Capitolul 2

MOTORUL
2.1. Prezentare generală şi identificarea motorului
Autoturismele din familia DACIA, fabricate pînă în 1990, sînt echipate cu trei tipuri de motoare cu
aprindere prin scînteie (tip 102.00, tip 103.08 şi tip 810,99), diferenţiate, în general, între ele prin
cilindree, raport

Fig. 2.1.
3»
30

21

25-

Despre Motor
 de comprimare, putere şi alte elemente constructive (v.
caracteristicile tehnice, §2.2).
în fig. 2.1, 2.2 şi 2.S sînt prezentate desenele de ansamblu ale
motorului 810.99, cuprinzînd ansamblele şi subansamblele
motorului.

36 11 18 T7 37 12 13

Vedere sf/hgq

Fig. 2.2.

Fig. 2.1, Fig. 2.2 şi Fig.2.3. Motorul tip 810.99 pentru autoturismul Dacia: f — blocul cilindrilor; 2 — cămaşă
cilindru; 3 — chiulasă; 4 — garnitură chiulasăî 9 — ax piston; 10 — arborele cotit; 11 — arbore cu came; 12
— buşonul de umplere a capacului chiulasei; 17 — tijă culbutori; 18 — tachet; 19 — fus palier; 20 — fus
arborelui cotit; 25 — sorbul pompei de ulei; 26 — axul de antrenare a pompei de ulei BS — pompa de
benzină; 30 — carburator; 31 — ventilator; 32 — pompa de apăj carterul inferior; 35 — dispozitivul de
pornire a motorului

Vedere dreapta
 Fig. 2.3.

Fig. 2.1 — secţiune longitudinală; Fig. 2.2 şi Fig. 2.3 — secţiuni transversale; S— carterul inferior (baia de u l e i ) ;
6 — capacul chiulasei; 7 — piston; 8 — bielă; ulei; 13— axul culbutorilor; 14 — supapă; 15 — arc supapă; 16
— şurub de strîngere maneton; 21 — pompă de ulei; 22 — volant; 23 — curea ventilator; 24 — fulia ţi
ruptorului-distribuitor; 27 — pinion intermediar; 28 — ruptorul-distribuitor; S3 — galeria de admisie-
evacuare; 34 — joja de control a nivelului uleiului din cu ajutorul manivelei (rac); 36 — alternator; 37
— bujie.

Fig. 2.4. Placă identificare motor: 1 — tipul motorului; 2 — numărul de fabricaţie.

Dateie pentru identificarea motorului sînt redate pe o placa dreptunghiulară, fixată prin
nituri în partea stingă a blocului motor, deasupra filtrului de ulei (fig. 2.4).
Pe placă sînt poansonate: tipul motorului şi seria de fabricaţie (ex. 10.997).
2.3.1. VERIFICAREA PRESIUNII LA SFÎRSITUL PROCESULUI DE COMPRIMARE
 Presiunea la sfîrsitul comprimării este influenţată atît de schimbul de căldură între
încărcătura proaspătă şi mediul exterior, cît şi de scăpările de gaze prin imperfecţiunile
etanşării camerei de ardere (segmenţi-cilindru, supa'pă-sediu,*garnitura de chiulasă etc). Cum în
procesul funcţionării mo-toarelftr se produc o serie de schimbări în stare tehnică de tipul: uzuri
la cilindri, supape, bucşe de ghidare supape, deformarea chiulasei sau a talerului supapei,
detensionarea unui arc de supapă, înţepeniri de segmenţi în canale etc, etanşeitatea camerei
de ardere este compromisă.
De aceea, periodic, este necesar să verificăm presiunea la sfîrsitul comprimării. Această
lucrare se face cu ajutorul unui aparat numit „compreso-metru" sau „compresograf" — fig. 2.5
—, efectuîndu-se următoarele operaţii:
— se aduce motorul la regim termic normal (cea 80°C — temperatura uleiului) ;
•— se scot bujiiîe în scopul uşurării rotirii arborelui cotit de către electromotorul de pornire;
— sc verifică şi se corectează (dacă este cazul) jocul dintre culbutori şi
supape (v. § 2.4.1);
— se deschid complet clapetele: de acceleraţie şi pornire la rece (şoc);
■— se măsoară turaţia arborelui cotit,
folosind un turometru electronic, care se
leagă în circuitul de aprindere motor ia
trebuie să fie min. .
rot/min
— se scoate fişa de înaltă tensiune
dintre bobină şi capacul ruptoruiui di
stribuitor;
— sc introduce capătul de cauciuc al
compresometrului în orificiul bujiei asigu-
rîndu-se o etanşare perfectă;
— se acţionează electromotorul de
pornire şi se reţine pentru fiecare cilindru
valoarea presiunii la sfîrşitul comprimării.
Pentru motoarele ce echipează auto-
turismele Dacia, valoarea presiunii în
condiţiile menţionate trebuie să fie de
10±0,3 daN/cm2.
Pentru diferenţe de presiune între
cilindri sau la toţi cilindrii şi valoarea
nominală se va lua ca limită 1 daN/cm2.
Diferenţele mai mari de 1 daN/cm 2 ne
permit să apreciem o reducere a etanşeităţii
camerei de ardere pe lîngă sediile
supapelor, pe la garnitura de chiulasă sau
printre piston si cilindru, acestea ca rezultat
al uzurilor, deformărilor, slăbirilor din fixări,
înţepenirilor sau deteriorarea unor piese care
pot compromite etanşeitatea camerei de
ardere. Fig. 2.5. Compresograf.

2.4. întreţinerea motorului

2.4.1. VERIFICAREA ŞI CORECTAREA JOCULUI ÎNTRE SUPAPĂ SI CULBUTOR
Jocul între supape şi culbutori are rolul de a prelua dilatările termice din organele componente
ale mecanismului de distribuţie al motorului.
Uzura, imperfecţiunile de fabricaţie sau deformarea unor piese din lanţul cinematic al mecanismului
de distribuţie pot determina modificări ale jocului între supape şi culbutoii cu efecte negative asupra
modificării cursei supapei, respectiv modificarea fazelor de distribuţie, înrăutăţind golirea şi umplerea

43
cilindrilor motorului. De aceea, jocul între supapă şi culbutor trebuie verificat şi corectat în limitele
 constructive, la o periodicitate de cea 15 000 km sau ori de cîte ori este nevoie.
Pentru verificarea şi reglarea jocului între culbutor şi supapă, se recomandă
metoda „supapa de evacuare deschisă", efectuîndu-se operaţiile: ,
■— se aduce maneta de comandă a vitezelor pe poziţia „liber;"
— se strîng şuruburile de fixarea suporţilor rampei culbutori la un cuplu
1,5 la 1,7 daNm;
•—• se aduce supapa de evacuare a cilindrului nr. 0/ (cel de lîngă volant) în poziţia complet
deschisă;
-— se verifică gradul de uzură al suprafeţelor de lucru la culbutorul şi supapa de admisie de la
cilindrul nr.(3)şi suprafeţele de lucru la culbutorul
şi supapa de evacuare de la cilindrul nr. 4 şi se corectează, dacă este
"u/âafor cazul, în vederea evitării erorilor de măsurare (fig. 2.6);
— se verifică distanţa dintre culbutor şi supapă. Verificarea se face
Supap ă cu ajutorul unui calibru de distanţă (spion) la dimensiunea
\-3ocreql corespunzătoare jocului constructiv:
I-----Joc măsura fa/ catibru -— la rece: admisie, 0,15 mm, şi evacuare, 0,20 mm;
Fig. 2.6. U ura culbutorului şi — la cald: admisie, 0,18 mm, şi evacuare, 0,26 mm.
a tijei supapei. Pentru o verificare corectă a distanţei între culbutor şi supapa, calibrul
trebuie să alunece între suprafeţele de lucru cu uşoară frecare;
— se corectează (dacă este' cazul) distanţa dintre culbutor şi supapă
astfel: (fig. 2.7): după ce se desface uşor contrapiuliţa 4 din capul culbutoru-

MQTJ3

Fig. 2.7. Reglarea jocului dintre supapă şi culbutor:

1 — calibrul de distanţă; 2 — cheie fixă; 3 — şurubelniţă; 4 — piuliţă de blocarej 5 — şurubul de reglare; 6 — chiulasă; 7 —
tija supapei; 8 — culbutor; 9 — arbore 4m
distribuţie; 10 — tachet.

lui, folosindu-se de o cheie fixă sau specială (MOT. 13), se introduce între culbutor şi capătul tijei supapei un
calibru 1, de grosime corespunzătoare dimensiunilor prescrise, înşurubîndu-se uşor şurubul de reglare 5, pînă cîn'd
calibrul alunecă cu uşoară frecare între suprafeţele de lucru. în această poziţie, ţinînd şurubul de reglaj 5 blocat,
se strînge piuliţa 4 pînă Ja blocare j
— se continuă rotirea ar
borelui cotit cu 180° în ordinea
de aprindere, respectîndu-se
schema:
2.4.2. CURĂŢIREA EXTERIOARĂ A MOTORULUI
în timpul exploatării motoarelor, au loc depuneri atît pe partea exterioară cît şi în compartimentul motor,
acestea provenind fie din particule diverse din atmosferă, fie din produşi ai reacţiilor de oxidare şi condensare a
uleiului sau combustibilului, sub acţiunea aerului şi temperaturii ridicate.
 Pentru curăţirea motorullui şi compartimentului acestuia, se recomandă următoarele operaţii:
— după o răcire prealabilă a motorului, se protejează Supapa d« Se verifică şi se reglează
echipamentul evacuare desehiaa jocul Intre supapă şi
oulbutor
electric (ruptorul-distribuitor, bobina de inducţie, alternatorul etc),
folosind Admisie Evacuare
o folie din plastic subţire;

fel
A, Et
— se debranşează bateria de acumulatoare şi se acoperă cu o lavetă
din Es A* E2
"bumbac sau folie din material plastic; Ek i A
Ei
— se astupă gaura de vizitare de la carcasa de ambreiaj, pentru Ei Ai E>
evita.--'
rea pătrunderii apei la ambreiaj j
\
— se îndepărtează prin răzuire urmele grosiere de uleiuri cu praf şi1
noroi;
— se înmoaie suprafaţa blocului motor, dublura aripii faţă, lonjeroanele şi capota motor la interior, olosind
detergenţi sub formă de spray numiţi „spray degresant motor" tip Moldavia, aplicîndu-se -în două straturi subţiri
ţi uniforme, lăsîndu-se astfel circa 10 minute. Este interzisă folosirea la în muiere sau spălare a produselor
petroliere, îndeosebi benzine;
— se înlătură detergentul cu impurităţi, folosind apă abundentă, la presiune;
— se şamponează suprafeţele lăcuite din compartimentul motor (dubluri aripi şi capotă motor), folosind un
burete, ştergîndu-se uşor;
— se clăteşte cu apă caldă pulverizaţi pînă ce se îndepărtează tot şamponul şi detergentul de pe blocul motor
j
— se usucă motorul folosind aer comprimat;
— se şterg prin tamponare urmele de apă, sau eventual şamponul, folosind lavete din bumbac;
— se înlătură elementele protectoare ale echipamentului electric, se
şterg prin tamponare şi suflare cu aer fişele rampei de aprindere şi capacul ruptor-distribuitor;
— se branşează bateria de acumulatoarei
■— se porneşte motorul, folosind turaţia de ralanti pînă la regimul de
temperatură normală (cea. 80°C); *
■— se unge cu vaselină închizătorul capotei motor şi se reglează dacă
este cazul)

2.4.3. CURĂŢIREA INTERIOARĂ A MOTORULUI \

în interiorul motorului se formează în timp depuneri de tipul: cala-mină, lacuri şi substanţe
gelatinoase.
Calamina este o substanţă rugoasă de culoare negru-cenuşiu formată
din: produşi ai oxidării, polimerizării, condensării şi cracării hidrocarburilor
grele nearse din combustibil sau din uleiul pătruns -în camera de ardere;
praful aspirat în motor; rezidurile metalice (fier, plumb), ca urmare a proce
sului uzării mecanismului motor; rezidurile sub formă de cocs etc.
Calamina se depune sub forma unui strat de cîţiva mm grosime (maxim '2 mm) pe pereţii camerei
de ardere, pe capul pistonului, pe supape şi pe bujii.
Creşterea depunerilor de calamina este influenţată de: funcţionarea motorului la sarcini
mici, într-un regim termic redus; folosirea uleiurilor şi a combustibililor inferiori; uzurii avansată a
mecanismului motor; porniri dese la rece etc.
Prezenţa calaminei în camera de ardere determină:
■— favorizarea funcţionării motorului cu detonaţii, pentru că se modifică raportul de comprimare,
deci cerinţa cifrei octanice superioare a benzinei:
— tendinţe de autoaprinderi cu consecinţe legate de pericolul arderii
capului pistonului sau a garniturii de chiulasă:
— uzuri pronunţate la mecanismul motor (cilindru sau lagăre):
— creşterea consumului de carburanţi şi lubrifianţi.
Ca metode şi mijloace pentru îndepărtarea calaminei din camera de ardere şi piston, fără
demontarea acestora, se recomandă:
— alternarea rapidă a regimurilor de funcţionare a motoarelor;
— îndepărtarea calaminei pe cale chimică, fără demontarea chiulasei de
la motor se poate realiza astfel: se aduce motorul la regim termic normal;
prin orificiile bujiilor se introduce în cilindru o cantitate de 30—50 cm3 de
petrol sau alcool tehnic: după 10—12 ore se introduce în fiecare cilindru
30...50 cm 3 ulei de motor şi se roteşte arborele cotit cîteva rotaţii: se mon
tează bujiile şi se porneşte motorul, lăsîndu-1 să funcţioneze cea o jumătate
de oră la turaţie de mers în gol: se înlocuieşte apoi uleiul motor.
Lacurile sînt depuneri ce se formează în canalele segmenţilor, pe manta sau în interiorul
pistonului şi pe piciorul bielei.
Depunerile de lac au aspect lucios, cu culori foarte variate de la Begra închis la inaro, galben
deschis sau chiar incolore.
Lacurile apar ca urmare a contactului direct dintre ulei şi suprafeţele foarte calde, cînd are loc
oxidarea, polimerizarea şi condensarea hidrocarburilor din ulei.
Reziduurile sub formă de lacuri determină:
—-blocarea segmenţilor (cocsificarea sau gomarea segmenţilor), reducerea jocului segmentului în
canalul său din piston, favorizează consumul de ulei, micşorează presiunea în camera de ardere,
favorizează trecerea gazelor de ardere spre carterul inferior, contammînd astfel uleiul motor etc.:
— înrăutăţeşte etanşeitatea supapelor de evacuare pe sediul lor;

— înrăutăţeşte transferul de căldură, favorizîrd începerea microgripaje-lor pe mantaua pistonului etc.

Depozitele sub formă de substanţe gelatinoase şi emulsii se depun, îndeo
sebi, la partea inferioară a carterului inferior, pe orificiile canalelor de ungere
şi pe pereţii interiori ai capacului chiulasei. ,
Aceste depozite sînt determinate de îmbogăţirea încărcăturii proaspete, care, în timpul arderii, favorizează
creşterea conţinutului de vapori de apă în gazele de ardere şi de particulele de cocs şi alte impurităţi trecute
odată cu gazele de ardere în uleiul din carterul "inferior.
Aceste reziduuri influenţează atît regimul termic al motorului, cî+ şi intensificarea pierderii proprietăţilor
fizico-chimice ale uleiului (viscozitate, aciditate etc).
îndepărtarea se realizează prin filtrarea produselor insolubile în ulei; spălarea cu ulei a carterului inferior,
curăţirea la timp a sistemului de ventilaţie a carterului sau a capacului chiulasei, schimbarea uleiului şi a tiltrelor
la timpul optim, funcţie de condiţiile în care se exploatează automobilul.

2.5. Reparaţii curente la motor

2.5.1. DEMONTAREA Şl REMONTAREA MOTORULUI DE LA AUTOTURISM (FĂRĂ SCHIMBĂTORUL DE VITEZE)
Demontare. Pentru demontarea motorului de la autoturism, se execută
următoarele operaţii (în compartimentul motor):
— deconectarea şi scoaterea bate
riei de acumulatoare;
— golirea lichidului de răcire din
sistem prin demontarea buşoanelor de
golire de la radiator şi de la blocul
motor;
— se scot: tubul pentru ventilaţie
carter, racordul filtrului de aer:
— demontarea filtrului de aer;
—■ se slăbesc colierele 1 şi se scoate
racordul 2 dintre radiator şi pompa de apă, tubul 6 care duce spre climatizor,
conducta 3 a vasului de expansiune şi tubul racord inferior (fig. 2.8);
—se desface şurubul 4, de fixare
a radiatorului 5 (pentru variantele
realizate după 1985), sau cele două
şuruburi 7 pentru celelalte variante
(fig. 2.8);
Fig. 2.8. Demontarea pieselor din partea
fală a motorului:
7 — colier; 2 — tub racord; 3 — conducta
vasului de expansiune; 4, 7 — şuruburi
de fixare radiator; 5 — radiator; 6 — tubul
climatizor.

47

— demontarea: tuburilor de alimentare cu combustibil (la carburatorul 1

şi la pompa de alimentare 2) şi tubul 3 retur pentru combustibil (fig. 2.9) j
— deconectarea legăturilor electrice de la: alternator (bornele +,—
şi DF) ruptor 4, bobina de inducţie 5, termocontact, manocontact 6 şi elec-
romotor de pornire (fiP. 2.0); »
\

Fig. 2.9. Demontarea racordurilor de alimentare ci* combustibil şi celor electrice din
compartimentul motor:
1 — tubul de refulare; 2 — tubul de alimentare; 3 — tubul returului de combustibil; racorduri electrice: 4 —
ruptor; 5— bobină de inducţie; 6 — manocontact.
 — demontarea: dispozitivului de comandă a clapetei de acceleraţie; ar
cului de readucere a clapetei obturatoare în poziţia de mers în gol; capătul
cablului de acceleraţie şi de pornire la rece;
— deniontarea electromotorului de pornire (v. § 6.3.2.2);
— demontarea curelei ventilatorului sau a grupului motoventilator
(v. § 4.3.4)
Demontări sub autoturism:
— demontarea scutului motor (carcasă scut sau bare);
— demontarea traversei / dintre lonjeroane, pentru a permite coborîrea
eşapamentului 2 şi scoaterea celor două flexiblocuri de la bara stabilizatoare.
Apoi se scot cele cinci şuruburi 3 de fixare a carterului ambreiaj j cele două
piuliţe de fixare inferioară a ansamblului motor — cutie de viteze (fig. Z. 10)
— pentru autoturismele prevăzute cu defazoare, se demontează traversa
acestora (tipuri v«chi);

— demontarea colierului de fixare eşapament (§ 2.5-11);

— demontarea suporţilor motor (§2.5.10).
Scoaterea motorului de la autoturism trebuie să se facă cu mare atenţie, filosindu-se un cablu
7 special. Atenţie în timpul ridicării — carcasa schimbătorului de viteze trebuie să se sprijine pe un
cric, pentru scoaterea progresivă

Fig. 2.10. Demontarea motorului la partea inferioară: 1 — traversă; 2 —

eşapament; 3 — şuruburi.

Fig. 2.11. Ridicarea, scoaterea ţi aşezarea motorului pe suportul special: 1 — ea*>tul folosit la
ridicarea motorului; 2 — suport special pentru motor.
a capului arborelui de ambreiaj, apoi se aşază motorul pe un suport special 2 (fig. 2.11).
Remontare. Remontarea motorului la autoturism se face respectînd ordinea inversă a
operaţiilor arătate mai înainte, făcîndu-se următoarele recomandări:
— se ung cu un strat subţire de unsoare grafitată (tip II Li Ca Pb) canelu-
rile axului ambreiaj ului;
— la remontarea traversei defazoare (pentru tipuri vechi de autoturisme),
se va respecta poziţionarea corectă a tampoanelor elastice ale defazoarelor;
— se reglează cursa liberă a pedalei de ambreiaj şi a pedalei de
acceleraţie;
— se execută; plinul de ulei la motor; umplerea şi aerisirea circuitului
de răcire; punerea la punct a aprinderii şi carburaţiei motorului.
2.5.2. ÎNLOCUIREA GARNITURII DE CHIULASĂ
Garnitura de chiulasă are rolul atît de a asigura etanşeitatea camerei de ardere, cît şi a prelua
parţial din dilatările neuniforme ale materialului chiu- lasei şi blocului motor.
Condiţii tehnice privind înlocuirea garniturii de chiulasă.'
— după fiecare intervenţie tehnică, care necesită demontarea chiulasei,
se va înlocui obligatoriu garnitura de chiulasă, deoarece, prin strîngere, aceasta
se deformează plastic, astfel încît la o nouă remontare nu se mai poate crea o
etansare perfectă;
— la scoaterea chiulasei de pe blocul cilindrilor, se va ţine seamă de fap
tul că întotdeuna, din cauza strîngerii, garnitura de chiulasă la demontare
rămîne lipită de chiulasă sau carter, ceea ce ar antrena deplasarea cămăşilor
de cilindru şi respectiv deteriorarea garniturilor de etansare de la baza lor,
precum şi crearea posibilităţilor de a se introduce impurităţi în carterul mo
tor. Pentru realizarea unei deslipiri uniforme, se recomandă baterea uşoară
a extremităţilor chiulasei, cu un ciocan cu capul din cauciuc brut sau mate
rial plastic, după care se va face o mică rotire în jurul bucşei de centrare 1
, (fig. 2.12) situată la partea centrală;
— dacă la scoaterea garniturii de chiulasă au rămas lipite pe chiulasă
resturi din materialul garniturii, pentru îndepărtarea lor nu se va folosi nicio-
dată răzuitorul metalic, ci se vor folosi întotdeuna produse dizolvante (tip
Decanol sau asimilate), care se înlătură apoi uşor prin ştergere sau răzuite cu
o bucată de lemn, protejînd astfel planeitatea şi rugozitatea suprafeţei de
aşezare a chiulasei pe bloc;
— la montarea garniturii de chiulasă pe blocul motor, se va avea în ve
dere poziţia de aşezare, astfel ca inscripţia „HAUT-TOP" să fie orientată în
sus, iar suprafeţele garniturii, chiulasei şi blocului să fie uscate (fig. 2.13). De
asemenea se verifică dacă orificiul din garnitură se suprapune corect peste
canalul de ungere din bloc;
— strîngerea şuruburilor chiulasei se va face la un cuplu de 5,5—6,5 daNm,
respectîndu-se ordinea de strîngere, începînd din partea centrală în cruce sau •■
circular. Se menţionează că ultima operaţie de strîngere la cuplu trebuie pre
cedată de o slăbire cu un sfert de tură a şuruburilor chiulasei;
— înainte de înlocuirea garniturii de chiulasă se face verificarea planei-
tăţii chiulasei, măsurîndu-se deformaţia X cu ajutorul unei rigle şi a unui
set de cale (fig5\2.14).
 M

Fig.2.12. Rotirea ehiulasei 'în vederea scoaterii de pe blocul cilindrilor • 7 — bucşă de centrare.

Houffop

Fig. 2.13. Aşezarea garniturii

de cliiulasă.

Fig. 2.1'4. Măsurarea

planeităţii
ehiulasei:
X — diferenţele de
planeitate; H — înălţimea

Pentru înlocuirea garniturii de chiulasa, este necesar să se respecte următoarea ordine de

demontare:
— se deconectează bateria de acumulatoare:
— se scoate racordul filtrului de aer;
•—se goleşte circuitul de răcire: '
— se demontează de pe chiulasa (fig. 2.15): racordurila electrice, conduc
tele de alimentare cu benzină, alternatorul, conductele de aspirarea vaporilor
 Fig.2.15. Deconectarea racordurilor de pe chiulasa:
1 — fişe bujii; 2 — fişa centrală a bobinei de inducţie; 3 — cablul electric al circuitului primar al ruptoruluij 4 —
cablurile electrice de la alternator (-(-, —, DF); 5 — conducta de alimentare cu benzină a carburatorului; 6 —
conducta avansului depre-sional; 7 — racordurile de aspiraţie a vaporilor de ulei din carterul motor; 8 — alternator; 9
— cureaua ventilatorului; 10 — piuliţe de fixare capac chiulasa; 11 — cablurile de acţionare a clapetei obturatoare
şi a clapetei pentru pornirea la rece; 12 —
conductele circuitului de răcire.

de ulei din carterul motor, capacul chiulasei, cablurile de acţionare a clapetei obturatoare şi a clapetei
pentru pornirea la rece: conductele circuitului de răcire (chiulasă-carburator şi pompă apă-carburator).
Atenţie la scoaterea capacului chiulasei — garnitura de etanşare trebuie să rămînă pe capac;
— se deşurubează în ordinea prescrisă şuruburile care fixează chiulasa pe blocul cilindrilor,
exceptînd şurubul central care se slăbeşte pentru permiterea rotirii chiulasei la demontare;
— se scot şi se aşază în ordine tijele culbutorilor;
— la scoaterea chiulasei, trebuie si se păstreze ordinea de montare a tije
lor împingătoare şi a tacheţilor, astfel ca la remontare să se asigure aceeaşi
poziţie de lucru.
 Diferenţele de planeitate nu trebuie să depăşească 0,05 mm; în caz contrar, se va proceda la
rectificare-a prin frezare a suprafeţei de contact, respec-tîndu-se valorile înălţimii chiulasei //:
După demontarea chiulasei asamblate de pe blocul
cilindrilor, la remontare, se foloseşte obligatoriu o nouă garnitură
de chiulasă: operaţiile necesare remontării chiulasei se
execută în ordine inversă, respectîndu-se condiţiile teh nice
menţionate mai sus.
în final, se mai execută operaţiile: se reglează jocul dintre culbutori şi supape; se reglează cursa
liberă a pedalei de acceleraţie şi a poziţiei butonului de comandă a clapetei de pornire la rece; se
realizează umplerea şi aerisirea circuitului de răcire; se reglează aprinderea şi carburaţia la motor, se
aduce motorul la regimul termic normal, observîndu-se etanşeitatea sistemelor motorului, după 500 km
rulaţi, se procedează la o nouă strîngere a chiulasei şi la reglajul jocului dintre culbutori şi supape.

2 5 3. ÎNLOCUIREA PIESELOR RAMPEI CULBUTORILOR

Rampa culbutorilor cuprinde ansamblul pieselor fixate la partea superioa-Tă a chiulasei (iig. 2.16):
patru suporturi 7 din fontă, fixate fiecare pe chiulasă prin intermediul unui bulon 2; axul culbutorilor 3,
confecţionat din ţeava de oţel, avînd orificiile 4, în dreptul suporturilor, preluînd şi rolul de canal de
ungere; culbutorii de stînga 5; culbutorii de dreapta 6 şi cinci arcuri 7 de menţinere a distanţelor dintre
culbutori pe ax.
înlocuirea ansamblului rampă culbutori sau a unei piese singulare se poate face fără
demontarea motorului de la automobil, efectuîndu-se operaţiile:
— se demonstrează capacul chiulasei j Tip mo to r ^— 102.00
— se scot buloanele de fixare a rampei culbutorilor, ~"^ ^-------------- 8)0.99 102.03 103.00
începînd cu partea ^^~^ H, 102.08
mm
«entrală, şi se ridică uşor de pe chiulasă în scopul realizării Cotă normală 73,40 72,90 72,60
dezasamblării; Cotă de reparaţie
— se dezasamblează piesele în ordine, începînd cu (minim) 72,90 72,40 72,10
agrafa de siguranţă sub această cotă,
S, după demontare fiecare piesă se curăţă în detergent, se înlocuieşte
suflă cu aer, se con chiulasă)
trolează, apoi se aşază în ordinea demontării, astfel ca, la remontare, să se
respecte aceeaşi ordine. Eventualele piese defecte se înlocuiesc cu altele ori
ginale.
Remontarea se face în ordinea inversă demontării, respectîndu-se următoarele condiţii tehnice:
— culbutorii, axul culbutorilor şi suporţii axului culbutorilor de la motoa
rele 102.00 şi 102.08 sînt diferiţi de cei ai motoarelor 103.00 şi 810.99;
— dopurile din capul axului culbutorilor sînt montate presat şi nu se
depresează;
la remontare se unge cu ulei normal de motor: axul, suporţii,culbu-
torii şi arcurile;
— la aşezarea axului este necesar ca orificiile de pe ax să coincidă cu
găurile din suporţi;

Fig. 2.16. Rampă culbutori:

1 — suportul axului culbutorilor; 2 — bulon; 3 — axul cul-
butorilor; 4 — orificii de urv^ere la axul culbutorilor;
 5— culbutori de stînga; fi — culbutori de dreapta; 7 — ara
distanţier; 6 — siguranţă.

■—axul culbutorilor se strînge la cuplu de 1,5... 1,7 daNmj

— după fiecare intervenţie tehnică la piesele rampei culbutorilor şi res~
trîngere la cuplu, este obligatorie corectarea jocului dintre culbutori şi supape.

2.5.4. ÎNLOCUIREA UNUI ARC DE SUPAPĂ, A SUPAPEI, A SEDIULUI SUPAPEI ŞI A BUCŞEI DE GHIDARE

înlocuirea unui arc de supapă se realizează direct pe chiulasa nedemontată de la motor,

astfel:
— se deconectează bateria de acumulatoare;
— se demontează anexele montate pe capacul chiulasei şi se scoate capacul
chiulasei;
— se verifică vizual arcul de supapă, care poate fi: blocat, rupt, detensio-
nat şi se fac următoarele operaţii; se slăbeşte piuliţa şi şurubul de reglaj /
al culbutorului respectiv, se scoate tija 2 şi se rabate spre spate culbutorulj ;
se scoate tija împingătoare de la cilindrul căruia i se înlocuieşte arcul de supa
pă; se scoate bujia corespunzătoare cilindrului şi, în locaşul acesteia, se intro

duce dispozitivul MOT 61 în scopul menţinerii supapei pe sediu (fig. 2.17);

Fig.2.17. Demontarea unei tije

de culbutori :
7 — piuliţă cu şurubul de reglaj al jocului între culbutor şi supapă; 2 — tije împin<;ă-toare culbutor; 3 — culbutor;
MOT 61-dispozitiv pentru menţinerea supapei pe sediu.

— se fixează dispozitivul de extras

arcuri de supapă MOT 382 (fig. 2.18)
pe suprafaţa superioară de aşezare a
arcului, după comprimarea arcului de
supapă, se scot elementele de fixare a
tijei supapei (semiinelele de siguranţă
conice 1, talerul superior 2 şi cel infe
rior 4) ;
■— se scoate arcul de supapă 3.
Remontarea arcului de supapă nou se face în ordinea inversă demontării, respectîndu-se următoarele
condiţii tehnice:
— dimensiunile arcului să cores
pundă cu cele ale arcului înlocuit;
 Fig. 2.18. înlocuirea arcului de supapă: 1 — semiinele de siguranţă;

2 — talerul superior; 3 — arcul de supapă; 4 — talerul inferior; MOT

dispozitiv pentru comprimarea arcurilor de supapă.

—stratul exterior de protecţie să fie în perfectă stare; •—se curăţă bine locaşul talerului
inferior;
-— la remontare se va avea grijă ca spirele progresive (apropiate) să se aşeze pe chiulasă:
— după remontarea elementelor de fixare a tijei supapei şi a Şurubului de
reglare, se lasă jocul normal dintre culbutor şi supapă (v. §. 2.4.1), piuliţa de
asigurare strîngîndu-se la un cuplu de 0,5...0,7 daNm.
Pentru înlocuirea sau rectificarea supapelor, bucşelor de ghidare şi a sediilor de supapă, se fac
aceleaşi operaţii de demontare şi remontare ca la arcul de supapă, adăugîndu-se următoarele
operaţii speciale:
— supapele scoase din chiulasă se aşază în ordine:
— se curăţă de calamină sau lacuri provenite din oxidarea uleiului;
— se controlează dimensional şi se apreciază gradul de uzură asupiafe-
ţel«r de lucru a supapelor şi sediilor acestora. Dacă uzura este avansată sau
neuniformă, se măsoară; lăţimea feţei de aşezare a supapei, care trebuie să
corespundă valorilor:
— supapa de admisie, 1,1 ... 1,4 mm;
— supapa de evacuare, 1,4 ... 1,7 mm,
precum şi jocul dintre tija supapei şi bucşa de ghidare, care trebuie să aibă valorile:
— supapa de admisie, max 0,03 mm;
— supapa de evacuare, max 0,08 mm.
Dacă la verificare valorile nu corespund, se înlocuiesc supapele, sediile acestora sau bucşele de
ghidare; după caz, toate pot fi recondiţionate prin rectificare.
Rectificarea se execută în modul următor:
— se rectifică supapele la o maşină specială, astfel ca unghi vil suprafeţe i de lucru a talerului
supapei să fie de 45°:
— se rectifică sediul supapei la un unghi de 45°, folosindu-se de un setde freze (MOT 287),
în prealabil chiulasă dezasamblată fiind aşezată pe o
placă specială MOT 121. Frezarea se face în trepte, manual sau la maşini speciale, respectîndu-se
înclinarea suprafeţei active a danturii frezei sau a pietrei abrazive, altfel: la început cu freza de
75° pe suprafaţa 7, apoi cu freza de 15° pe suprafaţa 2, ultima rectificare pe suprafaţa 3 cu freza
de 45° (fig. 2.19).
După rectificare, lăţimea suprafeţei de contact supapă sediu trebuie să se încadreze în
valorile prescrise.
în timpul rectificării, este necesar: freza să se aşeze uşor pe sediu; la schimbarea cuţitelor sau
a pietrei abrazive, se va avea în vedere ca unghiul'ascuţit să fie orientat spre centrul frezei; dacă
după rectificare apar urme saupete nerectifîcate, este suficient să se decaleze puţin unul din
cuţite, după
care se mai roteşte o dată freza manual;
— se rodează supapele noi sau rectificate pe sediile rectificate, pînă cînd se asigură o etanşare
perfectă între supapă şi sediu;
— după rectificare şi rodare, este obligatorie curăţirea chiulasei şi supa
pelor în motorină, apoi suflarea cu aer sub presiune şi reverificarea etanşei
tăţii supapă-sediu;
Pentru scoaterea şi introducerea bucşei de ghidare se utilizează dispozitivul special MOT 148
(fig. 2.20), ataşat la o presă hidraulică, de masă (ehiu-lasa fiind aşezată pe placa de susţinere MOT
121);
 Fig. 2.19. Rectificarea sediului supapei:
itrarea frezei; b — bucşa de ghidare a supapei; c

■ dornul pentru centrarea frezei; b — bucşa de ghidare a supapei; c — pei; d — drantura frezei; 1 , 2 , 3 — suprafeţe de
rectificat.
sediul supa-

Fig. 2.20. Montare a-demontarea

bucşei de ghidare supapă:
1 — mandrina; 2 — bucşa litni-
, tatoare a mandrinei; 3 — capătul
presei hidraulice; 4 — bucşa de
ghidare supapă.

— după scoaterea bucşei de ghidare, se

verifică diametrul (cota nominală: 11 m*m, cota
r epar aţ ia / : 11, 1 m m şi cot a r epar aţ ia II :
11,25 mm). Atenţie: bucşele de ghidare pentru
cotele de reparaţii se livrează numai la comandă
specială;
— la montarea bucşei de ghidare în locaşul
său nou rectificat, se unge obligatoriu bucşa
de ghidare şi se presează în locaş, folosind o
presă hidraulică de masă, respectînd cotele

2.21. Aşezarea bucşelor de ghidare în^corpul chiuiasei

A = 26,5 mm, pentru supapa de admisie;
B = 26,2 mm, nentru supapa de evacuare,"
A — cota pentru supapade admisie;
B - cotă pen tru supapa de evacuare
 se alezează ghidajul la diametrul de 7
mm.
.
2.5.5. ÎNLOCUIREA UNUI SET MOTOR
Prin set motor se înţelege colecţia de piese formată din: pistoane, cămăşi-cilindru, axe de
pistoane şi garnitura de chiulasă împreună cu garniturile de la baza cilindrilor.
Normal, înlocuirea unui set motor se face fără a fi necesară scoaterea motorului de la
autoturism.
Demontare. Pentru demontarea unui set motor se fac operaţiile:
— automobilul se recomandă să fie aşezat pe o punte elevatoare;
■—se deconectează bateria de acumulatoare;
■—se goleşte lichidul de răcire şi uleiul din carterul inferior;
— se aduce pistonul nr. 1 (spre volant) la punctul mort interior, folosin-
du-ne de manivelă;
— se demontează toate accesoriile montate pe chiulasă; se scoate capacul
de chiulasă, se scoate chiulasă, respectîndu-se condiţiile tehnice menţionate
la § 2.5.2;
— se demontează carterul inferior;
— se reperează capacele bielelor, începînd cu cel de la cilindrul nr. 1;
marcarea se face prin poansonare uşoară pe fata opusă arborelui de distri
buţie,"
— se desfac piuliţele capacelor de bielă, se scot capacele, cuzineţii şi
ansamblul piston-bielă-cămaşă cilindru.
La demontarea setului motor, este necesar să se respecte următoarele condiţii tehnice:
— clacă se înlocuiesc numai segmenţii, trebuie respectată ordinea de
demontare a cămăşilor şi pistoanelor, în scopul asigurării aceloraşi poziţii
de lucru după remontare în blocul cilindrilor;
— capacele şi cuzineţii, întotdeauna, se aşază în ordinea demontării,
pentru a se monta în locul de unde au fost demontate;
— dacă se refolosesc pistoanele, cămăşile şi bielele, se curăţă de calamină
sau de alte depuneri, evitîndu-se răzuitoarele metalice;
— se verifică dimensional cotele principale la cilindri, pistoane, segmenţi,
apoi se determină mărimea şi forma uzurii acestora (v. § 2.2).
Uzura cilindrilor se poate verifica prin măsurarea diametrului interior cu comparatorul cu cadran
(precizia 1/100) sau cu micrometrul de interior, în
trei plane perpendiculare determinînd ovalitatea şi în cel puţin două puncte corespunzătoare, p.m.i. şi
p.m.e., determinînd conicitatea.
Dacă, abaterea de la conicitate şi ovalitate depăşeşte 0,02 mm, iar supra
faţa de lucru prezintă rizuri sau lovituri, care nu pot fi îndepărtate prin ale-
zare la ultima cotă permisă, sau diametrul suprafeţei interioare este mai mare
decît valorile menţionate în § 2.2, atunci întreg setul motor trebuie înlocuit.
De asemenea, setul motor poate fi înlocuit şi dacă pistoanele prezintă schimbări
în stare tehnică de tipul: uzura suprafeţelor de lucru a pistonului, determinînd
un diametru exterior sub limita admisă (v. §|2.2); rizuri sau urme de gripaj
pe suprafaţa de lucru, fisuri, crăpături sau rapturi, uzura canalelor segmen-
ţilor etc.; :
— este interzisă răzuirea umerilor de aşezare a cămăşilor pe blocul motor 3
— se verifică planeitatea chiulasei (max. 0,05 mm, dacă este cazul se
rectifică);
— se rectifică sediile supapelor şi se rodează supapele pe sediile lor, pînă
se asigură o etanşare perfectă (§2.5.4);
— scoaterea axului din piston se face la o presă hidraulică de masă,
punîndu-se bosajul pistonului pe bucşa de centrare A a dispozitivului MOT
255 (fig. 2.22).
 A
a
Fig.2.22. Dispozitiv pentru asamblat şi scoatere ax piston în şi din bielă 1 a — părţile componente ale dispozitivului
MOT 255; b — poziţia scoaterii axului din piston; A — bucşă de centrare; B — bucşă de montaj; 7 — mandrină
filetată; 2; 4 — bucşe distanţiere; 3 — mandrină simplă; 5— rondelă.

Asamblarea piston-ax piston-picior bielă. înainte de a începe asamblarea pistonului cu axul său în
piciorul bielei, este necesar să se verifice împerecherea colecţiei de piese care formează noul set motor,
observîndu-se culorile marcate pe corpul pistonului, pe axul pistonului şi cămaşa cilindru, acestea
corespunzînd cotelor de împerechere astfel (fig. 2.23 şi §2.2):
— culoarea 1 din figură reprezintă semnul de împerechere a pistonului
cu cămaşa;
— culoarea 2 din figură reprezintă greutatea pistonului, care trebuie
să fie aceeaşi pentru toate cele patru pistoane care se montează. Acest semn
se aşază întotdeauna la partea din mijloc a capului pistonului j

— culoarea 3 din figură reprezintă semnul de împerechere a pistonului cu axul

pistonului.
Pregătirea bielei se face dnpă o verifitare prealabilă a încovoierii ei' folosindu-se metode
clasice, apoi se aşază piciorul bielei pe o placă electrică (cuptor electric) la o temperatură de cea
250cC, timp de 10...f5 minute, în

<. u/nasa

Fig. 2.23. împerecherea Fig. 2.24. Poziţia de montaj a pistonului ţi bielei.

pieselor unui set
molar.

scopul realizării creşterii alr-zajului piciorului bielei prin dilatare, pentru a se putea monta uşor axul
de piston.
Se verifică dacă axele de piston se rotesc uşor în alezajele. corespunzătoare din pistoane. Se
montează axul de piston pe mandrina 1 cu cap filetat (fig. 2.22) şi se ung cu unsoare specială cu Mo
 S2.
După încălzirea suficientă a piciorului bielei (topirea unei bucăţi de co-, sitor plasaţi pe piciorul
bielei ne indică aproximativ încălzirea normală a bielei), se aşază pistonul pe bucşa dispozitivului MOT
255, astfel ca săgeata marcaţi pe capul pistonului să fie orientată cu vîrful în sus, apoi se introduce
piciorul bielei între alezajele pistonului, astfel ca numărul poansonat pe piciorul bielei (executat la
demontare) să fie în parte.i opusă arborelui cu came sau degajările executate în bielă pentru cuzineţi
să fie orientate spre dreapta operatorului (fig. 2.2-4). în aceste condiţii, se introduce rapid axul piston
(montat în mandrina dispozitivului MOT 255) între alezajele pistonului şi piciorul bielei, apăsîndu-se cu
mîna ansamblul mandrina — ax piston pînă cînd acesta vine în contact cu rondela cu grosimea de
1,5 mm, aşezată în centrul bucşei dispozitivului MOT 255. Apoi se demontează mandrina de pe axul
pistonului şi se verifică dacă aceasta rămîne retrasă faţă de piston.

Montarea segmenţilor pe piston. Această lucrare se execută fie prin des chidere manuală a
segmentului, fie folosind un cleşte special, respectînciuse următoarele condiţii tehnice:
— înainte de montare, segmenţii trebuie verificaţi vizual (să prezinte
toţi acelaşi rost de dilatare în poziţia montată în cămaşa-cilindru*, segmenţii
cromaţi să nu prezinte întreruperi de
crom, să nu existe pe segmenţi porţiuni oxidate etc), apoi se vor unge
cu ulei motor;
—la montarea segmenţilor pe
pistoane, se va ţine seamă atît
de
ordinea montării (primul, segmentul de
ungere, apoi segmentul de etanşare
şi
ultimul, segmentul de compresie), de
poziţia fantei segmenţilor (segmentul
de ungere cu fanta în dreptul găurii
de scurgerea uleiului prin mantaua
pis
tonului spre carterul inferior, iar cei
lalţi cu fantele decalate cu 120° sau
180° faţă de fanta segmentului de un
gere, fier. 2.25), cît şi de poziţia aşezării
segmentului de etanşare (cu marcajul
TOP spre capul pistonului
Fig. 2 25. Pozttia de montare a
segmentilor
Montarea cămăşilor în blocul mo- .
tor. Pentru montarea corectă a cămăşilor
in blocul motor, trebuie realizate următoarele operaţii şi condiţii tehnice: ■—se ung cămăşile cu ulei
de motor;
— se introduce pe fiecare cămaşă cîte o garnitură de etanşare de culoare
albastră (grosime 0,08 mm, pentru'motoarele 103.00; 810.99);
— se aşază cămăşile în blocul motor şi li se asigură o uşoară presare cu
mîna;
— se verifică înălţimea cămăşii (cota X) faţă de suprafaţa superioară
prelucrată a blocului, folosind placa de aşezare MOT 252, suportul compara
tor MOT 251 şi comparatorul (fig. 2,26, a). Pentru motoarele 102.00 şi 102.08,
această înălţime se măsoară fără garniturile din hîrtie de la baza cămăşilor,
iar dacă cota X nu corespunde, se vor măsura cotele H şi K (fig. 2.26, b).
Aceste cote sînt date în tabelul 2.1.
Dacă, pentru motoarele tip 103.00 şi 810.99, cota X măsurată nu se în cadrează în limitele admise, se
scot cămăşile din bloc, se scot de pe cămăşi garniturile de etanşare şi se introduc garnituri noi de
dimensiuni corespun zătoare (v. § 2.2, Caracteristici tehnice);
— se ung cu ulei de motor pistoanele, segmenţii şi suprafaţa de lucru a
cămăşii, introdueîndu-se ansamblul bielă-viston în cămaşă, folosind bucşa
specială care serveşte la introducerea segmenţilor în cămaşa cilindru. Buc
şele sînt diferenţiate funcţie de tipul motorului astfel:
— MOT 218, pentru tipul 103.00;
— MOT 459, pentru tipul 810.99;
 Fig. 2.26. Verificarea cotei de ridicare a cămăşii faţă de blocul motor: a — lixarea dispozitivului de verificare;
b — amplasarea cotelor de verificat; H — înălţimea cămăşii; K — adîncimea locaşului cămăşii în bloc; X — depăşirea
cămăşii faţade blocul motor.

Tabelul 2.1
Dimensiuni reglabile
Denumirea cotei Simbolul U/M Tipul motorului
cotei 103.00 102.00
810.00 102.08
înălţarea cămăşii h mm — — 95,00..95,035
Adîacinie bloc k mm — — 95,945..94,985
Cota de depăşire X mm 0,04.. .0,12 0,02..0,09.
a cămăşii

— MOT 655, pentru tipurile 102.00 şi 102.08;

— montarea ansamblului „pistonul bielă-cămaşă" se face începînd cu
cilindrul 1 spre volant;
— la montarea ansamblului piston-bielă în cămaşă, feţele bielei vor fi
paralele cu aplatizările executate pe cămăşi (fig. 2.27).
Remontarea bielelor şi a celorlalte subansamble ale motorului. Principalele operaţii de remontare şi
condiţiile tehnice specifice remontării sînt:
— înainte de reasamblarea capacelor de bielă se aşază marcajul de pe
bielă (realizat la demontare) în partea opusă arborelui de distribuţie, astfel
ca săgeata marcată pe capul pistonului să fie orientată spre volant;
■—se ung cuzineţii şi fusurile arborelui cotit cu ulei motor;
■— după aşezarea corectă a capacelor de bielă cu cuzineţi pe capul bielei (în prealabil se curăţă
bine şi se suflă cu aer), se strîng piuliţele capacelor la un cuplu de 4...4,5 da\Tm şi se verifică rotirea
uşoară a mecanismului mobil al motorului (operaţie manuală);
■— se remontează în ordine inversă demontării; pompa de ulei, carterul inferior (Notă: dacă la
remontare se vor folosi garnituri noi, se vor curăţa cu atenţie şi se vor unge cu ulei locurile unde se
vor aşeza garniturile noi, rospectîndu-se ordinea de montare, cuplul de strîngere al şuruburilor carterului
inferior •— valoarea 1,1 daNm, începînd cu partea centrală) (fig.2.28); chiulasa cu accesoriile sale; se
reglează jocul dintre supape şi culbutori; se introduce ulei în motor, prin buşonul de umplere amplasat
pe capacul chiulasei; se face umplerea şi aerisirea circuitului de răcire; se montează scutul motor sau alte
elemente de protecţie inferioară a motorului; se pune la punct aprinderea şi carburaţia, repornind mo-
torul la un regim de turaţie de mers ÎD gol, un timp de cea 10 minute.
După parcurgerea a cea 500 km, se recomandă rcstrîngerea rampei culbutorilor (1,5...1,7 daNm), a
chiulasei (6,5 daNm la

2 27 Pozitia camasii fata de biela

Fig. 2.28. Demontarea-remoniarea carterului inferior şi ordinea de aşezare a garniturilor.

rece), a galeriei de admisie-evacuare (1,5 daNm), a capacului de chiulasâ (0,5...0,7 daNm) şi se

refac jocurile dintre culbutori şi supape (admisie 0,15 mm, evacuare 0,20 mm la rece).
2.5.6. ÎNLOCUIREA ŞI REPARAREA ARBORELUI COTIT

înlocuirea arborelui cotit se face cu motorul demontat de pe autoturism (v/pct. 2.5.1).

Demontare. După ce se scoate motorul de pe autoturism, acesta se aşază pe suportul universal
MOT 369 (fig. 2.29) şi se demontează:
— ventilatorul 1, cureaua şi fulia arborelui cotit 2, suporţii 3, pompa de benzină 4, bobina de
inducţie 5, ruptorul-distribuitor 8 împreună cu fişele de înaltă tensiune şi volantul 6.

M 0 T .3 6 9
 Iug.2.29. Demontarea unor subansamble de la motor:
1 _ ventilator; 2 — fulie; 3 — suportul motorului; 4 — pompa de benzină; 5 — bobina de inducţie; 6 — volant;
7 — capacul de chiulasă; 8 — ruptor-distribuitor,

Se plasează apoi motorul pe suportul universal MOT 25 A, prevăzut cu placă rotitoare, astfel
ca baia de ulei să fie orientată în sus. în această poziţie, se demontează:
— carterul inferior şi pompa de ulei;
■—capacul de distribuţie împreună cu garnitura de etanşare;

Fig. 2.30. Reperarea bielelor şi capacelor de bielă şi palier.

— se demontează întinzătorul de lanţ, lanţul de distribuţie şi pinionul

de pe arborele cotit (v§ 2.5.8);
— se reperează bielele în raport cu capacele de bielă (fig.2.30a),
începînd cu biela nr. 7 spre volant, şi capacele de palier în raport cu blocul
motor
(fig.2.30, b), începînd cu capacul nr. 7 spre volant;
 — se demontează piuliţele de fixare a capacelor de bielă şi de palier ş{
se scot capacele împreună cu cuzineţii. Vizual, se constată starea suprafeţe
lor de lucru ale cuzineţilor şi ale fusurilor de bielă şi palier (să nu prezinte:
urme de microgripaje, şanţuri sau uzuri neuniforme);
— se scoate arborele cotit şi se măsoară cu micrometrul dimensiunile
fusurilor (manetoane şi paliere), determinîndu-se ovalitatea şi conicitatea
acestora (tabelul 2.2).
Tabelul
Dimensiuni constructive ale arborelui cotit
Dimensiuni principale arbore ootit U/M Toate tipurile de motoare

Diametrul fusului palier: ■— cotă mm 46,00 sau 54,795

nominală — cotă de reparaţie — mm 45,75 sau 54,545 0...
toleranţa la rectificare Conicitatea şi mm —0,02 sau 4- 0,01
ovalitatea fusului palier: mm max 0,005

Diametrul fusului maneton: — cotă mm 43,98 43,75

nominală — cotă de reparaţie — mm 0...—0,02
toleranţa la rectificare mm max. 0,005
Conicitatea şi ovalitafea fusului maneton: mm

Reparare. Dacă arborele cotit nu se încadrează în limitele admisibile, se trimite la ateliere

specializate pentru recondiţionare, unde se va folosi cromare dură sau metalizare, urmată de
rectificare la cota nominală sau rec tificarea directă a suprafeţelor de lucru la cotele treptei de
reparaţii.
După recondiţionarea fusurilor, se vor controla: cotele diametrului fusului palier şi maneton;
abaterile de formă a fusurilor, rugozitatea suprafeţelor de lucru (Ra = 0,1...0,2a m), abaterea de la
paralelismul axelor fusurilor manetoane în raport cu axa fusurilor paliere (0,015...0,025 mm/100 mm în
planul axial şi 0,030...0,050 mm/100 mm în planul perpendicular pe aceasta) şi duritatea luată pe
suprafaţa de lucru a fusurilor (52...65 HRC).
Remontare. Dacă arborele cotit este nou (original sau recondiţionat), montarea se face în ordine
inversă operaţiilor de demontare, respectîndu-se următoarele condiţii tehnice:
— se spală, se suflă cu aer sub presiune, se verifică existenţa găurilor
de ungere'şi continuitatea canalelor de ungere;
— remontarea cuzineţilor în capace sau în locaşul din bloc se face după
o prealabilă ungere cu ulei, semicuzineţii cu găuri de ungere se aşază în loca
şurile din bloc. Atenţie, semicuzineţii palierelor 1 şi 3 şi semicuzineţii paliere
lor 2, 4 şi 5 sînt identici;
— după aşezarea arborelui cotit în lagărele sale din blocul motor, se
ung bine fusurile, semicuzineţii capacelor de paliere, se introduc semiinelele
disîanţiere (cota 2,28 mm), montîndu-se capacele paliere cu semicuzineţii
lor, în'aşa fel ca să se respecte marcajul realizat la demontare, apoi se strîng
şuruburile de fixare a capacelor la un cuplu de 5,5...6,5 daNm şi se verifică
rotirea liberă a arborelui cotit;

•— se verifică jocul axial al arborelui cotit, folosind un comparator (fig. 2.31), valoarea normală a
acestuia trebuind să fie 0,05...0,23 mm; în caz contrar, se corectează introducînd semiinele axiale de
2,38 mm, respectiv 2,43 mm (după caz);
— garnitura de etanşare a arborelui cotit (spate) se montează obligatoriu cu ajutorul mandri'nei
speciale MOT 131—02, pentru garnitura de

M OT131-02
 M O Tn; -o?
Fig. 2.31. Verificarea jocului axial al arborelui cotit.

Fig. 2.32. Montarea garniturii de etanşare arbore cotit.

etanşare cu 0 90, şi mandrinei MOT 259—01, pentru garnitura de etanşare 0 100, cu scopul
evitării deformării de la forma geometrică sau fisurării buzei garniturii de etanşare (fig.2.32).
Atenţie, în cazul refolosirii arborelui cotit vechi, pentru plasarea corectă a garniturii de
etanşare, se introduce între mandrină şi capătul arborelui cotit o rondelă de grosime 2 mm;
•— la asamblarea volantului pe flanşa arborelui cotit, se vor folosi obligatoriu şuruburi noi,
acestea ungîndu-se în prealabil cu OMNI -FIT RAPID 50 H;
■—■ după strîngerea şuruburilor volantului la un cuplu de 5 daNm, se verifică bătaia axială a
volantului (max. 0,06 mm), folosind un comparator {% 2.33);
— după ungerea manetoanelor şi a cuzineţilor de bielă, se montează capacele şi se strîng
piuliţele la un cuplu de 4,5 daNm; în final, se face o verificare de rotire liberă a ansamblului
mecanism motor.
Se continuă remontarea în ordine inversă demontării, fără a exista alte condiţii tehnice
speciale de respectat la remontare.
Fig. 2.33. Verificarea bătăii axiale a volantului.^

2.5.7. ÎNLOCUIREA GARNITURII DE ETANŞARE A ARBORELUI CU CAME DIN CAPACUL DISTRIBUŢIEI

La înlocuirea garniturii de etanşare, se procedează astfel: -—se deconectează

bateria de acumulatoare;
— se demontează scutul motor;
— se scoate cureaua ventilatorului, racul şi fulia arborelui cotit, iar
pentru autoturismele prevăzute cu motoventilatoare tip GMV, se demon
tează deflectorul şi ansamblul motor GMV şi termocontactul acestuia;
— pentru a extrage garnitura de etanşare, se aşază în locaşul garniturii
bucşa extractoare 3 şi se presează la fund astfel ca garnitura să se ridice şi
să treacă în spatele extractorului; apoi se înşurubează şurubul 4 al extracto-
rului pînă cînd garnitura iese în exterior (fig.2.34);
— pentru a monta garnitura de etanşare, se aşază în locaş bucşa de cen
trare 7, apoi se înşurubează tija filetată 2 a dispozitivului» care, cu ajutorul
 Fig. 2.34. Extragerea garniturii de etanşare din capacul distribuţiei: 1 — bucşă de centrare; 2 — tijă
filetată; 3 — extractor; 4 — şurubul extractorului; 5— piuliţă.
piuliţei 5, se centrează garnitura în locaşul său din capac, astfel ca bucşa 7 să vină în contact
cu arborele cotit (fig.2.35);
— se remontează în ordine piesele: Mia arborelui cotit., racul de pornire, moteventilatorul şi
deflectorul acestuia (dacă este cazul) sau ventilatorul, cureaua ventilatorului, scutul motor
etc.
Atenţie, fiecare garnitură se montează o singură dată.

Fig. 2. nşare
în capacul distribuţiei:
7 — bucşă de centrare; 2 — tijă filetată;
5 — piuliţă.

2.5.8. ÎNLOCUIREA LANŢULUI DE DISTRIBUŢIE, A ÎNTINZĂTORULUI DE LANŢ ŞI PUNEREA LA PUNCT A DISTRIBUŢIEI

Lanţul de distribuţie este necesar să fie înlocuit atunci cînd acesta a căpătat o uzură sau o
alungire aşa de mare încît fazele de distribuţie se pot modifica. Diagnosticarea apariţiei uzurii se bazează
pe zgomotul caracteristic produs de lanţul uzat, uneori putînd lovi chiar capacul de distribuţie.
Demontare. Pentru demontarea întinzătorului şi a lanţului de distribuţie (fără demontarea
motorului de la autoturisme), se procedează astfel:
— se demontează: radiatorul, cureaua ventilatorului, ventilatorul, al-
ternatorul, fulia arborelui cotit, carterul inferior, capacul de distribuţie îm
preună cu garnitura de etanşare;
— se demontează întinzătorul lanţului de distribuţie, funcţie de tipul
constructiv, procedîndu-se astfel: întinzătorul tip hidraulic 1 se deblochează
(fig. 2.36), folosind cheia specială 2, ce se roteşte în sensul acelor de ceasornic
(sensul săgeţii din fig. 2.36), pînă la retragerea patinei 3 a întinzătorului de
lanţ şi slăbirea lanţului 4; apoi se desfac şuruburile 5 şi se scoate întinzăto
rul de lanţ din locaşul său. Se scoate sita filtru, se curăţă şi se aşază în loca
şul său.
întinzătoruî tip mecanic (fig. 2.37) se demontează folosind dispozitivul MOT 761, care se montează în
corpul întinzătorului şi se basculează spre stîn-ga, apoi se demontează ansamblul întinzător-dispozitiv prin
desfacerea şurubului de fixare;
— pentru scoaterea lanţului, se deblochează şi se deşurubează şurubul
7 şi se scoate pinionul de distribuţie 8, împreună cu lanţul de distribuţie 4,
ridicîndu-1 de pe dantura pinionului 9, de pe arborele cotit (fig. 2.36))
Remontare. Remontarea lanţului de distribuţie şi a întinzătorului de lanţ se face în ordine inversă
demontării, respectîndu-se condiţiile tehnice;
— pinionul arborelui cotit şi pinionul de distribuţie se aşază în locaşu
rile lor, astfel ca reperele marcate pe cele două roţi să fie aşezate faţă în faţă
şi coliniare cu centrele roţilor (fy. 2.38), #):
 Fig. 2.36. Montarea şi demontarea întmzătornhii de lanţ tip hidraulic: 1 — întinzatorul de lanţ; 2 — cheie hexagonală;
3 — patina întinzătorului; 4 — lanţul de distribuţie; 5— şuruburi de lixare întinzător; 6 — siguranţă; 7 — şurub de fixare a
piuionuiui de distribuţie; 8 — pinion de distribuţie; 8 — piniorrul 'arborelui cotit.

Fig. 2.37. Montarea şi demontarea întinzătorului ie

lanţ tip mecanic:
7 — patină; 2 — arc; 3— ax
de centrare; 4 — rondelă;
5— şurub cu rondelă.
 — se remontează lanţul de distribuţie în aşa fel ca, la fixarea pinionului
de distribuţie împreună cu lanţul, reperele să rămînă în aceeaşi direcţie (fig.
2.38, b):
— se strînge şurubul pinionului de distribuţie la un cuplu de 2 daNm
şi apoi se asigură prin îndoirea tablei de siguranţă: ,

Fig. 2.38. Tteiroiit'-ti'p lanţului de distribuţie:

a —alinierea reperelor de pe roţile dnVato; b —aşezarea lanţului de distribuţie pe
roţile dinţate.

— la remontarea întinzătorului de lanţ tip hidraulic, se blochează pis

tonul în patină cu cheia hexagonală, iar pentru evitarea armării întîmplă-
toare a întinzătorului, se interpune o cală de 2 mm între corpul întinzătoru
lui şi patină;
— la remontarea întinzătorului de lanţ tip mecanic, după aşezarea pe
bloc a patinei, se fixează bine capetele arcului în orificiile din blocul motor,
apoi se strînge şurubul de fixare la un cuplu de 2 daNm:
— punerea ia punct a distribuţiei a fost realizată odată cu aşezarea ce
lor două pinioane cu reperele de eaiaj faţă în faţă:
— la remontarea capacului de distribuţie trebuie să folosim o nouă gar
nitură :
— se pune la punct aprinderea motorului şi se porneşte motorul, obser-
vîndit-se funcţionarea corectă a acestuia.
2.5.9. ÎNLOCUIREA ARBORELUI CU CAME
Arborele cu came este necesar a fi înlocuit numai în următoarele situaţii:
— prezintă came uzate:
— prezintă pe came porţiuni rugoase sau poroase:
— palierele arborelui cu came sînt uzate, ovalizate:
— prezintă o uzură frontală, astfel că jocul longitudinal al arborelui
cu carne măsurat la brida de reglaj depăşeşte cota 0,12 mm.
Arborele cu came poate fi înlocuit atît în situaţia cînd motorul este pe autoturism, cît şi în situaţia
cînd motorul este demontat de pe autoturism.

Se recomandă să se înlocuiască arborele cu came, de pe motorul scos de la autoturism, deoarece:

—- se poate realiza un control dimensional atît al fusurilor arborelui
cu came, al locaşurilor din blocul motor cît şi al canalelor de ungere:
— se poate măsura şi corecta, în condiţii tehnice corespunzătoare, jo
cul longitudinal al arborelui cu came, folosindu-se flanşele de reglaj;
— se poate verifica uşor modul de angrenare corectă al pinionului
ruptor-distribuitor cu pinionul de pe arborele cu came.
Demontare. Pentru înlo cuirea arborelui cu came, tre buie să
-se efectueze urmă toarele operaţii:
 — se demontează motorul
de pe autoturism (v§ 2.5.1)

şi se plasează pe un suport
universal;
— se scot în ordine: chiu-
lasa asamblată, tijele împin-
gătoare şi tacheţii (acestea se
aranjează în ordine pentru a
se remonta în acelaşi lcc);
Fig. 2.39. Montarea rondelelor de menţinere a pinionul ruptorului-distribui-
cămăşilor în locaşul lor. tor ş[ pompa de benz in ă (fără
a se desface furtunele);
— se montează pe blocul motor, rondelele MOT 124 de menţinerea că
măşilor (fig. 2.39);
— se demontează: fulia arborelui cotit, carterul inferior, capacul de
distribuţie; întinzătorul lanţului de distribuţie şi pinionul arborelui cu came
împreună cu lanţul de distribuţie (v§ 2.5.8);
— se scot: şuruburile de fixare a arborelui cu came; flanşa de fixare co
respunzătoare jocului longitudinal al arborelui cu came şi arborele cu came;
— se verifică starea tehnică şi dimensiunile arborelui cu came şi a loca
şurilor sale din. blocul motor.
Remontare. Se remontează toate piesele şi subcmsamblele demontate în ordinea inversă demontării,
respectîndu-se următoarele condiţii tehnice:
— pe arborele cu came nou se montează în ordine: pana-disc 7, o flan
să nouă 2 de dimensiunea corespunzătoare preluării jocului (j) dintre flanşa
şi arborele cu came; o antretoază 3 nouă (se bate antretoaza cu ajutorul unei
ţevi pînă cînd vine în contact cu umărul arborelui cu came); pinionul 4 al
arborelui cu came, şurubul 5 şi rondela de siguranţă 6.
După strîngerea şurubului 5 la un cuplu de 3 daNm, se verifică jocul longitudinal al arborelui cu came (j=
0,0t5...0,11 mm). Dacă jocul nu cores punde se înlocuieşte flanşa (fig.2.40);
— se ung cu ulei motor locaşurile din blocul motor, lagărele şi camele.
arborelui cu came; cuplul de fixare a şuruburilor flanşei arborelui cu came
este 2 daNm; ,
— la remontarea pinionului şi lanţului de distribuţie, trebuie respectată
condiţia de rectilinitate a semnelor de pe pinioane (v§ 2.5.8.);

■— după stxîngerea la cuplu a chiulasei şi rampei culbutorilor, este obligatorie verificarea şi

corectarea jocului termic dintre supape şi culbutori (la rece: supapă admisie 0,15 mm, supapă
evacuare 0,20 mm);
— la remontarea capacului de distribuţie este obligatorie înlocuirea garniturii de etanşare,
centrarea în capac şi pe arborele cu came realizîn-du-se cu ajutorul dispozitivului MOT 457 (v§
2.5.7) j
 Fig. 2.40. Verificarea jocului longitudinal al arborelui cu came: f — panâ-disc; 2 — flanşă de preluarea jocului
longitudinal; 3 — antretoază; 4 — pinionul distribuţiei; 5— şurub; 6 — rondelă de siguranţă.

— repoziţionarea pinionului intermediar se realizează respectîndu-se

condiţiile: se aduce pistonul cilindrului nr. 1 la sfîrşit de comprimare
(semnele de pe volant —carcasa ambreiaj, sau fulie-marcaj pe capacul
distribuţiei să fie faţă în faţă) şi se remontează pinionul cu ajutorul
unui şurub de chiulasă, în aşa fel încît fantele să fie perpendiculare pe
axa longitudinală a ' motorului, iar partea D să fie orientată spre volant
(fig. 2.41).

ÎNLOCUIREA SUPORTULUI MOTORULUI

Demontare. Pentru demontare se fac operaţiile (fig.2.42):
— se desfac şuruburile 4 de la tampoanele elastice ale suportilor
motorului, care fixează motorul pe lonje-roanele caroseriei;
Fig. 2.41.

Poziţionarea pinionului in-

termediar.

— se montează cablul de ridicare a motorului, ce poate fi întins cu aju

torul unui palan (fig.2.11) şi se ridică puţin motorul;
— se desfac şuruburile 5 de fixare a suporţilor motor pe blocul cilindrilor;
■— pentru motoarele prevăzute cu defazoare, care au rolul preluării vibraţiilor perturbatoare ce apar în
timpul funcţionării motorului, se desfac legăturile dintre axul defazorului şi suportul motor.
 Fig. 2.42. Bemontarea suporîilor motorului şi a deja zorului:
1 — volant; 2 — balansier; 3 — flexibloc; 4; 5 — şuruburi pentru fixarea suporţilor
s motorului.

■— se scoate suportul motor deteriorat.

Remontare. Remontarea se face executînd operaţiile în ordinea inversă demontării, cuplul de
strîngere pentru şuruburile suporţilor motor fiind de 6 daNm.
2.5.11. ÎNLOCUIREA ANSAMBLULUI AMORTIZOR ZGOMOT

Demontare. A. Pentru demontarea amortizorului principal de zgomot Se fac operaţiile:

— se slăbeşte colierul din faţă al amortizorului de zgomot;
— se desfac piuliţele de la suporţii ţevii finale a amortizorului de zgomot j
__se trage ansamblul amortizor de zgomot împreună cu suporţii ţevii
finale, spre înapoi;
— se scoate amortizorul de zgomot.
B. Pentru demontarea ţevii mijlocii de amortizarea zgomotului, se fao
operaţiile:
__se slăbeşte colierul din spatele camerei de detentă;
__se desfac piuliţele de la suporţii ţevii finale şi se trage aceasta cătra
înapoi;
__se scoate ţeava mijlocie de amortizare a zgomotului, slăbind în pre
alabil colierul de rigidizare cu amortizorul de zgomot.
C. Pentru demontarea camerei de detentă se fac operaţiile:
— se slăbesc colierele din faţa şi din spatele camerei de detentă;
.__se desfac piuliţele de la suporţii elastici (tampoane din cauciuc brut)
ai canalizaţiei de evacuare şi se deplasează către înapoi;
__se scoate camera de detentă prin rotire uşoară şi tragere către spa
tele autoturismului.
Remontare. Se face efectuînd operaţiile în ordinea inversă demontării şi se asigură fixarea elastică
a camerei de detentă în partea din spate a caroseriei, folosind inele din cauciuc şi colierul de siguranţă.