PLAN DE ACȚIUNE PENTRU

STRATEGIA INTEGRATĂ DE
DEZVOLTARE URBANĂ

Raport de mediu

PRIMA VERSIUNE

2016

1
Cuprins

1. DATE GENERALE...........................................................................................................3

2. SCOPUL PLANULUI DE ACȚIUNE SIDU....................................................................4

3. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE.............................................................................10

4. SCENARII DE DEZVOLTARE......................................................................................54

5. EVALUAREA IMPACTULUI ACTUAL - STAREA ACTUALĂ A MEDIULUI.......66

6. EVALUAREA EFECTELOR POTENŢIALE SEMNIFICATIVE ASUPRA

MEDIULUI..............................................................................................................................92

7. MĂSURI DE PREVENIRE şi REDUCERE A EFECTELOR NEGATIVE ASUPRA

MEDIULUI............................................................................................................................102

2
 1. DATE GENERALE

Denumire lucrare:

„PLAN DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI INTEGRATE DE

DEZVOLTARE DURABILĂ A MUNICIPIULUI DROBETA TURNU SEVERIN”

Elaborat de: Municipiul Drobeta Turnu Severin

Prezentul Raport a fost realizat în conformitate cu prevederile H.G. 1076 din 8 iulie 2004
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe.
Raportul reprezintă prima etapa din procedura de evaluare de mediu pentru „PLAN DE
ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI INTEGRATE DE
DEZVOLTARE DURABILĂ A MUNICIPIULUI DROBETA TURNU SEVERIN”.

3
 2. SCOPUL PLANULUI DE ACȚIUNE SIDU
 

2.1. Scopul Planului

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 este unul din programele aferente
Acordului de Parteneriat 2014-2020. Obiectivul general al POR 2014–2020 îl constituie
creșterea competitivității economice și îmbunătăţirea condițiilor de viață ale comunităților
locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a condițiilor
infrastructurale și a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, capabile
să gestioneze în mod eficient resursele, să valorifice potențialul lor de inovare și de asimilare
a progresului tehnologic.

În conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1301/2013, dezvoltarea urbană durabilă poate fi

implementată prin una din următoarele modalități:

 prin intermediul instrumentului Investiții Teritoriale Integrate (ITI), în conformitate cu

art. 36 al Regulamentului (UE) nr. 1303/2013;
 prin intermediul unui program operațional specific;
 prin intermediul unei axe prioritare dedicate, în conformitate cu art. 96 alineatul (1)
primul paragraf litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013.
Abordarea dezvoltării urbane durabile, prevăzută la art. 7 din Regulamentul (UE) nr.
1301/2013, va fi implementată în România prin intermediul Programului Operațional
Regional 2014-2020, în cadrul căruia a fost stabilită o axă prioritară, respectiv Axa Prioritara
4 intitulată Sprijinirea dezvoltării urbane durabile.

Acordul de Parteneriat 2014-2020 menționează că, în cadrul acestei axe prioritare, vor fi
combinate obiective tematice și priorități de investiții relevante pentru dezvoltarea orașelor în
România.

Mai mult, Acordul de Parteneriat menționează că, în funcție de nevoile locale specifice,
investițiile pentru dezvoltarea urbană durabilă, cuprinse în SIDU, finanțate prin Programul
Operațional Regional 2014-2020, vor fi completate cu investiții efectuate în cadrul altor axe
prioritare ale Programului Operațional Regional 2014-2020, dar și prin alte programe
operaționale, în baza unui mecanism de corelare a investițiilor și prioritizare a finanțării
proiectelor.

Axa prioritară 4 a POR 2014-2020 include priorități de investiții aferente Obiectivelor

Tematice (OT): OT 4 - economie cu emisii reduse de carbon; OT 6 - conservarea și protecţia
mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor; OT 9 – promovarea incluziunii
sociale și combaterea sărăciei și a discriminării și OT 10 - investițiile în educație, formare și
formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții:

Obiectiv Tematic Prioritate de investitie Tipuri de activități

4
 aferentă Regulamentului
FEDR

OT 4 – economie cu emisii PI 4 (e) – mobilitate urbană măsuri pentru reducerea

reduse de CO2 durabilă emisiilor de dioxid de carbon in
zonele urbane (piste de
bicicliști/ achiziție mijloace de
transport ecologice/ electrice
etc.)

OT 6 – conservarea și protecția PI 6 (e) - îmbunătățirea revitalizarea zonelor urbane

mediului și promovarea mediului urban, revitalizarea (reconversia și
utilizării eficiente a resurselor orașelor refuncționalizarea terenurilor
abandonate etc.)

OT 9 - promovarea incluziunii PI 9 (b) revitalizarea fizică, acțiuni integrate pentru

sociale, combaterea sărăciei și a economică și socială a comunități marginalizate prin:
discriminării comunităților defavorizate clădiri pentru activități
educative, culturale și
recreative; zone verzi de mici
dimensiuni, piețe publice,
scuaruri, părculețe, etc.; străzi
urbane și utilități de bază la
scară mică

OT – 10 investiții în educație, PI 10 investițiile în educație, în infrastructura de educație (creșe,

formare și formare profesională formare, inclusiv în formare gradinițe, licee tehnologice,
pentru competențe și învățare profesională școli profesionale)
pe tot parcursul vieții

Obiectivele tematice și prioritățile de investiții selectate pentru axa prioritară 4 Sprijinirea dezvoltării
urbane durabile nu acoperă în totalitate domeniile esențiale pentru promovarea unei dezvoltări urbane
durabile comprehensive (ex. economic, social, etc.).

În scopul facilitării unei planificări integrate la nivel local, de la începutul perioadei de

programare, care să permită autorităților publice să își planifice investițiile pe o perioadă medie de
timp și care să ia în considerare toate sursele de finanțare (fonduri publice naționale, fonduri
europene structurale și de investiții etc.) și, acolo unde este posibil, toate tipurile de beneficiari,
inclusiv din categoria beneficiarilor privați (agenți economici, ONG-uri etc.), se va acorda
prioritate la finanțare în cadrul apelurilor de proiecte specifice altor axe prioritare ale POR 2014-
2020 sau prin alte Programe Operaționale cu finanțare din Fonduri ESI 2014-2020 a proiectelor
care derivă din SIDU și prioritizate și selectate în cadrul Documentului Justificativ pentru
finanțarea investițiilor din Fonduri ESI 2014-2020.

În conformitate cu prevederile Acordului de Parteneriat 2014-2020, în funcție de nevoile locale

specifice, proiectele de dezvoltare urbană durabilă finanțate prin intermediul Axei prioritare 4 a POR
2014-2020 vor fi completate cu investiții efectuate în cadrul altor axe prioritare POR 2014-2020 sau
programe operaționale, pe baza unui mecanism de corelare a investițiilor și prioritizare la finanțare a

5
proiectelor care fac parte din SIDU și prioritizate și selectate în cadrul Documentului Justificativ
pentru finanțarea investițiilor din Fonduri ESI 2014-2020.

Planul de Acțiune pentru implementarea SIDU definește modul de implementare al

strategiilor și inițiativelor de politici publice prin proiecte și priorități care să conducă la
crearea unui spațiu de coeziune și solidaritate teritorială și care să susțină creșterea
economică sustenabilă, inclusiv din punct de vedere social și al protecției mediului, în toate
zonele urbane.

Existența unei strategii integrate de dezvoltare urbană la nivel local constituie condiția de bază pentru
acordarea finanţării prin intermediul axei prioritare 4 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile a POR
2014-2020. În Regulamentului (UE) nr. 1301/2013 se menționează faptul că FEDR sprijină
dezvoltarea urbană durabilă prin strategii care stabilesc acțiuni integrate pentru a aborda provocări
economice, sociale, climatice, demografice și de mediu care afectează zonele urbane.

Planul de acțiune pentru implementarea SIDU stabilește activitățile, resursele necesare pentru a
implementa strategia, cadru pentru implementarea, monitorizarea și evaluarea SIDU (acordul de
parteneriat.

6
2.2. Obiectivele și țintele planului

Obiectiv general

În 2030 municipiul Drobeta Turnu Severin va avea un nivel de trai care să îl plaseze ca
regiune dezvoltată, cu un PIB de minim 90% din media PIB-ului Uniunii Europene

Obiective strategice

OS1 - Crearea, conservarea /protejarea fondului patrimonial natural, material şi

imaterial prin management ştiinţific ghidat, precum şi responsabilizarea comunităţii locale în
valorizarea acestuia, ţintindu-se un IDUL care să plaseze oraşul în primele 20 din România

Ceea ce a rămas neatins de declin sunt resursele patrimoniale. Ele reprezintă, de asemenea,
principalul capital local pentru relansarea economică.

OS2 - Rezilienţă locală prin restructurarea şi relansarea unei economii locale, valorificând
avantajele comparative ale zonei care să susţină extinderea şi îmbunătăţirea serviciilor publice şi să
asigure un grad acceptabil de ocupare a forţei de muncă

Teritoriul a fost puternic lovit de criză economică financiară, lucru care a avut un impact
important asupra dinamicii demografice. În aceste condiţii, principala ţinta este crearea unei rezilienţe
locale.

OS3 - Coeziune socială prin crearea unei identităţi comune şi a unor alterative economice
bazate pe solidaritate, care să conducă la reducerea populaţiei expuse riscului sărăciei sau excluziunii
sociale

Comunitatea severineană este caracterizată de pesimism. Singura speranţă este salvarea din
exterior.

Se impune promovarea economiei sociale ca alternativă de dezvoltare economică bazată pe

principii de solidaritate.

OS4 - Instituirea unor mecanisme de implementare şi a unei arhitecturi instituţionale care să

asigure creşterea veniturilor bugetului local şi ale cifrei de afaceri la nivelul municipiului Drobeta
Turnu Severin

Țintele generale ale strategiei de dezvoltare Drobeta Turnu Severin Orizont 2030 propuse la
finalul anului 2023 sunt:

- Creșterea veniturilor la bugetul local cu minim 10%;

- Creșterea cifrei de afaceri (PIB- ului) municipiului Drobeta Turnu Severin cu minim 10%;
- Creșterea ratei de ocupare a forței de munca cu minim 15%;
Reducerea consumului de energie termica cu minim 25%.

În calculul îndeplinirii ţintei: „creşterea cuantumului veniturilor bugetului local” va fi

exclus impactul creșterii datorat majorărilor de impozite şi taxe dispuse prin acte normative
(cod fiscal, H.G.-uri, H.C.L.-uri, etc.)

La aceștia se adaugă indicatori de performanță sectoriali:

7
 - Creşterea spaţiului financiar de acţiune publică
- Creşterea numărului întreprinderi
- Creşterea de noi locuri de muncă
- Masă monetara locala (minim 20% din programul de investiţii)
- Număr de companii locale care acceptă moneda locală
- Reducerea consumurilor de energie
- Reducerea șomajului
- Reducerea numărului de persoane care trăiesc sub pragul sărăciei
- Creșterea numărului de turiști
- Creșterea numărului de înnoptări

Din planul de acțiune al SIDU fac parte și Planul de Mobilitate Urbană Durabilă și Planul de
Acțiune Energie Durabilă.

Țintele vizate de planul de actiune SIDU sunt:

Obiective vizând susținerea economiei locale:

 Reabilitarea a aproximativ cca 15 km de străzi urbane, reprezentând cca 8 % din

lungimea rețelei existente
 Reducerea timpului de deplasare cu transportul public cu peste 10% pana anul 2020,
față de anul 2015

Obiective de coeziune:

 Crearea unui sistem public de închiriere biciclete

 Realizarea unei rețele de piste de bicicleta în lungime de 20 km pana în anul 2020
 Creșterea cu 10% a cererii de transport public urban

Obiective de siguranța a traficului:

 Reducerea numărului de accidente cu 20% pana în 2020 raportat la 2015

Obiective de protecție a mediului:

 Reducerea poluării fonice cu 10% pana în anul 2020 raportat la anul 2014
 Reducerea emisiilor poluante cu peste 15% pana în anul 2020 raportat la anul 2014

Obiectivele Planului de Acțiune Dezvoltare Durabilă:

- Reducerea emisiilor de CO2 cu 20% până în 2020, conform obiectivelor propuse de

Uniunea Europeană

- Creşterea eficienţei energetice cu 20% până în 2020:

o suprafaţă număr de clădiri renovate;

o număr de IMM-uri locale nou create în domeniul eficienței energetice;

8
 o cifra de afaceri realizată de aceste IMM-uri din total investiţii realizate în
domeniul eficienței energetice

o număr de locuri de munca nou create

- Creşterea ponderii surselor de energie regenerabile cu 20%

9
 3. ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

3.1. Informații generale și context socio-economic

Municipiul Drobeta Turnu Severin este așezat în partea vestică a Olteniei, coordonatele sale
fiind 22° 33' longitudine estică și 44° 38' latitudine nordică. Orașul este situat pe malul stâng
al Dunării, la ieșirea fluviului din defileu, în depresiunea subcarpatică a Topolniței, pe drumul
european E70, la 220 km sud-est de Timișoara, 113 km vest de Craiova și 353 km vest de
București. Planul orașului este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dispus pe un
platou înclinat ușor, de la nord spre sud. Altitudinea este de 104 metri la punctul cel mai înalt,
iar punctul cel mai de jos se află situat lângă gară, unde altitudinea este de 48,75 metri faţă de
nivelul mării.
Municipiul Drobeta Turnu Severin este aşezat în extremitatea sud-estică a depresiunii
Drobeta Turnu Severin - Comăneşti, depresiune care separă podişul Mehedinţi de dealurile
Coşuştei din partea de nord-est şi est.

Deşi este situat într-o zonă periferică, municipiul Drobeta Turnu Severin se
poziţionează ca o intersecţie europeană, având acces la magistrale importante naţionale şi
europene de transport rutier, feroviar şi fluvial, fiind amplasat pe teritoriul coridoarelor
europene Rin - Dunăre şi Orient - Mediterana de Est.
Accesul rutier în municipiu se realizează pe rutele:
· DN 6 (E70) pe direcţia Craiova - Timişoara, cu legătură în localitatea Şimian cu DN
56A spre Vânju Mare - Calafat - Bulgaria şi cu E771 peste Barajul Porţile de Fier, din
Gura Văii spre Belgrad;
· DN 67 direcţia Motru - Târgu Jiu sau Motru - Baia de Aramă - Băile Herculane pe
DN 67D;
· DJ 607 B spre comuna Brezniţa Ocol;
· DJ 607A pe direcţia Cerneţi - Husnicioara.
Reţeaua feroviară, prin magistrala Bucureşti - Craiova - Timişoara face legătura
municipiului atât cu localităţile judeţului, cât şi cu celelalte regiuni ale ţării, atât din punct de
vedere al transportului de călători, cât şi al transportului de marfă.

Aflându-se pe malul stâng al fluviului

Dunărea, municipiul Drobeta Turnu
Severin reprezintă un obiectiv important în
reţeaua TEN-T, fiind inclus în Proiectul
Prioritar nr. 18 - Autostrada Navigabilă
Main - Dunăre. Având acces direct la
Marea Neagra şi, prin intermediul
Canalului Main - Rin, la Marea Nordului,
Dunărea reprezintă principala arteră de
transport fluvial a Uniunii Europene.

10
 Punctul naval de la Drobeta Turnu Severin este port de pasageri, de mărfuri şi
debarcadere pentru Muzeul Regiunii Porţile de Fier şi Insula Şimian. Având în vedere că
portul nu aparţine administraţiei publice locale, activitatea sa este în prezent nesemnificativă
pentru oraş, iar amenajările portuare existente nu sunt compatibile cu activitatea turistică.
Judeţul Mehedinţi nu dispune de infrastructură aeroportuară funcţională. Până în anul
1989 a existat un aerodrom în cartierul Schela Cladovei din Drobeta Turnu Severin, utilizat
mai ales pentru aviaţia utilitară, şi care, din cauza retrocedării terenurilor aflate în perimetrul
său, a fost desfiinţat. În perioada interbelică, acest aerodrom era operat de linia de transport
L.A.R.E.S. În prezent, pe platoul Balota, la 25 km de Turnu Severin, funcţionează un
aerodrom privat, pentru nave uşoare. Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Internaţional
Craiova, la o distanţă de aproximativ 112 km, care asigură zboruri interne şi internaţionale.

Suprafaţa municipiului Drobeta Turnu Severin este de 5.471 ha, din care 3.366,47 ha
teren extravilan şi 2.104,53 ha teren intravilan.
Ponderea relativ nouă a oraşului modern, evoluţia sa, suportul vetrei format din terase
s-au răsfrânt asupra organizării funcţionale a vetrei, prezentând trăsături distincte,
comparative cu alte centre urbane.
Evoluând prin extindere în plan orizontal, pe podul neted, cu un grad redus de
fragmentare a terasei Dunării, vatra oraşului s-a extins şi s-a adaptat continuu la suportul
morfologic, în strânsă legătură cu evoluţia sa funcţională.
Din nucleul urban iniţial, extinderea oraşului a avut loc de-a lungul Dunării, prin
formarea de spaţii industriale portuare, pe podul terasei, prin spaţii rezidenţiale, ajungând la o
suprafaţă de peste 50 km2. Atât nucleul urban, cât şi cartierele au fost construite au o textură
ordonată, cu străzi paralele Dunării, intersectate de cele orientate perpendicular. Dinamica
spaţiului urban se evidenţiază în teritoriul intravilan existent al municipiului Drobeta Turnu
Severin care ocupă o suprafaţă de 2104,53 ha din totalul terenului administrativ de 5471 ha,
în creştere faţă de anii anteriori.

11
Bilanţul teritorial administrativ/ intravilan al municipiului Drobeta Turnu Severin -
folosinţa terenului după tabel OCAOTA ( mai – oct 2006 ).

Sursa: P.U.G. Drobeta Turnu Severin 2007

Utilizarea terenurilor – prelucrare cartografică

12
Resurse

Dunărea
Teritoriul administrativ al municipiului este udat de fluviul Dunărea pe o lungime de
22,1 km între km 927 + 900 şi km 950 + 000 şi pe o faleză de 13,6 km.
Dunărea este al doilea ca lungime dintre fluviile Europei (după Volga), fiind singurul
fluviu european ce curge de la vest la est. Izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră (Germania)
sub formă a două râuri numite Brigach şi Breg ce izvorăsc de sub vârful Kandel (1241m) şi
se unesc în oraşul Donaueschingen (altitudine: 678 m) în curtea castelului Fürstenberg.
Dunărea curge către sud-est, pe o distanţă de aproximativ 2.860 km, până la Marea Neagră.
La vărsarea fluviului în Marea Neagră s-a format Delta Dunării.

Arii protejate
Valoarea peisagistică, prin particularităţile climei, valoarea acvi-faunistică şi floristică
a teritoriului administrativ al municipiului, particularităţile hidrogeologice, pun în discuţie
protecţia unui sistem ecologic regional, un sistem ecologic al zonei Porţile de Fier. Se fac în
prezent demersuri pentru reglementări în această privinţă.
În prezent, sunt deja declarate monumente ale naturii, rezervaţiile botanice la
Vîrciorova ( 305 ha.), Dealul Vărănic, Dealul şi Valea Oglănicului (150 ha.), Dealul şi Valea
Crucii ( 10 ha.), surse hidrominerale la Schela Cladovei şi puncte peisagistice pentru barajul
Porţile de Fier I şi golfurile Bahna, Vodiţa , Gura Văii, Slătinic.
În ansamblul Cadrului natural al teritoriului administrativ al municipiului din care
face parte şi fluviul Dunărea ( apa ca sistem ecologic ) se simte nevoia extinderii
reglementărilor de protecţie a cadrului natural, care este în evident conflict cu investiţiile
comerciale şi de agrement pe amplasamente cu valoare peisagistică.

Denumire Cod Tip Proprietate Teren

Blahniţa ROSPA0011 Natura Judeţul Mehedinţi: Burila Mare (98%),
2000 – Devesel (95%), Gogoşu (99%), Gruia
SPA (27%), Hinova (56%),
Jiana (53%), Pătulele (1%), Vânjuleţ (4%)
Cursul Dunării- ROSPA0026 Natura Judeţul Mehedinţi: Drobeta-Turnu Severin
Baziaş-Porţile 2000 – (10%), Dubova (5%), Eşelniţa (3%), Orşova
de Fier SPA (21%), Şviniţa (11%)

Domogled- ROSPA0035 Natura Judeţul Mehedinţi: Balta (16%), Isverna

Valea Cernei 2000 - (19%), Obârşia-Cloşani (56%), Podeni (2%)
SPA Judeţul Gorj: Padeş (71%), Tismana (10%)
Gruia-Gârla ROSPA0046 Natura Judeţul Mehedinţi: Gârla Mare (10%),
Mare 2000 – Gruia (6%), Pristol (<1%), Vrata (37%)
SPA
Munţii ROSPA0080 Natura Judeţul Mehedinţi: Brezniţa-Ocol (22%),

13
 Denumire Cod Tip Proprietate Teren
Almăjului- 2000 - Drobeta-Turnu Severin (41%), Dubova
Locvei SPA (89%), Eşelniţa (55%), Iloviţa (65%),
Orşova (78%), Şviniţa (87%)
Coridorul Jiului ROSCI0045 Natura Judeţul Mehedinţi: Butoiești (3%)
2000 -
SCI
Domogled— ROSCI0069 Natura Judeţul Mehedinţi: Balta (16%), Isverna
Valea Cernei 2000 – (19%), Obârșia-Cloșani (56%), Podeni (2%)
SCI
Pădurea ROSCI0173 Natura Judeţul Mehedinţi: Devesel (<1%), Hinova
Stârmina 2000 – (2%)
SCI
Platoul ROSCI0198 Natura Judeţul Mehedinţi: Baia de Aramă (74%),
Mehedinţi 2000 – Băla (3%), Balta (74%), Bâlvănești (<1%),
SCI Cireșu (>99%), Godeanu (71%), Iloviţa
(35%), Isverna (77%), Izvoru Bârzii (12%),
Obârșia-Cloșani (44%), Podeni (98%),
Ponoarele (65%)
Porţile de Fier ROSCI0206 Natura Judeţul Mehedinţi: Brezniţa-Ocol (22%),
2000 – Drobeta-Turnu Severin (51%), Dubova
SCI (93%), Eșelniţa (58%), Iloviţa (65%),
Orșova (82%), Șviniţa (99%)
Gura Văii – 2.597 Arie Municipiul Drobeta Turnu Severin,
Vârciorova PN- protejată localitatea Gura Văii
D de interes
naţional
Faţa Virului Arie Municipiul Drobeta Turnu Severin,
protejată localitatea Vârciorova
de interes
naţional
Cracul Găioara Arie Municipiul Drobeta Turnu Severin,
PN-D protejată localitatea Gura Văii
de interes
naţional
Cracul Crucii Arie Municipiul Drobeta Turnu Severin,
PN-D protejată localitatea Gura Văii
de interes
naţional

Apele termale
În localităţile Schela Cladovei şi Gura Văii se găsesc importante rezerve geologice de
ape minerale, de tipul bicarbonate sulfuroase şi clorurate sulfuroase. Aceste ape mineralizate
au proprietăţi curative şi o temperatură de 17,2 o C la suprafaţă. În cazul forării la adâncime, s-
ar putea extrage ape termale cu o temperatură de 37o C - 40o C, conferind zonei un potenţial
balnear important.

14
Monumente

Principalele repere ale patrimoniului material de care dispune municipiul Drobeta

Turnu Severin, fundament al dezvoltării turistice şi culturale viitoare, sunt:

Monumente istorice
· Podul lui Traian, construit de arhitectul Apolodor din Damasc în perioada dintre
războaiele dacice (103-105) purtate de împăratul Traian împotriva lui Decebal, face
parte din cele mai importante realizări ale ingineriei româneşti. Podul avea o lungime
de 1.135 m , lăţime de 14,55 m şi o înălţime de 18,6 m deasupra apei. Astăzi se mai
pot vedea primul şi ultimul stâlp al podului de pe malurile Dunării.

· Castrul roman Drobeta a fost realizat în aceeaşi perioadă cu podul lui Traian, fiind
prima cetate romană construită din piatră de pe teritoriul Daciei. Astăzi se pot vedea
fundaţiile pe o suprafaţă de 2 hectare: cele patru porţi laterale, locuinţe, cazărmi,
depozite de arme, străzi şi în centrul castrului clădirea pretorului (comandantului)
unde a poposit însuşi împăratul Traian în iarna anului 105. La vest de castru, pe malul
Dunării, se văd ruinele termelor (băilor) romane;

· Cetatea medievală a Severinului se află în Parcul Dragalina. Cetatea era formată din
două incinte, una interioară şi una exterioară, astăzi mai putând fi observat un perete
din turnul de NE al cetăţii, cu o înălţime de 11 m, lungime de 9 m şi lăţime de 2,5 m.

Clădiri simbol
· Palatul Cultural "Theodor Costescu", inaugurat în 1924, este opera arhitectului
Grigore Cerchez. Are un plan deosebit şi a fost proiectat să cuprindă şapte săli mari:
trei săli suprapuse cu destinaţia de bibliotecă (Biblioteca I. G. Bibicescu),
cinematograf şi restaurant, formând aripa de nord; alte trei săli la fel aşezate formează
aripa de apus în care s-a aflat Muzeul “Dr. C.I. Istrati”, salonul de festivităţi şi Sala
ajutătoare; iar a şaptea la mijloc între cele două aripi, este marea Sală de teatru care a
fost terminată mai târziu. În incinta palatului funcţionează, în aripa de est, Biblioteca
Judeţeană "I.G. Bibicescu.

· Castelul de apă, dat în folosinţă în anul 1914, este unul din simbolurile oraşului, fiind
aşezat în axul principal al oraşului. Castelul a fost construit în perioada 1910-1913,
pentru alimentarea cu apă a oraşului (numit în prezent Castelul Artelor);

· Hala Radu Negru a fost realizată de arhitectul Scarlet Petlescu în perioada 1904-
1905.

Muzee:

15
 · Muzeul Regiunii Porţilor de Fier prezintă exponate din domeniile: ştiinţele naturii:
fauna şi flora, acvariu pentru fauna dunăreană şi peşti exotici; istorie: documente;
arheologie: lapidariu din epoca romană; numismatică; etnografie: port, ceramică,
ţesături; artă plastică românească;

· Muzeul de Artă cuprinde numeroase lucrări ale marilor artişti: Luchian, Petraşcu,
Pallady, Tonitza, Dimitrescu, Sirato, Stoenescu, Iser, Ressu, etc. Prezenţa volumetrică
a sculpturilor în marmură, piatră, lemn, bronz, semnate Medrea, Baraschi, Irimescu,
Jalea, Borgo Prund, Dorio Lazăr, Lucaci, completează colecţiile muzeului severinean.
Icoane şi artă decorativă religioasă, artă brâncovenească, tapiserii şi artă decorativă
modernă şi contemporană sunt alte domenii care conturează dimensiunile muzeului.
Clădirea muzeului reprezintă ea însăşi un monument arhitectural, fiind una dintre cele
mai frumoase clădiri de patrimoniu, aşezată în centrul municipiului Drobeta Turnu
Severin. Interioarele rafinate şi somptuoase conferă alura unui palat;

· Expoziţia Hidrocentrala Porţile de Fier cuprinde o colecţie impresionantă de piese

de istorie şi etnografie din zona Porţilor de Fier, exponate legate de construirea
hidrocentralei de pe Dunăre.

Conform Legii nr. 2/16.02.1968 şi HCM nr. 1144/01.08.1968, municipiul Drobeta Turnu
Severin are în componenţă oraşul Drobeta Turnu Severin şi localităţile Schela Cladovei,
Dudaşu Schelei şi Gura Văii, la care se adaugă trupurile: gara Vîrciorova, Bahna, Vodiţa şi
Slătinic.

Conform Legii nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi municipiul Drobeta Turnu Severin este un
oraş de rangul II, având o Populaţie de la circa 50.000 la circa 200.000 de locuitori şi o zonă
de influenţă: circa 200.000-500.000 de locuitori, raza de servire este de circa 60-80 km”.

Conform datelor de la Recensământul din 2002 în Drobeta Turnu Severin erau înregistraţi
104.557 locuitori, ceea ce reprezentă 34.08% din totalul populaţiei de la nivelul judeţului
Mehedinţi, respectiv 306.732 locuitori. Conform aceleiaşi surse în anul 2011 în Drobeta
Turnu Severin erau înregistraţi 92.617 locuitori, ceea ce reprezentă 34.9% din totalul
populaţiei de la nivelul judeţului Mehedinţi, respectiv 265.390 locuitori.

Natalitatea şi mortalitatea infantilă la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin sunt în

descreştere. Numărul decedaţilor a scăzut de la 908 persoane înregistrate în anul 2012 la 844
persoane înregistrate în anul 2013, crescând apoi la 889 persoane înregistrate în anul 2014.
Căsătoriile au crescut cu un procent de 7,42 % în anul 2014, crescând de la 687 căsătorii
înregistrate în anul 2012 la 738 căsătorii înregistrate în anul 2014.
Divorțurile au scăzut cu 41,93% în anul 2014 faţă de anul 2012, respectiv de la 279 divorțuri
înregistrate în anul 2012 la 162 divorțuri înregistrate în anul 2014.

16
Sporul natural s-a menținut negativ și în creștere, în perioada 2012-2014.
Migraţia internă a populaţiei a oscilat în ultimii ani, înregistrând creşteri şi scăderi de la an la
an, urmând acelaşi trend la nivel de judeţ.
Faţă de anul 2012, stabilirile de reşedinţă au crescut în anul 2013 de la 1.346 la 1.354
persoane, urmând ca în anul 2014 să scadă sub nivelul înregistrat în 2012, respectiv la 1.309
persoane. La nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin, se păstrează acelaşi trend
descrescător, de la 1.113 persoane înregistrate în anul 2012, la 1.094 persoane înregistrate în
anul 2014.
Plecările cu reşedinţa au crescut mult în anul 2013 faţă de anul 2012 la nivelul municipiului
Drobeta Turnu Severin, crescând în anul 2013 la 2.320 persoane şi scăzând în anul 2014 la
1.464 persoane înregistrate.
Sporul migrator este negativ pentru municipiul Drobeta Turnu Severin în perioada analizată
2012-2014.

Accesibilitatea teritoriului la nivelul judeţului Mehedinţi,

faţă de polul principal de transport - Municipiul Drobeta Turnu-Severin.

Dinamica indicatorilor privind forța de muncă în perioada 2008-2014 la nivelul municipiului

Drobeta Turnu Severin a urmat tendințele judeţene, fiind influențată şi de o descreștere
economică datorată crizei economico-financiare instaurate la nivel comunitar 2009-2010
după care o uşoară creştere 2011-2012.

17
Numărul salariaţilor de la nivelul municipiului Drobeta Turnu Severin raportat la cel al
salariaţilor din judeţul Mehedinţi a fost în anul 2014 de 66%. (Sursă: www.listafirme.ro)

Analizând structura populației ocupate civile angajate în domeniul privat, pe sectoare de

activitate, rezultă că din cele 15.793 de persoane din municipiul Drobeta Turnu Severin, cea
mai mare pondere se înregistrează în „Industria prelucrătoare” (39.03%); urmează domeniile
„Comerț cu ridicata şi cu amănuntul”,Transport şi depozitare (9.11%) şi construcţii (8.74%).

Numărul şomerilor a scăzut în anul 2014 la 1.319 faţă de 2.180 şomeri în anul 2013, după
care în anul 2015 a crescut din nou la 2.212 respectiv cu peste 67%.

Numărul şomerilor înregistraţi la nivelul municipiului reprezintă 18% din cei înregistraţi la
nivelul judeţului. În anul 2014, rata șomajului a înregistrat cea mai mică valoare din perioada
2010-2015, respectiv 1.54 %. Această valoare a crescut însă în anul 2015 la 2.63%.

Situația locativă

Situaţia locativă actuală din municipiul Drobeta Turnu Severin este puternic marcată de
influenţă a două mari cicluri de transformare urbană. Specific perioadei anilor ‘50-‘80 ai sec.
XX, primul ciclu s-a caracterizat prin expansiunea accelerată a zonelor de locuit cu o
eficienţă energetică slabă în intravilan, ca urmare a dezvoltării economice generale a oraşului,
cu un impact negativ în planul design-ului urban, al habitatului şi al mediului ambiant. Cel de
al doilea ciclu s-a declanşat după anii ‘90 ai sec. XX şi se caracterizează prin proliferarea
haotică a construcţiilor individuale, în contextul lipsei unei strategii de dezvoltare urbană şi a
unui plan integrat de considerare a zonei.

Tema eficienţei energetice este agravata de o problemă cu un caracter de urgenţă deosebită şi

anume găsirea/definirea unei soluţii pentru sistemul de termoficare al Municipiului Drobeta

18
Turnu Severin. Problema derivă din situaţia economică şi perspectivele deosebit de dificile
ale regiei RAAN (concesionara serviciului) care se află în insolvenţă. Chiar şi fără această
problemă agravantă (insolvența furnizorului de servicii de termoficare), serviciul este
neperformant, pierderile totale în sistem fiind de peste 50%, cu impact în costul giga caloriei.

Probleme identificate în Mediu urban locuire şi agrement

- Eficiența energetică slabă a patrimoniului construit în cartierele de locuire colectivă

construite în perioada 1960-1970

- Clădirile de locuinţe nu sunt reabilitate termic;

- Dezvoltarea teritorială pe orizontală a perimetrului construit este limitată de calea

ferată, unităţi industriale etc;

- Spaţiu verde şi terenuri libere de slabă calitate

- Lipsa traseelor ciclabile

- Lipsa perdelelor de protecţie în zonele riverane

Situația economică
Din punct de vedere economic, municipiul Drobeta Turnu Severin se remarcă prin importante
capacităţi de producţie în domeniul construcţiilor navale, de vagoane, de prelucrare a
lemnului, de fabricare a produselor anorganice, de fabricare a mobilierului din lemn, a
celulozei şi a hârtiei, a confecţiilor textile, industriei alimentare şi de producere a energiei
electrice1.

Se poate afirma că Drobeta Turnu Severin este un oraş industrial, cu atât mai mult cu cât
deţine 85% din producţia industrială a judeţului iar mare parte din cifra de afaceri a
municipiului este formată de rezultatele financiare ale unităţilor industriale.

Comerţul ocupă locul întâi în ierarhia sectoarelor economice, în funcţie de importanţa pe care
o deţine în veniturile brute ale economiei severinene. Jumătate din agenţii economici locali au
ca domenii principale de activitate activităţi comerciale. Industria prelucrătoare deţine
aproximativ 17 % din cifra de afaceri realizată la nivel judeţean. Construcţiile deţin circa
14% din economia judeţeană. Evoluţia acestui domeniu, în ultimii ani, a raportat creşteri
importante, cu toate că „fenomenul” construcţiilor nu a avut amploarea regăsită în alte oraşe
din ţară. Aflat într-o interdependenţă evidentă, sectorul imobiliar nu a fost nici el extraordinar
de dezvoltat, abia reuşind să treacă peste pragul de 2% din cifra de afaceri a municipiului.

Regiunea Sud – Vest – Oltenia are o pondere în produsul intern brut pe total economie de
aproximativ 8%.

1
Sursa: http://www.afaceridrobeta.ro/

19
Cifra de afaceri realizată de firmele din Drobeta Turnu Severin reprezenta în anul
2008 aproximativ 81% din cifra de afaceri realizată la nivel judeţean. Acest procent a
scăzut în anul 2013 la 46%.
  2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cifra de afaceri firme Drobeta Turnu

Severin 3577,7 3335,6 3498,9 3695,3 3117,8 2148,9

Cifra de afaceri firme Mehedinți 4435,5 4422,7 4324,1 4479,6 4621,2 4653,6

  81% 75% 81% 82% 67% 46%

Sursă http://www.mehedinti.insse.ro/

Cifra de afaceri realizată de firmele din Drobeta Turnu Severin

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Cifra de afaceri
firme Drobeta 3.577.691.250 3.335.643.784 3.498.910.670 3.695.347.879 3.117.785.936 2.148.899.795 1.933.426.654
Turnu Severin

Număr locuitori 116.426 115.392 114.976 114.372 113.724 112.373 111.580

Cifra de
afaceri /nr 30.729 28.907 30.432 32.310 27.415 19.123 17.328
locuitori - lei

Cifra de
afaceri /nr 6.829 6.424 6.763 7.180 6.092 4.250 3.851
locuitori - Euro

Sursa: kompass.ro; INSSE

Cifra de afaceri realizată de firmele din Drobeta Turnu Severin a scăzut cu aproximativ 38%
în anul 2014 comparativ cu anul 2012 şi cu 48% faţă de anul 2011. Firmele din municipiu au
realizat o cifră de afaceri de 1.933.426.654 lei în anul 2014 în timp ce în anul 2011 au ajuns
la o cifră de 3.695.347.879 lei care este şi maximul perioadei 2010-2014. În anul 2014 cea
mai ridicată pondere a cifrei de afaceri a fost realizată de firmele din domeniul „Comerț cu
ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor” (33.14%). Următoarele
domenii sunt „Industria prelucrătoare” (25.9%), construcţii (10.43%).

20
Cifra de afaceri realizată de firmele din Drobeta Turnu Severin raportată la numărul de
locuitori a fost în anul 2014 de 17.328 lei/ locuitor, cea mai scăzută din perioada 2008-2014.

Ponderea secţiunilor CAEN rev.2 în total cifră de afaceri a unităţilor locale active în anul
2014 la nivelul judeţului Mehedinţi, este redată în graficul următor:

21
Sursa: kompass.ro

Cifra de afaceri realizată de firmele din Drobeta Turnu Severin a scăzut cu aproximativ 38%
în anul 2014 comparativ cu anul 2012 şi cu 48% faţă de anul 2011. Firmele din municipiu au
realizat o cifră de afaceri de 1.933.426.654 lei în anul 2014 în timp de în anul 2011
3.695.347.879 lei care este şi maximul perioadei 2010-2014. Cea mai ridicată pondere a cifrei
de afaceri a fost realizată de firmele din domeniul „Comerț cu ridicata şi cu amănuntul;
repararea autovehiculelor şi motocicletelor”. (Sursă: www.listafirme.ro)

Prin dezvoltarea serviciilor şi dezindustrializare, municipiul se terţializează. Activitatea de

logistică începe să capete greutate. Centrul universitar s-a desființat continuând să existe doar
ca filială anexă a Universităţii din Craiova. Acest lucru a condus la dispariția sectorului
cercetare dezvoltare.

Firmele cu cea mai mare cifră de afaceri în anul 2014 au fost:Regia Autonoma Pentru
Activităţi Nucleare RA, Com Prodaliment Distribuţie SRL, Alpha Construct Sistem SA,
Bumerang 2002 SRL, Remat Scholz Filiala Oltenia SRL, Severnav SA, Via Vita Construcţii
SRL, Energo Drobeta SA, New Company Recycling SRL, Cildro Plywood SRL.
În ianuarie 2016Tribunalul Mehedinţi a decis intrarea Regiei Autonome pentru Activităţi
Nucleare (RAAN) în faliment şi a desemnat lichidator judiciar provizoriu Euro Insol SPRL,
casa de insolvenţă condusă de Remus Borza, actual administrator judiciar al Hidroelectrica.
În perioada 01.01-31.10.2015, exporturile FOB realizate de firmele cu sediul în judeţul
Mehedinţi s-au cifrat la 90.589 mii euro (0,2 % din nivelul naţional), iar importurile CIF au
înregistrat valoarea de 77.855 mii euro (0,1% din total ţară). Balanţa comercialǎ exprimatǎ
prin soldul FOB/CIF prezintă un excedent de 12.734 mii euro.

22
Principalii parteneri comerciali ai judeţului Mehedinţi în această perioadă, după ponderea
deţinută în totalul schimburilor comerciale, au fost pe fluxul de export: Italia (64,6 %),
Olanda (12,8 %), Germania (9,0 %), iar pe fluxul de import: Italia (76,2%), Germania (6,0
%), Bulgaria (3,5 %).

Agenţi economici prestatori de servicii publice în municipiul Drobeta Turnu Severin:

- Salubrizare: S.C. Brantner Servicii Ecologice S.A.

- Iluminat public: Iluminatul public a fost concesionat de către Consiliul Local al

Municipiului Drobeta Turnu Severin Asociaţiei SC Confort SA Timişoara lider al
asociaţiei ŞI SC Luxten Lighting Company SA Bucureşti în anul 2011.

Cele mai scumpe servicii de iluminat public din ţară la nivelul anului 2011 se înregistrează în
municipiul Drobeta Turnu Severin, respective 56 lei/locuitor.

- Transport local: S.C. Alpha Construct Sistem S.A., S.C. Transport Public Urban
Drobeta S.A.

- Energie Termică: Regia Autonomă pentru Activități Nucleare

- Alimentare cu Apa S.C. Secom S.A.
- Transport judeţean: S.C. Buf Măr S.R.L., S.C. Intur S.R.L., S.C. B. Marilena Com
Imex S.R.L., S.C. Năframa Com S.R.L., S.C. Emtell Com S.R.L., S.C. Cervio S.R.L.,
S.C. Metodie Com Mixt S.R.L., S.C. Mesia S.R.L.

23
Cost energie electrică şi termică

Furnizorul de energie electrică în municipiul Drobeta Turnu Severin este Grupul CEZ care
prestează servicii în judeţele Dolj, Mehedinţi, Gorj, Olt, Vâlcea, Argeş şi Teleorman.

Energia termică din Municipiul Drobeta Turnu Severin este furnizată de către Regia
Autonomă pentru Activități Nucleare. Unitatea a intrat în insolvenţă în septembrie 2013,
având datorii foarte mari.

RAAN a produs apă grea necesară producţiei de electricitate în reactoarele nucleare ale
centralei de la Cernavodă, operată de compania de stat Nuclearelectrica, dar şi energie
termică pentru reţeaua centralizată de termoficare a municipiului Drobeta-Turnu Severin.

Anul trecut, prin OUG, întregul stoc de apă grea al companiei - suficient pentru a asigura
necesarul centralei nucleare de la Cernavodă pentru următorii 50 de ani - a fost mutat în
patrimoniul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale.

RAAN se afla în insolvenţă din septembrie 2013, administrator judiciar fiind casa de
insolvenţă Tudor& Asociatii. În ianuarie 2016 Tribunalul Mehedinţi a decis intrarea Regiei
Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) în faliment şi a desemnat lichidator judiciar
provizoriu Euro Insol SPRL, casa de insolvenţă condusă de Remus Borza, actual
administrator judiciar al Hidroelectrica.
Pe lista creditorilor întocmită de administratorul judiciar al companiei la momentul
declanşării procedurii de insolvenţă se aflau peste 300 de societăţi comerciale, dar şi instituţii
publice şi administraţii locale şi bănci care au avut relaţii contractuale cu regia. La momentul
intrării în insolvenţă RAAN avea datorii de 1,2 miliarde de lei.

Conform datelor de la Autoritatea Națională de Reglementare pentru Servicii Comunitare de

Utilități (http://www.anrsc.ro), în anul 2010:

- preţul de furnizare a fost de 191 lei/Gcal,

- subvenţia a fost de 32 lei/Gcal,

- preţul final de facturare pentru populaţie a fost de 159 lei/Gcal.

La nivelul anului 2015, prețul a fost de 183,23 lei / Gcal pentru agenții economici și
161,01 lei / Gcal pentru persoanele fizice.

24
La nivel naţional, preţul final înregistrat în Mehedinţi, este un preţ mediu, având în vedere
preţul din Călăraşi(299 lei/Gcal), Dâmboviţa (298 lei/Gcal) sau Teleorman (297 lei/Gcal).
Totodată preţul cel mai mic era în Covasna de 99 lei/Gcal, înregistrat fără sprijinul vreunei
subvenţii. După Covasna, regăsim un preţ mic (şi nesubvenţionat) în Ilfov (108 lei/Gcal).

Pentru anul 2017 se preconizează terminarea construcției unei centrale pe gaze care să
asigure căldura şi apa caldă pentru municipiul de la Dunăre. Centrala în valoare de
13.781.285,56 euro trebuie, conform contractului, urmează să fie finalizată în 8 luni şi 21 de
zile, iar preţul energiei termice livrate va fi de 168 lei/Gcal şi al apei de adaos 5,65 lei/mc.

Primăria Drobeta Turnu Severin a organizat, în vara anului trecut, licitaţie deschisă pentru
desemnarea firmei care să construiască o centrală pe gaze. Licitația a fost câștigată de SC
Alfa Ground Solutions SRL din Bucureşti, în oferta căreia figurează ca subcontractanţi: SC
Turbo Tech SRL Bucureşti – pentru partea de execuţie gaze şi electrice; SC BIO Garden
Distribution SRL Giurgiu – pentru partea de construcţii drumuri civile şi industriale. Primăria
Drobeta Turnu Severin a predat constructorului, în data de 14 ianuarie a.c., terenul în
suprafaţă de 25.083 mp dat în concensiune,  pe care urmează să se construiască această
centrală,

În toamna anului trecut, furnizarea agentului termic în municipiul Drobeta Turnu Severin a
pornit cu întârzire, pe fondul marilor probleme financiare cu care se confruntă Termocentrala
de la Halânga (sucursală a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare aflată la un pas de
faliment). Termocentrala s-a închis la sfârşitul lunii septembrie 2015, iar Severinul a rămas
descoperit. Guvernul a înţeles că nu poate lăsa un oraş întreg în frig în iarna 2015-2016 şi a
alocat suma necesară pentru repornirea termocentralei şi asigurarea furnizării agentului
termic în Drobeta Turnu Severin. 

25
Consumuri Drobeta Turnu Severin
Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor

După cum se observă în graficul de mai jos, consumul de apă potabilă distribuită
consumatorilor, atât agenţi economici cât şi pentru uz casnic, a scăzut dramatic în ultimii 13
ani. Astfel, cantitatea de apă potabilă totală a scăzut de la 14.202 mii mc înregistrată în anul
2000 la 4.809 mii mc înregistraţi în anul 2013. Cantitatea de apă folosită pentru uz casnic a
scăzut de la 10194 mii mc în anul 2000 la 3638 mii mc înregistraţi în anul 2013.

Energia termică distribuită

În ceea ce privește consumul de energie termică distribuită, se înregistrează un trend

descrescător în ultimii 13 ani, de la 234.125 Gcal înregistrați pentru anul 2000 la 226.639
Gcal înregistrați la sfârșitul anului 2013. Începând cu 2015 RAAN a intrat în faliment.
Începând cu 2016 se va utiliza o nouă soluție de furnizare a energiei termice.

26
Consum gaze naturale distribuite

Conform datelor INSSE, consumul de gaze naturale total a crescut în ultimii 5 ani, cu mici
deprecieri în anul 2012 şi 2013. Consumul de gaze naturale pentru uz casnic a înregistrat un
trend crescător în ultimii 5 ani.

3.2 Rețeaua de circulaţii locală

3.2.1 Reţeaua stradală – transport rutier

Încadrarea în reţeaua de căi de circulaţie şi transport

Conform inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al Municipiului Drobeta
Turnu Severin în inventarul domeniului public se găsesc 179 străzi cu o suprafaţă totală de
1.416.998 m2.

Conform datelor din Administraţiei Domeniului Public, lungimea totală a străzilor este de
114,65 km din care 7,12 km sunt nereabilitate şi 4,24 km sunt drumuri din balast.

Prin aşezarea geografică în Porțile de Fier a fluviului Dunărea, municipiul Drobeta Turnu
Severin este obligatoriu traversat de magistralele de circulaţie rutieră, navală şi de cale ferată.

- DN 6 (E 70) pe direcţia Craiova – Timişoara între km 334 + 000 şi 343 + 000 cu

racord în localitatea Şimian cu DN 56 A spre Vânju Mare - Calafat – Bulgaria şi
cu E 771 peste barajul Porţile de Fier şi din Gura Văii spre Belgrad;
- DN 67 între Km 0 + 000 şi 3 + 600 spre Motru - Târgu Jiu sau Motru - Baia de
Aramă - Băile Herculane pe DN 67 D, cu racord din localitatea Malovăţ pe DJ
670 spre localitatea Bîlvăneşti – Balta – Baia de Aramă ;

27
 - DJ 607 B între km 0 + 000 şi 1 + 200 spre comuna Brezniţa Ocol – Cireşu –
Balta ;
- DJ 607 A pe direcţia Cerneţi - Husnicioara;
- Magistrala cale ferată (linie simplă) Bucureşti - Craiova - Timişoara;
- Circulaţie navală pe fluviul Dunărea cu port de mărfuri şi călători.

Caracteristici ale circulaţiei rutiere:

Începând din anul 2012, oraşul are o şosea de ocolire a zonei urbane pentru traficul greu în
zona de nord orașului. Centura ocolitoare a preluat astfel traficul greu care se desfășura pe
Splaiul M. Viteazu - B-dul Aluniş – Calea Timişoarei. De asemenea, B-dul Tudor
Vladimirescu (care era identificat cu E 70 în zona urbană în ceea ce privește traficul
autoturismelor), nu se mai suprapune peste circulația internă a orașului.

Traficului de penetraţie în B-dul Tudor Vladimirescu, prin nodurile de circulaţie de pe axă

(sens Giratoriu Calea Craiovei, Tudor Vladimirescu – Smârdan – I. C. Brătianu, Tudor
Vladimirescu - Cicero, Tudor Vladimirescu - B-dul Aluniş) nu mai creează dificultăţi de
circulaţie la intersecțiile traficului intern pe direcţia nord-sud.

Din concluziile studiului de circulaţie, reiese:

- oraşul vechi, cu zona centrală şi cartierele Aluniş şi Independenţei, având o tramă

stradală rectangulară densă şi gabarite corespunzătoare categoriei a 3-a, poate să preia traficul
existent şi viitor, cu direcţionarea traficului pe străzile Topolniţei, Independenţei, Smârdan,
Cicero, respectiv B-dul Tudor Vladimirescu, B-dul Carol, Mrs. Averescu, ajung foarte
aglomerate, unele la situaţia de a fi trecute la străzi de categoria a II-a;
- zona centrală, cu circulaţie intensă la ore de vârf şi aglomerările din zonele
instituţiilor publice şi comerciale, are asigurată o circulaţie fluentă prin cele două inele
perimetrale zonei centrale (T. Vladimirescu, Cicero, Smârdan) şi centrul civic (B-dul Carol,
Smârdan, Saidac, Cicero) cu disfuncţiuni în zonele strangulate (la 2 benzi) pe str. Smârdan
între Numa Pompiliu şi Carol și str. Saidac în zona Castelului de apă;
- o intensă circulaţie pe străzile Independenţei şi Kiseleff din lipsa fluenţei circulaţiei
spre străzile cu continuitate între cartierul Kiseleff şi Independenţei;
- circulaţia majoră pentru cartierul Crihala Nord şi Sud;
- cimitirul Ortodox vechi şi cimitirul nou sunt lipsite de un acces corespunzător pentru
cortegiul mortuar;
- localitatea Schela Cladovei are străzi nemodernizate, cu declivităţi mari, fără
echipare tehnico-edilitară;
- deservire rutieră dificilă a Platformei industriale Sud – Vest, din cauza pasajului la
nivel peste linia CF Bucureşti - Timişoara, cu bariera deschisă sub 7 ore/zi;
- platforma industrială Nord –Est cu drumuri perimetrale nemodernizate şi interioare
platformei înfundate necorespunzător, fără canalizare pluvială;
- str. Banoviţa, de acces principal în unităţile industriale din platforma Est şi la
locuinţele din Banoviţa, nemodernizate.

28
 - Calea Craiovei este traversată de racordul de cale ferată în platforma Est, în zona str.
Banoviţa şi a sensului giratoriu, conflict major pentru drumul european E 70.
- faleza Dunării, nu are accese şi circulaţii rutiere corespunzătoare, accesul în portul
de călători făcându-se prin pasaj la nivel peste calea ferată Bucureşti - Timişoara.
- în cartierul Aeroport, preconizat ca fiind zona de extindere unidirecţională spre vest,
nu a mai fost posibilă păstrarea tramei stradale trasate în PUG 1998, datorită punerii masive
în posesie a terenurilor cu forme geometrice neregulate şi orientate diferit, a rezultat astfel o
tramă stradală haotică ce nu a mai permis o continuitate firească a străzilor din restul
oraşului: Splai M. Viteazu, străzile Tudor Arghezi, Sadoveanu, I. L. Caragiale, Crihalei.
Locuri parcare - garaje
Creşterea numărului de autovehicule explică dificultăţile actuale de parcare în zonele de
locuinţe colective şi în vecinătatea instituţiilor publice şi a spaţiilor comerciale mari sau
stradale comasate.

Studii pentru extinderea parcajelor în marile cartiere Crihala, Kiseleff şi zona Centru, au
identificat posibilităţi de amenajare parcaje noi în detrimentul altor spaţii, prin care numărul
parcajelor pot creşte cu 3 % - 40%.

Sunt evidente dificultăţile de parcare din zonele instituţiilor, obiectivelor şi pieţelor de interes
public, în ultimul timp odată cu specializarea străzilor pe sensuri unice, prevăzându-se parcări
de-a lungul străzilor pe o bandă.

Sunt insuficiente locurile de parcare în vecinătatea unor instituţii cu mari aglomerări de

persoane: Direcţia Muncii, Tribunal, Autogară, preuzinal Cildro, Celrom, Uzina de vagoane,
Severnav, a stadioanelor, a bazarelor din Crihala.

Se constată disponibilităţi de spaţii de parcare în Piaţa Prefecturii, adiacent parcului Central.

Studiile de parcaje evidenţiază necesitatea unui parcaj subteran de peste 500 locuri şi în
cartierele de blocuri, garaje colective cu mai multe nivele.

În prezent există un număr de 767 de garaje.

În anul 2016 conform datelor de la Primăria Drobeta-Turnu Severin, Compartimentul

Siguranţă Circulaţiei există un număr total de 8.864 locuri de parcare situate pe un număr de
153 străzi.

Conform datelor de la Direcția de Taxe şi Impozite Locale Drobeta Turnu Severin în perioada

2009-2015 s-a înregistrat o creştere constantă a numărului de autoturisme în municipiu de la
24.033 în 2009 la 29.864 în 2015, adică o creştere de aproximativ 24%.

3.2. 2 Reţeaua de transport feroviară

Staţia CF Drobeta-Turnu Severin se află pe raza Regionalei Craiova şi este situat din punct
de vedere feroviar la km 363+764 pe Magistrala 300 (București - Craiova - Timișoara).
Clădirea în care funcționează în prezent staţia CF din acest oraș dunărean a fost construit la
începutul secolului trecut, conform cerinţelor din acea perioadă.

29
Transportul feroviar suferă, însă, de un dezavantaj major, acela ca nu exista puncte de trecere
a frontierei pe calea ferată la Drobeta Turnu Severin spre Serbia, fluxurile de marfă şi
persoane între regiune şi ţara vecină fiind îngreunate. De aceea, Dunărea este percepută ca o
barieră pentru schimburile economice transfrontaliere. Totodată, județul Mehedinți are cea
mai redusă densitate a liniilor de cale ferată din regiune (26,2,km/1000kmp), ceea ce îl
plasează şi pe unul dintre ultimele locuri din ţară.

Municipiul Drobeta Turnu Severin este străbătut, pe faleza Dunării de magistrala de cale
ferată (CF 900) Bucureşti – Craiova – Timişoara, linie electrificată dublă, pentru trafic de
călători şi de marfă.

Pentru deservirea feroviară a municipiului funcţionează în prezent următoarele staţii:

- Gara Centrală - pentru călători şi mărfuri, cu depou, construcţii şi instalaţii anexe

şi echipare pentru racord CF în platforma industrială Sud-Vest (în construcţie);
- Gara de EST - pentru transport călători;
- Halta Schela Cladovei - pentru transport călători;
- Gara Gura Văii - pentru călători şi marfă cu echipare anexa pentru racord CF pe
faleza Dunării la platforma industrială şi Hidrocentrala Porţile de Fier;
- Gara Şimian - din comuna Şimian, în fapt Gara de mărfuri a Municipiului Drobeta
Turnu Severin, care preia cea mai mare parte a transportului de marfă.

Deservirea feroviară a municipiului se face în colaborare cu liniile CF pentru Întreprinderea

Minieră şi CET Halânga şi Romag, având triaj la Cerneţi, linie amplasată pe malul stâng al
râului Topolniţa, prin Staţia Şimian, unde această linie ar fi punct de racord.

Platformele industriale ale oraşului Drobeta Turnu Severin, sunt echipate cu linii CF uzinale
astfel:

- - platforma Sud-Vest pentru zubzona Calea Timişoarei - Dunăre cu racord pentru

toate unităţile industriale cu deservire Port de mărfuri şi ramificaţii pe faleza Dunării în zona
urbană, pentru depozite combustibili pentru nave
- - platformele din Est, cu racord din magistrala din staţia Şimian, pentru platforma
Sud-Est (Cildro, Celrom) cu racorduri tehnologice;
- - platformele Est cu linie CF comună;
- - platforma Nord-Est cu racord numai pentru bazele de producţie ale unor unităţi
de construcţii şi depozit de combustibil pentru populaţie şi depozit FRE.
Municipiul Drobeta Turnu Severin deţine 22,5 km de linie magistrală şi circa 90 km de linie
CF uzinală.

Schema rețelei feroviare Drobeta Turnu Severin

30
 Sursă: http://www.cfr.ro/

În prezent, în Regiunea Sud-Vest Oltenia, transportul feroviar de călători este asigurat de

trenuri de rang regio şi interregio operate de societatea naţională CFR Călători şi de un
operator privat.

Numărul de trenuri ale operate de CFR Călători (plecări/ sosiri) care deservesc staţiile
amplasate în oraşele reședință de judeţ sunt specificate în tabelul de mai jos.

Oferta de transport feroviar – CFR Călători

Plecări [număr Sosiri [număr
trenuri] trenuri] Legături directe cu
Județ Stația
Inter- Inter- stațiile
Regio Regio
regio regio
Arad, București Basarab,
București Nord, Calafat,
Caracal, Cluj Napoca,
Curtici, Deva, Drobeta
Dolj Craiova 18 36 21 35 Turnu Severin, Golenți,
Petroșani, Piatra Olt,
Roșiori Nord, Sibiu,
Timișoara Nord, Târgu
Jiu
Arad, București Nord,
Caracal, Cluj Napoca,
Gorj Tg. Jiu 13 10 14 11 Craiova, Deva, Filiași,
Petroșani, Sibiu,
Timișoara Nord, Turceni
Drobeta București Nord, Craiova,
Mehe
Turnu 2 13 2 14 Curtici, Golenți,
dinți
Severin Timișoara Nord
București Nord, Caracal,
Olt Slatina 11 9 13 10 Craiova, Piatra Olt,
Pitești, Potcoava, Sibiu
Vâlce Băbeni, București Nord,
Rm Vâlcea 11 13 14 12
a Călimănești, Caracal,

31
 Plecări [număr Sosiri [număr
trenuri] trenuri] Legături directe cu
Județ Stația
Inter- Inter- stațiile
Regio Regio
regio regio
Cluj Napoca, Craiova,
Lotru, Pausa, Petroșani,
Piatra Olt, Podu Olt,
Sibiu

Nu există informaţii privind traficul de călători.

3.2.3. Transport public

Transportul public local de persoane prin curse regulate a fost concesionat prin contractul nr
521 din data 30.12.2013 către Operatorul de Transport SC Transport Public Urban Drobeta
SA. Durata contractului este de 6 ani.

Conform datelor din 2015 de la SC Transport Public Urban Drobeta SA:

 vechimea medie a parcului de mijloace de transport în comun este de aproximativ 20-21 ani
 numărul total al mijloacelor de transport în comun este de 44 bucăţi
 Capacitatea totală a mijloacelor de transport în comun este de 2.200 locuri

Staţii de autobuz existente şi amenajate pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin:

1. Calea Timişoarei – ieşire din oraş spre Timişoara

2. Calea Timişoarei – Poşta din Schela Partea de Sud

3. Calea Timişoarei – F.A.M.C

4. Strada Traian

5. Bld. Tudor Vladimirescu – Modern

6. Bld. Revoluţiei – Blocuri P

7. Spitalul Judeţean – Str. Orly

8. Str. Mareşal Averescu – Catedrală

9. Bld. IC Brătianu – Str. Kiseleff

10. Bld. IC Brătianu – benzinărie OMV

11. Bld. Revoluţiei – Școala generală 14

12. Calea Timişoarei – Poşta din Schela partea de nord

32
Transportul comun în municipiu este organizat cu autobuze, pe 7 trasee:
1. Autogara CPL – Șantier naval (Traseul 1)
Lungime şi număr de staţii: 4.5 km – tur 11 staţii
4.5 km – retur – 10 staţii
2. Revoluției (Stomatologie) – Șantier naval (Traseul 1R)
Lungime şi număr de staţii: 6 km – tur 11 staţii
6 km – retur – 11 staţii
3. Autogara CPL – Hidrocentrală (Traseul 3)
Lungime şi număr de staţii: 14.75 km – tur 19 staţii
14.75 km – retur – 17 staţii
4. Autogara CPL – Hidrocentrală (Traseul 3R)
Lungime şi număr de staţii: 16 km – tur 23 staţii
16 km – retur –21 staţii
5. Autogară – Pădurea Crihala (Traseul 4)
Lungime şi număr de staţii: 10.5 km – tur 19 staţii
10.5 km – retur – 18 staţii
6. CPL – Pădurea Crihala (Traseul 5)
Lungime şi număr de staţii: 6 km – tur 7 staţii
6 km – retur – 10 staţii
7. Autogara CPL – Dudașul Schelei (Traseul 7)
Lungime şi număr de staţii: 8.5 km – tur 16 staţii
8.5 km – retur – 15 staţii
În anul 2012, numărul abonamentelor vândute pentru transportul public local din Drobeta
Turnu Severin a fost de 5.644, al biletelor vândute 47.091 şi al abonamentelor subvenţionate
43.108.
Veniturile realizate în anul 2015 din vânzarea de bilete şi abonamente pentru transportul în
comun au fost de 1.801.173 în creştere cu aproximativ 1% faţă de anul 2014.
Având în vedere numărul redus de călători în corelare cu nivelul tarifului, nivelul veniturilor
în prezent nu poate susţine un eventual plan de investiţii rezonabil care să includă creşterea
nivelului condiţiilor şi/sau modernizarea parcului auto (în special în domeniul poluării).
Administraţia Publică insista să se menţină tarifele actuale, pentru care asigură subvenţii.
Nivelul actual al tarifelor este de 2,5 lei pe biletul pentru o călătorie şi 40 lei abonamentul
lunar (echivalent a 16 bilete). Transportul este folosit în special de pensionari şi elevi.
Datorită nivelului scăzut al veniturilor companiei, nu sunt prevăzute investiţii în
modernizarea şi eficientizarea parcului auto. Sunt în derulare investiţii pentru realizarea a 3
noi staţii. Societatea furnizează un raport trimestrial privitor la capacitatea de transport şi
numărul de călători. În viitor va fi evaluată posibilitatea promovării evenimentelor culturale
prin intermediul mijloacelor de transport în comun, precum şi folosirea mijloacelor de
transport în comun pentru difuzarea informaţiilor de interes public.
Transportul în comun, de interes judeţean, se organizează prin Autogara Drobeta Turnu
Severin pe toate direcţiile necesare (Şimian, Cerneţi, Orşova, Breznița Ocol, Izvoru Bârzii,
Hinova, Malovăț, Prunișor, Ilovița, Șisești, etc.)

33
3.3. Transport de marfă
Transport rutier

În Drobeta Turnu Severin puncte de generare a nevoii de transport reprezintă zona de nord şi
est incluzând supermarketurile Carrefour, Cora şi zona industriala situata pe malul Dunării în
partea de vest.
Zona industrială este legată atât de staţia CFR Marfă cât şi de portul de mărfuri.
Începând din anul 2012, oraşul are organizată o circulaţie de ocolire a zonei urbane pentru
traficul greu prin nordul orașului. Centura ocolitoare a preluat astfel traficul greu care se
desfășura pe Splaiul M. Viteazu - B-dul Aluniş – Calea Timişoarei. De asemenea, B-dul
Tudor Vladimirescu (care era identificat cu E 70 în zona urbană în ceea ce privește traficul
autoturismelor), nu se mai suprapune peste circulația internă a orașului.

Conform datelor de la Direcția de Taxe şi Impozite Locale Drobeta Turnu Severin în

decembrie 2015 figurau înregistrate pe raza municipiului următoarele mijloace de transport
cu 2, 3 sau 4 axe peste 12 tone: 673 pe nume persoane juridice şi 42 în nume persoane fizice.
Numărul de firme cu activitate în domeniul transporturilor şi care erau active în anul 2014 a
fost de 334 firme conform www.listafirme.ro.

34
Firmele din domeniul transporturi care au realizat cea mai mare cifră de afaceri în anul 2014
au fost:
- Mekonsm Consulting SRL - Activităţi de servicii anexe pentru transporturi terestre
- Tandrete Impex SRL - Transporturi rutiere de mărfuri
- Horizon Shipping SRL - Transportul de marfă pe căi navigabile interioare
- Torro Spedition SRL - Activităţi de servicii anexe pentru transporturi terestre
- NG & CO Trans SRL- Transportul de marfă pe căi navigabile interioare
- Tonix Impex SRL - Transporturi rutiere de mărfuri
- Hary Com Impex SRL - Transporturi rutiere de mărfuri
- Razmer Comgen SRL - Transporturi rutiere de mărfuri
- G.P. Trans SRL - Transportul de marfă pe căi navigabile interioare
Firmele din domeniul transporturi au realizat în anul 2014 o cifră de afaceri de 170.609.965
lei, respectiv 8.82% din cifra de afaceri totală realizată la nivelul municipiului. Cifra de
afaceri este cu 31% mai mică decât cea realizată în an ul 2012. Numărul de angajaţi din
domeniu a fost de 1439, respectiv 9,11% din numărul total de angajaţi ai firmelor din Drobeta
Turnu Severin. Domeniul Transporturi reprezintă al treilea domeniu de activitate la nivelul
municipiului după numărului salariaţi. Numărul salariaţilor în transporturi este în creștere cu
15% în anul 2014 comparativ cu anul 2008.

Transport Feroviar
Conform datelor de la Centrul servire clienţi Craiova - Sucursala Banat Oltenia care face
parte din Compania Naţională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă SA Bucureşti,
traficul de marfă în staţiile Drobeta Turnu Severin Mărfuri şi Drobeta Turnu Severin în
perioada 2007-2014 a fost înregistrat un maxim al numărului de vagoane încărcate/
descărcate în anii 2013-2014 cu un număr de peste 30.000 vagoane şi un minim în 2009, de
7.529 vagoane. Exceptând anul 2012, în întreaga perioadă 2007-2014 numărul vagoanelor
încărcate în staţii, l-a depăşit pe cel al vagoanelor descărcate. Cantitatea manevrată în anul
2014 este de peste 2 ori mai multă în anul 2014 faţă de anul 2007.
Transportul naval, fundamental pentru activităţile economice ale municipiului (şi judeţului
Mehedinţi) şi vital pentru platforma industrială Sud – Vest şi Gura Văii, satisface necesităţile
actuale de transport şi corespunde dezvoltărilor din zona municipiului cu următoarele
prevederi corelate cu propunerile de amenajare a zonei urbane a falezei:
- mutarea danei militare de pe amplasamentul actual;
- definitivarea lucrărilor pe platforma portului de călători, impuse de ridicarea ei
odată cu lacul Porţile de Fier 2;
- extinderea Portului de mărfuri spre Vest cu amenajări de preluare a
transcontainerelor;
- amenajare Port ROMAG pentru tranzitare containere de mare capacitate
(transcontainere) peste Dunăre, pe malul Serbiei;
- amenajări Port Gura Văii, în compatibilitate cu statutul de localitate turistică a
localităţii Gura Văii (marfă fără implicații medii - exploatare ciment vrac);
- amenajare chei – debarcader pentru acostări de nave pe insula Golu, golful Bahna,
insula Şimian;
- reorganizare de dane pentru acostare şi iernare nave.

35
Nu este posibilă estimarea etapelor de realizare a amenajărilor menţionate ele urmând să facă
obiectul strategiei Ministerului Transporturilor.
Conform datelor de la Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA
Giurgiu, respectiv Agenţia Drobeta Turnu Severin cantitatea de marfă operată a fost în anul
2014 de 195.556 tone, în scădere cu 57% faţă de anul 2007 când se operau 454.626 tone.
Numărul de nave de marfă a scăzut cu 69% de la 189 nave în anul 2014 faţă de anul 2007
când operau 466 nave de marfă. Numărul de nave de marfă a scăzut considerabil după anul
2009.

3.4.Mijloace alternative de mobilitate (deplasări cu bicicleta, mersul pe jos, naval)

În domeniul mobilităţii pentru o dezvoltare durabilă, există facilităţi pentru mijloacele de

transport, cu impact redus asupra mediului: scutire pentru mijloacele de transport hibride şi
reducere cu 50% a taxelor pentru mijloacele de transport electrice. Direcţia de Impozite şi
Taxe Locale va difuză datele necesare pentru definirea modelului de transport actual (baza de
date cu mijloacele de transport deţinute de persoanele fizice şi juridice supuse impozitării
locale).

Deplasări cu bicicleta

Drobeta Turnu Severin reprezintă singurul oraş important din România prin care trec două
coridoare din reţeaua de piste ciclabile europeană, respectiv EuroVelo 6 Atlantic – Black Sea
(Nantes – Constantă 4.448 km) şi Ruta 13 Iron Curtain Trail (Barents – Black Sea 10.400
km). Sectorul românesc din cadrul EuroVelo 6 are o lungime totală de 1075 km şi se întinde
de-a lungul Dunării între Baziaş şi Marea Neagră.

Ruta 13 Iron Curtain Trail în România, este format din 5 secțiuni: Jimbolia - Deta; Deta -
Bela Crkva; Bela Crkva - Moldova Nouă; Moldova Nouă - Dubova și Dubova - Kladovo.
Întregul itinerar este în mare parte situat pe traseele pentru biciclete pavate și plate, unde pot
fi găsite în zone de umbră și de odihnă. Căile de ciclism urmează patru drumuri naționale

36
(225 km), un drum european (33 km) și un drum județean (22 km). Toate categoriile de turiști
ciclişti pot folosi traseul având în vedere riscul relativ scăzut în ceea ce privește sănătatea și
siguranța.

În anul 2015 s-a constatat intensificarea fluxului de ciclişti care tranzitează zona. Se
identifică ca propunere crearea unor piste ciclabile pe bd. Tudor Vladimirescu în Drobeta
Turnu Severin.

Traseul EuroVelo 6 Atlantic – Black Sea pe teritoriul României

Sursă: www.eurovelo.com

Ruta 13 Iron Curtain Trail pe teritoriul României

Sursă: www.eurovelo.com

Circulaţia pietonală

37
Circulaţiile pietonale majore urmăresc amplasamentele obiectivelor de Interes public, arterele
comerciale, direcţiile marilor bazare comerciale şi a spaţiilor de agrement, amplasamentele
şcolilor generale şi a liceelor, însoţind de regulă, circulaţia majoră rutieră.
Traseele pietonale majore, preferenţiale str. Crişan, B-dul Revoluţiei, Splai Mihai Viteazu,
str. Şincai, str. Independenţei, B-dul Tudor Vladimirescu în zona de Est, sunt mult mai
frecvente, mai dense decât cele din centrul oraşului vechi.
Prin amenajarea str. Crişan între B-dul T. Vladimirescu şi B-dul Revoluţiei în exclusivitate
pietonal, cu revitalizarea spaţiilor verzi, a devenit noul centru.
Principalele disfuncţiuni şi conflicte ale circulaţiei pietonale sunt:
- numeroase treceri de pietoni în conflict cu circulaţia rutieră, pe B-dul Tudor Vladimirescu
cu străzile Crişan, Mrs. Antonescu, Smârdan, Kiseleff, Independenţei, Topolniţei;
- circulaţie rutieră intensă pe străzi comerciale cu trotuare subdimensionate - str. Numa
Pompiliu, Unirii, Independenţei, Cicero, Smârdan, Topolniţei;
- trotuare defecte, trasee neambientate, fără mobilier corespunzător, spaţii publice anoste;
- faleza Dunării neamenajată, neatractivă pentru circulaţie pietonală de recreere şi odihnă, în
conflict cu calea ferată;
- nu sunt piste pentru biciclete;
Remarcând comasarea obiectivelor de interes public în vecinătatea străzii Crişan, este de
evident interes un exclusiv pietonal pe str. Crişan până la portul de călători.
Circulaţie navală de pasageri

Conform datelor de la Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale SA

Giurgiu, respectiv Agenţia Drobeta Turnu Severin numărul navelor de pasageri a în aul 2014
de 29 cu 56% mai mic faţă de anul 2007 când existau 65 nave de pasageri ce operau în port.
Numărul de pasageri a scăzut şi el de la 5.116 în anul 2007 la 2.394 în anul 2014. În anul
2013 s-a înregistrat un minim al perioadei 2007-2014 pentru numărului de pasageri ce au
folosit transportul naval în Drobeta Turnu Severin respectiv 1380.

Conform datelor de la Direcția de Taxe şi Impozite Locale Drobeta Turnu Severin în anul

2015 erau înregistrate 152 de bărci, luntre şi nave de transport şi agrement pe persoane fizice
şi 8 nave de sport şi agrement în numele persoanelor juridice.

Situația intermediară a chestionării a 166 de persoane fizice din Drobeta Turnu Severin a
relevat următoarele:
- La întrebarea: „Enumerați mijloacele de deplasare în oraș în ordinea frecvenței
utilizării lor”
marea majoritatea cu un scor mediu de 5.07 utilizează maşina personală; Mersul
pe jos (scor 5.05); Taxi (cor 3.53); Autobuz (3.52); Moped (1.92); Bicicleta (1.90)
- La întrebarea: „Mijloc de transport deținut” din cei 166 respondenţi
85.54% au declarat că deţin un autoturism; 20.48% deţin bicicletă; 11.45% nu
deţin nici un mijloc de transport; 1.81% deţin moped; 0.60% deţin motocicletă.
Ponderea mare a deplasărilor nemotorizate în special mersul pe jos e explicată prin:
- Suprafața redusă a orașului
- Vechimea mijloacelor de transport în comun
- Orar

38
 - Confort redus al mijloacelor de transport
- Distribuția stațiilor de transport în com

3.5.Managementul traficului (staţionarea, siguranţa în trafic, sisteme inteligente de

transport, signalistică, structuri de management existente la nivelul autorităţii
planificatoare)

Conform datelor de la Biroului Rutier Drobeta Turnu Severin zonele cu risc ridicat de
accidente sunt:

- Zona şcolilor de pe Bld. Revoluţiei

- Intersecţia Bld. Tudor Vladimirescu cu Şincai

Deşi traficul nu prezintă congestionări în nici o zonă teritorială şi la nici o zonă orară, totuşi,
în 2015 a crescut numărul de accidente faţă de 2014.

În anul 2014 au fost 163 accidente cu victime din care 63 persoane grav rănite.

În anul 2015 au fost 181 accidente cu victime din care 2 decedaţi.

Printre cauzele accidentelor cele mai frecvente sunt:

- 41% neacordarea priorităţii între vehicule

- 10% neacordarea priorităţii pietonilor

39
 - 9.9% abateri ale bicicliştilor.

Una dintre explicaţiile Poliţiei locale ar fi creşterea numărului de vehicule coroborat cu

imposibilitatea redimensionării stradale (trecerea de la o bandă pe sens, la două benzi).

Ca şi locaţie, accidentele s-au petrecut cu frecvenţă pe Bld. Tudor Vladimirescu în zonele

Serpentina, Roşiori - Bld. Tudor Vladimirescu. Astfel pe Bld. Tudor Vladimirescu au avut
loc 234 accidente, pe strada Traian 9 accidente şi pe strada Unirii 5 accidente. Soluţiile
propuse de către Poliţia Locală sunt de tipul:

- Reducerea vitezei de deplasare în zonele cu risc

- Ridicarea trecerii de pietoni dintre secţii la nivelul trotuarelor

- Lărgirea trotuarelor la intersecţii

- Amenajarea pistelor de biciclete

- Semaforizare inteligentă (în cazul depășirii legale, culoarea semaforului se schimbă în

roşu, sau semafoarelor stau pe roşu şi la aproprierea vehiculului prioritar, semaforul se
face verde)

- Monitorizarea zonelor de acces în şcoli

În ceea ce priveşte transportul de marfă, există o taxă de tranzitare pentru pătratul central,
Bld. Tudor Vladimirescu, Cicero, Carol I - Traian, Topolniței - Independenței. În această
zonă accesul este permis transportului de marfă sub 3,5 tone şi în mod excepţional până la 7.5
tone.

Problemele de trafic greu au fost rezolvate odată cu realizarea drumului de centură. Rămâne o
problemă traficul greu pentru zona industrială, accesul făcându-se din calea Timișoara şi
Nicolae Iorga. Traficul greu în această zonă, precum şi zona industrială în sine reprezintă o
problemă pentru un eventual trafic/ afluenţă de turişti.

Datorită declinului economic al zonei industriale, în prezent nu sunt probleme deosebite de

trafic, deoarece Calea Timișoara deserveşte înafara de zona industrială, doar Cartierul Schela.
Cartierul Schela nu este un cartier cu trafic ridicat de autoturisme. Problemele de trafic ale
Căii Timişoara sunt legate doar de preluarea traficului din zona centrală spre Orşova. Calea
Timișoara este una din puţinele artere rutiere care poate fi extinsă/ lăţită, inclusiv pentru
crearea de piste pentru biciclete. Zonele şi perioadele de trafic intens: nu există probleme de
trafic create de fluxul de navetişti. În principiu acest flux este sesizabil semnificativ doar în
orarul 15-17. Traficul de navetişti se realizează prin transport în comun, autoturisme şi
biciclete. Nu există intensificări de trafic pentru agrement în nici o perioadă a anului, în nici
un interval orar, în nici o perioadă a anului. În percepţia serviciilor de Poliţie Locală Drobeta
Turnu Severin este caracterizat de o puternică cultură a autoturismului individual, acesta
reprezentând şi un element de marcă socială, declasând şi creând stigmat social pentru
utilizarea transportului în comun. Un exemplu evident a fost programul „Ofertă publică

40
pentru plaja Drobeta Turnu Severin” pentru care s-a oferit transport gratuit către acest
obiectiv. Proiectul a fost abandonat deoarece nu existau utilizatori, locuitorii preferând să se
deplaseze cu autoturismele proprii. Ulterior s-a abandonat total proiectul.

3.6. Identificarea zonelor cu nivel ridicat de complexitate (zone centrale protejate, zone
logistice, poli ocazionali de atracţie/ generare de trafic, zone intermodale - gări, aerogări
etc.)
3.6.1 Învățământ

În anul 2014 în Drobeta Turnu Severin funcționau 34 de unităţi de învăţământ preşcolar,

primar şi gimnazial şi 11 unităţi de învățământ liceal.
Dintre unităţile de învățământ de tip liceal şi profesional menţionăm: Grupul Școlar Domnul
Tudor, Grupul Școlar Industrial Auto, Grup Școlar Decebal, Colegiul Economic Theodor
Costescu, Liceul de Artă Ion St Paulian, Grupul Școlar Industrial Construcții Montaj, Liceul
Stefan Odobleja, Colegiul Traian, Clubul Școlar Sportiv, Școala Profesională Energetică.
În învățământul preuniversitar erau înscrişi în anul 2014, 16.762 elevi, în scădere faţă de anul
2013, 17.027 elevi.
Învățământul superior se desfășoară în cadrul Centrului Universitar Drobeta-Turnu Severin
care aparține de Universitatea din Craiova. Centrul Universitar Drobeta Turnu Severin
cuprinde Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Departamentul de Inginerie şi
Managementul Sistemelor Tehnologice, Facultatea de Litere, Facultatea de Educaţie Fizică şi
Sport, Facultatea de Drept. Cursuri de masterat se organizează doar la Facultatea de
Economie şi Administrarea Afacerilor, la IMST şi la Facultatea de Litere.

41
În anul universitar 2014, în cinci facultăți erau înscriși în învățământul public - licență un
număr de 1.386 studenţi în scădere faţă de anul 2013 când erau 1634 studenţi.

Distribuţia unităților de învăţământ primar, gimnazial şi liceal în Drobeta Turnu Severin

Se observă o concentrare mai mare a unităţilor de învățământ în partea de nord a oraşului în

cartierele Crihala Sud şi Cicero.

3.6.2 Logistică. Comerț. Zona industrială

Organizarea activităţii de transport şi distribuţie a mărfurilor are un rol covârşitor în

desfăşurarea traficului, la nivelul reţelei de transport considerate, în special în zonele
învecinate marilor aglomerări urbane.

Oraşul are în partea de N, N-E mai multe hipermarketuri şi magazine respectiv:

-Severin Shopping Center (aug.2010): Promenda Mall (New Yorker, Exclusive, Orsay,
House of Art, Takko Fashion, Secuiana, Mondex, Deichmann, Leonardo, Casino Prestige,
Plusoptic, Toyplex, InMedio, SensiBlu, Arsis, Germanos,Vodafone, Orange), Hipermarket
Carrefour, Brico Store(24.02.2011), Altex Megastore, Proges,Staer, Cinema City
-Centru comercial Decebal (Include supermarket Carrefour Express, Altex, Galerie
comercială)
-Complex Fortuna (include drogherie DM,Domo)
-Hypermarket Cora
-Hypermarket Kaufland
-LIDL Autogara
-LIDL Aluniș
-Profi Crișan
-Profi Carpați
-Profi Crihala

Conform Datelor din PUG Drobeta Turnu Severin, zona industrială cu 425,3 ha ocupă în
prezent 28,2% din intravilanul existent cu posibilităţi de extindere la 436,6 ha, situaţia pe
platforme industriale fiind următoarea:

42
 Suprafața Suprafața
Nr. Denumire platforma ocupata % disponibila
Crt. extindere
ha Ha
1. Platforma sud - vest 218 40,45 7
2. Platforma nord - est 119 22,07 9
3. Platforma est 71 13,18 8
4. Platforma sud - est 131 24,30 6
TOTAL 539 100,00 30

1. Platforma industrială sud – vest cu profil predominant prelucrarea metalelor şi activităţi

portuare şi feroviare, reorganizată în ultimii 15 ani cu prioritate pentru transport naval, are
incinte industriale definitiv conturate, fără extinderi necesare cu excepţia portului de mărfuri
care se dezvoltă pentru manipulări containere de mare capacitate. Terenul disponibil nu este
semnificativ pentru amplasamente noi de unităţi industriale care să opteze pentru transport
naval, din acest punct de vedere platforma sud-vest fiind închisă.

2. Platforma industrială nord – est cu profil predominant, unităţi de construcţii (baze de

producţie), de gospodărie individuală şi transport auto cu racord rutier şi de cale ferată.
În platformă funcţionează câteva gospodării (locuinţe) care pot fi strămutate.
Reorganizarea platformei este necesară şi din condiţia asigurării unei circulaţii rutiere fluente
şi a stabilirii amplasamentelor de conducte magistrale de apă şi canalizare pluviale şi
menajeră şi racord la termoficare.
Pentru PUZ de lotizare pentru o zonă de locuit rezidenţială, cu funcţiuni complementare
corespunzătoare, s-au propus pe o suprafaţă de 19 ha o reconversie a zonei industriale, care
are acces auto din Calea Tg. Jiului, pe drumul mărginaş care conduce în zona industrială la
SOMACO, BRENTNER sau SCIFO.

3. Platforma est cu profil predominant industrial alimentar şi depozitare diversă.

Prin reorganizare, platforma se disponibilizează teren, în perspectiva extinderii unităţilor
existente şi a extinderii liniei uzinale de cale ferată, eliminării conflictului cu calea Craiovei
(E 70). Regularizarea râului Topolniţa disponibilizare teren pentru unităţi industriale.
Platforma nu este racordată la termoficare pentru agenţii tehnologici, funcţionând defectuos
cu centrale termice proprii.

4. Platforma sud – est cu profil predominant prelucrarea lemnului şi producerea de celuloză

şi hârtie, bine organizate în teren.
Se menţionează terenul ocupat de cele două centrale termice CET - CPL şi CET - CCH, care
sunt închise, în conservare şi care reorganizate pot disponibiliza teren pentru unităţi noi.
Se reţin în platformă terenuri destinate staţiei de epurare a apelor menajere cuplat cu staţia de
epurare ape tehnologice.
Platforma se poate extinde cu unităţi noi în vecinătatea E 70 şi pod peste Topolniţa prin
amenajări de terasamente împotriva inundaţiilor.

43
În zona urbană a oraşului Drobeta Turnu Severin sunt amplasate unităţi industriale, unde în
compatibilitate cu zona urbană – fosta fabrica de bomboane cu hotel Traian, fosta fabrica de
pâine cu piaţa Radu Negru, fosta Prodas cu faleza Dunării, secţia de cămine cu locuinţe
cartier Aluniş, baze transport auto cu locuinţe Walter Mărăcineanu, unităţi care pot fi
strămutate în platformele industriale.

Zone cu destinaţie specială - Municipiul Drobeta Turnu Severin

Terenul cu destinaţie specială nominalizat pentru căi rutiere, ferate, navale, construcţii
tehnico-edilitare, zone cu destinaţie specială, se identifică în planşa Situaţia existentă şi
reprezintă circa 15,5% din intravilanul existent, ponderea deţinând-o căile rutiere cu 11,14%
şi zonele cu destinaţie specială 2,27%.
Terenul aferent căilor de comunicaţii este dens construit, trama stradală prinsă în situl
existent, fără posibilităţi de extindere.
Pentru circulaţia navală se prezintă distribuţia destinaţiilor la nivelul Dunării, dintre care
atrag atenţia cele incompatibile cu zona urbană (dană marina militară) care trebuie să
pătrundă cu amenajări de turism şi agrement la ,,Lacul Porţile de Fier 2’’.
Se subliniază aspecte legate de amplasamentele zonelor de destinaţie specială, de
oportunitatea restrângerii sau chiar a strămutării unora:
- Zona cazarmă – garnizoana lângă Policlinică, în conflict cu dezvoltarea zonei de
locuit;
- Incinta Casei Armatei – grăniceri, lângă Palatul Culturii, incompatibilă cu
dezvoltarea parcului central spre Dunăre;
- În localitatea Gura Văii se identifică spaţiile aferente vamei, necesar a fi extinse în
actuala incintă şi pentru unităţile de grăniceri;
- În trupul Bahna, este delimitat teren pentru o unitate de grăniceri, integrală în
funcţiune existentă şi viitoare
La nivelul Regiunii Sud – Vest Oltenia, zona de influenţă a Municipiului Craiova se
detaşează ca pol logistic principal. Aici sunt amplasate centre logistice care fac parte din
reţele naţionale sau internaţionale, cum ar fi KLG Europe Logistics – Craiova, Gebrüder
Weiss, DB Schenker. Centrele logistice/ depozitele cu activitate semnificativă care
funcţionează în Drobeta Turnu Severin este DB Schenker.

Poziționarea centrului de logistică este favorizată de existenta pe lângă portului Drobeta

Turnu Severin şi conexiuni la reţeaua de transport, având potențial pentru crearea unui centru
intermodal.

3.6.3 Instituții şi servicii publice

Instituțiile municipiului sunt grupate în zona centrala făcând accesul şi relaționarea între ele
facilă.
Prin funcțiile sale economice, sociale, educaționale şi culturale exercitate pe o arie extinsă în
interiorul județului şi chiar la nivel regional, municipiul se individualizează că un veritabil
pol de creștere de importanţă regională.

44
Rolul polarizator al așezării este dublat şi prin înzestrarea cu structuri administrative, care
conferă municipiului Drobeta Turnu Severin un rol central şi de deservire a teritoriului.
Guvernarea locala se realizează prin cele doua elemente constitutive: administrații publice
locale şi instituțiile deconcentrate ale Administrației publice centrale. Dintre acestea
menţionăm: Agenția Căi Navigabile, Administrația Finanțelor Publice D.T. Severin,
Administrația Porturilor Dunării Fluviale – Giurgiu - Sucursala Drobeta, Comandamentul de
Jandarmi, Consiliul Județean, Direcția Generala A Finanțelor Publice, Garda Financiară D.T.
Severin, Inspectoratul De Politie, Oficiul Județean Pentru Protecția Consumatorului,
Pompierii, Prefectura Mehedinți, Primăria Drobeta Turnu-Severin, Direcţia pentru Sport a
Judeţului Mehedinţi, Tribunalul Județean.

Servicii de sănătate
În reședința de județ Drobeta Turnu Severin sunt 2 spitale, respectiv:
 Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta Turnu Severin - III (nivel de competenţă mediu
– spitale care deservesc populaţia judeţului, pentru afecţiuni cu grad mediu de
complexitate)
 Spital General CF Drobeta Turnu Severin - IV (nivel de competenţă bazal – spitale
care deservesc populaţia pe o rază administrativ teritorială limitată, pentru afecţiuni cu
grad mic de complexitate)
Serviciile medicale sunt oferite populaţiei prin următoarele forme de acordare a asistenţei
medicale:
 ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ - asigurată prin 71 cabinete medicale
individuale de medicină de familie în anul 2014 conform datelor Institutului Naţional
de Statistică
 ASISTENŢA AMBULATORIE DE SPECIALITATE este asigurată prin:
- 122 cabinete medicale de specialitate
- 85 cabinete ale medicilor stomatologi
- ambulatoriile integrate de specialitate ale spitalelor în număr de 2
- 28 laboratoare de analize medicale
- 11 laboratoare de tehnică dentară
 ASISTENŢA SPITALICEASCĂ este asigurată de:
- 4 unităţi sanitare publice aflate în administrarea Consiliului Judeţean/ Consiliului
Local, după caz, care pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale
spitaliceşti având un număr de 1319 paturi aprobate pentru anul 2014 prin Ordinul
nr. 618/2014 privind aprobarea detalierii pe judeţe a numărului total de paturi, pe
anul 2014, din unităţile sanitare publice şi private pentru care casele de asigurări
de sănătate
 ASISTENŢA DE URGENŢĂ
Serviciile medicale de urgenţă se asigură prin :
- Serviciul Judeţean de Ambulanţă Mehedinţi cu staţiile din Vânju Mare, Orşova şi
Drobeta Turnu Severin.
- SMURD Mehedinţi a fost înființat în decembrie 2009 cu participarea nemijlocita a
ISU Mehedinţi şi funcționează în 3 locații ale județului cu echipaje SMURD de

45
 ajutor medical, deservite de paramedici instruiți în centrul universitar Craiova, cu
rezultate notabile în aceste luni de funcționare.
SMURD Mehedinți este dotat cu 3 ambulante B1 în Vânju Mare, Strehaia, Turnu
Severin şi un total de 45 pompieri-paramedici coordonați de asistent principal
 CENTRE DE PERMANENŢĂ (aparţin primăriilor unde au fost înfiinţate)
- în municipiul Drobeta Turnu Severin
 ASISTENŢA FARMACEUTICĂ este asigurată prin 48 de farmacii în anul 2014.
 ASISTENŢA MEDICO – SOCIALĂ este asigurată prin mai multe centre aflate în
Drobeta Turnu Severin:
- Centrul de asistenţă şi sprijin pentru tineri în dificultate Drobeta Turnu Severin,
(în cadrul Complexului de garsoniere pentru tinerii în dificultate)
- Complexul de servicii comunitare pentru copilul preşcolar Drobeta Turnu Severin
(4 locuri)
- Centrul maternal "Sfânta Ana"
- Centrul de primire în regim de urgenţă pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat
(15 locuri)
- Centrul rezidențial de orientare supraveghere și sprijinire a reintegrării sociale a
copilului, Drobeta Turnu Severin

Servicii de sport şi agrement

La nivelul municipiului există mai multe săli şi spaţii de sport şi agrement respectiv:
 1 Sală Polivalentă cu 1800 de locuri, cu tribuna pe 2 părţi situată în zona Aluniş la
ieşirea din municipiul Dr. Tr. Severin – Administrator Consiliul Local (Primăria Dr.
Tr. Severin)
 2 baze sportive de interes naţional situate la Şcoala generală 15 Str. M. Tipătescu 10,
Colegiul Theodor Costescu Str. Orly 3
 5 Bazine de înot descoperite din care: S.C. BUILDING S.R.L., C.S.M. Dr. Tr. Severin
bazin înot pentru copii, C.S.M. Dr. Tr. Severin Bazin înot adulţi, Consiliul Municipal
Dr. Tr. Severin Ştrand termal Schela, Consiliul Municipal Dr. Tr. Severin Ştrand
Olimpic Schela
  2 Bazine de înot acoperite din care : C.S.M. Dr. Tr. Severin şi Şc. Gen. Nr.7 Dr. Tr.
Severin
 6 Terenuri de tenis din care: IPJ Mehedinţi Dr. Tr. Severin, Casa Tineretului Dr. Tr.
Severin, IPJ Frontiera Dr. Tr. Severin
Stadionul Municipal este cel mai mare stadion din Drobeta Turnu-Severin, având o capacitate
de 28.000 de locuri (22.000 pe scaune după renovare în anul 2009) fiind unul din cele mai
mari din România, a fost inaugurat în anul 1977 şi a fost folosit de clubul FC Drobeta Turnu
Severin.

Registrul bazelor sportive din Drobeta Turnu-Severin

46
 Denumirea Persoana
bazei juridică care Persoana juridică Sinteză privind
Nr. materiale deţine dreptul care deţine dreptul de descrierea bazei sportive
Crt. sportive de proprietate administrare/folosinţă invocate
Complex de Proprietate de A.N.S – C.S.M Bazin Olimpic acoperit,
1. nataţie stat Dr.Tr.Severin bazin descoperit (ştrand)
Stadion Proprietate de A.N.S – C.S.M Teren fotbal, pistă
2. Angelescu stat Dr.Tr.Severin atletism, vestiare
Stadion F.C Drobeta Tr. Teren fotbal, pistă
3. Municipal Consiliul Local Severin atletism, vestiare, tribune
Stadion Teren fotbal, vestiare,
4. Severnav F.C.Drobeta F.C.Drobeta tribune
Sala Consiliul Local Consiliul Local Suprafaţă de joc, vestiare,
5. Polivalenta Dr.Tr.Severin Dr.Tr.Severin tribune
Baza Sportivă
6. Hidroelectrica S.H.E.H.P.F.I S.H.E.H.P.F.I Terenuri tenis, minifotbal
Baza Sportivă Teren tenis, volei,
7. Victoria Insp.J.P.Frontieră Insp.J.P.Frontieră fotbal,vestiare
R.A.N
8. Stadion Termo Dr.Tr.Severin A.S Termo Teren de fotbal, vestiare
Sala Sport Consiliul local
9. Şc.Gen nr.15 Dr.Tr.Severin Şcoala Gen nr.15 Suprafață de joc, vestiare
Sală Sport Lic. Consiliul local Suprafață de joc, vestiare,
10. Th.Costescu Dr.Tr.Severin Lic. Th.Costescu volei, baschet, handbal
Fundaţia
11. Tineretului pt.Tineret Fundaţia pt.Tineret Terenuri tenis
Lic.Tehnic Lorin Lic.Tehnic Lorin Suprafață de joc, vestiare,
12. Sală Sport Sălăjan Sălăjan volei, baschet
Suprafață de joc, vestiare,
13. Sală Sport Şcoala Gen nr.2 Şcoala Gen nr.2 volei, baschet,
Suprafață de joc, vestiare,
14. Sală Sport Şcoala Gen nr.14 Şcoala Gen nr.14 volei, baschet,
C.S.S- Suprafață de joc, vestiare,
15. Sală Sport Dr.Tr.Severin C.S.S-Dr.Tr.Severin lupte,handbal
Consiliul Local
16. Sală Sport Dr.Tr.Severin Liceul Traian Suprafață de joc,
Consiliul Local
17. Sală Sport Dr.Tr.Severin Liceul Ghe.Ţiţeica Suprafață de joc, vestiare,
Consiliul Local
18. Sală Sport Dr.Tr.Severin Liceul Decebal Suprafață de joc,
Consiliul Local Suprafață de joc, vestiare,
19. Sală Sport Dr.Tr.Severin Liceul Şt.Odobleja volei
Consiliul Local Suprafață de joc, vestiare,
20. Sală Sport Dr.Tr.Severin Şcoala Petre Sergescu volei, tenis, handbal,

47
 Denumirea Persoana Persoana juridică Sinteză privind
Nr.
bazei juridică care care deţine dreptul de descrierea bazei sportive
Crt.
materiale deţine dreptul administrare/folosinţă invocate
Consiliul Local
21. Sală Sport Dr.Tr.Severin Liceul Domnul Tudor Suprafață de joc
Sursă http://mehedintisport.ro/

Instituțiile municipiului sunt grupate în zona centrală făcând accesul şi relaționarea între ele
facilă.

3.6.4 Cazare şi cartiere de locuit

Teritoriul intravilanului oraşului Drobeta Turnu Severin se subîmparte în mai multe zone
funcţionale:

- ponderea de peste 36% a zonei de locuit, locuinţa fiind funcţiunea dominantă pentru
zona urbană a municipiului;

- ponderea de peste 23%, în scădere faţă de PUG 1998, a zonelor industriale, pondere
mare faţă de eficienţa economică şi ocuparea forţei de muncă, zone pretabile la restructurări
şi disponibilităţi de teren;

- ponderea redusă a spaţiilor verzi şi agrement faţă de zonele neconstruite.

Zona urbană - structuri urbane

Zona urbană este subîmpărţită în unităţi urbanistice complexe (cartiere) astfel:

1 Oraşul vechi - zona (cartier) Centru

Oraşul vechi, în înțelesul actual delimitat de b-dul Tudor Vladimirescu la nord, fluviul
Dunărea la sud, limita incintă Cildro la est şi calea Timişoarei la vest, reprezintă transpunerea
în teren a planurilor de bază Villacrose (1835) şi N. Cucu (1893), care cu o tramă ortogonală,
riguroasă şi o gradare ierarhizată de spaţii publice şi clădiri reprezentative, după 100 de ani se
dovedeşte a fi un organism coerent, specific oraşului Drobeta Turnu Severin, de tradiţie
urbană cu valoare de patrimoniu necesar a fi protejat.

Zona centrală cuprinde planul Villacrose între str. Saidac, str. Smârdan, str. Cicero şi b-dul
Carol cu spaţii şi clădiri publice dispuse simetric faţă de axul de compoziţie NORD-SUD
(Str. Crişan) pe o tramă stradală specifică zonei centrale de valoare emblematică municipiului
Drobeta Turnu Severin.

Locuinţele individuale ocupă cca 53 ha cu 1100 gospodării, la densitatea de 110 loc/ha, CUT
= 1,25 , POT = 35%.

Locuinţele colective ocupă cca 6,5 ha cu 1000 apartamente la densitatea de 399 loc/ha.

2 Oraş vechi - zona locuinţe şi funcţiuni complementare - Cartier Aluniş

48
Cartierul Aluniş (Cartierul nemțesc) situat la vestul zonei centrale, este delimitat la nord de
bulevardul Tudor Vladimirescu şi la sud de incinta fostei Uzine de vagoane MEVA, la est de
str. Cicero, la vest de ogaşul Aluniş (Calea Timişoarei).

Terenul este ocupat predominant cu locuinţe particulare parter şi P+1 şi locuinţe colective
P+4 la frontul străzii Calomfirescu şi Brîncoveanu şi latura de est a ogaşului Aluniş.

Locuinţele individuale ocupă 30 ha cu 120 gospodării şi densitatea de 93 loc/ha cu CUT = 0,7

şi POT = 35%, iar locuinţele colective cu 3,3 ha la 712 ap. şi densitatea de 592 loc/ha, CUT
= 1,62 şi POT = 34%.

3 Oraş vechi, zona locuinţe şi funcţiuni complementare Cartier Independenţei

Cartierul Independenţei, situat la estul zonei centrale este delimitat la nord de B-dul T.
Vladimirescu, la vest de str. Smârdan, la est incintele fabricii de confecţii şi Cildro. Este
zonă protejată, făcând parte din zona istorică a orașului.

Cartierul este edificat pe vatra castrului roman Drobeta (sec. II, III d.Hr.), vatră identificată
între str. Calomfirescu, Smârdan, Călăraşi şi fluviul Dunărea, cuprinzând şi vestigiile
Castrului Drobeta de pe malul Dunării cu incinta Muzeului Porţile de Fier, protejate de
reglementările ordinului MLPTL (lista monumentelor).

Între străzile Calomfirescu, Smârdan, Topolniţa şi Dunăre, predomină locuinţele particulare

parter, construite între 1900 – 1930, având axe de compoziţie Nord-Sud Str.. Independenţei
cu pieţele publice Ghica şi Peleş (Biserica Nouă) şi str. Eminescu cu Piaţa Mică.

Locuinţele individuale ocupă circa 67 ha cu 1880 gospodării la densitatea de 152 loc/ha CUT
= 1,05 şi POT = 35%, faţă de locuinţele colective cu 16,6 ha la circa 4000 ap. la densitatea de
535 loc/ha, CUT = 1,67 şi POT = 35%.

4 Cartier Kiseleff - zona locuinţe cu funcţiuni complementare

Cartierul Kiseleff este delimitat de triunghiul format de b-dul Tudor Vladimirescu, splai M.
Viteazu şi b-dul I. C. Brătianu.

În ansamblu, cartierul este dominat de ansambluri de blocuri de locuinţe P+4 ocupând cca 43
ha cu 8814 apartamente la o densitate de 592 loc/ha cu CUT = 1,27 şi POT = 25%, faţă de
locuinţele individuale, situate în mai multe grupuri ocupând în total 16,6 ha, pentru 190
gospodării cu densitatea de 33 loc/ha, CUT = 0,60 şi POT = 35%.

5 Cartier Crihala Sud

Cartier Crihala sud este delimitat la nord de splai M. Viteazu, la est de B-dul I. C. Brătianu,
la sud de cimitirul ortodox, la vest de str. Şincai şi are următoarele subzone distincte:

- subzona cuprinsă între splai M. Viteazu, Calea Tg. Jiu, limita cimitir ortodox, b-
dul Revoluţiei 22 Dec. 1989 şi str. Şincai, circa 40 ha cu locuinţe colective
predominant P+4 şi accente de P+10, cu obiective social culturale şi comerciale

49
 aferente pentru peste 20000 locuitori, cu densitate de locuire de 574 loc/ha, 12 mp
arie locuibilă / locuitor şi CUT = 1,20 şi POT = 35%.
- subzona Stadion Angelescu, complexe şcolare cu şcolile generale nr. 2 şi nr. 16,
colegiul universitar, grupul de licee Th. Costescu, Ţiţeica, Odobleja, Şc. Gen. Nr.
14, Casa Tineretului, Bazinul de înot, stadionul Angelescu cu parcul adiacent,
spaţii comerciale comasate în complexul ,,Dunărea’’, o serie de obiective social-
culturale de interes orăşenesc şi judeţean, amplasate la strada Crişan.
Agrementarea terenului cu mobilier urban, aglomerarea de pietoni constată în
perioadele de ,,plimbare’’, obiectivele social-culturale şi comerciale, conferă zonei
rolul de centru al cartierului Crihala.
- subzona locuinţelor individuale parter situate între str. Crişan, colegiul universitar,
cimitirul ortodox şi b-dul T. Vladimirescu, de factură semiurbană (circa 20 ha,
270 gospodării, densitatea 30 loc/ha, CUT = 1,00, POT = 35%), se impune a fi
reabilitată prin intervenţii aprofundate, care să ţină cont de eventualitatea aprobării
de noi obiective de interes public.

6 Crihala Nord

Cartierul Crihala Nord, plasat în extremitatea nordică a oraşului, este limitat la nord de limita
intravilanului existent, şi de centura oraşului, la vest de str. Toamnei şi prelungirea ei, la est
de limita intravilanului existent, la sud de splai Mihai Viteazu.
Zona cartier Crihala Nord se subîmparte în următoarele subzone distincte:

- subzona blocuri locuinţe P+4, între splai M. Viteazu, str. Toamnei, str. 1 Mai şi
Mrs. Averescu, cu circa 39 ha pentru circa 7000 apartamente cu densitatea de
locuire de 662 loc/ ha, 13 mp arie locuibilă/ loc., CUT = 1,3 şi POT = 25%.
- subzona locuinţe individuale Walter Mărăcineanu - calea Tg. Jiului, te tip rural, cu
parter, cu suprafaţa de cca 28 ha pentru 180 gospodarii cu densitatea de 20 loc/ha,
CUT = 0,5 şi POT = 20%.
- zona Spital judeţean cu incinta şi obiectivele anexe, ocupând o suprafaţă de cca 6
ha.
- Zona spaţii verzi şi agrement Crihala cu pădurea Crihala, cimitirul Sf. Ştefan,
spaţiile administrative ale Direcţiei agricole, ogaşul Crihala cu spaţiile verzi
vecine, cca 25 ha.

7 Cartier Cicero

Cartierul Cicero, delimitat la sud de b-dul T. Vladimirescu, la est str. Şincai, la nord splai M.
Viteazu, la vest b-dul Aluniş, constituie o prelungire spre nord a cartierului Aluniş.

Este predominantă zona de locuinţe individuale, semiurbană, pe o suprafaţă de circa 46 ha,

circa 1200 gospodării, cu densitate de locuire de 85 loc/ha, cu 16 mp arie locuibilă/ locuitor şi
CUT = 0,80 şi POT = 35%.

50
Se remarcă, la frontul B-dului T. Vladimirescu, la intrarea dinspre Timişoara, blocurile de
locuinţe colective P+4 – 10, ocupând cca 0,86 ha , cu 187 apartamente cu 16 mp arie
locuibilă/ loc. la densitatea de 659 loc/ ha, CUT = 2,15 şi POT = 31%.

8 Cartierul Schela Cladovei şi Schela Noua

Localitate componentă a municipiului Drobeta Turnu Severin, funcţionând ca un cartier al

oraşului, cu circa 5.600 locuitori în 1500 de locuinţe ocupă circa 132,20 ha cu densitatea de
locuire de 42 loc/ha.

Preponderentă este locuinţa individuală de tip rural care în cele două subzone (Schela
Cladovei şi Schela Nouă) ocupă 128,06 ha, cu 1924 gospodării cu densitatea de 4 loc/ha la 23
mp arie locuibilă/ persoană cu CUT = 0,90 şi POT = 30%.

În vecinătatea platformei industriale (Severnav) funcţionează un ansamblu de blocuri de

locuinţe P+4, de garsoniere şi cămine de nefamilişti, care cazează peste 5000 persoane,
ocupând 4,14 ha cu densitatea de 125 loc/ha, CUT = 1,56 şi POT = 31%.

9 Cartierul Aeroport

Este zona de extindere unidirecţională, spre vest, a municipiului Drobeta Turnu Severin.

Capacitate cazare. Turism

În anul 2015 existau în municipiu un număr de 26 structuri de cazare. 47% din structurile de
primire turistică din judetul Mehedinţi se află în Drobeta Turnu Severin. Numărul acestor
structuri a înregistrat o creştere constantă în perioada 2010-2015.

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

În anul 2015 capacitatea de cazare a municipiului a fost de 1249 locuri în creştere cu 15%
faţă de anul 2010. Dintre unităţile de cazare din Drobeta Turnu Severin menţionăm: Hotel
Corona, Hotel Continental, Hotel Tudor, Hotel Clipa, Hotel Club G, Pensiune Ambiental,
Motel restaurant Elite, Pensiune Clipa, Pensiune turistică Europa, Zenti Plaza Hotel, Hotel
Condor, Hotel Traian, Pensiunea Casa Andra, Hotel Fluor, Pensiunea Astoria, Pensiunea
Class Hostel Tropical.

3.6.5 Cadru natural şi zone protejate

51
Arii protejate existente în Drobeta Turnu Severin

 Cursul Dunării-Baziaş-Porţile de Fier ROSPA0026 Natura 2000 – SPA Drobeta-

Turnu Severin (10%)
 Munţii Almăjului-Locvei ROSPA0080 Natura 2000 – SPA: Drobeta-Turnu Severin
(41%)
 Porțile de Fier ROSCI0206 Natura 2000 – SCI, Drobeta-Turnu Severin (51%),
 Gura Văii – Vârciorova PN-D Arie protejată de interes național Municipiul Drobeta
Turnu Severin, localitatea Gura Văii
 Faţa Virului Arie protejata de interes național Municipiul Drobeta Turnu Severin,
localitatea Vârciorova
 Cracul Găioara PN-D Arie protejata de interes național Municipiul Drobeta Turnu
Severin, localitatea Gura Văii
 Cracul Crucii PN-D Arie protejata de interes național Municipiul Drobeta Turnu
Severin, localitatea Gura Văii

În Drobeta Turnu Severin sunt 6 cimitire după cum urmează:

1. Cimitirul Ortodox „Sfântul Gheorghe” din Drobeta Turnu - Cartier Crihala Sud
2. Cimitir Evreiesc B-dul Revoluţiei - Cartier Crihala Sud
3. Cimitirul Ortodox Sf. Stefan - Cartier Crihala Nord
4. Cimitirul Ortodox Schela Str Constantin Negruzzi, Schela Cladovei
5. Cimitirul Ortodox Gura Văii - Dudaşul Schelei
6. Cimitirul Catolic Magheru – Cartier Cicero
În Drobeta Turnu Severin sunt 38 parcuri amenajate în cartierele oraşului, cele mai multe
regăsindu-se în zona centrală:
Cartier Centru 11 parcuri: Parcul Unirii, Parcul Cuza Ostroveni, Parcul Drobeta, Parcul
Castelul de Apă, Parcul Radu Negru, Parcul Catedrală, Parcul Lebăda, Parcul Dragalina,
Parcul Rozelor, Parcul Aviatorilor, Parcul Traian
Cartier Independenţei 5 parcuri: Parcul Piaţa Mică, Parcul Eufrosim Poteca, Parcul Bariera
Craiovei (Gh Anghel), Parcul Cidro
Cartier Kiseleff 3 parcuri: Parcul Lozan, Parcul Generala 4, Parcul Fântâna Neagră
Cartier Aluniş 7 parcuri: Parcul Popa Şapcă, Parcul Gării, Parcul Grecescu, Parcul Mon
Chery, Parcul Aluniş, Pădurea cu pini, Parcul Mihai Bravu
Cartierul Banoviţa cu Parcul Gărzi Patriotice
Cartier Crihala Nord cu 2 parcuri: Pădurea Crihala şi Parcul Tineretului
Cartierul Cicero cu Parcul Ţepeş Vodă
Cartierul Crihala Sud cu 8 parcuri Parcul Trapez, Parcul Nai, Parcul Dl Tudor, Parcul
Ostogon, Parcul Walter Mărăcineanu, Parcul Personalităţilor, Parcul Pensionarilor, Parcul

52
 Obelisc – Cartier Crihala Sud
Cu toate că există spaţiile verzi enumerate anterior, suprafața spaţiului verde ce revine unui
locuitor abia ajunge la 7.5 mp, ceea ce este cu mult sub media europeană.

4. SCENARII DE DEZVOLTARE
4.1 Scenarii

Scenariul este un ansamblu sistemic creat prin imaginarea şi descrierea unei situaţii viitoare
posibile şi de înlănţuire a evenimentelor care permit trecerea de la situaţia de origine la acea
situaţie viitoare.

Metoda prospectării strategice a presupus parcurgerea următoarelor etape:

1 Analiza problemelor teritoriului - ierarhizare şi cercetare cantitativă sectorială

2 Evaluarea tendinţelor de evoluţie a sistemului - variabile de context şi variabile interne

3 Analiza strategiei actorilor - grupuri de lucru tematice

4 Descompunerea datelor - elaborarea scenariilor de lucru

5 Alegerea strategică - scenariul compus

6 Scenariul de viziune

7 Politici publice - strategia de dezvoltare

Analiza problemelor teritoriului

53
Arborele problemelor

În urma analizei situaţiei existente, au fost identificate aspectele negative, problemele, prin
raportarea percepţiei /situaţiei la un anumit model, de proces ori de stare, model care este
reprezentat de cadrul de viaţă existent, precum şi de valorile, cultura comunităţii şi principiile
declarate.

În cadrul procesului a fost realizată o evaluare sectorială a problematicii teritoriului,

diagnosticarea fiind completată cu concluziile rezultate din consultările publice desfăşurate
cu locuitorii municipiului Drobeta Turnu Severin şi factorii interesaţi. Problematica a fost
preluată şi grupată astfel:

· Problemele la nivelul populaţiei - cercetare cantitativă şi cercetare calitativă

(focus grup)

· Problemele la nivelul factorilor interesaţi - cercetare calitativă - focus grupuri

centrate specific: administraţie publică locală şi instituţii publice, economie,
educaţie, sănătate, cultură, sport, ONG

· Probleme rezultate în urma diagnosticului teritorial

· Disfuncţionalităţi identificate în cadrul Conceptului de amenajare teritorială în

context local şi intercomunitar.

Plecând de la experienţa 2009 – 2015, nevoia prioritizării strategice a problemelor

identificate în zona de studiu (în funcţie de care se va face implementarea etapizată a
investiţiilor), reprezintă un punct fundamental. În consecinţă, în urma identificării
problemelor majore definite ca stări, situaţii, dificultăţi, aspecte negative cu care se confruntă
grupurile ţintă, beneficiarii şi factorii interesaţi, acestea au fost ierarhizate pe baza relaţiei
cauză - efect şi sunt reprezentate în formă grafică într-o schemă tip arborele problemelor
(Anexa 2).

Principala problemă identificată a fost nivelul de trăi foarte scăzut al locuitorilor municipiului
Drobeta Turnu Severin. Cauzele sunt pe de o parte declinul economic accentuat, iar de
cealaltă parte un indice al dezvoltării umane foarte scăzut, care plasează teritoriul pe
penultimul loc în ţară.

Situaţia negativă ilustrată de arborele problemelor va fi transpusă într-o situaţie îmbunătăţită,

prin reformularea pozitivă a problemelor identificate. Aceste formulări pozitive vor deveni
astfel obiective, iar relaţia cauză-efect va fi transformată într-o relaţie de tip mijloace - scop.

5.1.1 Ajustarea cercetării cantitative

Diagnosticul teritorial a condus la necesitatea elaborării, pe lângă strategia de dezvoltare

locală, a patru studii strategice în următoarele domenii majore de interes local:

54
 · Sector fiscal

· Sector eficienţă energetică

· Sector socio-cultural şi educaţional

· Sector mediu.

Evaluarea nevoilor sectoriale a avut la bază o abordare orientată spre determinarea

participării părţilor interesate în construcţia colectivă. Ca instrument de aducere în prim plan
a opiniei diferiţilor actori locali asupra definirii teritoriului, a fost utilizată cercetarea
cantitativă, prin aplicarea de chestionare structurate pe cele patru domenii de interes.

Sectorul fiscal

Un procent foarte mare din agenții economici nu cunosc facilitățile fiscale oferite de
Primărie, cei care cunosc schema de minimis fiind în proporție de doar 36,7%.

Există un procent de 33,3% care cunosc opțiunile, dar nu sunt interesați. Este clar că acea
schemă de minimis propusă de primărie nu a fost atractivă pentru agenții economici din
municipiu. Din acest motiv s-a decis definirea unei noi scheme atractive pentru mediul
privat, așa cum a reieșit și în urma discuțiilor purtate în grupul de lucru cu directorul
Serviciului de Taxe și Impozite, din cadrul primăriei.

Dintre agenții economici chestionați care nu au beneficiat de facilități fiscale, 60%

declară că ar fi interesați pe viitor de facilităţile pe care Primăria Municipiului Drobeta
Turnu Severin le poate oferi persoanelor juridice, şi anume: reduceri / scutiri de taxe și
impozite (25,6%), parteneriate în promovarea activităților antreprenoriale (15,4%), ajutor
pentru salvarea și restructurarea firmelor aflate în dificultate (12,8%), facilități în ceea ce
privește impozitul pe venit (12,8%), concesiuni și parteneriate publice locale (12,8%),
facilități în domeniul atribuirii achizițiilor publice către economia locală (10,3%),
instrumente financiare pentru susținerea economiei locale (7,7%) și ajutor pentru capitalul de
risc (2,6%).

Sectorul energetic

Conform studiului cantitativ privitor la temele energetice de interes local, realizat pe un

eşantion de 36 companii şi persoane fizice din municipiul Drobeta Turnu Severin, se constată
că un procent covârşitor al celor intervievaţi, de peste 90%, nu beneficiază de măsuri de
eficientizare energetică a spaţiilor de locuit, respectiv izolarea termică a clădirilor sau
utilizarea panourilor solare în producerea apei menajere.

55
Modul de utilizare a surselor de energie preocupă majoritatea severinenilor, aceştia declarând
că monitorizează consumurile lunare şi, de asemenea, sunt atenţi în alegerea alternativelor
pentru iluminat.

Modernizarea sistemului de transport public urban şi extinderea acestuia reprezintă în

cvasiunanimitate o prioritate pe agenda de investiţii publice, în opinia celor intervievaţi.
Alături de acest sector, producţia de energie din surse regenerabile, refacerea sistemului de
termoficare centralizat sau eficienţa energetică a clădirilor reprezintă măsuri pe care
administraţia publică ar trebui să le adopte, pentru o dezvoltare sustenabilă în Drobeta Turnu
Severin.

În ceea ce priveşte măsurile considerate prioritare la nivelul gospodăriilor, severinenii au

indicat în cea mai mare parte producţia de energie din surse regenerabile, eficientizarea
energetică a clădirilor, precum şi eficientizarea sistemului de iluminat.

Cu toate acestea, eficienţa energetică reprezintă în acest moment un sector neatractiv, 56%
din respondenţi declarând că nu sunt interesaţi de realizarea de proiecte noi nici chiar în cazul
în care ar primi sprijin în realizarea de investiţii, iar 61% nu consideră că domeniul eficienţei
energetice poate sprijini relansarea economică a localităţii.

Sectorul socio-cultural şi educaţional

Cetatea Medievală a Severinului reprezintă simbolul reprezentativ al orașului pentru cei mai
mulţi dintre severineni, iar Palatul Cultural “Theodor Costescu” și Muzeul Regiunii Porților
de Fier sunt principalele elemente patrimoniale reprezentative socio-culturale ale orașului
legendar care ar trebui promovate.

Speranța că în viitor, municipiul Drobeta Turnu Severin va redeveni un oraș cosmopolit a

dispărut pentru cei mai mulţi dintre severinenii chestionați.

În general, locuitorii municipiului Drobeta Turnu Severin participă la foarte puțin evenimente
culturale, dar își doresc ca în viitor agenda să fie mai bogată, cu organizarea mai multor
manifestări de acest gen în orașul lor. Zilele Severinului este evenimentul preferat de
majoritatea participanţilor la sondaj pentru că are cele mai complexe manifestări.

În ceea ce priveşte tradiţiile gastronomice ale comunităţii, nu au fost indicate produsele

specifice zonei, cu excepţia câtorva preparate turcești comercializate încă pe teritoriul
Drobetei Turnu Severin din cele mai îndepărtate vremuri.

Respondenții își doresc ca societatea civilă să acționeze în sectoarele educație și cultură. Nu

se simte nevoia de alte specializări în unitățile de învățământ existente în oraș. Primordială
este nevoia de locuri de muncă avantajoase pentru a păstra tinerii în teritoriu.

Sectorul mediu

56
În urma sondajului de opinie au fost evidenţiate probleme care afectează atât mediul cât şi
viaţa şi confortul locuitorilor din Drobeta Turnu Severin.

Severinenii consideră că poluarea aerului este una din principalele probleme ale municipiului
iar principalii factori poluatori sunt activitatea industrială şi transportul.

Relocarea zonei industriale, extinderea spaţiilor verzi, eficienţa energetică şi colectarea

selectivă a deşeurilor sunt măsuri considerate necesare de factorii interesaţi. Este vizată
reducerea poluării la nivelul municipiului.

Cetăţenii sunt nemulţumiţi de tarifele mari ale serviciilor de apă şi canalizare şi ale serviciului
de salubritate. Totodată consideră că schimbările climatice cresc substanţial riscul de
inundaţii în municipiu.

Sunt destul de mulţumiţi de serviciile de alimentare cu apă, serviciul de termoficare şi de

calitatea şi suficienta spaţiilor verzi. Consideră că ariile protejate sunt principala resursă
utilizată ca motor de dezvoltare a municipiului.

Pentru explorarea tendinţelor de evoluţie au fost evaluate ipoteze atât pentru variabilele de
context, cât şi pentru cele interne.

Pentru variabilele de context au fost construite ipoteze care pleacă de la opţiunile politice
strategice ale Uniunii Europene şi ale celorlalţi mari actori ai globalizării (în special SUA,
BRICS, ONU, UNESCO), care pot avea impact direct sau indirect asupra teritoriului.

Pentru variabilele interne au fost construite ipoteze care continuă sau atenuează tendinţele
actuale, dar şi ipoteze care le inversează, în special în sensul maximizării valorificării
resurselor şi potenţialului local.

Aceste variabile au condus la construcția micro scenariilor și apoi a scenariilor.

CONTEXT EUROPEAN

Sunt implementate veritabile politici europene, ca spre

Construcţia exemplu, realizarea reţelei TEN-T. Este implementată o
Politica armonioasă
europeană/Politic politică de investiţii pe termen scurt şi mediu, pentru
între competitivitate
a regională reducerea costurilor sociale pe termen lung. În această
şi coeziune
europeană ipoteză, Teritoriul se poate poziţiona ca un centru logistic
important în reţeaua TEN-T.
Această societate a cunoştinţelor durabile reprezintă un
Economie în Un cerc virtuos: spaţiu de creativitate şi dezvoltare durabilă. Bazat pe
perspectiva unei interoperabilitate, performanţele locale şi fructificând oportunităţile de context
societăţi interacţiune şi ale ramurii, Teritoriul poate utiliza progresul din domeniul
informatizate integrare socială IT pentru dezvoltarea/poziţionarea în ramuri de excelenţă
locale (de la servicii turism la transport intermodal).
Sunt continuate marile acţiuni de liberalizare (bunuri şi
Diversitate O piaţă servicii, fluxuri financiare, dereglementare în domeniul
culturală reglementată audiovizual). Industriile culturale îşi continuă concentrarea
în căutarea noilor mijloace de creştere externă. Lumea

57
 audiovizualului, informaticii şi telecomunicaţiilor şi-au
accelerat convergenţa. Piaţa în domeniu îşi continuă
progresul exponenţial. În acest timp piaţă nu este lăsată în
totalitate fără control, un minim de reglementare fiind
asigurat.
Obiectivele propuse prin Strategia Europa 2020 vor fi atinse.
Se vor realiza eforturi concertate în vederea adoptării unei
O creştere a
noi viziuni economice, care să asigure atingerea obiectivelor
Politica responsabilităţii la
Uniunii Europene în ceea ce priveşte schimbările climatice
energetică nivelul Uniunii
şi utilizarea durabilă a energiei. Industria din UE îşi va grăbi
Europene
procesul de tranziţie spre o economie cu emisii scăzute de
CO2 şi eficienţă în privinţa resurselor şi a energiei.
Vor fi implementate proiectele identificate care au ca obiect
infrastructura feroviară (tronsonul Arad - Constanța,
inclusiv podurile peste Dunăre de la Cernavodă și Fetești;
tronsonul Timișoara - Drobeta Turnu Severin -
Craiova/Calafat - București), infrastructura fluvială
Dunărea şi
(segmentul românesc al Dunării, inclusiv canalul Dunăre -
TEN-T şi coridoarele TEN-T
Marea Neagră) și conexiunile dintre rețele (conectarea
Strategia Dunării - pilon al
aeroporturilor (Otopeni și Traian Vuia) și a porturilor
dezvoltării
(Drobeta Turnu Severin, Calafat, Giurgiu, Cernavodă, Galați
și Constantă) cu infrastructura feroviară și rutieră). Se vor
atinge obiectivele stabilite prin Strategia Dunării. Teritoriul
se va dezvolta cultural, turistic şi va deveni unul competitiv
economic, cu un nivel de trai crescut.

Aglomerarea Se va adopta o strategie pertinentă de dezvoltare turistică, în

culturală - model care atenţia celor care fac planificările se va îndrepta şi spre
Turism alte domenii. Relaţia dintre turism şi restul ramurilor
sinergic al
internaţional economice este problema fundamentală, iar capacitatea
dezvoltării
turismului organizatorică a instituţiilor ce conduc schimbarea, devine
elementul critic de succes

O construcţie europeană care promovează o politică armonioasă între competitivitate şi coeziune

va crea un cadru propice pentru implementarea unor investiţii pe termen scurt şi mediu, având ca rezultat
reducerea costurilor sociale pe termen lung. Vor fi dezvoltate ramuri de excelenţă locală, utilizând
progresul din domeniul IT, iar în domeniul cultural va fi urmărită recrearea în Drobeta Turnu Severin a
unei atmosfere de oraş cosmopolit. În acest context, industriile culturale vor fi parte activă a dezvoltării
economice. Dezvoltarea viitoare va fi una durabilă, urmărind obiectivele Strategiei Europa 2020 în ceea
ce priveşte politica energetică, precum şi una ce va asigura competitivitatea economică, în contextul
cooperării teritoriale asigurate de poziţionarea în coridoarele Rin - Dunăre şi Orient - Mediterană de Est.
Se va adopta de asemenea o strategie pertinentă de dezvoltare turistică, în strânsă legătură cu contextul
european şi cu celelalte ramuri economice.

58
 Uniformitatea instituţională a Europei se conturează
dificil. Anumite state crează un nucleu dur cu multiple
faţete constrângătoare . Extinderea Uniunii Europene
Construcţia
continuă, dar fără o structurare politică puternică. În
europeană / Europa fragmentata
Europa persistă zone de disparităţi economice, puternice.
Politica regională într-o ordine dispersată
Teritoriul se poate defini ca microregiune şi poate încerca
europeană
să fructifice oportunităţile strategiei EUROPA 2020, dar
ţinând de politicile şi ponderea nivelului naţional, acest
lucru va fi realizat cu dificultate şi cu rezultate minimale.
Dezvoltarea TIC contribuie la accelerarea mobilităţii
persoanelor şi mărfurilor precum şi la dispersia geografică
a lanţurilor de producţie. Ramurile TIC măresc prăpastia
O legătură periculoasă:
între ţările dezvoltate şi ţările în curs de dezvoltare şi
Economie în uniformizarea
agravează excluderea socială şi segregaţia spaţială.
perspectiva unei comportamentelor,
Dezechilibrul între zonele urbane dense şi/sau solvabile
societăţi fractură în domeniul
financiar pe de o parte şi zonele rurale şi /sau defavorizate
informatizate IT şi degradare a
pe de altă parte, pot să crească şi să devină ireversibile:
legăturilor sociale
există reţele internet peste tot, dar condiţiile de folosire a
acestora şi densitatea echipamentelor conectate sunt
diferite.
Reuşesc să-şi protejeze Teritoriul severinean se defineşte drept model de dialog
producţiile lor cultural atât pentru România cât şi pt Uniunea Europeană.
naţionale şi să păstreze Sunt propuse proiecte importante transfrontaliere în
Diversitate
echilibrul şi domeniul dialogului diversităţii culturale, ca spre exemplu
culturală
diversitatea lor proiectul Ada Kaleh - reconstituire culturală tradiţională a
culturală în interiorul comunităţii locale). Echilibrul găsit între integrare şi
frontierelor lor refuzul integrării evită fractura culturală.
Competitivitatea, securitatea aprovizionării şi obiectivele
legate de atenuarea schimbărilor climatice vor fi
subminate cu excepţia cazului în care reţelele electrice
vor fi modernizate, instalaţiile învechite vor fi înlocuite cu
Efortul economic alternative competitive şi mai curate iar energia va fi
Politica major şi necorelarea folosită mai eficient pe tot parcursul lanţului energetic.
energetică măsurilor conduc la Piaţa internă a energiei este încă fragmentată şi nu a atins
eşec potenţialul de transparenţă şi accesibilitate. Companiile
au crescut dincolo de frontierele naţionale nearmonizate,
dar dezvoltarea lor este încă afectată de o serie de reguli şi
practici naţionale rearmonizate. Există încă multe bariere
pentru o competiţie deschisă şi corectă.
Interesele strategice europene se conturează puţin,
cooperarea inter-regionala este limitată. O întârziere
persistă în particular în România în ceea ce priveşte
Lipsa voinţei politice - reformele structurale pentru adaptarea la mondializare. În
TEN-T şi
Dispersarea absenţa alegerii unor priorităţi clare, negocierea
Strategia Dunării
macroregiunilor UE permanentă cu societatea civilă pentru garantarea
(Regiunea Dunării şi interesului general, este dificilă. În lipsa unei sinergii,
Regiunea Marii există riscuri puternice: - politica europeană de coeziune
Baltice) nu aduce niciun sprijin suplimentar teritoriilor; obligaţia

59
 statelor, având resurse reduse, de a privilegia doar logica
competitivităţii la nivel comunitar. Regiunea Dunării nu
va mai acţiona unitar, afectând cooperarea teritorială.
Teritoriul va progresa, dar lent, doar ca urmare a
poziţionării strategice.
Consecinţele crizei economice şi ale declinului sectorului
financiar sunt profunde. Contribuţia turismului în PIB se
diminuează drastic. Instabilitatea zonei în care se află
România (conflict Ucraina - Rusia) afectează în egală
Turism
Declin al turismului măsură turismul. Sectorul de servicii cunoaşte o decădere.
internaţional
Populaţia ocupată în sectorul turism migrează.
TERITORIUL este puternic afectat. Devine destinaţie
pentru turism de tranzit redus. Declinului industrial i se
adaugă şi cel al sectorului terţiar.

Într-un context în care uniformitatea instituţională se conturează dificil, iar pe continentul european
persistă puternice zone de disparităţi economice, dezvoltarea TIC nu conduce decât la o degradare a
legăturilor sociale. Din punct de vedere cultural, teritoriul nu se dezvoltă decât în interiorul graniţelor
sale, neexistând o piaţă reglementată în acest domeniu. Piaţa energetică este fragmentată, neasigurând
competitivitate la nivel internaţional, iar obiectivele legate de schimbările climatice vor fi subminate de
efortul economic major. Consecinţele crizei economice se răsfrâng şi asupra turismului, declinul acestuia
urmând declinului industrial. Cooperarea inter-regionala este limitată, Regiunea Dunării neasigurând
avantaje, decât limitate. Acestea vor conduce la un progres mult prea lent.

Europa se dezvoltă doar într-o logică a liberului schimb în

detrimentul logicii de construcţie politică. Dezvoltarea
tehnologică devine principala prioritate politică. Populaţia
şi activităţile se concentrează în zone metropolitane deja
Construcţia dezvoltate, care se constituie într-o reţea funcţională. Se
Politica comunitară
europeană / impune fragmentarea teritorială şi socială. Această ipoteză
dominată doar de
Politica regională împreună cu ipoteza 5, au fost propuse de programul
competitivitate
europeană INERREG III ESPON 3.2 iniţiat în mai, 2007. În această
ipoteză, cea mai probabilă poziţionare a Teritoriului va fi
politică de dezvoltare polilor de competitivitate în
domeniile industriei energetice şi construcţiilor de maşini,
ambele bazate pe valorificarea resurselor locale.
O legătură ambivalentă
Utilizarea în creştere a instrumentelor TIC măresc
cu dezvoltarea
expunerea la riscuri informatice (spams, viruşi, e-
durabilă: slăbirea
Economie în delicvenţă). Separarea sferei numerice de sfera fizică
exigenţelor în
perspectiva unei induce numeroase puncte slabe. Produsele TIC sunt din ce
domeniul normelor
societăţi în ce mai orientate către imperative securitare
structurale şi întărirea
informatizate (telesupraveghere, autentificare, biometrie) şi mai puţin
exigenţelor în
către dezvoltare personală şi durabilă. Asistăm la o
domeniul normelor
degradare a climatului social.
de comportament
Diversitate Diversitatea culturală a Ca efect al mondializării şi al noilor tehnologii,

60
 americanii îşi cresc influenţa în lume deoarece nicio ţară
şi nici Europa nu pot pretinde la nivelul lor că reprezintă o
naţiune universală. Exigenţa rentabilităţii scade puternic
creativitatea şi spiritul antreprenorial. Toate privilegiile
sunt acordate marilor monopoluri în domeniu, precum
Time Warner, News Corporation şi paralel, furnizorii de
servicii de informaţii publice precum Google, cresc în
putere. Înţelegerile comerciale bilaterale au permis
dispărut lăsând acţiune reducerea vizibilităţii asupra măsurilor precum Convenţia
liberă pieţei mondiale UNESCO. Producţiile naţionale nu mai pot fi protejate. Se
culturală şi monopolurilor impune modelul cultural unic.
Luând în considerare planurile actuale, la nivel
continental, emisiile se vor reduce doar cu o treime până
în 2030, şi cu 44% în 2050. Europa trebuie să îşi
Energia curată şi clima intensifice eforturile prin elaborarea unui cadru ambiţios
Politica se vor deprecia până în pentru  mediu şi energie pentru 2030, cu obiective pentru
energetică 2050 energia regenerabilă şi reducerea gazelor cu efect de seră.
Dezvoltarea tehnologică şi reindustrializarea devin
principalele priorităţi politice. Într-un context în care
competitivitatea reprezintă pilonul politicii comunitare,
Strategia Dunării - cooperarea teritorială în regiunea Dunării şi reţeaua TEN-
instrument pentru T vor deservi în mod preponderent acestor scopuri. Vor fi
îmbunătăţirea neglijate relaţiile de cooperare inter-regionala în
TEN-T şi conectivităţii şi domeniile cultural, turistic sau în cel al protecţiei
Strategia Dunării intermodalităţii mediului.
Deşi în TERITORIU se dezvoltă un turism eficient, acesta
nu poate asigura eficienţa tuturor sectoarelor urbane. Cu
alte cuvinte, chiar dacă sectorul turistic este foarte
dezvoltat şi reuşeşte să crească profiturile menţinând un
nivel ridicat al serviciilor şi atracţiilor turistice, acesta nu
garantează că celelalte sectoare vor avea aceleaşi
Politici bazate pe rezultate. Este posibil chiar să apară un impact negativ
ofertă - sectorul cauzat de preţurile ridicate şi creşterea costurilor datorate
turismului dezvoltat, unei intense activităţi turistice, expunând din nou turismul
Turism sectoare urbane în economiei structural instabile, ce contribuie la crearea
internaţional declin unui cerc vicios.

Dezvoltarea tehnologică şi reindustrializarea devin principalele priorităţi politice. Într-un context în care
competitivitatea reprezintă pilonul politicii comunitare, cooperarea teritorială în regiunea Dunării şi
reţeaua TEN-T vor deservi în mod preponderent acestor scopuri. Vor fi neglijate relaţiile de cooperare
inter-regionala în domeniile cultural, turistic sau în cel al protecţiei mediului. Poziţionarea teritoriului va
fi o politică de dezvoltăre a polilor de competitivitate în domeniul industriei constructoare de maşini şi
industriei energetice. Industrializarea conduce la politici ineficiente în domeniul eficienţei energetice.

Construcţia Politica comunitară În mod global, la scara continentului se creează un echilibru

europeană / dominată doar de
teritorial şi se instaurează integrarea socială. Reţelele

61
 europene de transport se dezvoltă, reuşind să creeze
accesibilitate către regiunile periferice europene. În
contextul actual, TERITORIUL este mai puţin penalizat de
această ipoteză în comparaţie cu ipoteza 4. Aceste două
ipoteze sunt ipoteze propuse de programul INERREG III
ESPON 3.2 iniţiat în mai, 2007. În această ipoteză, cea mai
Politica
regională coeziune probabilă poziţionare a Teritoriului se va face în domeniul
europeană turismului diversificat şi extins pe toate sezoanele. În cadrul
acestei poziţionări un element important îl va reprezenta
marketarea teritoriului bazată pe produsele tradiţionale
locale promovate ca brand local şi suport pentru animarea
teritoriului.

Reţelele sunt dezvoltate şi ajung la maturitate în toate

regiunile ţării. Astfel, ele nu constituie un factor de
diferenţiere sau un element de atractivitate al teritoriului.
Dezvoltarea reţelelor, multiplicarea instrumentelor de
Economie în O legătură nedefinită:
comunicare la distanţă, nu revoluţionează modele de
perspectiva un impact moderat al
unei societăţi TIC în domeniul organizare ale muncii, maniera de viaţă şi mai general,
informatizate dezvoltării durabile relaţiile sociale. Produsele TIC se dovedesc a fi scumpe,
atât în ceea ce priveşte producţia cât şi în ceea ce priveşte
utilizarea lor (consumul energetic).

UNESCO, în Declaraţia despre diversitatea culturală ,

afirmă că domeniul cultural reprezentat în toată diversitatea
sa, asigură o interacţiune între oameni, pace, coeziune
socială, dorinţa de a trăi împreună. Mişcarea de înţelegere
Respectul diversităţii şi de clarificare a drepturilor culturale îşi continuă
Diversitate
culturale a întărit activitatea, noi forme de metisaj sunt încurajate prin
culturală
coeziunea socială ajutoare concertate în cadrul politicilor urbane. Respectul
diversităţii culturale asigură o funcţiune socială completă şi
recunoscută.

Se face tot mai resimţită necesitatea de a uni forţele locale

şi regionale în domeniul eficienţei energetice, dat fiind că
guvernanţa pe mai multe niveluri constituie un instrument
adecvat pentru a spori eficienţa acţiunilor menite să
combată schimbările climatice. Se promovează astfel tot
Politica Colectivităţile locale mai mult implicarea regiunilor în Pactul primarilor.
energetică în centrul acţiunii Măsurile propuse vor avea ca obiectiv mobilizarea opiniei
publice, a decidenţilor politici şi a agenţilor de pe piaţă şi
transformarea pieţei interne a energiei, astfel încât cetăţenii
din Uniunea Europeană (UE) să beneficieze de
infrastructuri (inclusiv clădiri), de produse (aparate şi
maşini), de procedee şi de servicii energetice care să ofere
cea mai bună eficienţă energetică din lume. Autorităţile

62
 locale şi regionale împart responsabilitatea cu autorităţile
naţionale, iar angajamentul UE va fi realizabil cu
participarea directă a părţilor interesate la nivel local.

Cooperarea teritorială îşi va face resimţite efectele cu

precădere în ceea ce priveşte coeziunea. Comunităţile
Strategia Dunării - locale implicate vor conlucra în vederea promovării culturii
TEN-T şi
instrument pentru şi turismului, a contactului direct între oameni. Reţelele
Strategia
promovarea culturii şi europene de transport se dezvoltă, reuşind să creeze
Dunării
turismului accesibilitate către regiunile periferice europene.

Se adoptă un mod de abordare pe termen scurt, care se

axează numai pe fluxurile de vizitatori şi se iau în
considerare în mod tipic măsurile bazate pe cerere.
Obiectivul acestora este de a reduce stresul creat prin
turism şi de a diminua aglomeraţia, cu intervenţii asupra
volumului şi cu impact asupra fluxurilor. Acest mod de
Politici bazate pe abordare constituie o primă reacţie naturală la creşterea
Turism cerere - fragmentare în importanţei turismului de masă în zonele istorice, în
internaţional zone turistice şi zone ultimele decenii. Zone întregi din oraşe au cedat dezvoltării
rezidenţiale turismului, în timp ce altele au devenit zone rezidenţiale.
Instrumente mai uşoare cum ar fi taxele turistice, restricţiile
de parcare şi alte motivări au fost implementate. Ele au
condus la rezultate ambigue. Pe ansamblu, aceste politici
vor avea un succes limitat.

În mod global, la scara continentului se creează un echilibru teritorial şi se instaurează integrarea socială.
Poziţionarea teritoriului se va face în domeniul turismului diversificat şi extins pe toate sectoarele.
Promovarea culturii şi turismului va deveni pilonul dezvoltării teritoriului. Reţelele europene de
transport se dezvoltă, reuşind să creeze accesibilitate către regiunile periferice europene. Dezvoltarea
reţelelor, multiplicarea instrumentelor de comunicare la distanţă, nu revoluţionează modele de organizare
ale muncii, maniera de viaţă şi mai general, relaţiile sociale.

Microscenarii teritoriale
OMUL

Scenariul Scăderea populaţiei are loc în special ca urmare a fluxurilor migratoare negative dar
pesimismului şi a îmbătrânirii populaţiei, consfinţind o lipsă de atractivitate a TERITORIULUI cu
local excepţia perioadei sezonului estival. Dificultăţile economice majore vor influenţa
spre o ruptură a indicatorului spor natural, datorită unei crize de încredere în viitor. /
Modelul global şi al instituţiilor internaţionale se impun în faţa creativităţilor locale.
Produsele culturale converg spre produse similare, cvasi-identice la nivel mondial,
ajungând să se banalizeze. Nu mai este nimic particular de arătat sau experimentat
în TERITORIU. / TERITORIUL evoluează spre o societate din ce în ce mai

63
 individualistă şi duală: pe de o parte cu salariaţi cu o stabilitate a veniturilor încă
mici dar peste media naţională şi pe de altă parte, salariaţi cu contracte sezoniere
sau pe durată determinată. O parte a populaţiei, mică dar în creştere, îşi găseşte din
ce în ce mai greu un loc de muncă. Cultura muncii dispare pentru această parte a
populaţiei. / Continuă tendinţa de scădere a populaţiei şcolare, ceea ce va conduce la
scăderea calităţii învăţământului.

Scenariul Având în vedere tendinţele de creştere a speranţei de viaţă şi scădere a sporului

realismului natural, în special îmbătrânirea populaţiei, nevoile în materie de servicii pentru
local (reactiv) această categorie vor fi în creştere într-o manieră importantă (asistenţa de zi,
asistenţa medicală şi eventual plasament instituţionalizat). De asemenea, în acest
context, resursele locale pot constitui un atu într-o specializare suport, atât pentru
populaţia locală cât şi pentru turism specific/servicii specializate pentru nerezidenţi.
/ TERITORIUL nu a reuşit să creeze o dinamică globală care să se dezvolte
armonios în domeniile patrimoniului, creaţiei, industriilor culturale. Dezvoltarea s-a
focalizat în Drobeta-Turnu Severin pe infrastructură şi resursele de turism. Aceasta
atrage artişti, expoziţii, vizitatori, industrii culturale, susţinute de fonduri
internaţionale, europene şi ale colectivităţii locale. Restul TERITORIULUI rămâne
centrat doar pe valorificarea patrimoniului şi pe activităţi de creaţii culturale de
anvergură modestă. / După modelul scandinav, raportul pe piaţa muncii în
TERITORIU, se dezvoltă armonizat între diferitele ramuri de activitate. Ramură
agricola este predominantă. Constatăm o pondere mică a abordării individualiste în
raport de piaţă de muncă, în timp ce implicit capacitatea de negociere se întăreşte.
Sprijinul pentru pregătirea profesională şi pe tot parcursul vieţii, este din ce în ce
mai eficient şi adaptat la nevoile pieţei de muncă ţintind în special soluţii pentru
populaţiile marginalizate, în special cele cu pregătire precară. / Se va menţine
aceeaşi inadecvare a corelării sistemului de învăţământ cu piaţa muncii, lucru care
va conduce la un interes scăzut pentru sistemul local de învăţământ.

Scenariul de Implantarea de noi activităţi stau la originea soldurilor migratoare pozitive prin “noi
vis sosiţi” adesea cu studii superioare. O politică activă în domeniul parcurilor
industriale de-a lungul Dunării ca şi o politică în domeniul turismului care să
conducă la o activitate continuă, pot constitui elemente care să favorizeze soldul
migrator în sens pozitiv. Creşterea economică sustenabila poate schimba şi
încrederea în viitor, influenţând astfel şi o nouă relansare a indicatorului, spor
natural. / În cadrul unor politici publice active şi a unui angajament al sectorului
privat în agregare, TERITORIUL este capabil să construiască o realitate culturală
bazată pe industriile culturale, bogăţia patrimoniului şi artele spectacolului în toate
formele lor. TERITORIUL este perceput ca un teritoriu al multiculturalităţii şi poate
exploata toate faţetele acesteia prin deschiderea unui dialog la nivel local,
intracomunitar şi internaţional. / Întreprinderile crează condiţii de muncă şi
modalităţi contractuale care favorizează fidelizarea salariaţilor. Şomajul scade şi
mai mult şi devine rezidual. Funcţiunea publică ocupă o pondere din ce în cemai
mare în cadrul populaţiei active, ca urmare a creşterii competenţelor prin
descentralizare, în special în ceea ce priveşte funcţiunile publice ale
TERITORIULUI. / Autorităţile locale iniţiază un parteneriat cu economia locală în
cadrul căruia oferta de învăţământ se corelează cu piaţa muncii. Apar clustere şi
filiere locale.

CADRUL DE VIAŢĂ

64
Drobeta Turnu Modelul global şi al instituţiilor internaţionale se impun în faţa creativităţilor
Severin - model locale. Produsele culturale converg spre produse similare, cvasi identice la nivel
cultural axat pe mondial, ajungând să se banalizeze. Nu mai este nimic particular de arătat sau
gestionarea crizei experimentat în TERITORIU. /Se impun reduceri drastice ale cheltuielilor
publice în cadrul unor planuri/contracte de management (pe criterii de calitate şi
eficienţă) care se impun în scopul evoluţiei serviciilor oferite/prestate. Această
situaţie se fundamentează pe managementul resurselor umane foarte strict şi pe
măsuri ce pot conduce la reajustări drastice în domeniul ofertei. /Schimbările
climatice şi accelerarea efectelor sale asupra mediului se vor simţi şi vor
constitui principalul factor de ruptură. Acest scenariu ia în considerare ipoteza
unei evaluări greşite a condiţiilor climatice viitoare şi unei cunoaşteri imprecise a
sectoarelor de activitate cele mai sensibile la schimbările climatice. În absenţa
unei capacităţi de reacţie, impactul schimbărilor climatice sunt vizibile,
pierderile acceptate şi măsurile de adaptare tardive sunt considerate prea
costisitoare pentru a fi puse în aplicare în comparaţie cu prejudiciile aduse.
/Conjunctura economică europeană generală (în particular cea românească), nu
au condus la o relansare economică importantă. Este o perioadă de stagnare cu
creşteri sau descreşteri minore, anuale. Interesul particular prevalează interesului
general prin lipsa unei politici concertate la nivel european, deciziile vizând
angajarea pentru funcţionalitatea efectivă a reţelei TEN-T nefiind luate. Se
instaurează o politică de reducere a mobilităţii. TERITORIUL este marginalizat
prelevând caracteristică de extremitate a lui. /Proiectele TERITORIULUI sunt
bine structurate pe hârtie cu sprijinul actorilor locali şi zonali, dar nu sunt
implementate datorită unor deficienţe în capacitatea financiară. Acestea au
apărut ca urmare a lipsei unor instrumente care să susţină dezvoltarea economică
şi datorită creşterii nivelului fiscal obligatoriu. TERITORIUL pierde din
competitivitatea internaţională şi deficienţele locale nu sunt remediate.
Dezechilibrele teritoriale se reduc într-o primă fază înainte de a se agrava şi mai
mult în continuare. Strategia teritorială are efecte minore fiind de factură
dirijistă.

Drobeta Turnu TERITORIUL nu a reuşit să creeze o dinamică globală care să se dezvolte

Severin - model armonios în domeniile patrimoniului, creaţiei, industriilor culturale. Dezvoltarea
cultural autarhic s-a focalizat în Drobeta-Turnu Severin pe infrastructură şi resursele de turism.
Aceasta atrage artişti, expoziţii, vizitatori, industrii culturale, susţinute de fonduri
internaţionale, europene şi ale colectivităţii locale. Restul TERITORIULUI
rămâne centrat doar pe valorificarea patrimoniului şi pe activităţi de creaţii
culturale de anvergură modestă. /În contextul creşterii cheltuielilor publice,
această ipoteză se caracterizează printr-o evoluţie puternică a nevoilor
colectivităţilor (formare, sănătate, mediu, etc). Asistăm la apariţia unor noi
servicii locale necesitând management public. Acesta poate lua diverse forme
(delegare de serviciu public, concesiune, etc). Această ipoteză are ca premisă
descentralizarea puternică şi creşterea rolului parteneriatului public privat. Acest
parteneriat este mobilizat pentru finanţarea investiţiilor, conducând la punerea
sub semnul întrebării a noţiunii de bun public. Probabil această noţiune este
înlocuită tot mai des de funcţiune de interes public. /Mai presus decât problema
disponibilităţii rezervelor, este concentrarea acestora în câteva zone geografice.
Acest lucru este valabil atât pentru petrol cât şi pentru gaz, ambele punând
probleme deosebite în privinţa estimării preţurilor în viitor. România în schimb,
se confruntă cu un excedent, exportul depăşind 10% din cantitatea produsă.
Poziţia Teritoriului îl poate impune ca pol de excelenţă pentru tranzitul
excedentului energiei electrice spre zonele din sud vestul ţării. /În ciuda presiunii
opiniilor locale, proiectele feroviare şi fluviale ajung să fie favorizate printr-o
voinţă politică puternică în cadrul unui discurs ce vizează protecţia globală a
mediului. Transporturile colective urbane sunt încurajate iar utilizarea

65
 autoturismului este penalizată. Pe distanţă lungă, maximizarea fluxurilor de preţ
îşi găsesc soluţia în transportul pe cale ferată sau apă, reţeaua europeană
ajungând să se finalizeze după lungi discuţii, în special în domeniul finanţării ei.
Efortul public în domeniul transporturilor colective urbane şi
intraurbane/metropolitan, nu conduce la un rezultat pe măsura lui, creând
nemulţumiri. /Polii de excelenţă se dezvoltă ca o prioritate pentru toate
colectivităţile locale ale TERITORIULUI (Drobeta Turnu Severin, zonele
portuare, zonele turistice). În zonele mai puţin dezvoltate/fragile practic nu se
mai investeşte în dezvoltarea economică şi/sau dezvoltarea infrastructurii.
Fractura teritorială şi socială creşte. Câteva zone profită în detrimentul celorlalte
în care declinul economic se accentuează. Politicile şi strategiile pentru teritoriile
de proiect sunt abandonate de către iniţiatori.

Drobeta Turnu În cadrul unor politici publice active şi a unui angajament al sectorului privat în
Severin - agregare, TERITORIUL este capabil să construiască o realitate culturală bazată
teritoriu de pe industriile culturale, bogăţia patrimoniului şi artele spectacolului în toate
proiect motor formele lor. TERITORIUL este perceput ca un teritoriu al multiculturalităţii şi
multiculturalitat poate exploata toate faţetele acesteia prin deschiderea unui dialog la nivel local,
e intracomunitar şi internaţional. /Are loc o reducere limitată a cheltuielilor
publice dar care antrenează evoluţia pozitivă a dimensiunii calitative a
serviciului prin implementare unor indicatori de eficienţă. Aceşti indicatori sunt
fundamentaţi pe gradul de satisfacţie al utilizatorilor. Este foarte posibil ca o
parte importantă a serviciilor să evolueze către externalizare, situaţie care
conduce în materie de resurse umane, spre o funcţionare a sectorului public
bazată pe inginerie şi gestiune a sectorului în detrimentul unei funcţionări bazate
pe prestarea/executarea serviciului. În consecinţă apare o evoluţie spre mobilitate
în detrimentul locului de muncă garantat. /Societatea, ştiinţa şi tehnologia ca
factori cheie strâns legaţi între ei, conduc către o relaţie simbiotică şi benefică a
acestor factori. Se proiectează o situaţie ideală în care ştiinţele şi tehnologiile s-
au dezvoltat într-un mod inteligent pentru a garanta dezvoltarea durabilă la toate
nivelurile. Mediul şi biodiversitatea în general sunt luate în calcul permanent în
momentul luării deciziilor, în special datorită faptului că ele au un impact asupra
viitorului. Se impune un Pact Teritorial Extins la nivelul întregului areal
severinean printr-o politică specială orientată spre biodiversitate şi crearea unui
continuum al protecţiei biodiversităţii (realizarea unor coridoare ecologice). /O
prioritate deosebită este acordată investiţiilor în infrastructura de transport şi în
special cercetării, inclusiv în ceea ce priveşte energiile alternative la petrol,
conducând la reducerea poluării şi a emisiilor CO2. Este instaurată o guvernanță
de calitate pentru optimizarea acţiunii publice şi private în domeniul
transportului interurban şi urban. Schimburile se dezvoltă şi permit crearea de
noi bogăţii, conducând la redresarea situaţiei economice şi sociale şi la
repoziţionarea TERITORIULUI ca un nod cheie al politicilor europene în
dezvoltarea durabilă (reţeaua TEN-T, Strategia Europa 2020, Obiectivul Factor 5
pentru 2050). Datorită acestora, TERITORIUL se poziţionează ca o zonă
europeană de creştere economică susţinută. /Administraţiile publice asigură o
egalizare economică şi socială a teritoriilor. Polii de excelenţă sunt încurajaţi.
TERITORIUL se adaptează la transformările continue şi anticipatoare ale
structurilor economice. Dezvoltarea locală este asigurată de proiecte de teritoriu
coerente şi fondate pe principiul subsidiarităţii ascendente, plecând de la
realităţile TERITORIULUI şi actorii din teren. Nivelul regional şi/sau naţional
nu impun constrângeri strategice în dezvoltare. Echipamentele colective şi
serviciile realizate la un cost controlat sunt dezvoltate anticipând nevoile
viitoare. Solidaritatea teritorială şi dezvoltarea locală se întrepătrund într-o
logică “win-win”.

66
 ORGANIZAREA TERITORIULUI

Drobeta Turnu Guvernanţa locală nu s-a coagulat în TERITORIU. Actorii locali, inclusiv
severin - societatea civilă nu au iniţiative comune. Competenţele actorilor instituţionali şi
enclavă sub fiscalitatea sunt neclare şi imprecise. Administrarea TERITORIULUI este divizată
control la nivelul teritorial, necoagulându-se nici o iniţiativă intercomunitară eficientă.
administrativ Eficientă. Reforma fiscală este mereu anunţată dar nu este niciodată pusă în
public local practică. Nu există o strategie fiscală a TERITORIULUI. Apariţia democraţiei
participative informale impusă de la nivel comunitar, antrenează confuzie în
societatea civilă organizată. Nu se structurează nici o iniţiativă teritorială. /Plafoane
legale în domeniul construcţiilor sunt neactualizate şi practic blochează iniţiativele.
Din acest motiv, dezvoltările sunt inabordabile pentru domeniul funciar. Nu sunt
realizate alte PATZ-uri adaptate potenţialităţilor teritoriale. Discursul asupra
densificării urbane şi regruparea funcţiunilor nu se realizează în fapt.
Proiectele/propunerile de parcuri industriale care ar putea valoriza
intercomunalitatea în zona metropolitană Drobeta Turnu Severin rămân la stadiul
de proiecte. În lipsa unui calendar de animare la nivelul teritoriului, turismul
rămâne doar o potenţialitate şi o speranţă neîmplinită. /Conjunctura economică
europeană generală în particular cea românească, nu au condus la o relansare
economică importantă. Este o perioadă de stagnare cu creşteri sau descreşteri
minore, anuale. Interesul particular prevalează interesului general prin lipsa unei
politici concertate la nivel european Deciziile vizând funcţionalitatea efectivă a
reţelei TEN-T nu sunt luate. Se instaurează o politică de reducere a mobilităţii.
TERITORIUL este marginalizat prelevând caracteristică de extremitate a lui.
/Deciziile publice sunt luate a priori şi sunt în consecinţă deconectate de la
realităţile economice ale TERITORIULUI. Se face abstracţie de principiul
subsidiarităţii. Dereglementarea de până acum este înlocuită cu o planificare rigidă,
constrângătoare. Confuzia intervenţiilor creează o slabă eficientă a obligaţiilor în
domeniul taxelor şi fiscalităţii, care sunt la un nivel înalt. Conflictele în domeniul
utilizării terenurilor se intensifică (rezidenţială, utilizare economică, echipamente
publice, spaţii naturale, etc).

Dezvoltare Veniturile bugetare sunt recentralizate şi apoi redistribuite către nivelurile judeţene.
concurenţială a Nivelul regional rămâne un nivel formal statistic. Nivelul judeţean se impune net în
teritoriului organizarea deconcentrată a statului. Societatea civilă organizată începe să se
structureze asumându-şi un rol de control şi mediere. /În diverse zone (cartiere)
sunt realizate intervenţii permiţând crearea unei identităţi puternice locale şi un
sentiment de apartenenţă al locuitorilor. Coerentă de ansamblu al celor patru
funcţiuni urbane se realizează în perimetre restrânse sau sunt integrate în special
imperativele impuse de necesitatea fluidizării schimburilor. Calitatea vieţii,
serviciile de proximitate şi mixtitatea funcţiunilor sunt susţinute printr-un efort
important al autorităţii publice. O viziune de ansamblu este absenţa. Există un risc
pe termen mediu de izolare pentru unele zone (cartiere) sau aglomerări, care
conduc la dezvoltarea TERITORIULUI în mai multe viteze şi crearea unor
disparităţi importante. /În ciuda presiunii opiniilor locale, proiectele feroviare şi
fluviale ajung să fie favorizate printr-o voinţă politică puternică în cadrul unui
discurs ce vizează protecţia globală a mediului. Transporturile colective urbane
sunt încurajate iar utilizarea autoturismului este penalizată. Pe distanţă lungă,
maximizarea fluxurilor de preţ îşi găsesc soluţia în transportul pe cale ferată sau
apă, reţeaua europeană ajungând îşi găsesc soluţia în transportul pe cale ferată sau
apă, reţeaua europeană ajungând să se finalizeze după lungi discuţii, în special în
domeniul finanţării ei. Efortul public în domeniul transporturilor colective urbane
şi intraurbane/metropolitan, nu conduce la un rezultat pe măsura lui, creând
nemulţumiri. /Reglementarea în cadrul acestei pieţe este deficitară. Anticipăm
puţin, în special în domeniul marilor proiecte şi constatăm o atitudine de indecizie

67
 în politica la nivel strategic. Sunt inexistente practic instrumentele de tip companii
publice de investiţii sau parteneriat public privat. Sistemul fiscal continuă să fie
inadaptat existând puţine facilităţi pentru domeniu. Procedurile lungi şi greoaie
paralizează deciziile de investiţii. Administraţiile publice în principiu responsabile
în domeniu, sunt în fapt fără capacitate reală de acţiune şi în consecinţă au o slabă
viziune globală.

Drobeta Turnu Se realizează descentralizarea reală. Regiunile se poziţionează ca principale

Severin - pol al instrumente ale dezvoltării teritoriale consfinţind o Europă a regiunilor. Regiunile
aglomerării dezvoltă strategii în complementaritate cu teritoriile sale, structurând teritorii de
metropolitane proiect de tip ITI, CLLD, GAL, Agenţii de Dezvoltare Intercomunitare. Este
fondată o fiscalitate teritorială, pe strategii fiscale teritoriale, în care sunt definite
instrumente şi mecanisme pentru dezvoltarea TERITORIULUI. Guvernanța este
distribuită între colectivităţile teritoriale în cadrul unei conferinţe a consiliilor
locale, din care fac parte reprezentanţi ai societăţii civile organizate. Statul joacă
doar un rol regulator. Regiunea are un rol de coordonare decisivă în cadrul căruia
teritorii de proiect devin motoarele dezvoltării. /Organizarea teritoriului se face
ierarhizat între diferitele niveluri de conurbaţie/mare aglomerare, oraşe mici şi
localităţile rurale. Fiecare dintre aceste niveluri regrupează cele patru funcţiuni,
fiind creată o fluiditate a schimburilor interne şi externe. Restructurări ale oraşelor
mici şi mijlocii care conduc la crearea unor spaţii publice, zone de comerţ de
proximitate şi echipamente culturale atractive sunt realizate într-o logică de
proiecte locale. Aceste proiecte locale sunt corelate coerent între ele prin
articularea instrumentelor de amenajare a teritoriului precum PUG-uri şi scheme de
coeziune teritorială de tip PATZ. Locuri de muncă în proximitatea centrelor sunt
restructurate şi/sau create după compatibilitatea cu funcţiunile de rezidenţă şi
recreere. Potenţialitatea de evoluţie este protejată în cadrul acestor unităţi urbane
prin crearea unor zone cu posibilitate de afectare imediată. Aceste unităţi permit
limitarea migraţiilor alternative. /O prioritate deosebită este acordată investiţiilor în
infrastructura de transport şi în special cercetării, inclusiv în ceea ce priveşte
energiile alternative la petrol, conducând la reducerea poluării şi a emisiilor CO2.
Este instaurată o guvernanță de calitate pentru optimizarea acţiunii publice şi
private în domeniul transportului interurban şi urban. Schimburile se dezvoltă şi
permit crearea de noi bogăţii, conducând la redresarea situaţiei economice şi
sociale şi la repoziţionarea TERITORIULUI ca un nod cheie al politicilor europene
în dezvoltarea durabilă (reţeaua TEN-T, Strategia Europa 2020, Obiectivul Factor
5 pt 2050). Datorită acestora, TERITORIUL se poziţionează ca o zonă europeană
de creştere economică susţinută. /Se crează un observator teritorial pentru
fundamentarea strategiilor în domeniu. O politică strategică pe termen lung,
integrează factorii importanţi, conducând la instaurarea unei predictibilităţi în
acţiunea politică locală. Reactivitatea este posibilă prin decizii rapide care arată o
bună capacitate de adaptare. TERITORIUL îşi exercită competenţele în domeniul
amenajării TERITORIULUI în şpriţul unei coerenţe de ansamblu şi de respect al
principiului subsidiarităţii. Politicile în domeniu, sunt coordonate cu reglementările
urbanistice. Procedurile sunt articulate, simplificate şi predictibile. Coerenţa este
asigurată între localităţi şi intercomunitar, în baza schemelor de coeziune a
TERITORIULUI respectiv Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal. Se
instaurează o cooperare între actorii tuturor nivelurilor: Stat, Regiune,
Intercomunalitate, Colectivităţi locale.

ECONOMIE

Dezastru Politica europeană în domeniul cercetării şi inovării nu produce efecte în

economic TERITORIU. Nici polul de creştere Drobeta Turnu Severin nu reuşeşte să susţină

68
 vreunul din domeniile de excelenţă ale TERITORIULUI astfel încât să devină pol
de competitivitate şi să creeze o dinamică economică în TERITORIU. Politicile
publice intervin doar ca politici de reacţie într-o logică concurenţială acerbă, fără să
antreneze dimensiunea colectivă. Politicile publice se concentrează în continuare pe
sprijinul punctual al unor iniţiative. Întreprinderile competitive se regrupează în
afara zonelor vizate de politici pentru polii de dezvoltare, datorită constrângerilor
administrative importante. /Activităţile industriale se închid sau delocalizează ca
urmare a unei pierderi de competitivitate. Niciun sector de vârf cu caracter
industrial nu este concurenţial la nivel mondial şi terţiarul productiv se
delocalizează către zonele de producţie. Îmbătrânirea populaţiei antrenează o
dezvoltare importantă a serviciilor de proximitate cu caracter rezidenţial, creând
totuşi un număr limitat de locuri de muncă. /Calitatea ofertei scade şi ea urmând
spirala cerere-ofertă în scădere. Turismul zonei scade iar contribuţia sa în PIB-ul
local se diminuează drastic. Neadaptarea infrastructurii la noile realităţi o fac
improprie utilizării pentru alte tipuri de turism în restul anului. Populaţia ocupată în
turism migrează agravând trendul demografic negativ. /După modelul celorlalte
sectoare (telecomunicaţii, energie, transporturi), cercetarea face obiectul unei
decizii politice de dereglementare. Ea este considerată ca un bun economic
banalizat, supus concurenţei şi normelor de piaţă. Institutele de cercetare devin
operatori economici în domeniul cercetării, într-o piaţă a cercetării total deschisă.
Organizarea în domeniul cercetării, se calchează pe cea a întreprinderilor
economice. În această mişcare de consolidare a unei pieţe concurenţiale ascuţite,
laboratoarele din TERITORIU, devin simpli subcontractori pentru marile companii
din domeniu, sau dispar. Şi în domeniul cercetării are loc fenomenul de out-
sourcing. /TERITORIUL evoluează spre o societate din ce în ce mai individualistă
şi duală: pe de o parte cu salariaţi cu o stabilitate a veniturilor încă mici dar peste
media naţională şi pe de altă parte, salariaţi cu contracte sezoniere sau pe durată
determinată. O parte a populaţiei, mică dar în creştere, îşi găseşte din ce în ce mai
greu un loc de muncă. Cultura muncii dispare pentru această parte a populaţiei.

Menţinerea Se impune o singură locomotivă a dezvoltării. Acesta este polul de creştere, Zona
unui echilibru Metropolitană Drobeta Turnu Severin. Polul continuă activitatea neconcertata, dar
pe muchie de decide să sprijine doar unul din domeniile de excelenţă ale TERITORIULUI. Acest
cuţit domeniu începe să capete o poziţie pe plan internaţional dar nu antrenează un efect
semnificativ la nivelul TERITORIULUI. Disparităţile teritoriale se accentuează.
Cercetarea capătă importanţă în TERITORIU, dar are un impact limitat, având un
rol doar de prestator de servicii şi nu de iniţiator al inovării. / Într-un context
internaţional nesigur, costul materiilor prime şi incertitudinile politice, problemele
de calitate şi de securitate a mediului, precum şi fenomenul de dezindustrializare,
cunosc o încetinire netă. În sens invers, anumite activităţi sunt relocalizate în zonele
special create pentru parcuri industriale, atrăgând serviciile terţiare productive
asociate. Acest fenomen este influenţat de importanţa în creştere a activităţii
portuare în cadrul reţelei TEN-T, precum şi de politicile stimulatoare în domeniul
fiscal pentru mărfurile tranzitate în special prin port. În plus, o politică activă în
domeniul recalificărilor pe piaţa muncii susţinută de administraţiile locale,
favorizează această tendinţă. / Turismul se dezvoltă limitat bazându-se pe
potenţialul turistic al judeţului Mehedinţi: grandiosul peisaj format de fluviul
Dunărea cu defileul său, diversitatea reliefului din zona muntoasă, elementele
floristice şi faunistice deosebite, multe dintre ele fiind înscrise în rezervaţii
ştiinţifice, la care se adaugă impresionante mărturii ale unui trecut de milenii,
exprimat printr-o serie de monumente istorice, de arhitectură şi artă, unele unice
prin valoarea şi ineditul lor. Poziţionarea doar pe turismul în conexiune cu Dunărea
fără o gamă variată de servicii turistice la nivel judeţean conduce la un turism
sezonier. / Împreună cu sectorul financiar, cercetarea reprezintă domeniul de
activitate în care procesul globalizării este cel mai important. Mondializarea

69
 competenţelor şi cunoştinţelor se întăreşte. Ea contribuie la creşterea mobilităţii
cercetătorilor pe plan internaţional, concentrarea laboratoarelor şi integrarea în
reţelele internaţionale federate conduse de echipe lider. Cercetarea se polarizează în
jurul câtorva mari centre internaţionale. TERITORIUL nu reuşeşte să capete
importanţă în niciunul din domeniile de competenţă, centrul de gravitate în
cercetare se deplasează către est. / După modelul scandinav, raportul pe piaţa
muncii în TERITORIU, se dezvoltă armonizat între diferitele ramuri de activitate.
Ramura agricolă este predominantă. Constatăm o pondere mică a abordării
individualiste în raport de piaţă de muncă, în timp ce implicit capacitatea de
negociere se întăreşte. Sprijinul pentru pregătirea profesională şi pe tot parcursul
vieţii, este din ce în ce mai eficient şi adaptat la nevoile pieţei de muncă ţintind în
special soluţii pentru populaţiile marginalizate, în special cele cu pregătire precară.

Creştere În jurul activităţilor importante ale TERITORIULUI, ca spre exemplu

armonioasă Nuclearelectrica, Portul Drobeta Turnu Severin împreună cu portul Orşova se
prin crează adevărate legături de cluster, cu o ţesătură de IMM-uri inovatoare.
valorizarea Cercetarea începe să aibă o activitate cuplată cu domeniile de excelenţă ale
resurselor TERITORIULUI, susţinută de politica în domeniul cercetării şi inovării din
locale Uniunea Europenă. Se impune modelul polilor de competitivitate. Majoritatea
iniţiativelor sunt reuşite, iar IMM-urile profită de dinamică creată. Cel puţin unul
din poli capătă dimensiune europeană, poate chiar mondială. /Un sector leader la
întretăierea între producţia de energie hidro, cercetarea în domeniul schimbărilor
climatice, eficienţei energetice şi transporturilor durabile, antrenează ansamblul
economiei TERITORIULUI, al zonei în general. Acest sector, prin vigoarea şi
competitivitatea sa, capătă importanţă la nivel european şi mondial. Sectorul
influenţează şi imaginea industriilor tradiţionale şi produselor la export, creând o
marcă locală. Sectorul terţiar, în special terţiarul productiv se întăreşte prin această
imagine de calitate. /În cadrul unei filiere agroalimentare – servicii de turism,
turismul devine motorul economiei locale. Turismul contribuie decisiv la
redefinirea brandurilor locale pe care reuşeşte să le promoveze, creându-le
notorietate europeană/mondială. Pe lângă turismul estival fluvial şi/sau montan se
dezvoltă un turism de descoperire gastro-oenologic. Împreună cu acestea devin tot
mai importante turismul cultural, ecoturismul. Un program de animare a teritoriului
cu un calendar de festivaluri crează noua ofertă de turism a teritoriului:
Anotimpurile Severinului. /Europa cercetării, mult timp fragmentată, reuşeşte să
facă funcţional spaţiul european al cercetării. Regrupări orizontale sunt operate în
juriul obiectivelor şi mijloacelor puse în comun. După numeroase disfuncţionalităţi
instituţionale şi în construcţia europeană, Uniunea Europeană găseşte în cercetare
un simbol puternic de consolidare a integrării. Se instaurează un paşaport al
educaţiei şi cercetării pentru studenţi, doctoranzi, cercetători, favorizând
mobilitatea între universităţi şi laboratoare de cercetare europeană. În stadiul în care
“benchmark” -ul este European, TERITORIUL reuşeşte să creeze o marcă locală în
materie de cercetare. TERITORIUL devine o zonă motrice în materie de cercetare
la nivel naţional şi est comunitar. /Întreprinderile creează condiţii de muncă şi
modalităţi contractuale care favorizează fidelizarea salariaţilor. Şomajul scade şi
mai mult şi devine rezidual. Funcţiunea publică ocupă o pondere din ce în ce mai
mare în cadrul populaţiei active, ca urmare a creşterii competenţelor prin
descentralizare, în special în ceea ce priveşte funcţiunile publice ale
TERITORIULUI.

5.2 Alegerea strategică

70
5.1.2 Procesul consultativ

Analiza morfologică / explorarea viitorurilor posibile s-a desfăşurat în cadrul grupurilor de

lucru şi a urmat mai multe etape:

- trecerea de la ipoteze de evoluţie a teritoriului la ipoteze de construcţie a teritoriului

- alegerea dintre viitorurile posibile a unui viitor de dorit, care va constitui fundamentul
acţiunii publice

- formalizarea înlănţuirii între viitorul dorit şi prezent pentru definirea mizelor majore legate
de această evoluţie

- elaborarea orientărilor şi proiectelor strategice

- alegerile strategice urmate de luarea deciziilor care să conducă la acţiune

- evaluarea demersului

Grupurile de lucru au fost organizate şi animate în perioada 12-13.03.2015, întâlnirile având

loc la sediul Primăriei municipiului Drobeta Turnu Severin.

Grup de lucru mediu privat

Dorinţa de participare/implicare a mediului privat este redusă. Antreprenoriatul local se

bazează pe ipoteza în care demografia va cunoaşte în continuare o descreştere mai mult sau
mai puţin accentuată, urmând însă ca la un moment dat să se atingă un prag minim, dincolo
de care nu se va coborî. Situaţia nu ar putea fi caracterizată însă ca un viitor catastrofal din
punct de vedere demografic.

Dinamica demografică este influenţată şi va urma îndeaproape cursul evoluţiei economice a

zonei. Astfel, după lichidarea unuia din cei mai mari angajatori la nivel local - ROMAG (cu
diviziile PROD şi TERMO), care va atrage după sine un şold migrator demografic negativ, va
urma o perioadă de stabilizare atât economică, cât şi demografică, concomitent cu un proces
de relativ de îmbătrânire a populaţiei.

Scenariul economic ales este cel al menţinerii unui echilibru pe muchie de cuţit, iar în ceea ce
priveşte organizarea teritorială, se optează pentru dezvoltarea municipiului Drobeta Turnu
Severin ca pol al unei aglomerări metropolitane.

Grup de lucru sector public

Din punct de vedere demografic, administraţia publică locală şi reprezentanţii instituţiilor

publice au în vedere pentru viitor o scădere, determinată de migraţia forţei de muncă în ţară şi
mai ales în afara ţării, precum şi de migraţia tinerilor către marile centre universitare.

În ceea ce priveşte evoluţia economică, pentru viitor se impune o locomotivă a dezvoltării.

Aceasta este polul de creştere, Zona Metropolitană Drobeta Turnu Severin. Turismul este
privit ca o componentă importantă a sectorului economic, dar nu dispune de resurse suficiente

71
şi nu poate genera efecte care să îl plaseze ca unic motor de dezvoltare viitoare. Sectorul de
servicii trebuie să fie dublat de o orientare către regenerarea industrială. Este avută în vedere
cu precădere industria uşoară, cu o componentă importantă în ceea ce priveşte industria
agroalimentară, de valorificare a resurselor zonelor rurale din proximitate. Îmbunătăţirea
accesibilităţii în zonă, prin valorificarea poziţionării la Dunăre şi investiţii viitoare într-un
parc industrial sunt menţionate că opţiuni.

Din punct de vedere al guvernanței locale, se urmăreşte crearea unui teritoriu de proiect şi a
bazelor unui pact teritorial cu mediul privat şi societatea civilă.

Grup de lucru cultură, ONG, educaţie, servicii sociale

Descreşterea demografică determinată de nivelul de trai scăzut, lipsa locurilor de muncă şi

restructurarea economică masivă este scenariul imaginat. În perspectiva demersurilor actuale,
se crede în apariţia unui pol unic de creativitate şi atractivitate culturală în teritoriu. Istoria
deosebită a aşezării, puterea de renaştere de care a dat dovadă de-a lungul timpului, precum şi
resursele culturale deosebite pot constitui premisele unui nou început pentru Drobeta Turnu
Severin, care să îi confere identitate şi să propulseze oraşul să îşi recapete locul de capitală
culturală regională.

Poziţionarea doar pe turismul datorat Dunării fără o gamă variată de servicii turistice la nivel
judeţean ar putea conduce la un turism sezonier, astfel încât dezvoltarea este privită într-un
context regional, reunind eforturile tuturor factorilor de răspundere: administraţie publică,
instituţii de cultură, mediu privat şi societate civilă.

Turismul poate fi ales ca pilon al dezvoltării, dar numai în contextul valorificării şi valorizării
tuturor resurselor de care dispune regiunea.

5.1.3 Scenariul compus - alegerea

Reprezintă câte o alegere / opţiune pe fiecare temă - global, european, om, cadrul de viaţă,
organizarea teritoriului şi economie, dar a fost ajustat cu opţiuni ale grupurilor de lucru.

SCENARIU DE CONTEXT

SCENARIUL ALES:

SCENARIUL PRAGMATIC AL REALISMULUI LOCAL

GLOBAL - ECHILIBRU INSTABIL ȘI INCERT

Lumea intră într-o logică multipolară în care echilibrul este instabil şi incert, mereu pe
muchie de cuţit. Ezitările şi disputele intracomunitare în armonizarea şi adoptarea deciziilor
în Uniunea Europeană favorizează tendinţa de creştere a ponderii ţărilor în curs de dezvoltare
în detrimentul său şi al aliatului tradiţional SUA. Cei doi, UE şi SUA, nu reuşesc să
definitiveze cadrul acordului de liber schimb acutizându-le problemele şi periclitându-le
poziţiile. În ceea ce priveşte resursele naturale şi accesul la aceste resurse se instaurează

72
inacţiunea şi lipsa de reglementare care conduc la tensiuni ciclice. Se reuşeşte totuşi o
reglementare globală pe probleme de mediu şi schimbări climatice. Măsurile au fost luate
târziu iar dezastrele cauzate de schimbările climatice au făcut ca parte tot mai mare a
populaţiei mondiale să fie tot mai expusa. Crizele bancare, financiare şi cambiare capătă un
caracter intermitent la perioade tot mai mici, permanentizând instabilitate şi nesiguranţă.
Finanţele devin bolnavul cronic al economiei. Incertitudinea se resimte peste tot, crizele sunt
tot mai globale şi neprevăzute făcând reglementarea imposibilă. Schimbarea paradigmei
economico - financiare se amână mereu.

EUROPEAN-COMPETITIVITATE ŞI COEZIUNE

Construcția europeană promovează o politică armonioasă între competitivitate și

coeziune. Se creează un cadru propice pentru implementarea unor investiții pe termen scurt și
mediu, având ca rezultat reducerea costurilor sociale pe termen lung. Sunt stimulate ramuri
de excelență locală, utilizându-se progresul din domeniul IT. În domeniul cultural se va miza
în continuare pe multiculturalism. În acest context, industriile culturale vor fi parte activă a
dezvoltării economice. Dezvoltarea viitoare este una durabilă focusată pe obiectivele
Strategiei Europa 2020: politica energetică comunitară, competitivitatea economică
contextualizată de cooperarea teritorială implicând aspectele de coeziune. Contextul global și
încetineala decizională fragilizează poziția UE dând mai degrabă impresia de ezitare și lipsă
de coerență.

SCENARIU TERITORIAL

OMUL

Între SCENARIUL PESIMISMULUI LOCAL, SCENARIUL REALISMULUI

LOCAL și SCENARIU DE VIS a fost ales:

SCENARIUL REALISMULUI LOCAL

După o descreștere dramatică populația ajunge la un nivel stabil de 70.000 locuitori.

Nivelul se datorează atât diminuării în mod treptat a migrației cât și evidentelor tendințe de
creștere a speranței de viață. Aceste cauze dublate de o scădere a sporului natural conduc la
un fenomen de îmbătrânire a populației. Nevoile în materie de servicii pentru această
categorie a populației depășesc oferta privată și capacitatea de reacție publică (asistență de zi,
asistență medicală și eventual plasament instituționalizat). În acest context, resursele locale
constituie atuul specializării suport, pentru populația locală și pentru turism specific/servicii
specializate pentru non-rezidenți. / Orașul cu TERITORIUL auto-structurat nu reușește să
creeze o dinamică globală care să valorifice de o manieră semnificativă patrimoniul și
oportunitățile conexe în sectoarele creației și industriilor culturale. Dezvoltarea este focalizată

73
în Drobeta-Turnu Severin, creând o presiune pe oraş. Investițiile semnificative se realizează
în infrastructură.

În mod conex sunt realizate investiții și în resursele valorificabile prin turism. Orașul are
politici care vizează să rețină artiștii locali și să atragă artiști de renume, dar impactul este
relativ. Principala cauză este inconsecvența în domeniul animării teritoriului bazată doar pe
oportunitățile date de finanțările internaționale (UNESCO, ONU, Banca Mondială, etc.) și
europene şi mai puțin pe efortul local. Marile rezultate sunt încă așteptate. Restul
TERITORIULUI polarizat rămâne centrat pe valorificarea patrimoniului natural și imaterial.
Activitățile de creație culturală rămân de anvergură modestă. / Sectoarele agro-alimentar și
cele conexe lui devin predominante în ceea ce privește ponderea ocupării forței de muncă. Se
menține o pondere mică a abordării individualiste pe piața de muncă. Sprijinul pentru
pregătirea profesională continuă pe tot parcursul vieții este instituționalizat la nivelul
teritoriului. Mecanismele în acest domeniu vizează preponderent populațiile marginalizate și
cele cu slabă pregătire și condiții de viață precare. / Inadecvarea corelării sistemului de
învățământ local cu piața muncii se menține. În aceste condiții nivelul pentru sistemul local
de învățământ rămâne scăzut.

CADRUL DE VIAŢĂ

Între scenariile DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL AXAT PE

GESTIONAREA CRIZEI, DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL
AUTARHIC și DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL AXAT PE
MULTICULTURALITATE a fost ales scenariul

DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL AXAT PE

MULTICULTURALITATE

În cadrul unui PACT LOCAL fondat pe politici publice active angajamentul sectorului privat
este decisiv în construcția unei realități culturale bazată pe industrii creative. Sectorul privat
reușește o animare vizibilă a patrimoniului. Artele spectacolului în toate formele construiesc
un peisaj cultural semnificativ. Impactul rămâne însă limitat deoarece produsele și
comunicarea se focusează pe vârsta a treia.

Orașul cu TERITORIUL polarizat își reclădește multiculturalitatea pe nostalgia identitară de

început de secol XX când orașul era unul din primele centre economice ale țării și o

74
metropolă culturală situată în fața Craiovei. / Are loc o limitare a cheltuielilor publice. Prin
implementare unor indicatori de eficiență. Decizia antrenează o evoluție pozitivă a
dimensiunii calitative a serviciului. Indicatorii vizează gradul de satisfacție al utilizatorilor. O
parte importanta a serviciilor sunt externalizare. Funcționarea sectorului public se bazează pe
inginerie și gestiune în detrimentul unei funcționări bazate pe prestarea și executarea
serviciului.

Mobilitate în detrimentul locului de muncă garantat devine opțiunea principală. / Societatea

civilă, educația, știința și tehnologia ca factori cheie strâns care acționează conex, creează o
relație simbiotică benefică lor dar și societății locale în general. Științele și tehnologiile s-au
dezvoltat într-un mod inteligent asigurând premisele dezvoltării durabile în teritoriu. Calitatea
mediului în general și menținerea biodiversității în special au devenit principalele criterii
pentru luarea deciziilor. Este evaluat permanent impactul asupra viitorului. Pactul Teritorial
Extins s-a impus la nivelul întregului areal severinean. Au aderat zone extinse din Banatul
Severinului (Caraș Severin). Politică orientată spre biodiversitate și crearea unui continuum al
protecției biodiversității (realizarea unor coridoare ecologice) favorizează turismul ecologic
valorificând patrimoniul natural de excepție. / Investițiile în infrastructura de transport
favorizează cercetarea inovativă.

Temele principale sunt soluțiile transport multi-modal și energiile alternative la petrol. Sunt
monitorizate emisiile CO2 și poluarea. În managementul acțiunii publice guvernanța
concertează acțiunile administrației publice și mediului privat în domeniul transportului
interurban și urban. Schimburile intensificate permit crearea de noi bogății. Orașul și
TERITORIUL polarizat este poziționat ca un nod cheie al politicilor europene în dezvoltarea
durabilă (rețeaua TEN-T, Strategia Europa 2020, Obiectivul Factor 5 pt 2050). Economia
locală este în restructurare căutând o nouă dinamică.

Orașul și TERITORIUL polarizat și-a definit propria politică de marketing. Aglomerarea

metropolitană (orașul și TERITORIUL polarizat) este poziționată ca o zonă europeană de
creștere economică susținută. / Administrația publică locală intercomunitară asigură o
egalizare economică și socială a teritoriilor.

Apare primul Pol de excelență. Este încurajată multiplicarea experienței. TERITORIUL și-a
creat mecanismele financiare adaptate la transformările continue ale structurilor economice
publice, private și public-private.. Echipamentele colective și serviciile realizate la un cost
controlat sunt dezvoltate anticipând nevoile viitoare. Dezvoltarea locală este asigurată de
proiecte de teritoriu coerente. Plecând de la realitățile TERITORIULUI acestea sunt
fundamentate pe principiul subsidiarității ascendente. Nivelurile regional și național nu
impun constrângeri strategice în dezvoltare dar nici nu își concertează acțiunea cu nivelul
local. Dezvoltarea locală este exclusiv susținută de efortul local. Efectele sunt moderate.
Solidaritatea teritorială și dezvoltarea locală se întrepătrund într-o logică “win-win”.

ORGANIZARE TERITORIALA

Între scenariile DROBETA TURNU SEVERIN - ENCLAVĂ SUB CONTROLUL

ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE, DEZVOLTARE CONCUREȚIALĂ CU

75
TERITORIUL POLARIZAT și DROBETA TURNU SEVERIN - POL AL AGLOMERĂRII
a fost ales scenariul

DROBETA TURNU SEVERIN - POL AL AGLOMERĂRII

Descentralizarea locală este funcțională la nivel național. Regiunile sunt poziționate ca

principale instrumente ale dezvoltării teritoriale consfințind Europa Regiunilor. Regiunile au
strategii de dezvoltare în complementaritate cu teritoriile componente. În cadrul regiunilor
funcționează teritorii de proiect de tip ITI, CLLD, GAL. Managementul lor este asigurat de
Agenții de Dezvoltare Intercomunitare. Este fondată o fiscalitate teritorială. Aceasta se
bazează pe strategii fiscale locale care folosesc instrumente și mecanisme pentru susținerea
și modelarea dezvoltării TERITORIULUI.

Atributele guvernării locale în domeniul dezvoltării economice a TERITORIULUI sunt

distribuite între structuri organizate pe principiul guvernanței locale din care fac parte
reprezentanți ai administrației publice, mediului privat și societății civile organizate. Statul
joacă un rol regulator.

Regiunea are un rol de coordonare macro-economică a politicilor comunitare. Teritorii de

proiect devin motoarele dezvoltării. / Organizarea teritoriului se face ierarhizat între diferitele
niveluri: conurbație, mare aglomerare, orașe mici și localitățile rurale. Este susţinută o
fluiditate a schimburilor interne și externe ale teritoriilor. Restructurările orașelor mici și
mijlocii conduc la crearea unor spații publice, zone de comerț de proximitate și echipamente
culturale atractive.

Amenajarea este realizată într-o logică a proiectelor locale. Aceste proiecte locale sunt
corelate între ele prin articularea instrumentelor de amenajare a teritoriului precum PUG-uri
și scheme de coeziune teritorială de tip PATZ. Nivelurile regional și național sunt lipsite de o
viziune concertată a amenajării teritoriului. Piața locurilor de muncă din proximitatea
centrelor este restructurată după compatibilitatea cu funcțiunile de rezidență și recreere.
TERITORIUL acționează pentru construcția unor instrumente care să o protejeze pe viitor de
schimbări defavorabile ale mediului extern pe care nu le poate influența. Principalul
instrument al rezilienței teritoriale este Fondul Funciar pentru Dezvoltare Locală.

Acesta deține zone de spațiu funciar cu posibilitate de afectare imediată. Aceste unități permit
limitarea migrațiilor alternative dar nu reprezintă încă soluții viabile pentru contracararea
fenomenului de îmbătrânire a populației. / Investițiile în infrastructura de transport
favorizează cercetarea inovativă. Temele principale sunt soluțiile transport multimodal și
energiile alternative la petrol.

Sunt monitorizate emisiile CO2 și poluarea. În managementul acțiunii publice guvernanța

concertează acțiunile administrației publice și mediului privat în domeniul transportului
interurban și urban. Schimburile intensificate permit crearea de noi bogății. Orașul și
TERITORIUL polarizat este poziționat ca un nod cheie al politicilor europene în dezvoltarea
durabilă (rețeaua TEN-T, Strategia Europa 2020, Obiectivul Factor 5 pentru 2050).

76
Economia locală este în restructurare căutând o nouă dinamică. Orașul și TERITORIUL
polarizat și-a definit propria politică de marketing.

Aglomerarea metropolitană (orașul și TERITORIUL polarizat) este poziționată ca o zonă

europeană de creștere economică susținută. / Plecând de la realitățile TERITORIULUI
acestea sunt fundamentate pe principiul subsidiarității ascendente. Nivelurile regional și
național nu impun constrângeri strategice în dezvoltare dar nici nu își concertează acțiunea cu
nivelul local. Dezvoltarea locală fiind exclusiv susținută de efortul local efectele sunt
moderate. Solidaritatea teritorială și dezvoltarea locală se întrepătrund într-o logică “win-
win”.

Observator Teritorial produce documentațiile și studiile fundamentării strategiei teritoriale și

strategiilor sale sectoriale. Acțiunea strategică pe termen lung, integrează evoluțiile factorilor
relevanți pentru dezvoltarea teritorială puse la dispoziție de Observatorul Teritorial. Teritoriul
devine predictibil și își construiește atractivitatea. Sunt realizate modele de dezvoltare.
Reactivitatea este posibilă prin decizii rapide care arată o bună capacitate de adaptare.
Dezvoltarea locală este asigurată de proiecte de teritoriu coerente.

ECONOMIE

Între scenariile CREȘTEREA ARMONIOASĂ PRIN VALORIZAREA RESURSELOR

LOCALE, ECHILBRU PE MUCHIE DE CUȚIT și DEZASTRUL ECONOMIC a fost ales
scenariul

ECHILBRU PE MUCHIE DE CUȚIT

Polul de creștere Aglomerarea Metropolitană Drobeta Turnu Severin se impune ca

locomotivă a dezvoltării zonale. Deși reușește să obțină angajamentul sectorului privat în
cadrul PACTULUI LOCAL acesta funcționează limitat în domeniul cultural. Cu toate
acestea, chiar acționând numai în domeniul culturii creează coeziune și reclădește mândria
locală prin Moneda Locală Complementară - PANDUR-ul. Doar industriile creative și
conexe sunt beneficiarele acțiunii concertate. Administrația Publică nu extinde abordarea
concertată și decide să sprijine concentrarea unui pol de excelență al TERITORIULUI. Deși
începe să capete importanță în euroregiunea transfrontalieră. Polul nu antrenează un efect
semnificativ la nivelul TERITORIULUI.

Disparitățile teritoriale interne se accentuează. Cercetarea începe să capete o oarecare

importanță în TERITORIU. Are însă un impact limitat, având doar un rol de prestator de
servicii și nu de inițiator al inovării. / Contextul internațional este nesigur: costul materiilor
prime este imprevizibil, incertitudinile politice se extind, problemele de calitate și de
securitate a mediului devin greu de controlat. Fenomenul de dezindustrializare a
TERITORIULUI cunoaște o oarecare încetinire. Unele activități sunt relocalizate în zonele
special create pentru parcuri industriale. Reducându-și semnificativ costurile aceste activități
se salvează. Stimulate de noile instrumente de sprijin create acestea se dezvoltă relativ.

Atrăgând servicii terțiare asociate acestea creează un lanț productiv de tip cluster,
eficientizând procesul. Fenomenul este influențat pozitiv atât de importanța în creştere a

77
activității portuare și feroviare în cadrul rețelei TEN-T cât și de politicile stimulatoare în
domeniul fiscal pentru mărfurile tranzitate prin Centrul Logistic Regional. Politica activă
concertată a administrației publice locale și AJOFM în domeniul recalificărilor pe piața
muncii favorizează competitivitatea polului de excelență din parcul industrial. Incubatorul
incluzând un accelerator de afaceri are o eficiență limitată.

Fără servicii suport eficiente, puține start-up - uri ajung în al treilea an de existență, pentru a
putea fi sprijinite prin acceleratorul de afaceri. Fondul de Investiții în Sprijinul Dezvoltării
Economiei Locale și Fondul Economic Local de Garantare Antreprenorială acționează rareori
concertat iar rezultatele sunt modeste. / Turismul se bazează pe potenţialul turistic natural al
judeţului Mehedinţi:  grandiosul peisaj format de fluviul Dunărea în zona defileului,
diversitatea reliefului din zona muntoasă, elementele floristice şi faunistice deosebite înscrise
în rezervaţii ştiinţifice.

Turismului natural i se adaugă o ofertă care cuprinde un pachet de circuite patrimoniale: o

serie de monumente istorice de arhitectură şi artă. Deși unele sunt unice prin valoarea şi
ineditul lor acestea sunt valorificate sub posibilități. Ezitările, lipsa unui calendar de
evenimente importante precum și o gamă redusă de servicii turistice la nivel județean conduc
la un turism sezonier. / TERITORIUL nu reușește să capete importanță în niciunul din
domeniile de competență inovatoare. / Sectoarele agro-alimentar și cele conexe lui devin
predominante în ceea ce privește ponderea ocupării forței de muncă. Se menține o pondere
mică a abordării individualiste pe piața de muncă.

Sprijinul pentru pregătirea profesională continuă pe tot parcursul vieții este instituționalizat la
nivelul teritoriului. Mecanismele în acest domeniu vizează preponderent populațiile
marginalizate și cele cu slabă pregătire și condiții de viață precare.

CONTEXT GLOBAL ÎN ECHILIBRU INSTABIL ȘI INCERT

CONTEXT EUROPEAN ACȚIUNE POLITICĂ ÎNTRE COMPETITIVITATE

ŞI COEZIUNE

OMUL SEVERINEAN - CĂUTĂRI: FRICĂ, SPERANȚE, PRAGMATISM,

RECLĂDIREA IDENTITĂȚII

CADRUL DE VIAȚĂ ORAȘ COSMOPOLIT MODELUL MULTICULTURAL

RENĂSCUT

ORGANIZAREA TERITORIALĂ POZIȚIONEAZĂ DROBETA TURNU

SEVERIN CA POL AL UNEI AGLOMERĂRI DE IMPORTANȚĂ ZONALĂ

ECONOMIA RELANSATĂ STĂ ÎNTR-UN ECHILBRU PE MUCHIE DE

CUȚIT

Scenariul de viziune

78
În procesul de construcție a microscenariilor sunt evaluate evoluțiile posibile ale teritoriului
care vor determina alegerea scenariului. În procesul de alegere a scenariului de dezvoltare
sunt exprimate opțiuni care conduc atât la alegerea propriu-zisă cât și la enunțarea VIZIUNII.
Deoarece în cazul scenariului ales au fost introduse opțiuni care îl nuanțează vizibil față de
viziune am optat pentru construcția unui scenariu alternativă pe care l-am numit SCENARIU
DE VIZIUNE. Valorificând resursele și energiile locale, acest scenariu realizează o mai bună
articulare cu viziunea.

Ceea ce diferă în scenariul de viziune faţă de scenariul ales, sunt micro-scenariile OMUL şi
ECONOMIE. În cadrul scenariului ales alegerile s-au făcut sub impactul pesimismului şi
lipsei de speranţă, în contrast cu aşteptările definite în VIZIUNE.

OMUL

Între SCENARIUL PESIMISMULUI LOCAL, SCENARIUL REALISMULUI LOCAL și

SCENARIU DE VIS a fost ales pentru scenariul de VIZIUNE scenariul:

SCENARIUL DE VIS

Implantarea de noi activităţi în industriile inovatoare şi creative stau la originea soldului

migrator pozitiv. “Noi sosiţi” sunt majoritar cadre cu studii superioare. Politica activă în
domeniul parcurilor industriale devenite clustere sau poli de competitivitate precum şi
politica în domeniul turismului pe tot parcursul anului sunt elementele care au favorizat
soldul migrator pozitiv. S-a ajuns la o populaţie în zona metropolitană de cca. 275.000 de
locuitori, din care 150.000 de locuitori în Drobeta Turnu Severin. Creşterea economică
sustenabilă. a creat un sentiment de încredere în viitor. Sporul natural are o contribuţie
semnificativă la creşterea demografică. / În cadrul unor politici publice active şi a unui
angajament al sectorului privat în agregare, TERITORIUL este capabil să construiască o
realitate culturală bazată pe industriile culturale. Acestea valorifică bogăţia patrimoniului şi
artele spectacolului în toate formele lor. TERITORIUL redevine un teritoriu al
multiculturalităţii şi valorifică toate faţetele acesteia prin deschiderea unui dialog la nivel
local, intracomunitar şi internaţional. Drobeta Turnu Severin redevine Capitală Culturală a
Olteniei, adevărată metropolă regională. / Întreprinderile creează condiţii de muncă şi
modalităţi contractuale care favorizează fidelizarea salariaţilor. Şomajul devine rezidual. Ca
urmare a creşterii competenţelor prin descentralizare, în special în ceea ce priveşte funcţiunile
publice ale TERITORIULUI, populaţia ocupată în sectorul public creşte, dar rămâne într-o
proporție corecta faţă de populaţia activă. / Parteneriatul autorităţilor locale, societăţii civile şi
economiei locale conduc la adaptarea ofertei de învăţământ cu piaţa muncii. Apar clustere şi
filiere locale sprijinite de proiecte de cercetare din noul centru universitar.

CADRUL DE VIATA

Între scenariile DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL AXAT PE

GESTIONAREA CRIZEI, DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL
AUTARHIC și DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL AXAT PE
MULTICULTURALITATE a fost ales pentru scenariul de VIZIUNE scenariul:

79
 DROBETA TURNU SEVERIN - MODEL CULTURAL AXAT PE
MULTICULTURALITATE

În cadrul unui PACT LOCAL fondat pe politici publice active angajamentul sectorului privat
este decisiv în construcția unei realități culturale bazată pe industrii creative. Sectorul privat
reușește animarea patrimoniului. Artele spectacolului în toate formele construiesc un peisaj
cultural devenit punct de atracție regional. Impactul este puternic prin Strategia de marketing
care propune Brandul Ținutul Severinului. Orașul cu TERITORIUL polarizat își reclădește
multiculturalitatea pe identitatea de început de secol XX când orașul era unul din primele
centre economice ale țării și o metropolă culturală situată în fața Craiovei. / Are loc o
eficientizare a cheltuielilor publice. Prin implementarea indicatorilor de eficiență financiara
decizia antrenează o evoluție pozitivă a dimensiunii calitative a serviciului. Indicatorii
vizează gradul de satisfacție al utilizatorilor. O parte importanta a serviciilor sunt
externalizate, sprijinind economia locala. Funcționarea sectorului public se bazează pe
inginerie și gestiune în detrimentul unei funcționări bazate pe prestarea și executarea
serviciului. Mobilitate în detrimentul locului de muncă garantat devine opțiunea principală. /
Societatea civilă, educația, știința și tehnologia ca factori cheie care acționează conex,
creează o relație simbiotică benefică lor dar și societății locale în general. Științele și
tehnologiile s-au dezvoltat într-un mod inteligent asigurând premisele dezvoltării durabile în
teritoriu. Calitatea mediului în general și menținerea biodiversității în special au devenit
principalele criterii pentru luarea deciziilor. Este evaluat permanent impactul asupra
viitorului. Pactul Teritorial Extins s-a impus la nivelul întregului areal severinean. Au aderat
zone extinse din Banatul Severinului (Caraș Severin). Politică orientată spre biodiversitate și
crearea unui continuum al protecției biodiversității (realizarea unor coridoare ecologice)
favorizează turismul ecologic valorificând patrimoniul natural de excepție. / Investițiile în
infrastructura de transport favorizează cercetarea inovativă. Temele principale sunt soluțiile
transport multimodal și energiile alternative la petrol. Sunt monitorizate emisiile CO 2 și
poluarea. În managementul acțiunii publice guvernanța concertează acțiunile administrației
publice și mediului privat în domeniul transportului interurban și urban. Schimburile
intensificate permit crearea de noi bogății. Orașul și TERITORIUL polarizat este poziționat
ca un nod cheie al politicilor europene în dezvoltarea durabilă (rețeaua TEN-T, Strategia
Europa 2020, Obiectivul Factor 5 pentru 2050). Economia locală este restructurata şi are o
buna dinamică. Orașul și TERITORIUL polarizat și-a definit propria politică de marketing.
Aglomerarea metropolitană (orașul și TERITORIUL polarizat) este poziționată ca o zonă
europeană de creștere economică susținută. / Administrația publică locală intercomunitară
asigură o egalizare economică și socială a teritoriilor. Apare primul Pol de excelență. Este
încurajată multiplicarea experienței. TERITORIUL și-a creat mecanismele financiare
adaptate la transformările continue ale structurilor economice publice, private și public-
private.. Echipamentele colective și serviciile realizate la un cost controlat sunt dezvoltate
anticipând nevoile viitoare. Dezvoltarea locală este asigurată de proiecte de teritoriu coerente.
Plecând de la realitățile TERITORIULUI acestea sunt fundamentate pe principiul
subsidiarității ascendente. Nivelurile regional și național nu impun constrângeri strategice în
dezvoltare şi reușesc să își concerteze acțiunea cu nivelul local. Solidaritatea teritorială și
dezvoltarea locală se întrepătrund într-o logică “win-win”.

80
 ORGANIZARE TERITORIALA

Între scenariile DROBETA TURNU SEVERIN - ENCLAVĂ SUB CONTROLUL

ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE, DEZVOLTARE CONCUREȚIALĂ CU
TERITORIUL POLARIZAT și DROBETA TURNU SEVERIN - POL AL AGLOMERĂRII
a fost ales pentru scenariul de VIZIUNE scenariul

DROBETA TURNU SEVERIN - POL AL AGLOMERĂRII

Descentralizarea locală este funcțională la nivel național. Regiunile sunt poziționate

ca principale instrumente ale dezvoltării teritoriale consfințind Europa Regiunilor. Regiunile
au strategii de dezvoltare în complementaritate cu teritoriile componente. În cadrul regiunilor
funcționează teritorii de proiect de tip ITI, CLLD, GAL. Managementul lor este asigurat de
Agenții de Dezvoltare Intercomunitare. Este fondată o fiscalitate teritorială. Aceasta se
bazează pe strategii fiscale locale care folosesc instrumente și mecanisme pentru susținerea
și modelarea dezvoltării TERITORIULUI. Atributele guvernării locale în domeniul
dezvoltării economice a TERITORIULUI sunt distribuite între structuri organizate pe
principiul guvernanței locale din care fac parte reprezentanți ai administrației publice,
mediului privat și societății civile organizate. Statul joacă un rol regulator. Regiunea are un
rol de coordonare macro-economică a politicilor comunitare. Teritorii de proiect devin
motoarele dezvoltării. / Organizarea teritoriului se face ierarhizat între diferitele niveluri:
conurbație, mare aglomerare, orașe mici și localitățile rurale. Este stimulată o fluiditate a
schimburilor interne și externe ale teritoriilor. Restructurările orașelor mici și mijlocii conduc
la crearea unor spații publice, zone de comerț de proximitate și echipamente culturale
atractive. Amenajarea este realizată într-o logică a proiectelor locale. Aceste proiecte locale
sunt corelate între ele prin articularea instrumentelor de amenajare a teritoriului precum PUG-
uri și scheme de coeziune teritorială de tip PATZ. Nivelurile regional și național capătă o
viziune concertată a amenajării teritoriului. Piața locurilor de muncă din proximitatea
centrelor este restructurată după compatibilitatea cu funcțiunile de rezidență și recreere.
TERITORIUL acționează pentru construcția unor instrumente care să o protejeze pe viitor de
schimbări defavorabile ale mediului extern pe care nu le poate influența. Principalul
instrument al rezilienței teritoriale este Fondul Funciar pentru Dezvoltare Locală. Acesta
deține zone de spațiu funciar cu posibilitate de afectare imediată. Aceste unități permit
limitarea migrațiilor alternative şi reprezintă o soluție viabila pentru contracararea
fenomenului de îmbătrânire a populației, în special prin atragerea unui flux migrator. Acesta
da un nou suflu. / Investițiile în infrastructura de transport favorizează cercetarea inovativă.
Temele principale sunt soluțiile transport multimodal și energiile alternative la petrol. Sunt
monitorizate emisiile CO2 și poluarea. În managementul acțiunii publice guvernanța
concertează acțiunile administrației publice și mediului privat în domeniul transportului
interurban și urban. Schimburile intensificate permit crearea de noi bogății. Orașul și
TERITORIUL polarizat este poziționat ca un nod cheie al politicilor europene în dezvoltarea
durabilă (rețeaua TEN-T, Strategia Europa 2020, Obiectivul Factor 5 pentru 2050).
Economia locală s-a restructurat şi are o buna dinamică. Orașul și TERITORIUL polarizat și-
a definit propria politică de marketing. Aglomerarea metropolitană (orașul și TERITORIUL
polarizat) este poziționată ca o zonă europeană de creștere economică susținută. / Plecând de

81
la realitățile TERITORIULUI acestea sunt fundamentate pe principiul subsidiarității
ascendente. Nivelurile regional și național nu impun constrângeri strategice în dezvoltare şi
își concertează acțiunea cu nivelul local. Solidaritatea teritorială și dezvoltarea locală se
întrepătrund într-o logică “win-win”. Observator Teritorial produce documentațiile și studiile
fundamentării strategiei teritoriale și strategiilor sale sectoriale. Acțiunea strategică pe termen
lung, integrează evoluțiile factorilor relevanți pentru dezvoltarea teritorială puse la dispoziție
de Observatorul Teritorial. Teritoriul devine predictibil și are un grad sporit de atractivitate.
Sunt realizate modele de dezvoltare. Reactivitatea este posibilă prin decizii rapide care arată o
bună capacitate de adaptare. Dezvoltarea locală este asigurată de proiecte de teritoriu
coerente.

ECONOMIE

Între scenariile CREȘTEREA ARMONIOASĂ PRIN VALORIZAREA RESURSELOR

LOCALE, ECHILBRU PE MUCHIE DE CUȚIT și DEZASTRUL ECONOMIC a fost ales
pentru scenariul de VIZIUNE scenariul

CREȘTEREA ARMONIOASĂ PRIN VALORIZAREA RESURSELOR

LOCALE

În jurul activităţilor importante ale TERITORIULUI, ca spre exemplu Nuclearelectrica

(salvată prin susţinerea concertată locală şi statală), Portul Drobeta Turnu Severin împreună
cu portul Orşova se creează adevărate legături de poli de competitivitate, cu o ţesătură de
IMM-uri inovatoare. Cercetarea începe să aibă o activitate cuplată cu domeniile de excelenţă
ale TERITORIULUI, susţinută de politica în domeniul cercetării şi inovării la nivelul Uniunii
Europene. Se impune modelul polilor de competitivitate. Majoritatea iniţiativelor sunt reuşite,
iar IMM-urile profită de dinamica nou creată. Cel puţin unul din poli capătă dimensiune
europeană, poate chiar mondială. /Un sector lider la întretăierea între producţia de energie
hidro, cercetarea în domeniul schimbărilor climatice, eficienţei energetice şi transporturilor
durabile, antrenează ansamblul economiei TERITORIULUI, al zonei în general. Acest sector,
prin vigoarea şi competitivitatea sa, capătă importanţă la nivel european şi mondial. El este
susţinut de Polul de competitivitate în inovarea financiară. Sectorul influenţează şi imaginea
industriilor tradiţionale şi produsele lor la export, creând o marcă locală. Sectorul terţiar, în
special terţiarul productiv se întăreşte prin această imagine de calitate. /În cadrul unei filiere
agroalimentare – servicii de turism, turismul devine motorul economiei locale. Apare Centrul
Agro-logistic Oltenia, care devine pilonul filierei agroalimentare. Turismul contribuie decisiv
la redefinirea brandurilor locale pe care reuşeşte să le promoveze, creându-le notorietate
europeană/mondială. Pe lângă turismul estival fluvial şi/sau montan se dezvoltă un turism de
descoperire gastro-oenologică. Împreună cu acestea devin tot mai importante turismul
cultural, ecoturismul. Un program de animare a teritoriului cu un calendar de festivaluri
creează noua ofertă de turism a teritoriului: Anotimpurile Severinului. /Europa cercetării,
mult timp fragmentată, reuşeşte să facă funcţional spaţiul european al cercetării. Regrupări
orizontale sunt operate în jurul obiectivelor şi mijloacelor puse în comun. După numeroase
disfuncţionalităţi instituţionale şi în construcţia europeană, Uniunea Europeană găseşte în
cercetare un simbol puternic de consolidare a integrării. Se instaurează un paşaport al

82
educaţiei şi cercetării pentru studenţi, doctoranzi, cercetători, favorizând mobilitatea între
universităţi şi laboratoare de cercetare europeană. În stadiul în care “benchmark” -ul este
European, TERITORIUL reuşeşte să creeze o marcă locală în materie de cercetare.
TERITORIUL devine o zonă motrice în materie de cercetare la nivel naţional şi est
comunitar. /Întreprinderile creează condiţii de muncă şi modalităţi contractuale care
favorizează fidelizarea salariaţilor. Şomajul devine rezidual. Ca urmare a creşterii
competenţelor prin descentralizare, în special în ceea ce priveşte funcţiunile publice ale
TERITORIULUI, locurile de muncă în funcţiile publice cresc. Acestea ocupă doar o pondere
redusă în cadrul populaţiei active. TERITORIUL devine Metropolă Regională care susţine
creşterea zonală, model european de bune practici.

83
4.2. Listă de proiecte

Au fost identificate proiectele eligibile prioritare pentru Planul de actiune SIDU

PROIECT POR AXA Valoare Estimata

EUR
Eficienta energetica pachet 13 blocuri 3 3.1
5,000,000
EUR
Cresterea eficientei energetice in Colegiul Economic Teodor Costescu (fatada) 3 3.1
700,000
Cresterea eficientei energetice in Grădiniţa nr. 3 (Faţada în stare avansată de
EUR
degradare, instalaţie electrică subdimensionată şi degradată, calorifere degradate, 3 3.1
700,000
instalaţie distribuţie , spaţiu joacă , instalaţii sanitare, instalație termică)
Cresterea eficientei energetice Grădiniţa nr. 20 EUR
3 3.1
(lucrări la fațadă, anvelopare clădire, jgheaburi) 450,000
Cresterea eficientei energetice in Grădiniţa nr. 19 ( lucrări la pereții exteriori, streașină, EUR
3 3.1
acoperiș, lucrări interioare) 700,000
Cresterea eficientei energetice in Gradinita Nr 29 (lucrări la jgheaburi, acoperiș, EUR
3 3.1
amenajare curte, instalație termică) 600,000
Cresterea eficientei energetice in Gradinita NR 2 (lucrări exterioare, fațade, acoperiș, EUR
3 3.1
burlane) 450,000

Cresterea mobilitatii urbane prin modernizarea si eficientizarea Transportului Public:

- Depou
EUR
- Statii modernizate + Informare cetateni 4 4.1
4,000,000
- Autobuze Euro 6/Electrice
- e-Ticketing

EUR
Reabilitare CAI RE RULARE TRANSPORT PUBLIC, inclusiv piste pentru biciclisti 4 4.1
10,000,000

66
 EUR
Centru Intermodal de Transport Public al Municipiului Drobeta Turnu Severin 4 4.1
2,000,000

Sistem inteligent de trafic management si monitorizare bazat pe solutii inovative de EUR

4 4.1
eficientizare. (inclusiv centru de comanda) 3,500,000

Sistem alternativ de mobilitate urbana utilizand statii automate de inchiriere a bicicletelor EUR
4 4.1
- Drobeta VELOCity 1,600,000
EUR
Parcare Park and Ride zona………2 4 4.1
1,500,000
Reconversia si refunctionalizarea zonei urbane Banovita in spatiu multifunctional de
EUR
recreere (Drumul Cernetului, sens giratoriu)( crearea de alei pietonale si piste de biciclisti, 4 4.2
2,200,000
locuri joaca)
Spatiu tematic, multifunctional de recreere, sport si ecucatie active( velo si skate park) EUR
4 4.3
( lanaga Bisrica Sf Ilie Tesviteanu) 400,000

Revitalizarea spatiului urban din zona marginalizata delimitata de strazile Prelungirea

EUR
Carpati si Str. Freziei ( CARTIERUL TINERILOR - infrastructura rutiera, spatii verzi, 4 4.3
1,000,000
iluminat eficient, wifi, piste biciclisti, linie transport public)
Cresterea calitatii serviciilor sociale si asigurarea educatiei timpurii in Municipiul Drobeta
EUR
Turnu Severin prin constructia si dotarea unei crese in zona Tineretului (langa Biserica 4 4.4
1,200,000
Sf. Ilie Tesviteanu)
Casa de tip familial pentru asigurarea tranzitiei cazurilor sociale, pentru reintegrarea in EUR
8 8.1
societate 1,800,000
CLLD - Strategie de dezvoltare pentru zona defavorizata Gura Vaii in vederea integrarii EUR
9 9
in zona urbana dezvoltata. 2,000,000
Reabilitarea, modernizarea cladirilor si echiparea infrastructurii educationale a Scolii Nr. EUR
10 10.1
11, Regele Mihai 1,000,000

Reabilitarea, modernizarea cladirilor si echiparea infrastructurii educationale a Scolii Nr. EUR

10 10.1
9, Constantin Negreanu (sala de sport si fatada) 500,000

67
Reabilitarea, modernizarea cladirilor si echiparea infrastructurii educationale a Școlii
EUR
generale Nr 6 (dotare cabinet informatică, asfaltare curte interioară, sala sport şi teren 10 10.1
700,000
sport amenajate corespunzător)

Reabilitarea, modernizarea cladirilor si echiparea infrastructurii educationale a Scolii Nr.

EUR
4 (Faţada deteriorată, burlane lipsă, tâmplărie necorespunzătoare, asfalt curtea şcolii, 10 10.1
1,500,000
gard împrejmuitor deteriorat)

Reabilitarea, modernizarea cladirilor si echiparea infrastructurii educationale a Școlii EUR

10 10.1
generale Nr. 14: (faţadă, sala sport, biblioteca, reparaţii interioare, canalizare, parcare) 500,000

Reabilitarea, modernizarea cladirilor si echiparea infrastructurii educationale şi extindere EUR

10 10.1
Școala generală nr 2: (extindere clădire şi reparaţii locaţie existenta) 600,000
EUR
Reabilitare Școala generală 3: local 1: acoperiş, hol, curte, extindere local cu 2 clase 10 10.1
800,000
Reabilitarea, modernizarea cladirilor si echiparea infrastructurii educationale Scoala EUR
10 10.1
Ginamziala Nr. 5 600,000
Proiecte rezerva
EUR
Proiect REZERVA - Eficienta energetica - 20 blocuri 3 3.1
10,000,000
Proiect REZERVA 1 - Reabilitare CAI RE RULARE TRANSPORT PUBLIC, inclusiv EUR
4 4.1
piste pentru biciclisti 10,000,000
Proiect REZERVA 2 - Centre integrate de incarcare a masinilor si bicicletelor electrice. EUR
4 4.1
(20 de puncte) 2,000,000
Proiect REZERVA 3 - Solutie automata de emitere a titlurilor de calatorie cu transportul EUR
4 4.1
public urban 4,000,000
Proiect REZERVA 4 - Centru integrat al mobilitatii urbane (CCTV+Trafic EUR
4 4.1
Management+Info publica+Utilitati) 6,000,000
EUR
Proiect REZERVA 4 - Regenerarea spatiului urban zona Strada Serpentina/Str.Rosiori 4 4.2
2,500,000
Proiect REZERVA 5 - SkatePark - spatiu tematic, multifunctional de recreere si sport EUR
4 4.3
pentru tineri 400,000
Proiect REZERVA 6 - Spatiu multifunctional pentru activitati sportive si recreationale a 4 4.3 EUR

68
Municicpiului Drobeta Turnu Severin ( tenis, baschet, minifotbal, fitnes in aer liber) 1,200,000
Proiect REZERVA 7 - Cresterea calitatii serviciilor sociale si asigurarea educatiei timpurii EUR
4 4.4
in Municipiul Drobeta Turnu Severin prin constructia si dotarea unei crese 1,200,000
Reabilitarea, modernizarea cladirilor si echiparea infrastructurii educationale Grădiniţa EUR
10 4.4
nr 1 400,000
Reabilitarea, modernizarea cladirilor si echiparea infrastructurii educationale Grădiniţa EUR
10 4.4
nr 7 400,000
Reabilitarea, modernizarea cladirilor si echiparea infrastructurii educationale Grădiniţa EUR
10 4.4
21 600,000
Reabilitarea, modernizarea cladirilor si echiparea infrastructurii educationale Grădiniţa EUR
10 4.4
22 si extindere cresa 600,000
EUR
Proiect REZERVA 8 - Centru medico-social 8 8.1
1,500,000
Proiect REZERVA 9 -CLLD - Strategie de dezvoltare pentru zona defavorizata Schela in EUR
9 9
vederea integrarii in zona urbana dezvoltata. 1,800,000
EUR
Proiect REZERVA 10 - Constructie Grădiniţa 10 10.1
2,000,000
Proiect REZERVA 11 - Sistem integrat software si hardware de management a activitatii
EUR
didactice, crestere a performantelor si implicare a comunitatii, pentru scolile din 10 10.1
4,500,000
invatamantul general I-VIII din Drobeta Turnu Severin
Proiecte rezerva – fara estimare valoare buget
Incubator afaceri, centre afaceri, parc industrial
2 2.1 EUR
Realizarea unor parteneriate public private între universitate şi societăţi
2 2.1 EUR
comerciale în vederea soluţionării problemei ridicate la punctul 2 de mai sus;
CJ Consolidare, reabilitare și restaurare Muzeul de Artă – Drobeta Turnu Severin 5 5.1 EUR

CJ Reabilitare, extindere şi dotare UPU 8 8 EUR

CJ Reabilitarea si modernizarea Portului Drobeta Turnu Severin POIM 1.3
CJ „Fluidizarea traficului rutier din zona transfrontaliera a Dunării (reabilitarea a 27.750 RO-BG
km drum județean – centura de ocolire Dr. Tr. Severin - Prunișor )
CJ „Sprijinirea incluziunii sociale prin activitati sportive in Mehedinti si Majdanpek” – RO-SRB

69
Reabilitarea stadionului Dr. Angelescu
CJ „Punerea in valoare si dezvoltarea patrimoniului natural si cultural in Mehedinti- RO-BG
Romania si Vidin-Bulgaria”- Dotarea si punerea in valoare a Muzeului Regiunii Portilor
de Fier
Extindere sistem de monitorizare video RO-SRB

Realizarea unei reţele broadband şi instalare hot-spoturi de internet Wi-Fi în RO_SRB

oraşul - concept Drobeta Turnu Severin Smart City
Înființarea unui sistem Agro-Logistic Oltenia şi a unei pieţe de gros în Municipiul RO-BG
Drobeta Turnu Severin
Amenajare cartier al spectacolelor în municipiul Drobeta Turnu Severin RO-SRB

Crearea parteneriate de dialog civic în domeniul schimbărilor climatic (Educaţia RO-BG

în şcoală şi educaţia publicului pentru managementul deşeurilor)
Crearea Muzeului “Povestea Severinului” după modelul urban Tony Garnier din RO-SRB
Lyon
Crearea unui fond de achiziţii pentru dezvoltarea patrimoniului Muzeului de artă RO-SRB
(crearea secţiunii artă contemporană în cadrul căruia să aibă un loc aparte Ştefan
Popa Popas, crearea unei secţiuni colecţii personale severinene).
Proiect Realizarea Muzeului natural al Dunării care să includă cel mai mare RO-SRB
acvariu din România.
Festival de muzică bizantină Theodora RO-SRB

Proiect pilot festival de weekend– “Vacanţă în Severin pentru turişti şi vacanţă RO-BG
acasă pentru localnici”
Reabilitarea şi modernizarea centrului urban vechi
Achiziţie aparatură observator astronomic Cetate şi Castel RO-SRB
Construcţia unui aerodrom pentru curse charter în arealul Municipiului Drobeta RO-SRB
Construcţia unui port turistic în arealul Municipiului Drobeta RO-SRB
Promovarea prin activităţi cultural artistice a Palatului Cultural Theodor Costescu RO-SRB

70
Promovarea prin activităţi cultural artistice a Cetăţii Severinului RO-SRB
Activităţi de promovare a municipiului RO-BG
Reabilitare Colegiul Naţional Gheorghe Țițeica RO SRB
Reabilitare bază sportivă Colegiul Tehnic Decebal RO-BG
Reabilitare Colegiul Naţional Traian şi a parcului aferent RO-BG
Dezvoltarea turismului balnear la Schela Cladovei
Reabilitare parcul Rozelor, Dragalina şi Gării RO-BG
Sistem de alarmare al populaţiei în municipiul Drobeta Turnu Severin RO-BG
Dezvoltare mecanismului de cooperare între APL RO-BG
Reabilitarea bazinului de inot din municipiul Drobeta Turnu Severin Compania
Nationala de
Investitii
Limesul Dunărean Inteligent Programul
Transnational
Dunarea –
2014-2020
EUR
TOTAL PROIECTE PRIORITARE 46,000,000

EUR
TOTAL PROIECTE REZERVA 49,100,000

71
 5. EVALUAREA IMPACTULUI ACTUAL - STAREA
ACTUALĂ A MEDIULUI
5.1. Cadrul natural

Drobeta Turnu-Severin este municipiul şi reşedinţa judeţului Mehedinţi în actuala organizare

administrativ-teritorială. Coordonatele geografice ale centrului municipiului în proiecţia
WGS 84 (World Geodetic System) sunt de 44.6319 latitudine nordică şi 22.6561 longitudine
estică.

Drobeta Turnu Severin are 111.580 locuitori conform INS, 92.671 locuitori conform
Recensământului 2011 și este situat pe malul stâng al Dunării, având o poziționare excelentă
controlând principala rută fluvială și una dintre cele mai importante căi comerciale ce leagă
Europa Centrală de Peninsula Balcanică.

Planul oraşului este un dreptunghi cu latura mare de la est spre vest, dispus pe un platou
înclinat uşor, de la nord spre sud. În punctul cel mai înalt din oraş, altitudinea este de 104
metri, iar punctul cel mai jos se află situat lângă gară, unde altitudinea este de 48,75 metri,
faţă de nivelul mării. Acest platou uşor înclinat spre Dunăre a permis atât scurgerea rapidă a
apei de ploaie şi realizarea unei bune canalizări, cât şi o sistematizare ordonată şi estetică a
oraşului, cu străzi largi şi drepte ce se intersectează în unghi de 90 de grade.

Terasa pe care este aşezat oraşul coboară abrupt spre Dunăre, în dreptul clădirii Tribunalului
şi mai blând pe direcţia portului şi a gării, ceea ce de-a lungul anilor a ferit localitatea de
inundaţii. Numeroasele izvoare de la poalele terasei au fost amenajate într-o frumoasă salbă
de fântâni, ce dau o notă specifică oraşului, cum tot specific pentru Severin rămâne Parcul
Rozelor, cu sute de soiuri de arbori şi trandafiri, înfloriţi pe zeci de hectare. Numai Parcul
Rozelor se întinde pe o suprafață de 12 ha, apoi Gradina "General Dragalina" (cu Cetatea
Severinului) şi parcul complexului arheologic Drobeta, toate trei etalându-se pe taluzul
terasei Dunării, cu elegante alei şi arbuști, cu rânduri de castani de-a lungul bulevardului
Carol I. Parcul central (stil englezesc) cu monumente, fântâna arteziana, ecleraj. În partea
nordică a oraşului se întinde pe 13 ha Parcul natural Crihala, iar în partea vestică, intrarea în
oraş este agrementată de un parc cu bazine de apă, arbori şi alei.

De asemenea, arbori de origine mediteraneană, precum: smochinul, migdalul, castanul

comestibil sunt caracteristice zonei. Condiţiile naturale au determinat existenţa unei vegetaţii
bogate, variate şi, în acelaşi timp, cu aspecte ce o deosebesc relativ mult de cea din alte
regiuni ale ţării.

Severinul este înconjurat de o centură de dealuri: dealul Vărănic, la nord-vest, dealul Curile,
dealul Gârdanul şi dealul Balota, spre est. Acesta din urmă, înalt de 368 de metri, situat la 18
km de Severin, domină întreaga depresiune a Topolniţei. La sud, oraşul este scăldat de apele
Dunării.

66
Aşezarea şi clima au făcut ca aici apele Dunării să se liniştească, permiţând vaselor sa poate
ierna, ceea ce a determinat apariţia portului şi a oraşului modern Turnu Severin.

Datorită construcţiei barajului de la Ostrovul Mare (Porţile de Fier II), în dreptul Severinului,
Dunărea s-a transformat într-un lac de acumulare în care apa curge imperceptibil.

Subsolul Severinului conţine granit, gresie, piatră de var şi serpentină. La intrarea în Schela
Cladovei există izvoare de ape minerale sulfuroase.

Teritoriul pe care este aşezat astăzi oraşul a fost o câmpie cu pâlcuri de păduri de stejari, din
care s-a păstrat o suprafaţă mică, în nord de numai 12 hectare, actuala pădure Crihala.În
amonte Dunărea leagă Severinul de Belgrad, de Budapesta şi de Viena, iar în aval, spre
Marea Neagră, Severinul are deschisă fereastra spre orizonturile sud-vestice.

Aşezat la intersecţia căilor de comunicaţie de însemnătate continentală, Severinul, denumit de

un ziar local “dar al Dunării”, s-a aflat în permanent contact cu diferite culturi, civilizaţii şi
interese dintre cele mai variate, care i-au influenţat dezvoltarea.Drobeta Turnu Severin, este
în primul rând un oraş cu vocaţie de gazdă, cu o istorie impresionanta, deosebit de atractiv şi
interesant deopotrivă pentru turism, evenimente, afaceri, sau studii.

Clima

Clima municipiului Drobeta Turnu Severin se caracterizează prin influenţe submediteraneene

care se suprapun pe fondul climatului temperat-continental.

În timpul anului, dar mai ales iarna au loc invazii de mase de aer umede și calde de origine
mediteraneană și oceanica. Iernile sunt mai calde, cu cantităţi mari de precipitaţii lichide sau
sub formă de lapoviţă, cu ninsori şi fenomene de îngheţ mai puţin frecvente şi intense, cu
vânturi predominante din sectorul vestic şi nord–estic pe orientarea generală a văii Dunării şi
culoarului depresionar Drobeta Turnu Severin – Comăneşti.

Verile sunt, în general, călduroase, uneori cu temperaturi de peste 38 O C, ca urmare a invaziei

de aer fierbinte tropical. În Drobeta Turnu Severin au fost înregistrată, în anul 1904, durata
maximă a intervalului cu zile tropicale din luna iulie din România. În acel an au fost
înregistrate temperaturi de peste 30O C în 24 de zile ale lunii iulie. Sursa: ANM

Temperatura aerului în municipiu înregistrează valori dintre cele mai mari din ţară.

Media anuală a temperaturii aerului este de 11,7 o C. Temperaturile maxime absolute

înregistrate în lunile iulie şi august au fost de 40,9o C, respectiv 42,3o C, iar minima absolută
a fost de -26,6o C, în luna februarie. Temperatura medie lunară a lunii ianuarie este -1 oC,
ianuarie fiind singura lună din an cu temperatură medie negativă. Temperatura medie a lunii
iulie este de 23oC.

Influenţa climatului submediteranean se face simţită şi în ceea ce priveşte regimul

precipitaţiilor. Precipitaţiile sunt mai bogate, menţinându-se ridicate şi în perioada caldă a
anului astfel încât raportul dintre sumele semestriale de precipitaţii (din perioada rece şi cea
caldă a anului) este aproape 1/1. Media anuală a cantităţii de precipitaţii este de 674,7 mm.

67
În cursul unui an se întâlnesc două maxime de precipitaţii: primul la sfârşitul primăverii şi
începutul verii iar cel de-al doilea la sfârşitul toamnei şi începutul iernii. Conform ANM, în
perioada 1961-1990, cantitatea lunară medie de precipitaţii a lunii mai a fost de 77,6 mm, iar
a lunii decembrie de 65,3 mm.

Durata medie a intervalului fără îngheţ este de 220 zile.

Reţeaua hidrografică

Reţeaua hidrografică a municipiului cuprinde fluviul Dunărea, râul Topolniţa, pârâul

Jidoştiţa, ogaşele Crihala, Aluniş, Craioviţa, Lacul de acumulare al Hidrocentralei Porţile de
Fier I, numeroase izvoare, precum şi ape minerale.

Fluviul Dunărea, al doilea fluviu european după Volga, scaldă municipiul pe o rază de 22,1
km. Cursul este utilizat atât în scop energetic, cât şi pentru navigaţie.

Lacul antropic Porţile de Fier I reprezintă cea mai mare acumulare de apă din România,
având o suprafaţă de 70 mii ha2 şi un volum de 2400 mil m3 (la nivel normal de retenţie).
Sursa: INS

Potenţialul hidroenergetic al sistemului hidrotehnic este exploatat în parteneriat cu Serbia.

Puterea instalată a hidrocentralei aflată în administrare românească este de 1080 MW, adică
jumătate din puterea cumulată instalată a complexului.

Afluent al Dunării, râul Topolniţa, traversează localitatea Cireşu şi Drobeta Turnu Severin,
adunându-şi apele din zona centrală şi sudică a Podişului Mehedinţi. Unul din afluenţii râului
Topolniţa este ogaşul Crihala.

Ogaşele Aluniş şi Craioviţa se varsă în Dunăre prin casete. La trecerea în casetă a ogaşului
Aluniş a fost amenajat de curând un parc de agrement.

Pârâul Jidoştiţa străbate localitatea Gura Văii şi are o lungime de 27 km. Suprafaţa bazinului
hidrografic este de 45 km, iar debitul mediu anual este de 0,2 mc/sec.

Localitatea Dudaşul Schelei este străbătută de ogaşele Burnatu şi Negrea, însă acestea nu au
un caracter permanent.

Trupurile Bahna şi Vodiţa sunt străbătute de cursuri de apă omonime care nu beneficiază
până în prezent de lucrări de regularizare.

În localităţile Schela Cladovei şi Gura Văii se găsesc importante rezerve geologice de ape
mineralizate, de tipul bicarbonate sulfuroase şi clorurate sulfuroase. Aceste ape mineralizate
au proprietăţi curative şi o temperatură de 17,2oC la suprafaţă. În cazul forării la adâncime, s-
ar putea extrage ape termale cu o temperatură de 37oC – 40oC, conferind zonei un potenţial
balnear important.

Vegetaţia

68
Climatul zonei oferă condiţii pentru dezvoltarea unor vegetaţii specifice mediteraneene:
migdalul, smochinul, liliacul, teiul şi castanul comestibil. Arbori exotici precum magnolia,
nucul caucazian şi Gingko biloba (cea mai veche specie de pe glob) au parte de un climat
favorabil în zonă.

Actuala pădure Crihala, de 12 ha, reprezintă o parte din vechiul teritoriu acoperit cu stejari pe
care este aşezat astăzi oraşul Drobeta Turnul Severin.

Fauna

Fauna arealului natural în care este încadrat municipiul este specifică zonei de câmpie, fiind
formată în special din rozătoare (popândăul, hârciogul şi iepurele), păsări (pitpalacul, graurul,
ciocârlia, prigoria, dumbrăveanca) şi reptilele (şarpele săritor şi şopârla).

Dintre nevertebrate, cele mai frecvente sunt unele specii de fluturi (fluturele coada rândunicii,
fluturele ochi de păun şi fluturele amiral), albiliţa şi nălbarul.

Dintre animalele de interes cinegetic sunt mai bine reprezentate căpriorul, iepurele şi
potârnichea.

Ihtiofauna este dominată de mreană, cega, clean, ştiucă, ghiborţ şi scobar. O notă aparte face
peştele migrator anghile, care vine pentru maturizare în Dunăre tocmai din Oceanul Atlantic.

Influenţele mediteraneene au dus la aclimatizarea unor specii de animale cum ar fi: vipera cu
corn, broasca ţestoasă de uscat, presura bărboasă, pietrar mediteranean, scorpionul, cicadele.

Solurile

În municipiul Drobeta Turnu Severin se găsesc soluri brun - roşcate podzolite şi soluri de
fâneaţă.

Resursele subsolului

În zonă au o largă extindere depozitele sedimentare de vârstă mezozoică, multe dintre ele
fiind formate din roci calcaroase ce dau un peisaj carstic deosebit.

Resursele zonei în care se încadrează cele din subsolul Severinului conţin granit, gresie,
piatră de var, marmură şi serpentină. La intrarea în Schela Cladovei se găsesc izvoare de ape
minerale sulfuroase cu caracter curativ.

În zona Bahna există zăcăminte de cărbune brun, iar în apropierea municipiului, în partea
nord-estică, există rezerve de lignit exploatate de Mina Husnicioara.

5.2. Calitatea factorilor de mediu

69
5.2.1 Calitatea aerului

5.2.1.1 Emisii de poluanți

Calitatea aerului este determinată de emisiile în aer provenite de la sursele staţionare şi

sursele mobile (traficul rutier), cu preponderenţă în oraşe, precum şi de transportul
poluanţilor la lungă distanţă.

EMISIILE DE SUBSTANŢE ACIDIFIANTE

Indicatorul urmăreşte tendinţele emisiilor antropice ale substanţelor acidifiante: oxizi de azot
(NOx), amoniac (NH3) şi oxizi de sulf (SOx, SO2), la fiecare dintre acestea ţinându-se cont
de potenţialul său acidifiant. Indicatorul oferă de asemenea informaţii referitoare la
modificările survenite în emisiile provenite de la principalele sectoare sursă: producerea şi
distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procesele industriale; transport rutier;
transport nerutier; sectorul comercial, industrial şi gospodării; folosirea solvenţilor şi a
produselor; agricultură; deşeuri; altele

În cadrul acestei secţiuni se vor prezenta următoarele informaţii şi date:

- contribuţia sectoarelor de activitate privind emisiile de poluanţi cu efect de acidifiere, la

nivelul judeţului, în anul de raportare 2014;

- contribuţia subsectoarelor din industrie, la emisiile poluante cu efect de acidifiere (NOx,

SO2, şi NH3), la nivelul judeţului, în anul de raportare 2014 ;

- evoluţia emisiilor de substanţe poluante cu efect acidifiant, la nivel judeţean, pentru ultimii
cinci ani;

Grafic Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile poluante cu efect de acidifiere

Emisiile de NOx sunt întâlnite în multe domenii de activitate, energia fiind un sector de
activitate în care emisiile de dioxid de azot este mare, la fel cum şi în sectorul agricultura, ca
urmare a fermentării dejecțiilor animaliere emisia de NH3 este mare.

70
Grafic Evoluţia emisiilor de substanţe poluante cu efect acidifiant

După cum se observă din grafic emisiile cu efect de acidifiere sunt în scădere, ca urmare a
retehnologizării instalaţiilor şi prin înlocuirea combustibililor clasici cu combustibili cu
randament mare şi mai puţin poluatori.

EMISII DE METALE GRELE

Tendinţele emisiilor antropice de metale grele pe sectoare de activitate: producerea şi

distribuţia energiei; utilizarea energiei în industrie; procese industriale; transportul rutier;
transportul nerutier; comercial, instituţional şi rezidenţial; utilizarea solvenţilor şi a altor
produse; agricultură; deşeuri;

În cadrul acestei secţiuni se vor prezenta următoarele informaţii şi date:

- contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de metale grele (Cd, Hg, Pb), la nivel local,
în anul de raportare;
- contribuţia diferitelor subsectoare de activitate din industrie la emisiile de metale grele (Cd,
Hg, Pb), la nivel local, în anul de raportare.

71
Grafic Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de metale grele

Emisiile de Cd sunt mai mari în subsectoarele transport şi energie, decât în industrie. Emisiile
de Pb şi Cd din transport sunt mari fiind rezultatul arderii combustibilului utilizat.

În sectorul de producţie a energiei electrice şi termice - Termocentrala Romag-Termo-

coşurile sunt prevăzute cu sisteme de reţinere a particulelor primare în suspensie şi deci şi a
metalelor grele.

Grafic Contribuţia sectoarelor de activitate din industrie la emisiile de metale grele

Pe toate sectoarele și subsectoarele de activitate, în industrie ca urmare a combustibililor

folosiţi, se găsesc emisii de metale grele.

72
EMISII DE POLUANŢI ORGANICI PERSISTENŢI

Tendinţele emisiilor antropice de poluanţi organici persistenţi, de hidrocarburi aromatice

policiclice (HAP), pe sectoare de activitate: producerea şi distribuţia energiei; utilizarea
energiei în industrie; procese industriale; transportul rutier; transportul nerutier; comercial,
instituţional şi rezidenţial; utilizarea solvenţilor şi a altor produse

Contribuţia sectoarelor de activitate la emisiile de la emisiile de POPs, la nivel local, în anul

de raportare 2014

În sectorul
Energie
cantitatea de
PCDD/PCDF
este de 1,72 Kg,
iar în sectorul
Industrie
cantitățile de
POPs sunt : PAH-13Kg; HCB-0,0005724Kg; PCB- 0,0311Kg;

În sectorul Industrie cantitățile sunt foarte mici, după cum se observă.

5.2.1.2 Monitorizarea calității aerului

Conform Raportului anual privind starea mediului în judeţul Mehedinţi 2014, în cursul anului
2014 supravegherea calităţii aerului s-a realizat prin intermediul sistemului automat de
monitorizare a calităţii aerului conform criteriilor prevăzute în legea nr 104/2011.

La nivel judeţean staţia automată fixă MH1 este de tip industrial (raza ariei de
reprezentativitate este între 100 m - 1 km), şi este amplasată în vecinătatea sediului A.P.M. şi
a fluviului Dunărea pe str. Băile Romane nr.3, Dr. Tr. Severin.

În perioada 2010-2014 starea atmosferei a depins de interacţiunea factorilor naturali

(mişcarea maselor de aer, precipitaţii , etc.) dar şi de emisiile de noxe ca urmare a activităţilor
antropice.

Având în vedere nivelul de dezvoltare industrială a zonei, poziţia geografică şi relieful putem
afirma că rolul hotărâtor în evoluţia stării aerului la nivelul judeţului Mehedinţi este deţinut
încă de factorii meteorologici.

În anul 2014 au fost monitorizaţi următorii poluanţi: SO2, NO2, NOx, NO ,CO, PM10 grav ,
PM 2.5 grav.
73
Analizoarele care măsoară concentraţiile O 3, BTX, H2S, PM10 - defecte în cursul anului 2014

  SO2 NO2 CO O3 C6H6 H2S PM10 PM10g Pb10g PM2.5g

val medii
Analiz Analiz Analiz Analiz
2014 22 34.7 230 28.35 0.006 19.59
def def def def
(ug/m3)

Dioxidul de azot (NO2) și oxizii de azot (NOx)

În anul 2014 analizorul din dotarea SFA a fost defect până ȋn data de 26.02.2014. Deoarece
sistemul de climatizare a fost defect în perioadele: 30.04.2014-19.05.2014 şi 26.10.2014-
27.11.2014, nu s-au înregistrat achiziţii de date.

În anul 2014 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită orare (200 µg/m3) şi anuale(40
µg/m3) pentru protecţia sănătăţii umane. prevăzute în legea nr. 104/2011

Valoarea maximă orară înregistrată a fost 183.1 μg/m3 ȋn data de 13.03.2014, iar media
anuală a fost de 34.7 μg/m3

Dioxidul de sulf (SO2)

În anul 2014 analizorul din dotarea SFA a fost defect până ȋn data de 18.02.2014. Deoarece
sistemul de climatizare a fost defect ȋn perioadele: 30.04.2014-19.05.2014 şi 26.10.2014-
27.11.2014, nu s-au înregistrat achiziţii de date.

În anul 2014 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorilor limită orare (350 µg/m3) şi zilnice (125
µg/m3) pentru protecţia sănătăţii umane. prevăzute în legea nr. 104/2011

Nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii pragului de alertă (concentraţia 500 µg/m3 măsurată
timp de 3 ore consecutiv) pentru dioxidului de sulf

Valoarea maximă orară înregistrată a fost 172.2 μg/m3 ȋn data de 30.09.2014, iar media
anuală a fost de 22 μg/m3.

Monoxidul de carbon (CO)

Monoxidul de carbon este un gaz extrem de toxic ce afectează capacitatea organismului de a

reţine oxigenul, în concentraţii foarte mari fiind letal. Provine din surse antropice sau
naturale, care implică arderi incomplete ale oricărui tip de materie combustibilă, atât în
instalaţii energetice, industriale, cât şi în instalaţii rezidenţiale (sobe, centrale termice
individuale) şi din trafic.

Concentraţiile de CO din aerul înconjurător se evaluează folosind valoarea limită pentru

protecţia sănătăţii umane (10mg/m3), calculată ca valoare maximă zilnică a mediilor pe 8 ore
(medie mobilă).

74
 medie medie medie medie medie Val lim
2010 2011 2012 2013 2014 anuală

mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3

0.61 0.61 0.49 0.58 0.23 -

Tabel Mediile anuale ale concentraţiilor monoxidului de carbon.

Media concentraţiilor emisiilor de monoxidului de carbon pe staţia automată fixă ȋn anul

2014 a scăzut faţă de anii anteriori şi s-a situat mult sub valoarea maximă zilnică a mediilor
pe 8 ore pentru protecţia sănătăţii umane (10mg/m3).

Benzenul (C6H6)
Benzenul este o substanţă toxică, cu potenţial cancerigen, provenită în principal din traficul
rutier şi din depozitarea, încărcarea/descărcarea benzinei (depozite, terminale, staţii de
distribuţie carburanţi), dar şi din diferite alte activităţi cu produse pe bază de solvenţi (lacuri,
vopsele etc.), arderea controlată sau în aer liber a combustibililor fosili, a lemnului şi
deşeurilor lemnoase. Concentraţiile de benzen din aerul înconjurător se evaluează folosind
valoarea limită anuală pentru protecţia sănătăţii umane (5μg/m3).

medie medie medie medie medie Val lim

2010 2011 2012 2013 2014 anuală

ug/m3 ug/m3 ug/m3 ug/m3 ug/m3 ug/m3

2.27 4.21 3.01 - - 5

Tabel Mediile anuale ale benzenului.

În anul 2014 analizorul BTX din dotarea SFA a fost defect şi din acest motiv nu se poate
analiza evoluţia concentraţiilor C6H6 faţă de anii anteriori.

Ozonul (O3)

Ozonul se găseşte în mod natural în concentraţii foarte mici în troposferă (atmosfera joasă).
Spre deosebire de ozonul stratosferic, care protejează formele de viaţă împotriva acţiunii
radiaţiilor ultraviolete, ozonul troposferic (cuprins între sol şi 8-10 km înălţime) este deosebit
de toxic, cu potenţial cancerigen, având o acţiune puternic iritantă asupra căilor respiratorii,
ochilor. De asemenea, ozonul are efect toxic şi pentru vegetaţie, determinând inhibarea
fotosintezei şi producerea de leziuni foliate.

Ozonul este un poluant secundar deoarece, spre deosebire de alţi poluanţi, nu este emis direct
de vreo sursă de emisie, ci se formează sub influenţa radiaţiilor ultraviolete, prin reacţii

75
fotochimice în lanţ între o serie de poluanţi primari, precursori ai ozonului: compuşi ai
azotului (NOx), compuşii organici volatili (COV), monoxidul de carbon.

medie medie medie medie medie Val lim

2010 2011 2012 2013 2014 anuală

ug/m3 ug/m3 ug/m3 ug/m3 ug/m3 ug/m3

54.93 57.67 56.8 - - -

Tabel - Mediile anuale ale ozonului.

Analizorul este defect din data de 29.06.2012. În anul 2014 analizorul din dotarea SFA a fost
defect şi din acest motiv nu se poate analiza evoluţia concentraţiilor ozonului faţă de anii
anteriori.

Hidrogenul sulfurat pe SFA

Ca sursă cu potenţial de poluare este RAAN – Sucursala ROMAG-PROD.

medie medie medie medie medie Val lim

2010 2011 2012 2013 2014 anuală

mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3

0.003 0.006 0.006 0.006 - -

Tabel Mediile anuale ale H2S -pe SFA

Analizorul este defect din data de 28.08.2013. În anul 2014 analizorul din dotarea SFA a fost
defect şi din acest motiv nu se poate analiza evoluţia concentraţiilor ozonului faţă de anii
anteriori.

PM 10 gravimetric.de pe SFA

Sursele de poluare ale atmosferei cu pulberi pot fi naturale, ca de exemplu antrenarea

particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, sau antropice: procesele de producţie,
arderile din sectorul energetic, şantierele de construcţii şi transportul rutier, haldele şi
depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sistemele de încălzire individuale, cele care
utilizează combustibili solizi etc.

Natura acestor pulberi este foarte diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon
(funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte
noxe toxice, adsorbite pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi).

medie medie medie medie medie Val lim

2010 2011 2012 2013 2014 anuală

76
 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3

33.28 37.26 26.46 28.35 40

Tabel Mediile anuale ale PM10 gravimetric

Media anuală a concentraţiilor PM10 gravimetric pe staţia automată fixă ȋn anul 2014 a
crescut uşor faţă de anul 2013,dar a scăzut faţă de anii anterior.

Pb 10 gravimetric de pe SFA

Sursele de poluare ale atmosferei cu pulberi pot fi naturale, ca de exemplu antrenarea

particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, sau antropice: procesele de producţie,
arderile din sectorul energetic, şantierele de construcţii şi transportul rutier, haldele şi
depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sistemele de încălzire individuale, cele care
utilizează combustibili solizi etc.

Natura acestor pulberi este foarte diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon
(funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte
noxe toxice, adsorbite pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi).

Dintre acestea se măsoară Pb10 gravim din PM10 gravim

medie medie medie medie medie Val lim

2010 2011 2012 2013 2014 anuală

mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3

0.038 0.006 0.5

Tabel Mediile anuale ale Pb10 gravimetric

Media anuală a concentraţiilor Pb10 gravimetric pe staţia automată fixă ȋn anul 2014 a
scăzut faţă de anul 2013

PM 2.5 gravimetric de pe SFA

Sursele de poluare ale atmosferei cu pulberi pot fi naturale, ca de exemplu antrenarea

particulelor de la suprafaţa solului de către vânt, sau antropice: procesele de producţie,
arderile din sectorul energetic, şantierele de construcţii şi transportul rutier, haldele şi
depozitele de deşeuri industriale şi municipale, sistemele de încălzire individuale, cele care
utilizează combustibili solizi etc.

Natura acestor pulberi este foarte diversă. Astfel, ele pot conţine particule de carbon
(funingine), metale grele (plumb, cadmiu, crom, mangan etc.), oxizi de fier, sulfaţi, dar şi alte
noxe toxice, adsorbite pe suprafaţa particulelor de aerosoli solizi

medie medie medie medie medie Val lim

77
 2010 2011 2012 2013 2014 anuală

mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3 mg/m3

21.7 23.38 21.91 19.67 19.59 -

Tabel Mediile anuale ale PM 2.5. gravimetric

Media anuală a concentraţiilor PM2.5 gravimetric pe staţia automată fixă ȋn anul 2014 a
scăzut faţă de anul anii anteriori.

5.2.2 Calitatea apei

Resursele de apă ale judeţului Mehedinți sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri, lacuri,
fluviul Dunărea – şi ape subterane.

Județ Bazin W teoretic W servitute W tehnic utilizabil

(mil.m³) (mil.m³) (mil.m³)
Mehedinți Jiu 231 27 204
Afluenții
92 12 80
Dunării
Dunăre 136235 51561 84674

Evenimente extreme produse de debitele cursurilor de apă

Anul 2014 s-a caracterizat ca un an cu fenomene extreme din punct de vedere al cantităţilor
de precipitaţii însemnate cantitativ şi uneori sub formă de aversă.

În perioada 18.04.2014 - 05.05.2014, pe teritoriul judeţului Mehedinţi au căzut

precipitaţii Însemnate cantitativ. Ca urmare a precipitaţiilor Înregistrate la posturile
pluviometrice din administrarea S.G.A. Mehedinţi, s-au produs creşteri de niveluri şi debite şi
au fost depăşite cotele de apărare împotriva inundaţiilor pe cursurile de apă. Au fost afectate
126 localităţi.

În intervalul 14.05.2014 - 16.05.2014, pe teritoriul judeţului Mehedinţi s-au înregistrat

precipitaţii însemnate cantitativ. Au fost afectate 28 localităţi. În aceste localităţi au fost
afectate de inundaţii următoarele obiective : 2 gospodarii, 0,2 km drumuri europene, 10,5 km
drumuri judeţene, 18,8 km drumuri comunale, 6 poduri, 2 podețe, 883,5 ha teren agricol, 653
ha păşuni, fâneţe, 1 km reţea telefonică.

În intervalul 24.07.2014 - 07.08.2014, pe teritoriul judeţului Mehedinţi s-au înregistrat

precipitaţii însemnate cantitativ. Au fost afectate 58 localităţi. În aceste localităţi au fost
afectate de inundaţii următoarele obiective: 27 case avariate, 34 anexe avariate, 2 şcoli, 1
biserica, 1 obiectiv cultural, 1sediu primărie, 22 poduri – podețe, 27,5 km DJ, 97,3 km DC,
90,3 km drum sătesc, 20 km drum forestier, 197 ha arabil, 15 fântâni, 3 construcţii
hidrotehnice.

În perioada 15.09.2014 - 16.09.2014 în judeţul Mehedinţi s-au înregistrat precipitaţii

însemnate cantitativ. Au fost afectate 85 localităţi.

78
În perioada 23.10.2014 –24.10.2014 în judeţul Mehedinţi au căzut precipitaţii însemnate
cantitativ. Au fost afectate 7 localităţi.

În perioada 09.12.2014-10.12.2014, pe teritoriul judeţului Mehedinţi s-au înregistrat

precipitaţii însemnate cantitativ. Au fost afectate 17 localităţi.

În anul 2014, evaluarea stării ecologice / potenţialului ecologic s-a realizat pentru un număr
total de 8 cursuri de apă de suprafaţa natural/ puternic modificate din bazinul Jiu şi bazinul
Dunărea, care au fost evaluate pe baza datelor de monitorizare, însumând lungimea de 557.5
km.

Din punct de vedere al stării ecologice/potențialului ecologic (elemente biologice, fizico-

chimice generale și poluanți specifici) cei 557.5 km s-au încadrat astfel:

- 277.9 km în stare bună, reprezentând 49.85 %

- 279.6 km în stare moderată, reprezentând 50.15 %

Din punct de vedere al stării chimice au fost monitorizaţi 302 km.

- 44 km în stare bună, reprezentând 14,57%.

- 258 km în stare proastă, reprezentând 85,43%

Substanţele periculoase din cursurile de apă de pe teritoriul judeţului Mehedinţi au fost

monitorizate în 2 cursuri de apă, prin intermediul a 11 puncte de monitorizare. Pe teritoriul
Judeţului Mehedinţi s-au înregistrat depăşiri ale standardelor de calitate la indicatorul
Triclormetan cu o medie anuală 5,866.

În cadrul Bazinul Hidrografic Jiu / Dunăre la nivelul judeţului Mehedinţi au fost monitorizate
2 lacuri naturale. Acestea prezintă o stare ecologică bună

În anul 2014 pe teritoriul Judeţului Mehedinţi au fost monitorizate 5 corpuri de ape subterane
prin intermediul a 34 puncte de monitorizare.

Cele 34 puncte de monitorizare fiind repartizate pe cele 5 corpuri de ape astfel:

- 1 izvor aparţinând Corpului de ape subterane din zona montană Cloşani-Baia de

Aramă - cod ROJi02
- 3 izvoare aparţinând Corpului de ape subterane din zona montană Vârciorova-
Nadanova - Ponoare - cod ROJi04
- 6 foraje aparţinând Corpului de ape freatice din terasele şi luncile Jiului şi afluenţilor -
cod ROJi05
- 18 foraje aparţinând Corpului de ape freatice din terasele şi luncile Dunării şi
afluenţilor - cod ROJi06
- 6 foraje aparţinând Corpului de ape subterane de adâncime din formaţiunile pliocene -
cod ROJi07

Ca urmare a aplicării metodologiei şi a criteriilor de evaluare a corpurilor de ape subterane la

nivelul anului 2014 s-a constatat următoarea încadrare a acestora:

79
- corpurile de ape subterane ROJi02, ROJi04 şi ROJi07 în stare chimică bună;

- corpurile de ape subterane ROJi05 şi ROJi06 în stare chimică slabă.

În urma aplicării procesului de validare a presiunilor potenţial semnificative cu obiectivele de

mediu (starea/potenţialul ecologic şi starea chimică a corpurilor de apă) s-au stabilit
presiunile semnificative punctiforme.

La nivelul bazinului hidrografic Jiu sunt inventariaţi un număr de 254 utilizatori de apă care
folosesc resursele de apă de suprafaţă ca receptor al apelor evacuate. În urma analizării
surselor de poluare punctiformă, ţinând seama de criteriile menţionate mai sus, au rezultat un
număr total de 134 surse punctiforme potenţial semnificative (63 urbane, 64 industriale, 5
agricole şi 2 alte presiuni).

5.2.3 Calitatea solurilor

Principalele surse de poluare ale solului identificate la nivelul județului Mehedinţi sunt :
secetă frecventă, exces periodic de umiditate în sol, eroziunea solului prin apă, eroziunea
eoliană, schelet excesiv de la suprafața solului, saraturarea solului, compactarea solului
datorită lucrărilor necorespunzătoare "talpa plugului", alcalinitate ridicată, formarea crustei,
rezerva mică şi foarte mică de humus în sol, aciditate puternică și moderată, asigurarea slabă
și foarte slabă cu fosfor mobil, asigurarea slabă cu potasiu mobil, asigurarea slabă cu azot,
carențe de microelemente, poluarea chimică a solului, distrugerea solului prin diverse
excavări, acoperirea terenului cu deșeuri şi reziduuri solide.

Situri contaminate de procese antropice.

La nivelul judeţului Mehedinţi , în urma deciziei APM Mehedinţi , au fost identificate

preliminar şi sunt incluse în lista cu situri contaminate conform Hotărârii de Guvern
1408/2007- privind modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului ,
un număr de 4 situri contaminate aparținând a 2 operatori economici.

- BAIA DE ARAMA - Halda de steril minier Ponoarele oriz+370, contaminare cu

Deșeuri minerale
- BAIA DE ARAMA - Halda de steril minier Ponoarele oriz+405, contaminare cu
Deșeuri minerale
- BAIA DE ARAMA - Iaz de decantare Valea Hoaterului, contaminare cu Deșeuri
minerale
- SC BRANTNER SERVICII ECOLOGICE SA, sit localizat în SIMIAN - depozit
deșeuri municipale neconform Clasa B - Pod Topolnița, contaminare cu deșeuri
menajere cobalt, crom, cupru, mangan, plumb, zinc

Utilizare și consumul de îngrășăminte la nivelul anului 2014 s –a dublat fata de consumul din
2010.

5.2.4 Starea pădurilor

80
 În anul 2014, din totalul fondului forestier de 123.804 ha, suprafeţele vătămate de
insecte și paraziți vegetali (cu intensităţi slabe şi foarte slabe) au fost de cca 12.000 ha.
Intre anii 2008 – 2014 s-a constatat tendința descrescătoare a regenerărilor artificiale
și variațiile nesemnificante ale regenerărilor naturale.
În zona de sud a județului există tendința de deșertificare în zonele limitrofe
silvostepei. Tot în zona de sud a județului, cu deficit de fond forestier, s-a preluat suprafața de
20,9 ha din care s-a împădurit cu specii forestiere în primăvara anului 2013 suprafața de 12
ha, iar restul de suprafață va putea fi împădurită după soluționarea în instanță a litigiului cu
proprietarii de terenuri agricole limitrofe.

5.2.5 Arii naturale protejate

În judeţul Mehedinţi au fost desemnate, în scopul asigurării măsurilor speciale de

protecţie şi conservare a bunurilor patrimoniului natural, următoarele categorii de arii
naturale protejate:
- de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii,
rezervaţii naturale, parcuri naturale;
- de interes internaţional: zone umede de importanţă internaţională;
- de interes comunitar: situri de importanţă comunitară şi arii de protecţie specială
avifaunistică;
- de interes judeţean: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor
administrativ – teritoriale.

Arii naturale de protejate de interes naţional

La nivelul anului 2014, în judeţul Mehedinţi există un număr de 33 de arii naturale
protejate de interes naţional. Aceste arii au fost declarate în baza Legii 5/2000 privind
amenajarea teritoriului naţional, secţiunea III, zone protejate şi H.G. nr. 2151/2004 privind
instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.
După scopul conservării, în judeţul Mehedinţi există următoarele tipuri de rezervaţii naturale:
rezervații forestiere (4), botanice (20), speologice (3), paleontologice (4) și rezervații
complexe (2).

Parcuri naţionale şi naturale.

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei (61.211 ha ) se află situat în estul județului Caraş-
Severin şi în vestul județelor Mehedinti şi Gorj, ocupând o suprafaţă de 8.220 ha în județul
Mehedinţi.

81
În judeţul Mehedinţi, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei cuprinde două rezervaţii
distincte: Vârful lui Stan şi Valea Ţesna.

Parcul Natural Porţile de Fier are o suprafaţă de 115.655 ha, ocupând parţial teritorii
aparţinând judeţelor Caraş-Severin şi Mehedinţi în partea sudică a Munţilor Locvei şi
Almăjului şi în sud-vestul Podişului Mehedinţi.

Ariile naturale protejate din Parcul Natural Porţile de Fier (în judeţul Mehedinţi) sunt:
Rezervaţia naturală Gura Văii – Vârciorova, Rezervaţia naturală Valea Oglănicului,
Rezervaţia naturală Dealul Duhovnei , Rezervaţia naturală Cazanele Mari şi Cazanele Mici,
Rezervaţia naturală Locul fosilifer Sviniţa, Rezervaţia naturală Locul fosilifer Bahna ,
Rezervaţia naturală Cracul Găioara, Rezervaţia naturală Cracul Crucii, Rezervaţia naturală
Faţa Virului, Rezervaţia Naturală Dealul Vărănic.
Parcul natural Geoparcul Platoul Mehedinţi are o suprafaţă de 106.000 ha şi se află în
totalitate pe teritoriul judeţului Mehedinţi, la nord de municipiul Drobeta Turnu-Severin..

Geoparcul Platoul Mehedinţi cuprinde 16 rezervaţii naturale declarate prin Legea nr. 5/2000:
Cornetul Băii şi Valea Mănăstirii, Cornetul Bălţii, Cheile Coşuştei, Cornetul Babelor şi
Cerboanei, Pereţii calcaroşi de la Izvorul Coşuştei, Pădurea Borovăţ, Peştera lui Epuran,
Peştera Topoliţa şi Cheile Topolniţei, Pădurea de pe Muntele Drăghiceanu, Tufărişurile
mediteraneene de la Isverna, Cornetul Piatra Încălecată, Izvorul carstic cu stâncăriile de la
Camăna, Pădurea de liliac de la Ponoare, Complexul carstic de la Ponoare, Tufărişurile
mediteraneene Cornetul Obârşia-Cloşani, Peştera Isverna (declarată prin H.G. 2151/2004).

Arii naturale protejate de interes internaţional

Situri RAMSAR

Din data de 18.01.2011, Parcul Natural Porţile de Fier a fost declarat sit Ramsar (cod
RAMSAR 1946), devenind astfel arie naturală protejată de interes internaţional, iar din
02.02.2013 şi ROSPA0011 Blahniţa a fost declarat sit RAMSAR (cod RAMSAR 2110).

Arii naturale protejate de interes comunitar

În judeţul Mehedinţi au fost desemnate 11 situri de importanţă comunitară prin O. M. 2.387

din 29 septembrie 2011 pentru modificarea O.M. 1964/2007 privind instituirea regimului de
arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei
ecologice europene Natura 2000 în România şi 5 arii de protecţie specială avifaunistică
declarate prin H.G. 971 din 5 octombrie 2011 pentru modificarea şi completarea H.G.
1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a
reţelei ecologice Natura 2000 în România

Siturile de Interes Comunitar sunt:

- Coridorul Jiului, ROSCI0045,

- Domogled – Valea Cernei, ROSCI0069,

82
 - Nordul Gorjului de Vest, ROSCI0129,
- Pădurea Stârmina, ROSCI0173,
- Platoul Mehedinţi, ROSCI0198,
- Silvostepa Olteniei, ROSCI0202,
- Porţile de Fier, ROSCI0206,
- Dunărea la Gârla Mare – Maglavit ROSCI0299,
- Jiana, ROSCI0306,
- Râul Motru ROSCI0366,
- Vânju Mare ROSCI0403.

Ariile de Protecţie Specială Avifaunistică sunt:

- Blahniţa, ROSPA0011,
- Cursul Dunării Baziaş-Porţile de Fier, ROSPA0026,
- Domogled – Valea Cernei, ROSPA0035,
- Gruia - Gârla Mare, ROSPA0046,
- Munţii Almăjului şi Locvei, ROSPA0080.

Ariile naturale protejate din Drobeta Turnu Severin

Cursul Dunării-Baziaş- ROSPA0026 Natura 2000 – SPA Judeţul Mehedinţi: Drobeta-Turnu

Porţile de Fier Severin (10%), Dubova (5%), Eşelniţa
(3%), Orşova (21%), Şviniţa (11%)
Munţii Almăjului-Locvei ROSPA0080 Natura 2000 - SPA Judeţul Mehedinţi: Brezniţa-Ocol (22%),
Drobeta-Turnu Severin (41%), Dubova
(89%), Eşelniţa (55%), Iloviţa (65%),
Orşova (78%), Şviniţa (87%)
Porțile de Fier ROSCI0206 Natura 2000 – SCI Județul Mehedinți: Breznița-Ocol (22%),
Drobeta-Turnu Severin (51%), Dubova
(93%), Eșelnița (58%), Ilovița (65%),
Orșova (82%), Șvinița (99%)
Gura Văii – Vârciorova 2.597 Arie protejată de interes Municipiul Drobeta Turnu Severin,
PN-D național localitatea Gura Văii
Faţa Virului Arie protejată de interes Municipiul Drobeta Turnu Severin,
național localitatea Vârciorova
Cracul Găioara PN-D Arie protejată de interes Municipiul Drobeta Turnu Severin,
național localitatea Gura Văii
Cracul Crucii PN-D Arie protejată de interes Municipiul Drobeta Turnu Severin,
național localitatea Gura Văii
www.posmediu.ro

Rezervaţia paleontologică "Bahna Iloviţa" situată pe versantul intramontan Bahna-

Orşova, prezentată prin trei puncte fosilifere cu calcare de corali şi briozoare, cu resturi
gastereopode bogate şi în vegetaţii;
"Pădurea Crihala", care este formată din frasini şi îmbogăţite în ultimii ani cu tei,
stejar, brad, mesteacăn;
"Parcul General Dragalina" cu Cetatea Severinului şi Complexul Arheologic
Drobeta aşezate pe taluzul terasei Dunării;
"Parcul Rozelor" care cuprinde sute de soiuri de arbori, arbuşti şi trandafiri.

83
 Landscape: OpenStreetMap

atlas.anpm.ro
În cadrul proiectului LIFE Nature Managementul şi conservarea habitatelor din Parcul
Natural Porţile de Fier, Centrul de Cercetare a Mediului şi Efectuare a Studiilor de Impact al
Universităţii din Bucureşti a realizat o hartă digitală a întregului parc, iar Administraţia
Parcului Natural Porţile de Fier a realizat o hartă turistică a parcului utilizând Google-Earth.

84
5.2.6 Mediul social şi economic

Starea de confort şi sănătate a populaţiei este strâns legată de cea a factorilor de mediu: aerul,
apa, solul, fiind influenţată şi determinată de aceştia, imediat sau după o perioadă de timp.

Factorii de risc pentru sănătatea umană, asociaţi urbanizării, sunt legaţi de: calitatea aerului;
alimentarea cu apă potabilă; colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice
natură; zgomotul urban; habitatul – condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea
populaţională etc.); calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei; accidentele de
trafic; stresul şi probleme legate de schimbarea stilului de viaţă.

În acest context se întâlneşte poluarea produsă de activităţile industriale, generarea de către

populaţie a deşeurilor şi a apelor uzate, a noxelor mijloacelor de transport, a poluării sonore,
precum şi a poluărilor accidentale.

Principalele surse de poluare a aerului sunt activitățile industriale și activitatea de transport

(traficul rutier).

Principalii poluanți proveniți din activitatea de transport care afectează sănătatea umană sunt
particulele materiale, COx, NOx, SOx, compuși organici volatili, materiale rele, benzenul și
alte hidrocarburi nearse. Poluarea aerului este mai mare în zonele urbane decât în zonele
rurale. Mai expusă la poluare este populația care locuiește în apropierea drumurilor și
centrelor industriale.

Presiunile produse de aglomerările urbane afectează zonal calitatea vieţii şi a factorilor de

mediu, dar prin măsurile tehnico - juridice, adaptarea şi aplicarea celor mai curate tehnologii,
construirea şi punerea în funcţiune a staţiilor de epurare, menţinerea funcţionării la parametrii
proiectaţi a staţiilor de epurare existente, exploatarea în condiţii de siguranţă a depozitelor
ecologice de deşeuri, organizarea şi dotarea corespunzătoare a operatorilor de salubritate,
dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare şi dezvoltare a spaţiilor verzi, au darul de a
îmbunătăți constant calitatea mediului, starea de confort şi de sănătate a populaţiei

Un mediu curat este esenţial pentru sănătatea umană şi bunăstare. Totuşi, interacţiunile dintre
mediu şi sănătatea umană sunt extrem de complexe şi dificil de evaluat. Aceasta face ca
utilizarea principiului precauţiei să fie extrem de utilă.

Preocupările majore privind sănătatea în legătură cu mediul sunt legate de poluarea aerului în
interior şi în exterior, calitatea inferioară a apei, igiena precară şi produsele chimice
periculoase. Impacturile aferente asupra sănătăţii cuprind afecţiuni respiratorii şi
cardiovasculare, cancerul, astmul şi alergiile, precum şi afecţiunile sistemului de reproducere
şi tulburările de dezvoltare neurologică

Se cunosc mult mai puţine despre impacturile substanţelor chimice periculoase asupra
sănătăţii.

85
Zgomotul reprezintă o problemă emergentă de sănătate şi de mediu. Schimbările climatice,
diminuarea stratului de ozon, pierderea biodiversităţii şi degradarea solului pot afecta, de
asemenea, sănătatea umană.

Activitatea de monitorizare continuă a nivelului de zgomot efectuată de Agenţia Pentru

Protecția Mediului implică determinări ale nivelului de zgomot - planificate - efectuate
în 16 puncte din diferite zone ale oraşului, unde se fac măsurători ale nivelului de
zgomot de doua ori pe lună.

Stabilirea acestor puncte de monitorizare a nivelului de zgomot s-a făcut în concordanţa cu

cerinţele STAS-urilor naţionale dar şi a Directivei 2002/49/ EC privind gestionarea
zgomotului ambiental, transpusă în legislaţia naţională prin H.G. nr. 674 / 2007 pentru
modificarea şi completarea HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului
ambiental; astfel punctele stabilite oferă date despre nivelul de zgomot provenit din traficul
rutier, activităţi industriale dar şi nivelul de zgomot din zona şcolilor, grădinițelor şi zonelor
de recreere – parcuri.

Rezultatele monitorizării continue a nivelului de zgomot, prin măsurători ale

nivelului de zgomot în puncte fixe pe ultimii cinci ani duc la următoarele concluzii:

- zona cea mai expusă la nivelul de zgomot provenit din traficul rutier ( în special trafic greu )
– Splai Mihai Viteazul cu punct de prelevare “Crihala SPLAI“ pana în anul 2011, anul
finalizării centurii ocolitoare a municipiului, se apropie de valoarea limită pentru aceasta
categorie de stradă ( stradă categorie tehnica II, conform STAS 10009 /88 ). Se observă o
diminuare cu 5dB a valorilor medii anuale, diminuare rezultată prin devierea traficului greu
pe şoseaua ocolitoare, diminuare care se observă şi pentru punctele de măsurare: Pod Gruii şi
Sens Giratoriu..

Puncte de măsurare Valori Valori Valori Valori Valori Valoare

medii medii medii medii medii limita
Leq(A) Leq(A) Leq(A) Leq(A) Leq(A) Leq(A)
( dB ) ( dB ) ( dB ) ( dB ) ( dB ) ( dB )
anul anul anul anul anul
2010 2011 2012 2013 2014
F-ca confecții 70 70 70 67,5 68,3 70

Sens giratoriu 70 70 69 67,5 68,7 65

Pod Gruii 72 71 69 66,5 67,7 65

Crihala PECO 68 67 67 67 66,2 65

Crihala SPLAI 71 70 70 66,5 66,1 65

Staţia AUTO Aluniş 68 68 66 65 65,9 70

Calea Timişoarei 72 71 72 68,5 69,7 70

Bd. Carol I 64 64 63 64 62,8 65

86
Puncte de măsurare Valori Valori Valori Valori Valori Valoare
medii medii medii medii medii limita
Leq(A) Leq(A) Leq(A) Leq(A) Leq(A) Leq(A)
( dB ) ( dB ) ( dB ) ( dB ) ( dB ) ( dB )
anul anul anul anul anul
2010 2011 2012 2013 2014
F.E. Halâga 68 67 67 60 62,7 65

S.C. PLYWOOD S.A 54 53 52 50 53,3 65

Piaţa CRIHALA 55 55 58 52,5 53,5 65

Şcoala nr. 9 63 63 62 60 62,8 75

Grădiniţa nr. 7 62 59 61 56 60,6 75

Parc ROZE 52 51 52 55 53 50

Zona Casa Tineretului 55 55 53 50 52,5 50

Parc Crihala 54 53 52 54,5 52 50

Tabel Valori medii anuale pentru punctele de măsurare nivel de zgomot

Grafic Evoluţia nivelului de zgomot pe raza municipiului Drobeta Turnu Severin, comparativ
anii 2010 şi 2014

De asemenea, în urma monitorizării zonelor liniştite (parcul Rozelor, parc Crihala) , s-au
înregistrat depășiri ale nivelului de zgomot, datorită amplasării într-o zonă cu trafic rutier şi
feroviar.

87
Pulberile fine în suspensie şi ozonul la nivelul solului sunt principalele ameninţări asupra
sănătăţii de pe urma poluării aerului.

Dezvoltarea sistemelor de „avertizare precoce” ar trebui încurajate pentru a scurta timpul

dintre detectarea unui posibil pericol şi o acţiune sau intervenţie.

5.2.7 Patrimoniul cultural

Principalele repere ale patrimoniului material de care dispune municipiul Drobeta Turnu
Severin, fundament al dezvoltării turistice şi culturale viitoare, sunt:

Monumente istorice
· Podul lui Traian, construit de arhitectul Apolodor din Damasc în perioada dintre
războaiele dacice (103-105) purtate de împăratul Traian împotriva lui Decebal, face
parte din cele mai importante realizări ale ingineriei româneşti. Podul avea o lungime
de 1.135 m , lăţime de 14,55 m şi o înălţime de 18,6 m deasupra apei. Astăzi se mai
pot vedea primul şi ultimul stâlp al podului de pe malurile Dunării.

· Castrul roman Drobeta a fost realizat în aceeaşi perioadă cu podul lui Traian, fiind
prima cetate romană construită din piatră de pe teritoriul Daciei. Astăzi se pot vedea
fundaţiile pe o suprafaţă de 2 hectare: cele patru porţi laterale, locuinţe, cazărmi,
depozite de arme, străzi şi în centrul castrului clădirea pretorului (comandantului)
unde a poposit însuşi împăratul Traian în iarna anului 105. La vest de castru, pe malul
Dunării, se văd ruinele termelor (băilor) romane;

· Cetatea medievală a Severinului se află în Parcul Dragalina. Cetatea era formată din
două incinte, una interioară şi una exterioară, astăzi mai putând fi observat un perete
din turnul de NE al cetăţii, cu o înălţime de 11 m, lungime de 9 m şi lăţime de 2,5 m.

Clădiri simbol
· Palatul Cultural "Theodor Costescu", inaugurat în 1924, este opera arhitectului
Grigore Cerchez. Are un plan deosebit şi a fost proiectat să cuprindă şapte săli mari:
trei săli suprapuse cu destinaţia de bibliotecă (Biblioteca I. G. Bibicescu),
cinematograf şi restaurant, formând aripa de nord; alte trei săli la fel aşezate formează
aripa de apus în care s-a aflat Muzeul “Dr. C.I. Istrati”, salonul de festivităţi şi Sala
ajutătoare; iar a şaptea la mijloc între cele două aripi, este marea Sală de teatru care a
fost terminată mai târziu. În incinta palatului funcţionează, în aripa de est, Biblioteca
Judeţeană "I.G. Bibicescu.

· Castelul de apă, dat în folosinţă în anul 1914, este unul din simbolurile oraşului, fiind
aşezat în axul principal al oraşului. Castelul a fost construit în perioada 1910-1913,
pentru alimentarea cu apă a oraşului (numit în prezent Castelul Artelor);

88
 · Hala Radu Negru a fost realizată de arhitectul Scarlet Petlescu în perioada 1904-
1905.

Muzee:
· Muzeul Regiunii Porţilor de Fier prezintă exponate din domeniile: ştiinţele naturii:
fauna şi flora, acvariu pentru fauna dunăreană şi peşti exotici; istorie: documente;
arheologie: lapidariu din epoca romană; numismatică; etnografie: port, ceramică,
ţesături; artă plastică românească;

· Muzeul de Artă cuprinde numeroase lucrări ale marilor artişti: Luchian, Petraşcu,
Pallady, Tonitza, Dimitrescu, Sirato, Stoenescu, Iser, Ressu, etc. Prezenţa volumetrică
a sculpturilor în marmură, piatră, lemn, bronz, semnate Medrea, Baraschi, Irimescu,
Jalea, Borgo Prund, Dorio Lazăr, Lucaci, completează colecţiile muzeului severinean.
Icoane şi artă decorativă religioasă, artă brâncovenească, tapiserii şi artă decorativă
modernă şi contemporană sunt alte domenii care conturează dimensiunile muzeului.
Clădirea muzeului reprezintă ea însăşi un monument arhitectural, fiind una dintre cele
mai frumoase clădiri de patrimoniu, aşezată în centrul municipiului Drobeta Turnu
Severin. Interioarele rafinate şi somptuoase conferă alura unui palat;

· Expoziţia Hidrocentrala Porţile de Fier cuprinde o colecţie impresionantă de piese

de istorie şi etnografie din zona Porţilor de Fier, exponate legate de construirea
hidrocentralei de pe Dunăre.

5.2.8 Schimbările climatice

Până acum circa 30 de ani, provocările/ dezbaterile erau în special de natură economică şi
tensiuni geo-politice. În ultimii ani, în special în perioada de preaderare la Uniunea
Europeană de după anul 1998 şi accentuat după aderarea la Uniunea Europeană în anul 2007,
provocările/dezbaterile au căpătat un caracter complex:
- provocări în domeniul calităţii mediului: impact definit de schimbările climatice
- provocări socio-economice: creşterea preţului petrolului, liberalizarea pieţei gazului şi
electricităţii, dezvoltarea /modernizarea industrială insuficientă
- provocări geo-politice: scăderea resurselor energetice fosile.

Încălzirea globală implică, în prezent, două probleme majore pentru omenire: pe de o parte
necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea stabilizării
nivelului concentraţiei acestor gaze în atmosferă care să împiedice influenţa antropică asupra
sistemului climatic şi a da posibilitatea ecosistemelor naturale să se adapteze în mod natural,
iar pe de altă parte necesitatea adaptării la efectele schimbărilor climatice, având în vedere
că aceste efecte sunt deja vizibile şi inevitabile datorită inerţiei sistemului climatic, indiferent
de rezultatul acţiunilor de reducere a emisiilor.

89
După estimările prezentate în AR4 al IPCC, în Romania se așteaptă o creștere a temperaturii
medii anuale fată de perioada 1980-1990 similare întregii Europe, existând diferențe mici
între rezultatele modelelor în ceea ce privește primele decenii ale secolului XXI şi mai mari
în ceea ce privește sfârșitul secolului:
- între 0,5°C şi 1,5°C pentru perioada 2020-2029;

- între 2,0°C şi 5,0°C pentru 2090-2099, în funcție de scenariu (ex. între 2,0°C şi 2,5°C în
cazul scenariului care prevede cea mai scăzută creștere a temperaturii medii globale şi între
4.0°C şi 5.0°C în cazul scenariului cu cea mai pronunțată creștere a temperaturii);

Obiectivele de reducere propuse de IPCC în 2007, au arătat că emisiile globale de gaze cu

efect de seră ar trebui reduse cu cel puţin 50% până în 2050 şi între 80% şi 95% de ţările
industrializate. În anul 2020, cel puţin de la 15% până la 30% dintre emisiile de gaze ar trebui
să fie reduse de ţările industrializate.

Toate ţările europene şi OECD (Organizaţii pentru dezvoltare şi cooperare economică),

incluziv România, sunt privite ca ţări industrializate în procesul Naţiunilor Unite de
schimbare climatică. Pachetul 20/20/20 al Uniunii Europene cuprinzând măsurile pe
problematica schimbării climatice s-a bazat pe constatările IPCC din 2007 (reducerea până în
anul 2020 cu 20% a emisiilor de GES faţă de anul 1990, respectiv cu 14 % faţă de 2005 şi
utilizarea de energie regenerabilă în proporție de 20% din consumul total de energie).
Între timp, acest pachet nu este suficient de ambiţios. Constatările ştiinţifice s-au schimbat iar
măsurile propuse în cadrul conferinței de la Copenhaga de asemeni au eşuat deoarece UE,
SUA şi China au oferit propuneri şi obiective de reducere slabe. UE deja dezbate o scădere de
30% a emisiilor de gaze cu efect de seră pentru anul 2010. Este nevoie de o scădere de 40%
conform studiilor științifice în materie de schimbări climatice.

Acest pachet 20/20/20 al UE ar schimba, desigur, viitoarele obiective naţionale de reducere.

Obiectivul protocolului de la Kyoto pentru România:

-8% din emisiile de gaz cu efect de seră (GHG) din 1989 până în 2010 (2008-2012), perioada
Kyoto nu va fi efectuată.

Așa cum arată țintele pentru UE, dar şi pentru ceilalți mari poluatori din lume, țintele de
reducere, regăsite în lista de propuneri a acordului de la Copenhaga sunt mult prea mici.

Țările industrializate ar trebui să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puţin 95%
până în 2050.

Nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să ajungă la 1 tonă pe cap de locuitor pe
an (pentru un număr de 9 miliarde de oameni), în anul 2050 pentru a avea o șansă mare de a
rămâne sub 2°C fată de încălzirea globală.

România arată că emisiile pe cap de locuitor în 2008 sunt peste linia dintre roșu şi portocaliu
(vezi figura de mai jos). Linia roșie este pentru marile țări industrializate care emit cantități
mari de CO2, ţări precum SUA, UE, Japonia etc. Linia portocalie este pentru regiunile

90
emergente cu dezvoltare rapidă precum China şi India, Brazilia, Indonezia etc. linia verde
este pentru țările cel mai puțin dezvoltate precum Bangladesh, multe state din Africa etc.

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră în Județul Mehedinți

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră GES ( mii tone CO2 Eq)

Județul 2009 2010 2011 2012 2013

Mehedinți

Emisii 2367 2451,7 2024.1 2143.5 1831.5

anuale

Emisii anuale de CO2 (mii tone)

Județul 2009 2010 2011 2012 2013

Mehedinți

Emisii 2276 2357,5

1945.57 2061.1 1761.1
anuale

Emisii anuale de metan (tone) CH4

Județul 2009 2010 2011 2012 2013

Mehedinți

Emisii 2076 1693,7 121,75 85.5 107.33

anuale

Emisii anuale de protoxid de azot (tone) N2O

Județul 2009 2010 2011 2012 2013

Mehedinți

Emisii 299 326,05 17,5 7.54 7.80

anuale

În ultimii ani în județul Mehedinți se observă un trend descrescător în ceea ce privește

emisiile de gaze cu efect de seră.

6. EVALUAREA EFECTELOR POTENŢIALE

SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI
6.1. Factorul de mediu apă

91
 • 6.1.1. Perioada de execuţie
• În perioada de execuţie a proiectelor propuse prin Planul de actiune SIDU,
potenţialele surse de poluare pentru factorul de mediu apă, sunt reprezentate de:
• Antrenarea unor particule fine de pământ care pot ajunge în apele de suprafaţă;
• Manipularea şi punerea în operă a diverselor materiale de construcţii utilizate;
• Producerea de pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din maşinile şi
utilajele şantierelor;
• Spălarea de către apele de precipitaţii a suprafeţelor afectate de lucrări, fapt ce
generează antrenarea diverselor depuneri, astfel, indirect, acestea ajung în apă de
suprafaţă;
• Manevrarea defectuoasă a autovehiculelor care transportă materialele necesare sau a
utilajelor în apropierea cursului râului Dunărea.

Impactul asupra resurselor de apă subterană se va putea manifesta în perioada de execuţie

prin infiltrarea în subteran a diverselor substanţe şi produse utilizate în amplasament.

Astfel, pot apărea:

• Poluări accidentale prin deversarea unor produse petroliere sau chimice direct pe sol;
• Scăpări accidentale de produse petroliere de la utilajele de construcţie;
• Spălarea agregatelor, utilajelor de construcţii sau a altor substanţe de către apele de
precipitaţii poate constitui o altă sursă de poluare a apelor subterane.

Se apreciază că apele subterane vor fi puţin influenţate de poluarea produsă în timpul

execuţiei lucrărilor.

Poluarea apelor subterane produsă în timpul excavaţiilor, prin scurgeri de uleiuri şi carburanţi
de la utilajele de construcţie este nesemnificativă.

6.1.2. Perioada de exploatare

Surse specifice perioadei de exploatare sunt reprezentate de:

• Ape pluviale ce vor spăla suprafaţa carosabilului. Datorită traficului, apele pluviale ce
spală suprafaţa carosabilului pot fi încărcate cu o serie de poluanţi depuşi pe aceasta
(urme de produs petrolier, reziduuri provenite de la uzura pneurilor vehiculelor,
reziduuri provenite de la uzura îmbrăcămintei drumului). Concentraţiile de poluanţi
din apele pluviale depind foarte mult de regimul pluviometric;
• Diverse accidente ce se pot produce în sectorul transportului de marfă (pierderi de
substanţe poluante);
• Emisiile de gaze provenite din trafic contribuie la creşterea acidităţii atmosferei cu
efecte directe şi/sau indirecte asupra tuturor componentelor de mediu, inclusiv asupra
calităţii apei.

6.2. Factorul de mediu aer

92
6.2.1. Perioada de execuţie

În perioada de execuţie a proiectelor propuse prin Planul de actiune SIDU, potenţialele surse
de poluare pentru factorul de mediu aer, sunt reprezentate de:

• Activităţi de manevrare a maselor de pământ (excavaţii, săpături, umpluturi, nivelări,

încărcare — descărcare, transport), a materialelor şi a deşeurilor de construcţie;
• Decaparea materialelor din terasamentului actual al străzilor;
• Realizarea de săpături şi umpluturi din pământ şi balast în corpul drumurilor;
• Nivelarea materialelor;
• Activităţi de turnare beton şi asfalt;
• Activităţi de sudură/tăiere a elementelor metalice;
• Eroziunea eoliană de pe suprafeţele de teren perturbate sau lipsite de vegetaţie;
• Activităţile vehiculelor şi utilajelor ce participă la realizarea lucrărilor — traficul de
şantier.

Materialele de construcţie vor fi achiziţionate în forma în care pot fi direct utilizate în

lucrările de execuţie fără a mai necesita prepararea pe amplasament.

6.2.2. Perioada de exploatare

În perioada de exploatare principala sursă de poluare a atmosferei aferentă Planului de

actiune SIDU propus este reprezentată de traficul rutier.

Efecte pozitive asupra calității aerului

Realizarea acestui Plan de actiune SIDU va avea efecte pozitive asupra calității aerului prin
îmbunătățirea fluxului circulației şi reducerea manevrelor generatoare de consum de carburant şi
implicit de noxe în atmosfera, prin scoaterea traficului greu din oraş, prin reînnoirea parcului
auto, etc.

6.3. Factorul de mediu sol

6.3.1. Perioada de execuţie

93
În timpul execuţiei lucrărilor proiectelor cuprinse în Planul de actiune SIDU, impactul asupra
solului este generat de următoarele surse de poluare:

• Pulberile rezultate din execuţia lucrărilor, depuse pe sol;

• Poluări accidentale prin deversarea unor produse (adezivi, vopsele, produse
petroliere) direct pe sol;
• Depozitarea necontrolată a deşeurilor sau a diverselor materiale de construcţie
provenite din activităţile de construcţie desfăşurate în amplasamente;
• Scăpările accidentale de produse petroliere de la utilajele de construcţie; în timpul
manipulării acestea pot să ajungă în contact cu solul;
• Depozitarea direct pe sol a materialelor excavate în cadrul diverselor lucrări necesare;
• Depunerea pe sol a gazelor emise din funcţionarea utilajelor de construcţii;
• Spălarea agregatelor, utilajelor de construcţii sau a altor substanţe de către apele de
precipitaţii poate constitui o altă sursă de poluare a solului;
• Pulberile fine rezultate la manevrarea utilajelor de construcţii, depuse pe sol;
• Ape uzate deversate datorită ruperii accidentale de către constructor a reţelei
municipale de canalizare, în funcţiune, din ampriză şantierului;
• Materiale de construcţie antrenate în reţeaua de canalizare, ce pot provoca înfundarea
acesteia, exfiltraţia sau refularea apelor uzate la suprafaţă (în special la ploi) şi
contaminarea solului.

Impactul asupra solului în perioada de execuţie se manifestă fie direct, fie prin intermediul
mediilor de dispersie.

Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate în perioada de execuţie a lucrărilor

sunt:

• Poluarea prin conţinutul de substanţe toxice din pulberile depuse pe sol;

• Modificări structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor prevăzute a se
executa excavare, nivelare, compactare;
• Modificări calitative ale solului sub influenţa poluanţilor prezenţi în aer; modificări
calitative şi cantitative ale circuitelor geochimice locale.

Pulberile rezultate în procesele de excavare, încărcare, transport, descărcare a pământului,

sedimentate gravitaţional pe sol, nu trebuie considerate agenţi poluanţi. Probleme pot ridică
asocierea acestora cu alte substanţe poluante prezente în aerul atmosferic în acea perioada, în
cantităţi mari.

6.3.2. Perioada de exploatare

94
În etapa de exploatare, sursele potenţiale de contaminare a solului vor fi reprezentate de emisiile
de poluanţi aferente traficului rutier şi de potenţiale accidente în care ar putea fi implicate
vehicule de transport substanţe chimice periculoase. De asemenea, apele pluviale ce spală
poluanţii depuşi pe suprafaţa carosabilului pot ajunge pe sol, contribuind la poluarea acestuia.

6.4. Factorul de mediu subsol

6.4.1. Perioada de execuţie

95
Formele de acţiuni posibile asupra subsolului sunt:

• Degradarea fizică a solului şi subsolului pe arii adiacente obiectivelor analizate; se

apreciază o perioada scurtă de reversibilitate după terminarea lucrărilor şi reface rea
acestor arii;
• Perturbarea structurii geologice prin realizarea lucrărilor de excavaţii pentru execuţia
structurilor subterane (pasaje pietonale);
• Deversări accidentale de produse petroliere la nivelul zonelor de lucru - posibilitate
relativ redusă în condiţiile respectării măsurilor pentru protecţia mediului;
• Surpări de maluri, eroziuni datorate neprotejării corespunzătoare a lucrărilor de
excavaţii realizate;
• Activarea unor surse secundare de poluare subterane prin inducerea modificărilor
asupra regimului apelor subterane din zonele excavate.
• Impacturile potenţiale ale activităţilor de construcţie asupra subsolului şi apei
subterane sunt similare celor pentru sol, necesitând aceleaşi tipuri de măsuri pentru
controlul lor, care vor minimiza amploarea fenomenelor de contaminare.

Poluarea subsolului poate fi generată de:

• Depozitarea necontrolată şi pe spaţii neamenajate a deşeurilor rezultate din activitățile

de construcţii. Depozitarea necorespunzătoare, direct pe sol, a deşeurilor rezultate din
activitatea de construcţii poate determina poluarea solului şi a apelor subterane prin
scurgeri directe sau prin spălarea acestor deşeuri de către apele de precipitaţii.
• Depunerea pulberilor şi a gazelor de ardere din motoarele cu ardere internă a utilajelor
şi spălarea acestora de către apele pluviale urmate de infiltrarea în subteran;
• Scăpări accidentale sau neintenționate de carburanţi, uleiuri, ciment, substanţe
chimice sau alte materiale poluante, în timpul manipulării sau stocării acestora;

6.4.2. Perioada de exploatare

În etapa de exploatare, sursele potenţiale de contaminare a subsolului sunt reprezentate de

emisiile de poluanţi aferente traficului rutier şi de potenţiale accidente în care ar putea fi
implicate vehicule de transport substanţe chimice periculoase. De asemenea, apele pluviale
ce spală poluanții depuşi pe suprafaţă carosabilului pot ajunge în subteran contribuind la
poluarea subsolului, apele uzate exfiltrate sau refulate (în special la ploi) din reţeaua
municipală de canalizare, datorită înfundării acesteia cu materiale de construcţii în perioada
de execuţie sau nefinalizării lucrărilor de protejare/deviere/ înlocuire a reţelei de canalizare
din ampriză şantierului.

6.5. Factorul de mediu peisaj

6.5.1. Perioada de execuție

96
Zonele de realizare a lucrărilor proiectate nu sunt situate într-un perimetru cu valoare
peisagistică ridicată, excepţie făcând zona Dunării și zona centrului istoric.

Impactul negativ asupra peisajului apare în perioada de execuţie prin prezenţa şantierelor şi
din desfăşurarea lucrărilor la infrastructura proiectată.

La realizarea lucrărilor de construcţii vor apărea forme de impact vizual datorat:

• Excavaţiilor pentru lucrările de construcţii proiectate;

• Prezenţei utilajelor de construcţii;
• Prezenţei depozitelor de materiale de construcţii;
• Prezenţei depozitelor de pământ şi steril, rezultate din excavaţii.

6.5.2. Perioada de exploatare

Proiectul va avea efecte benefice asupra peisajului în condiţiile în care refacerea ecologică a
suprafeţelor afectate de lucrări va fi completă.

6.6. Factorul uman

6.6.1. Perioada de execuţie

97
În perioada de execuţie, componentele cele mai importante ale impactului negativ generat de
lucrările proiectate pentru realizarea proiectului, se manifestă prin:

• Prezenţa şantierelor care provoacă întotdeauna un disconfort populaţiei riverane,

marcat prin zgomot, concentraţii de pulberi, prezenţa utilajelor de construcţie în
mişcare;
• Posibile conflicte de circulaţie datorită autovehiculelor de tonaj ridicat, care transportă
materialele de construcţii la punctele de lucru;
• Posibile conflicte între angajaţii constructorului şi populaţia riverană;
• Deşeurile solide generate de activităţile de construcţii şi care nu au fost evacuate la
timp provoacă dezagrement locuitorilor din zonele învecinate.

În perioada de execuţie a lucrărilor, posibilitatea depăşirii concentraţiilor maxim admisibile de

substanţe toxice în atmosfera zonelor de muncă, pentru fazele tehnologice propuse, este
foarte redusă.

Considerând totodată perioada relativ scurtă de execuţie a lucrărilor propuse, se poate

aprecia că nu există riscul apariţiei unor boli specifice prin expunerea la noxele generate de
aceste activităţi.

6.6.2. Perioada de exploatare

Reţeaua de transport este un factor important pentru dezvoltarea societăţii şi desfăşurarea

diverselor activităţi economice şi sociale. Reţeaua de transport permite accesibilitatea
respectiv mobilitatea mărfurilor şi pasagerilor într-o anume zonă şi între zonele vecine sau
îndepărtate.

În perioada de exploatare impactul asupra populaţiei va fi datorat traficului auto. Se

estimează însă o îmbunătăţire simţitoare comparativ cu situaţia actuală, atât din punct de
vedere al zgomotului, cât şi al calităţii aerului.

Extinderea trotuarelor şi realizarea pistelor pentru biciclişti va avea un impact pozitiv care se
va resimţi atât asupra traficului, cât şi asupra populaţiei rezidenţiale.

Pentru reducerea impactului asupra mediului social, în etapa de execuţie se vor lua
următoarele măsuri:

• informarea cetăţenilor cu privire la conţinutul proiectelor şi programul lucrărilor;

• Programul de lucru se va adopta astfel încât să afecteze cât mai puţin populaţia
riverană;
• Curăţarea zilnică a căilor de acces din vecinătatea zonelor de lucru şi întreţinerea
acestora;
• Protecţia şi semnalizarea zonelor de lucru, cu marcaje clare;
• Utilizarea de vehicule, echipamente şi utilaje noi, conforme din punct de vedere
tehnic;

98
 • Pentru vehiculele de transport se vor stabili trasee care să asigure cel mai simplu acces
la fronturile de lucru.

Pentru perioada de exploatare, în scopul minimizării impactului traficului asupra

populaţiei din zonă se recomandă următoarele măsuri:

• Verificarea periodică a stării tehnice a lucrărilor şi a parametrilor de funcţionare;

• Realizarea de măsurători periodice privind concentrațiile de poluanţi în aer datorate
traficului şi pentru determinarea nivelului de zgomot;
• implementarea sistemelor de management al traficului şi siguranţa circulaţiei.

6.7. Gestionarea deşeurilor

6.7.1. Perioada de execuție

În perioada de execuţie, deşeurile rezultate în urmă lucrărilor de construcţie/

modernizare/reabilitare a infrastructurii de transport conform HG nr. 856/2002 privind

99
evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv
deşeurile periculoase, Anexa 2 — Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile
periculoase sunt prezentate mai jos, deşeurile periculoase fiind marcate cu un asterisc
(*):

 Deşeuri din construcţii şi demolării:

• Beton (cod 17 01 01);

• Asfalturi (cod 17 03 02);
• Lemn (cod 17 02 01);
• Materiale plastice (cod 17 02 03);
• Amestecuri metalice (cod 17 04 07).

 Vopsele, solvenţi, adezivi (20 01 27*);

 Uleiuri uzate (13 02 08*);

 Anvelope uzate (16 01 03);

 Baterii şi acumulatori uzaţi (cod 16 06 05);

 Deşeuri menajere şi asimilabil menajere din activitatea socială a personalului implicat

în realizarea lucrărilor.

Prin modul de gestionare a deşeurilor se va urmări reducerea riscurilor pentru mediu şi

populaţie şi limitarea cantităţilor de deşeuri eliminate prin transportare la depozitul de
deşeuri.

Deşeurile rezultate în urma lucrărilor de construcţie vor fi încărcate cu mijloace mecanizate

în autobasculante şi evacuate din perimetrul fronturilor de lucru prin intermediul unor
operatori autorizaţi pentru valorificarea/depozitarea fiecărui tip de deşeu. Pe suprafeţele din
zonele fronturilor de lucru se va evita pe cât posibil depozitarea deşeurilor, evacuarea
acestora se va realiza zilnic. De asemenea, se va evita depozitarea temporară a deşeurilor
direct pe sol, aceasta urmând a se realiza pe platforme betonate.

Deşeurile rezultate în urma lucrărilor din cadrul programului analizat ce pot fi valorificate
sunt betoane şi asfalturi ce pot fi reciclate şi/sau reutilizate în cadrul lucrărilor de
construcţie.

Deşeurile nevalorificabile vor fi preluate de către firme specializate şi vor fi eliminate în

cadrul unui depozit autorizat.

Pentru marcarea noii artere vor fi utilizate vopseluri pe baza de apă care să nu ridice
probleme în privinţa gestiunii deşeurilor de ambalaje.

100
Deşeurile menajere rezultate din activitatea personalului implicat în execuţia lucrărilor vor
fi colectate în containere metalice, separate de celelalte categorii de deşeuri şi vor fi
transportate la depozitul de deşeuri.

Gestionarea vehiculelor scoase din uz se va face conform Directivei 2000/53/CE, transpusă

în legislaţia naţională prin H.G. nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din
uz, cu modificările şi completările ulterioare.

6.7.2. Perioada de exploatare

În perioada de exploatare, vor fi necesare lucrări periodice de întreţinere atât la partea

carosabilă, cât şi la reţelele de utilităţi din zonă. Din aceste activităţi vor rezulta deşeuri din
construcţii (beton, asfalturi, amestecuri metalice), vopseluri şi solvenţi (de la întreţinerea
marcajelor rutiere).

Responsabilitatea gestionării acestor deşeuri va fi atribuită operatorilor implicaţi în

mentenanţa acestei artere.

101
 7. MĂSURI DE PREVENIRE şi REDUCERE A
EFECTELOR NEGATIVE ASUPRA MEDIULUI

7.1. Măsuri de diminuare a impactului asupra apelor

7.1.1. Perioada de execuție

Trebuie evitată amplasarea organizărilor de şantier în apropierea unor zone sensibile

sau trebuie asigurată respectarea condiţiilor de protecţie a acestora. De asemenea, se
recomandă ca ele să ocupe suprafeţe cât mai reduse, pentru a nu scoate din folosinţă
actuală suprafeţe prea mari de teren.

Condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice de managementul

apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor de suprafaţă şi subterane,
specificând:

• Asigurarea că toate rezervoarele de stocare a combustibililor şi carburanţilor vor fi

atent etanşate.
• Orice material sensibil la acţiunea apei, utilizat în construcţii va fi depozitat în spaţii
închise.
• Verificarea cu atenţie a tronsoanelor de conductă la efectuarea probei de presiune.
• Folosirea oricăror substanţe toxice în procesul de construcţie se va face doar după
obţinerea aprobărilor necesare, funcţie de caracteristicile acestora, inclusiv măsurile
de depozitare.
• Depozitarea substanţelor inflamabile sau explozive se va face cu respectarea strictă a
normelor legale specifice.
• Manipularea combustibililor/carburanţilor se va face astfel încât să se evite scăpările
şi împrăştierea acestora pe sol.
• Manipularea materialelor, a pământului şi a altor substanţe folosite astfel încât să se
evite dizolvarea şi antrenarea lor de către apele de precipitaţii.
• Zonele de lucru excavate cu depozite temporare de pământ vor fi ecranate cu saci de
nisip pentru a evita antrenarea acestuia de către apele meteorice.
• Acolo unde se constată şiroiri care pot favoriza antrenarea pământului se vor realiza
bazine decantoare capabile să asigure reţinerea particulelor solide transportate de
aceste ape.
• Se vor adopta măsuri pentru evitarea eroziunii hidraulice a suprafeţelor excavate sau a
depozitelor temporare de pământ şi a materialelor solubile sau antrenabile de
curenţii de apă
• Acolo unde calitatea pământului excavat este dubitală, depozitarea definitivă a
acestuia se va face doar după verificarea calităţii şi conform rezultatelor
determinărilor analitice, pentru a se evita degradarea corpurilor de apă prin spălarea
acestor pământuri;

102
 • Planul de management de mediu va include soluţii operative pentru intervenţia în
cazul unor scurgeri accidentale semnificative de compuşi chimici lichizi, antrenabili
în subteran sau în corpurile de apă de suprafaţă
• Toate deşeurile lichide vor fi colectate şi descărcate conform indicatorilor de calitate
ai acestora.
• Executantul lucrărilor va fi obligat să asigure măsuri de protecţie a cursurilor de apă şi
a apelor subterane din zonă.

7.1.2. Perioada de exploatare

Diminuarea impactului se poate realiza prin:

• Verificarea permanentă a reţelelor de alimentare cu apă, a canalizării şi a evacuărilor

în reţeaua de canalizare;
• Intervenţia rapidă în caz de avarie pentru remedierea defecţiunilor reţelelor de apă;
• Monitorizarea permanentă a debitelor transportate prin cele două categorii de reţele
(apă potabilă şi uzată), a calităţii şi a debitelor de ape uzate;
• Verificarea, în cazul sistemului de canalizare, a indicatorilor de calitate la admisia
apelor în reţea, în vederea respectării legislaţiei în vigoare (NTPA 002/2005 şi HGR
1038/201 0).

Măsurile de colectare şi evacuare a apelor uzate vor asigura un risc minim de afectare a
raurilor, cât şi a apelor subterane.

103
7.2. Măsuri de diminuare a impactului asupra aerului

7.2.1. Perioada de execuţie

Sintetic, măsurile de minimizare a impactului asupra aerului pe perioada de construcţie vor

trebui să cuprindă:

• Verificarea tehnică a tuturor utilajelor folosite în şantier, în special referitor la emisiile

de gaze;
• Organizările de şantier vor fi astfel concepute încât să asigure limitarea emisiilor de
particule, praf;
• Folosirea prelatelor de acoperire pentru vehiculele care transportă materiale prăfoase,
sub formă de pulbere;

Limitarea vitezei de circulaţie

• În condiţii de vânt puternic se va impune oprirea lucrărilor de terasamente în spaţii

deschise;
• Stropirea sau utilizarea stabilizatorilor de praf pe drumurile nepavate;
• Montarea de ecrane de protecţie pentru zonele sensibile (2,0x2,5 m).

Se vor respectă prevederile Brevetului verde pentru execuţia lucrărilor de construcţii aprobat
prin HCGMB nr. 205/2009.

7.2.2. Perioada de exploatare

În perioada de exploatare este esenţială luarea măsurilor de rerutare a traficului pe traseele

reabilitate.

104
 7.3. Măsuri pentru reducerea zgomotului şi vibraţiilor

7.3.1. Perioada de execuţie

Măsurile de protecţie împotriva zgomotului şi vibraţiilor recomandate sunt:

• Se recomandă lucru numai în perioada de zi (7.00 23.00), respectându-se perioada de

odihnă a locuitorilor, conform Ordinului 119/2014;
• Depozitele de materiale utile trebuie realizate în sprijinul constituirii unor ecrane între
şantiere şi locuinţe;
• Întreţinerea permanentă a drumurilor contribuie la reducerea impactului sonor;
• În cazul unor reclamaţii din partea populaţiei se vor modifică traseele de circulaţie;
• Folosirea de panouri fonoabsorbante reprezintă o soluţie eficientă şi agreată de
populaţie;
• Program de lucru adecvat zonelor de tranzit, acceptat de riverani;
• Aplicarea celor mai bune tehnici în domeniu;
• Aplicarea prevederilor Legii Calităţii în Construcţii, cap. Referitor la Protecţia
Mediului;
• Optimizarea operaţiilor de transport (aprovizionare) materiale, reducerea curselor
vehiculelor grele;
• Adecvarea vitezei de transport în raport cu specificul zonelor tranzitate, categoria
drumului folosit;
• Alegerea traseelor de circulaţie;
• Alegerea utilajelor de lucru (gabarit);
• Monitorizarea zgomotului şi a vibraţiilor

7.3.2. Perioada de exploatare

Măsurile de combatere a zgomotului şi vibrațiilor în perioada de exploatare:

• Se va menține buna funcționare a carosabilului;

• Se va planta vegetație de aliniament cu rol de reducere a poluării fonice.

105
 7.4. Măsuri de reducere a impactului asupra solului

7.4.1. Perioada de execuţie

În faza de execuție impactul asupra solului poate fi diminuat prin:

• Obligarea antreprenorului ia realizarea unor organizări de şantier corespunzătoare

din punct de vedere al facilităților;
• În incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice,
care spală o suprafață mare, pe care pot există diverse substanțe de la eventualele
pierderi, pentru a nu se forma bălti, care Tn timp se pot infiltra în subteran, poluând
solul şi stratul freatic;
• Evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetației existente, din
perimetrele adiacente, prin staționarea utilajelor, efectuării de reparații, depozitarea
de materiale etc.;
• Colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcții, eventual
compartimentate astfel încât odată cu această colectare să se realizeze şi sortarea
deşeurilor pe categorii; se va urmări cu rigurozitate valorificarea tuturor deşeurilor
rezultate;
• Evitarea pierderilor de carburanți la staționarea utilajelor de construcții din
rezervoarele sau din conductele de legătură ale acestora; în acest sens toate utilajele
de construcții şi transport folosite vor fi mai întâi atent verificate.

Condițiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul

deşeurilor produse în amplasamente, pentru a evita poluarea solului. Dintre acestea fac
parte următoarele:

• Folosirea oricăror substanțe toxice în procesul de construcție se va face doar după

obținerea aprobărilor necesare, funcție de caracteristicile acestora, inclusiv măsurile
de depozitare.
• Depozitarea substanțelor inflamabile sau explozive se va face cu respectarea strictă
a normelor legale specifice.
• Manipularea vopselelor şi combustibililor sau a altor substanțe de natură chimică,
astfel încât să se evite scăpările şi împrăștierea acestora pe sol.
• Transportul şi depozitarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate din demolări,
evitându-se pierderile pe traseu şi alegerea corespunzătoare a depozitului.

Constructorul are, de asemenea, obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate sau

afectate temporar.

În cazul unor deversări accidentale de substanţe poluante, se vor lua măsuri rapide de intervenţie
prin împrăștierea de nisip, decopertarea stratului superficial de sol afectat şi evacuarea acestuia ia
gropi de deşeuri periculoase.

106
Monitorizarea tuturor lucrărilor de execuţie va asigura adoptarea măsurilor necesare de protecţia
mediului.

7.4.2. Perioada de exploatare

În perioada de exploatare impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:

• Îmbunătăţirea condiţiilor de trafic prin implementarea sistemelor de management al

traficului;
• Verificarea periodică a integrităţii sistemului de canalizare;
• Protejarea zonelor cu spaţiu verde.

107
 7.5. Măsuri de diminuare a impactului asupra subsolului

7.5.1. Perioada de execuţie

În cadrul lucrărilor de execuţie desfăşurate pentru realizarea obiectivelor propuse este

necesară:

• Realizarea lucrărilor, în mod riguros, cu respectarea succesiunii fazelor de execuţie,

cotelor şi tuturor elementelor prevăzute de proiect;
• Executarea în totalitate şi în conformitate cu bună practică a lucrărilor proiectate de
protejare/deviere/înlocuire a reţelelor municipale de apă-canal din ampriza
şantierelor;
• Manipularea cu atenţie a substanţelor, materialelor şi carburanţilor utilizaţi pentru
realizarea lucrărilor;
• Etanşarea oricărui rezervor de stocare a combustibililor şi carburanţilor;
• Interzicerea efectuării de reparaţii la utilajele şi vehiculele ce îşi desfăşoară
activitatea, în zonele decopertate sau a altor zone unde se poate produce antrenare în
subteran a diverşi produşi ce se constituie în poluanţi;
• Spălarea utilajelor şi vehiculelor în afara zonelor destinate acestui tip de activităţi;
• Verificarea vehiculelor şi utilajelor în ceea ce priveşte posibilele scăpări de
carburant şi ulei;
• îndepărtarea imediată a stratului de sol dacă s-a constatat poluare locală a acestuia,
eliminând astfel posibilitatea infiltrării substanţelor în subteran şi depozitarea lui în
containere până la incinerare sau depoluare;
• Excavarea şi îndepărtarea solului contaminat din incinta punctelor de lucru;
• Respectarea normelor şi specificaţiilor tehnice din proiecte;
• Respectarea zonelor de protecţie sanitară şi de exploatare a reţelelor de apă-canal;
• Gospodărirea riguroasă a tuturor substanţelor potenţial poluante folosite;
• Monitorizarea calităţii pământului excavat.

7.5.2. Perioada de exploatare

În ansamblu, activităţile desfăşurate în zona obiectivelor analizate nu reprezintă un factor de

poluare pentru zonă, existenţa lor, prin modul de proiectare, prin măsurile de protecţie luate
reprezentând măsuri eficace de diminuare a impactului.

Lucrările propuse prin acest raport reprezintă, printre altele, o măsură de protecţie a factorilor
de mediu.

108
 7.6. Măsuri de diminuare a impactului asupra florei şi faunei

7.6.1. Perioada de execuţie

Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor:

• Amplasamentul organizărilor de şantier şi traseul drumurilor de acces sunt astfel

stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;
• Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată judicios
la strictul necesar;
• Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de
lucru specificat;
• Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor
respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru
protecţia mediului;
• Reducerea vitezei de deplasare a utilajelor de construcţii;
• Verificarea tehnică a utilajelor;
• Optimizarea manevrelor tuturor utilajelor de construcţii şi transport;
• Stropirea periodică a spaţiilor de manevră;
• Depozitarea deşeurilor în locuri, special amenajate;
• Refacerea ecologică a suprafeţelor de teren ocupate temporar;
• Toate măsurile prevăzute la aer, sol, apă.

Toate spatiile verzi afectate pe perioada construcției vor fi refăcute pe acelaşi amplasament,
acolo unde este posibil sau pe zone alocate de către Administrația Domeniului Public
Drobeta Turnu Severin.

În bugetul de realizare a proiectelor se vor prevedea sumele necesare pentru a se putea

replanta în alte locații, puse la dispoziție de Primăria Municipiului Drobeta Turnu Severin,
materialul dendrologic afectat de lucrările de construcție. Plantarea în compensare se va
realiza în raport de minim 1:1.

7.6.2. Perioada de exploatare

Măsurile de reducere a impactului asupra florei şi faunei vor fi constituite, în special, din
protejarea spaţiilor verzi, prin:

• Montarea de panouri indicatoare cu accesul sau interzicerea în perimetrele în care s -

au realizat plantări de vegetație, arbuşti ornamentali, flori decorative;
• Aplicarea de sancțiuni conform legilor în vigoare, pentru nerespectarea celor
menționate mai sus;
• Respectarea tuturor interdicțiilor stabilite de autorități,
• Întreținerea corespunzătoare a spaţiilor verzi nou create.

109
 7.7. Măsuri de diminuare a impactului asupra factorului uman

Pentru diminuarea efectelor asupra populației pe toată perioada de construcție se propun

următoarele măsuri:

• În cazul folosirii drumurilor publice pentru transportul betoanelor şi altor materiale

de construcție, se vor prevedea puncte de curățare manuală sau mecanizată a
pneurilor, de pământ sau a altor reziduuri din şantier;
• Se va exercită un control sever la transportul de beton din ciment cu autobetoniere
pentru a se elimina în totalitate descărcări accidentale pe traseu sau spălarea tobelor
şi aruncarea apei cu lapte de ciment în parcursul din şantier sau drumurile publice;
• Apele rezultate din procese tehnologice vor fi controlate, pentru a nu se evacua pe
terenuri limitrofe, iar pentru a preveni eventualele deversări se vor construi rigole de
captare;
• Şantierele vor fi împrejmuite pentru a se demarca perimetrele ce intră în
răspunderea executanților. De asemenea, vor fi marcate cu panouri mobile pe care
se vor înscrie elementele lucrării, cu numele şi telefonul persoanei de contact
responsabile;
• Pe perioada efectivă de lucru un şantier poate afecta la modul general peisajul, dar
dacă este bine organizat şi gospodărit se creează în final o imagine dinamică, uneori
chiar de apreciere a unei lucrări noi, în curs de edificare;
• Pentru protejarea populaţiei împotriva zgomotelor şi vibraţiilor se vor monta
panouri fonoabsorbante, foarte eficiente şi acceptate la nivel internaţional;
• Pentru perioada de exploatare, în scopul minimizării impactului traficului asupra
populaţiei din zona se recomandă următoarele măsuri:
• Verificarea periodică a stării tehnice a lucrărilor şi a parametrilor de funcţionare;
• Realizarea de măsurători periodice privind concentrațiile de poluanţi în aer datorate
traficului şi pentru determinarea nivelului de zgomot;
• Implementarea sistemelor de management al traficului şi siguranţa circulaţiei.

110