Cig Ii Contabilitate Manageriala - 2020 PDF
Cig Ii Contabilitate Manageriala - 2020 PDF
Cig Ii Contabilitate Manageriala - 2020 PDF
CONTABILITATE MANAGERIALĂ1
- SUPORT DE CURS –
CIG II IF
1
Materialul este destinat în exclusivitate studenților facultății CIG, anul II, an universitar 2019-2020, în vederea
desfășurării activităților la curs.
Contabilitate managerială
EVALUAREA:
Evaluarea se compune din:
1. Evaluarea continuă, în cadrul activităţii de seminar
2. Evaluarea finală, pe baza examenului scris susţinut în sesiune
3. Stabilirea notei finale:
Examinare finală 70%
Activitate seminar 30%
BIBLIOGRAFIE:
1. Chirata Caraiani, Cornelia Dascalu, Camelia I. Lungu, Contabilitate manageriala : tehnologii
integrative pentru deciziile de afaceri = Managerial accounting : integrative technologies for business
decisions, Editura ASE, 2014, București
2. Caraiani Chiraţa, Dumitrana Mihaela (coordonatori), Contabilitate de gestiune & Control de
gestiune, Ediţia a II-a, Ed. Universitară, 2008, Bucureşti
3. Caraiani, C., Dumitrana, M. (coordonatori) Contabilitate de gestiune & Control de gestiune, Ediţia
a II-a, Ed. Universitară, 2005, Bucureşti
4. Dumitru Mădălina, Calu Daniela, Contabilitate de gestiune şi calculaţia costurilor, Ed. Contaplus,
2008, Bucureşti
5. Corina Dumitru, Corina Ioanăş, Contabilitatea de gestiune şi evaluarea performanţelor, Ed.
Universitară, 2005, Bucureşti
6. Dumitrana Mihaela, Vulpoi Marcel, Cost Accounting – A Managerial Emphasis, Editura ASE,
2003, Bucureşti
2
Contabilitate managerială
CUPRINS
CAPITOLUL I
Fundamente privind contabilitatea manageriala
4
Contabilitate managerială
- contabilitatea financiara ofera informatii istorice, de cele mai multe ori, in timp ce
contabilitatea manageriala ofera informatii curente, operative dar si istorice;
- contabilitatea financiara ofera informatii despre cheltuieli totale si rezultate totale, in timp
ce contabilitatea manageriala ofera informatii despre costuri pe produs si rezultate
analitice ( pe produs);
- ambele contabilitati vin in sprijinul managementului firmei.
Concepte cheie:
Contabilitatea financiară: reprezintă acea parte a contabilităţii ce vizează oferirea de informaţii
pentru acţionari şi alţi utilizatori, în vederea evaluării activităţii din punct de vedere a situaţiei
financiare actuale;
Contabilitatea managerială: reprezintă acea parte a contabilităţii ce vizează oferirea de informaţii
ce sunt utile managerilor pentru planificarea şi controlul activităţilor, precum şi în cadrul
procesului de luare a deciziilor;
Repartizarea primară: reprezintă reclasificarea cheltuielilor din contabiliatea financiară în
contabilitatea managerială, potrivit destinației acestora.
Contabilitatea furnizează informaţii pentru toate categoriile de utilizatori, externi şi interni,
informaţii pe care aceştia îşi fundamentează deciziile de alocare a resurselor. Contabilitatea
financiară (CF) şi contabilitatea managerială (CM) sunt două componente ale contabilităţii, al
cărei obiectiv este furnizarea informaţiilor necesare diverşilor utilizatori. Între cele două
contabilități pot fi identificate următoarele diferențe:
Exemplu:
Pornind de la fabricarea a trei produse P1, P2 şi P3 se consideră următoarele situaţii de calcul
a costurilor şi rezultatelor în cele două contabilităţi.
5
Contabilitate managerială
Contabilitatea financiară (CF)
6
Contabilitate managerială
a. Marimea intreprinderii.
In functie de marime se stabileste si structura organizatorica pe fabrici, sectii, ateliere, etc.,
dar se organizeaza si activitatea financiara – contabila in sistem centralizat ( pentru firme mai mici),
si/sau in sistem descentralizat pentru intreprinderi mai mari. In functie de acesta organizare are loc
atat fluxul informational cat si o delimitare si o structurare a costurilor.
b. Caracterul productiei care poate fi permanent sau sezonier.
In functie de perioada in care se desfasoara activitatea si implicit se obtin produse, se
repartizeaza si cheltuielile. Cheltuielile variabile se regasesc numai in perioada de activitate, in timp
ce cheltuielile fixe se regasesc in tot timpul anului (chiar daca avem activitate sezoniera).
a. Tipul productiei , productie care poate fi :
- productie de masa
- productie de serie
- productie unicat.
In functie de aceasta se aplica metoda de calculatie, respectiv metoda globala, metoda pe faze
si metoda pe comenzi. Totodata pentru a determina costul prestabilit se aplica metoda standard-cost.
b. Tehnologia de fabricatie si gradul de automatizare al productiei.
In functie de acestea sunt stabilite tehnic etapele parcurse de la intrarea materiei prime si
pana la obtinerea produsului finit. In functie de aceste etape se stabilesc si etapele de calculatie si
implicit structurile pe posturi, procedeele de calculatie si modul de determinare a costului unitar.
PRINCIPII
a. Principiul separarii cheltuielilor care privesc productia de cele care nu privesc
productia. Acest principiu spune ca se impune o sepaare a evidentei cheltuielilor care privesc
productia ( se refera la obiectul de activitate ) de cele care nu privesc productia (se refera al
cheltuielile cu caracter cultural, social, sportiv).
c. Pricipiul separarii cheltueililor in spatiu. Potrivit acestui principiu, orice cheltuiala este
atasabila unui anumit centru de responsabilitate ( loc de desfasurare a activitatii). In functei de locul
care a generat cheltuiala se stabileste si responsabilitatea.
d. Principiul separarii cheltuielilor in timp. Acst principiu presupune stabilirea unei legaturi
intre momentul efectuarii cheltuielilor si momentul realizarii productiei.
Astfel cheltuielile se impart in:
- cheltuieli anticipate care se efectueaza inainte de desfasurarea activitatii si se includ esalonat
in costul produsului;
- cheltuieli curente care se efectueaza in momentul desfasurarii activitatii;
- cheltuieli previzionate sau cheltuieli cu provizioanele care au loc dupa efectuarea activitatii.
7
Contabilitate managerială
CAPITOLUL II
Costul, concept cheie al contabilitatii manageriale
Clasificarea cheltuielilor
CR - centru de responsabilitate
P – produs
Cheltuieli generale FIRMA
și de administrație
Cheltuieli
Indirecte de CR1 CR2 CR3
producție
Cheltuieli P1 P2 P3 P1 P4 P2 P6
directe
2. Dupa destinatie ( structura specifica pentru conturile de calculatie si implicit pentru
contabilitatea manageriala):
- cheltuielile activitatii de baza;
- cheltuieli indirecte de productie sau comune ale sectiei ( cheltuieli de intretinere si
functionare);
- cheltuielile activitatii auxiliare;
8
Contabilitate managerială
- cheltuieli generale si de administratie
- cheltuieli de desfacere
Exemplu:
La 31 decembrie 201N entitatea economică X prezintă următoarele solduri ale conturilor
(înainte de închidere):
601 - Cheltuieli cu materiile prime 500 u.m.;
611 - Cheltuieli de întreţinere şi reparaţii 1.000 u.m.;
623 - Cheltuieli de reclamă, protocol, publicitate 900 u.m.;
641 - Cheltuieli cu salariile 1.800 u.m.;
681 - Cheltuieli cu amortizarea 1.000 u.m.;
701 - Venituri din vânzarea produselor finite 3.800 u.m.;
704 - Venituri din prestarea serviciilor 1.800 u.m.;
711 - Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 1.100 u.m. (SFC).
Cheltuielile prezentate anterior după natura lor sunt regrupate în contabilitatea managerială
conform destinaţiei acestora, astfel:
Se cere:
Întocmiţi contul de profit şi pierdere atât după natură cât şi după destinaţii, ţinând cont de cerinţele
naționale și internaționale cu privire la prezentarea situaţiilor financiare.
Rezolvare:
Comentarii:
9
Contabilitate managerială
Potrivit IAS 1 SFC al 711 nu trebuie trecut printre venituri pentru că pot induce în eroare
utilizatorii, trebuie scăzut din cheltuieli și viceversa, în cazul unui SFD.
Indicatorul costul bunurilor vândute este compus din costul de producție din cursul lunii
curente, diminuat cu valoarea producției stocate (SFC al 711) sau majorat valoarea producției
destocate (SFD al 711)
Exemplu:
O entitate economică construiește o clădire. În acest sens, societatea a consumat materii
prime în valoare de 100.000 um, a înregistrat salarii și contribuții pentru muncitorii angajați în
valoare de 200.000 um și a utilizat utilaje a căror amortizare este de 300.000 um. Finanțarea
activității a fost făcută astfel: 180.000 um din sursele de finanțare deja existente în societate, 250.000
um dintr-un credit bancar contractat special pentru finanțarea acestei construcții, dobânda aferentă
creditului fiind de 25.000 um, din care plătită 22.000 um, iar pentru obținerea sumei de 170.000 um,
au fost emise 1.700 acțiuni la un preț de emisiune egal cu valoarea nominală de 100 um/acțiune.
Media dividendelor plătite în ultimii 3 ani acționarilor a fost de 5 um/acțiune. De asemenea,
societatea a primit și plătit o amendă pentru nedepunerea în timp a declarațiilor fiscale în valoare de
6.000 um.
Se cere:
Pornind de la informațiile existente în CF determinați valoarea cheltuielilor încorporabile (I).
Rezolvare:
10
Contabilitate managerială
11
Contabilitate managerială
Cheltuielile controlabile sunt cele care se formeaza in cadrul unui centru de responsabilitate
si pentru care exista responsabilitate.
Cheltuielile necontrolabile sunt cele decise de ierarhia firmei si pentru care nu se poate decide
in cadrul centrului de responsabilitate. Pentru conducerea de varf a firmei toate cheltuielile decin sau
sunt controlabile.
Ch1
* 100 100
Ch0
Iv
Q1
* 100 100
Q0
CHv = f (Q) – sunt in functie de productie
Ch Ch
Ch Ch
c. Cheltuieli variabile regresive sunt acele cheltuieli care scad sensibil odata ce procesul de
fabricatie a fost declansat. Scad sensibil dupa obtinerea primei sau unei unitati de produs.
Iv < 1 sau 0 < Iv < 1
Se impart in:
- cheltuieli cu incalzirea cuptoarelor, cazanelor, furnalelor, aparatelor pana la obtinerea
primei unitati de produs.
Aceste cheltuieli se gasesc numai la anumite categorii de intreprinderi, in timp ce cheltuielile
degresive se regasesc la toate intreprinderile , indiferent de profulul de activitate.
Ch Ch
Ch Ch
f. Cheltuieli variabile flexibile sunt acele cheltuieli care urmeaza ritmul de crestere al
productiei dar cu anumite alternante. Aceste cheltuieli la un anumit timp au un anumit
comportament.
13
Contabilitate managerială
Ch Ch
B. Cheltuieli fixe , denumite si cheltuieli de structura sau de capacitate, sunt acele cheltuieli
care nu depind de productie dar sunt dependente de timp.
Iv = 0
Se impart in:
- cheltuieli fixe propriu-zise
- cheltuieli relativ fixe
a. Cheltuieli fixe propriu- zise se impart in :
- cheltuieli cu amortizarea
- alte cheltuieli legate de pastrarea, conservarea capacitatii de productie;
b. Cheltuieli relativ fixe se impart in:
- cheltuieli de personal
- cheltuieli de functionare pentru personalul din administratia intreprinderii.
Ch Ch
Exemplu:
Se cunosc următoarele informații:
Separați cheltuielile în variabile și fixe, respectiv directe și indirecte.
Cheltuieli cu amortizarea maşinilor folosite pentru un anumit produs;
Cheltuieli cu amortizarea utilajelor şi instalaţiilor;
Cheltuieli cu asigurarea sediului societății;
Cheltuieli cu chiria aferentă sediului societății;
Cheltuieli cu cu energia electrică şi combustibilul pentru secţiile unde se fabrică mai multe
produse;
Cheltuieli cu publicitatea pentru un anumit produs;
14
Contabilitate managerială
Cheltuieli cu energia;
Cheltuieli cu salarile (manoperă directă);
Cheltuieli cu materii prime, materiale directe;
Cheltuieli cu salariile personalului TESA;
Cheltuieli cu salariile supraveghetorilor din secția de producție.
Rezolvare:
Costurile produselor sunt costurile asociate produselor sau serviciilor achiziţionate sau
fabricate în vederea vânzării. Costurile produselor includ cheltuieli directe şi indirecte de
producţie. Dacă produsele finite nu se vând sau dacă există producţie în curs de execuţie,
atunci acest cost se regăseşte în bilanţ sub forma stocurilor obţinute din producţie proprie.
În principiu, costurile produselor sunt determinate pe baza cheltuielilor recunoscute în
conturile din clasa 6 a contabilităţii financiare, dar unele dintre ele necesită retratări. În
plus, în costul unui produs se încorporează şi cheltuielile supletive.
Costurile perioadei sunt acele costuri care sunt tratate drept cheltuieli în perioada în care
au apărut. Ele nu reprezintă componente ale producţiei deoarece nu au legătură directă cu
activitatea principală a entităţii economice (de exemplu: cheltuielile cu amenzi, sconturi,
penalizări etc.). Aceste cheltuieli formează cheltuielile neîncorporabile în cost.
Conform reglementărilor din România, într-o entitate economică cu obiect de activitate
producţia toate costurile de producţie sunt privite drept costuri ale produsului. Acestea includ
costurile directe şi indirecte de producţie. Costurile apărute după terminarea procesului de producţie,
cum ar fi costurile de administraţie şi vânzare sunt costuri ale perioadei. Evaluarea stocurilor
nevândute este făcută la costul de producţie.
Exemplu:
Întreprinderea X obține două produse, A și B. Pentru derularea obiectului de activitate se fac
cheltuieli generate de:
Cheltuieli cu materiile prime 2.500 u.m., din care 1.000 u.m. – produsul A și 1.500 u.m.
produsul B);
Cheltuieli cu amortizarea sediului 1.000 u.m.;
Cheltuieli cu amortizarea utilajelor 4.000 u.m.;
Cheltuieli cu salariile muncitorilor 1.200 u.m., din care 500 u.m. – produsul A și 700 u.m.
– produsul B);
15
Contabilitate managerială
Cheltuieli cu salariul inginerului din secția de producție 2.000 u.m.;
Cheltuieli cu salariul managerului 3.000 u.m.;
În plus, se mai cunosc următoarele informații:
Cheltuielile indirecte de producție sunt repartizate asupra celor două produse astfel: 40%
pentru produsul A și 60% pentru produsul B;
Cheltuielile generale de administrație sunt repartizate asupra celor două produse astfel:
30% pentru produsul A și 70% pentru produsul B;
Produsul A are o valoare a producției în curs de execuție la începutul lunii de 1.000 u.m.;
Produsul B are o valoare a producției în curs de execuție la sfârșitul lunii de 1.000 u.m.;
Cantitățile obținute și vândute din produsele A și B sunt egale (1.000 bucăți produsul A și
1.000 bucăți produsul B);
Prețurile de vânzare practicate sunt de: 6 u.m. /bucată produsul A, respectiv 10 u.m.
/bucată produsul B.
Se cere:
a) Determinați costul primar, costul de producție și costul complet;
b) Determinați rezultatele analitice și rezultatul global.
Rezolvare:
a) Tabloul costurilor (Fișa costului) se construiește pe pornind de la formulele de calcul al
costurilor solicitate. Inițial, în tabloul costurilor avem:
Tabloul costurilor (Fișa de cost)
(*) Valoare cheltuieli indirecte = 4.000 u.m. (amortizare utilaje) + 2.000 u.m. (salariu inginer secție)
= 6.000 u.m.
Repartizare cheltuieli indirecte:
Produsul A = 6.000 u.m.* 40% = 2.400 u.m.
Produsul B = 6.000 u.m.* 60% = 3.600 u.m.
(**) Valoare CGA = 1.000 u.m. (amortizare sediu) + 3.000 u.m. (salariu manager) = 4.000 u.m.
Repartizare CGA:
Produsul A = 4.000 u.m. * 30% = 1.200 u.m.
Produsul B = 4.000 u.m. * 70% = 2.800 u.m.
16
Contabilitate managerială
Imputarea raţională a cheltuielilor de structură (costul subactivităţii)
Conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, costul de producţie este format
din costurile directe şi costurile indirecte, variabile şi fixe, de producţie. Costurile indirecte de
producţie fixe sunt absorbite în costul produselor pe baza capacităţii normale de producţie a entităţii.
Capacitatea normală este producţia ce se aşteaptă să se obţină în medie într-un număr de luni sau
într-un sezon în condiţii normale, ţinând cont de întreruperilor datorate lucrărilor de întreţinere.
Astfel, valoarea cheltuielilor indirecte fixe incluse în costul de producţie nu creşte din cauza
producţiei reduse. Valoarea nealocată a cheltuielilor indirecte este cunoscută în contabilitatea
managerială sub denumirea de costul subactivităţii şi este tratată ca o cheltuială a perioadei, la fel ca
şi în contabilitatea financiară.
În cazul în care nivelul de activitate depăşeşte capacitatea normală, în costuri se vor include
cheltuieli fixe unitare mai mici, pentru a nu supraevalua costul de producţie.
Costul subactivităţii se calculează astfel:
Cs = Cf (1 – Capacitatea reală/Capacitatea normală), unde:
Cs= costul subactivităţii
Cf = cheltuieli fixe
Cfi = Cf – Cs, unde:
Cfi = cheltuieli fixe încorporabile.
Costul subactivitatii reprezinta acea parte a cheltuielilor fixe aferenta nivelului de
subactivitate.
∑ = ∑ = ∑ = ∑1 + ∑2
Exemplu:
O entitate economică fabrică un produs X şi un produs Y care presupun parcurgerea mai
multor faze de fabricaţie desfăşurate în două secţii de producţie. Cheltuielile efectuate în luna
octombrie au fost: materii prime X 400 u.m., materii prime Y 500 u.m., cheltuieli de personal X 260
u.m., cheltuieli de personal Y 250 u.m., alte cheltuieli directe X 100 u.m., alte cheltuieli directe Y
120 u.m., cheltuieli indirecte de producţie în secţia I 700 u.m., din care 70% sunt cheltuieli fixe,
cheltuieli indirecte de producţie secţia II 500 u.m., din care 40% sunt cheltuieli variabile. Capacitatea
de producţie a fost utilizată pentru 110% în secţia I şi 80% în secţia II. Producţia în curs de execuţie
iniţială X a fost de 300 u.m. şi finală Y de 250 u.m.. Cheltuielile indirecte de producţie se
repartizează în funcţie de cheltuielile directe.
Se cere: Să se calculeze costul de producţie al produselor finite obţinute.
Nivel.real.de.activitate
Cost subactiv Ch fixe 1
Nivel.normal.de.activitate
17
Contabilitate managerială
Rezolvare:
Tabloul costului de producţie
Ch
ch regos
ch degr.
ch fixe
0 Q
Pornind de la graficul de mai sus, in evolutia volumului fizic al productiei se pot identifica
urmatoarele zone:
1. Zona 1 sau zona degresiva. Odata ce procesul de fabricatie a fost
declansat se regasesc urmatoarele cheltuieli:
- cheltuieli fixe
- cheltuieli variabile proportionale
- cheltuieli variabile regresive
Pe masura obtinerii mai multor unitati de produs, cheltuielile fixe incep sa scada pe unitatea
de produs, cheltuielile variabile proportionale se mentin, cheltuielile regresive scad sensibil si incep
sa spara cheltuieli variabile degresive.
Ch
zona zona zona
degres. optima 3
0 1 2 80 100 Q
Costurile medii se obtin prin raportarea cheltuielilor totale la volumul total de activitate.
ch
ct.mediu
Q
Se condidera ca in medie pentru realizarea unui produs se efectueaza aceleasi cheltuieli.
Totodata costurile medii stau la baza determinarii pretului de vanzare dar si la baza inregistrarilor din
contabilitate.
Costurile marginale sunt costurile aferente ultimului lot de produse adaugat. Mai sunt
denumite si costuri diferentiale.
Se pleaca de la premisa ca pentru obtinerea aditionala a unui nou produs sau unui lot de
produse este nevoie doar de cheltuieli variabile (dependente de volumul fizic al produsului) si nu de
cheltuielile fixe care sunt cheltuieli de capaciate, de structua si care oricum erau efectuate.
In corelarea dintre costurile medii si costurile marginale se disting aceleasi 3 zone de
evolutie:
- zona 1 degresiva este zona in care atat costurile medii cat si cele marginale scad;
- zona 2 de proportionalitate este zona in care costurile marginale se aproprie cel mai mult
de costurile medii, rezultand chiar o intersectare grafica;
- zona 3 progresiva este zona in care atat costurile medii cat si cele marginale cresc, dar
costurile marginale au o crestere accentuata.
19
Contabilitate managerială
Ct1 Ct 0
Ct d ( m arg)
Q1 Q0
0 Q
- ch. de exploatare 50.000 Incorporabile Incorporabile 51.500 DIRECTE Variabile 46.000 46.000
1.500 40.000
- ch. financiare 2.000
Niv.real. activ 3.660
60%F
- ch. extraordinare 800 Neincorporabile INDIRECTE Fixe
1.300 12.100 6.100
Supletive 600 Niv.subactiv. S ubactivitate 40% Fixe = 2440
∑CF = 52.800 ∑CF = 52.100 = ∑ = 52.100 ∑ =52.100 = Cost produs +Cost perioada =52100
49.660 2.440
Exemplu recapitulativ:
Clasificarea costurilor în:
a) costuri variabile şi costuri fixe;
b) costuri directe sau costuri indirecte;
c) costul produsului sau costul perioadei.
20
Contabilitate managerială
a. Centrul de profit este acel centru de responsabilitate care dispune de resurse materiale,
financiare si umane pentru desfasurarea activitatii, obtine produse, le vinde si inregistreaza cheltuieli,
venituri, rezultate, incasari si plati. Are conturi la banca, relatii cu furnizorii, creditorii, bugete ( cu
exceptia TVA si impozit pe profit ) si organizeaza contabilitate proprie.
Obiectivul principal este obtinerea de profit. Nu dispune de capitaluri proprii si nu ia decizii
investitionale si de repartizare a profitului.
21
Contabilitate managerială
Cheltuieli
indirecte de CR1 CR2 CR3
producție
Cheltuieli P1 P2 P3 P1 P4 P2 P6
directe
b. Centrele de costuri au ca obiect primordial desfasurarea unei activitati ori realizarea unor
produse cu incadrarea intr-o anumita limita de costuri. Produsele di subansablele obtinute nu sunt
destinate vanzarii ci trec spre un alt centru de responsabilitate pentru a fi vandute sau finalizate.
Centrul prin care se realizeaza vanzarea este denumit centru de cifra de afaceri.
Un centru de cost dispune de resurse financiare, materiale si umane pentru desfasurarea
activitatii, are contabilitate proprie sau poate avea, nu are relatii cu statul, tertii si nu are conturi
bancare.
FIRMA
c. Centrul de cifra de afaceri are obiectiv principal maximizarea cifrei de afaceri. Genereaza
doar cheltuieli specifice vanzarilor, desfacerii.
d. Centrul de investitii este in fapt un centre de profit dar care are putere decizionala si asupra
investitiilor care urmeaza a fi efectuate.
e. Centrul de cheltuieli este reprezentat de servicii functionale din cadrul intreprinderii cum
ar fi serivicul financiar-contabil, tehnic, administratic etc care primeste anumite resurse pentru
derularea activitatii specifice.
22
Contabilitate managerială
CAPITOLUL III
Categorii de procedee:
- procedee de determinare si delimitare a costurilor pe purtator si pe sectoare;
- procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte;
- procedee de separare a cheltuielilor variabile si fixe;
- procedee de calcul al costului productiei de fabricatie interdependenta;
- procedee de calcul al costului unitar.
Ch = Baza de calcul * x%
cheltuieli.de.repartizat
Cota ch
N
23
Contabilitate managerială
N – numarul perioadelor de gestiune
Etape:
I). Alegerea criteriului sau a bazei de repartizare - trebuie sa existe o legatura de cauzalitate
intre cheltuiala directa de repartizat si baza de repartizare.
Cheltuieli.indirecte.de.repartizat
K
Baza.de.repartizare
Rj = bj * K
Unde:
Rj – cota de cheltuieli indirecte ce revine produsului j
bj – baza de repartizat a productiei j
K – coeficientul de repartizare
n
Cheltuieli.indirecte.de.repartizat
Ch Ii
K i 1
n
Baza.de.repartizare
b
j 1
j
unde:
i – articolul de calculatie
ChIi – cheltuieli indirecte pe calculatie
24
Contabilitate managerială
Exemplu:
100.000
K 0,25
400.000
Exemplu:
150.000
K am 600.um / m 2
180 70
in S1 Pint = 1000 Kw
in S2 Pint = 1500 Kw
25
Contabilitate managerială
50.000
K 20 um/Kw
1000 1500
Exemplu:
Cheltuieli indirecte de productie de repartizat si marimea bazelor repartizare se prezinta
astfel:
Intreprinderea are 3 centre de responsabilitate: CR1, CR2, CR3 si fabrica 3 produse A, B, C.
- in CR1 se fabrica cele trei produse
- in CR2 se fabrica produsele a si c
- in CR3 se fabrica produsele a si b
CIFU CGS
152 105
K1 = 0,8 K1 = 0,5
190 210
98 120
K2 = 0,7 K2 = 0,4
140 300
84,6 75
K3 = 0,9 K3 = 0,6
94 125
A = 60*0,8 = 48
ETAPE:
bj
gj m
b
j
j
unde:
gj – ponderea bazei de repartizare a produsului j in totalul bazelor de repartizat
Rj = gj * ChI de repart.
Exemplu:
27
Contabilitate managerială
Cheltuieli indirecte de repartizat 100.000 um
Baza de repartizare 400.000 um
din care:
- b1 300.000 um
- b2 100.000 um
Sa se determine cheltuiala indirecta ce revine fiecariu produs.
300.000
g1 = 0,75
400.000
100.000
g2 = 0,25
400.000
ETAPE:
Qt
Q t 1
unde:
n
Qt – productia din perioada de gestiune t
n – numarul perioadelor de gestiune
Q - productia medie
Ch t
Ch t 1
unde:
n
Cht – cheltuielile din perioada de gestiune t
28
Contabilitate managerială
III. Calculul abaterii volumului fizic al productiei de la productia medie. Abaterile se
calculeaza pentru fiecare perioada de gestiune.
x Qt Q
x – abaterea volumului fizic
y Cht Ch
V. Determinarea abaterii medii patratice de la volumul fizic al productiei. X2
VI. Determinarea produsului dintre abaterea de la volumul fizic al productiei (x) si
abatarea de la cheltuiala medie (y).
x*y
Si in cazul etapelor V si VI abaterile se calculeaza pe fiecare perioada de gestiune in
parte.
( xy) t
Chvu t 1
n
x
t 1
2
t
ChVT ( t ) Chvu * Qt
IX. Determinarea cheltuielilor fixe totale pentru o anumita perioada de gestiune
Nota:
1. Cheltuiala fixa , chiar daca este calculata pentru o anumita perioada de gestiune se mentine
aceasi pentru fiecare din perioadele de gestiune, intrucat este o cheltuiala de structura sau de
capacitate.
2. Pe baza acestui procedeu, separand cheltuielile in variabile si fixe (avand date din trecut)
pot fi determinate cheltuielile totale ale perioadei viitoare de gestiune pentru un anumit volum fizic al
productiei.
Exemplu:
Cunoscand evolutia de ansamblu a volumului fizic al productiei si a cheltuielilor de productie
pe o perioada de 6 luni, se cere:
a. determinati cheltuielile variabile unitare si totale si cheltuielile fixe totale;
b. determinati cheltuielile totale pentru luna a VII a cunoscand ca volumul fizic al
productiei este de 12.000 tone.
Situatia privind evolutia volumului fizic al productiei si al nivelului cheltuielilor:
date Calcule
Perioada Qt Cht x y x2 x*y
(luna)
29
Contabilitate managerială
1 10.200 908.000 200 8.000
2 9.800 892.000 -200 -8.000
3 9.500 880.000 -500 -20.000
4 9.300 872.000 -700 -28.000
5 10.400 916.000 400 16.000
6 10.800 932.000 800 32.000
7
Total 60.000 5.400.000 0 0 1.620.000 64.800.000
a.
n
Qt 60.000
1. Q t 1
10.000 tone
n 6
n
Ch t
5.400.000
2. Ch t 1
900.000 um
n 6
3. x Qt Q
x1 = 10.200 – 10.000 = 200
x2 = 9.800 – 10.000 = -200
x3 = 9.500 – 10.000 = -500
x4 = 9.300 – 10.000 = -700
x5 = 10.400 - 10.000 = 400
x6 = 10.800 – 10.000 = 800
4. y Cht Ch
( xy)t 64.800.000
7. Chvu t 1
n
40 um/tone
1.620.000
x
t 1
2
30
Contabilitate managerială
9. ChF ( t ) ChT ( t ) ChvT (t )
b.
Ch T ( t 1) Ch vu * Q t 1 Ch F ( t 1)
Qt+1= 12.000
Chvu = 40
ChF(t+1)= ChF(t) = 500.000
ETAPE:
Chmax Chmin
Chvu
Qmax Qmin
ChvT(t) = Chvu * Qt
Exemplu:
date
Perioada Qt Cht
(luna)
1 10.200 908.000
2 9.800 892.000
3 9.500 880.000
4 9.300 872.000
5 10.400 916.000
6 10.800 932.000
7
Total 60.000 5.400.000
31
Contabilitate managerială
Rezolvare :
a.
932.000 872.000 60.000
Chvu 40.um / t
10.800 9.300 1.500
b.
Ch T ( t 1) Ch vu * Q t 1 Ch F ( t 1)
Qt+1= 12.000
Chvu = 40
ChF(t+1)= ChF(t) = 500.000
Sectia
auxiliara 3
Decontarea prestatiilor reciproce se poate face la un cost prestabilit ( cost standard) sau la un
cost efectiv al perioadei precedente. Atunci cand se impune cunoasterea exacta a costului la care se
fac decontarile se utilizeaza urmatoarele procedee:
- Procedeul reiterarii sau procedeul calculelor iterative;
- Procedeul algebric.
32
Contabilitate managerială
33
Contabilitate managerială
x 863,12.um
y 775,67.um
z 92,78.um
Procedee de calcul a costului unitar au drept obiectiv determinarea costului unitar in functie
de particularitatile procesului de fabricatie.
Procedee:
1. Procedeul diviziunii simple
2. Procedeul cantitativ
3. Procedeul indicilor (coeficientilor) de echivalenta
4. Procedeul echivalarii cantitative a produsului secundar cu produsul principal;
5. Procedeul valorii reziduale (ramase) sau procedeul resturi.
Ch i
Ctu i 1
Q
Si in acest caz evidenta cheltuielilor se tine pe centre de responsabilitate, pe produs si pe
articol de calculatie.
Procedeul cantitativ se foloseste atunci cand din procesul de fabricatie se obtin produse
cuplate, colaterale si care au valori de intrebuintare apropriate.
Totodata, apar diferente intre cantitatea fabricata si cea utilizata efectiv, intru-cat pot aoare
pierderi pe timpul pastrarii sau depozitatii. Se utilizeaza indeosebi in intreprinderea chimica si
petrochimica.
Etape:
I. Determinarea unui cost unitar mediu (cost teoretic) potrivit relatiei:
n
Ch i
Ctumediu i 1
n
q
j 1
(f)j
II. Determinarea unui cost efectiv luand in considerare pierderile care pot apare pana
in momentul utilizarii.
q( f ) j
Ctu j Ctu( m ) *
q( u ) j
q( f ) j - cantitatea fabricata din produsul j
34
Contabilitate managerială
q(u ) j - cantitatea utilizata din produsul j
Ch i
50.000.000
1. Ctumediu i 1
n
11.905.um / uf
4.200
q
j 1
(f)j
q( f ) j
2. Ctu j Ctu( m ) *
q( u ) j
2.000
Ctu A 11.905* 15.873.um / uf
1.500
1.400
CtuB 11.905* 12.821.um / uf
1.300
800
CtuC 11.905* 15.873.um / uf
600
Se aplica atunci cand din procesul de productie majoritatea produselor sau cel putin doua
dintre acestea sunt considerate principale.
Totodata mai trebuie indeplinita una din urmatoarele doua conditii:
- din acelasi consum de materiale si cu acelasi consum de forta de munca se obtin produse
finite diferite si care difera prin unul sau mau multi parametrii cantitativi ( indici directi);
- atunci cand din acelasi consum de materiale sar cu cheltuieli de prelucrare diferite se obtin
produse diferite, diferentierea fiind facuta de unul sau mai multi parametrii de ordin calitativ ( indici
inversati). Indicii inversati sunt aplicati numai pentru cheltuielile de prelucrare.
1. Dupa numarul parametrilor prin care se face diferentierea produselor, indicii se imparat in :
- simplii – produsele difera printr-un singur parametru;
- complecsi - produsele difera prin doua sau mai multi parametrii;
- agregati sau serii multiple de indici de echivalenta.
35
Contabilitate managerială
Combinand cele doua criterii de clasificare se regasesc cu posibilitati de aplicare, urmatoarele
categorii de indici:
a. Indici de echivalenta simplii calculati ca raport direct;
b. Indici de echivalenta complecsi calculati ca raport direct;
c. Indici de echivalenta simplii calculati ca raport invers ( indici inversati)
d. Serii multiple de indici de echivalenta
ETAPE:
Pj
Kj unde:
Pb
n
Qe (q j * k j ) unde:
j 1
Qe – productia echivalenta
qj - cantitatea fabricata din produsul j
Ch i
Ct ue / c i 1
unde:
Qe
Ct uj Ct ue / c * Kj unde:
Produsele difera printr-un singur parametru, acesta fiind de ordin cantitativ, respectiv
lungime, latime, densitate, etc.
Se alege drept baza produsul reprezentativ, dar oricare dintre produse poate fi ales drept baza
fara a influenta rezultatul.
Exemplu:
36
Contabilitate managerială
2. Calculul indicilor
Se alege drept baza produsul B ( nu conteaza care este ales)
1 4 2
KA KB KC
4 4 4
uc – unitate conventionala
1
q eA 1.400 * 350.uc
4
4
q eB 2.400 * 2.400.uc
4
2
q eC 3.000 * 1.500.uc
4
80.000.000
Ct ue / c 18.824.um / uc
4.250
1
CtuA 18.824 * 4.706.um / uf
4
4
Ct uB 18.824 * 18.824.um / uf
4
2
Ct uC 18.824 * 9.412.um / uf
4
2. Indici de echivalenta complecsi calculati ca raport direct – se aplica atunci cand doi sau
mai multe produse sunt considerate principale, cand este indeplinita prima conditie iar produsele
difera prin doua sau mai multi parametrii, toti fiind de ordin cantitativ.
Etapele sunt similare cu cele de mai sus dar coeficientul de echivalenta se determina potrivit
relatiei:
37
Contabilitate managerială
P1 j * P2 j * ......... * Pnj
Kj
P1b * P2b * ......... * Pnb
Exemplu:
Cheltuielile totale de productie sunt de 80.000.000 um. Se obtin trei produse A, B, C care
difera prin 3 parametrii, toti de ordin cantitativ, respectiv lungine, latime, inaltime. Cantitatile
fabricate si marimile parametrilor se prezinta astfel:
2. Calculul indicilor
2 *1 * 0.4
KA 4
1 *1 * 0.2
1 *1 * 0.2
KB 1
1 *1 * 0.2
6 * 0.5 * 0.1
KC 1.5
1 *1 * 0.2
q eB 1500 * 1 1.500 uc
qe = 4.000+1.500+3.300 = 8.800
80.000.000
Ctuc / e 9.091 um/uc
8.800
3. Indici de echivalenta simplii calculati ca raport invers – se aplica atunci cand produsele
sunt considerate de baza, este indeplinita a doua conditie, iar produsele difera printr-un singur
parametru care este de ordin calitativ (calitatea sau finetea produsului)
Intotdeauna se alege drept baza produsul de calitate superioaa (are parametrul cu marimea cea
mai mica).
Etapele sunt similare cu cele de mai sus, dar indicii se calculeaza potrivit relatiei:
Pb
Kj
Pj
Chmat
Ct umat
Q
- cheltuieli de prelucrare pentru care se aplica indicii inversati, costul unitar al produselor va
fi determinat prin insumarea celor doua costuri unitare partiale:
Ct uj Ct umat Ct uprelucrate
Exemplu:
1.
Produsul qi P - finetea
A 1.400 1
B 2.400 4
C 3.000 2
Chmat = 40.000.000 um
1.400+2.400+3.000 = 6.800
40.000.000
Ct umat 5.882 um/uf (kg)
6.800
2. Calculul coeficientilor
Produsul ales drept baza este obligatoriu produsul A deoarece are calitatea superioara 1.
39
Contabilitate managerială
1 1 1
KA KB KC
1 4 2
q eA 1.400 *1 1.400.uc
1
q eB 2.400 * 600.uc
4
1
q eC 3.000 * 1.500.uc
2
Qe = 1.400+600+1.500=3.500 uc
80.000.000
Ct ue / c 22.857.um / uc
3.500
1
CtupB 22.857 * 5.714 um/uc
4
1
CtupC 22.857 * 11.428,50 um/uc
2
Se aplica atunci cand din procesul de fabricatie se obtin produse secundare si principale. Se
utilizeaza in industria petrolului, in agricultura dar si in industria alimentara.
40
Contabilitate managerială
Echivalarea intre produsel secundar si cel principal se face nu pe baza de indici ci pe baza
unui echivalent cunoscut si general valabil pentru sectorul respectiv de activitate:
ETAPE:
Qs
qs / p unde
E
Ch
i 1
i
Ctu t / p
Qt / p
Ctup = Ctut/p
5. Determinarea costului unitar al produsului secundar
Ctu t / p
Ctu s
E
Exemplu:
Rezolvare:
41
Contabilitate managerială
Qs 100.000
qs / p 100.ut
E 1.000
Ch i
200.000.000
Ctu t / p i 1
333.333.um / ut
Qt / p 600
Ctu t / p 333.333
Ctu s 333,33
E 1000
Se utilizeaza atunci cand din procesul de productie se obtin produse principale si produse
reziduale destinate valorificarii sau utilizarii in procesul de productie.
Costul unitar al produsului principal se obtine potrivit relatiei:
n
Qp
Exemplu :
200.000.000 3.000.000
Ctu p 1.970.000 um/tona
100
NOTA :
Din procesul de productie se pot obtine produse secundare, reziduale si principale.
Aplicarea procedeelor se va face astfel:
42
Contabilitate managerială
- se aplica procedeul valorii ramase obtinand astfel cheltuielile efective cu produsele
principale si secundare ( dupa diminuarea cheltuieilor totale cu sumele obtinute din valorificarea
produselor reziduale);
- se aplica procedeul echivalarii cantitative pentru a delimita cheltuielile aferente produsului
principal de cheltuielile aferente produsului secundar;
- dupa cunoasterea cheltuielilor aferente produsului principal si secundar, se aplica pentru
produsul principal procedeul indicilor de echivalenta sau procedeul cantitativ pentru a determina
costul pe unitatea de produs principal.
43
Contabilitate managerială
CAPITOLUL IV
Sistemul contabil de înregistrare a costurilor utilizat în România
Nota:
In cazul in care contul 933 ramane cu sold la sfarsitul linii, acesta va fi repus pe cheltuieli la
inceptul lunii urmatoare ( destocaj). In aceasta situatie va ramane la sfarsitul lunii cu sold creditor
901.
În vederea creării unui paralelism între costul de producţie efectiv şi costul de producţie
standard, aceste informaţii sunt recunoscute în mod dual în conturile 902 Decontări interne privind
producţia obţinută, respectiv 931 Costul producţiei obţinute, în conformitate cu reguli specifice, care
pot fi prezentate schematic astfel:
46
Contabilitate managerială
Potrivit regulilor prezentate, la începutul perioadei (de regulă luna), este recunoscută în
sistemul de conturi, valoarea costului de producţie standard (prestabilit).
Algoritmul de contabilizare al informaţiilor privind determinarea costului efectiv este bazat
pe transferul informaţiilor dintr-un cont în altul, în funcţie de stadiul în care se află procesul de
producţie.
Astfel, la finalul perioadei pentru care se calculează costul de producţie efectiv, toate
elementele din care este format acesta se vor regăsi în debitul contului 921 Cheltuielile activităţii de
bază (PCE la începutul lunii + Cheltuielile directe de producţie + % Cheltuielile indirecte de
producţie – PCE la sfârşitul lunii).
În cazul în care, la finalul perioadei anterioare, a existat producţie în curs de execuţie,
valoarea acesteia este recunoscută la începutul perioadei curente în contul 921 Cheltuielile activităţii
de bază, dat fiind faptul că este parte componentă a costului de producţie. În vederea recunoaşterii
(colectării) cheltuielilor şi în cadrul sistemului de conturi utilizate în contabilitatea managerială
(grupa 92), dat fiind faptul că nu se mai urmăreşte o corelare cu elementul generator al acestora
(diminuarea unui element de activ sau apariţia unei datorii), deoarece acest aspect este evidenţiat în
momentul recunoaşterii unei cheltuieli în contabilitatea financiară, este utilizat un cont specific 901
Decontări interne privind cheltuielile.
După momentul recunoaşterii producţiei în curs de execuţie la începutul lunii, şi al colectării
cheltuielilor pe destinaţii, la finalul perioadei, se recunoaşte în sistemul de conturi repartizarea
acestora (transferuri între conturile de cheltuieli).
În cazul în care la finalul perioadei curente există producţie în curs de execuţie, valoarea
acesteia este scăzută din valoarea recunoscută în contul 921 Cheltuielile activităţii de bază, fiind
preluată într-un cont specific (933 Costul producţiei în curs de execuţie), care reflectă valoarea
producţiei în curs de execuţie. Diferenţa rămasă în contul 921 Cheltuielile activităţii de bază, în acest
moment, reflectă valoarea costului de producţie efectiv, sumă ce este transferată în contul 931 Costul
producţiei obţinute.
La finalul perioadei, după determinarea costului de producţie efectiv, acesta este comparat cu
costul standard, putând exista următoarele situaţii:
- Costul standard > Costul efectiv = Diferenţe de cost favorabile
- Costul standard < Costul efectiv = Diferenţe de cost nefavorabile
Diferenţele de cost (favorabile, respectiv nefavorabile) sunt recunoscute în contul 903
Decontări interne privind diferenţele de preţ în roşu, respectiv în negru. În momentul în care sunt
recunoscute în contabilitate şi „diferenţele de cost”, se începe procesul de închidere a conturilor.
921 = 901
Nota: In cazul in care productia neterminata la sfarsitul lunii precedente ramane cu sold ( nu
se inchide contul 933), articolul contabil va fii:
921 = 933
% = 901
921
922
923
924
925
601 = 301
605 = 401
........................
641 = 421
4. Decontarea cheltuielilor auxiliare catre sectiile sau sectoarele beneficiare sau produsele
beneficiare.
% = 922
921 - prestatia se identifica pe produs
923 - prestatia se identifica pe sector
924 de activitate sau centru de
925 responsabilitate
921 = 923
921 = 924
921 = 925
931 = 902
Costul prestabiliat se determina prin metoda standard-cost.
Inregistrarea productiei terminate se face in momentul efectiv al obtinerii acesteia.
In contabilitatea financiara se inregistreaza :
902 = 921
49
Contabilitate managerială
902
Contul de rezultate
Diferente nefavorabila 20
933 = 921
331 = 711
Dupa aceasta operatiune contul 921 se inchide.
12. Interfata dintre costul productiei si cheltueilile efectuate- se realizeaza o comparatie dar
si o legatura intre o masa de cheltuieli si aceasi masa de cheltuieli repartizate pe produse, dar la nivel
de cost prestabilt si la nivel de diferente.
Se face referire la productia terminata sau obtinuta.
901 = %
931 cost prestabilit la productia terminata
903 + sau – diferente dintre costul efectiv si costul
costul prestabilit
50
Contabilitate managerială
901 = 933
Dupa aceast operatiune cele doua conturi se inchid.
921
CR / Purtator.de. cos t / articol.de.calculatie
923
CR / articol.de.calculatie
Cheltuielile curente din cursul lunii, imputabile in costuri ( corelatia dintre contabilitatea
financiara si contabilitatea manageriala pe baza cheltuielilor incorporabile in costuri ) se prezinta
astfel:
51
Contabilitate managerială
Evidenta productiei se tine la cost complet. Productia auxiliara este decontata astfel:
- CA1 deconteaza catre :
* CA2 2.000
* CR1 10.000
* CR2 5.000
* C admin 2.400
- CA2 deconteaza catre :
* CR1 15.000
* CR2 7.000
C admin 2.400
Se cere sa se efectueze inregistrarile ocazionate de filiera logica a inregistrarilor si in cadrul
fiecarei etape, dupa caz, sa se aplice procedeele si sa se efectueze calculatiile necesare.
Inregitrarile vor fi efectuate atat in cadrul contabilitatii manageriale cat si in paralel, dupa caz,
in cadrul contabilitatii financiare. Se va urmarii structura analitica se evidenta pe centre de
responsabilitate si pe produse si se vor deschide conturi (sau pot fi deschise conturi ) pe structura
destinatiei cheltuielilor.
Rezolvare:
1. Inregistrarea productiei neterminate la inceputul lunii (repunerea pe cheltuieli a
productiei neterminate) cunoscuta sub denumirea de destocaj in contabilitatea financiara (datele se
iau din enunt).
% = 901 3.000
921/CR1/A 2.000
921/CR2/B 1.000
52
Contabilitate managerială
% = 901 337.000
921/CR1/A 73.000
921/CR1/B 39.000
921/CR1/C 28.000
921/CR2/B 29.000
921/CR2/C 40.000
923/CR1 40.000
923/CR2 26.200
922/CA1 19.400
922/CA2 22.400
924/C admin 20.000
925
4. Decontarea cheltuielilor auxiliare catre sectiile sau sectoarele beneficiare sau produsele
beneficiare.
- pentru CA1
% = 922/CA1 17.400
923/CR1 10.000
923/CR2 5.000
923/C admin 2.400
- pentru CA2
% = 922/CA2 24.400
923/CR1 15.000
923/CR2 7.000
923/C admin 2.400
5. Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie (ct. 923) – se face pentru fiecare centru
de responsabilitate, cu ajutorul procedeului suplimentarii, iar baza de repartizare o reprezinta
cheltuielile totale directe.
923/CR1
- pentru CR1
40.000 + 10.000 +15.000 = 65.000 ( din tabel )
Rj = bj * K
% = 923/CR1 65.000
921/CR1/A 34.000
921/CR1/B 18.000
921/CR1/C 13.000
923/CR2
ChI CR 2 38.200.(ct.923)
K 923 / CR 2 0,55
Baza.de.repartizare( B C ) CR 2 29.000( B ) 4.000(C )
- pentru CR2
40.000 + 10.000 +15.000 = 65.000 ( din tabel )
Rj = bj * K
54
Contabilitate managerială
% = 923/CR2 38.200
921/CR2/B 16.000
921/CR2/C 22.200
921/CR1/A 107.000
921/CR1/B 57.000=39.000+18.000
921/CR1/C 41.000=28.000+13.000
921/CR2/B 45.000
921/CR2/C 62.200
total 312.200
Calculul coeficientului :
Ch generale 24.800
K 924Cad min 0,08
Baza.de.repartizare(cos tul. prod .) 312.200
2.400 ( CA1 a primit) + 2.400 ( CA2 a primit) +20.000( din tabel ) = 24.800 Admin
- pentru CR1
- pentru CR2
55
Contabilitate managerială
Situatia cheltuielilor aferente productiei terminate si neterminate a costului prestabilit si a
diferentelor dintre costul prestabilit si costul efectiv
Nota : Costul prestabilit atat pe produs cat si pe componente este cunoscut inainte de lansare
in fabricatie a productiei, potrivit metodei standard – cost.
921 = 924
% = 902 330.000
931/A 100.000
931/B 120.000
931/C 110.000
In contabilitatea financiara:
56
Contabilitate managerială
In contabilitatea financiara se inregistreaza :
902 = % 331.000
921/CR1/A 112.500
921/CR1/B 61.500
921/CR1/C 44.300
921/CR2/B 49.500
921/CR1/C 63.200
% = 902 1.000
903/CR1/A 12.500
903/CR1/B 1.500
903/CR1/C -5.700
903/CR2/B -10.500
903/CR1/C 3.200
11. Interfata dintre costul productiei si cheltuielile efectuate- se realizeaza o comparatie dar
si o legatura intre o masa de cheltuieli si aceasi masa de cheltuieli repartizate pe produse, dar la nivel
de cost prestabilt si la nivel de diferente.
Se face referire la productia terminata sau obtinuta.
901 = % 330.000
931/A 100.000
931/B 120.000
931/C 110.000
57
Contabilitate managerială
901 = % 1.000
903/CR1/A 12.500
903/CR1/B 1.500
903/CR1/C -5.700
903/CR2/B -10.500
903/CR1/C 3.200
901 = % 9.000
933/CR1/A 5.000
933/CR2/C 4.000
58
Contabilitate managerială
CAPITOLUL V
Metode de calculatie a costurilor
Clasificarea metodelor:
Trasaturi comune:
- fiecare metoda de calcul este caracterizata prin etape succesive de efectuare a lucrarilor de
calculatie;
59
Contabilitate managerială
- in cadrul fiecarei etape se folosesc o serie ori categorie de procedee de calculatie si
modalitati concrete de lucru.
Etape de calcul
Asemanari si deosebiri
K l
Ct ChDd ChIi unde:
d 1 i 1
Varianta cu semifabricate
Costul produselor sau semifabricatelor din cadrul unui centru de responsabilitate ( sectie,
sector) se determina pe baza cheltuielilor directe si indirecte in cadrul centrului respectiv, la care se
adauga costul semifabricatelor primite de la centrele precedente.
In acest caz, costul se determina potrivit relatiei:
CR – 1 = CR anterior
Atunci cand comanda se formeaza din mai multe produse, costurile determinate mai sus vor fi
raportate la numarul de produse ( Q ) din cadrul comenzii respective.
61
Contabilitate managerială
Varianta fara semifabricate
Costul comenzii in cadrul unui centreu de responsabilitate va fi determinat prin insumarea
cheltuielilor directe di indirecte din centrul respectiv:
In acest caz, costul produselor finite se obtine prin insumarea costurilor partiale stabilite in
cadrul fiecarui centru de responsabilitate.
De cele mai multe ori, indiferent de varianta folosita, dat fiind specificul unei activitati, exista
atat productie terminata cat si productie neterminata. Pentru inregistrari corecte se impune
determinarea si evaluarea productiei terminate si a productiei neterminate.
1.1. Metoda directa presupune in mod obligatoriu efectuarea inventarierii, care se realizeaza
in raport cu particularitatile procesului de fabricatie astfel:
- pe piese si operatiuni;
- pe stadii succesive de transformare de materii prime in produse finite.
Conform acestei metode, evaluarea stocurilor de productie neterminata inscrisa in listele de
inventar, se face prin urmatoarele procedee:
1. Evaluarea in raport cu gradul de finisare tehnica. In acest procedeu se stabileste
procentual care este gradul de realizare a productiei neterminate, respectiv cat s-a realizat din
produs, procent care se pondereaza fie cu costul prestabilit, fie cu costul efectiv al perioadei
respective.
2. Evaluarea de piese si operatii. In acest procedeu este necesara indentificarea tuturor
consumurilor efective. Este cel mai exact mod de evaluare.
3. Evaluarea productiei neterminate pe baza unui consum mediu om-ora normata.
Se aplica atunci cand toate partile componente ale unui produs prezinta aproximativ aceasi structura
a costuriloe de productie neterminata in ore normate. Se stabilesc costurile medii ale unei ore
normate si de pondereaza orele normate pentru productia neterminata cu costul mediu al unei ore
normate. Cunoscand costul productiei neterminate atat la inceputul perioadei de gestiune ( productia
neterminata de la sfarsitul perioadei precedente), cat si costul productiei neterminate la sarsitul
perioadei de gestiune si implicit cheltuielile curente ocazionate in cursul lunii, se poate stabilii costul
productiei terminate potrivit relatiei:
62
Contabilitate managerială
aproximativ, dar oricum, cel putin o data pe an este obligatoriu inventarierea totala atat a productiei
terminate cat si productiei terminate.
2. Varianta cu semifabricate
Presupune determinarea costului semifabricatelor intr-o anumita faza de calculatie, atat prin
insumarea cheltuililor directe si indirecte din cadrul fazei respective, cat si pe baza costului
semifabricatelor primit din faza precedenta.
In acesta varianta costurile nu mai sunt in totalitate controlabile.
In ultima faza se obtine costul produsului finit sau al semifabricatului destinat vanzarii.
63
Contabilitate managerială
Indiferent de varianta, fiind vorba de obtinerea unui singur semifabricat sau produs finit, deci
implicit a unei productii omogene, se aplica pentru determinarea costului unitar procedeul diviziunii
simple.
Determinarea costului semifabricatelor atunci cand dintr-o faza de calculatie se obtin doua
sau mai multe produse sau semifabricate
Pentru obtinerea de produse se parcurg doua faze de calculatie care corespund cu fazele
tehnologice si cu centrele de responsabilitate (sunt doua centre de responsabilitate CR1 si CR sau F1
si F2):
- in CR1 (F1) se obtine semifabricatul Sf1, iar
- in CR2 (F2) se obtin 2 produse, respectiv P1 si P2, ambele considerate principale si care difera
printr-un parametru de natura cantitativa.
Cheltuieli ocazionate :
- in CR (F1) : * ChD 50.000.000 um
* ChI 20.000.000 um
Se obtine semifabricatul Sf1 in cantitate de 30 tone
- in CR2 (F2) * ChD 10.000.000 um
* ChI 2.000.000 um
Se obtin doua produse, respectiv :
*P1=15 tone , parametru = 2
*P2= 18 tone, parametru =1 (produsele diferea printr-un singur parametru)
Indicii de echivalenta se determina ca raport direct luand drept produs de baza produsul P2.
In faza 1 - CR1
Ch i
50.000.000 20.000.000
Ctu i 1
2,33.milioane.um / tona
Q 30.tone
64
Contabilitate managerială
In faza 2 – CR2
Cantitatile fabricate :
P1 = 15 tone = parametru = 2
P2 = 18 tone = parametru = 1
Produs Qf P
P1 15 2
P2 18 1
Pj 2 2
Kj K P1 2 KP2 1
Pb 1 2
qej Q j * K j
65
Contabilitate managerială
qeP1 15* 2 30.ue
qeP 2 18*1 18.ue
Qe 48.ue
Chtotal 82.000.000.ue
Costue / c 1, 71.mil.um / ue
Qe 48.ue
Ctu(j) = Ctue/c * Kj
Productia fabricata se va inregistra in schimb, pe fiecare din cele doua produse iar, cunoscand
costul unitar efectiv pe produs, exista si posibilitatea determinarii pe fiecare produs in parte a
abaterilor dintre costul prestabilit si costul efectiv.
931/P1 P2 = 902
Inregistrarea abaterilor
903/P1 P2 = 902
66
Contabilitate managerială
CAPITOLUL VI
Metoda costurilor standard (costurilor prestabilite)
1. Prezentarea metodei
2. Calculatiile standard pe produs
3. Abaterile de la costurile standard
Definitie: Standardele sunt marimi cu caracter de etalon stabilite pe baza de studii, analize
sau pornind de la unele masuratori precedente si corijate pe parcurs.
Standardele pot fi cantitative si valorice .
In raport cu modul de calcul si cu conditiile la care se refera standardele pot fi :
- ideale
- normale
- reale.
Se stabileste pentru materiile prime si materialele directe care pot fi identificate pe produs si
implicit au o legatura directa cu realizarea produsului.
Pentru stabilirea costurilor standard cu materialele, trebuie cunoscute doua elemente :
- norma de consum ( consumul standard )
- pretul standard.
Norma de consum este determinata prin studii, devize, masuratori, proiecte, etc.
Pretul standard este pretul din contractele principale incheiate cu furnizorii pentru acele
materiale.
67
Contabilitate managerială
Chst .mat Cs * Ps
Cheltuielile standard pentru materiale se stabilesc pe unitatea de produs indiferent care este
cantitatea previzionata ce se va fabrica. Cheltuielile standard pentru materiale se determina
pentru fiecare material care intra in componenta unui produs.
Exemplu: Pentru obtinerea aceleiasi unitati de produs A se efectueaza trei operatiuni, Tss si ts
regasindu-se in tabelul de mai jos.
68
Contabilitate managerială
Calculul costurilor de regie standard
Costurile de regie se refera la:
- regia centrului de responsabilitate ( cheltuieli indirecte de productie );
- regia intreprinderii ( cheltuieli generale si de administratie).
Procedeul global
Aplicarea acestuia are la baza fie cheltuielile de regie din anul precedent, fie o medie a
cheltuielilor de regie pe mai multi ani.
Presupunem tratarea in bloc a cheltuielilor de regie indiferent de comportamentul acestora
(variabil, fix sau mixt).
Cheltuielile de regie standard se determina pe baza cheltuielilor de regie din anii precedenti,
cheltuieli care sunt corectate (corijate) cu cresterea sau micsorarea volumului de activitate standard fata
de volumul de activitate din perioada precedenta.
Vhs
Chreg .st Chreg . per . prec *
Vh
Vhs – volumul de activitate standard pentru anul la care se refera caculul cheltuielilor de regie
Vh - volumul mediu de activitate din perioada precedenta
Din relatia de mai sus reiese ca cheltuielile de regie sunt dependente de volumul de activitate,
dar in realitae numai cheltuielile variabile sunt dependenta de volumul de activitate.
Procedeul este simplu dar inexact, poate fi totusi utilizat atunci cand in cadrul cheltuielilor de
regie, cea mai mare pondere o au cheltuielile variabile.
Exemplu:
Cheltuielile de regie ale perioadei precedente = 500.000 um
Vhs = 40.000 h
Vh = 600.000 h
Cheltuielile medii de regie au urmatoarea structura :
- 30% - cheltuieli variabile
- 70% cheltuieli fixe.
Nota : Procedeul nu necesita structurarea cheltuielilor dupa comportament, dar acestea sunt
prezentate numai pentru a prezenta inexactitatea procedeului.
40.000
Chreg .st 500.000* 333,333.um
60.000
69
Contabilitate managerială
Daca se tine seama de comportamentul cheltuielilor, vom avea aplicarea formulei de mai sus numai
pentru cheltuielile variabile intru-cat cele fixe fiind cheltuieli de structura sau de capacitate raman
nemodificate
40.000
Chreg .st 150.000* 100.000.um
60.000
Chreg .st ( fixe ) = 350.000 um
Chreg .st 100.000 350.000 450.000.um
Procedeul analitic
Exemplu:
Situatia cheltuielilor efective de regie pentru un centru de responsabilitate pe ultimii 5 ani se
prezinta astfel:
I. Cheltuielile fixe:
Cheltuielile fixe sunt cheltuieli de structura, nefiind influentate de volumul de activitate. In
consecinta, cheltuielile fixe medii ale perioaei precedente devin cheltuieli standard.
Etape:
1. Calculul cheltuielilor variabile medii potrivit relatiei:
Chvt
Chvar .u
Vh
Chv.st Vhst * Ch vu
Chvt 6.720.000
1. Chvar .u 140
Vh 48.000
Chvt 48.000.000
1. Chvar .u 1.000
Vh 48.000
71
Contabilitate managerială
Pentru cheltuielile mixte nu poate fi luata in considerare media acestora. Se impune separarea
partii variabile de partea fixa utilizand procedeul punctelor de maxim si de minim.
Dupa separarea partii variabile si fixe, cele doua categorii de cheltuieli vor fi tratate dupa
regula de mai sus.
Chmax Chmin
Chvu Vhmax - Vhmin
Qmax Qmin
ChFst ChF( t )
415.000 400.000
Chvu 5.um
50000 47000
2. Determinarea cheltuielilor variabile totale pentru o anumita perioada t(t=N-1)
72
Contabilitate managerială
b.. Cheltuieli mixte cu energia electrica
309.000 300.000 9000
1. Chvu 3.um
50.000 47.000 3000
* cheltuielile de regie standard se determina fie pe ora de activitate si, in mod implicit, pe
produs, in functie de numarul de ore pe produs, fie prin aplicarea unui procent la cheltuielile directe [
( materiale directe + manopera directa) * aplicarea de procent numai la o anumita categorie de
cheltuieli directe ].
In acest caz se impune a se determina cheltuielile directe totale in functie de productia
standard.
73
Contabilitate managerială
1) Abateri de la cheltuieli standard cu materialele – se determină pe cele două cauze care le-
au generat :
a) norma de consum
b) preţul de aprovizionare
In cadrul acestor cauze, abaterile pot fi calculate atât pentru o unitate de produs cât şi pentru
întreaga cantitate fabricată (producţie efectivă şi nu producţie standard).
Relaţii de calcul :
* pe produs
Acm p Ce Cs * Ps
Ce- consum efectiv
Cs- consum standard
Ps- preţ standard
Acmtp / Q Ce Cs * Ps * Q
tp- total producţie
Q- producţia efectiv realizată
* pe produs
A pm p Ce * Pe Ps
* pe total producţie
A pm tp Ce * Pe Ps * Q
# pe produs
A.ch.st.mat prod Ce * Pe Cs * Ps
sau
A.ch.st.mat prod . Acm p A pm p
* total producţie
74
Contabilitate managerială
A.ch.st.mat.tp Ce * Pe Cs * Ps * Q
sau
A.ch.st.mat.tp Acmtp A pm,tp
tp – total productie
pe produs
Norma de consum
(Abaterea de la consumul
standard )
pe total produse
A.ch.st.mat.
pe produs
Pr et de aprovizionare
(Abaterea de la pretul
standard
pe total produse
Aplicaţie
O unitate fabrică un produs A obţinut din trei feluri de materiale : x, y şi z. Cantitatea
fabricată este de 5000 buc.
Consumurile standard, preţurile standard, datele efective şi modul de calcul al abaterilor se
prezintă mai jos :
Fel UM Consum Preţ
Ac Ap A totala
material
Cs Ce Ps Pe Prod. Q Prod. Q Prod Q
X Kg 10 9 1000 1200 -1000 -5000000 1800 9000000 800 4000000
Y Buc 5 6 20000 20000 20000 100000000 0 0 20000 100000000
Z ML 2 2 80000 75000 0 0 -10000 -50000000 -10000 -50000000
Total 19000 95000000 -8200 -41000000 10800 54000000
Acm p Ce Cs * Ps
x= (9-10)*1.000=-1.000
y=(6-5)*20.000= 20.000
z=(2-2)*80.000= 0
Acmtp Ce Cs * Ps * Q
x=(9-10)*01.000*5.000=-5.000.000
y=(6-5)*20.000*5000=100.000.000
75
Contabilitate managerială
z= (2-2)*80.000*5.000=0
A pm p Ce * Pe Ps
x=9*(1.200-1.000)=1.800
y =6*(20.000-20.000)=0
z=2*(75.000-80.000)=-10.000
A pm tp Ce * Pe Ps * Q
x=9*(1.200-1.000)*5.000 =9.000.000
y=6*(20.000-20.000)*5.000=0
z=2*(75.000-80.000)*5.000=-50.000.000
pe produs
Abaterea de la timpul
standard
pe intreaga
productie
A.ch.st.man.
pe produs
Abaterea de la tariful de
salarizare standard
Relaţii de calcul :
pe intreaga
a) Abateri de la timpul standard cu manopera Ats productie
* pe produs
Ats.man p t e t s * Tss
t e - timpul efectiv
t s - timpul standard
Tss- tariful de salarizare standard
* pe întreaga producţie
După calculul abaterilor pe cele două cauze, se determină şi abaterea cumulată pe cele două
cauze (abaterea totală de la cheltuielile standard cu manopera).
* pe produs
* pe inteaga productie
sau
A A A
ch. st .man tp Tss .man tp ts .man tp
Q Q Q
de la bugetul nerecalculat
Pe structura bugetului cheltuieli, se compară cheltuielile efective cu cheltuielile din bugetul
iniţial (nerecalculat). Datele (abaterile) sunt mai puţin relevante întrucât volumul de activitate
standard nu este comparabil întotdeauna cu cu volumul de ac tivitate efectiv.
Desigur că pentru cheltuielile fixe, nivelul acestora rămâne constant, dar cheltuielile variabile
sunt influienţate de volumul de ac tivitate.
de la bugetul recalculat
Presupun recalcularea bugetului (construcţia unui nou buget) în funcţie de volumul efectiv de
activitate.În acest fel datele sunt comparabile iar abaterile sunt relevante.
77
Contabilitate managerială
Abaterile de la bugetul recalculat sau nerecalculat mai sunt denumite şi abateri de volum.
78
Contabilitate managerială
CAPITOLUL VII
Metoda direct-costing (metoda pret-cost-volum)
1. Prezentarea generală
2. Analiza relaţiei preţ-cost-volum
3. Calcule de optimizări
Este o metodă de calcul de tip parţial. Are la bază separarea costurilor în variabile şi fixe şi
luarea în considerare la determinarea costului unitar numai a cheltuielilor variabile.
Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieli de structură sau cheltuieli de capacitate şi sunt
raportate petotal activitate, fără a fecta fiecare produsn în parte.
Fiecare produs va genera un preţ de vânzare unitar, o cheltuială variabilă unitară şi o
contribuţie brută unitară.
Ch. V F
dependente de produs dependente de capacitate
se urmăresc pe produs se urmăresc pe total
Un produs generează:
- un preţ de vânzare unitar Pvu
- un cost unitar ctu – determinat în funcţie de cheltuielile variabile unitare
- o contribuţie brută unitară Cbu
Ctu = Chvu
Cbu=Pvu-ctu
Contribuţia brută unitară (marja de participare la profit) este utilizată pentru acoperirea
cheltuielilor fixe şi pentru obţinerea unui anumit profit.
Cheltuielile fixe şi profitul se urmăresc şi se determină numai pe total întreprindere.
- pe total întreprindere
devin:
P Cbt ChFT
Cbt CA ChVT
P CA ChVT ChFT
În cadrul unei întreprinderi, se află într-o corelaţie deplină volumul de activitate cu pretul şi
cheltuielile variabile, iar pe de altă parte, volumul de activitate cu capacitatea de producţie şi implicit
cheltuielile fixe. Acestea sunt în corelaţie cu purtătorul de cost (produsul) care pe de o parte
generează cheltuieli dependente de acestea, iar pe de altă parte necesitatea existenţei unei anumite
capacităţi de producţie.
1. Punctul de echilibru Pe
2. Factorul de acoperire Ta
3. Coeficientul de siguranţă dinamic Ks
4. Intervalul de siguranţă Is
1. Punctul de echilibru sau punctul critic sau punctul mort – este reprezentat de acel acel
nivel de activitate la care cheltuielile sunt egale cu veniturile iar rezultatul este 0, adică nu avem nici
profit nici pierdere.
Cheltuielile fixe se acoperă din contribuţiile brute unitare.
80
Contabilitate managerială
Orice unitate de produs obţinută sau realizată peste nivelul punctului de echilibru va genera
un profit egal cu contribuţia brută unitară
În schimb, oprice produs nerealizat pâna la nivelul punctului de echilibru va genera o pierdere
egală cu contribuţia brută unitară.
Relaţii de calcul:
- când unitatea fabrică şi vinde un produs
Cheltuieli. fixe.totale
Pe
Cbu
Cheltuieli.totale. fixe
Pe
Cbu
Cbt
Cbu
Qvi
Cheltuieli. fixe.totale
Pe - cantitativ
Cbu
CA Q Pe * Pvu - valoric
Pe
- procentuală arată de câte procente din întreaga producţie fabricată de întreprindere este
nevoie, astfel încât ă se ajungă la nivelul punctului de echilibru.
Q Pe
0
0 Pe *100
Qvi
Cheltuieli. fixe.totale
Q fvi / Pr ofit.dorit
Cbu
81
Contabilitate managerială
Exemplu:
Cbu=Pvu-ctu= 10-7=3
ChFT 120.000
Pe 40.000buc
Cbu 3
40.000
0
0 Pe *100 40 0 0
100.000
Ce cantitate trebuie fabricată şi vândută astfel încât întreprinderea să obţină un profit de 6000
lei ?
Exemplu:
Cbt 180.000
Cbu 3 lei
Q A Q B QC 30.000 20.000 10.000
ChFT 120.000
Pe 40.000 buc
Cbu 3
Relaţia de calcul:
a) Pe baza contribuţiei brute şi a cA
- calculul pe produs
Cbu
Fa *100
Pvu
- pe total produse
Cbt
Fa *100
CA
Pe
ChFT
Fa *100
CA
Pe
CA ChFT
Pe Fa
Exemplu:
- pe produs
Cbu=Pvu-ctu=10-7=3 lei
83
Contabilitate managerială
Cbu 3
Fa *100 *100 30 0 0
Pvu 10
- pe total produse
CA=Pvu*Q=10*100.000=1.000.000 lei
300.000
Fa *100 30 0 0
1.000.000
Cb t =100.000*3=300.000 lei
ChFT 120.000
Pe 40.000 Q
Cbu 3 Pe
120.000
Fa *100 30 0 0
400.000
chvu 7 7
Pvu 10
1 Fa 1 0,3 0,7
CA CA
1. Ks Pe *100
CA
2. Ks G g
84
Contabilitate managerială
P
3. Ks *100
Cbt
Exemplu:
1.000.000 400.000
Ks *100 60 0 0
100.000
Ks=100-40=60%
180.000
Ks *100 60%
300.000
40.000
%P *100 40%
100.000
CA=1.000.000=Pvu*Q
4. Intervalul de siguranţă Is – exprimă în valori absolute cu cât pot să scadă vânzările astfel
încât întreprinderea să ajungă la nivelul Pe.
Cu cat factorul de acoperire este mai mare cu atat contributia la profit este mai mare .
ChFt
1. Pe
Cbu
Cbu
Fa *100
Pvu
Cbt
2. Fa *100
CA
ChFt
Fa *100
CA / PE
85
Contabilitate managerială
CA CA / PE
Ks *100
CA
3. Ks G g
P
Ks *100
Cbt
4. Is = CA – CA/PE
Metoda direct – costing este atat o metoda de calculatie cat si o metoda de analiza.
Situatia initiala
Nr. Indicatori Situatia pe produse
Crt de calcul Produsul A Produsul B Produsul C TOTAL
Sume % Sume % Sume % Sume %
1. Cifra de afaceri 150.000 100 90.000 100 60.000 100 300.000 100
2. Cheltuieli variabile 69.000 46 45.000 50 66.000 110 180.000 60
3. Contributia bruta la 81.000 54 45.000 50 -6.000 -10 120.000 40
profit (3=1-2)
4. Cheltuieli fixe - - - - - - 90.000 30
5. Profit ( 5=3-4) 30.000 10%
Cbt = CA – ChVt
Cbt 81.000
Fa A *100 *100 54%
CA 150.000
Cbt 45.000
FaB *100 *100 50%
CA 90.000
Nota : Conducerea intreprinderii decide ca dupa scoatarea din fabricatie a produsului C, cifra
de afaceri sa fie acoperita in mod egal (50%) de catre produsul A si produsul B, intru-cat au totusi
86
Contabilitate managerială
factorul de acoperire apropriat, iar o crestere echilibrata va conduce la evitarea unor riscuri privind
vanzarile.
Situatia pe produse dupa scoatarea din fabricatie a prodului C si alocarea egala a cifrei de
afaceri a acesteia catre produsul A si B
Nr. Indicatori
Crt de calcul Produsul A Produsul B Total
Sume % Sume % Sume %
1. Cifra de afaceri 180.000 100 120.000 100 300.000 100
2. Cheltuieli variabile 82.800 46 60.000 50 142.800 47,6
3. Contributia bruta la 97.200 54 60.000 50 157.200 52,4
profit (3=1-2)
4. Cheltuieli fixe - - - - 90.000 30
5. Profit ( 5=3-4) 67.200 22,4
Concluzii :
Prin scoatarea din fabricatie a produsului C si realizarea aceleiasi cifre de afaceri, dar cu
produsele A si B car au o contributie bruta mai mare, s-a ajuns la cresterea contributiei brute totale
de la 40% la 52,4%, crestere care se regaseste in profit ( profitul a crescut cu 12,4%)
87
Contabilitate managerială
CAPITOLUL VIII
Introducere in sistemul de bugete
SI + I = E + SF
Bugetul producției (pentru o întreprindere ce are ca obiect de activitate producția).
Acesta este elaborat, pornind de la informațiile incluse în bugetul vânzărilor pentru
orice tip de produs obținut și cuprinde informații despre:
o stocul iniţial (SI);
o cantitatea produsă (I);
o cantitatea vândută (preluată din bugetul vânzărilor) (E);
o stocul final (SF) şi costul de producție al produselor finite obținute în cursul
perioadei.
Calculul se bazează pe ecuaţia echilibrului existent la nivelul unui cont:
SI + I = E + SF
88
Contabilitate managerială
89
Contabilitate managerială
Practic, bugetul unui centru de responsabilitate reprezinta o parte a bugetului firmei si, in
mod implicit, acesta a fost corelat cu obiectivele, strategiile si componentele firmei.
Dupa intocmirea acestor bugete secventiale, acestea sunt centralizate dpdv al cheltuielilor
si veniturilor in bugetul master, respectiv Bugetul de venituri si cheltuieli sau Contul de rezultate
previzional.
Contul de rezultate previzional ii mai sunt atassate bugetele trezoreriei (cash flow-ul) si
bilantul previzional.
90
Contabilitate managerială
91
Contabilitate managerială
c) Aprovizionari de marfuri
trim. I 12.000
trim. II 10.500
trim. III 13.500
trim. IV 14.500
TOTAL 50.500
Furnizorii sunt platiti 10% in numerar si 90% prin credit comercial cu o durata de 90 de zile.
92
Contabilitate managerială
f) Alte cheltuieli considerate a fi platite in termene foarte scurte, asimilate unor plati in numerar
trim. I 1.500
trim. II 1.800
trim. III 1.950
trim. IV 2.250
TOTAL 7.500
Rezolvare
1. Bugetul vanzarilor
Specificare Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Total
Vanzari 16.500,00 21.000,00 18.000,00 19.500,00 75.000,00
2. Bugetul aprovizionarii
Specificare Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Total
Marfuri 12.000,00 10.500,00 13.500,00 14.500,00 50.500,00
3. Bugetul de investitii
Specificare Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV Total
Utilaje 700,00 700,00 700,00 2.100,00
93
Contabilitate managerială
94
8. Buget de trezorerie recapitulativ
Trim. Trim.
Specificare Trim. I Trim. II III IV Total
Sold initial 800 -1.850 -2.100 206 800
+ Incasari 7.250 17.850 20.100 18.450 63.650
- Plati 9.900 18.100 17.794 20.350 66.144
= Sold final -1.850 -2.100 206 -1.694 -1.694
in bilant la
dat pe t
scurt
9. CPP previzional
Cletuieli Venituri
Costul V din
marfurilor vanzare
vandute din buget
(C607) 47.650,00 vanz 75.000,00
Ch cu pers
din bilant ch
cu pers 15.000,00
Alte ch din
bilant
alte chelt 7.500,00
Ch cu
amortizarea 3.907,50
Ch cu ajustari
ptr
depreciere
marfur 305,00
Ch cu ajustari
ptr
depreciere
clienti 241,25
Ch cu
dobanzi 135,00
Total 74.738,75 75.000,00
371
SI (bilant) 2200
Achizitii (b)
50500
SF (g4):
10%x50500= 5050
Cheltuieli cu dobanzi
Dobanda platita in trim III = 144 (1200 x 12 %)
- Dobanda din bilant initial = 36 (ch cu dobanzi = banci)
Cheltuieli cu dobanda platita = 108
+ Cheltuieli cu dobanda la creditul ramas = (1200 – 300 platit) x 12% x 3/12 (Oct, Nov, Dec) = 27
Cheltuieli cu dobanda pentru N = 27 + 108 = 135
96