Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 39 vizualizări

    Tema Romana Branoiu

    Încărcat de

    Catalin Branoiu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Tema Romana Branoiu

    Încărcat de

    Catalin Branoiu
    39 vizualizări1 pagină

    Titlu original

    Tema_romana_Branoiu

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    39 vizualizări1 pagină

    Tema Romana Branoiu

    Încărcat de

    Catalin Branoiu

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    din 1

    Brănoiu Cătălin, 12A

    Poezia a căpătat în perioada interbelică o nouă viața cu două noi curente, modernismul și
    tradiționalismul, cât și cu temele și motivele specifice acestor două curente literare. Aceste
    curente literare promovează utilizarea unor tehnici de creație diferite de cele ale clasicismului și
    al romantismului, dând o mai mare libertate creativă.
    Modernismul presupune o literatură mult mai intelectualizată, iar Traditionalismul
    presupune creatia literara provenita din specificul românesc, originea neamului, credința și
    obiceiurile acestuia. Dintre aceste, mai proeminent a fost curentul modernist. Noile tehnici au
    permis prezentarea acestor teme în diverse moduri complet noi cum enunță Hugo Friedrich în
    „Structura liricii moderne” astfel putând corela: „Trăsături de proveniență arhaică,mistică, ocultă
    constrastează cu o tăioasă intelectulitate, modul simplu de expresie cu complexitatea
    exprimatului,rotunjimea limbajului cu nerezolvarea conținutului, precizia cu absurditatea.”
    Aceste principii sunt regăsite și în opera poeților români. În acest sens, eu consider că poezia
    interbelică a permis ,cu ajutorul noilor procedee stilsitice, expunerea unor idei complexe,
    filozofice, intelectuale folosind un limbaj simplu, chiar criptat în unele cazuri.
    Un prim exemplu al respectării acestor principii îl putem găsi în poezia „Riga Crypto și
    lapona Enigel”. Ion Babu utilizează elemente oculte și mistice cum ar fi regatul din pădure, Riga
    Crypto, o ciupercă criptogamă, fiind regele și aspiarția acestei ființe mistice către iubire.
    Intelectualitatea tăioasă reiese din comparația dintre Riga Crypto și lapona Enigel, Enigel fiind o
    ființă umană, dar care are aspirații diferite. Crypto aspiră la iubire și are tendința de a rămâne în
    locul său umbrit și umed, fiind o ciupercă. În același timp, Enigel aspiră la cunoaștere, la intelect,
    prin faptul că ea dorește să părăsească locurile natale și să meargă în locuri însorite, luminate,
    lumina fiind o metaforă pentru cunoaștere, complet opus idealurilor Rigăi Crypto.
    Lumina folosită ca simbol al cunoașterii este prezentă și în arta poetică „Eu nu strivesc
    corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga, poezie în care autorul își exprimă concepția lui
    asupra cunoașterii Universului. În această poezie se observă conexiunea dintre „modul simplu de
    expresie” și „complexitatea exprimatului”, Lucian Blaga utilizează metafore revelatorii, aparent
    simple, dar care sunt folosite pentru exprimarea unor idei mult mai complexe. Principala
    metaforă este „lumina mea”, care definește afinitatea poetului pentru cunoașterea luciferică și
    desemnează o atitudine ocrotitoare și iubitoare pentru mister și urmărește sporirea lui. Alte
    metafore revelatorii simple, dar care definesc idei complexe sunt cele din enumerația „și flori și
    ochi și buze și morminte”. În acest sens, metafora flori sugerează vegetalul, viața, frumosul din
    lume, dar fragilitatea și efemeritatea vieții; metfaora ochi poate sugera cunoașterea lumii,
    contemplarea poetică a acesteia; metafora buze reprezintă comuniunea, rostirea poetică a
    cuvântului și sărutul; metafora morminte încorporează taina morții, marea trecere, componentă a
    existenței umane.
    În concluzie poezia interelică a permis, prin noile procedee stilistice, prezentarea unor
    idei exrem de complexe printr-un limbaj simplu, uneori chiar criptat, lucru ce a ajutat la
    intelectualizarea mesajului transmis de poezii făcând trecerea de la vechile curente literare.

    S-ar putea să vă placă și