtia explicau natura zgomotului. Chiar dacd Penzias qi Wilson nu
trl

c[utaserd radialia de fond remanent[, nu qtiau ce era in momentul in care au descope-

u
rit-o qi nici nu descriseserd ori nu interpretaserd natura sa in nicio lucrare, in 1978 au
primit Premiul Nobel pentru Fizic|.. Cercet[torii de la Princeton au primit doar dovezi z
de compasiune. Dupd cum povesteqte Dennis Overbye in Lonely Hearts of the Cosmos
l{
(Inin'tite singuratice ale cosmosului), rttci Penzias qi nici Wilson nu au inleles deplina
semnifrcalie a descoperirii lor pan[ nu au citit despre eainNew Yorh Times.
cu turbulenlele provocate de
$i, fiindcd tot a venit vorba, cu tolii am alrrt de-a face
ratlialia de fond cosmic[. Ldsali televizorul pe orice canal pe cale nu se receplioneazd
nimic qi circa unu la sutd dintre parazilii siltdreli pe care ii receplionali se explicd
prin lmF
\ tte sa aANG tk
aceastd remanenld straveche a Big Bangului. Data viitoare cand v5 plangeli c6
nu se
I -9"*:'d F
c6 aveli Eansa sd asistali la naqterea universului.
vede nimic, amintilivi
Universul inainte de Big Bang
(mirime naturalS)
-
Degi toat[ Iumea il numeqte Big Bang, multe carli imaginim
ne atenlioneaza sd nu ni-l
qi subitd la o
ca pe o explozie in sensul convenlional. Afost tle fapt o expansiune vastd
scard colosali. $i atunci, ce anume a produs-o?
O supozilie spune ci singularitatea ar putea fi relicva unui alt univers anterior, care
qi
s-a prdbuqit, qi cd universul nostru este doar o etapd in ciclul etern al expansiunii
prabugirii universurilor, la fel ca barbotorul dintr-un aparat de oxigen. Allii pun Big
Bangul pe seama a ceea ce ei numesc ,,un vid fals", sau ,,un camp scalaf" ori ,,energia Deasup ra : Dar lire$e ci univetsul
nu avea nici un fel de dimensiuni
vidului" vreo calitate sau luclu care, in oice caz, a introdus un anume grad de insta-
- inainte de Big Bang.

bilitate in nimicul existent. Pare imposibil sd poli obline ceva din nimic, dar faptul cd
Al dtwat: Ha.ta de temPeraturA a
poate'
odatd nu exista nimic, iar acum existd un univers este o dovadd imbatabil[ cd se radiatiei cosmice de fundal este o

S-ar putea ca universul nostru sd fie doar o parte din multe alte universuri mai mari,
merturie a celor dintai fotoni cleali
vreodatd, reprezentand cea mai
unele in alte dimensiuni, qi ca permanent Ei peste tot sd aibd loc Big Banguri' Sau s-ar striveche lumini din univets, cale
sunt detectabili pe Pemant sub
putea ca spaliul qi timpul sd fi avut alte forme, complet diferite, inainte de Big Bang - lorma unui zgomot de lundal slab,
forme mult prea str[ine de noi pentru a putea mecar s6 ni le imaginam qi ca Big
-, daI constant sau - mai cunoscut
noue tuturor - ca palte a puricilol
Bangul sd reprezinte un fel de fazd de tranzilie,in care universul a trecut de la o formd de pe televizol cand nu existl
pe cale noi nu o putem inlelege Ia una aproape inteligibilS. ,,Seamdnd foarte mult cu semnal.
a lntrebdrile de naturd religioas6", a declarat dr. Andrei Linde, un cosmolog de la Stan-
a ford, in 2001, pentruNerc, York Times.
u Teoria Big Bangului nu se referd atAt la momentul exploziei, cAt la ce s-a intAm-
O plat dupd aceea. Dar luali aminte, nu mult dupd aceea. printr-o mullime de calcule
z qi urmdrind atent ce se intAmpld in acceleratoarele de particule, oamenii de qtiinld
cred cd. se pot intoarce la 10-a3 secunde dupd momentul creafiei, cAnd universul era
t. incd atAt de mic, incAt ar fi fost nevoie de un microscop ca sd-l giseqti. Nu trebuie sd
cddem pe spate in fafa fieclrei cifre extraordinare care ne trece pe dinaintea ochilor,
dar poate ci este bine sd ne oprim sd intelegem cate una, din cand in c6nd, doar ca sd

& ne amintim de uluitoarea gi inimaginabila lor amploare. Astfel, 10-aa inseamnd

0,0000000000000000000000000000000000000000001, sau a zecea milioana de mii
de miliarde de mii de miliarde de mii de miliarde parte dintr-o secundd.*
Majoritatea lucrurilor pe care le qtim sau credem cd le qtim despre momentele de in-
ceput ale universului le datorim unei idei numite teoria inflalionistd, expusd pentru
prima datd in 1979 de un tAnir flrzician specialistin fizicaparticulelor, aflat pe atunci la
stanford, iar acum la MIT, pe nume Alan Guth. Avea treizeci qi doi de ani gi, dupi pro-
pria mdrturisire, nu fdcuse mare lucru pAnd atunci. Probabil c5. nu ar fi descoperit nici-
odatd marea lui teorie dacd nu ar fi asistat la o prelegere despre Big Bang
linut6 rle ni-
meni altul decdt Robert Dicke. Prelegerea l-a inspirat pe Guth sd iqi indrepte atenlia
spre cosmologie qi mai ales spre naqterea universului.
Rezultatul final a fost teoria inflalionistd care susline c5, la o fracliune de secundd
dupd momentul creafiei, universul a suferit brusc o expansiune dramatic6. S-a umflat
-
depiqindu-se pe sine insugi, la propriu, dublAndu-qi dimensiunile la fiecare 10-3a secun-
de. Este foarte posibil ca intregul episod sd nu fi durat mai mult de 1040 secunde adi
ci a milioana milioana milioana milioana milioana parte dintr-o secundd.
-
-, dar a
transformat universul din ceva ce ai putea cuprinde in palm5 in ceva de cel pulin
10 000 000 000 000 000 000 000 000 de ori mai mare. Teoria inflalionistd explicd undele
qi vArtejurile care fac posibil universul nostru. Fdrd acestea, nu ar exista aglomerdrile
de materie gi, astfel, nu ar exista stele, ci doar gaze in derivd qi o obscuritate eternd.

*Doui cuvinte despre notaliile gtiinfifrce. repreziuti aumirul de cifre la dreapta virgulei
Deoareee nur:rerele foarte mari lrrgreurreazl (deci 1F inseamnd 0,0001). Deqi principiul mi
excesiv scrierea ryi sunt aproape ilroposibil de se pare admirabil, pentrrr mine ar ff ua lucru de
citit, oamenii de qtiin{i folosesc o scriere mirare dacl cineva csre vede ,,1,4 x l$e k43a ar
abreviati cu ajutorul puterilor {sau iufelege inediat ei eete vorba deepre 1,4
multiplilor) lui zeee prin care, de exeuplu, miliarde do kilometri cubi, gi o uimire cu nimic
1O 0O0 0fi1 000 e*te scris 1010 iar 6 SO0 00O devine mai prejos dae& ar alege si scrie prima
6,5 x 106. Prilcipiul oste foarte siuplu ryi se variantf, llr locul celei de-a doua (mai ales lntr"o
bazeazi pe multiplii de 1O: 10 x 10 (sau 100) ear*e destiaati marelui publie, acolo und.e a
devine 1G;1O x 1O x 10 (sau 1 {X}O} devine 106; gi fost gfrsit exearplul)" Pomind de la premisa c6
aga mai departe, evident,la infrnit. Nuonrul mul{i cititori sunt la fel de neprieepuli Ia
seris mititel la indice reprezinti aumErul de matematic{ ca gi mine, voi folosi cu agirceaie
zerouri eare se pun dupi ntm&rul priucipal acesto prescurtdri, degi uneori sunt inevitabile,
seris mai mare. Nota$iile negativo ofer{ ia eu atflt mai mult lntr-un capitol care se aploac{
priocipiu o iragine ln ogliadd, lu care in&ieele asupro urrorlueru*i de dimeusiuni eosmiee.
 AGffie

4*&tsFq

Potrivit teoriei lui Guth, la a milioana parte dintr-a mia miliarda parte dintr-a
zecea o
mia miliarda parte dintr-a mia miliarda parte dintr-o secund5, s-a ndscut forla gravita-
!ionaI[. Dupd un alt interval Ia fel de absurd de minuscul, i s-au al5turat forla electro-
magneticd, forla nucleard slabd Ei forla nucleard tare chestiile de care se ocupd fizi-
- o
ca. O clipd mai tArziu, li s-au aldturat grdmezi de particule elementare chestiile care
-
alcdtuiesc chestiile. Pornind de la absolut nimic, acum existau deodatd roiuri de fotoni, z
a
protoni, electroni, neutroni qi multe altele intre 107e qi 108e din fiecare, conform teo- Fl
-
riei standard a Big Bangului.
Fireqte cb asemenea cantitdli sunt imposibil de cuprins cu o minte omeneascI. Este
sufrcient sd qtim c5, intr-o singurd clipd, explozivd, am fost inzestrali cu un univers vast Fl
cu un diametru de cel pulin o sutd de miliarde de ani lumind, conform teoriei, dar
- qi cu o dispunere perfect[ pentru crearea
care s-ar putea intinde oricAt pAnd la infinit
-
stelelor, galaxiilor gi a altor sisteme complexe.
Din punctul nostru de vedere, minunea constd in cAt de bine s-au aranjat lucrurile z
pentru noi. Daci universul s-ar fi format oricAt de pulin altfel
- dac[ forla gravitafio-
nal6 ar fi fost cu o fracliune mai mare sau mai mic6, dacd expansiunea s-ar fi derulat
fi creat niciodatd ele-
-, atunci poate cdpenu s-ar
ftj
doar un pic mai repede sau mai incet
mentele stabile necesare pentru a ne alcitui pe mine qi dumneavoastrd qi pdmAntul

pe care stdm. Dacd forla gravitalionald ar fi fost cu o idee mai mare, universul in- 4. \ - A .

suqi ar fi putut sd se prdbuEeascd la fel ca un cort ridicat prost, fdrd valorile '%.-%]l-! i-E
,

exacte care sd-i confere dimensiunile, densitatea gi pdrlile componente necesa-

"'
L f H"
re. Dacd ar fi fost mai micd, nimic nu s-ar fi inchegat. Universul ar fi rdmas pe .ffiffi 1
vecieunvidmonotonqirdsfirat. \ '\ ,-€
Acesta este unul din motivele pentru care unii experli considerd cd se prea
d"
h* '" e.
poate sd fi existat multe alte Big Banguri, poate chiar miliarde qi miliarde, ':iBs:'u''
imprdqtiate in atotputernica intindere a eternitdlii, qi cd noi existdm tocmai .,E{Fe*er
in acesta pentru cd eI este unul in cale noi am putut exista. Edward P. Tlyon
de la universitatea columbia spunea odat6: ,,ca rdspuns la intrebarea de ce
"
# "%.
ffi
,Jffi
s-a intAmplat aqa, vd propun o explicalie modestd, qi anume cd universul nos- "g# -r
lucruri care se intAmpld la rdstim-
.#vff
tru este pur qi simplu unul dintre acele
puri.,, La care Guth adaugS: ,,Deqi crearea unui univers este destul de impro- dffi
' p.t,,gr
babiId, Tfyon a subliniat faptul cd nimeni nu a stat sd numere incercdrile
e$uate."
Potrivit teoriei inllali0niste, in
Martin Rees, astronomul Casei Regale Britanice, considerd cd existd numeroase uni-
primele sale trei minute de
versuri, poate chiar un numdr infinit, fiecare cu atributele sale specifice qi in combinalii existenli, universul s-a Purtat Pe
sine, dubl6ndu-gi dimensiunile la
diferite, qi cd noi trdim pur gi simplu intr-unul care combind lucrurile intr-un mod care
liecare a milioana milioana
ne permite noud sd existdm. EI face o analogie cu un enorm magazin de imbrdciminte: milioana milioana milioana parte
dintr-o secundS. N0uezeci $i opt la
-Dacd existd un stoc enorm de haine, nu eqti deloc surprins sd gdseqti un costum care se sute din tot ceea ce existe a fost
ti se potriveascS. Dacd existd mai multe universuri, Ei fiecare este guvernat de un set creatin acele prime 1 80 secunde.
 STIINTA DUP A
in 1787, o persoani din New Jersey - se pare ci nu se mai gtie exact cine anume - a

descoperit un femur enorm, pe malul unui riu, Tntr-un loc numit Woodbury Creek. 0sul
nu aparlinea niciunei specii de creaturi aflate in viafi, cu atat mai pulin in New Jersey,
asta era evident. Din pulinul care se cunoagte in prezent, se consideri ci a aparlinut
unui hadrozaur, un dinozaur enorm cu cioc de ra!5. La acea vreme, nu se $tia de

existen[a dinozaurilor.
Osul a fost trimis doctorului Caspar WistaE cel mai de seamS anatomist al {drii, care
l-a prezentat in acea toamnd la o intAlnire a Societdlii Filozofice Americane din Phila-
delphia. Wistar, ins[, a dat greq total, neinlelegAnd, din nefericire, semnifrcalia osului
qi limitAndu-se la cAteva constatdri precaute si neinspirate,potrivit cdrora, in realitate,
nu ar fi fost vorba decAt despre o namil[ de om qi nimic mai mult. $i astfel, gi-a ratat
gansa de a fi descoperit dinozaurii cu o jumdtate de secol inaintea tuturor. Mai mult
chiar, osul atrezit atAt de putin interes, incAt a fost aruncat intr-o magazie qi, in cele
din urm5, a disparut complet. Si iatd cum primul os de dinozaur ghsit vreodatd a fost gi
primul pierdut.
Faptul cd osul nu a atras un interes mai puternic este mai mult decdt surprinzdtor,
deoarece el si-a facut aparilia intr-un moment in care America era traversata de valuri
de entuziasm fald de rdmdqilele animalelor mari, strdvechi. La baza acestei agitalii s-a
aflat o afirmalie ciudatd a marelui naturalist francez, contele de Buffon cel cu sferele
-
incdlzite din capitolul anterior
-, potrivit cdreia frinlele vii din Lumea Noud sunt infe-
rioare in aproape toate privintele celor din Lumea Veche. Buffon a scris in vasta si mult
apreciata sa lucrare Hisloire naturelle tlstorio naturalal ch America este un pdmdnt cu
ape stdtdtoare, unde solul este neproductiv, iar animalele nu au dimensiuni sau forta im-
presionante, constitu[ia lor fiind s]abita de ,,vaporii tox'ici" care se ridica din mlastini qi
din pddurile lipsite de soare. tntr-un astfel de mediu, chiar qi indienii bdqtinaqi sunt lip-
sili de virilitate. ,,Nu au barbd sau pdr pe corp, mdrturisea pe un ton judicios Buffon, qi
nici pasiune fata de sexul frumos." Organele lor reproducdtoare sunt,,firave qi debile".
Jurnale ale expediliei conduse de
Observaliile lui Buffon gi-au gdsit cu surprinzdtoare rapiditate suslinitori in rAndul
llleriwether Lewis gi William Clark,
trimigi de pregedintele american altor scriitori, in special al acelora care nu erau stAnjeniti in concluziile lor de vreo fami-
Thomas Jellerson in zonele
necolonizate din vestul Americii de
liarizare directd cu tara impricinatd. Un olandez pe nume Corneille de Pauw anunta in-
Nord in 1 803, in parte cu speranta tr-o lucrare de largi circulalie numita Recherches phitosopltiques sur les amdricqins
ci vor gAsi turme de mastodonli gi
(Cercetdri filozofice asupro omericonilor) cd indienii americani nu numai ch nu stAr-
alte fiinle stivechi plsc6nd
linigtite pe preriile neslargite. neau vreo admira[ie pentru performante]e lor de reproducere. dar ,,erau atAt de lipsiti
Lewis gi Clark nu au gisit nici un fel
de mastodont, dar au g5sit in de virilitate, incAt sAnii lor dadeau lapte". Acest gen de idei s-a bucurat de o neverosimi-
schimb oase de dinozatr - chiar
dacd nu $i-au dat seama ce au
la longevitate, fiind apoi repetate sau gasindu-$i diverse ecouri in textele europene,
descoperit. pAnd aproape de finele secolului al XIX-lea.
 Nu este nicio surprizd cd astfel de afirmalii calomnioase au fost intAmpinate cu in-
r.i dignare in America. Thomas Jefferson a inclus in Notes on, the State of Virginia (Note
tr despre statulVirginlo) o denunlare furibundd (qi, dacd nu inlelegem contextul, destul
z de derutantd) qi l-a determinat pe prietenul sdu din New Hampshire, generalul John
& Sullivan, sd trimitd doud.zeci de soldali in pddurile din nord pentru a gdsi un elan mas-
,{
cul pe care sd i-l prezinte lui Buffon drept dovadd a staturii qi maiestuozitdlii patrupe-
delor americane. Oamenii au avut nevoie de doud sdptdmAni ca sd descopere un subiect
*l corespunzdtor. Dupd ce a fost impuqcat, s-a descoperit cd elanul nu avea coarnele impu-
z ndtoare pe care le ceruse in mod expres Jefferson, dar, grijuliu, Sullivan a addugat un
p
(,]
trofeu de coarne de la un wipiti (cerbul de Canada) sau un cerb comun, cu sugestia sd fie
X addugate in locul coarnelor de e1an. La urma urmelor, cine avea sd iEi dea seama in
$fr
Fran!a?
a
tntre timp, la Philadephia oraqul lui Wistar naturaliqtii incepuserd sI asam-
- -,
bleze oasele unei creaturi gigantice asemdndtoare cu un elefant, cunoscute la inceput
sub numele de,,marele incognitum american", dar care a fost mai t6rziu identificat, nu
tocmai exact, drept mamut. Primul dintre aceste oase fusese descoperit intr-un loc nu-
mit Big Bone Lick, din Kentucky, dar, in curAnd, au inceput sd apard qi altele, in tot fe-
lul de locuri. Se pdrea cd America fusese cAndva pdmAntul natal al unei creaturi cu ade-
vdrat impozante una care, cu certitudine, contrazicea franluzismele rlutdcioase gi
-
nebuneqti ale lui Buffon.
ln indArjirea lor de a demonstra masivitatea qi ferocitatea incognitumului, natu-
raliqtii americani s-au l6sat, se pare, luali de val. I-au supraestimat dimensiunile,
lmaginea disecliei unui animal din multiplicAndu-le de vreo Ease ori, si l-au dotat cu gheare lnspdimAntdtoare, care pro-
Histoirc naturcllea lui Butfon, in
veneau, in realitate, de la un megalonyx, salJmegaterium, gitsit prin apropiere. Re-
care acesta gi-a publicat
controversata leorie conform marcabil este faptul cd au reuqit cumya sd se convingd singuri cd animalul avusese
cireia oamenii 9i animalele din
Lumea Noui ar fi inferioare ,,agilitatea qi ferocitatea unui tigru" qi l-au prezentat in ilustralii ndpustindu-se de
anatomic celor din Lumea veche. pe st6nci asupra prdzii, cu o gralie felin5. CAnd au fost descoperili collii, au fost in-
fipli inventiv in capul animalului. Un
restaurator a forlat dinlii in craniu cu
susul in jos, asemenea collilor unui tigru
cu din{ii sabie, ceea ce ii conferea un as-
pect suficient de agresiv incAt sI se poatd
declara satisfdcufi. Un altul a aranjat
dinlii astfel incAt sd se curbeze inapoi,
formulAnd teoria captivantd potrivit cd-
reia ar fi fost vorba de o creaturd. acvati-
cd, care Ei-ar fi folosit collii ca sd se anco-
reze de copaci atunci cAnd dormita. lnsd
cea mai pertinentd observa$ie despre in-
 A ,t'a.e li a { .

ts 8&**,*i
t, ?-'t''*s
fl ":i-dr"e'

l{ T;t,tt"'t
{,p.,.in'lae*e
'*u i'
{, t';s 6-1" "
tf i\* to{tn
L riiti:r,_.
/'r ,
tr' tt{t^,t"
TNJ

rognitum a fost aceea cd, dupd toate probabilitdlile, era o specie dispdrutd
- un fapt Scheletul primei fipturi de
dimensiunea unui elefant
te care Buffon l-a exploatat bucuros ca fiind o dovadd incontestabili a naturii sale
descoperite pe p,mant american a
iegenerate. avut nevoie de vreme indelungati
pentru a-$i g;si forma. lnilial,
Buffon a mudt ln 1788, dar controversa qi-a urmat calea. in 1795, mai multe oase naturalistii i-au supraestimat

=--au croit drum cdtre Paris, unde au fost examinate de steaua in ascesniune a paleon-
mirimea, terocitatea ti agilitatea in
incrincenarea lol de a contrazice
- -.ogiei, tAndrul qi aristocraticul Georges Cuvier. Acesta uimise deja lumea prin abilita- teoriile incriminatoare ale lui
.:l sa de a lua un morman de oase dezarticulate qi a le combina in forme inteligibile. Se
Button.

: I urle& cd poate descrie infdliqarea qi natura unui animal pornind de la un singur dinte
':t un fragment de ghear6, qi de multe ori reu$ea sI precizeze chiar specia qi genul, ca
'-:,liment. DAndu-qi seama cd in America nu-i trecuse nimdnui prin cap sd pund pe
' .r'iie o descriere coerentd
a fiarei uriase, Cuvier a decis sd facd acest lucru, devenind

':=1 descoperitorul sdu oficial. L-a numit mastodont - etimologic vorbind, s-ar tradu-
. : intr-un neaqteptat,,mamelon-dinte".
-:spirat de aceastd controvers5., Cuvier a scris in 1796 o lucrare de referintd, Nold
,:"e speciile de elefaru{i uii si fosili, in care a prezentat pentru prima datd o teorie
'....A
asupra dispariliei speciilor. El exprima convingerea potrivit cdreia, din cdnd
-.::d. PdmAntul este supus unor catastrofe globale, in urma cdrora sunt eliminate
' -:::e grupuri de fiinle. Pentru oamenii religioqi, printre care se numdra qi Cuvier
'-.:. ideea a avut consecinte neliniqtitoare, intrucAt sugera o superficialitate inex-
"dffi
ffi
=W
cum le eliminl mai tArziu? Noliunea contravenea credintei in Marele Lan! al Exis-
j tenfei, care suslinea cd lumea este atent ordnduitd qi cd fiecare vietate are un loc qi
Er un scop, cd le-a avut qi Ie va avea intotdeauna. Jefferson, cel pufin, nu putea suporta
Z gAndul cd specii intregi ar putea fi ldsate sd dispard definitiv (sau, in aceeaqi notd, sd
(<
a evolueze). De aceea, atunci cAnd i ci ar putea trage foloase qti-
s-a adus Ia cunoqtinld
)<
inlifice qi politice prin trimiterea unui grup de exploratori cdtre interiorul Americii,
frt dincolo de Mississippi, a imbriligat imediat ideea, in speranla cd temerarii aventu-
FI rieri vor gdsi turme intregi creaturi supradimensiona-
de mastodonli, sdndtoqi qi alte
z te care sd pascd pe cdmpiile mdnoase. Secretarul personal qi prietenul de incredere al
lui Jefferson, Meriwether Lewis, a fost ales naturalist-qef qi conducdtor al expediliei,
0
2 aldturi de William Clark. Persoana desemnatd sdJ ghideze in privinla a ceea ce tre-
f&t
buia sd caute, in materie de animale vii sau moarte, nu era nimeni altul decAt Caspar
a
Wistar.
in acelaqi an de fapt, chiar in aceeaEi lund in care aristocraticul qi preluitul Cu-
- -
vier propunea la Paris teoria sa asupra dispariliei speciilor, de cealaltd parte a Canalu-
Iui MAnecii, un englez mult mai pulin cunoscut avea o revelalie cu privire la valoarea
fosilelor, care, la rAndul ei, avea sd aibd profunde qi multiple implicafii. William Smith
era un tan6r supraveghetor in construclii pe Somerset Coal Canal ln seara de 5 ianua-
de 7796, stdtea la un han de poEtd din Somerset, cAnd a mAzgdlit in grabd noliunea
care, in final, avea s6-i aducd recunoaqterea. Pentru a inlelege rocile, trebuie sd existe o
form[ de corelare, pebazacdreia sE se poatd afirma cd rocile carbonifere din Devon sunt
mai tinere decAt rocile cambriene din Jara Galilor. Noutatea ideii lui Smith consta in
aceea cd eI qia dat seama cd rdspunsul il pot aduce fosilele. La fiecare schimbare inter-
venitd in straturile de rocd, anumite specii de fosile dispar, in weme ce altele continud
sd apari in mai multe straturi succesive. Urm6rind ce specii apdreau in fiecare strat, se
putea aprecia cu aproximalie clror epoci le aparlineau rocile, oriunde ar fr apdrut. Por-
nind de la cunoqtinlele sale de prospector, Smith a inceput pe datd sd traseze o hartd a
straturilor de rocfi din Marea Britanie, care avea sd fie publicat[ in 1815, dupd nume-
Aristocratul paleontolog lrancez roase tentative, qi avea sd devind un moment decotituri in geologia modern5. Povestea
este relatatd pe larg in cartea popularizatd a lui Simon Winchester, The Map That
Georges Cuvier, care 9i-a
demonstrat in Iepetate randuri
exceptionalul talent de a asambla Changed tlre World (Harta care a schimbat lumea).
corect mormane de oase
dezarticulate, a lost plimul care a
Din nefericire, dup[ alrrt aceast[ minunatd idee, Smith, in mod curios, nu a mai
ce a
impenit fosilele in increng;turi gi pdrut interesat sd inleleag[ de ce rocile sunt stratificate astfel. ,*A.m incetat sd md mai
grupuri.
frdmfint in legdturd cu originea straturilor gi m-am mullumit sd qtiu cd aqa stau lucru-
rile, nota el. Nu cred cd intrebdrile legate de scopurile qi motivele acestora cad in sarci-
na unui inspector mineralog."
Revelalia lui Smith referitoare la stratificare a aclutizat conflictul moral declanqat
de teoria dispariliei speciilor. Din capul locului, ea confirma cd Dumnezeu qtersese
fiinfe de pe fala pdmAntului nu din cAnd in cAnd, ci in mod repetat. Aceasta nu-L fd-