Cel mai probabil folosirea oțetului în alimentația omenească a început odată cu cea a

elaborării și consumului de alcool, omenirea din acele vremuri folosindu-l ca conservant. Prima
mărturie a folosirii oțetului în alimentație provine din timpul Imperiului Roman: astfel
gastronomul Marcus Gavius Apicius, care a trăit în timpul împăratului Tiberiu și care a fost
creatorul primei cărți de bucate ce se cunoaște și care se numea “De re coquinaria”, prezintă
rețete culinare în care se folosește oțetul. Este menționat în Biblie, atât în Noul cât și în Vechiul
Testament. Apare în scena crucificării. Hipocrate îl menționează ca medicament, în mixtură cu
ou.

Utilizarea în alimentaţie

Oțetul alimentar, având de regulă 5 % până la 18 % acid acetic (cu procentajul calculat de
obicei în masă) este folosit ca atare fie pentru condimentare, fie pentru conservarea ca murături a
legumelor și a altor produse alimentare.Oțetul de masă tinde să fie mai diluat (5% – 8% acid
acetic),în timp ce murăturile comercializate folosesc în general soluții mai concentrate.
Acidul acetic pur (anhidru) se numeşte acid acetic glacial datorită aspectului de gheaţă al
cristalelor formate la temperatura camerei. În soluţii diluate (3% - 6%) se numeşte oţet şi se
foloseşte în alimentaţie. Acidul acetic este miscibil cu apa şi cu
majoritatea solvenţilor organici. Este insolubil în sulfura de carbon. Acidul acetic are un
coeficient de partiţie mai mare în solvenţi polari nemiscibili care conţin apă decât în apă, din
această cauză se poate extrage din soluţii apoase în eter sau acetat de etil. La rândul său, acidul
acetic este un bun solvent utilizat frecvent la dizolvarea răşinilor şi a uleiurilor esenţiale.
 Acidul acetic joacă un rol esenţial în industria chimică organică.Este utilizat atât ca
solvent, deşi este puternic coroziv, cât şi la prepararea unui număr mare de compuşi importanţi,
printre care acetanimida, anhidrida acetică,cetena, acetat de vinil şi acid acetil salicilic,acetat de
celuloză,esteri utilizaţi în parfumerie,coloranţi.Temperaturile de topire şi fierbere sunt 16,7 grade
respectiv 118,2 grade.Se fabrică prin fermentarea acetică a soluţiilor diluate de alcool, prin
distilarea uscată a lemnului.Oţetul conţine acid acetic în concentraţie de 3–9%, un reactiv chimic
important de largă utilizare în industrie,fiind folosit pentru producerea tereftalatului de
polietilenă compus ce stă la baza obţinerii de sticle pentru băuturile răcoritoare;se foloseşte la
prepararea acetatului de celuloză,în special pentru filmul fotografic,la fabricarea de solvenţi
pentru industria de lacuri şi vopsele, pentru obţinerea acetatului de polivinil,în industria
medicamentelor, ca şi în producerea de fibre şi ţesături sintetice.În gospodărie, acidul acetic
diluat e adesea utilizat ca agent de detartrare.În industria alimentară, este utilizat sub codul E260
ca aditiv alimentar cu scopul ajustării acidităţii. Acidul acetic lichid
este un solvent protic hidrofil (polar), similar etanolului şi apei. Cu o constantă dielectrică (sau
permitivitate relativă) moderată de 6,2, el poate dizolva nu doar compuşii polari cum ar fi
sărurile anorganice şi zaharurile, dar şi compuşii nepolari ca uleiurile şi elemente ca sulful şi
iodul. Se amestecă rapid cu mulţi alţi solvenţi polari şi nepolari ca apa, cloroformul şi hexanul.
Acestă proprietate de dizolvare şi de miscibilitate a acidului acetic determină larga sa utilizare în
industria chimică. Acidul acetic este folosit în alimentaţie sub
formă de oţet şi ca materie primă în industria farmaceutică, la prepararea aspirinei (acid
acetilsalicilic). Unele săruri ale sale (acetaţii de Fe, Cr se folosesc ca mordanţi în vopsitorie
(mordanţii sunt fixatori ai culorii pe fibră).
Acidul acetic se foloseşte în sinteza diferitor substanţe pe post de catalizator şi/sau
solvent atunci când reacţiile se petrec în mediu anhidru.
 * Sticlă de 2.5 cu acid acetic într-un laborator.

Acidul acetic este un reactant chimic utilizat pentru producerea a numeroşi compuşi
chimici. Cea mai importantă întrebuinţare a acidului acetic constă în producerea monomerului de
acetat de vinil , urmată îndeaproape de obţinerea anhidridei acetice şi a esterilor. Prin
comparaţie, volumul de acid acetic folosit pentru producerea oţetului este mic.

Sub formă de oţet, soluţiile de acid acetic (de regulă, având 5 % până la 18 % acid acetic,
cu procentajul calculat de obicei în masă) sunt folosite ca atare fie pentru condimentare, fie
pentru conservarea ca murături a legumelor şi a altor produse alimentare. Oţetul de masă tinde să
fie mai diluat (5 %-8 % acid acetic), în timp ce murăturile comercializate folosesc în general
soluţii mai concentrate. Cantitatea de acid acetic consumată ca oţet la scară mondială nu este
mare, dar cronologic este de departe cea mai veche şi cea mai cunoscută întrebuinţare.
Acidul acetic glacial este un excelent solvent protic polar. Frecvent este folosit ca solvent
de recristalizare pentru purificarea compuşilor organici. Acidul acetic pur lichid se foloseşte ca
solvent în fabricarea acidului tereftalic (TPA), care este materia primă pentru politereftalatului de
etilenă (PET). Deşi reprezintă circa 5 %–10 % din cantitatea de acid acetic folosită în întreaga
lume, se preconizează că această întrebuinţare aparte se va extinde semnificativ în următorul
deceniu, pe măsură ce va creşte producţia de ambalaje fabricate din PET.
Acidul acetic este utilizat adesea ca
solvent pentru reacţii ce implică carbocationi, ca în alchilarea Friedel Crafts. De exemplu, una
din etapele de producere manufacturieră a camforului sintetic implică o rearanjare Wagner-
Meerwein a camfenei la acetat de izobornil; în acest caz acidul acetic joacă atât rolul de solvent,
cât şi de nucleofil pentru a fixa carbocationul rearanjat. Acidul acetic este solvent de elecţie în
reducerea unui grup aril nitrat până la anilină, folosind paladiu pe suport de cărbune activat.

Acidul acetic glacial se întrebuinţează în chimia analitică ca mediu de reacţie, de

exemplu pentru determinarea caracterului bazic al substanţelor slab alcaline cum sunt amidele
organice. Acidul acetic glacial este o bază mult mai slabă decât apa, astfel încât în acest mediu
amida se comportă ca o bază puternică. Ea poate fi atunci titrată în soluţia de acid acetic glacial
cu un acid foarte puternic, cum ar fi acidul percloric.
 Soluţiile diluate de acid acetic sunt folosite şi pentru aciditatea lor slabă. Exemple de
utilizare în mediul casnic:

 Este folosit ca agent de stopare (baia de stopare) din timpul developării filmelor
fotografice.
 Este inclus în produse pentru îndepărtarea tartrului de pe robinete sau chiuvete.
 Aciditatea sa este utilă şi pentru tratarea rănilor provocate de meduze prin inhibarea
celulelor urzicătoare ale acestora, preîntâmpinând în cazul unei aplicări imediate leziunile
grave sau chiar moartea.
 În tratamentul infecţiilor urechii externe, intrând în compoziţia unor preparate
medicamentoase (Vosol).
 De asemenea, acidul acetic este folosit ca spray conservant pentru furajele animalelor,
pentru a împiedica creşterea bacteriilor şi a fungilor.
 Acidul acetic glacial este folosit şi pentru îndepărtarea negilor şi a verucilor.

Din acid acetic se produc săruri organice şi anorganice, printre care:

 Acetatul de sodiu, utilizat în industria textilă şi în cea alimentară cu rol de conservant

alimentar (aditiv alimentar E262).
 Acetat de cupru (II), folosit ca pigment şi ca fungicid.
 Acetat de aluminiu şi acetat de fier (II), folosit ca mordant pentru coloranţii textili.
 Acetat de paladiu (II), cu rol de catalizator în reacţiile de cuplare.

Oţetul de mere
Oțetul de mere este unul din cele mai vechi medicamente cunoscute de umanitate,
menționat pentru prima oară din tratate de medicină egiptene, scrise în urmă cu mai bine de trei
milenii în urmă. Medicii Greciei antice îl foloseau pe scara largă, acesta regăsindu-se și în
scrierile lui Hipocrate. Este folosit și în medicina populară românească. Romanii din zonele de
deal și de munte preparau oțetul de mere în fiecare toamnă, folosindu-l apoi pe timpul ierni
contra diferitelor boli ori, pur și simplu, pentru menținerea sănătății. Nu este un panaceu.
 Principalele categorii de afecțiuni care răspund pozitiv la administrarea oțetului de mere:
reumatism și reumatism degenerativ. Pentru remedierea acestei boli se ia de trei ori pe zi câte o
lingură de oțet de mere amestecată cu o linguriță de miere. Cura durează minimum trei luni și are
efecte de dezintoxicare a organismului foarte puternice.În plus, anumite substanțe conținute de
oțetul de mere au efecte antiinflamatoare articulare și împiedică procesele de îmbătrânire și de
degenerare a cartilajelor și epiteliilor.