Strategia Dezvoltare Oras Huedin 2021 2027

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI HUEDIN
STRATEGIA DE DEZVOLTARE
A ORAȘULUI HUEDIN
ȘI A ZONEI SALE FUNCȚIONALE
PENTRU PERIOADA
2021-2027
1
CUPRINS
INTRODUCERE...........................................................................................................................5
PARTEA I DIAGNOSTICUL TERITORIULUI
CAPITOLUL I. ORAȘUL HUEDIN – CADRU GENERAL.......................................................9
CAPITOLUL II. REPERE ISTORICE....................................................................................... 11
CAPITOLUL III. STATUTUL ADMINISTRATIV.................................................................. 13
CAPITOLUL IV. PATRIMONIU CONSTRUIT, NATURAL ŞI IMATERIAL.......................14
CAPITOLUL V. REPERE STRUCTURALE.............................................................................17
CAPITOLUL VI. ANALIZA ECONOMIEI ORAȘULUI HUEDIN........................................ 20
CAPITOLUL VII. ANALIZA SOCIO-DEMOGRAFICĂ.........................................................99
CAPITOLUL VIII. EDUCAȚIE, SĂNĂTATE, CULTURĂ ȘI SPORT.................................104
CAPITOLUL IX. INVESTIȚII REALIZATE...........................................................................110
CAPITOLUL X. ANALIZA SWOT..........................................................................................123
PARTEA II SONDAREA OPINIEI PUBLICE
CAPITOLUL XI. SONDAJ PRIVIND CALITATEA VIEȚII IN ORAȘUL HUEDIN...........127
PARTEA III STRATEGIA DE DEZVOLTARE
CAPITOLUL XII. EUROPA 2020 – PRINCIPII, VALORI, DIRECȚII DE ACȚIUNE.........136
CAPITOLUL XIII. DEZVOLTAREA DURABILĂ - PRINCIPII, VALORI, DIRECȚII DE
ACȚIUNE....................................................................................................................................141
CAPITOLUL XIV. STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ A
ROMÂNIEI..................................................................................................................................143
CAPITOLUL XV. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII NORD-VEST...............147
CAPITOLUL XVI. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEȚULUI CLUJ......................149
CAPITOLUL XVII. FUNDAMENTAREA STRATEGIEI DEZVOLTĂRII SUSTENABILE A
ORAŞULUI HUEDIN.................................................................................................................151
CAPITOLUL XVIII. SCOP, VIZIUNE, MISIUNE ȘI PRINCIPII..........................................156
CAPITOLUL XIX. DIRECȚII STRATEGICE DE ACȚIUNE................................................162
PARTEA IV PLANUL OPERAȚIONAL
CAPITOLUL XX. PLAN DE DEZVOLTARE DURABILĂ A ORAȘULUI HUEDIN
PENTRU PERIOADA 2021-2027..............................................................................................182
2
CAPITOLUL XXI. SURSE DE FINANTARE PENTRU PERIOADA 2021-2027.................194

CAPITOLUL XXII. MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA STRATEGIEI..........................215
CAPITOLUL XXIII. IDENTIFICAREA RISCURILOR.........................................................222
CAPITOLUL XXIV. CAPACITATEA DE FINANȚARE.......................................................225
CONCLUZII ȘI PREVEDERI FINALE.....................................................................................227
3
CUVÂNT INTRODUCTIV AL PRIMARULUI ORAȘULUI HUEDIN
Huedinul a fost, este și va rămâne un model de

interculturalitate şi un adevărat pol şi centru administrativ,
educaţional, medical, cultural şi sportiv pentru
microregiune. Situat într-un cadru natural deosebit,
aproape de municipiul Cluj-Napoca, orașul Huedin a fost
de-a lungul timpului, un motor economic cu funcţie de
coordonare şi stimulare comunitară în zona munţilor
Apuseni, rol pe care dorim să-l dezvoltam şi perfecţionăm
prin dinamism şi inovaţie.
Strategia de dezvoltare a Oraşului Huedin şi a zonei sale
funcţionale este un document de planificare strategică, cu
caracter director, ce abordează provocările economice, demografice şi sociale la nivelul
Oraşului Huedin, trasează principalele direcţii prioritare de dezvoltare urbană şi asigură
corelarea, respectiv integrarea diferitelor investiţii publice în cadrul perioadei de programare
2021-2027.
Strategia de dezvoltare a Oraşului Huedin şi a zonei sale funcţionale urmăreşte să contribuie
la creşterea standardului de viaţă a cetăţenilor oraşului nostru şi prioritizează principalele
direcţii de dezvoltare a oraşului. Ne dorim un Huedin european care să integreze cele trei axe
de dezvoltare promovate de Comisia Europeană pe perioada 2021-2027 şi anume: ”green”,
digitalizare şi rezilienţă. Acestea ne asigură promovarea unui oraş eco, cu piste de biciclete, cu
staţii bike-shearing, cu autobuze electrice, cu servicii administrative prompte şi de calitate, cu
dezvoltarea infrastructurii şi modernizarea obiectivelor de investiţii propuse! Strategia s-a făcut
urmărindu-se realismul în evaluarea resurselor financiare existente şi a posibilităţilor de
dezvoltare cu urmărirea respectării principiilor de dezvoltare durabilă respectiv acelea că
schimbările în bine care se vor realiza să fie observabile sub toate aspectele vieţii!
PRIMAR
DR. MIRCEA MOROȘAN
4
INTRODUCERE
Conceptul de Dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor și metodelor de

dezvoltare socio-economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între
aspectele sociale, economice și ecologice și elementele capitalului natural. Dezvoltarea durabilă
reprezinta conceptul de dezvoltare economico-socială recomandat tuturor ţărilor de către ONU,
prin care se caută armonizarea a trei componente fundamentale:
- Resursele umane
- Creşterea economică
- Echitatea între generaţii.
Astfel, dezvoltarea durabilă, este un model de evoluţie a societăţii care permite folosirea
pe termen lung a mediului astfel ca, dezvoltarea socio-economică să rămână posibilă
concomitent cu menţinerea calităţii mediului la un nivel acceptabil.
În România, au fost elaborate Strategii de Dezvoltare Durabilă pentru perioada 2021-2027,
la nivel național, regional, județean și local. Anul 2020, a impus elaborarea noilor Strategii de
Dezvoltare Durabilă, pentru perioada programatică 2021-2027, care au în vedere directiile de
dezvoltare ale Uniunii Europene.
Necesitatea elaborării strategiei derivă din obligațiile Administrației publice Locale în

ceea ce privește:
Asigurarea continuității procesului de planificare stategică la nivel local, pentru perioada
2021 – 2027;
Coordonarea investițiilor și pregătirea administrației publice locale pentru absorbția
fondurilor europene nerambursabile planificate pentru perioada 2021 – 2027;
Determinarea direcțiilor de dezvoltare, ritmului si nivelului acestei dezvoltări, de a
eficientiza activitatea autorităților publice locale în gestionarea problemelor orașului
Huedin, în utilizarea resurselor financiare, în promovarea localității, în atragerea fondurilor
externe (investiții, fonduri europene, parteneriate publice-private, alte fonduri) pentru
implementarea proiectelor investiționale planificate;
Identificarea unui portofoliu diversificat de proiecte care să satisfacă nevoile identificate la
nivelul principalelor domenii de analiză;
5
Corelarea strategiei locale cu noile prioritati de investiții la nivel județean, regional,

național, european, pentru perioada 2021 – 2027;
Corelarea portofoliului de proiecte de dezvoltare cu sursele de finanțare din fonduri externe
și proprii, precum și cu capacitatea reală de finanțare a orașului.
În contextul realităţilor economico-sociale şi politice actuale (criza economică, continuarea

procesului de descentralizare, posibilitatea atragerii de fonduri europene ş.a.) prezentul document
se constituie în instrument de lucru pentru organizarea activităţilor, prioritizarea investiţiilor şi
gestionarea eficientă a resurselor necesare, instrument care să fundamenteze dezvoltarea,
promovarea şi implementarea unor proiecte ce vor contribui la progresul general al oraşului.
Punerea în aplicare a acțiunilor conținute în Strategie, va permite Autorității Publice Locale a
oraşului Huedin, pe termen scurt şi mediu, să îmbunătățească calitatea vieții locuitorilor, în
contextul unei dezvoltări armonioase a localităţii, obținute prin aplicarea soluţiilor potrivite,
documentul constituindu-se în bază de informații în argumentarea elaborării și aplicării de cereri
de finanțare, pentru liniile deschise prin Programele Structurale și de Coeziune dar și prin oricare
alte surse de finanțare active în România.
Existenţa unei strategii de dezvoltare locală, ca instrument de management utilizat pentru a
aborda problemele şi oportunităţile cu care se confruntă o comunitate, reprezintă, astfel, o
condiţie esenţială in asigurarea unei dezvoltări locale armonioase.
Prezenta strategie de dezvoltare locala durabila a fost elaborată pornind de la problemele
cu care se confruntă localitatățile Huedin și Bicălatu, abordate într-un cadru integrat, corelat cu
obiectivele şi planurile strategice elaborate la nivel județean, regional, naţional şi european.
Dezvoltarea durabilă se realizează atunci când se raspunde nevoilor generației actuale, fără a fi
amenințate cele ale generațiilor viitoare, deoarece avem, cu toții, dreptul la un nivel de trai
ridicat.
Această lucrare trebuie să stea la baza guvernării locale în procesul prin care autoritatea
locală, alaturi de celelalte sectoare ale comunităţii, va întocmi planuri realiste de acţiune care să
stea la baza dezvoltării durabile a oraşului.
Strategia, propune un model de dezvoltare economică ce va susţine rezolvarea problemelor
sociale, precum şi exploatarea raţională a resurselor, protejarea mediului şi folosirea tuturor
oportunităţilor locale.
6
Stabilirea Strategiei de dezvoltare durabila a oraşului Huedin, pentru perioada 2021-2027,

s-a făcut urmărindu-se realismul în evaluarea resurselor financiare existente şi a posibilităţilor de
dezvoltare, cu urmărirea respectării principiilor dezvoltării durabile, respectiv acelea ca
schimbările în bine care se vor realiza să poată fi observabile sub toate aspectele vieţii.
Lucrarea este structurată pe patru părti, după cum urmează:
PARTEA II ANALIZA SWOT
PARTEA IV PLANUL OPERATIONAL.
În procesul de elaborare a Strategiei s-au parcurs următorii pași:

I. Analiza situației existente din punct de vedere socio - economic, al mediului și al
nivelului de echipare tehnică și socială a orașului Huedin
În prima etapa s-au cules date şi informații în vederea identificării stării relațiilor funcționale din
orașul Huedin, aspectele majore din teritoriu, disfuncționalitățile şi/sau disparitățile de
dezvoltare, oportunitățile şi riscurile de dezvoltare, în scopul formulării viitoarei strategii pentru
dezvoltarea durabilă a orașului.
S-au realizat următoarele activități:
1) Identificarea actorilor locali implicați în procesul de planificare strategică (potențiali
furnizori de informații relevante - reprezentanți ai adminisrației publice locale şi ai instituțiilor
publice, reprezentanți ai sectorului privat, ONG-urile, organizațiile comunitare și reprezentanți ai
societății civile, etc.) și formarea grupurilor de lucru pe 5 domenii (economic, social, mediu,
cultural, administrație publică locală)
2) Colectarea si anallza datelor prin aplicarea instrumentelor de cercetare (inclusiv
consultarea prin interviuri și focus-grupuri pe domeniile identificate)
3) Realizarea analizei SWOT
4) Elaborarea Analizei situației existente (analiza diagnostic).
II. Elaborarea și aprobarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Orașului Huedin pentru
orizontul de timp 2021-2027
Etape:
7
1) Analiza mediului intern și extern — elaborarea analizei de impact privind măsurile

întreprinse în perioada de referință a Strategiei de Dezvoltare anterioară
2) Stabilirea direcțiilor și a obiectivelor strategice de acțiune/priorităților de dezvoltare
pentru perioada 2021-2027
3) Elaborarea Planului de acțiune şi a listei de intervenții (portofoliu de proiecte)
4) Proces consultativ asupra Strategiei de Dezvoltare Durabilă,
5) Definitivarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă şi elaborarea fişelor de proiecte pentru
proiectele prioritare.
8
CAPITOLUL I. ORAȘUL HUEDIN – CADRU GENERAL
Localizare și suprafață
Huedin este un oraș în județul Cluj, Transilvania, România, format din localitățile
componente Bicălatu și Huedin (reședința).
Orașul Huedin se situează în nord-vestul
țării, pe DN1 (E60), la 100 km est de Oradea și
50 km vest de Cluj-Napoca, la intersecția
drumului național cu drumul județean care
unește județul Sălaj (la nord) cu localitățile
dinȚara Moților (la sud). Orașul este poziționat
în Depresiunea Huedinului, la confluența râului
Crișul Repede cu pârâul Domoș, la o altutudine
de peste 500 m.
Localitatea componentă Bicălatu este
situată în nord-estul Huedinului, la aproximativ 3 km distanță față de acesta.
Suprafața totală a teritoriului administrativ al orașului Huedin este de 932.59 ha.
Relief
Relieful Huedinului cu cartierele sale componente prezinta trei forme distincte : de lunca, de
terase si de versant.
Lunca se întinde în directia est – vest , pe aproximativ 17% din teren, având o latime
cuprinsa între 200-800 m, iar pe vaile secundare (valea Domosului, valea Dragna, valea Fiscut)
între 20 si 50 m.
Versantii ocupa aproximativ 75% din suprafata. fiind pozitionati mai ales în partea de nord a
orasului propriu-zis, dar pe care îi putem împarti în : versanti cu expunere sudica si cu expunere
nordica.
Terasele ocupa 8% si le gasim în partea vestica si-n nord.
9
Stratigrafia terenului se prezinta astfel : straturi de umplutura, argile, mâl negru-cafeniu si de

sedimente.
Daca analizam solul si vegetatia constatam cele 3 etaje de relief : soluri aluvionare
favorabile culturilor de porumb si de plante furajere, solurile negre potrivite culturilor de grâu,
orz si trifoi, si solurile scheletice destinate pasunilor, iar pe o arie întinsa solurile brune de padure
în diferite stadii podzolice.
În nord-vestul orasului a dominat padurea, predominând speciile de foioase (în special fagul
, carpenul, gorunul). Arbustii s-au mentinut în zonele de liziera a padurii.
Pajistile si fânetele au oferit si ofera conditii pentru cresterea animalelor (cu diferite specii
de trifoi, iarba vântului, paiusul, clopotelul, cimbrisorul si altele).
Acesta este în general cadrul natural în care a evoluat si supravietuit asezarea de-a lungul
istoriei.
Climă
Din punct de vedere climatic Huedinul se încadreaza în arealul în care predomina climatul
continental moderat. Temperatura medie anuala este de 7-8 grade Celsius, cu precipitatii de 700-
800 mm.
10
CAPITOLUL II. REPERE ISTORICE
În zona Huedinului, descoperirile arheologice au evidențiat existența unor așezări încă din
neolitic (7000-4500 î.Chr.), pentru ca în perioda fierului Hallstatt (1150-450/400 î.Chr.) populația
autohtonă să ridice una dintre cele mai mari fortificații din zonă.
Prima atestare documentară a Huedinului este din anul 1332, fiind pomenit sub numele de
sacerdos de villa Hunad,
Hunok. Dată fiind
poziționarea sa,
localitatea se transformă
treptat într-un centru
comercial pe vechiul
drum al sării dintre
Depresiunea
Transilvaniei și Câmpia
de Vest. Începând cu
secolul XV așezarea
devine un târg important, urmând ca în 1437 să primească rangul de oppidum, iar în 1961 avea să
fie declarat oraș. În perioada dintre cele două războaie mondiale Huedinul a fost reședința plasei
Huedin din județul Cluj (interbelic).
Republica din Călata

La capitolul istorie anecdotică se înscrie faptul că Huedin ar fi putut să devină capitala unei
republici efemere, prin acțiunea arhitectului și publicistului Károly Kós care, împreună cu
intelectualii maghiari din Țara Călatei au dorit să proclame în Huedin Republica din Călata, o
republică etno-identitară inspirată din teoriile multiculturale născute în societatea etnografică
maghiară de la 1889 și reunite sub numele generic de transilvanism.
Satul Bicălatu a fost atestat documentar cu un secol mai devreme decât Huedinul, având
denumirea inițială Terra Bekaly, în anul 1249. Multă vreme satul a fost legat mai mult de ţinutul
Sălajului decât de Huedin, primul proprietar cunoscut fiind Ordinul Benedictin cu sediul la
11
mănăstirea Almaşu. Localitatea este amplasată într-o zonă cu relief deluros, într-o butonieră
numită popular şi „căldare” și este înconjurată de terenuri agricole, vii și livezi. Vatra satului este
adunată, cu case apropiate între ele, situate de o parte și de alta a pârâului Fiscut.
La o distanţă de 1,5 km de la marginea satului a fost înălţată în evul mediu fortăreaţa
localităţii: Cetatea Lupilor. Cetatea este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj
elaborată de Ministerul Culturii și Cultelor din România, în anul 2004. Din păcate astăzi cu greu
se mai identifică urmele ei.
Cu ocazia împărţirii administrative din anul 1950, satul Bicălatu a fost arondat Huedinului,
„degradat” atunci la rangul de comună.
Biserica reformată construită în 1402 în stil gotic, domină satul. Tavanul cu casete de lemn
pictate, a fost executat în anul 1697, iar astăzi încă pot fi admirate 185 de casete originale.
Cartierul Cetatea Veche numit şi Bolic este o așezare rurală situată în partea de nord-vest
a oraşului Huedin, la o distanţă de aproximativ 3 km. Nu este un cartier propriu-zis ci un cătun
care a fost constituit în perioada interbelică, prim migrarea câtorva familii din zona Traniş-
Săcuieu-Vişag. În această parte a oraşului Huedin s-a descoperit o cetate hallsattiană.
12
CAPITOLUL III. STATUTUL ADMINISTRATIV
Huedinul este în prezent singurul oraș din județul Cluj, celelalte orașe având rangul de
municipii, cu o populație puțin sub 10.000 de locuitori potrivit datelor de la ultimul recensământ.
Inițial, Huedinul a fost un sat care apoi datorită poziției sale de la confluența unor drumuri
comerciale s-a transformat în târg și apoi în oraș. În istoria modernă, orașul a avut întotdeauna un
rol administrativ important, polarizând, în funcție de împărțirile administrative un număr variabil
de comune din actualele județe Cluj și Sălaj. Astfel, orașul a fost pe rând, cerc administrativ cu 30
de localități, în cadrul circumscripției Cojocna (1850), apoi cerc administrativ cu 56 de localități
în cadrul „municipiului” Cluj (1857), plasă cu 46 de localități în cadrul comitatului Cluj (1876),
cea mai întinsă plasă cu încă 45 de sate, în cadrul Comitatului Cluj (1910), centru de plasă de care
aparțineau 20 de comune (1926). Din anul 1929 Huedinul a devenit oraş şi era centrul plăşii
omonime de care aparțineau 57 de sate. Începând cu anul 1934 plasa Huedin avea arondate 29
comune şi 7 notariate, fiind astfel plasa cu cele mai multe comune din judeţ. În timpul
experimentării modelului sovietic de organizare administrativă, cu regiuni și raioane, Huedinul a
fost centru raional (împreună cu 42 de comune), dar orașul a fost degradat la rangul de comună și
atunci s-a adăugat și satul Bicălatu. Începând cu anul 1961 a redevenit oraș, statut pe care l-a
păstrat și în cursul ultimei organizări administrative (1968), pe județe, care este în vigoare și
astăzi.
13
CAPITOLUL IV. PATRIMONIU CONSTRUIT, NATURAL ŞI IMATERIAL
Patrimoniu clasat
Conform Listei Monumentelor Istorice publicate în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, Nr. 670 bs/1.X.2010, unitatea administrativ-teritorială Huedin deține următoarele monumente
de patrimoniu clasate:
LISTA PATRIMONIULUI CLASAT DIN HUEDIN SI BICALATU
Nr. Cod LMI Denumire Localitate Adresa Datare

crt.
1. CJ-I-s-A- Ruine "Cetatea localitatea "Cetatea lupilor” Epoca

06969 lupilor” BICĂLATU, medievală
oraş
HUEDIN
2. CJ-I-s-A- Aşezare oraş "Prolic” sau "Cetatea de Hallstatt

07073 fortificată HUEDIN pământ”
3. CJ -II - m - Biserica localitatea localitatea BICĂLATU sec. XVII

B -07532 reformată BICĂLATU,
oraş
HUEDIN
4. CJ-II-m-B- Casa Bogdan oraş Str. Clujului 11 sec. XIX

07677 HUEDIN
5. CJ-II-m-B- Conacul oraş Str. Iancu Avram 41 sec. XVIII

07678 Barcsay, azi HUEDIN
şcoală
6. CJ-II-m-A- Biserica oraş Piaţa Republicii sec. XIII -

07679 reformată HUEDIN XIV
Sursa: Lista Monumentelor Istorice publicate în Monitorul Oficial al Romaniei
Resurse Naturale și antropice:

Masivul Vlădeasa face parte din componenta înaltă, central-nordică a Munţilor Apuseni, cu
altitudini maxime de peste 1800 m, alături de Bihor şi Gilău–Muntele Mare. Este unitatea
nordică delimitată la est şi vest de afluenţii Crişului Repede, Săcuieu şi respectiv Iada, la nord de
valea Crişului Repede şi Depresiunea Huedin, iar la sud de cursul superior al Someşului Cald şi
14
masivul Bihor. Culmea principală estică a masivului Vlădeasa, este marcată în partea centrală de
o largă înşeuare, între Drăgan şi Săcuieu, unde s-a dezvoltat una din aşezările rurale risipite
tipice pentru această zonă, numită Rogojel.
Sub aspect peisagistic, cheile şi defileele de interes turistic din apropierea zonei Huedin
reprezintă forme de relief cunoscute prin pitorescul şi spectaculozitatea lor. Ele atrag turiştii
printr-o adunătură de însuşiri precum: crestele, peşterile, abrupturile, cascadele, etc. Astfel, în
zona Huedin sunt localizate în Munţii Vlădeasa: Cheile Văii Stanciului cu o lungime de 0,350
kilometri şi Defileul Crişului Repede cu o lungime de 15 kilometri.
Ponoarele din apropierea Huedinului sunt obiective turistice ce apar în zonele carstificate.
Astfel întâlnim: Ponorul Peşterii cu Spinare, Ponorul Tăului Negru, Ponorul Peşterii de la Tău,
Ponoarele Sitarului, Cetăţuia, Ponorul din Valea Podurilor şi Ponorul din Muntele Crişului.
Din punct de vedere hidrografic, potenţialul turistic al zonei Huedin este legat la vest de
Valea Călata şi cei trei afluenţi principali ai Crişului Repede,
dintre care, Valea Iada şi Valea Săcuieu delimitează la vest şi est
,Munţii Vlădeasa, în timp ce la estul zonei se află Râul Someşul
Cald. Barajele lacurilor de acumulare reprezintă obiective
atractive. Deosebit de spectaculoase sunt barajele Lacului Drăgan
şi Lacului Tarniţa, incluse în categoria resurselor antropice.
Din acumulările lacustre se detaşează ca valori turistice, lacurile: Fântânele ( situat în
Bazinul hidrografic Someşul Cald, având o suprafaţă de 815 hectare şi 13,5 kilometri lungime),
Tarniţa ( situat în Bazinul hidrografic Someşul Cald, având o suprafaţă de 230 hectare şi 9
kilometri lungime) şi Drăgan ( situat în Bazinul hidrografic Valea Drăganului, având o suprafaţă
de 290 hectare şi 11 kilometri lungime).
Funcţia recreativă a pădurilor din zona Huedin este întregită de existenţa unor produse
secundare care devin o activitate atractivă pentru turişti, cum ar fi : fructele de pădure, ciupercile
comestibile, plantele medicinale şi aromatice, seminţele, conurile de răşinoase, coaja de copaci,
cetina, nuielele, ferigile şi florile.
În zona Huedin există “ arii protejate” şi anume: Acumularea Fântânele, Acumularea Valea
Drăganului, ambele cu valoare peisagistică, Defileul Someşul Cald, cu valoare peisagistică,
cinegetică, geologică şi botanică, Cheile Văii Stanciului şi Cascada Răchiţele, Pietrele Albe, cu
15
valoare peisagistică şi Munţii Vlădeasa - Piatra Arsă , cu valoare de rezervaţie cinegetică pentru
urs, cerb şi mistreţ.
În zona Huedin componentele antropice de interes turistic cuprind: obiective turistice
religioase (biserici, nănăstiri), vestigiile istorice (castre, cetăţi, castele), muzee, statui,
monumente şi plăci comemorative.
Obiectivele religioase se remarcă prin stil arhitectonic şi vechime. Astfel, se remarcă
bisericile cu arhitectură originală, cu turle înalte, ascuţite şi foarte înalte. În această zonă se află
Mănăstirea Ortodoxă Râşca Transilvană, situată în apropierea barajului Beliş- Fântânele. Aici s-
au luptat şi au jerfit fii ai neamului nostru în frunte cu Horea şi Avram Iancu.
Obiective turistice antropice în această zonă sunt şi “Monumentul Martirilor măcelului de
la Beliş” şi „Crucea Iancului” de pe platoul Fântânele, unde în fiecare an, moţii din Apuseni îşi
sărbătoresc la Mărişel eroii.
Vestigiile antice, de interes ştiinţific, sunt prezente la periferia nordică a Munţilor Apuseni-
Vlădeasa. În această categorie este castrul roman de la Bologa- Castrum Resculum, extins şi
fortificat cu piatră pe timpul împăratului Marcus Aurelius. O altă categorie aparte este şi
reşedinţa de tip castel de la Ciucea, care a aparţinut poetului Octavian Goga, cu o arhitectură
aparte şi colecţii valoroase, astăzi muzeu şi casă memorială.
Activităţile tradiţionale, păstoritul şi prelucrarea tradiţională a produselor din lână, lapte şi
carne, gastronomia, precum şi prelucrarea lemnului şi pietrei, oferă o componentă în plus
factorului antropic de atracţie turistică.
16
CAPITOLUL V. REPERE STRUCTURALE
În Planul Urbanistic General al Oraşului Huedin din anul 1998 suprafaţa intravilanului era
de 577,31 ha însă de atunci, prin aprobarea succesivă a mai multor Planuri Urbanistice Zonale,
aceasta a fost mărită cu încă 67,41 ha.
Prin HCL Nr.51/29.03.2018 s-a aprobat stabilirea limitei intravilanului propus prin
,,Actualizarea Planului Urbanistic General al orașului Huedin” în suprafața de 932.59 ha, față de
cel anterior în suprafață de 650.44 ha.
Zone funcţionale Huedin Bicălatu Total
Trup 1, 3, 4, 5 Trup 2
ha % ha % ha %
1 Zona centrală şi alte funcţiuni complexe de 17,23 3,43 0,91 1,07 18,14 3,14
interes public
2 Zona de locuinţe şi funcţiuni complementare 267,50 52,22 63,36 84,90 330,86 57,29
3 Zona de locuinţe de tip submontan Cetatea 40,03 7,96 - - 40,03 6,93
Veche
4 Zona unităţi industriale şi unităţi agricole 79,91 15,90 5,48 7,47 85,39 14,79
Din care Unităţi industriale 53,03 10,55 53,03 9,18
Unităţi agricole 26,88 5,35 5,48 7,47 32,36 5,60
5 Zona parcuri / recreere şi sport 21,38 4,25 21,38 3,70
6 Zona gospodărie comunală / Cimitire 16,12 3,21 1,40 1,88 17,52 3,03
7 Zone cu destinaţii speciale şi de echipare 55,74 11,09 3,70 4,68 59,44 10,29
teritorială
Din care Căi de comunicaţie rutieră 43,47 8,65 3,70 4,68 47,17 8,17
Căi ferate 6,92 1,38 - - 6,92 1,20
Construcţii aferente reţelelor 4,74 0,94 - - 4,74 0,82
tehnico-edilitare
Zona cu destinaţie specială 0,61 0,12 - - 0,61 0,11
8 Alte zone 4,55 0,91 - - 4,55 0,79
9 Total teritoriu intravilan 502,46 100 % 74,85 100 % 577,31 100 %
Sursa: “CONSILIUL LOCAL HUEDIN (iunie 2012 - mai 2016) - ASPECTE ADMINISTRATIVE -
de Horea-Dorin Matiş
17
Situaţia suprafeţelor propuse la începutul anului 2016:

Localitate Nr. Suprafaţa Total Nr. Trup Suprafaţa Total Suprafaţa Total
Trup intravilan suprafaţă intravilan intravilan suprafaţă extravilan suprafaţă
existent intravilan propusă propusă intravilan (ha) U.A.T.
1990 (ha) (ha) (ha) propusă (ha)
(ha)
Huedin 1.1 293,5009 293,5009 1.1 726,0554
1.2 0,2402
1.3 1,9286
738,4791
1.4 0,1791 5309,8140 6122,9869
1.5 8,7716
1.6 0,3373
1.7 0,9669
Bicălatu 2.1 74,5827 74,5827 2.1 74,5827 74,6938
2.2 0,1111
Total 368,0836 813,1729 5309,8140 6122,9869
Sursa: “CONSILIUL LOCAL HUEDIN (iunie 2012 - mai 2016) - ASPECTE ADMINISTRATIVE -
„ de Horea-Dorin Matiş
Populatia Huedinului este de 9346 locuitori la ultimul recensamant (2011).

Datele statistice rezultate din Recensământul populaţiei şi locuinţelor 2011, au relevat că
populaţia stabilă a oraşului Huedin este compusă dintr-un număr de circa 9400 de locuitori, uşor
predominantă fiind populaţia de sex feminin. Demografia este într-o uşoară scădere faţă de
recensământul din 2011. Îmbucurător şi extrem de benefic pentru dezvoltarea localităţii este faptul
că ponderea o deţine populaţia tânără, cu vârste cuprinse între 20- 50 ani, care constituie un
procent important din populaţia oraşului, ceea ce înseamnă că Huedin are asigurate resursele
umane necesare dezvoltării, respectiv forţă de muncă tânără.
Din punct de vedere al ponderii la nivelul populaţiei urbane a judeţului Cluj, populaţia
oraşului Huedin reprezintă circa 1.5 % (conform Recensământului populaţiei şi locuinţelor 2011),
situându-se pe ultimul loc între cele 6 oraşe ale judeţului. Relevant este că, din punct de vedere al
etniilor şi religiilor, populaţia oraşului este preponderent de etnie română şi de religie ortodoxă,
celelalte etnii şi culte fiind mai slab reprezentate.
18
Din perspectivă demografică, orașul Huedin a avut o evoluție superioară nu doar față de
nivelul național, ci și față de celelalte comunități urbane din România și chiar față de celelalte
comunități urbane din județ. Dacă în 2013 populația urbană a județului Cluj era undeva în jurul
valorii de 92% față de nivelul din 2000, în cazul orașului Huedin aceasta era la aprox. 98% din
valoarea anului 2000.
Evoluția pozitivă a demografiei orașului a fost susținută de natalitate, dar și de mutările cu
reședința, numărul persoanelor care au venit cu reședința în oraș în anii 1990 fiind aproape
constant mai ridicat decât numărul celor care au plecat. Lucrurile s-au schimbat ușor începând cu
anul 2005, ceea ce a dus și la reducerea populației orașului. În schimb, cu excepția anilor 1991,
2002 și 2008, numărul celor care s-au mutat cu domiciliul din Huedin a fost constant mai ridicat
decât al celor care au venit cu domiciliul, aceasta reprezentând și principala sursă de „pierdere” a
populației orașului.
19
CAPITOLUL VI. ANALIZA ECONOMIEI ORAȘULUI HUEDIN
Analiza economiei orașului

Analiza stucturii și evoluției economiei orașului oferă o perspectivă asupra nivelului de
competitivitate, a problemelor și a perspectivelor de dezvoltare. Pentru realizarea acestei analize
au fost utilizați o serie de indicatori economici precum cifra de afaceri, numărul mediu de
angajați, numărul de întreprinderi (toate acestea, atât la nivel general, cât și pe categorii, în funcție
de dimensiune), numărul de salariați (include atât numărul de angajați din sectorul privat, cât și al
celor din sectorul public), densitatea antreprenorială, capacitatea și inițiativa antreprenorială,
numărul de locuințe terminate în timpul anului. Pe lângă analiza la nivel general a acestor
indicatori, a fost realizată și o analiză sectorială și pe domenii ale economiei. Analiza bugetului
local, precum și a turismului completează profilul și evoluția economiei orașului Huedin. În cazul
unor indicatori, am extins analiza și la comunele din depresiunea Huedin pentru a avea o
perspectivă mai largă asupra evoluției întregii zone. Nu în ultimul rând, analiza performanței
sectoriale și pe domenii ale economiei, precum și măsurarea rezilienței economice din perspectivă
comparativă, vin să întregească analiza, facilitând astfel identificarea problemelor strategice ale
economiei locale, dar și a direcțiilor strategice de dezvoltare ale orașului.
Principalele companii locale

Potivit datelor furnizate de ANAF, în 2019, primii 10 angajatori (societăți
comerciale/întreprinderi active) la nivel local, în funcție de numărul mediu de angajați, erau
următoarele întreprinderi:
Tabel 1: Top 10 firme din Huedin in funcție de numărul de mediue de angajați
Top 10 firme din Huedin în funcție de numărul mediu de angajați – anul 2019
Pondere din Pondere din

Număr de nr. total de numărul total
Firmă Obiect de activitate angajați angajați ai de salariați
în 2019 întreprinderil (sector public și
or active* privat)*
THUNDERFLEX SRL 2219-Fabricarea altor produse din cauciuc 94 8.37% 5.23%
20
1392-Fabricarea de articole confecţionate din

TAPPIEL ART SRL-D textile (cu excepţia îmbrăcămintei şi lenjeriei
de corp) 47 4.19% 2.61%
MECANICA HUEDIN
SA 2562-Operaţiuni de mecanică generală 45 4.01% 2.50%
5630-Baruri şi alte activităţi de servire a

ROLIANT PUB SRL
băuturilor 43 3.83% 2.39%
MELIMO AUTOCOM 4532-Comerţ cu amănuntul de piese şi

SRL accesorii pentru autovehicule 34 3.03% 1.89%
3101-Fabricarea de mobilă pentru birouri şi

U V FURNITURE SA
magazine 32 2.85% 1.78%
JOLY IMPORT
EXPORT SRL 4941-Transporturi rutiere de mărfuri 30 2.67% 1.67%
BICAR IMPORT
EXPORT SRL 4634-Comerţ cu ridicata al băuturilor 29 2.58% 1.61%
PALIMEX COMPLEX 4729-Comerţ cu amănuntul al altor produse

ALIMENTAR SRL alimentare, în magazine specializate 27 2.40% 1.50%
4333-Lucrări de pardosire şi placare a

SENTRON SRL
pereţilor 24 2.14% 1.33%
Total 405 36.06% 22.51%

Sursa: calcule proprii pe baza datelor ANAF și ONRC
* Ponderea este calculată estimativ, pe baza valorii numărului total de angajați din anul 2018,
având ca bază anul 2008. Pentru anul 2019 datele complete nu erau disponibile la momentul
realizării analizei.
Așadar, pe primele 3 locuri se află întreprinderi din sectorul Industriei prelucrătoare,
numărul angajaților acestor firme fiind relativ mic, dacă ne raportăm la anul 2008, când o singură
firmă avea 308 angajați. Alte firme din acest top 10 sunt cele din sectoarele Hoteluri și
restaurante, Comerţ cu ridicata şi cu amănuntui; repararea autovehiculelor şi motocicletelor,
21
Transport şi depozitare și Construcţii. Aceste 10 firme angajează aproximativ 36% din numărul
total de angajați ai întreprinderilor active de la nivel local și 23% din numărul tota de salariați
(sector privat și sector public). Se mai remarcă de asemenea, scăderea semnificativă a numărului
de angajați a unei dintre firmele din acest top și anume a U V FURNITURE SA, firmă care în
2013 avea 55 de angajați, iar în 2019 mai avea doar 32 de angajați.
În privința cifrei de afaceri, topul primelor 10 firme este puțin diferit de cel al primilor 10
angajatori. Pe primul loc se află aceeași întreprindere din sectorul Industriei prelucrătoare,
compania deținand o pondere importantă din cifra de afaceri totală a întreprinderilor de la nivel
local (aproape 14%).
Tabel 2: Top 10 firme din Huedin in funcție de cifra de afaceri
Top 10 firme - cifră de afaceri
Pondere din
total cifră de
Cifră de
afaceri a
Firmă Obiect de activitate afaceri
întreprinderil
în 2019
or active
(aproximare)
THUNDERFLEX SRL 2219-Fabricarea altor produse din cauciuc 19686873.4 10.46%
4759-Comerţ cu amănuntul al mobilei, al articolelor

de iluminat şi al articolelor de uz casnic n.c.a., în 9579116.1 5.09%
DAVS SRL magazine specializate
JOLY IMPORT EXPORT SRL 4941-Transporturi rutiere de mărfuri 8194359.55 4.35%
MP PLANT PHARMA IMPEX 4773-Comerţ cu amănuntul al produselor

7173935.58 3.81%
SRL farmaceutice, în magazine specializate
BICAR IMPORT EXPORT SRL 4634-Comerţ cu ridicata al băuturilor 7091208.24 3.77%
4532-Comerţ cu amănuntul de piese şi accesorii

6796684.64 3.61%
MELIMO AUTOCOM SRL pentru autovehicule
22
MECANICA HUEDIN SA 2562-Operaţiuni de mecanică generală 6542393.26 3.47%
SENTRON SRL 4333-Lucrări de pardosire şi placare a pereţilor 6412803.75 3.41%
PALIMEX COMPLEX 4729-Comerţ cu amănuntul al altor produse

5844762.55 3.10%
ALIMENTAR SRL alimentare, în magazine specializate
KIA & STEVEN SRL 4941-Transporturi rutiere de mărfuri 5617304.87 2.98%
Total 82939442 44.05%
* Ponderea este calculată estimativ, pe baza valorii cifrei de afaceri totale din anul 2018,
actualizată cu rata inflației, având ca bază anul 2008. Pentru anul 2019 datele complete nu erau
disponibile la momentul realizării analizei.
Pe pe următoarele locuri însă, se mai regăsesc doar o parte din top 10 angajatori, locurile 2, 4 și 6
dintre angajatori neregăsindu-se în topul primelor 10 firme în ceea ce privește cifra de afaceri. În
acest top se găsesc firme din sectorul Comerţul cu ridicata şi cu amănuntui; repararea
autovehiculelor şi motocicletelor, Transport şi depozitare.
Analiza sectorială a economiei locale

Această analiză se referă doar la întreprinderile active, respectiv societățile comerciale și
nu include și persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale. Sursa datelor pentru
această analiză este Oficiul Național al Registrul Comerțului. Punctul slab al acestor date este că
nu includ valorile indicatorilor (număr unități, cifră de afaceri, angajați, profit) aferente
persoanelor fizice autorizate și al întreprinderilor individuale. O altă deficiență este aceea că
societățile comerciale care au puncte de lucru în alte UAT-uri decât cele în care își au sediul
social, vor figura în dreptul acelui UAT în care își au sediul și nu al celor în care își au punctele de
lucru. Cu alte cuvinte, o firmă cu sediul social în municipiul Cluj-Napoca, dar cu punct de lucru în
Huedin, este înregistrată inclusiv cu angajații și cifra de afaceri a punctului de lucru din Huedin în
Cluj-Napoca, nu în Huedin. Cu toate aceste minusuri, aceste date sunt relevante prin prisma
trendului pe care îl evidențiază în privința unor indicatori economici relevanți.
23
Structura și evoluția principalilor indicatori economici pe sectoare și domenii

Pe sectoare ale economiei, în funcție de numărul de angajați, cifra de afaceri și numărul
de întreprinderi, principalele activități economice erau în 2008 Comerţul cu ridicata şi cu
amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, urmate de Transportul şl depozitarea și
Industria prelucrătoare. În Industria prelucrătoare, un declin masiv s-a produs în anul 2009, când
numărul de angajați a scăzut cu 45%.
Uitându-ne doar la numărul mediu de angajați, la nivel general, numărul total al
angajaților societăților comerciale active era în 2018 cu 30,7% mai mic decât în 2008. Cele mai
mari scăderi s-au înregistrat în sectoarele: Intermedieri financiare şi asigurări, (-100%),
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, Activităţi
profesionale, ştiinţifice şi tehnice, Construcţii, Informaţii şi comunicaţii, Industria prelucrătoare.
Îngrijorătoare este scăderea semnificativă a numărului de angajați în Industria prelucrătoare,
datorită ponderii însemnate a acesteia în totalul economiei locale în 2008 (34,5%).
24
Tabel 3: Structura și evoluția numărului și a ponderii angajaților în perioada 2008 - 2018
Structura și evoluția numărului și a ponderii angajaților în perioada 2008 - 2018
Creștere/descr
eștere 2018 în
Sectoare economice/an, număr raport cu 2008
angajați, pondere
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Număr % Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr Număr %
Activităţi de servicii administrative şi

activităţi de servicii suport 49 3.0% 6 6 10 14 19 13 16 20 38 39 3.5% -20.4%
Activităţi de spectacole, culturale şi

recreative 3 0.2% 6 8 6 7 6 5 8 5 9 6 0.5% 100.0%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi

tehnice 45 2.8% 50 58 47 45 50 41 41 41 31 33 2.9% -26.7%
Agricultură, silvicultură şi pescuit 3 0.2% 1 1 2 2 1 0 7 20 28 25 2.2% 733.3%
Alte activităţi de servicii 30 1.9% 34 31 21 20 21 21 20 18 17 15 1.3% -50.0%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntui;

repararea autovehiculelor şi
motocicletelor 417 25.7% 406 387 391 376 362 337 314 325 320 335 29.8% -19.7%
Construcţii 128 7.9% 113 83 108 139 115 117 90 100 91 94 8.4% -26.6%
25
Distribuţia apei; salubritate,

gestionarea deşeurilor, activităţi de
decontaminare 3 0.2% 40 40 39 38 38 43 25 4 1 1 0.1% -66.7%
Hoteluri şi restaurante 101 6.2% 85 109 115 88 89 68 74 66 81 81 7.2% -19.8%
Industria extractivă 0 0.0% 1 2 1 0.0%
Industria prelucrătoare 559 34.5% 309 330 375 383 357 351 352 332 284 227 20.2% -59.4%
Informaţii şi comunicaţii 8 0.5% 4 6 4 4 3 3 2 2 5 6 0.5% -25.0%
Intermedieri financiare şi asigurări 8 0.5% 6 6 7 5 5 5 4 2 0 0 0.0% -100.0%
Învăţământ 6 0.4% 5 6 6 0 6 4 4 4 4 6 0.5% 0.0%
Producţia şi furnizarea de energie

electrică şi termică, gaze, apă caldă şi
aer condiţionat 0.0% 1 1 5 1 2 2 2 1 3 0 0.0%
Sănătate şi asistenţă socială 10 0.6% 9 8 6 5 6 6 3 7 9 12 1.1% 20.0%
Transport şl depozitare 251 15.5% 213 191 206 202 205 221 220 214 212 242 21.5% -3.6%
Tranzacţii imobiliare 0 0.0% 1 1 1 1 6 7 4 1 1 1 0.1%
Total 1621 100.0% 1290 1274 1350 1330 1291 1244 1186 1162 1134 1123 100.0% -30.7%
Sursa: calcule proprii pe baza datelor ONRC
26
Creșteri ale numărului de angajați s-au înregistrat doar în 3 sectoare: Agricultură,

silvicultură şi pescuit (+733%), Activităţi de spectacole, culturale şi recreative, Sănătate şi
asistenţă socială. Trebuie avut în vedere însă că în 2008, în aceste sectoare activau un număr mic
de angajați, astfel că o creștere mică (de 2, 5 unități) poate reprezenta foarte mult din punct de
vedere procentual dacă se raportează la un număr mic de unități (adică 2, 5 unități) inițiale.
Cifra de afaceri (din cauza imposibilității afișării valorilor pentru fiecare an consecutiv al
perioadei, acestea nu mai sunt afișate pentru fiecare an consecutiv, ci doar pentru câțiva ani) avut
o evoluție puțin diferită în comparație cu numărul de angajați, în sensul că deși calculată în
termeni reali (actualizată cu rata inflației, an de bază 2008), aceasta era cu 4% mai mare în 2018
decât în 2008. Astfel, față de numărul mediu de angajați ai ăntrepprinderilor active, cifra de
afaceri a crescut în termeni reali. Creșterea este una mică, însă. Cele mai mari creșteri s-au
înregistrat în sectoarele Agricultură, silvicultură şi pescuit, Informaţii şi comunicaţii, Transport şi
depozitare, Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare,
Construcţii, Activităţi de spectacole, culturale şi recreative. Pe de altă parte, însă, într-o serie de
sectoare s-au înregistrat scăderi semnificative ale cifrei de afaceri, și anume: Intermedieri
financiare şi asigurări, Comerţ cu ridicata şi cu amănuntui; repararea autovehiculelor şi
motocicletelor, Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, Activităţi
profesionale, ştiinţifice şi tehnice. Din păcate, aceste scăderi ale cifrei de afaceri, scăderi care
indică o reducere a activității economice, au loc tocmai în sectoarele ce caracterizează o
comunitate urbană dezvoltată și competitivă și ne referim aici la intermedierile financiare,
serviciile administrative și de suport și activitățile profesionale, științifice și tehnice.
Datele mai relevă ponderea ridicată pe care Comerţul cu ridicata şi cu amănuntui;
repararea autovehiculelor şi motocicletelor o avea în 2008 (51,5% din totalul cifrei de afaceri la
nivel local), dar care scăzut semnificativ pînă în 2008, ajungând la 34,7% din total. Ponderi
însemnate în totalul cifrei de afaceri la nivel local mai înregistrau în 2008 Industria prelucrătoare
și Transportul şi depozitarea.
27
Tabel 4: Structura și evoluția cifrei de afaceri pe sectoare în perioada 2008 - 2018
Structura și evoluția cifrei de afaceri pe sectoare în perioada 2008 - 2018
2008 2009 2010 2011 2015 2018 Creștere/descreș

tere 2018 în
Sectoare economice/an, cifră de afaceri, raport cu 2008
pondere
Număr % Număr Număr Număr Număr Număr %
%

activităţi de servicii suport 1251830 0.7% 247836.0 177066.6 666433.8 496118.2 991143.4 0.5% -20.8%

recreative 619980 0.3% 438373.9 1026440.8 647853.2 892724.1 932199.2 0.5% 50.4%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 2219691 1.2% 2390763.3 2109321.5 1685579.7 2005227.1 2122372.1 1.1% -4.4%
Agricultură, silvicultură şi pescuit 112557 0.1% 72413.1 261476.5 37975.5 1009787.4 853834.5 0.5% 658.6%
Alte activităţi de servicii 536254 0.3% 701107.1 662319.2 368773.0 464914.4 620776.5 0.3% 15.8%

repararea autovehiculelor şi motocicletelor 92584566 51.5% 77283357.3 67519027.9 62330703.8 53309457.5 65383072.3 34.7% -29.4%
Construcţii 11961435 6.7% 13556588.7 15869709.0 18586557.0 29552989.1 17536599.0 9.3% 46.6%
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea 477642 0.3% 1187500.7 1658834.1 1700267.5 746201.8 929844.3 0.5% 94.7%
28
deşeurilor, activităţi de decontaminare
Hoteluri şi restaurante 4908608 2.7% 5123785.4 6071003.4 8074717.3 3128270.1 3799853.2 2.0% -22.6%
Industria extractivă 14140 0.0% 22968.1 17744.2 26836.3 0.0 0.0 0.0% -100.0%
Industria prelucrătoare 44231214 24.6% 29419114.5 43862710.2 53727002.5 38770509.7 47225844.3 25.1% 6.8%
Informaţii şi comunicaţii 251387 0.1% 65738.2 44627.7 101106.3 5041.8 1420383.4 0.8% 465.0%
Intermedieri financiare şi asigurări 345936 0.2% 379059.6 383177.1 311596.6 483068.1 102319.0 0.1% -70.4%
Învăţământ 175845 0.1% 51730.3 58429.7 83816.9 96978.8 168244.1 0.1% -4.3%
Producţia şi furnizarea de energie electrică

şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 0.0% 0.0 0.0 0.0 5770.3 181.2 0.0%
Sănătate şi asistenţă socială 435750 0.2% 255732.6 211030.2 112141.8 88904.9 588182.7 0.3% 35.0%
Transport şl depozitare 19522331 10.9% 17163931.2 19750690.9 22662045.6 34197779.3 44851706.5 23.8% 129.7%
Tranzacţii imobiliare 0 0.0% 20193.2 36373.0 117331.6 773176.0 747370.3 0.4%
Total 179649166 100.0% 148380193 159719982 171240738 166026919 188273926 100.0% 4.8%
29
La fel ca și în cazul cifrei de afaceri, numărul de întreprinderi active din Huedin era puțin
mai mare în 2018 decât în 2008. Sectoarele în care s-au înregistrat cele mai însemnate creșteri ale
numărului de întreprinderi active sunt: Tranzacţii imobiliare, Activităţi de spectacole, culturale şi
recreative, Agricultură, silvicultură şi pescuit, Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor,
activităţi de decontaminare, Intermedieri financiare şi asigurări, Alte activităţi de servicii,
Sănătate şi asistenţă socială. Creșterea numărului de întreprinderi în aceste sectoare poate
semnifica o creștere a atractivității și competitivității pe plan local a acestor sectoare, inițiativa
antreprenorială reprezentând un element cheie în dezvoltarea economică locală.
Tabel 5: Structura și evoluția numărului de firme pe sectoare de activitate în perioada 2008 -

2018
Structura și evoluția numărului de întreprinderi active pe sectoare de activitate în perioada 2008 - 2018
Creștere/descreștere
Sectoare economice/an 2008 2009 2010 2012 2014 2016 2018 2018 în raport cu
2008

activităţi de servicii suport 6 7 7 9 9 9 13 116.7%

recreative 4 5 5 6 9 7 11 175.0%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi

tehnice 30 30 30 27 31 29 32 6.7%
Agricultură, silvicultură şi pescuit 4 5 5 7 6 9 10 150.0%
Alte activităţi de servicii 6 7 7 6 8 11 10 66.7%

repararea autovehiculelor şi
motocicletelor 149 139 128 115 120 118 118 -20.8%
30
Construcţii 31 33 29 36 35 32 36 16.1%

gestionarea deşeurilor, activităţi de
decontaminare 2 3 3 4 5 4 5 150.0%
Hoteluri şi restaurante 31 29 33 31 30 32 33 6.5%
Industria extractivă 1 1 1 0 0 0 0 100%
Industria prelucrătoare 55 57 55 54 51 47 53 -3.6%
Informaţii şi comunicaţii 8 7 5 3 3 5 5 -37.5%
Intermedieri financiare şi asigurări 3 3 3 3 5 5 6 100.0%
Învăţământ 1 1 1 1 1 2 3 200.0%

electrică şi termică, gaze, apă caldă şi
aer condiţionat 1 1 1 1 4 2 1 0.0%
Sănătate şi asistenţă socială 5 5 5 7 6 7 8 60.0%
Transport şl depozitare 82 82 79 84 88 79 87 6.1%
Tranzacţii imobiliare 1 3 4 5 4 4 5 400.0%
Total 420 418 401 399 415 402 436 3.8%
31
Pe de altă parte, numărul întreprinderilor a scăzut în cîteva sectoare, cele mai mari scăderi
fiind înregistrate în: Informaţii şi comunicaţii, Comerţ cu ridicata şi cu amănuntui; repararea
autovehiculelor şi motocicletelor și Industria prelucrătoare. În cazul sectorului Informaţii şi
comunicaţii, scăderea numărului de firme și a numărului de angajați, dar în același timp creșterea
cifrei de afaceri poate semnifica un proces de selecție și creștere a performanței (eficientizare) a
activității firmelor din domeniu, cele rămase fiind mai competitive. De asemenea, în cazul
Industriei prelucrătoare, scăderea numărului de firme și a numărului de angajați, în condițiile
creșterii cifrei de afaceri, poate semnifica un grad mai înal de competitivitate și performanță al
companiilor rămase. În cazul Comerţului cu ridicata şi cu amănuntui; repararea autovehiculelor şi
motocicletelor s-au înregistrat scăderi ale tuturor celor trei indicatori (cifră de afaceri, angajați și
număr de firme), ceea ce denotă un declin al acestui sector. Declinul față de anul 2008 a acestui
sector în Huedin poate fi pus pe seama mai multor factori, între care deschiderea în oraș a unor
supermarket-uri (Profi, Peny, Lidl) care au sediul social în alte UAT-uri decât Huedin, indicatorii
aferenți supermarketurilor din Huedin fiind înregistrați în dreptul acelor UAT-uri în care
respectivele firme își au sediul social. O altă explicație poate fi modificarea obiceiurilor
consumatorilor din Huedin și din comunele din depresiune pe fondul deschiderii unor centre
comerciale mari de tip mall în Cluj-Napoca, municipiu situat la aproximativ 40 km de Huedin și
conectat cu acesta prin drumul european E60. De asemenea, dezvoltarea accentuată a comerțului
electronic poate fi un alt factor care a contribuit la declinul sectorului Comerţ cu ridicata şi cu
amănuntui; repararea autovehiculelor şi motocicletelor. Pe de altă parte, evoluția acestui sector
trebuie analizată și prin raportare la nivelul național, respectiv la evoluția lui la nivel național.
Astfel, perspectiva s-ar putea schimba.
Pe domenii de activitate (Tabelul 6), în funcție de numărul de salariați și cifra de afaceri,
în anul 2018 pe primul loc se situa Comerţul cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi
motocicletelor (225 de angajați), urmat de Transporturi terestre şi transporturi prin conducte (224
de angajați), Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie (71 de angajați), Lucrări
speciale de construcţii (61 de angajați), Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal,
exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii (57 de angajați).
Domeniile cu o pondere însemnată în economia locală și care, față de 2008, au înregistrat un declin
semnificativ atât a numărului de angajați, cât și a cifrei de afaceri sunt următoarele:
 Fabricarea de mobilă, numărul de angajați ajungând în 2018 la 42, față de 258 cât era în
2008 (-83.7%%);
32
 Comerțul cu amănuntul; a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de salariați (-

27%), însă acesta rămâne principalul domeniu de activitate în ceea ce privește numărul de
angajați;
 Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei;
fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite;
 Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete;
 Construcţii de clădiri;
 Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie;
 Activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică;
 Activităţi de peisagistică şi servicii pentru clădiri;
Domeniile cu pondere mai însemnată în economia locală și în rândul cărora s-a înregistrat
o creștere atât a numărului de angajați, cât și a cifei de afaceri sunt:
 Industria alimentară;
 Lucrări speciale de construcţii (creștere exponențială a numărului de angajați, dar mai ales
a cifreid e afaceri);
 Transporturi terestre şi transporturi prin conducte.
Într-o serie de domenii se observă o scădere a numărului de angajați, dar o creștere a cifrei
de afaceri, ceea ce înseamnă că firmele din respectivele domenii au devenit mai eficiente și mai
competitive. Aceste domenii sunt:
 Alte activităţi de servicii;
 Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie,
harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor;
 Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice;
 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice;
 Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice;
 Hoteluri şi alte facilităţi de cazare;
 Alte activităţi de servicii.
În Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi
instalaţii, precum și în Activităţi de servicii informatice numărul de angajați a rămas același, însă s-
a înregistrat o creștere semnificativă a cifrei de afaceri, ceea ce înseamnă că în acest domeniu
productivitatea muncii și valoarea adăugată a crescut semnificativ.
33
Tabel 6: Structura și evoluția cifrei de afaceri și a numărului de angajați ai întreprinderilor

active, pe domenii de activitate, în 2008 și 2018
2008 2018
Cifră de
Angajați -
afaceri -
modificare
Domenii de activitate modificare
procentuală
procentuală
2018 - 2008
2018 - 2008
Cifră de
Număr Cifră de Număr afaceri -
angajati afaceri angajati termeni
reali
01 - Agricultură, vânătoare şi servicii anexe 1 30480 2 225428 100.0% 639.6%
02 - Silvicultură şi exploatare forestieră 2 82077 23 628407 1050.0% 665.6%
08 - Alte activităţi extractive 0 14140 0 0 -100.0%
10 - Industria alimentară 37 3707901 41 3972335 10.8% 7.1%
11 - Fabricarea băuturilor 14 834387 3 685924 -78.6% -17.8%
13 - Fabricarea produselor textile 4 438791 2 15473 -50.0% -96.5%
15 - Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea

articolelor de voiaj şi marochinărie,
60 1244314 54 2816445 -10.0% 126.3%
harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi
vopsirea blănurilor
16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea

produselor din lemn şi plută, cu excepţia
50 2383255 12 544727 -76.0% -77.1%
mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din
alte materiale vegetale împletite
18 - Tipărire şi reproducerea pe suporţi a

1 0 3 138762 200.0% 100%
înregistrărilor
20 - Fabricarea substanţelor şi a produselor

2 49365 0 0 -100.0% -100.0%
chimice
34
22 - Fabricarea produselor din cauciuc şi mase

58 14206055 0 21735288 -100.0% 53.0%
plastice
23 - Fabricarea altor produse din minerale

2 79613 0 0 -100.0% -100.0%
nemetalice
25 - Industria construcţiilor metalice şi a

produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje 57 3271110 57 12931987 0.0% 295.3%
şi instalaţii
26 - Fabricarea calculatoarelor şi a produselor

7 451983 6 1327054 -14.3% 193.6%
electronice şi optice
28 - Fabricarea de maşini, utilaje şi

8 707149 0 0 -100.0% -100.0%
echipamente n.c.a.
32 - Alte activităţi industriale n.c.a. 1 13884 6 322875 500.0% 2225.5%
33 - Repararea, întreţinerea şi instalarea

0 0 1 179930 100% 100%
maşinilor şi echipamentelor
35 - Producţia şi furnizarea de energie

electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer 1 0 0 181 -100.0% 100%
condiţionat
38 - Colectarea, tratarea şi eliminarea

deşeurilor; activităţi de recuperare a 3 477642 1 929844 -66.7% 94.7%
materialelor reciclabile
41 - Construcţii de clădiri 76 8568929 31 5531853 -59.2% -35.4%
42 - Lucrări de geniu civil 1 1370415 2 313588 100.0% -77.1%
43 - Lucrări speciale de construcţii 51 2022091 61 11691158 19.6% 478.2%
45 - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul,

întreţinerea şi repararea autovehiculelor 19 3844858 40 8366919 110.5% 117.6%
şi a motocicletelor
46 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului

89 28252933 68 13529969 -23.6% -52.1%
cu autovehicule şi motociclete
35
47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia

309 60486775 225 43449829 -27.2% -28.2%
autovehiculelor şi motocicletelor
49 - Transporturi terestre şi transporturi prin

178 18103641 224 43989647 25.8% 143.0%
conducte
52 - Depozitare şi activităţi auxiliare pentru

72 1346874 5 293720 -93.1% -78.2%
transporturi
53 - Activităţi de poştă şi de curier 1 71816 13 568339 1200.0% 691.4%
55 - Hoteluri şi alte facilităţi de cazare 16 681681 10 895769 -37.5% 31.4%
56 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de

85 4226927 71 2904085 -16.5% -31.3%
alimentaţie
58 - Activităţi de editare 1 146515 0 0 -100.0% -100.0%
59 - Activităţi de producţie cinematografică,

video şi de programe de televiziune;
2 38533 0 0 -100.0% -100.0%
înregistrări audio şi activităţi de editare
muzicală
63 - Activităţi de servicii informatice 5 66339 5 1407692 0.0% 2022.0%
64 - Intermedieri financiare, cu excepţia

activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de 7 258995 0 0 -100.0% -100.0%
pensii
66 - Activităţi auxiliare pentru intermedieri

financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de 1 86941 0 102319 -100.0% 17.7%
pensii
68 - Tranzacţii imobiliare 0 0 1 747370 100% 100%
69 - Activităţi juridice şi de contabilitate 11 380123 6 249956 -45.5% -34.2%
70 - Activităţi ale direcţiilor(centralelor),

birourilor administrative centralizate; activităţi
2 151947 6 865936 200.0% 469.9%
de management şi de consultanţă în
management
36
71 - Activităţi de arhitectură şi inginerie;

27 1343853 15 659471 -44.4% -50.9%
activităţi de testări şi analiză tehnică
74 - Alte activităţi profesionale, stiinţifice şi

0 1400 2 131766 #100% 9311.9%
tehnice
75 - Activităţi veterinare 5 342368 4 214494 -20.0% -37.3%
77 - Activităţi de închiriere şi leasing 1 123804 1 1363 0.0% -98.9%
79 - Activităţi ale agenţiilor turistice şi a tur-

operatorilor; alte servicii de rezervare şi 0 34050 1 140329 100% 312.1%
asistenţă turistică
81 - Activităţi de peisagistică şi servicii pentru

44 1043762 0 0 -100.0% -100.0%
clădiri
82 - Activităţi de secretariat, servicii suport şi

alte activităţi de servicii prestate în principal 1 1660 7 284673 600.0% 17049.0%
întreprinderilor
85 - Învăţământ 6 175845 6 168244 0.0% -4.3%
86 - Activităţi referitoare la sănătatea umană 10 435750 12 588183 20.0% 35.0%
90 - Activităţi de creaţie şi interpretare

2 48554 3 96748 50.0% 99.3%
artistică
92 - Activități de jocuri de noroc și pariuri 3 619980 3 801021 0.0% 29.2%
93 - Activităţi spotive, recreative şi distractive 0 0 2 70786 100% 100%
95 - Reparaţii de calculatoare, de articole

0 0 0 7039 100% 100%
personale şi de uz gospodăresc
96 - Alte activităţi de servicii 30 536254 15 613738 -50.0% 14.4%
Total 1621 179649166 1123 188273926 -30.7% 4.8%
37
Există câteva domenii cu o pondere mică în economia locală, dar care au înregistrat
creșteri exponențiale ale numărului de angajați și ale cifrei de afaceri. Acestea sunt:
 Silvicultură şi exploatare forestieră;
 Activităţi de poştă şi de curier;
 Activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; activităţi de
management şi de consultanţă în management;
 Alte activităţi profesionale, stiinţifice şi tehnice;
 Activităţi de secretariat, servicii suport şi alte activităţi de servicii prestate în principal
întreprinderilor.
Astfel, urmare a evoluției spectaculoase, aceste domenii par a fi promițătoare în ceea ce
privește evoluția lor și creșterea ponderii lor în economia locală.
Evoluția numărului de salariați – sector public și sector privat

Am încercat să estimăm și analizăm evoluția numărului de salariați din sectorul public și
din cel privat, în rândul celui din urmă făcând de asemenea diferență între salariații societăților
comerciale și cei ai persoanelor fizice autorizate și ai întreprinderilor individuale. Datele privind
numărul total de salariați provin din baza de date a INSSE, iar cele privind numărul societăților
comerciale de la ONRC. Datele privind numărul de salariați ai persoanelor fizice autorizate (PFA)
și ai întreprinderilor individuale (II), au fost furnizate de ANAF și doar pentru anul 2020. Pe baza
lor, am încercat să estimăm numărul aproximativ de salariați pe cele trei categorii în anii precedenți,
păstrând aceeași pondere a salariaților PFA și II. Așadar, valorile privind numărul de salariați ai
PFA, II și ai sectorului public nu sunt exacte, ci aproximative.
Numărul total de salariați a scăzut din 2008 (scădere abruptă în 2009) până în 2012 ca urmare a
crizei financiar–economice, după care a început să crească treptat, înregistrând din nou o scădere în
2016, după care și-a reluat creșterea. Cu toate acestea, în 2018 erau cu 31,9% mai puțini salariați în
Huedin decât în 2008.
Tabel 7: Evoluția numărului de salariați – sector public și sector privat
38
Creștere/
Evoluție salariați pe
descreșter
categorii de 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
e 2018 -
angajatori/an
2008
Nr. total salariati (INSSE) 2641 2058 1885 1686 1664 1681 1732 1748 1613 1734 1799 -31.9%
Nr. total salariați -

societăți comerciale 1621 1290 1274 1350 1330 1291 1244 1186 1162 1134 1123 -30.7%
(ONRC)
Număr total salariați -

828 618 474 213 213 268 362 435 334 474 545 -34.2%
sector public (estimare)
Nr. total salariați - PFA și

192 150 137 123 121 122 126 127 117 126 131 -31.9%
II (estimare)
Procent salariați - societăți

61.4% 62.7% 67.6% 80.1% 79.9% 76.8% 71.8% 67.8% 72.0% 65.4% 62.4% 1.7%
comerciale
Procent salariați - sector

31.3% 30.0% 25.1% 12.6% 12.8% 15.9% 20.9% 24.9% 20.7% 27.3% 30.3% -3.3%
public (estimare)
Procent salariați - PFA și II

7.3% 7.3% 7.3% 7.3% 7.3% 7.3% 7.3% 7.3% 7.3% 7.3% 7.3% 0.0%
(estimare)
Sursa datelor: INSSE, ONRC, ANAF
Sectorul public a fost puternic afectat de criza financiar-economică declanșată la finele

anului 2008, ajungând de la o pondere de 31,3% în 2008, la 12,6% în 2011. În 2018 sectorul public
ajunge aproximativ la aceeași pondere în totalul numărului de salariați ca în 2008. Ponderea
salariaților PFA și II este constantă pentru că am estimt-o pe baza datelor din 2020, însă cu
siguranță și aceasta a suferit fluctuații în perioada evaluată, mai ales ca urmare a schimbării în 2018
a legislației privind contribuțiile (CAS și CASS) PFA și II. Ceea ce se remarcă este scăderea
semnificativă a numărului de salariați din Huedin în condițiile în care populația orașului a scăzut în
aceeași perioadă cu doar 2%.
La nivelul întregii zone a depresiunii Huedin, numărul salariaților era în 2018 cu 17,2%
mai mic decât în 2008. Așa cum se poate observa, numărul salariaților a scăzut în toate UAT-urile
în 2009 ca urmare a crizei financiar-economice.
39
Tabel 8: Evoluția numărului de salariați în Huedin și în comunele din zona orașului Huedin în
perioada 2008 - 2018
Evoluția numărului de salariați în Huedin și în comunele din zonă în perioada 2008 - 2018
Creștere/des
creștere
Localitate/an 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2018 - 2008
ORAȘ HUEDIN 2641 2058 1885 1686 1664 1681 1732 1748 1613 1734 1799 -31.9%
COMUNA BELIȘ 102 121 113 121 124 119 126 163 165 154 161 57.8%
COMUNA CĂLĂȚELE 171 159 166 147 137 137 100 99 125 138 198 15.8%
COMUNA CIUCEA 348 311 358 333 333 346 234 215 231 272 316 -9.2%
COMUNA IZVORU
127 119 134 117 118 153 87 79 81 81 78 -38.6%
CRIȘULUI
COMUNA
99 112 105 106 93 87 84 106 73 90 88 -11.1%
MĂNĂSTIRENI
COMUNA MĂRGAU 156 124 123 135 129 116 104 105 83 132 200 28.2%
COMUNA MĂRIȘEL 117 119 102 117 109 109 118 127 119 108 110 -6.0%
COMUNA NEGRENI 220 162 153 168 187 184 141 128 105 167 157 -28.6%
COMUNA POIENI 564 507 599 569 593 535 352 357 322 332 435 -22.9%
COMUNA RÂȘCA 90 80 99 92 92 77 60 55 50 57 86 -4.4%
COMUNA SĂCUIEU 48 67 63 63 51 44 46 54 72 79 120 150.0%
COMUNA SÂNCRAIU 120 96 102 101 105 88 82 94 121 197 227 89.2%
Total zonă 4803 4035 4002 3755 3735 3676 3266 3330 3160 3541 3975 -17.2%
Sursa: prelucrare după datele INSSE
40
Cu toate acestea, o serie de comune au înregistrat creșteri ale numărului de salariați, și

anume comunele: Săcuieu, Sâncraiu, Beliș, Mărgău și Călățele. Altele, la fel ca și orașul Huedin,
au înregistrat o scădere a numărului de salariați: Izvoru Crișului, Negreni, Poieni, Mănpăstireni,
Ciucea, Mărișel, Râșca.
O analiză efectuată pe sectoare economice arată totodată intensificarea (creșterea
numărului de întreprinderi, a cifrei de afaceri și a profitului) și creșterea gradului de diversificare
(întreprinderi în domenii economice noi) a activității economice în comunele Beliș, Călățele,
Mărișel, Mănăstireni, Negreni, Poieni, Săcuieu și Sâncraiu față de anul 2008.
Deși este un indicator mai puțin relevant din cauza modului de măsurare, respectiv multiplelor
condiții pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi luată în evidență/considerată
șomer (a se vedea definiția INSSE), am analizat și evoluția acestui indicator, deoarece poate fi o
variabilă aproximativă relativă în ceea ce privește piața forței locale de muncă. Ar fi fost mai
potriviți indicatori precum gradul de ocupare al populației active sau al populației în vârstă de
muncă, însă acești indicatori nu sunt diposnibili decât pentru anii în care se efectuează
recensământul populației, în restul anilor fiind necesară calcularea lor pe baza datelor INSSE.
Numărul șomerilor a fost cel mai ridicat în perioada crizei financiar-economice, cel mai ridicat
număr al acestora înregistrându-se în 2010, anul de vârf al crizei, după care numărul șomerilor a
scăzut constant până în 2016, când a crescut ușor, iar apoi și-a continuat trendul de scădere până în
2018, crescând ușor din nou în 2019.
Tabel 9: Evoluția numărului șomerilor în Huedin perioada 2010 - 2019
Evoluția numărului șomerilor în Huedin perioada 2010 - 2019
Sexe/an 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Masculin 177 110 99 109 75 60 64 34 35 36
Feminin 188 126 84 112 76 69 79 83 38 55
Total 365 236 183 221 151 129 143 117 73 91

Sursa: prelucrare după datele INSSE
41
Pe parcursul întregii perioade, numărul șomerilor de gen feminin a fost mai ridicat de cât
al celor de gen masculin.
În concluzie, deși numărul șomerilor este semnificativ mai mic în 2018 și 2019, decât în
2008, și numărul salariaților este semnificativ mai mic în 2018, decât în 2008, deși popuulația a
rămas aproximativ aceeași, ceea ce relevă disfuncționalități ale pieței locale de muncă, dar și
punctele slabe ale unor indicatori precum numărul șomerilor.
Sectorul IMM local: evolutie numar de firme pe categorii, cifra de afaceri și angajati
O imagine interseantă este oferită de modul în care a evoluat ponderea firmelor în
economia locală în funcție de dimensiunea acestora, respectiv de numărul de angajați. De precizat
că, potrivit legislației în vigoare, întreprinderile pot fi de trei categorii:
• microîntreprinderi: 1 pana la 9 salariați, cifra de afaceri anuala neta, respectiv active
totale, sub 2 milioane de euro (inclusiv) echivalent in lei;
• întreprinderi mici: 10 până 49 de salariați (inclusiv), cifra de afaceri anuală ≤ 10
milioane euro, active totale ≤ 43 milioane de euro (inclusiv) echivalent in lei;
• întreprinderi mijlocii: intre 50 și 249 de salariați (inclusiv), cifra de afaceri anuală ≤ 50
milioane de euro, active totale ≤ 43 milioane euro pentru activele totale.
La nivel general, tabelul de mai jos relevă creșterea semnificativă a ponderii
întreprinderilor cu 0 angajați în 2018 față de 2008 în Huedin (+29,1%), în timp ce ponderea
tuturor celorlalte categorii de întreprinderi a scăzut. Se poate observa de asemenea, că în 2018 nu
mai exista în Huedin nici o întreprindere mijlocie (din punctul de vedere al numărului de
angajați), ultimul an în care a exista o astfel de firmă (în industria prelucrătoare) fiind 2017. Până
în 2016 au funcționat în oraș 2 întreprinderi mijlocii, ambele în sectorul Industriei prelucrătoare.
Tabel 10: Structura numărului de întreprinderi pe categorii și evoluția acestora în perioada 2008
- 2018
42
Firme cu 0 angajați Firme cu 1 angajat Firme cu 2 - 9 angajați Firme cu 10 - 49 angajați Firme cu 50 - 249 angajați
2008 2018 Creștere/ 2008 2018 Creștere/ 2008 2018 Creștere/ 2008 2018 Creștere 2008 2018 Creștere/
descrește descrește descrește /descreșt descrește
Sectoareale economiei
re 2018 în re 2018 re 2018 ere 2018 re 2018
Pondere Pondere Pondere Pondere Pondere
raport cu în raport în raport în raport în raport
2008 cu 2008 cu 2008 cu 2008 cu 2008
Activităţi de servicii
administrative şi activităţi de
servicii suport 16.7% 61.5% 269.2% 33.3% 15.4% -53.8% 33.3% 15.4% -53.8% 16.7% 7.7% -53.8% 0.0% 0.0%
Activităţi de spectacole, culturale
şi recreative 50.0% 54.5% 9.1% 25.0% 36.4% 45.5% 25.0% 9.1% -63.6% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
Activităţi profesionale, ştiinţifice
şi tehnice 33.3% 50.0% 50.0% 30.0% 25.0% -16.7% 36.7% 25.0% -31.8% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
Agricultură, silvicultură şi pescuit 50.0% 50.0% 0.0% 25.0% 40.0% 60.0% 25.0% 0.0% -100.0% 0.0% 10.0% 0.0% 0.0%
Alte activităţi de servicii 16.7% 60.0% 260.0% 16.7% 10.0% -40.0% 50.0% 20.0% -60.0% 16.7% 10.0% -40.0% 0.0% 0.0%
Comerţ cu ridicata şi cu
amănuntui; repararea
autovehiculelor şi motocicletelor 33.6% 41.5% 23.7% 22.1% 21.2% -4.3% 36.2% 28.0% -22.8% 8.1% 9.3% 15.7% 0.0% 0.0%
Construcţii 25.8% 33.3% 29.2% 29.0% 27.8% -4.3% 32.3% 30.6% -5.3% 12.9% 8.3% -35.4% 0.0% 0.0%
gestionarea deşeurilor, activităţi
de decontaminare 50.0% 80.0% 60.0% 0.0% 20.0% 50.0% 0.0% -100.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
Hoteluri şi restaurante 25.8% 42.4% 64.4% 16.1% 30.3% 87.9% 48.4% 24.2% -49.9% 9.7% 3.0% -68.7% 0.0% 0.0%
Industria extractivă 100.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
Industria prelucrătoare 34.5% 39.6% 14.7% 21.8% 17.0% -22.2% 23.6% 32.1% 35.7% 14.5% 11.3% -22.2% 5.5% 0.0% -100.0%
Informaţii şi comunicaţii 50.0% 20.0% -60.0% 25.0% 60.0% 140.0% 25.0% 20.0% -20.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
Intermedieri financiare şi asigurări 0.0% 100.0% 66.7% 0.0% -100.0% 33.3% 0.0% -100.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
Învăţământ 0.0% 33.3% 0.0% 0.0% 100.0% 66.7% -33.3% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
electrică şi termică, gaze, apă caldă
şi aer condiţionat 0.0% 100.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
Sănătate şi asistenţă socială 20.0% 37.5% 87.5% 40.0% 12.5% -68.8% 40.0% 50.0% 25.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
Transport şl depozitare 35.4% 32.2% -9.0% 25.6% 21.8% -14.7% 31.7% 39.1% 23.3% 7.3% 6.9% -5.7% 0.0% 0.0%
Tranzacţii imobiliare 100.0% 80.0% -20.0% 0.0% 20.0% 0.0% 0.0% #DIV/0! 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
Total 32.9% 42.4% 29.1% 23.8% 22.5% -5.6% 34.0% 28.2% -17.1% 8.3% 6.9% -17.4% 0.7% 0.0% -100.0%
Pe sectoare, se remarcă creșterea ponderii întreprinderilor cu 1 angajat în domeniul

Informații și comunicații, Agricultură, silvicultură și pescuit, Hoteluri și restaurante.
Ponderea întreprinderilor cu 2-9 angajați a crescut în Industria prelucrătoare, Sănătate și asistență
socială, Transport și depozitare. În toate celelalte sectoare și pe toate categoriile s-a înregistrat o
scădere a ponderii întreprinderilor care au cel puțin 1 angajat, cu excepția firmelor cu 0 angajați
care au înregistrat creșteri în toate sectoarele.
Cei mai importanți angajatori din sectorul privat sunt întreprinderile care au între 10 și 49 de
angajați, 54,5% din totalul angajaților fiind în cadrul acestui tip de întreprinderi. Se poate observa
totodată, că numărul angajaților din cadrul acestei categorii de întreprinderi a crescut față de 2008
cu 30,9%. Se poate observa (tabelul de mai jos) însă că în 2008, 55,1% din angajați erau în cadrul
celor 2 întreprinderi mijlocii (50 – 249 de angajați), care în 2018 nu mai existau. Așa se explică
creșterea foarte mare a ponderii angajaților din rândul întreprinderilor cu 10-49 de angajați. De
asemenea, așa se explică o parte din scăderea semnificatrivă a numărului total de angajați/salariați
43
la nivelul orașului.
Tabel 11: Ponderea angajaților pe categorii de întreprinderi în 2018 în comparație cu 2008
Firme cu 1 angajat Firme cu 2 - 9 angajați Firme cu 10 - 49 angajați Firme cu 50 - 249 angajați
Pondere Creștere/ Pondere Creștere/ Pondere Creștere Pondere Creștere/
descrește descrește /descreșt descrește
Sectoareale economiei
re 2018 re 2018 ere 2018 re 2018
în raport în raport în raport în raport
Activităţi de servicii 2008 2018 cu 2008 2008 2018 cu 2008 2008 2018 cu 2008 2008 2018 cu 2008
administrative şi activităţi de 4.1% 5.1% 25.6% 20.4% 17.9% -12.1% 75.5% 76.9% 1.9% 0.0% 0.0%
33.3% 66.7% 100.0% 66.7% 33.3% -50.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
şi recreative
20.0% 24.2% 21.2% 80.0% 75.8% -5.3% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
şi tehnice
33.3% 16.0% -52.0% 66.7% 0.0% -100.0% 0.0% 84.0% 0.0% 0.0%
Agricultură, silvicultură şi pescuit
Alte activităţi de servicii 3.3% 6.7% 100.0% 26.7% 26.7% 0.0% 70.0% 66.7% -4.8% 0.0% 0.0%
amănuntui; repararea 7.9% 7.5% -5.7% 48.4% 33.4% -31.0% 43.6% 59.1% 35.4% 0.0% 0.0%
autovehiculelor şi motocicletelor
Construcţii 7.0% 10.6% 51.3% 32.8% 30.9% -6.0% 60.2% 58.5% -2.7% 0.0% 0.0%
gestionarea deşeurilor, activităţi 0.0% 100.0% 100.0% 0.0% -100.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
de decontaminare
Hoteluri şi restaurante 5.0% 12.3% 149.4% 50.5% 45.7% -9.5% 44.6% 42.0% -5.8% 0.0% 0.0%
Industria extractivă
Industria prelucrătoare 2.1% 4.0% 84.7% 10.9% 22.9% 109.9% 31.8% 73.1% 129.7% 55.1% 0.0% -100.0%
Informaţii şi comunicaţii 25.0% 50.0% 100.0% 75.0% 50.0% -33.3% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
25.0% -100.0% 75.0% -100.0% 0.0% 0.0%

Intermedieri financiare şi asigurări
Învăţământ 0.0% 0.0% 100.0% 100.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
şi aer condiţionat
Sănătate şi asistenţă socială 20.0% 8.3% -58.3% 80.0% 91.7% 14.6% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
Transport şl depozitare 8.4% 7.9% -6.2% 37.8% 51.7% 36.5% 53.8% 40.5% -24.7% 0.0% 0.0%
Tranzacţii imobiliare 100.0% 0.0% 0.0% 0.0%
Total 6.2% 8.7% 41.5% 33.2% 36.8% 10.8% 41.6% 54.5% 30.9% 19.0% 0.0% -100.0%
Cea mai mare pondere a cifrei de afaceri (52%) o aveau în 2018 întreprinderile cu 10 - 49
de angajați, însă creștera de la 38,8%, cât era în 2008, este cauzată de dispariția între timp a
întreprinderilor mijlocii (cele cu 50 – 249 de angajați). În contextul creșterii numărului acestora, nu
surprinde creșterea ponderii în economia locală a cifrei de afaceri a întreprinderilor cu 0 angajați
(tabelul de mai jos). Un semn bun este dat însă de creștere ponderii cifrei de afaceri a
întreprinderilor care au 1 angajat, acestea ajungând la o pondere a cifrei de afaceri la nivel local în
2018 de 6,4%, ceea ce poate însemna o creștere a inițiativei antreprenoriale locale, start-up-urile
începând de regulă cu un număr redus de salariați și crescând apoi.
Tabel 12: Ponderea cifrei de afaceri pe categorii de întreprinderi în 2018 în comparație cu 2008
44
Firme cu 0 angajați Firme cu 1 angajat Firme cu 2 - 9 angajați Firme cu 10 - 49 angajați Firme cu 50 - 249 angajați
Pondere Creștere/ Pondere Creștere/ Pondere Creștere/ Pondere Creștere Pondere Creștere/
Sectoareale economiei descrește descrește descrește /descreșt descrește
re 2018 în re 2018 re 2018 ere 2018 re 2018
2008 2018 raport cu 2008 2018 în raport 2008 2018 în raport 2008 2018 în raport 2008 2018 în raport
Activităţi de servicii
administrative şi activităţi de
servicii suport 2.7% 2.7% -1.6% 10.0% 14.3% 42.6% 21.0% 26.2% 24.9% 66.3% 56.8% -14.3% 0.0% 0.0%
şi recreative 27.5% 1.9% -93.2% 5.6% 20.2% 262.9% 67.0% 78.0% 16.4% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
şi tehnice 5.1% 5.3% 2.4% 13.7% 30.7% 124.0% 81.2% 64.1% -21.1% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
Agricultură, silvicultură şi pescuit 33.7% 21.2% -37.1% 27.1% 9.9% -63.4% 39.2% 0.0% -100.0% 0.0% 68.9% 0.0% 0.0%
Alte activităţi de servicii 0.0% 23.0% #DIV/0! 12.1% 4.3% -64.4% 33.2% 24.3% -26.7% 54.7% 48.3% -11.6% 0.0% 0.0%
amănuntui; repararea
autovehiculelor şi motocicletelor 5.9% 1.2% -80.3% 2.8% 5.3% 85.0% 44.9% 26.8% -40.3% 46.4% 66.8% 44.0% 0.0% 0.0%
Construcţii 11.5% 21.3% 85.2% 1.5% 13.0% 738.7% 13.0% 17.3% 33.6% 74.0% 48.4% -34.6% 0.0% 0.0%
gestionarea deşeurilor, activităţi
de decontaminare 89.9% 13.1% -85.4% 0.0% 86.9% 10.1% 0.0% -100.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
Hoteluri şi restaurante 0.1% 0.7% 725.6% 20.3% 20.6% 1.4% 49.3% 53.6% 8.7% 30.3% 25.1% -17.1% 0.0% 0.0%
Industria extractivă 100.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% #DIV/0!
Industria prelucrătoare 0.4% 46.3% 11911.1% 0.7% 1.3% 78.7% 8.9% 8.4% -6.2% 20.4% 44.1% 115.9% 69.6% 0.0% -100.0%
Informaţii şi comunicaţii 0.5% 0.0% -100.0% 66.3% 1.2% -98.2% 33.2% 98.8% 198.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
Intermedieri financiare şi asigurări 0.0% 100.0% 39.4% 0.0% -100.0% 60.6% 0.0% -100.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
Învăţământ 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 100.0% 100.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
şi aer condiţionat 100.0% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
Sănătate şi asistenţă socială 0.0% 0.0% 1.3% 1.1% -16.2% 98.7% 98.9% 0.2% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0%
Transport şl depozitare 8.9% 2.3% -74.5% 7.5% 5.2% -30.7% 51.6% 42.2% -18.2% 32.0% 50.3% 57.3% 0.0% 0.0%
Tranzacţii imobiliare 6.6% 93.4% 0.0% 0.0% 0.0%
Total 5.3% 15.0% 180.7% 3.6% 6.4% 77.9% 35.2% 26.6% -24.3% 38.8% 52.0% 34.1% 17.1% 0.0% -100.0%
Pe de altă parte însă, scăderea ponderii cifrei de afaceri a întreprinderilor care au între 2 și
9 angajați (microîntreprinderile) reprezintă un semnal negativ în ceea ce privește antreprenoriatul
local. Nici creșterea foarte mare a numărului întreprinderilor cu 0 angajați ( de la 5,3% din numărul
total în 2008, la 15% în 2018) nu este de bun augur.
Pe sectoare, se remarcă creșterea ponderii cifrei de afaceri a întreprinderilor din Industria
prelucrătoare și a celor Transport și depozitare care au între 10 și 49 de angajați (întreprinderile
mici).
Analiza evoluției bugetului local

Veniturile
45
Veniturile (termeni reali – actualizate cu Indicele prețurilor de consum, an de bază 2008)

bugetului local au avut o evoluție fluctuantă în perioada 2008 – 2018, fluctuațiile fiind cauzate atât
de oscialațiile economice – se poate observa scăderea continuă a veniturilor începând din 2008,
până în 2013, scădere declanșată de cirza financiar-economică – sau de schimbările legislative -
transferul cheltuielilor cu salariile personalului din învățământ și implicit și a veniturilor de la nivel
local, la nivel central, precum și reducerea cotei de impozitare de la 16%, la 10% în 2018.
Ca medie a perioadei, cea mai mare pondere în totalul veniturilor o au veniturile proprii
(51,34%) , iar în rândul acestora, alte venituri proprii (40,68%), urmate de cotele defalcate din
impozitul pe venit (37,31%). Categoria Alte venituri proprii include: impozite și taxe pe proprietate
(clădiri, terenuri etc), impozite și taxe generale pe bunuri și servicii (taxe hoteliere de ex.), taxe pe
servicii specifice (de ex. impozit pe spectacole), taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării
bunurilor sau pe desfășurarea de activități (taxe asupra mijloacelor de transport, taxe pentru
eliberarea de licențe și autorizații de funcționare etc.), venituri din prestări servicii și alte activități
(de ex. taxe pe activități cadastrale și agricultură), taxe administrative și eliberări permise (de ex.
taxe extrajudiciare de timbru), amenzi, penalități și confiscări, valorificarea unor bunuri etc. Ca
tendință generală, pe fondul scăderii din ultimii ani a sumelor alocate din cotele defalcate din
impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, se poate observa creșterea ponderii Altor
venituri proprii în bugetul local.
Sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul UAT
sunt principala sursă în afara veniturilor proprii, reprezentând în medie, 35,34% din totalitatea
veniturilor bugetare locale, însă și în cazul lor se poa observa valorile mult sub această medie în
ultimii 2 ani, în special în 2019.
Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale au o pondere medie de 10,54% în
totalitatea veniturilor bugetare și o evoluție oscilantă pe parcursul perioadei, variind între 5,55% în
2013 și 17,18% în 2011.
Tabel 1: Structura veniturilor bugetare ale orașului Huedin în perioada 2008 - 2019
46
VENITURI VENITURI PROPRII % S ume

defalcate din TVA
TOTALE
pentru finanţarea
% S ume alocate % S ume
% Cote cheltuielilor
din cotele defalcate
defalcate descentralizate la
defalcate din % VENITURI din TVA
din nivelul
S tructură venituri/an impozitul pe PROPRII - pentru % S ubvenţii % Alte venituri
impozitul % alte venituri comunelor,
TOTAL venit pentru din echilibrarea
pe venit - proprii oraşelor,
echilibrarea VENITURI bugetelor
din municipiilor,
bugetelor locale - TOTALE locale
venituri sectoarelor şi
din venituri municipiului
proprii
proprii Bucureşti
2008 15245340 7553887 49.43% 17.24% 33.33% 49.55% 37.82% 6.50% 2.94% 0.57%
2009 14686002 6098113.46 42.66% 21.16% 36.19% 41.52% 42.32% 10.31% 4.62% 1.23%
2010 14469594 6757836.99 32.72% 30.77% 36.51% 46.70% 35.51% 14.87% 1.67% 1.25%
2011 13338373 6178630.38 28.14% 29.06% 42.80% 46.32% 32.21% 17.18% 4.16% 0.13%
2012 12606567 6199561.49 30.94% 27.40% 41.65% 49.18% 36.85% 13.29% 0.62% 0.07%
2013 13222117 6957287.58 30.88% 30.47% 38.64% 52.62% 41.25% 5.55% 0.52% 0.06%
2014 13940280 6597379.95 32.93% 27.43% 39.64% 47.33% 43.74% 8.68% 0.18% 0.06%
2015 14968089 6817005.39 37.60% 20.57% 41.83% 45.54% 41.84% 10.90% 0.07% 1.64%
2016 16677690 8217156.01 38.99% 20.09% 40.91% 49.27% 42.29% 6.75% 1.63% 0.06%
2017 19167302 8690312.6 40.36% 19.22% 40.43% 45.34% 43.91% 6.43% 3.33% 0.99%
2018 10892687 7529351.55 35.04% 20.72% 44.23% 69.12% 17.15% 11.49% 2.08% 0.15%
2019 10457296 7690182.7 47.96% 0.00% 52.04% 73.54% 9.19% 14.59% 0.91% 0.10%
Medie perioadă 14139278 7107225 37.31% 22.01% 40.68% 51.34% 35.34% 10.54% 1.89% 0.53%
Sursa: calcule proprii pe baza datelor DPFBL
O situație mai clară privind evoluția de la un an la altul a veniturilor bugetare locale este
oferită de tabelul următor. Datele relevă că, în termeni reali, veniturile totale erau în 2019 cu
31,41% mai mici decât în 2008. Cea mai mare scădere a avut loc în 2018 pe fondul transferulului
cheltuielilor cu salariile personalului din învățământ și implicit și a veniturilor de la nivel local, la
nivel central. În același an a fost redusă și cota de impozitare a venitului de la 16, la 10%. Astfel, se
poate observa că principala cauză a scăderii veniturilor în 2018 față de anul precedent o reprezintă
reducerea cu 77,80% a sumelor defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la
nivelul UAT și cu 24,77% a sumelor defalcate din impozitul pe venit.
Tabel 2: Evoluția veniturilor bugetare ale orașului Huedin în perioada 2008 - 2019
47
VENITURI S ume defalcate din

VENITURI PROPRII TVA pentru S ume defalcate
S ume
TOTALE din care: finanţarea S ume din TVA pentru
defalcate din
(col.2+5+...+14) S ume alocate TVA pentru cheltuielilor S ume defalcate finanţarea
din cotele descentralizate la defalcate din TVA Programului de
Cote finanţarea Alte
S tructură venituri defalcate din cheltuielilor nivelul comunelor, din TVA pentru dezvoltare a S ubvenţii
defalcate venituri
impozitul pe descentralizat oraşelor, pentru echilibrarea infrastructurii
TOTAL din municipiilor, drumuri bugetelor şi a bazelor
venit pentru e la nivelul
impozitul sectoarelor şi locale sportive din
echilibrarea judeţelor
pe venit municipiului spaţiul rural
bugetelor
locale Bucureşti
2008 15245340 7553887 3734034 1302456 5765033 400000 991147 447654 87619
2009 - M odificare % în raport
-3.67% -19.27% -30.33% -0.95% 7.80% -100.00% 52.79% 51.50% 106.34%
cu anul anterior
-1.47% 10.82% -15.00% 61.19% -17.33% 42.07% -64.30% -0.20%
cu anul anterior
2011 - M odificare % în raport -7.82% -8.57% -21.37% -13.66% -16.39% 6.50% 129.31% -90.22%
cu anul anterior
-5.49% 0.34% 10.35% -5.40% 8.15% -26.90% -85.93% -53.47%
cu anul anterior
4.88% 12.22% 11.99% 24.81% 17.41% -56.16% -12.66% -5.75%
cu anul anterior
2014 - M odificare % în raport 5.43% -5.17% 1.13% -14.66% 11.79% 64.87% -62.49% 13.51%
cu anul anterior
7.37% 3.33% 17.97% -22.49% 2.70% 34.82% -60.02% 2701.72%
cu anul anterior
11.42% 20.54% 25.02% 17.72% 12.62% -31.07% 2556.99% -95.79%
cu anul anterior
cu anul anterior 14.93% 5.76% 9.46% 1.15% 19.32% 9.54% 135.18% 1730.23%
cu anul anterior -43.17% -13.36% -24.77% -6.56% -77.80% 1.59% -64.51% -91.25%
2019 10457296 7690183 3688422 0 961017 1525271 94815 10520
-4.00% 2.14% 39.79% -100.00% -48.55% 21.83% -58.20% -36.63%
cu anul anterior
Modificare % 2019 - 2008 -31.41% 1.80% -1.22% -100.00% -83.33% -100.00% 53.89% -78.82% -87.99%
Cu toată această scădere semnificativă a cotelor defalcate din impozitul pe venit și sumelor
defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul UAT, se poate observa
că, în termeni reali, veniturile proprii (care includ cele două surse de venit menționate) erau cu
1,8% mai mari în 2019 decât în 2008. Acesta este un semn al creșterii ușoare a capacității locale de
a genera venituri, respectiv de a se autofinanța, iar principalele motive pot fi creșterea ușoară și
eficientizarea mediului economic local, respectiv creșterea bazei locale de impozitare.
Pe de altă parte însă, gradul de autofinanțare (ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor) a
crescut în ultimii ani, dar a crescut în primul rând ca urmare a scăderii sumelor defalcate din TVA
pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul UAT și a sumelor defalcate din TVA
pentru echilibrarea bugetelor locale.
48
O altă sursă de venituri de la bugetul central o reprezintă sumele defalcate din TVA pentru
echilibrarea bugetelor locale și subvențiile. Sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor
locale (în medie, 10,34%/an în perioada evaluată) erau cu 53,8% mai mari în 2019, decât în 2008,
în timp ce Subvențiile (având o pondere mică în buget – sub 2% în medie) și Alte venituri erau cu
78,82%, respectiv 87,99% mai mici.
Cheltuielile
Clasificația economică (pe domenii/pe titluri de cheltuieli)
Stuctura cheltuielilor (valori reale / actualizate cu rata inflației) pe titluri, arată că cea mai
mare pondere a cheltuielilor în bugetul local o reprezintă cheltuielile de personal (în medie, 46,72%
în perioada 2008 – 2019), urmate de cheltuielile de capital (26,28% în medie), cheltuielile cu
bunuri și servicii (19,86% în medie) și cheltuielile de asistență socială (3,45%, în medie).
Raportându-ne la venituri, se poate observa că veniturile proprii acoperă cheltuielile de personal și
doar o mică parte (4,62%) din acestea rămân pentru acoperirea celorlalte tipuri de cheltuieli.
Tabel 3: Structura cheltuielilor bugetare, pe titluri de cheltuieli, ale orașului Huedin în perioada
2008 - 2019
d i n c a r e: pe titluri de cheltuieli
% Plăţi
% Proiecte
% efectuate
Structură CHELTUIELI cu
Transferur în anii
cheltuieli/an TOTALE % finanţare % %
% Bunuri şi % i între % Alte % Alte % Cheltuieli precedenţi
Cheltuieli din fonduri Asistenţă Operatiuni
servicii Subvenţii unităţi ale transferuri cheltuieli de capital şi
de personal externe socială financiare
administra recuperate
neramburs
ţiei publice în anul
abile
curent
2008 14302616 56.55% 25.99% 0.00% 1.69% 0.00% 0.00% 1.62% 0.14% 14.01% 0.00% 0.00%
2009 14192721.85 61.41% 19.66% 0.00% 1.25% 0.00% 0.00% 1.99% 0.59% 15.10% 0.00% 0.00%
2010 12756514.02 53.38% 20.37% 0.00% 2.82% 0.22% 0.00% 2.35% 0.74% 20.24% 0.00% -0.12%
2011 13542940.93 39.19% 15.30% 0.00% 9.05% 0.00% 0.00% 1.44% 0.92% 34.10% 0.00% 0.00%
2012 11659872.61 45.62% 17.42% 0.00% 1.61% 0.00% 0.00% 1.40% 2.20% 31.75% 0.00% 0.00%
2013 10436363.28 55.20% 21.18% 0.13% 2.28% 0.00% 0.00% 2.35% 2.28% 16.58% 0.00% 0.00%
2014 14673973.58 42.94% 16.94% 0.13% 0.58% 0.00% 0.00% 2.72% 1.59% 35.10% 0.00% 0.00%
2015 14144918.31 46.41% 17.81% 0.00% 0.62% 0.00% 0.00% 3.03% 1.43% 30.69% 0.00% 0.00%
2016 17130359.67 43.90% 19.26% 0.00% 1.77% 0.00% 0.00% 3.65% 1.66% 29.77% 0.00% 0.00%
2017 18453839.71 51.86% 19.42% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 3.99% 1.32% 23.46% 0.00% -0.04%
2018 12115145.64 29.78% 23.73% 0.00% 2.02% 0.00% 0.00% 7.49% 3.07% 33.94% 0.00% -0.03%
2019 12186746.54 34.36% 21.19% 0.72% 1.35% 0.00% 0.00% 9.41% 2.59% 30.59% 0.00% -0.21%
Medie perioadă 13799667.68 46.72% 19.86% 0.08% 2.09% 0.02% 0.00% 3.45% 1.54% 26.28% 0.00% -0.03%
49
La fel ca în cazul veniturilor, și cheltuielile au avut o evoluție oscilantă, fiind influențate de

fluctuațiile economice și schimbările legislative. Așa cum arată datele din tabelul de mai jos, cheltuielile
de personal au scăzut mult în 2010 și 2011 (49,92% în cei 2 ani la un loc) pe fondul crizei financiar-
economice. În anii următori au crescut treptat, până în 2018, când cheltuielile cu salariile personalului din
învățământ au fost transferate de la bugetul local la cel cel central. În medie, față de 2008, cheltuielile de
personal erua cu 48,23% mai mici în 2019.
Și cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut mult în anii crizei financiar-economice (în 4 ani
consecutivi – 2009 - 2012, au scăzut cu 54,04%), crescând treptat în anii următori. Cea mai mare creștere
a acestor cheltuieli s-a înregistrat în 2016 (+ 30% față de 2015). În medie, însă, în termeni reali,
cheltuielile cu bunuri și servicii erau în 2019 cu 30,54% mai mici decât în 2008.
Tabel 4: Evoluția cheltuielilor bugetare, pe titluri de cheltuieli, ale orașului Huedin în perioada
2008 - 2019
CHELTUIELI d i n c a r e: pe titluri de cheltuieli

TOTALE
Proiecte Plăţi
Tipuri de cheltuieli / Transferu cu efectuate în
Modificare % de un an la ri între finanţare anii
altul Cheltuieli
Bunuri şi unităţi ale Alte din Asistenţă Alte Cheltuieli Operatiuni precedenţi
de Dobânzi S ubvenţii
servicii administra transferuri fonduri socială cheltuieli de capital financiare şi
personal
ţiei externe recuperate
publice nerambur în anul
sabile curent
2008 14302616 8088261 3717711 0 241162 0 231500 20433 2003549
-0.77% 7.76% -24.94% -26.47% 22.07% 312.18% 6.95%
cu anul anterior
-10.12% -21.87% -6.86% 102.69% 5.91% 12.77% 20.48% 6857.84%
cu anul anterior
2011 - M odificare % în raport 6.16% -22.05% -20.26% 240.85% -100.00% -34.95% 30.96% 78.89% -100.00%
cu anul anterior
-13.90% 0.22% -1.98% -84.72% -16.21% 106.17% -19.84%
cu anul anterior
-10.49% 8.30% 8.83% 27.34% 50.06% -7.39% -53.25%
cu anul anterior
2014 - M odificare % în raport 40.60% 9.38% 12.46% 46.11% -64.02% 62.76% -1.96% 197.57%
cu anul anterior
-3.61% 4.18% 1.34% -100.00% 1.99% 7.65% -13.00% -15.70%
cu anul anterior
21.11% 14.55% 30.92% 246.05% 45.93% 40.05% 17.46%
cu anul anterior
cu anul anterior 7.73% 27.27% 8.63% -100.00% 17.49% -14.34% -15.09%
cu anul anterior -34.35% -62.30% -19.77% 100.00% 23.47% 52.91% -5.04% -60.65%
2019 12186747 4187068 2582504 87608 164732 1146839 315887 3727962 -25853
0.59% 16.06% -10.17% 100.00% -32.61% 26.31% -14.98% -9.33% 724.62%
cu anul anterior
Modificare % 2019 - 2008 -14.79% -48.23% -30.54% 100.00% -31.69% 395.39% 1445.96% 86.07%
50
Se poate observa creșterea continuă a cheltuielilor cu asistența socială (cheltuielile cu

venitul minim garantat, cele pentru susținerea familiei, pentru persoanele cu dizabilități, pentru
persoanele cu boli rare, cele cu grad de invaliditate, pentru încălzirea locuinței etc.). Singurii ani în
care această categorie de cheltuieli a scăzut au fost 2011 și 2012. Față de 2008, în 2019, aceste
cheltuieli erau cu 395,39% mai mari. Acest tip de cheltuieli a crescut mult în ultimii 2 ani analizați
(2018 și 2019), iar motivul poate fi ori creșterea numărului persoanelor care beneficiază de aceste
ajutoare, ori creșterea cuantumului ajutoarelor/persoană. De asemenea, categoria ”Alte cheltuieli” a
avut o evoluție oscilantă, creșterile anuale fiind însă mult mai mari decât reducerile. Aceste
cheltuieli au crescut exponențial, fiind în 2019 cu 1445% mai mari decât în 2008.
Un element pozitiv este însă creșterea cheltuielilor de capital, deoarece acest tip de
cheltuieli sunt direcționate spre investiții, iar acestea pot influența pozitiv calitatea vieții
locuitorilor și mediul de afaceri pe termen mediu și lung. Astfel, deși au fost și scăderi în 4 ani din
perioada analizată, creșterea medie anuală în această perioadă a fost de 18,46%. În 2019,
cheltuielile de capital au fost cu 86,07% mai mari decât în 2008, iar anul în care a avut loc cea mai
mare creștere a acestei categorii de cheltuieli a fost 2014 (+ 197,57%).
Clasificația funcțională (pe părți și capitole)

O altă clasificare a cheltuielilor bugetare - pe părți și capitole - oferă o imagine în plus
asupra stucturii și evoluției acestora. Din 2008, până în 2017 (inclusiv), cheltuielile cu
învățământul au reprezentat în medie 41,25% din totalitatea cheltuielilor, fiind cea mai mare
categorie de cheltuieli bugetare locale. O dată cu transferul acestor cheltuieli la bugetul central,
ponderea lor în totalul cheltuielilor locale scade la sub 10%. Începând din 2018, cea mai mare
ctegorie de cheltuieli bugetare locale devine cea a cheltuielilor cu servicii publice generale (peste
36%), pe toată perioada analizată, acest tip de cheltuieli reprezentând a doua mare categorie după
cele cu învățământul, reprezentând 22,74% ca medie a a întregii perioade.
Următoarele categorii importante de cheltuieli ca pondere în buget sunt cheltuielile privind
transporturile (13,83% în medie), cheltuielile privind cultura, recreerea și religia (8% în medie),
asistență și asigurări sociale (7,10%), locuințe, servicii și desvoltare publică (5,18%).
Tabel 5: Structura cheltuielilor bugetare, pe părți și capitole de cheltuieli, ale orașului Huedin în
perioada 2008 - 2019
51
d i n c a r e: pe parti si capitole de cheltuieli
Structură CHELTUIELI % Apărare,

cheltuieli/an TOTALE % Servicii % Locuinte,
ordine % Cultură, % Asigurări %
% servicii şi % Protectia % % Alte
publice publică şi % Sănătate recreere şi şi asistenţă Combustibil
Învăţământ dezvoltare mediului Transporturi cheltuieli
generale siguranţă religie socială i şi energie
publică
naţională
2008 14302616 18.54% 1.99% 44.30% 1.81% 4.72% 5.74% 4.95% 0.00% 2.42% 14.44% 1.10%
2009 14192721.85 20.24% 0.87% 46.79% 1.42% 4.33% 9.91% 4.69% 0.00% 1.83% 9.92% 0.00%
2010 12756514.02 19.38% 0.81% 40.61% 2.29% 2.31% 9.14% 7.82% 0.00% 1.94% 15.70% 0.00%
2011 13542940.93 11.68% 0.43% 33.55% 10.14% 16.06% 4.60% 8.49% 0.70% 0.16% 14.20% 0.00%
2012 11659872.61 16.03% 1.08% 38.75% 1.19% 12.72% 5.24% 4.29% 2.17% 0.96% 17.57% 0.00%
2013 10436363.28 27.33% 0.69% 47.52% 2.27% 7.21% 6.61% 4.90% 0.38% 0.09% 2.99% 0.00%
2014 14673973.58 23.27% 0.97% 41.28% 0.55% 6.66% 3.67% 5.02% 1.64% 0.11% 16.76% 0.07%
2015 14144918.31 18.10% 0.67% 42.93% 3.40% 4.93% 4.72% 3.24% 0.35% 0.00% 21.53% 0.12%
2016 17130359.67 20.84% 1.96% 36.79% 3.23% 10.48% 5.48% 2.66% 0.64% 0.00% 17.08% 0.84%
2017 18453839.71 23.60% 4.43% 40.02% 2.55% 6.35% 6.16% 4.79% 1.28% 0.00% 10.18% 0.65%
2018 12115145.64 36.35% 5.78% 7.38% 5.56% 9.28% 10.58% 6.65% 0.70% 0.60% 16.10% 1.02%
2019 12186746.54 37.52% 3.89% 9.04% 7.39% 10.94% 13.40% 4.69% 1.11% 1.56% 9.49% 0.96%
Medie perioadă 13799667.68 22.74% 1.96% 35.75% 3.48% 8.00% 7.10% 5.18% 0.75% 0.81% 13.83% 0.40%
Următoarele categorii importante de cheltuieli ca pondere în buget sunt cheltuielile privind

transporturile (13,83% în medie), cheltuielile privind cultura, recreerea și religia (8% în medie),
asistență și asigurări sociale (7,10%), locuințe, servicii și desvoltare publică (5,18%).
Evoluția cheltuielilor structurate pe părți și capitole, este redată mai bine de tabelul următor. Astfel,
se poate constata în 2018 scăderea cu 87,89% a cheltuielilor cu învățământul, în condițiile în care
până în acest an crescuseră în medie cu 2,57%/an. Față de 2008, în 2019 aceste cheltuieli erau cu
82,60% mai mici.
Tabel 6: Evoluția cheltuielilor bugetare, pe pe părți și capitole de cheltuieli, ale orașului Huedin
în perioada 2008 - 2019
52
d i n c a r e: pe parti si capitole de cheltuieli
Tipuri de cheltuieli /
Modificare % de un an la Apărare,
Locuinte,
altul S ervicii ordine Cultură, Asigurări şi
servicii şi Protectia Combustibili Alte
publice publică şi Învăţământ S ănătate recreere şi asistenţă Transporturi
dezvoltare mediului şi energie cheltuieli
generale siguranţă religie socială
publică
naţională
2008 2652041 284287 6335461 259147 674789 820758 707572 345527 2065510 157524
8.34% -56.60% 4.82% -21.97% -8.98% 71.39% -5.93% -24.93% -31.86% -100.00%
cu anul anterior
-13.97% -16.23% -21.99% 44.70% -52.00% -17.13% 49.82% -4.67% 42.32%
cu anul anterior
2011 - M odificare % în raport -36.02% -43.48% -12.29% 369.41% 637.72% -46.58% 15.34% -91.51% -4.01%
cu anul anterior
18.19% 116.38% -0.57% -89.93% -31.83% -1.97% -56.49% 168.28% 435.82% 6.53%
cu anul anterior
52.58% -43.03% 9.76% 71.56% -49.25% 13.08% 2.17% -84.20% -91.50% -84.75%
cu anul anterior
2014 - M odificare % în raport 19.72% 97.54% 22.16% -66.05% 29.89% -21.94% 44.16% 499.24% 74.61% 687.42%
cu anul anterior
-25.00% -33.24% 0.24% 496.68% -28.62% 23.94% -37.74% -79.45% -100.00% 23.84% 70.77%
cu anul anterior
39.43% 252.70% 3.79% 15.20% 157.37% 40.49% -0.87% 121.84% -3.91% 761.04%
cu anul anterior
cu anul anterior 21.99% 144.17% 17.17% -15.14% -34.73% 21.10% 94.20% 115.19% -35.83% -16.31%
cu anul anterior 1.10% -14.44% -87.89% 43.34% -4.01% 12.84% -8.74% -64.00% 3.85% 1.97%
2019 4572488 474584 1102189 900957 1332833 1633248 572055 135829 190037 1156092 116434
3.84% -32.18% 23.22% 33.73% 18.50% 27.38% -29.05% 60.21% 160.77% -40.71% -5.34%
cu anul anterior
Modificare % 2019 - 2008 72.41% 66.94% -82.60% 247.66% 97.52% 98.99% -19.15% 100.00% -45.00% -44.03% -26.08%
Cheltuielile cu sănătatea au avut de asemenea, o evoluție fluctuantă, înregistrând însă cea

mai mare creștere, respectiv cu 80,14% în medie pe an, ajungând în 2019 să fie cu 247,66% mai
mari decât în 2008.
Cheltuielile cu serviciile publice, generale, au avut o evoluție oscilantă, însă au crescut în
medie în perioada analizată cu 8,20%/an, în 2019 fiind cu 72,41% mai mari decât în 2008. Alte
categorii de cheltuieli care au înregistrat creșteri în perioada 2008-2009 sunt cheltuielile cu
protecția mediului (creștere medie de 92,14%/an), cele de asigurări și asistență socială (11,15% în
medie pe an) și cele privind cultura și recreerea, (57,64% în medie pe an).
În 2019, pe lângă cheltuielile cu învățământul, erau mai mici decât în 2008 doar
cheltuielile locuințe, servicii și dezvoltare publică, combustibuil și energie, transpporturi și
cheltuieli, deși, ca medie pe toată perioada, aceste cheltuieli sunt mai mari decât în 2008.
53
Principalele concluzii pe baza analizei structurii și evoluției bugetului local al orașului

Huedin sunt următoarele:
 Scăderea veniturilor toatale ca urmare a modificărilor legislative privind reducerea cotei
impozitului pe venit de la 16%, la 10%, precum și ca urmare a transferului cheltuielilor cu
salariile personalului din învățământ și implicit și a veniturilor de la nivel local, la nivel
central.
 Scăderea sumelor defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la
nivelul UAT.
 Creșterea ușoară a veniturilor proprii, aceasta fiind un semn al creșterii ușoare a capacității
locale de a genera venituri și de a se autofinanța.
 Scăderea cheltuielilor de personal, ca urmare a scăderii semnificative a cheltuielilor cu
învățământul, pe fondul transferului cheltuielilor salariale ale profesurilor la nivel central.
 Creșterea semnificativă a cheltuielilor cu asistența socială.
 Creștere cheltuielilor de capital, ceea ar putea avea un impact pozitiv asupra mediului de
afaceri local și asupra caliății vieții locuitorilor.
 Scăderea semnificativă a cheltuielilor cu învățământul începând din 2018, cheltuieli care
până atunci dețineau cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor, după care, cheltuielile
cu serviciile publice generale dețin ponderea cea mai mare.
 Creșterea cheltuielilor cu sănătatea, cultura, recreerea și religiea, asigurări și asistență
socială, locuințe, servicii publice și dezvoltare publică, protecția mediului.
Turismul
Analiza privind turismul a fost extinsă și la comunele din zonă /Depresiunea Huedin,
respectiv la acele comune pentru care orașul a funcționat de-a lungul timpului ca un centru de
aprovizionare, centru financir, de servicii, educațional etc. Nu au fost incluse în studiu comunele
din județul Sălaj pentru care Huedinul a jucat de-a lungul timpului același rol, respectiv comunele
Almașu și Fildu de Jos. Motivul pentru care am recurs la extinderea analizei și asupra comunelor
din zonă este pentru că perspectiva asupra turismului trebuie să fie una zonală, nu doar locală/la
nivel de UAT. Asta deoarece turiștii aleg locațiile de cazare nu doar în funcție de obiectivele
turistice existente într-o singură UAT, ci în funcție de obiectivele turistice și posibilitățile de
cazare, recreere și petrecere a timpului liber din zonă, nu doar dintr-o comunitate/UAT.
54
Principalii indicatori analizați sunt capacitatea de cazare turistică în funcțiune, înnoptările

în structuri de primire turistică și sosirile ale turiștilor în structuri de primire turistică.
Capacitatea de cazare turistică în funcțiune

Capacitatea de cazare turistică în funcțiune reprezină numărul de locuri de cazare puse la
dispoziția turiștilor de către unitătile de cazare turistică, ținând cont de numărul de zile cât sunt
deschise unitățile în perioada considerată. Se exprimă în locuri-zile. Sunt excluse locurile din
camerele sau unitățile închise temporar din lipsa de turiști, pentru reparații sau din alte motive.
(INS)
Tabelul următor redă evoluția atât capacitatea de cazare turistică totală, cât și pe tipuri de structuri
de primire turistică. Se poate observa că în cazul orașului Huedin, capacitatea de cazare era în 2019
cu 50,4% mai mică decât în 2008, iar principala cauză este dispariția pensiunilor turistice (scăderea
de 100%) din oraș, aceste unități reprezentând singurele structuri de primire turistică din 2008 până
în 2013. Din 2014, locul pensiunilor turistice a fost luat de pensiunile agroturistice, iar în perioada
2013 – 2015, în Huedin a exsitat un număr semnificativ de locuri de cazare în moteluri, după care
acest tip de structură turistică a dispărut sau a fost transformat.
55
Tabel 13: Evoluția capacității de cazare turistică în funcțiune în Huedin și în comunele din zonă în perioada 2008 - 2019
Tipuri de Creștere/desc
structuri de Localități / ani 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 reștere 2008 -
primire turistice 2018
ORAȘ HUEDIN 9516 9490 9490 9490 9516 9490 16802 8636 7320 7300 7672 4720 -50.4%
COMUNA BELIȘ 70638 52195 53965 52140 49037 39055 46319 34654 58082 60460 83329 81826 15.8%
COMUNA CĂLĂȚELE 7320 7300 7300 3292 7312 5820 0 4380 3194 3106 3898 4318 -41.0%
COMUNA CIUCEA 19764 19710 19710 22770 23424 16060 24060 6212 5376 5216 18452 18916 -4.3%
COMUNA IZVORU CRIȘULUI 0 0 0 0 4410 6570 6570 6570 6588 11732 13505 12027 12027
Total COMUNA MĂRGAU 35136 43860 48180 31025 31110 23897 15219 9970 19442 21394 20277 27742 -21.0%
COMUNA MĂRIȘEL 11346 14745 20097 19345 15096 14966 14600 10626 10068 16399 17053 16658 46.8%
COMUNA NEGRENI 0 0 0 0 4410 6570 6570 6570 6588 6570 6570 6030 6030
COMUNA POIENI 9882 16695 23360 20706 26120 27121 19625 19272 9784 39313 45209 45049 355.9%
COMUNA RÂȘCA 6588 6570 6570 3380 3660 0 0 0 0 0 0 0 -100.0%
COMUNA SĂCUIEU 0 0 9792 11680 11712 11680 11835 6848 0 0 0 0 0.0%
56
COMUNA SÂNCRAIU 54534 54385 54385 19345 17188 16715 14946 45263 36580 39253 41737 47748 -12.4%
Total general 224724 224950 252849 193173 202995 177944 176546 159001 163022 210743 257702 265034 17.9%
Hoteluri COMUNA BELIȘ 40260 21900 21840 21900 21960 21900 21900 0 0 3660 21900 21900 -45.6%
COMUNA MĂRGAU 0 0 0 0 0 0 0 0 1200 1200 1224 984 984
Hosteluri COMUNA MĂRIȘEL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6216 6384 6570 6570
Moteluri ORAȘ HUEDIN 0 0 0 0 0 9490 8498 1440 0 0 0 0 0
Vile turistice COMUNA SÂNCRAIU 0 0 0 0 0 0 0 29204 0 0 0 0 0
Cabane turistice COMUNA MĂRIȘEL 0 0 3672 4380 4368 4746 4380 5124 4392 4380 4464 4020 4020
Sate de vacanta COMUNA MĂRGAU 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 4428 4428
Pensiuni turistice ORAȘ HUEDIN 9516 9490 9490 9490 9516 0 0 0 0 0 0 0 -100.0%
ORAȘ HUEDIN 0 0 0 0 0 0 8304 7196 7320 7300 7672 4720 4720
COMUNA BELIȘ 30378 30295 32125 30240 27077 17155 24419 34654 58082 56800 61429 59926 97.3%
Pensiuni
agroturistice
COMUNA CĂLĂȚELE 7320 7300 7300 3292 7312 5820 0 4380 3194 3106 3898 4318 -41.0%
COMUNA CIUCEA 19764 19710 19710 22770 23424 16060 24060 6212 5376 5216 18452 18916 -4.3%
57
COMUNA MĂRGAU 35136 43860 48180 31025 31110 23897 15219 9970 18242 20194 19053 22330 -36.4%
COMUNA MĂRIȘEL 11346 14745 16425 14965 10728 10220 10220 5502 5676 5803 6205 6068 -46.5%
COMUNA NEGRENI 0 0 0 0 4410 6570 6570 6570 6588 6570 6570 6030 6030
COMUNA POIENI 9882 16695 23360 20706 26120 27121 19625 19272 9784 39313 45209 45049 355.9%
COMUNA RÂȘCA 6588 6570 6570 3380 3660 0 0 0 0 0 0 0 -100.0%
COMUNA SĂCUIEU 0 0 9792 11680 11712 11680 11835 6848 0 0 0 0 0.0%
COMUNA SÂNCRAIU 54534 54385 54385 19345 17188 16715 14946 16059 36580 39253 41737 47748 -12.4%
Sursa datelor: INSSE
58
La nivelul zonei, capacitatea de cazare era cu 17% mai mare în 2019 decât în 2008.
Comunele în care capacitatea de cazare turistică a crescut semnificativ în perioada 2008 – 2019
sunt comunele Poieni, Mărișel, Izvoru Crișului, Beliș și Negreni, creșterea în aceste comune
datorându-se apariției/dezvoltării pensiunilor agroturistice. În același timpă însă, se remarcă
reducerea capacitățiid e cazare în comunele Rășca, Călățele și Mărgău, Sâncraiu și Ciucea. Se mai
remarcă apariția unor structuri noi de cazare de tip hostel în comunele Mărișel și Mărgău, a
cabanelor turistice în comuna Mărișel și a satelor de vacanță în comuna Mărgău.
Înnoptari în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri

Înnoptarea turistică este intervalul de 24 de ore, începand cu ora hotelieră, pentru care o
persoană este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică și beneficiază de găzduire în
contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară
intervalului menționat. Sunt avute în vedere și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar
(plătite de clienți). (INS)
Deși capacitatea de cazare turistică a crescut, la nivelul întregii zone, numărul înnoptărilor
în structurile de primire turistică era cu 34,3% mai mic în 2019 decât în 2008. În cazul orașului
Huedin, scăderea foarte mare din anul 2019 pare a fi mai degrabă o excepție, în toți anii anteriori,
începând din 2013, înregistrându-se valori mai mari ale indicatorului decât cea din 2019. Scăderi
semnificative ale numărului de înnoptări s-au înregistrat și în comunele Sâncraiu, Râșca, Mărgău și
Călățele.
Și în cazul înnoptărilor în structurile de cazare turistică, o parte dintre comunele din zonă
au înregistrat valori mai mari ale indicatorului, respectiv comunele Poieni, Izvoru Crișului,
Negreni.
59
Tabel 14: Evoluția înnoptărilor în structurile de cazare turistică în Huedin și comunele din zonă în perioada 2008 - 2019
Creștere/de
Tipuri de structuri de
Localități / ani 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 screștere
primire turistic
2008 - 2018
Total ORAȘ HUEDIN 2062 990 540 814 699 1088 1622 1360 2100 1510 2023 612 -70.3%
COMUNA BELIȘ 20735 11268 5822 4815 4671 4616 4938 3787 8298 14566 19124 19701 -5.0%
COMUNA CĂLĂȚELE 4152 2188 1328 500 738 581 0 634 654 469 907 1568 -62.2%
COMUNA CIUCEA 5722 3161 856 1285 1614 1350 2208 1667 1213 1106 2413 2017 -64.8%
COMUNA IZVORU
0 0 0 0 43 365 1064 1343 1456 1568 2138 2993 2993
CRIȘULUI
COMUNA MĂRGAU 18194 10639 5366 1599 1903 2511 1488 1761 4393 3568 4104 5170 -71.6%
COMUNA MĂRIȘEL 4188 2419 1460 1000 792 1107 1839 2436 3257 3565 2607 3918 -6.4%
COMUNA NEGRENI 0 0 0 0 71 355 720 1354 1477 1602 1447 1270 1270
COMUNA POIENI 6278 3453 1095 1120 1521 2282 1846 2476 2712 12265 21106 20121 220.5%
COMUNA RÂȘCA 3022 1752 932 47 32 0 0 0 0 0 0 0 -100.0%
COMUNA SĂCUIEU 0 0 41 66 95 458 600 389 0 0 0 0 0
60
COMUNA SÂNCRAIU 36224 18911 10360 1370 1136 2840 2452 14400 4559 8175 7894 8722 -75.9%
Total general 100577 54781 27800 12616 13315 17553 18777 31607 30119 48394 63763 66092 -34.3%
Hosteluri COMUNA MĂRGAU 0 0 0 0 0 0 0 0 580 148 532 48 48
COMUNA MĂRIȘEL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 375 560 688 688
Moteluri ORAȘ HUEDIN 0 0 0 0 0 1088 628 238 0 0 0 0 0
Cabane turistice COMUNA MĂRGAU 0 0 25 130 246 437 952 1049 1075 1551 1280 1532 1532
Sate de vacanta COMUNA MĂRIȘEL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 444 444
Pensiuni agroturistice ORAȘ HUEDIN 0 0 0 0 0 0 994 1122 2100 1510 2023 612 612
COMUNA BELIȘ 11560 7018 2791 2010 1506 1692 2145 3787 8298 14343 14939 15068 30.3%
COMUNA CĂLĂȚELE 4152 2188 1328 500 738 581 0 634 654 469 907 1568 -62.2%
COMUNA CIUCEA 5722 3161 856 1285 1614 1350 2208 1667 1213 1106 2413 2017 -64.8%
61
COMUNA IZVORU
0 0 0 0 43 365 1064 1343 1456 1568 2138 2993 2993
CRIȘULUI
COMUNA MĂRGAU 18194 10639 5366 1599 1903 2511 1488 1761 3813 3420 3572 4678 -74.3%
COMUNA MĂRIȘEL 4188 2419 1435 870 546 670 887 1387 2182 1639 767 1698 -59.5%
COMUNA NEGRENI 0 0 0 0 71 355 720 1354 1477 1602 1447 1270 1270
COMUNA POIENI 6278 3453 1095 1120 1521 2282 1846 2476 2712 12265 21106 20121 220.5%
COMUNA RÂȘCA 3022 1752 932 47 32 0 0 0 0 0 0 0 -100.0%
COMUNA SĂCUIEU 0 0 41 66 95 458 600 389 0 0 0 0 0
COMUNA SÂNCRAIU 36224 18911 10360 1370 1136 2840 2452 2257 4559 8175 7894 8722 -75.9%
62
Cum era de așteptat, creșterea numărului de înnoptări s-a înregistrat în cazul pensiunilor
agroturistice, a cabanelor turistice, hostelurilor și satelor de vacanță din comunele din zonă.
Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri

În numărul turiștilor cazați în unitățile de cazare turistică se cuprind toate persoanele
(români și străini) care călătoresc în afara localităților în careîși au domiciliul stabil, pentru o
perioadă mai mică de 12 luni și stau cel puțin o noapte într-o unitate de cazare turisticî în zone
vizitate din țară; motivul principal al călătoriei este altul decât acela de a desfășura o activitate
remunerată în locurile vizitate. (INS)
Și în cazul acestui indicator, la nivelul întregii zone, valorile aferente anului 2019 sunt mai
mici decât cele aferente anului 2008. În cazul orașului Huedin, numărul sosirilor este cu 66,2% mai
mic decât în 2008, însă la fel ca în cazul înnoptărilor, anul 2019 pare a fi o excepție prin numărul
foarte mic, toți anii anteriori, începând din 2011, având valori semnificativ mai mari.
Din nou, în cazul unor comune s-au înregistrat creșteri semnificative în raport cu anul
2008, iar acestea sunt: Poieni, Negreni, Izvoru Crișului și Mărișel. Dacă în cazul comunei Mărișel,
creșterea este pusă și pe seama structurilor de tip hostel, în cazul celorlalte comune, creșterea este
pusă doar pe seama pensiunilor agroturistice.
63
Tabel 15: Evoluția sosirilor turiștilor în structurile de cazare turistică în Huedin și comunele din zonă în perioada 2008 - 2019
Tipuri de Creștere/des
structuri de Localități / ani creștere
primire turistice 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2008 - 2018
ORAȘ HUEDIN 1031 495 274 484 514 802 920 552 993 827 1334 348 -66.2%
COMUNA BELIȘ 11210 6030 3494 2940 3015 2694 2717 1514 3738 6742 9632 9715 -13.3%
COMUNA CĂLĂȚELE 2066 1094 664 251 163 341 0 258 208 183 529 557 -73.0%
COMUNA CIUCEA 2861 1578 428 782 1156 1046 1767 961 1079 972 2323 1912 -33.2%
COMUNA MĂRGAU 9167 5341 2719 995 1304 1453 791 859 1749 1658 2082 2411 -73.7%
Total
COMUNA MĂRIȘEL 2084 1224 757 672 636 793 1065 944 1104 1883 1715 2450 17.6%
COMUNA NEGRENI 0 0 0 0 61 224 564 1311 1431 1464 1447 1270 1270
COMUNA POIENI 3139 1737 563 710 1187 1346 1100 1071 819 4927 7631 7603 142.2%
COMUNA RÂȘCA 1511 877 494 47 32 0 0 0 0 0 0 0 -100.0%
COMUNA SĂCUIEU 0 0 41 66 93 356 366 237 0 0 0 0 0.0%
COMUNA SÂNCRAIU 18372 9469 5182 773 846 1300 1430 8251 2180 4963 4511 6087 -66.9%
64
Total general 51441 27845 14616 7720 9050 10627 11291 16892 14146 24522 32377 33977 -33.9%
COMUNA MĂRGAU 0 0 0 0 0 0 0 0 160 43 180 8 8

Hosteluri
COMUNA MĂRIȘEL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 188 269 417 417
Moteluri ORAȘ HUEDIN 0 0 0 0 0 802 500 146 0 0 0 0 0.0%
Cabane turistice COMUNA MĂRGAU 0 0 25 130 241 352 503 655 779 1006 975 1021 1021
Sate de vacanta COMUNA MĂRIȘEL 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 98 98
ORAȘ HUEDIN 0 0 0 0 0 0 420 406 993 827 1334 348 348
COMUNA BELIȘ 5780 3515 1457 1285 1158 1101 1089 1514 3738 6588 7157 6851 18.5%
Pensiuni
COMUNA CĂLĂȚELE 2066 1094 664 251 163 341 0 258 208 183 529 557 -73.0%
agroturistice
COMUNA CIUCEA 2861 1578 428 782 1156 1046 1767 961 1079 972 2323 1912 -33.2%
65
COMUNA MĂRGAU 9167 5341 2719 995 1304 1453 791 859 1589 1615 1902 2305 -74.9%
COMUNA MĂRIȘEL 2084 1224 732 542 395 441 562 289 325 689 471 1012 -51.4%
COMUNA NEGRENI 0 0 0 0 61 224 564 1311 1431 1464 1447 1270 1270
COMUNA POIENI 3139 1737 563 710 1187 1346 1100 1071 819 4927 7631 7603 142.2%
COMUNA RÂȘCA 1511 877 494 47 32 0 0 0 0 0 0 0 -100.0%
COMUNA SĂCUIEU 0 0 41 66 93 356 366 237 0 0 0 0 0.0%
COMUNA SÂNCRAIU 18372 9469 5182 773 846 1300 1430 1251 2180 4963 4511 6087 -66.9%
66
Majoritatea comunelor au înregistrat însă scăderi ale acestui indicator față de anul 2008,
cele mai mari scăderi fiind în cazul comunelor: Râșca, Mărgău, Călățele și Sâncraiu.
Așadar, din această analiză reiese faptul că principalele structuri de cazare din zonă au devenit
pensiunile agroturistice, iar aici orașul Huedin a pierdut startul față de unele comune din zonă,
comune care încă din 2008 aveau o capacitate crescută de cazare în astfel de unități (de. Exemplu
Beliș, Poieni, Ciucea, Cățățele).
O altă concluzie a acestei analize este că, în lipsa unor obiective turistice importante,
precum și a unei activități economice intense care să faciliteze turismul de afaceri, turismul în
orașul Huedin nu este un sector cu potențial, chair dacă este traversat de un drum european
important. Mai mult, odată finalizată autostrada care va lega municipiul Brașov de vama Borș,
turismul de tranzit ar putea avea și mai mult de suferit. Totodată, în condițiile în care comunele din
zonă au început să exploateze potențialul turistic (bazat în special pe cadrul natural), și-au
consolidat și continuă să își consolideze capacitatea și condițiile de cazare, să își diversifice în
serviciile oferite, orașul Huedin nu poate să se bazeze pe un aport importan al turismului la
economia orașului în viitor.
Profilul competitiv și reziliența economică a orașului Huedin

În această parte a analizei am încercat să evaluăm profilul competitiv și reziliența
economică a orașului Huedin și a unor orașe apropiate ca dimensiune a populației (a se vecdea
tabelul de mai jos) și cu profil asemănător din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest (Transilvania de
Nord), respectiv orașele Aleșd, Beclean, Năsăud, Cehu Silvaniei, Jibou și Tășnad. Orașele Aleșd și
Beclean sunt asemănătoare ca profil și prin prisma faptului că sunt traversate de drumuri europene
(DE 60 și DE 58), la fel ca și Huedin. Șocul la care am încercat să evaluăm prin comparație
reziliența economică a orașelor este criza financiar-economică declanșată la sfârșitul anului 2008 în
România.
Tabel 7: Populația orașelor comparate
67
Populație
UAT
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
ORAŞ HUEDIN 9797 9799 9786 9813 9753 9737 9748 9720 9685 9669 9690 9617 9595
ORAŞ ALEŞD 11350 11378 11396 11413 11437 11401 11372 11342 11358 11332 11297 11253 11209
ORAŞ BECLEAN 11804 11901 11941 12015 12056 12113 12138 12123 12176 12259 12337 12364 12322
ORAŞ NĂSĂUD 12021 12000 11973 11962 11964 11940 11893 11915 11955 11886 11816 11736 11605
ORAŞ CEHU SILVANIEI 8457 8418 8368 8294 8262 8152 8044 7980 7913 7826 7758 7702 7657
ORAŞ JIBOU 12133 12077 11984 11991 11997 11971 11944 11904 11931 11968 11969 11914 11877
ORAŞ TĂŞNAD 10073 9995 9957 9884 9808 9795 9755 9675 9626 9591 9533 9455 9416
Sursa: INSSE
Înainte de a descrie metodologia de măsurare a rezilienței economice și de a prezenta

rezultatele obținute în ceea privește reziliența economică a orașului Huedin și a celorlalte orașe
luate spre comparație, vom încerca să definim reziliența economică. Potrivit lui Di Caro (2017),
reziliența economică reprezintă ”capacitatea unui loc dat (localitate, regiune, țară) de a rezista la un
șoc, de a-și reveni după evenimente neașteptate și de a susține un trend de dezvoltare/creștere
economică pe termen lung”. Astfel, reziliența economică poate fi interpretată ca un proces dinamic
de rezistență și adaptare în care interdependența elementelor spațiale și temporale influențează
modul în care economia reacționează la evenimente/fenomene adverse/potrivnice.
Paleta metodelor de măsurare a rezilienței economice variază de la cele mai complexe,
axate pe rezultate, procese, structuri, resurse economice, până la cele mai simple, axate doar pe
rezultatele activității economice. Gradul înalt de complexitate al analizei și efortul extrem de
costisitor ca timp și resurse necesar aplicării metodelor mai complexe, mai porecis raportul cost-
beneficii nu justifică utilizarea lor în cazul de față, beneficiile fiind nesimnificative în raport cu
costurile. Din acest motiv, vom utiliza o metodă de măsurare a rezilienței economice bazată
preponderent pe rezultatele activității economice, numită și metoda ”cutiei negre”. Rezultatele
activității economice pot fi măsurate printr-o serie de indicatori precum cifra de afaceri, profitul,
productivitatea, antreprenoriatul/inițiativa antreprenorială etc.
Pornind de la metodologia utilizată în 2018 de Joint Research Centre of European
Commission (JRC) pentru măsurarea rezilienței regiunilor din Uniunea Europeană, în vederea
măsurării rezilienței economice a orașului Huedin, precum și a orașelor și comunelor din zona
metropolitană la criza economică declanșată în 2008, în cazul fiecărui indicator am utilizat
următoarele metode de măsurare:
68
Tabel 8: Măsurarea rezilienței economice
Măurarea rezilienței economice Definiție Capacitate
Impactul crizei
Diferență între nivelul din timpul crizei (media

Cât de mult a afectat criza fianciar- anilor 2009 - 2011) și nivelul pre-criză (media anilor Absorție
economică acel indicator, respectiv 2006-2008)
acea dimensiune a econiomiei la nivel
local?
Revenire din criză

Absorție și
Diferență între valorile cele mai recente (media adaptare
anilor 2016 - 2018) și cele din timpul crizei (media
Cât de mult și-a revenit acel indicator,
anilor 2009 - 2011)
respectiv acea dimensiune a economiei
locale după criză?
Performanță
Adaptare și
Diferență între valorile cele mai recente (media
anilor 2016 - 2018) și și nivelul pre-criză (media
Care este situația acelui indicator/acea
anilor 2006-2008)
dimensiune a economiei locale în Performanță
comparație cu nivelul pre-criză?
Sursa: adaptare după JRC, 2018
Această metodă de măsurare a fost utilizată pentru următorii indicatori: cifra de

acaceri/capita (termeni reali), cifra de afaceri/angajat (termeni reali), numărul de salariați/1000 de
locuitori, densitatea întreprinderilor (numărul întreprinderilor existente la 1000 de locuitori),
capacitatea antreprenorială (numărul de întreprinderi nou-înființate la 1000 de locuitori), numărul
de locuințe terminate în cursul anului/1000 de locuitori. Un punct slab al anlizei îl constituie faptul
că din datele prelucrate și analizate lipsesc cele ale agenților economici care își au sediul social în
alte UAT-uri decât cele analizate și ale căror valori figurează în dreptul acelor UAT-uri în care iși
au sediul, deși au puncte de lucru în orașele analizate.
Interpretarea valorilor se face în următorul fel:
69
 În cazul Impactului/Absorției, valorile pozitive (>0) înseamnă că în cazul acelui indicator,

UAT-ul nu a fost afectată negativ de criza financiar-economică, valorile cele mai scăzute
(punctul culminant al crizei) fiind mai ridicate decât cele dinaintea crizei; Cu cât sunt mai
mari valorile (pozitive), cu atât mai puțin a fost afectată economia locală pe acea
dimensiune/acel indicator;
 În cazul Revenirii din criză/Absorției și adaptării, valorile mai mari (și pozitive) semnifică
creștera valorilor acelui indicator, respectiv revenirea/recuperarea după criză/șocul
economic; cu cât sunt mai mari valorile pozitive, cu atât și-a revenit mai mult economia
locală pe acea dimensiune/indicator;
 În cazul Performanței/Adaptării, valorile pozitive mari semnifică depășirea celor mai mari
valori dinaintea crizei economice, respectiv performanța economiei locale în cazul acelui
indicator; cu cât sunt mai mari, cu atât este mai performantă economia respectivei
comunități pe acea dimensiune/acel indicator.
La indicatorul cifra de afaceri/capita, se poate observa că în în majoritatea orașelor se
înregistrează o scădere în 2009, după care, începând din 2010, într-o parte dintre orașe cifra de
afaceri/capita începe să crească ușor.
În cazul acestui indicator, orașul Huedin are cea mai mică valoare medie a perioadei
analizate (15.164,00 lei/capita, destul de mult sub media orașelor analizate – 25.049,00 lei), foarte
aproape situându-se orașul Cehu Silvaniei, în timp ce cea mai mare valoare a acestui indicator o are
orașul Aleșd, de 2,7 ori mai mare. O parte dintre orașe, între care și Huedin, au fost afectate de
criza economică (valorile negative din coloana referitoare la impact), cel mai puternic fiind afectat
orașul Aleșd. Unele orașe, precum Tășnad, Beclean, Cehu Silvaniei, și Năsăud nu au fost atât de
afectate de criza economică, media valorilor din timpul crizei fiind mai mare decît media valorilor
pre-criză. În privința revenirii după criză a indicatorului cifră de afaceri, Huedinul are valori cu
2366,1 lei mai mari decât în perioada crizei, însă fruntaș aici este orașul Tășnad. În același timp,
orașele Aleșd și Jibou, înregistrau valori mai mici în perioada 2016 – 2018, decît în perioada crizei
(2009 – 2011). Performrei în privința creșterii cifrei de afaceri/capita, raportat la media perioadei
pre-criză (2016 – 2008) sun orașele Tășnad, Năsăud, Cehu Silvaniei, Beclean și pe ultimul loc,
Huedin. Contra-performeri comparativ cu perioada pre-criză sunt orașele Aleșd și Jibou, cele care
au fost și cele mai afectate de criza financiar-economică în ceea ce privește cifra de afaceri/capita.
70
Tabel 9: Reziliență economică - Cifra de afaceri/capita: Impact, Revenire, Performanță în Huedin

și alte orașe din Regiune
Cifra de afaceri/capita
Perform
UAT Impact Revenire
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Medie anță
ORAŞ HUEDIN 12985 14536 16236 13374 14484 15553 16017 14568 13682 15186 16882 16273 17355 15164 -115.2 2366.1 2250.9
ORAŞ ALEŞD 14172 18296 128816 99185 23428 26750 29850 30821 34355 33663 29131 30028 29108 40585 -3973.3 -20365.4 -24338.7
ORAŞ BECLEAN 20629 32545 39324 32260 32585 34332 36493 35053 34015 36931 34081 34718 33547 33578 2225.7 1056.4 3282.1
ORAŞ NĂSĂUD 19721 20597 21801 20373 20941 24000 26934 26177 26731 26943 28802 31054 33425 25192 1064.9 9322.8 10387.8
ORAŞ CEHU
9110 11832 11053 11311 11581 14487 15930 14025 19348 21560 21344 20131 18601 15409 1794.6 7565.8 9360.4
SILVANIEI
ORAŞ JIBOU 19605 22826 24668 20148 19990 18920 18402 16150 12577 13218 13690 15403 16349 17842 -2680.4 -4539.1 -7219.5
ORAŞ TĂŞNAD 9003 11981 13546 11710 12867 17351 21682 24160 32239 34200 44344 58147 67228 27574 2466.2 42597.2 45063.4
Medie 15032 18945 36492 29766 19411 21628 23615 22993 24707 25957 26896 29393 30802 25049 112 5429 5541
Sursa: prelucrare proprie date ONRC și INSSE
În ceea ce privește productivitate angajaților, orașul Huedin se situează sub media orașelor
luate spre comparație. Dintre orașele analizate, doar orașul Aleșd înregistrează în timpul crizei
(2009 – 2011) o valoare medie a productivității, mai mică decât media pre-criză. Astfel, din această
perspectivă, productivitatea medie a muncii nu pare să fi fost afectată în orașul Huedin de criza
economică. Și în cazul revenirii din criză, doar orașul Aleșd înregistrează valori mai mici decât cele
din timpul crizei, trendul căderii productivității angajaților în acest oraș continuând. În Huedin,
productivitatea medie a muncii a crescut fașă de perioada crizeri economice, însă creșterea este sub
media tuturor orașelor luate spre comparație.
Tabel 10: Reziliență economică - Cifra de afaceri/angajat: Impact, Revenire, Performanță în

Huedin și alte orașe din Regiune
Cifra de afaceri/angajat Perform
UAT Impact Revenire
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Medie anță
ORAŞ HUEDIN 79808 84785 98016 101737 110878 112181 117395 109686 106516 123808 140777 138007 148278 113221 20729.2 34089.1 54818.3
ORAŞ ALEŞD 67331 84518 307366 260290 89733 105675 153250 116099 125186 125815 154793 111116 117239 139878 -1172.1 -24183.5 -25355.6
ORAŞ BECLEAN 100999 153760 184507 135052 180784 174291 170827 184839 176016 189984 171613 232277 177945 171761 16953.5 30569.6 47523.1
ORAŞ NĂSĂUD 121574 121395 126281 146368 149844 151938 166057 167236 173488 169529 172668 175725 182628 155748 26299.8 27624.1 53923.9
ORAŞ CEHU
53650 65443 65225 82511 77661 94553 105030 93110 126633 133384 129972 116231 114767 96782 23469.1 35415.1 58884.2
SILVANIEI
ORAŞ JIBOU 93614 113024 118297 119780 119969 112739 119127 109232 97065 112674 109525 136436 139996 115498 9184.7 11156.1 20340.8
ORAŞ TĂŞNAD 79201 102439 116472 125126 139603 184131 225967 238271 289217 317535 354050 428511 518020 239888 50249.1 283907.5 334156.6
Medie 85168 103623 145166 138695 124067 133644 151093 145496 156303 167533 176200 191186 199839 147540 20816.2 56939.7 77755.9
71
Și în cazul comparării valorilor cele mai recente (media anilor 2016 – 2018), orașul
Huedin înregistrează o creștere, însă aceasta este sub media creșterii orașelor analizate. În acest
caz, performer este orașul Tășnad, care fașă de perioada pre-criză înregistrează o creștere a
productivității angajaților de 334.156,6 lei.
Numărul de salariați/1000 de locuitori este indicatorul care pare să fi fie cel mai sensibil la
criza financiar-economică declanșată la sfârșitul anului 2008. Astfel, toate orașele luate spre analiză
au înregistrat scăderi ale acestui indicator în perioada crizei. Dintre toate însă, Huedinul a
înregistrat cea mai mare scădere, în timp ce orașul Beclean a înregistrat cea mai mică scădere.
Tabel 11: Reziliență economică – Salariați/1000 de locuitori: Impact, Revenire, Performanță în

Salariați/1000 de locuitori Perform
UAT Impact Revenire
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Medie anță
ORAŞ HUEDIN 270.8 277.4 269.9 209.7 193.3 173.2 170.7 172.9 178.8 180.8 166.5 180.3 187.5 202.4 -80.6 -14.0 -94.6
ORAŞ ALEŞD 397.1 402.9 377.4 352.2 342.3 290.7 328.9 308.0 329.0 317.7 330.4 336.4 338.8 342.4 -64.1 6.8 -57.3
ORAŞ BECLEAN 354.1 359.7 387.3 356.0 322.5 342.9 350.4 350.9 336.4 326.7 327.2 331.1 325.4 343.9 -26.6 -12.5 -39.1
ORAŞ NĂSĂUD 307.2 315.0 318.8 295.0 266.7 272.4 279.3 279.3 254.0 253.9 257.5 260.8 262.7 278.7 -35.6 -17.7 -53.3
ORAŞ CEHU
222.5 233.7 268.9 206.3 182.0 219.7 217.1 220.4 226.3 237.3 211.8 239.4 263.8 226.9 -39.0 35.7 -3.4
SILVANIEI
ORAŞ JIBOU 288.7 290.6 312.0 250.0 222.5 209.2 224.4 227.4 233.2 228.9 227.6 233.8 243.6 245.5 -69.9 7.8 -62.1
ORAŞ TĂŞNAD 174.4 183.0 176.0 157.8 151.9 139.1 146.6 152.9 151.8 152.9 153.4 168.4 166.3 159.6 -28.2 13.1 -15.1
Medie 287.8 294.6 301.5 261.0 240.2 235.3 245.3 244.5 244.2 242.6 239.2 250.0 255.5 257.1 -49.1 2.7 -46.4
Sursa: prelucrare proprie date
Și în ceea ce privește revenirea, Huedinul este între codași în cazul acestui indicator,
media valorilor cele mai recente (2016 -2018 fiind sub media valorilor din timpul crizei - 2009 –
2011). În privința revenirii, orașul Cehu Silvaniei, urmat de Tășnad și Jibou sunt singurele care
înregistrează valori mai mari decât în timpul crizei. Pe de altă parte însă, niciunul dintre orașele
analizate nu are un număr mediu de salariați în perioada recentă mai mare decât în perioada pre-
criză.
Densitatea întreprinderilor (numărul întreprinderilor active/1000 de locuitori) este o altă
variabilă care pare să fi fost sensibilă la criza financiar-econiomică, majoritatea orașelor analizate
întregistrând o scădere a densității întreprinderilor în perioada crizei. Huedinul este singurul oraș
care face însă excepție în acest caz. La fel, Huedinul întregistrează cea mai mare creștere a acestui
indicator față de perioada de criză, dar și față de perioada pre-criză. Aceste valori trebuie luate în
considerare cu precauție însă, pentru că așa cum am văzut, se constată o creștere semnificativă a
firmelor cu 0 angajați, ceea ce nu este rău (prin prisma cifrei de afaceri), însă incapacitatea de a
72
crea locuri de muncă a firmelor locale este un indicator a competitivității scăzute a a acestor
companii.
Tabel 12: Reziliență economică – Densitatea întreprinderilor: Impact, Revenire, Performanță în

Densitatea întreprinderilor Perform
UAT Impact Revenire
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Medie anță
ORAŞ HUEDIN 35.5 39.2 42.8 42.6 41.1 40.3 40.9 43.5 42.8 41.8 41.5 46.4 45.4 41.8 2.1 3.1 5.3
ORAŞ ALEŞD 39.8 43.2 43.6 40.0 38.6 39.0 40.2 39.6 41.2 41.7 40.6 43.7 39.2 40.8 -3.0 2.0 -1.0
ORAŞ BECLEAN 25.4 28.2 31.3 27.4 27.5 29.6 30.1 29.4 29.4 29.6 30.6 32.4 33.6 29.6 -0.2 4.1 3.9
ORAŞ NĂSĂUD 27.5 30.3 32.4 29.6 28.4 30.5 30.1 29.6 28.9 28.3 27.6 28.7 29.7 29.4 -0.6 -0.8 -1.4
ORAŞ CEHU
17.6 20.0 21.5 20.7 18.0 18.4 17.2 18.8 19.2 20.2 21.1 22.5 22.6 19.8 -0.6 3.0 2.4
SILVANIEI
ORAŞ JIBOU 18.5 22.3 23.0 19.3 20.4 20.7 21.5 20.5 19.4 19.8 19.3 19.9 19.4 20.3 -1.1 -0.6 -1.7
ORAŞ TĂŞNAD 13.3 16.0 16.2 14.2 13.8 15.4 14.9 14.1 14.4 15.0 15.4 17.1 17.4 15.2 -0.7 2.2 1.5
Medie 25.4 28.4 30.1 27.7 26.8 27.7 27.8 27.9 27.9 28.1 28.0 30.1 29.6 28.1 -0.6 1.8 1.3
În privința densității companiilor, cel mai afectat oraș a fost Aleșd, urmat de Jibou și
Tășnad. În schimb, orașele Năsăud și Jibou nu au mai atins nici valorile din timpul crizei și nici
cele dinaintea crizei. Orașul beclean, alături de Huedin, Cehu Silvaniei și Tășnad sunt performerii
în cazul acestui indicator.
Și capacitatea antreprenorială (numărul de firme nou înființate/1000 de locuitori) a avut de
suferit de pe urma crizei financiar-economice, toate orașele înregistrând scăderi ale indicatorului în
timpul crizei. Orașul Huedin, alături de Aleșd au fost însă cele mai afectate, mai puțin afectate fiind
Năsăud și Tășnad. Orașul Beclean și-a revenit cel mai mult în comparație cu nivelul din timpul
crizei al acestui indicator, utrmat de Huedin și Cehu Silvaniei.
Tabel 13: Reziliență economică – Capacitate antreprenorială: Impact, Revenire, Performanță în

Capacitate antreprenorială Perform
UAT Impact Revenire
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Medie anță
ORAŞ HUEDIN 7.9 8.0 7.7 3.8 3.9 6.6 7.3 5.3 5.2 2.3 3.1 6.8 6.0 5.7 -3.1 0.6 -2.5
ORAŞ ALEŞD 11.0 9.2 8.0 4.5 7.8 6.3 7.2 8.1 6.2 2.7 3.1 6.4 7.3 6.8 -3.2 -0.6 -3.8
ORAŞ BECLEAN 5.8 8.1 7.5 4.4 4.7 5.2 4.9 5.9 4.4 3.3 3.3 7.9 8.7 5.7 -2.3 1.9 -0.5
ORAŞ NĂSĂUD 4.3 4.1 5.2 3.7 4.6 4.6 5.6 5.9 5.1 1.8 2.4 5.1 5.6 4.5 -0.2 0.1 -0.2
ORAŞ CEHU
7.4 4.3 6.8 5.2 4.2 5.3 3.7 4.0 2.7 1.7 1.7 6.9 7.4 4.7 -1.3 0.4 -0.8
SILVANIEI
ORAŞ JIBOU 8.7 8.5 7.1 4.4 6.8 5.7 4.8 5.0 5.0 1.3 1.4 5.0 5.5 5.3 -2.5 -1.6 -4.1
ORAŞ TĂŞNAD 4.5 5.3 4.1 4.1 5.0 4.1 5.1 5.5 3.1 0.9 1.0 5.1 4.2 4.0 -0.2 -1.0 -1.2
Medie 7.1 6.8 6.6 4.3 5.3 5.4 5.5 5.7 4.5 2.0 2.3 6.2 6.4 5.2 -1.8 0.0 -1.9
73
În comparație cu valorile dinaintea crizei, niciunul dintre orașe nu a reușit să depășească

acele valori, ceea ce înseamnă că inițiativa antreprenorială a fost puternic erodată și de criza
economică.
Numărul locuințelor teminate în timpul anului este un indicator aparte (lagging or delaying
indicator/indicator cu effect întârziat) și care nu suferă modificări imediate în cazul unui șoc din
cauza perioadei mai lungi de finalizare a construcțiilor și a faptului că investițiilor deja angrenate în
construcția locuințelor trebuie duse la bun sfărșit, chair dacă este criză, pentru a mai diminua
pierderile. De aceea, practic, utilizând acceași unitate de măsură ca în cazul celorlalți indicatori, se
observă că acest indicator nu a scăzut în timpul crizei econiomice în nici unul dintre orașele
analizate. De fapt, în cazul orașelor analizate, indicatorul a înregistrat cele mai mari valori în
punctul culminant al crizei (2010 și 2011), cu fluctuații în anii următori și un trend de scădere din
2015. Impactul crizei se poate observa însă comparând media valorilor celel mai recente, cu
valorile din timpul crizei, situație în care toate orașele nu mai reușesc să atingă acele valori, iar
Huedinul și Năsăudul pare să fi fost cele mai afectate.
Tabel 14: Reziliență economică – Capacitate antreprenorială: Impact, Revenire, Performanță în

Locuințe terminate în cursul anului/1000 de locuitori Perform
UAT Impact Revenire
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Medie anță
ORAŞ HUEDIN 1.0 1.2 1.2 1.0 1.3 0.5 0.5 0.6 0.9 0.3 0.8 0.4 0.1 0.8 1.6 -2.3 -0.7
ORAŞ ALEŞD 1.7 1.3 2.3 2.0 1.6 2.5 1.4 1.6 1.7 2.7 2.0 1.8 2.4 1.9 1.2 -1.8 -0.6
ORAŞ BECLEAN 3.6 1.8 2.2 1.0 2.2 6.7 6.6 10.7 5.7 6.9 3.9 5.3 2.4 4.5 0.4 -0.8 -0.4
ORAŞ NĂSĂUD 0.5 0.5 1.3 0.8 2.8 2.8 1.2 0.9 1.1 3.0 0.8 1.1 0.9 1.4 2.5 -2.3 0.2
ORAŞ CEHU
0.5 0.7 1.3 2.7 2.7 1.0 0.1 0.5 0.6 0.8 0.5 0.5 2.4 1.1 1.3 -1.0 0.3
SILVANIEI
ORAŞ JIBOU 1.1 0.8 2.4 1.7 1.7 1.9 1.2 0.9 0.6 1.2 1.5 0.8 0.3 1.2 0.3 -0.9 -0.6
ORAŞ TĂŞNAD 0.0 0.0 0.5 0.0 0.7 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.1 1.1 -1.3 -0.2
Medie 1.2 0.9 1.6 1.3 1.8 2.2 1.6 2.2 1.5 2.1 1.4 1.4 1.2 1.6 1.2 -1.5 -0.3
Și comparativ cu valorile pre-criză, doar două orașe înregistrează valori ușor mai mari și
anume Năsăud și Cehu Silvaniei, toate celelalte orașe neatingând media valorilor pre-criză.
74
Diversitatea economiei locale – factor determinant al rezilienței economice

O economie locală/regională diversificată este considerată un factor determinant (un
potențial driver) al rezilienței economice, o structură diversificată a acesteia permițând
”împărțirea”, distribuirea riscurilor între sectoarele economice. În schimb, o economie
locală/regională puternic specializată – de exemplu una bazată preponderent pe industria
prelucrătoare – este considerată mai vulnerabilă și instabilă în cazul apariției șocurilor de diverse
tipuri: economice, politice, de mediu etc. În același timp însă, diversitatea economică are o serie de
costuri precum insuficienta specializare a forței de muncă sau pierderea din vedere/distragerea
atenției de la acele sectoare industriale în care specializarea generează avantaje. Așadar, beneficiile
și costurile diversificării economiei locale/regionale depind de o serie de circumstanțe. Gradul
ridicat de diversificare poate fi un avantaj pentru comunitățile predispuse la dezastre, deoarece
poate reduce la minimum impactul negativ și poate favoriza recuperarea după evenimentele de
dezastru. În același timp însă, diversitatea economică poate încetini creșterea veniturilor în absența
unui dezastru, chiar dacă a facilitat creșterea ocupării forței de muncă.
O economile locală/regională diversificată implică de obicei o structură echilibrată a
ocupării forței de muncă între sectoarele economice, implicând astfel stabilitate, deoarece în acest
caz economia nu depinde de o bază industrială îngustă, permițând astfel transferul și dispersarea
șocurilor și contribuind la redresarea și adaptarea economiilor regionale (Dawley, Pike, Tomaney,
2010). Pe de altă parte însă, studii privind impactul crizei financiar-economice declanșate în 2007-
2008 în regiunile europene indică faptul că regiunile cu o pondere mai însemnată a serviciilor, în
special a celor financiar-bancare și a celor bazate pe cunoaștere și inovare au fost printre cele mai
afectate, în timp ce regiunile europene cu un sector industrial bine dezvoltat, de înaltă și medie
tehnologie, s-a dovedit a fi cel mai rezistent la criză (Jaegers, Lipp-LinGua, Amil, 2013).
În analiza gradului de diversitate a economiei locale a orașelor luate spre comparație am
utilizat Indexul Hachman. Acest index măsoară gradul în care structura economiei locale (în ceea
ce privește ponderea salariaților) se apropie de structura economiei naționale. Valorile indexului
pot fi cuprinse între 0 și 1, un scor mai mare indicând un nivel mai ridicat de diversificare la nivelul
economiei locale si viceversa. Potrivit valorilor din tabelul de mai jos, orașul Huedin avea în 2017
cel mai ridicat nivel de diversificare a economiei locale. Cea mai puțin diversificată economie o
avea în 2008 orașul Jibou, uramt de Aleșd și Tășnad. Așa cum s-a putut observa mai sus, acesta au
fot orașele care în cazul unor indicatori au fost cel mai puternic afectate de criza economică. Se
poate observa că acest orașe aveau în 2008 o concentare puternică a industriei, acest sector
75
reprezentând peste 50% din economia locală.
Tabel 15: Structura economiei locale și gradul de diversificare a acesteia în Huedin și alte orașe
din regiune
2008 2017
UAT % % % Indice % % % Indice

% Comerț % Comerț
Industrie Construcții Servicii Hachman Industrie Construcții Servicii Hachman
ORAS HUEDIN 34.48% 7.90% 25.72% 16.04% 0.78 25.04% 8.02% 28.22% 35.89% 0.73
ORAS CEHU SILVANIEI 72.57% 9.52% 11.42% 2.19% 0.48 74.29% 6.15% 9.60% 5.32% 0.50
ORAS JIBOU 57.42% 7.00% 18.81% 6.32% 0.65 55.99% 4.68% 11.30% 24.68% 0.69
ORAS TASNAD 58.55% 5.18% 18.39% 6.99% 0.58 50.58% 2.73% 15.28% 12.16% 0.48
ORAS ALESD 69.41% 4.33% 9.34% 9.48% 0.53 54.09% 4.51% 12.96% 23.22% 0.69
ORAS BECLEAN 56.23% 12.77% 18.07% 5.27% 0.63 33.39% 16.40% 24.73% 24.84% 0.78
ORAS NASAUD 50.90% 6.72% 27.14% 6.72% 0.68 58.39% 5.54% 22.61% 12.54% 0.68
În 2017 însă, orașul Beclean avea cea mai ridicată valoare a acestui indicator, Huedinul fiind pe
locul 2.
Orașele care au reușit șă-și diversifice economia loclă sunt Aleșd și Beclean, ceea ce, cel puțin
teoretic, crește capacitatea lor de reziliență economică la viitorul șoc economic. În Huedin,
diversitatea econiomică a scăzut, însă puțin, cel mai mult scăzând în orașul Tășnad, care, așa cum
am văzut avea cea mai puțin diversificată economie în 2017.
Tabel 16: Modificarea structurii economiei locale și a gradului de diversificare în Huedin și în
alte orașe din regiune
Diferență 2017 - 2008
UAT Indice
Industrie Construcții Comerț Servicii
Hachman
ORAS HUEDIN -0.09 0.00 0.02 0.20 -0.06
ORAS CEHU SILVANIEI 0.02 -0.03 -0.02 0.03 0.02
ORAS JIBOU -0.01 -0.02 -0.08 0.18 0.03
ORAS TASNAD -0.08 -0.02 -0.03 0.05 -0.10
ORAS ALESD -0.15 0.00 0.04 0.14 0.16
ORAS BECLEAN -0.23 0.04 0.07 0.20 0.15
ORAS NASAUD 0.07 -0.01 -0.05 0.06 0.00
76
În cazul orașului Huedin se poate observa o schimbare structurală a economiei și anume

creșterea cu 20% a ponderii serviciilor, cu 2% a comerțului și reducerea cu 9% a ponderii
industriei. Aceleași schimbări s-au produs și în orașul Beclean, cel care avea în 2018 cel mai ridcat
nivel de diversificare a economiei locale între orașele comparate.
Principalele concluzii ale acestei analize sunt următoarele:
 În privința dimensiunii activității economice (măsutară prin intermediul cifrei de afaceri),
dar și a productivității angajaților, Huedinul este devansat de majoritatea orașelor luate
spre comparație;
 Orașul Huedin a fost puternic afectat de criza economică în ceea ce privește Dimensiunea
activității economice, a reușit să își revină, depășind ușor valorile dinaintea crizei, însă
revenirea și performanța sunt semnificativ mai slabe decât a altor orașe incluse în analiză.
 Criza financiar-economică ce a început la finele anului 2008 a afectat nivelul de ocupare
(numărul de salariați) din Huedin cel mai mult în comparație cu celelalte orașe analizate,
valorile cele mai recente ale acestui indicator (numărul de salariați) fiind mult sub cele
dinaintea crizei economice; Prin prisma analizei evoluției pe sectoare a economiei locale și
pe categorii de întreprinderi, se poate deduce impactul negativ pe care criza economică l-a
avut asupra industriei prelucrătoare din Huedin, sector care înaintea crizei îngloba 55% din
numărul total de angajați, respectiv a întreprinderilor mijlocii din industria prelucrătoare: 3
astfel de întreprinderi în 2008, doar două în 2009, doar 1 în 2017 și niciuna în 2018.
Practic, cele mai mari întreprinderi din oraș au fost afectate cel mai puternic de criza
economică.
 În ceea ce privește densitatea întreprinderilor, orașul Huedin stă cel mai bine dintre toate
orașele analizate, nefiind afectat nici de criza economică în cazul acestui indicator, însă așa
cum am observat, o pondere importantă a întreprinderilor locale este reprezentată de cele
cu 0 angajați.
 Capacitatea, respectiv inițiativa antreprenorială este un indicator la care orașul stă bine în
comparație cu celelalte orașe, însă a fost afectat de criza financiar-economică și nu a reusit
să depășească valorile dinaintea crizei.
 În cazul indicatorului Locuințele terminate în cursul anului/1000 de locuitori, orașul este
pe penultimul loc în perioada analizată (media perioadei 2006 – 2018), iar după impactul
negativ al crizei economice, Huedinul este pe ultimul loc în raport cu valorile acestui
indicator dinaintea crizei.
77
 Huedin avea în 2008 cel mai ridicat grad de diversificare a economiei locale, scăzând ușor,
dar rămânand pe locul în 2018, ceea ce poate reprezenta un nivel mai ridicat de reziliență
economică în cazul următorului șoc/criză economică.
 Ponderea industriei în economia locală a scăzut, crescând însă cea a serviciilor și a
comerțului, din acest punct de vedere, orașul având o pondere relativ echilibrată a
sectoarelor față de alte orașe în care industria deține o pondere foarte mare și care, în cazul
unui crize economice sau a uneia sectoriale, respectiv în caz de relocare a unor unități de
producție, există riscul de a fi afectate semnificativ.
Analiza performanțelor economiei locale

Această parte a analizei se focusează pe identificarea sectoarelor și domeniilor de
activitate economică în care orașul Huedin este specializat și are avantaje competitive, precum și a
sectoarelor și domeniilor necompetitive sau aflate în declin. În realizarea analizei au fost utilizate
două instrumente: Coeficientul Locațional și Variația Diferențială. Ambele instrumente utilizează
ca indicator numărul de angajați, comparând nivelul local cu cel național. Este important să
reamintim, că la fel ca anliza sectorială, datele se referă doar la sectorul privat, respectiv la
angajații întreprinderilor active și nu includ angajații din sectorul public, precum și pe cei ai
persoanelor fizice autorizate și ai întreprinderilor individuale.
Pentru calcularea idicatorilor pe sectoare ale economiei au fost utilizate datele din perioada
pre-criză (2008), cele ale perioadei de vârf a crizei (2010) și cele mai recente date (2018). În cazul
domeniilor economice analiza a fost efectuată doar pentru anii 2008 și 2018. Analiza a facilitat
astfel și identificarea sectoarelor și domeniilor care au fost mai reziliente din punct de vedere
economic, respectiv a celor în rândul cărora șocul economic a declanșat transformări.
În realizarea analizei a fost utilizată clasificația sectoarelor și a domeniilor economiei
naționale, respectiv datele privind numărul de angajați ai întreprinderilor active (sunt excluși
angajații sectorului public, precum și cei ai persoanelor fizice autorizate și ai întreprinderilor
individuale). Nivelul de referință ales a fost cel național.
Coeficientul Locațional (CL)

Coeficientul de localizare/locațional permite identificarea sectoarelor și domeniilor
economice concentrate la nivel local, adică a acelor sectoare și domenii care produc mai mult decât
se consumă la nivel local și au – cel puțin din punct de vedere teoretic – capacitate de a ”exporta” o
78
parte din ceea ce se produce la nivel local. Când spunem capacitatea de a”exporta”, nu ne referim
la înțelesul comun/cunoscut al termenului, ci la capacitatea firmelor locale din respectivele sectoare
și domenii de a produce mai mult decât se consumă la nivel local, ”surplusul” de bunuri și servicii
rezultate putând fi achiziționate/utilizate de către rezidenții altor zone, exterioare UAT-ului.
În acest fel CL ne ajută să determinăm în ce măsură un anumit sector sau domeniu al
economiei locale are o situație generală (prin prisma numărului de angajați) mai bună sau mai slabă
decât nivelul ed referință (cel național, în cazul de față). O situație mai bună decât nivelul de
referință indică un grad mai ridicat de specializare, pe când o valoare sub nivelul de referință,
indică un nivel scăzut de specializare. Astfel, coeficientul locațional este un indicator nivelului de
specializare al sectorului/domeniului față de nivelul de referință.
Compararea valorilor CL obținute în diferite perioade poate arăta dacă
localitatea/zona/regiunea devine mai mult sau mai puțin specializată de-a lungul timpului, în acest
fel putându-se evalua impactul politicilor economice implementate asupra competitivității, ori
putându-se prezice impactul potențial al acestora asupra forței de muncă din anumite sectoare și
domenii.
Coeficientul de localizare poate fi mai mic decât 1, egal cu 1 sau mai mare decât 1. Un
coeficient sub 1 (ca normă, sub 0,8) arată că domeniul respectiv nu produce suficient la nivel local
astfel încât să acopere cererea, indicând că în aceste zone au loc importuri. Astfel, o valoare
subunitară a coeficientului arată că sectorul respectiv este subreprezentat comparativ cu nivelul de
referință (nivelul național în cazul de față). În cazul în care valoarea coeficientului este apropiată de
1, se poate spune că sectorul respectiv servește cel mult cererea locală pentru producerea acelor
bunuri și servicii (în cazul în care coeficientul este apropiat de o valoare unitară).
Valoarea supraunitară a CL arată că activitățile sectorului/domeniului sunt concentrate la
nivel local, respectiv că produce și pentru alte zone, cel puțin pentru cele cu care s-a efectuat
comparația. Valoarea supraunitară arată că procentul angajaților de la nivel local este mai mare
decât cel al zonei de referință, în acest caz existând o foarte mare probabilitate ca bunurile și
serviciile produse de aceste sectoare să fie exportate, ceea ce poate însemna valoare adăugată
ridicată ce servește intereselor comunității. De regulă, un coeficient mai mare decât 1,2 indică un
potențial de export în alte comunități și, implicit, atragerea de resurse extracomunitare.
Coeficientul locațional pe sectoare și domenii - sectoare și domenii concentrate la

nivel local
79
Valorile coeficientului locațional al orașului Hiedin pe sectoare economice pentru anii

2008, 2010 și 2018 se pot observa în tabelul de mai jos:
Tabel 17: Coeficientul locațional al orașului Huedin pe sectoare în 2008, 2010 și 2018
Sectoare ale economiei CL 2008 CL 2010 CL 2018
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 0.65 0.08 0.50
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 0.32 0.82 0.52
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 0.68 0.86 0.66
Administraţie publică şl apărare; asigurări sociale din sistemul

public 0.00 0.00 0.00
Agricultură, silvicultură şi pescuit 0.07 0.03 0.71
Alte activităţi de servicii 1.97 2.70 1.29
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntui; repararea autovehiculelor şi

motocicletelor 1.24 1.46 1.41
Construcţii 0.65 0.59 1.03
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de

decontaminare 0.11 1.73 0.04
Hoteluri şi restaurante 1.95 2.74 1.75
Industria extractivă 0.00 0.10 0.00
Industria prelucrătoare 1.14 1.01 0.74
Informaţii şi comunicaţii 0.17 0.15 0.12
80
Intermedieri financiare şi asigurări 0.19 0.12 0.00
Învăţământ 1.51 1.75 1.34
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă

caldă şi aer condiţionat 0.00 0.04 0.00
Sănătate şi asistenţă socială 0.78 0.66 0.59
Transport şi depozitare 2.01 1.96 2.58
Tranzacţii imobiliare 0.00 0.03 0.09

În 2008, coeficienți locaționali supraunitari pot fi observați în cazul sectoarelor Alte

activități de servicii, Comerţul cu ridicata şi cu amănuntui; repararea autovehiculelor şi
motocicletelor, Industria prelucrătoare, Învăţământ și Transport şi depozitare. În 2010, anul în
care criza economică a atins punctul culminant, aceleași sectoare aveau coeficienți locaționali
supraunitari, adăugându-se în plus sectorul Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor,
activităţi de decontaminare.
În 2018, rămân în aproximativ aceleași sectoare cu un coeficient locațional supraunitar
(text scris cu culoarea verde) ca în înaintea crizei și în timpul acesteia, însă nu mai au valori
supraunitare sectorul Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de
decontaminare (care a fost supraunitar doar pe perioada crizei economice și care pare să fie o
excepție) și Industria prelucrătoare. Din acest punct de vedere, criza financiar-economică
declanșată la sfârșitul anului 2008 pare să fi declanșat un proces de transformare a economiei locale
în Huedin, proces în urma căruia, Industria prelucrătoare nu mai este un sector economic
concentrat și specializat la niverl local, respectiv nu mai este un sector în care orașul Huedin să fie
competitiv la nivel național. De asemenea, criza economică pare să fi determniat concentrarea și
mai poternică a două sectoare care și în 2008 aveu un coeficient supraunitar, respectiv Transport și
depozitare și Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor. Un
sector cu coeficient supraunitar (deși nu mare – 1,03) în 2018 îl reprezintă Construcțiile, însă
81
coeficientul supraunitar în cazul acestui sector este de luat în seamă în contextul în care în 2008 era
subunitar.
Cele șase sectoare cu coeficient supraunitar în 2018 concentrează 68,8% din numărul total
de angajați ai întreprinderilor din oraș, respectiv 43% din numărul total de salariați ai orașului.
Sectoarele în care Huedinul este specializat (au coeficient locațional supraunitar) sunt de fapt acele
sectoare care pun în valoare poziția de ”târg” a orașului ân depresiunea Huedin, respectiv cel de
centru de servicii, centru comercial, centru de restaurante și terase, furnizor de învățământ, ”nod”
de transport și depozitare. Din perspectivă strategică, acestea sunt sectoarele economice în care
orașul are avantaj competitiv (nivelul ridicat de specializare) față de nivelul național, respectiv de
alte comunități și zonă și din regiune.
Coeficientul locațional 0 în cazul sectorului Intermedieri financiare şi asigurări, valoarea
apropiată de 0 în cazul sectorului Informaţii şi comunicaţii, precum și pierderea nivelului de
concentrare/specializare a sectoarelor Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii
suport, Activităţi de spectacole, culturale şi recreative, Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehniceș
și Sănătate şi asistenţă socială sunt însă probleme structurale (punctele slabe) ale economiei
orașuluii, acestea fiind sectoarele cu coeficient supraunitar caracteristice centrelor urbane
dezvoltate și competitive pe plan național și internațional.
O analiză și mai detaliată a economiei locale (doar pentru anii 2008 și 2018), respectiv
măsurarea coeficientului locațional pe domenii economice relevă situația din tabelul de mai jos.
Tabel 16: Coeficientul locațional al orașului Huedin pe domenii în 2008 și 2018
Doemnii ale economiei CL 2008 CL2018
01 - Agricultură, vânătoare şi servicii anexe 0.035 0.083
02 - Silvicultură şi exploatare forestieră 0.134 2.153
10 - Industria alimentară 0.599 1.005
11 - Fabricarea băuturilor 1.458 0.635
13 - Fabricarea produselor textile 0.255 0.217
15 - Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie,

harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor 2.313 4.249
82
16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia

mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite 2.106 0.988
18 - Tipărire şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor 0.140 0.737
20 - Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 0.157 0.000
22 - Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 3.008 0.000
23 - Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 0.098 0.000
25 - Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje

şi instalaţii 1.350 2.184
26 - Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice 0.685 0.653
28 - Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 0.303 0.000
31 - Fabricarea de mobilă 9.314 2.498
32 - Alte activităţi industriale n.c.a. 0.185 1.280
33 - Repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor 0.000 0.197
35 - Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer

condiţionat 0.032 0.000
38 - Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor

reciclabile 0.201 0.081
41 - Construcţii de clădiri 0.808 0.678
42 - Lucrări de geniu civil 0.024 0.134
43 - Lucrări speciale de construcţii 0.845 2.009
45 - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea utovehiculelor şi a

motocicletelor 0.536 1.572
46 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete 0.708 0.828
47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor 1.773 1.738
83
49 - Transporturi terestre şi transporturi prin conducte 2.178 3.216
52 - Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi 3.122 0.273
53 - Activităţi de poştă şi de curier 0.065 2.794
55 - Hoteluri şi alte facilităţi de cazare 0.899 0.763
56 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie 2.503 2.133
58 - Activităţi de editare 0.114 0.000
59 - Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune;

înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală 0.932 0.000
62 - Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei 0.000 0.040
63 - Activităţi de servicii informatice 2.028 1.171
64 - Intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de

pensii 0.237 0.000
66 - Activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi

fonduri de pensii 0.195 0.000
68 - Tranzacţii imobiliare 0.000 0.090
69 - Activităţi juridice şi de contabilitate 1.548 0.991
70 - Activităţi ale direcţiilor(centralelor), birourilor administrative centralizate;

activităţi de management şi de consultanţă în management 0.132 0.536
71 - Activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică 1.190 0.819
74 - Alte activităţi profesionale, stiinţifice şi tehnice 0.000 0.473
75 - Activităţi veterinare 3.332 2.116
77 - Activităţi de închiriere şi leasing 0.492 0.508
79 - Activităţi ale agenţiilor turistice şi a tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi

asistenţă turistică 0.000 0.387
84
80 - Activităţi de investigaţii şi protecţie 0.000 0.987
81 - Activităţi de peisagistică şi servicii pentru clădiri 3.925 0.000
82 - Activităţi de secretariat, servicii suport şi alte activităţi de servicii prestate în

principal întreprinderilor 0.095 0.399
85 - Învăţământ 1.511 1.340
86 - Activităţi referitoare la sănătatea umană 0.788 0.606
90 - Activităţi de creaţie şi interpretare artistică 2.093 3.462
92 - Activități de jocuri de noroc și pariuri 0.536 0.414
93 - Activităţi spotive, recreative şi distractive 0.000 0.667
96 - Alte activităţi de servicii 2.651 1.649

* Culoarea verde este folosită pentru domeniile care au un coeficient supraunitar în 2018 și au
avut o evoluție pozitivă/creștere față de 2008
** Culoarea roșie este folosită pentru domeniile care au avut un coeficient supraunitar în 2008,
dar care este subunitar în 2018
*** Culoarea maro este folosită pentru domeniile care coeficient supraunitar atât în 2008, cît și în
2018, însă cel din 2018 este mai mic decât în 2008
Așadar, domeniile care în 2018 au coeficient supraunitar mai mare decât în 2018 sunt:
Silvicultură şi exploatare forestieră, Industria alimentară, Tăbăcirea şi finisarea pieilor;
fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi
vopsirea blănurilor, Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini,
utilaje şi instalaţi, Alte activităţi industriale, Lucrări speciale de construcţii, Comerţ cu ridicata şi
cu amănuntul, întreţinerea şi repararea utovehiculelor şi a motocicletelor, Transporturi terestre şi
transporturi prin conducte, Activităţi de poştă şi de curier și Activităţi de creaţie şi interpretare
artistică. Acestea sunt domeniile în care orașul este specializat (și pe cale de consecință,
competitiv), și mai mult de cât atât, nivelul specializării a crescut, respectiv este mai mare în 2018,
decât în 2008.
85
Domeniile în care Huedinul era specializat în 2008, dar nu mai era în 2018 sunt:
Fabricarea băuturilor, Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia
mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite, Fabricarea
produselor din cauciuc şi mase plastice, Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi,
Activităţi juridice şi de contabilitate, Activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi
analiză tehnică și Activităţi de peisagistică şi servicii pentru clădiri.
Totodată, o serie de domenii erau competitive încă în 2018, însă mai puțin competitive
decât în 2008, deci în declin. Între acestea se remarcă: Fabricarea de mobilă, Comerţ cu
amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, Restaurante şi alte activităţi de servicii
de alimentaţie, Activităţi de servicii informatice, Activităţi veterinare, Învăţământ, Activităţi de
creaţie şi interpretare artistică și Alte activităţi de servicii.
Variația diferențială la nivelul sectoarelor

Variația diferențială a numărului de angajați reprezintă diferența între ratele de creștere sau
declin ale unui sector local comparativ cu creșterea sau declinul aceluiași sector din zona de
referință, în cazul de față declinul sau creșterea sectorului la nivel național.
Acest indicator permite observarea sectoarelor economiei locale care au performat mai bine decât
la nivelul unității de referință (nivel national în cazul de față) pe parcursul unei anumite perioade de
timp.
Variația diferențială este un indicator al dinamicii sectoarelor, fiind calculat pe baza
valorilor din 2 date diferite – în cazul de față valorile din anul 2018, comparativ cu anul 2008.
Motivația alegerii acestor perioade este de a măsura evoluția în timp a sectoarelor și totodată de a
identifica posibilele influențe ale crizei economice din perioada 2009 – 2013 asupra economiei
locale – există posibilitatea ca unele sectoare să fi fost mai puternic afectate la nivel local decât la
nivel național.
Menirea variației diferențiale este identificarea sectoarelor care au un avantaj competitiv
față de aria de referință. Variația diferențială arată dacă evoluția economiei locale (prin sectoarele
și domeniile ei) are loc la o rată mai scăzută ori mai crescută decât cea de referință.
Interpretarea datelor: valorile mai mari decât 0 ale coeficientului ne arată că domeniul prezintă un
avantaj competitiv (ce poate fi explicat prin proximitate ridicată faţă de factorii de producţie
importanți) şi se dezvoltă mult mai repede decât referința. Acest scor indică faptul că, în pofida
86
trendului de la nivel național și de la nivelul ramurii respective, există la nivel local factori latenți
care avantajează ramura respectivă în raport cu referința.
Tabelul următor redă valorile variației diferențiale a orașului Huedin pentru perioada 2008
– 2018:
Tabel 17: Variația diferențială la nivelul sectoarelor economice în perioada 2008 - 2018
Sectoare ale economiei VD
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport -0.33
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 1.10
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice -0.04
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul

0.00
public
Agricultură, silvicultură şi pescuit 10.87
Alte activităţi de servicii -0.38
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntui; repararea autovehiculelor şi

0.14
motocicletelor
Construcţii 0.39
Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de

-0.70
decontaminare
Hoteluri şi restaurante -0.14
Industria extractivă 0.00
Industria prelucrătoare -0.33
Informaţii şi comunicaţii -0.38
Intermedieri financiare şi asigurări -0.85
Învăţământ -0.18
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă

0.00
caldă şi aer condiţionat
Sănătate şi asistenţă socială -0.56
Transport şl depozitare 0.31
Tranzacţii imobiliare 0.00
87
În baza rezultatelor din tabelul de mai sus, rezultă că există cinci sectoare în care orașul
Huedin are un avantaj competitiv: Agricultură, silvicultură şi pescuit, Activităţi de spectacole,
culturale şi recreative, Construcţii, Transport şl depozitare, Comerţ cu ridicata şi cu amănuntui;
repararea autovehiculelor şi motocicletelor. Aceste sectoare înglobează 62,51% din numărul de
angajați ai întreprinderilor active, repectiv 39,02% din numărul total de salariați din Huedin. Aceste
sectoare au avut o evoluție pozitivă în perioada 2008-2018 față de evoluția de la nivel național.
Totodată, trebuie menționat faptul că sectoarele Activităţi de spectacole și Agricultură, silvicultură
şi pescuit concentrau împreună în 2018 doar 31 de angajați, respectiv 2,76% din numărul total de
angajați ai întreprinderilor și 1,72 din numărul total de salariați, deci au o pondere foarte mică a
angajaților în economia locală, iar evoluția lor pozitivă se datorează valorilor foarte mici ale
numărului de angajați în anul 2008.
La fel ca și în cazul coeficientului locațional, am calculat variația diferențială a numărului
de angajați pentru anii 2008 și 2018 și pe domenii. Analiza oferă o perspectivă și mai detaliată
asupra domeniilor economice competitive ale orașului.
Tabel 18: Variația diferențială pe domenii ale economiei în perioada 2008 - 2018
Doemnii ale economiei
01 - Agricultură, vânătoare şi servicii anexe 1.667
02 - Silvicultură şi exploatare forestieră 15.565
10 - Industria alimentară 0.646
11 - Fabricarea băuturilor -0.400
13 - Fabricarea produselor textile -0.129
15 - Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi

marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea 0.592
blănurilor
16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu

excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale -0.392
vegetale împletite
18 - Tipărire şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor 3.507
20 - Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice -0.647
88
22 - Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice -1.315
23 - Fabricarea altor produse din minerale nemetalice -0.759
25 - Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv

0.551
maşini, utilaje şi instalaţii
26 - Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice -0.060
28 - Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. -0.782
31 - Fabricarea de mobilă -0.641
32 - Alte activităţi industriale n.c.a. 7.412
35 - Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă

-0.782
38 - Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare

-0.713
a materialelor reciclabile
41 - Construcţii de clădiri -0.113
42 - Lucrări de geniu civil 2.370
43 - Lucrări speciale de construcţii 1.000
45 - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea

autovehiculelor 2.003
46 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi

0.159
motociclete
47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor -0.021
49 - Transporturi terestre şi transporturi prin conducte 0.586
52 - Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi -1.047
53 - Activităţi de poştă şi de curier 18.326
55 - Hoteluri şi alte facilităţi de cazare -0.161
56 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie -0.209
58 - Activităţi de editare -0.764
-0.941
59 - Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de
89
televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală
63 - Activităţi de servicii informatice -1.056
64 - Intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale

-0.853
fondurilor de pensii
66 - Activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de

-1.217
asigurare şi fonduri de pensii
69 - Activităţi juridice şi de contabilitate -0.442
70 - Activităţi ale direcţiilor(centralelor), birourilor administrative

3.265
centralizate; activităţi de management şi de consultanţă în management
71 - Activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză

-0.364
tehnică
75 - Activităţi veterinare -0.663
77 - Activităţi de închiriere şi leasing 0.045
81 - Activităţi de peisagistică şi servicii pentru clădiri -1.346
82 - Activităţi de secretariat, servicii suport şi alte activităţi de servicii

7.689
prestate în principal întreprinderilor
85 - Învăţământ -0.184
86 - Activităţi referitoare la sănătatea umană -0.522
90 - Activităţi de creaţie şi interpretare artistică 0.856
92 - Activități de jocuri de noroc și pariuri -0.425
96 - Alte activităţi de servicii -0.439

Domeniile care erau competitive în 2018 (cele scrise cu verde) înglobau 611 angajați
(54,41% dintre angajații întreprinderilor active și 34% din numărul total de salariați). Dintre aceste
domenii, se remarcă cele care înregistrează o creștere exponențială a numărului de angajați față de
nivelul evoluția de la nivel național și anume: Silvicultură şi exploatare forestieră, Activităţi de
poştă şi de curier, Alte activităţi industriale n.c.a., Tipărire şi reproducerea pe suporţi a
înregistrărilor, Activităţi de secretariat, servicii suport şi alte activităţi de servicii prestate în
principal întreprinderilor, Activităţi ale direcţiilor(centralelor), birourilor administrative
90
centralizate; activităţi de management şi de consultanţă în management, Lucrări de geniu civil, -

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor.
Din păcate, aceste domenii concentrează un număr mic de angajați.
Domeniile competitive care înglobează un număr mai mare de angajați (peste 50) sunt:
Transporturi terestre şi transporturi prin conducte, Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu
autovehicule şi motociclete, Lucrări speciale de construcţii, Tăbăcirea şi finisarea pieilor;
fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi
vopsirea blănurilor, și Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini,
utilaje şi instalaţii. Dintre domeniile necompetitive, dar care au un număr însemnat de angajați, se
remarcă Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor, 225 de angajați (20%
din numărul total de angajați ai întreprinderilor active), fiind în acest sector.
Corelarea valorilor coeficientului locațional și a variației diferențiale a numărului de

angajați. Identificarea sectoarelor dezvoltate și a celor în declin
Următorul pas al analizei este legat de corelarea celor doi coeficienți analizați anterior și
elaborarea unui tabel realizat pe patru cadrane unde ramurile sunt diferențiate în funcție de
rezultatele identificate.
Prezentăm datele referitoare la sectoare și domenii în același tabel (sectoarele sunt trecute
cu litere mari, boldate, iar domeniile cu litere mici), pentru a putea oferi atât o viziune de ansamblu,
cât și una particulară asupra specializării și competitivității activităților economiei locale.
Tabel 19: Specializare și avantaje competitive în Huedin
Doemnii ale economiei CL 2018 VD
AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ŞI PESCUIT 0.707 10.875
01 - Agricultură, vânătoare şi servicii anexe 0.083 1.667
02 - Silvicultură şi exploatare forestieră 2.153 15.565
INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE 0.735 -0.326
10 - Industria alimentară 1.005 0.646
11 - Fabricarea băuturilor 0.635 -0.400
13 - Fabricarea produselor textile 0.217 -0.129
91
15 - Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi

marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea şi vopsirea 4.249 0.592
blănurilor
16 - Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu

excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale 0.988 -0.392
vegetale împletite
18 - Tipărire şi reproducerea pe suporţi a înregistrărilor 0.737 3.507
20 - Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 0.000 -0.647
22 - Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 0.000 -1.315
23 - Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 0.000 -0.759
25 - Industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv

2.184 0.551
maşini, utilaje şi instalaţii
26 - Fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice 0.653 -0.060
28 - Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. 0.000 -0.782
31 - Fabricarea de mobilă 2.498 -0.641
32 - Alte activităţi industriale n.c.a. 1.280 7.412
PRODUCŢIA ŞI FURNIZAREA DE ENERGIE ELECTRICĂ ŞI

0.000 0.000
TERMICĂ, GAZE, APĂ CALDĂ ŞI AER CONDIŢIONAT
35 - Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă

0.000 -0.782
DISTRIBUŢIA APEI; SALUBRITATE, GESTIONAREA

0.044 -0.699
DEŞEURILOR, ACTIVITĂŢI DE DECONTAMINARE
38 - Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare

0.081 -0.713
a materialelor reciclabile
CONSTRUCŢII 1.032 0.390
41 - Construcţii de clădiri 0.678 -0.113
42 - Lucrări de geniu civil 0.134 2.370
43 - Lucrări speciale de construcţii 2.009 1.000
COMERŢ CU RIDICATA ŞI CU AMĂNUNTUI; REPARAREA

1.413 0.139
AUTOVEHICULELOR ŞI MOTOCICLETELOR
92
45 - Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea

autovehiculelor 1.572 2.003
46 - Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi

0.828 0.159
motociclete
47 - Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor 1.738 -0.021
TRANSPORT ŞL DEPOZITARE 2.581 0.307
49 - Transporturi terestre şi transporturi prin conducte 3.216 0.586
52 - Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi 0.273 -1.047
53 - Activităţi de poştă şi de curier 2.794 18.326
HOTELURI ŞI RESTAURANTE 1.746 -0.136
55 - Hoteluri şi alte facilităţi de cazare 0.763 -0.161
56 - Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie 2.133 -0.209
INFORMAŢII ŞI COMUNICAŢII 0.125 -0.377
58 - Activităţi de editare 0.000 -0.764
59 - Activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de

0.000 -0.941
televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală
63 - Activităţi de servicii informatice 1.171 -1.056
INTERMEDIERI FINANCIARE ŞI ASIGURĂRI 0.000 -0.849
64 - Intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale

0.000 -0.853
fondurilor de pensii
66 - Activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de

0.000 -1.217
asigurare şi fonduri de pensii
ACTIVITĂŢI PROFESIONALE, ŞTIINŢIFICE ŞI TEHNICE 0.656 -0.037
69 - Activităţi juridice şi de contabilitate 0.991 -0.442
70 - Activităţi ale direcţiilor(centralelor), birourilor administrative

0.536 3.265
centralizate; activităţi de management şi de consultanţă în management
71 - Activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză

0.819 -0.364
tehnică
93
75 - Activităţi veterinare 2.116 -0.663
ACTIVITĂŢI DE SERVICII ADMINISTRATIVE ŞI

0.502 -0.330
ACTIVITĂŢI DE SERVICII SUPORT
77 - Activităţi de închiriere şi leasing 0.508 0.045
81 - Activităţi de peisagistică şi servicii pentru clădiri 0.000 -1.346
82 - Activităţi de secretariat, servicii suport şi alte activităţi de servicii

0.399 7.689
prestate în principal întreprinderilor
ÎNVĂŢĂMÂNT 1.340 -0.184
85 - Învăţământ 1.340 -0.184
SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ 0.590 -0.557
86 - Activităţi referitoare la sănătatea umană 0.606 -0.522
ACTIVITĂŢI DE SPECTACOLE, CULTURALE ŞI

0.518 1.103
RECREATIVE
90 - Activităţi de creaţie şi interpretare artistică 3.462 0.856
92 - Activități de jocuri de noroc și pariuri 0.414 -0.425
ALTE ACTIVITĂŢI DE SERVICII 1.293 -0.376
96 - Alte activităţi de servicii 1.649 -0.439

Sectoarele și domeniile care sunt specializate și competitive în acelați timp (cele la care
culoarea verde coincide pe ambele coloane) sunt cele pe a căror dezvoltare orașul poate miza în
continuare și care pot impulsiona economia locală.
Tabelul celor 4 cadrane

Un instument care oferă o perspectivă și mai clară asupra economiei locale este Tabelul
celor patru cadrane, acesta corelând coeficientul locațional cu variația diferențială.
Necompetitiv (declin) Competitiv (în creștere)
94
SECTOARE / domenii ÎN SECTOARE / domenii ÎN DEZVOLTARE
TRANSFORMARE Variația diferențială > 0
Variația diferențială < 0 Coeficient de localizare > 1
Coeficient de localizare > 1
CONSTRUCŢII,
HOTELURI ŞI RESTAURANTE, COMERŢ CU RIDICATA ŞI CU

AMĂNUNTUI; REPARAREA
ÎNVĂŢĂMÂNT, AUTOVEHICULELOR ŞI
MOTOCICLETELOR,
ALTE ACTIVITĂŢI DE SERVICII
TRANSPORT ŞI DEPOZITARE
Fabricarea de mobilă
Silvicultură şi exploatare forestieră,
Restaurante şi alte activităţi de servicii de
alimentaţie Industria alimentară,
Activităţi de servicii informatice Tăbăcirea şi finisarea pieilor; fabricarea
articolelor de voiaj şi marochinărie,
Activităţi veterinare harnaşamentelor şi încălţămintei; prepararea
Învăţământ şi vopsirea blănurilor,
Concentrare
Alte activităţi de servicii Industria construcţiilor metalice şi a
produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje ridicată
şi instalaţi,
Fabricarea de mobilă
Alte activităţi industriale n.c.a.,
Lucrări speciale de construcţii,
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul,

întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a
motocicletelor,
Comerţ cu amănuntul, cu excepţia

autovehiculelor şi motocicletelor,
Transporturi terestre şi transporturi prin

conducte,
Activităţi de poştă şi de curier
SECTOARE / domenii ÎN DECLIN SECTOARE / domenii DE
Variația diferențială < 0 PERSPECTIVĂ
Coeficient de localizare < 1 Variația diferențială > 0
Coeficient de localizare < 1
Concentrare
95
INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE, AGRICULTURĂ, SILVICULTURĂ ŞI scăzută

PESCUIT,
DISTRIBUŢIA APEI; SALUBRITATE,
GESTIONAREA DEŞEURILOR,
ACTIVITĂŢI DE DECONTAMINARE,
Agricultură, vânătoare şi servicii anexe,
INFORMAŢII ŞI COMUNICAŢII,
Tipărire şi reproducerea pe suporţi a
INTERMEDIERI FINANCIARE ŞI înregistrărilor,
ASIGURĂRI,
Lucrări de geniu civil,
ACTIVITĂŢI PROFESIONALE,
ŞTIINŢIFICE ŞI TEHNICE, Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu
autovehicule şi motociclete,
ACTIVITĂŢI DE SERVICII
ADMINISTRATIVE ŞI ACTIVITĂŢI DE Activităţi ale direcţiilor(centralelor),
SERVICII SUPORT, birourilor administrative centralizate;
activităţi de management şi de consultanţă în
SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ management,
Activităţi de închiriere şi leasing,
Fabricarea băuturilor, Activităţi de secretariat, servicii suport şi alte

activităţi de servicii prestate în principal
Fabricarea produselor textile, întreprinderilor
Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din
lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea
articolelor din paie şi din alte materiale vegetale
împletite,
Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice,
Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice,
Fabricarea altor produse din minerale nemetalice,
Fabricarea calculatoarelor şi a produselor

electronice şi optice,
Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.,
Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor;

activităţi de recuperare a materialelor reciclabile,
Construcţii de clădiri,
Depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi
Hoteluri şi alte facilităţi de cazare,
Activităţi juridice şi de contabilitate,
Activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de

testări şi analiză tehnică,
Activităţi de peisagistică şi servicii pentru clădiri,
Activităţi referitoare la sănătatea umană,
Activități de jocuri de noroc și pariuri
96
Sectoarele și domeniile economice din colțul din dreapta sus sunt cele în care orașul este
specializat și are avantaj competitiv. Cele trei sectoare concentrează 59,75% din numărul
angajaților întreprinderilor active din oraș, respectiv 37,29% din numărul total de salariați.
Interesant este că, așa cum am arătat la anliza pe sectoare, deși sectorul Construcţii, comerţ cu
ridicata şi cu amănuntui; repararea autovehiculelor şi motocicletelor a înregistrat o scădere
semnificativă a numărului de angajați, scăderea a fost mai mică decât cea înregistrată la nivel
național, orașul păstrând mai departe un nivel de concentrare și specializare mai ridicat față de
media națională.
Din păcate, de perspectivă (colțul din dreapta jos) este un singur sector, iar acesta este mai
degrabă atipic pentru un oraș (Agricultură, silvicultură şi pescuit). Domeniile de perspectivă sunt
cele specifice unei comunități urbane cu rol de nod/centru zonal.
7 sectoare și o mulțime de domenii sunt în declin și au un nivel scăzut de concentrare și
specializare (colțul din stânga jos). Majoritatea dintre acestea ating un nivel ridicat de
concentrare/specializare și competitivitate în cazul centrelor urbane mari și dezvoltate, iar Huedinul
nu poate competiționa cu respectivele centre urbane.
Sectoarele și domeniile în declin, dar în care există un grad ridicat de specializare și
concentrare (cele din colțul din stânga, sus) sunt cele care, prin politici țintite, menite să pună în
valoare resursele locale existente (în principal, forță de muncă specializată) pot fi stimulate și
revitalizate pentru a deveni competitive.
Concluzii și perspective strategice

Principalele concluzii și perspective strategice în urma analizei economiei orașului Huedin
în perioada 2008 – 2018 sunt următoarele:
 În contextul globalizării și al crizei economice declanșate la sfârșitul anului 2008,
economia orașului Huedin a suferit transformări semnificative.
 Numărul salariaților a scăzut mult în ultimii ani, însă majoritatea acestora (peste 70%) sunt
în sectorul privat. Un număr însemnat de întreprinderi active nu au niciun angajat. Pe
viitor, o parte dintre aceste s-ar putea dezvolta, crescând nivelul de ocupare al populației în
vârstă de muncă a orașului.
 Veniturile bugetului local au scăzut mult, atât ca urmare a crizei economice, cât și urmare
a modificărilor legislative în domeniul fiscal și educațional. Creșterea ușoară a veniturilor
proprii, precum și creșterea cheltuielilor de capital sunt semne pozitive și crează premisele
97
unor efecte pozitive asupra creșterii nivelului de independență financiară a bugetului local,
a stimulării mediului de afaceri și creșterii calității vieții pe temen lung.
 Turismul nu reprezintă un sector de perspectivă al orașului Huedin, acesta pierzând mult în
ultimii ani la acest capitol, în timp ce într-o o parte din comunele din zonă, acest sector a
prosperat.
 În comparație cu alte orașe cu profil asemănător, orașul Huedin este devansat la o serie de
indicatori (cifă de afaceri/capita, productivitatea angajaților, numărul de salariați/1000 de
locuitori), fiind sub media orașelor comparate. Din punct de vedere al rezilienței
economice, orașul nu a fost rezilient la criza economică declanșată la sfârșitul anului 2008,
fiind puternic afectat de aceasta.
 Deși și-a păstrat un nivel mediu spre ridicat de diversificare (Hachman Index =0,73), unele
dintre sectoarele economice dezvoltate în trecut (precum Industria prelucrătoare) și-au
pierdut competitivitatea. Doar 42,96% din forța de muncă activează în sectoare cu nivel de
concentrare și specializare superioară nivelului național. Pe de altă parte, alte sectoare și
domenii au devenit de perspectivă, iar altele, chiar competitive. Economia locală are un
avantaj competitiv în silvicultură şi exploatare forestieră, industria alimentară, tăbăcirea şi
finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi
încălţămintei; prepararea şi vopsirea blănurilor, industria construcţiilor metalice şi a
produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţi, fabricarea de mobilă etc. Faptul
că sectoare precum Comerţul cu ridicata şi cu amănuntui; repararea autovehiculelor şi
motocicletelor și Transportul şi depozitarea sunt în continuare competitive, este un semnal
bun în ceea ce privește păstrarea tradiției de ”târg” a orașului. Aceste sectoare și domenii
trebuie sprijinite pentru a se dezvolta și a-și crește nivelul de competitivitate, facilitând
astfel creșterea numărului de angajați și creșterea valorii adăugate în aceste sectoare și
domenii.
Sursa datelor
Pentru realizarea acestei analize au fot utilizate date din următoarele surse: INNSE, ONRC,
DPFBL și ANAF.
98
CAPITOLUL VII. ANALIZA SOCIO-DEMOGRAFICĂ
Populație
Populatia dupa domiciliu la data de 1 ianuarie a anului de referinta reprezinta numarul
persoanelor cu cetatenie romana si domiciliu pe teritoriul Romaniei, delimitat dupa criterii
administrativ-teritoriale.
Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declara ca are locuinta principala, trecuta in
actul de identitate (CI, BI), asa cum este luata in evidenta organelor administrative ale statului.
In stabilirea valorii acestui indicator nu se tine cont de resedinta obisnuita, de perioada
si/sau motivul absentei de la domiciliu.
Cu o populație totală de 9.497 persoane (conform ultimelor date publicate de INS), orasul
Huedin cumulează 1,29% din populația județului Cluj.
Evolutia populatiei orasului Huedin si a judetului Cluj este redata mai jos:
POPULATIA DUPA DOMICILIU LA 1 IANUARIE -

ORASUL HUEDIN
10400
10200
10000
9800
9600
9400
9200
9000
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020
Sursa: Prelucrare proprie bazata pe datele publicate de INS
99
POPULATIA DUPA DOMICILIU LA 1 IANUARIE -

JUDETUL CLUJ
740000
735000
730000
725000
720000
715000
710000
705000
700000
695000
690000
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020
Sursa: Prelucrare proprie bazata pe datele publicate de INS
100
POPULATIA DUPA DOMICILIU LA 1 IANUARIE

Nr. persoane
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Categorie/ An
1992 1996 2000 2004 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Judetul
Cluj 735031 727135 720092 710306 707647 709230 710977 714380 715765 716935 718404 720763 722779 725807 729441 732913 736945
Total
Orasul
Huedin 10209 10184 9919 9849 9786 9813 9753 9737 9748 9720 9685 9669 9690 9617 9607 9552 9497
Judetul
Cluj 361631 356329 351400 345456 343600 344017 344475 345835 346238 346540 347077 348169 348987 350196 351776 353282 355093
Masculin
Orasul
Huedin 5041 5045 4876 4815 4777 4778 4751 4741 4755 4735 4712 4684 4717 4686 4672 4638 4603
Judetul
Cluj 373400 370806 368692 364850 364047 365213 366502 368545 369527 370395 371327 372594 373792 375611 377665 379631 381852
Feminin
Orasul
Huedin 5168 5139 5043 5034 5009 5035 5002 4996 4993 4985 4973 4985 4973 4931 4935 4914 4894
Sursa: INS
101
Conform datelor publicate de Institutul National de Statistica, populația totală a orașului

Huedin împreună cu Bicalatu era de 9.497 persoane la 1 ianuarie 2020. După cum se poate
observa, numărul de locuitori a înregistrat o scădere in ultimii ani, cauzele principale fiind cele
care au determinat acest trend descrescător și la nivel național și anume sporul natural negativ și
migrația externă impuse în special de factori de natură economică.
Distribuția pe sexe a populației din Huedin este una echilibrată, 51,53% fiind persoane de
sex feminin și 48,47% fiind persoane de sex masculin.
Pe categorii de vârstă, situația la nivelul orașului Huedin la 1 ianuarie 2020 este
următoarea:
Varsta Număr persoane

Total 9.497
0- 4 ani 466
5- 9 ani 487
10-14 ani 598
15-19 ani 604
20-24 ani 578
25-29 ani 609
30-34 ani 677
35-39 ani 651
40-44 ani 703
45-49 ani 755
50-54 ani 802
55-59 ani 549
60-64 ani 591
65-69 ani 469
70-74 ani 369
75-79 ani 286
80-84 ani 178
85 ani si peste 125
Sursa: INS
102
DISTRIBUTIA PE CATEGORII DE VARSTA

Sub 5 ani 5-14 ani 15-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65 +
5%
15%
11%
21%
26%
22%
Așa cum se poate observa din ultimele date, numărul populației din eșalonul 15-49 ani este
superior populației din eșalonul 50+.
103
CAPITOLUL VIII. EDUCAȚIE, SĂNĂTATE, CULTURĂ ȘI SPORT
Învățămant, educație și cultură

În Huedin există mai multe unități educaționale și anume:
► 5 unități preșcolare: 4 gradinite si o cresa
► 2 școli primare, în localitatea Bicălatu și în cartierul Cetatea Veche din oraș, precum si o școală
gimnazială specială
► 2 licee din care unul tehnologic, liceul Vlădeasa, și unul teoretic, liceul Octavian Goga
► 1 Club al Copiilor
Conform datelor publicate de INS, in orasul Huedin sunt inregistrate urmatoarele categorii
de unitati de invatamant:
Niveluri de educatie Anul 2019

Total, din care: 5
Prescolar 1
Primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) 1
Primar si gimnazial special 1
Liceal 2
Postliceal (inclusiv invatamantul special) 1
Sursa: INS
Populația înscrisă în unitățile educaționale din Huedin, în anul 2019, conform datelor
furnizate de INS, arăta astfel:
Populatia scolara pe niveluri de educatie

Total, din care: 2.111
Copii inscrisi in crese 15
Copii inscrisi in gradinite 233
Elevi inscrisi in invatamantul preuniversitar 1.863
Elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial (inclusiv
invatamantul special) 899
Elevi inscrisi in invatamantul primar (inclusiv invatamantul special) 461
Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial (inclusiv invatamantul special) 438
Elevi inscrisi in invatamantul primar si gimnazial 836
104
Elevi inscrisi in invatamantul primar 431

Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial 405
Elevi inscrisi in invatamantul special primar si gimnazial 63
Elevi inscrisi in invatamantul special primar 30
Elevi inscrisi in invatamantul special gimnazial 33
Elevi inscrisi in invatamantul liceal 656
Elevi inscrisi in invatamantul profesional 185
Elevi inscrisi in invatamantul postliceal (inclusiv invatamantul special) 123
Sursa: INS
Numărul cadrelor didactice care activează în instituțiile educaționale menționate anterior

era în 2019, conform datelor INS, de 147 persoane, împărțite astfel:
Personalul didactic pe niveluri de educatie

Total, din care: 147
Invatamant anteprescolar 1
Invatamant prescolar 16
Invatamant primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) 73
Invatamant primar (inclusiv invatamantul special) 34
Invatamant gimnazial (inclusiv invatamantul special) 39
Invatamant primar si gimnazial 41
Invatamant primar 21
Invatamant gimnazial 20
Invatamant special primar si gimnazial 32
Invatamant special primar 13
Invatamant special gimnazial 19
Invatamant liceal 42
Invatamant profesional 14
Invatamant postliceal (inclusiv invatamantul special) 1
Sursa: INS
În ceea ce privește dotările instituțiilor educaționale din Huedin, în anul 2019 situatia era
urmatoarea:
105
Dotari instituții școlare – an 2019

Săli de clasă și cabinete școlare 97 din care:
►învățământ anteprescolar, prescolar și
gimnazial-26
►învățământ special primar și gimnazial-10
►învățământ liceal-69
►învățământ postliceal si de maistri-4
Laboratoare școlare 9 din care:
Săli de gimnastică 4 din care:
►învățământ primar și gimnazial-1
Ateliere școlare 1 în învățământul liceal
Terenuri de sport 3 din care:
PC-uri 175 din care:
►învățământ anteprescolar – 1
►învățământ prescolar - 9
►învățământ primar și gimnazial, inclusiv
special-21
►învățământ postliceal si de maistri-5
Conform situației prezentate și raportat la numărul de elevi înregistrați în sistemul de

învățământ primar, gimnazial și liceal (2.111 elevi), situația infrastructurii școlare se prezintă
astfel: la un laborator școlar revin 234,5 elevi, singurul atelier școlar revenind intregii populații de
liceeni (656 elevi), la un teren de sport revin 703,67 elevi iar la un PC revin 12 elevi.
Cultura
Casa de Cultură Huedin
Casa de Cultură a oraşului Huedin, înființată în 1961 și modernizată între anii 2008 și 2012
organizează reprezentații teatrale în parteneriat cu Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, Teatrul
Maghiar din Cluj-Napoca și Teatrul din Oradea, precum și proiecții de filme de artă prin
Compania Națională de Cinema București.
Clubul Copiilor Huedin - oferă copiilor șansa să parcurgă o varietate de cursuri și ateliere
educaționale interactive. Cursurile și atelierele promovează în special dezvoltarea creativității,
stimularea curiozității naturale, copiii fiind în permanență incurajați să descopere, să inventeze, să
106
interacționeze și să-și exprime propriile idei. Profesorii îndrumatori îi încurajează și le cultivă

emoțiile, inteligența și talentul. Clubul pune la dispoziția copiilor ateliere de lucru dotate
corespunzător pentru desfășurarea activităților propuse. Finalizarea activităților de la cercurile
clubului are loc prin concursuri, expoziții și festivaluri la care copiii participă cu mult entuziasm.
De asemenea, copiii concurează la competiții județene, interjudețene, naționale și iau parte
la expoziții internaționale, obținând numeroase premii. Clubul Copiilor din Huedin este
recunoscut ca o punte de lansare a talentelor, contribuind atât la alegerea unei meserii în viitor, cât
și la petrecerea într-un mod plăcut a timpului liber.
Trupa de teatru francofon „Assentiment” înființată în anul 1995 la Liceului Teoretic „O.
Goga” reprezintă orașul în țară și străinătate (Franța, Germania, Turcia, Ungaria, Italia, Cehia,
Austria, Belgia, Spania). Pentru a compensa fluctuația actorilor (elevi), în 1998 s-a înființat și
trupa „Miniassentiment” cu rolul complementar de a asigura viitor trupei mari. Mișcarea teatrală
s-a amplificat în oraș, în anul 2013 luând fiinţă trupa de teatru „Amigong”, în cadrul aceluiași
liceu. Aceste trupe de teatru realizează conectarea orașului cu instituții culturale (Centrul Cultural
Francez) și festivaluri interne și internaționale.
Între anii 2000 și 2010 a funcționat sporadic Festivalul Internaţional de Folclor „Păunul de
Aur”, organizat cu sprijinul Primăriei şi al Consiliului Local, la care participau ansambluri şi
artişti din Huedin, din ţară şi din străinătate și promova folclorul autentic.
Începând cu anul 2004 și până în 2012, a fost editat Suplimentul de cultură al oraşului,
„Claviaturi”, cu sprijinul financiar al Primăriei Huedin. Editat în cadrul revistei de cultură
„Tribuna” din ClujNapoca, suplimentul avea o apariţie trimestrială. În cadrul suplimentului au
colaborat scriitori și oameni de cultură din Huedin. Din anul 2012, acest supliment nu a mai fost
inclus în planul managerial al revistei clujene „Tribuna”.
Ansamblul folcloric „Nepoţii Iancului”, reprezintă Huedinul la serbările din zona Munților
Apuseni (Mărişel-Fântânele, Beliş, Ţebea, Mătişeşti, Horea-Sanislău, Muntele Găina), dar şi în
străinătate, în Franţa (în anii 1991, 1994, 1998), Republica Moldova (1992), Germania (1993),
S.U.A. şi Canada (1995), Polonia (2001) şi Turcia (2002). Acesta a fost înfiinţat în anul 1983, în
cadrul Casei Pionierilor Cluj-Napoca filiala Huedin (acum Clubul Copiilor). Un alt ansamblu
folcloric „Cununa Vlădesei”, care funcţionează începând cu anul 2003 la Casa de Cultură Huedin,
a participat la diferite manifestări artistice judeţene şi interjudeţene, iar pe plan internaţional la
Festivalul Internaţional Multicultural Galiţia – Polonia, în anul 2006. Echipa de dansuri populare
maghiare funcționează de asemenea pe lângă Casa de Cultură.
107
Minoritatea maghiară din oraș desfășoară diferite activităţi culturale specifice, la Casa
memorială „Ravasz László”. De asemenea, o serie de manifestații culturale sunt organizate
împreună cu Biserica reformată, prin Asociația Kos Karoly. Biserica reformată, cel mai de seamă
obiectiv cultural și turistic din oraș, se pretează la o mai bună punere în valoare.
Localitatea componentă, Bicălatu, cu populație predominant maghiară, are un potențial
cultural neexploatat, bazat pe tradiții locale recent abandonate (Balul strugurilor, produse
artizanale specifice) și pe un patrimoniu imobiliar valoros din punct de vedere cultural.
Zilele Huedinului „În Florar la Huedin” se organizează începând anul 1998 (excepţie făcând
anii 2010 și 2014 când din cauza situației economice nu au mai fost alocate fonduri pentru aceste
manifestări).
Sediul protopopiatului ortodox din Huedin găzduiește, de asemenea, numeroase activităţi
culturalspirituale cum ar fi manifestări spirituale, lansări de carte și conferinţe.
O primă analiză arată că orașul are o viață culturală bogată în activități și evenimente, dar
se constată o oarecare inconsecvență în organizarea unor evenimente de importanță simbolică, în
jurul cărora se pot mobiliza organizații și oameni și care pot influența coeziunea comunității (de
exemplu Zilele orașului), sau a unor evenimente care să valorizeze componenta multietnică și
multiculturală din comunitate. De asemenea, viața culturală este deconectată de activitatea
economică (turism, târgul săptămânal), combinare de activități care de regulă conferă
comunităților avantaj competitiv. Conectarea mai strânsă a activității culturale cu viața culturală
din ruralul de proximitate, poate spori rolul de pol microregional al Huedinului.
Sănătate
Primul spital din Huedin a fost creat în 1911, având 80 de paturi și s-a extins ulterior până la
175 de paturi.
Spitalul orasenesc beneficiaza in prezent de finantare nerambursabila europeana (POR
2014-2020) prin doua proiecte: unul de reabilitare a cladirii vechi pentru organizarea
ambulatoriului integrat si unul de dotare a ambulatoriului cu aparatura medicale si mobilier
specific activitatii medicale.
În ceea ce privește unitățile sanitare de la nivelul Orașului Huedin, conform datelor furnizate
de Institutul Național de Statistică (INS), în 2019, situația este următoarea:
Unitati sanitare pe categorii de unitati si forme de proprietate

Categorii de unitati sanitare Forme de proprietate Anul
108
2019
Spitale Proprietate publica 1
Ambulatorii integrate spitalului Proprietate publica 1
Dispensare medicale Proprietate publica 1
Cabinete medicale scolare Proprietate publica 1
Cabinete medicale de familie Proprietate privata 5
Cabinete stomatologice Proprietate privata 10
Cabinete medicale de specialitate Proprietate privata 11

Proprietate publica 1
Farmacii
Proprietate privata 5
Laboratoare medicale Proprietate publica 5
Laboratoare de tehnica dentara Proprietate privata 8
Sursa: INS
O problemă critică este absența unui serviciu permanent de urgență în spital după ora 19,
intrucât accidentele rutiere sunt mai frecvente pe timp de noapte, inclusiv datorită prezenței E60,
iar orașul nu dispune de un serviciu permanent de urgență, intervențiile sunt îngreunate.
109
CAPITOLUL IX. INVESTIȚII REALIZATE
Investitii realizate/in curs de realizare - anul 2020

Nr. Noi Buget Valoare - Buget Sursa de
Obiectul contractului Continuare Trimestru
Crt. Local lei cu TVA National finantare
Total din care: 4.544.200 lei

A. Lucrari in continuare
1.127.000 lei
buget local
B. Lucrari noi buget local 2.070.000 lei
C1. Alte cheltuieli de investitii
827.200 lei
buget local
C2. Autofinantate buget local 520.000 lei
A. Lucrari in continuare total
1.127.000 lei
din care:
Proiectare, construire grup Excendent
sanitar, vestiare, cai de acces in
1. 280.000 total 280.000 An II - IV
Parcul Tineretului str. Avram
Iancu din Orașul Huedin Precedent
Amenajare si dotare cu Excendent
aparatura fitness exterior Parcul
2. 115.000 115.000 An II
Tineretului str. Avram Iancu din
Orașul Huedin Precedent
Finalizare PUG Oraș Huedin ( Excendent
Servicii De Urbanism, Etapa
Elaborării Propunerilor De Plan
și Avizarea pug și rlu, etapa
3. 75.000 75.000 II-IV
elaborării Propunerii Finale An
/Etapa Aprobării Pug și rlu a Precedent
Unității Administrativ
Teritoriale Huedin )
Excendent
Modernizare drumuri in Cetatea
4. 200.000 8.715.318,42 P.N.D.R. An I-IV
Veche din Orasul Huedin
Precedent
Reabilitare energetica cladirea Excendent
5. veche a spitalului orasenesc 143.000 10.072.124,24 F.E.D.R. An II-IV
Huedin Precedent
Dotarea cu aparatura medicala a Excendent
ambulatoriului integrat de
6. 214.000 13.123.419,28 F.E.D.R. An III-IV
specialitate din cadrul spitalului
orășenesc Huedin Precedent
Cofinanțare pista de biciclete Excendent
7. Huedin – Calatele ( GAL 100.000 100.000 An II-IV
Napoca Porolisum ) Precedent
B. Lucrari noi total din care: 2.070.000 lei
Înlocuire tâmplăriei existente cu Excendent
tâmplărie PVC pe coridoare la
1. 110.000 110.000 An III
Liceul Tehnologic Vlădeasa P-
ta. Victoriei Precedent
2. Extindere retea canalizare din 50.000 50.000 Excendent I-II
110
Orașul Huedin An
Precedent
Reabilitare străzi în Orașul Excendent
Huedin ( Aleea Muntelui, str.
3. 535.000 535.000 An II-III
Gării capăt, str. Bradului, str.
Spitalului) Precedent
Excendent
Reamenajare și dotare parcuri
4. 455.000 455.000 An I-II
pe raza Orașului Huedin
Precedent
Înlocuire rețea electrica la Excendent
5. Liceul teoretic "Octavian Goga" 85.000 85.000 An III
din Orașul Huedin Precedent
Reparații, înlocuire șarpantă la Excendent
clădirea lungă și înlocuire
sistem apă pluviară la clădirea
6. 195.000 195.000 III
principală Liceului tehnologic An
Vlădeasa str. Horea, nr.80 din Precedent
Orașul Huedin
Excendent
Extindere rețea termică în
7. 300.000 300.000 An III-IV
Orașul Huedin
Precedent
Excendent
Reparații capitale locuință
8. 80.000 80.000 An III
socială din str. EC. Varga Huedi
Precedent
Construire țarcuri pentru Excendent
9. depozitarea containelelor de 260.000 260.000 An II
deșeu pe raza Orașului Huedin Precedent
827.200 lei
total din care:
Cofinantare 10% investitii Excendent
1. Spital Orasenesc Huedin 187.200 187.000 An I-IV
HCL.127 din:27.09.2019 Precedent
Servicii de întăbulări privind Excendent
2. terenuri din domeniu public pe 100.000 100.000 An II-IV
raza Orașului Huedin Precedent
Excendent
Plan strategie de dezvoltare
3. 140.000 140.000 An I-II
locală 2020 - 2025
Precedent
Excendent
Plan de mobilitate urbană
4. 150.000 150.000 An II-IV
durabilă PMUD
Precedent
Studiu de fezabilitate pentru Excendent
5. modernizare și extindere baza 150.000 150.000 An II-IV
sportivă în Orașul Huedin Precedent
Excendent
Achizitionare PC, imprimante,
6. 100.000 100.000 An II
licente pentru Primaria Huedin
Precedent
C2. Autofinantate total din: 520.000 lei
Servicii de întăbulări privind Excendent
1. 50.000 50.000 I-III
apartamentare blocuri ANL, An
111
Policlinica, terenuri din Precedent

domeniu public pe raza Orașului
Huedin
Amenajare teren Târg de Excendent
2. animale str. Horea, nr.101 din 470.000 470.000 An I-II
Orașul Huedin Precedent
Investitii realizate - anul 2019

Valoare
Nr. Noi Buget Buget Sursa de
Obiectul contractului Continuare estimata Trimestru
Crt. Local National finantare
lei cu TVA
A. Lucrari in continuare
9.266.239 lei
buget local
352.200 lei
buget local
C2. Autofinantate buget local 150.000 lei
A. Lucrari in continuare total
9.266.239 lei
din care:
Reamenajare trotuare si parcari, Excendent
conturare spatii verzi P-ta
1. Victoriei de la podul parau 332.000 M 533.000 I-II
An
Domos pana la Catedrala Precedent
Ortodoxa din Orasul Huedin
Finalizare PUG Oras Huedin (
Servicii De Urbanism, Etapa Excendent
Elaborării Propunerilor De Plan
Şi Avizarea Pug Şi Rlu,
2. 60.000 60.000 I-II
Etapaelaborării Propunerii
An
Finale /Etapa Aprobării Pug Şi
Precedent
Rlu A Unitatii Administrativ
Teritoriale Huedin )
4.755.000 Excendent
Modernizare drumuri in Cetatea
3. 4.943.000 11.690.160.12 An III-IV
Veche din Orasul Huedin P.N.D.R.
Precedent
Reabilitare energetica cladirea 3.856.614 Excendent
4. veche a spitalului orasenesc 3.931.239 8.976.380,76 An II-IV
Huedin F.E.D.R.
Precedent
Excendent
Lucrari modernizare ascensoare
1. 2 buc. aflata in dotarea cladirii M 5.000 330.000 330.000 An I-II
Spital nou din Orasul Huedin Precedent
Sursa A
Achizitie parcomentre pentru Excendent
2. parcarile publice din orasul 50.000 50.000 An II
huedin (2 buc ) Precedent
Lucrari de modernizare cu Excendent
3. sistem de irigare automatizata a M 10.000 450.000 450.000 II-III
spatiilor verzi si plantare pomi An
112
ornamentale pe raza Orasului Precedent

Huedin
Excendent
Reparatii si amenajare curtea An
4. M 10.000 530.000 530.000 II-III
Sediul Primariei Huedin Precedent
Buget Local
Amenajare si dotare cu Excendent
aparatura fitnes exterior Parcul
5. M 2.000 145.000 145.000 An III-IV
Tineretului str.Avram Iancu din
Orasul Huedin Precedent
Reabilitare sistem de iluminat Excendent
6. public in Bicalatu si Cetatea M 7.000 350.000 350.000 An I-II
Veche din Orasul Huedin Precedent
Inlocuire tamplariei existente cu Excendent
tamplarie PVC la salile de clase
7. M 6.000 244.000 244.000 An III
la Liceul Tehnologic Vladeasa
str.P-ta. Victoriei Precedent
Lucrari de reparatii fatada si Excendent
8. gard laLiceul teoretic O.Goga 125.000 125.000 An III
din Orasul Huedin Precedent
Lucrari de reparatii trotuar si Excendent
scari de intrare la gradinita
9. 35.000 35.000 An III
Prichindeii Veseli str.G..H.Doja,
str.Horea din Orasul Huedin Precedent
Inlocuire si extindere retea apa Excendent
10. potabila pe raza Orasului 40.000 40.000 An III-IV
Huedin Precedent
Excendent
Extindere retea canalizare pe
11. 80.000 80.000 An III-IV
raza Orasului Huedin
Precedent
Excendent
Extindere retea electrica din
12. 100.000 100.000 An IV
Orasul Huedin
Precedent
Reparatii locuinta sociala Excendent
13. str.Tabacarilor nr.1, ap.1, 115.000 115.000 An III-IV
str.Horea nr.53 ap.6a. Precedent
Amenajare parcari pe teren Excendent
aferent centralei termice P-ta
14. M 3.000 140.000 140.000 An II
Republicii, nr.8 din Orasul
Huedin Precedent
Excendent
Achizitionare autoturism pentru
15. 110.000 110.000 An III-IV
primaria Huedin
Precedent
Proiectare, construire grup D.CIVILE Excendent
sanitar, vestiare, cai de acces in D.INSTALA An
16. 420.000 420.000 II-III
Parcul Tineretului str.Avram TII Precedent
Iancu din Orasul Huedin Buget Local
Reamenajare trotuare si M 10.000 Excendent
conturare spatii verzi pe An
17. D 12.000 724.000 724.000 II-III
str.Protopop Aurel Munteanu Precedent
din Orasul Huedin Buget Local
18. Amenajare cale de acces cu dale 60.000 60.000 Excendent II
113
autoblocante str.P-ta Victoriei An

nr.44 Precedent
352.200 lei
total din care:
Cofinantare pista de biciclete Excendent
1. Huedin – Calatele ( GAL 100.000 100.000 An IV
Napoca Porolis) Precedent
Studiu de fezabilitate in zone Excendent
unitare, sistem de alimentare cu
2. 15.000 15.000 An II-III
caldura in Orasul Huedin
HCL:146 din: 28.09.2018 Precedent
Studiu de fezabilitate pentru Excendent
reabilitare sistem de alimentare
3. 34.000 34.000 An II-III
cu căldură in Oraşul Huedin
HCL: 150 din: 28.09.2018 Precedent
Cofinantare 10% investitii Excendent
4. Spital Orasenesc Huedin 103.200 103.200 An III-IV
HCL.155 din:26.10.2018 Precedent
Excendent
Achizitionare PC, imprimante,
5. 100.000 100.000 An III-IV
licente pentru Primaria Huedin
Precedent
Servicii de intabulari privind
apartamentare blocuri ANL, Excendent
Policlinica, Drum Cetatea
1. 150.000 150.000 III-IV
Veche Bicalat, terenuri din An
domeniu public pe raza Orasului Precedent
Huedin

Nr. Noi Buget Valoare Sursa de
Obiectul contractului Continuare Trimestru
Crt. Local lei cu TVA finantare
A. Lucrari in continuare buget local 946.000 lei
C. Alte cheltuieli de investitii buget local 759.700 lei
D. Autofinantate buget local 384.000 lei
Cofinantare Consiliu Judetean HCJ
1.550.000 lei
2/2018
A. Lucrari in continuare total din care: 1.550.000 lei
Excendent
Finalizare " Modernizare Baza Sportiva
1. 150.000 420.000 An I
str.Avram Iancu Huedin "
Precedent
Finalizare PUG Oras Huedin ( Servicii De Excendent
Urbanism, Etapa Elaborării Propunerilor De
Plan Şi Avizarea Pug Şi Rlu, Etapaelaborării
2. 35.000 70.000 An III - IV
Propunerii Finale /Etapa Aprobării Pug Şi
Rlu A Unitatii Administrativ Teritoriale Precedent
Huedin )
3. Reamenajare trotuare, spatii verzi str.Horea 361.000 537000 Excendent I
114
Etapa 1 An
Precedent
Excendent
4. Sistem de semaforizare in Oraul Huedin 400.000 400.000,00 An II-IV
Precedent
Excendent
Reamenajare trotuare si parcari, conturare
An
1. spatii verzi P-ta Victoriei de la podul Domos 383.000 533.000 II
Precedent
pana la Biserica Ortodoxa din Orasul Huedin
Buget Local
Excendent
Reamenajare trotuare si conturare spatii
An
2. verzi pe str.Protopop Aurel Munteanu din 430.000 730.000 III-IV
Precedent
Orasul Huedin
Buget Local
Excendent
Reabilitare sistem de iluminat public in An
3. 380.000 530.000 I
Orasul Huedin Etapa II Precedent
Buget Local
Excendent
Sistem inteligent de taxare cu acces in
An
4. parcare si instalare echipamente pe P-ta 250.000 450.000 II-III
Precedent
Victoriei nr. 39-42 din Orasul Huedin
Buget Local
Excendent
Refacere infrastructura drum si construire
An
5. zid de sprijin pe DC134 bicalat din Orasul 320.000 520.000 II
Precedent
Huedin
Buget Local
Excendent
Infiintare si amenajare cu dotari teren
An
6. sintetic pe str. Avram Iancu parcul 300.000 400.000 II-III
Precedent
Tineretului in Orasul Huedin
Buget Local
Excendent
Reparatii etajul 4 la Spitalul Orasenesc An
7. 150.000 250.000 II-III
Huedin bloc ATI din Orasul Huedin Precedent
Buget Local
Excendent
Proiectare si construire WC public in Orasul An
8. 440.000 550.000 II-III
Huedin Precedent
Buget Local
Reamenajare trotuar si spatii verzi de la Excendent
Centru Civic pana la intersectia str. 1 Mai An
9. 370.000 520.000 II-III
(partea stanga pe sensul de mers Belis pa Precedent
DN1R) din Orasul Huedin Buget Local
Inlocuirea conductelor tur-retur incalzire si Excendent
lucrari de izolare al acestor conducte din
10. 70.000 70.000 An III
canalele termice existente Liceul Teoretic
"O. Goga" Huedin Precedent
Amenajare grup social al elevilor de la Excendent
11. cladirea centrala si de la sala de sport a 30.000 30.000 An III
Liceului Teoretic "O. Goga" Huedin Precedent
12. Inlocuire acoperis Cladire frontala Liceu 90.000 90.000 Excendent III
115
Tehnologic Vladeasa Huedin An

Precedent
Lucrari de racordare la sistemul de incalzire Excendent
13. al scolii, a cladirilor neracordate la Liceu 50.000 50.000 An III
Tehnologic Vladeasa Huedin Precedent
Excendent
14. Extindere retea electrica in Orasul Huesin 120.000 120.000 An I - II
Precedent
Excendent
Extindere retea apa potabila in Orasul
15. 100.000 100.000 An I - II
Huesin
Precedent
Excendent
Consolidare si reparatii locuinta Sociala P-ta
16. 40.000 40.000 An I - II
Victoriei, nr. 26, ap. 1 Oras Huedin
Precedent
Excendent
17. Extindere retea canalizare in Orasul Huedin 50.000 50.000 An II-III
Precedent
C1. Alte cheltuieli de investitii total din
759.700 lei
care:
SF+PT+Caiet de sarcini "Reamenajare Excendent
1. trotuar si spatii verzi pe P-ta Victoriei nr.39 140.000 140.000 An I
si str. Avram Iancu Precedent
Excendent
Cofinantare "Reabilitare energetica cladirea
2. 100.000 10.434.389,53 An IV
veche a spitalului orasenesc Huedin"
Precedent
Excendent
Cofinantare "Modernizare drum Cetatea
3. 100.000 11.690.160,11 An IV
Veche in Orasul Huedin"
Precedent
Cofinantare Dotarea cu aparatura medicala a Excendent
4. Ambulatoriului integrat de specialitate din 100.000 12.662.957,86 An IV
cadrul Spitalului Orasanesc Huedin Precedent
Excendent
Cofinantare extindere retea termica in
5. 100.000 2.189.600 An I - III
Orasul Huedin
Precedent
Excendent
Cofinantare 5% investitii Spital Orasenesc
6. 119.700 119.700 An I - IV
Huedin: - HCL 176/21.12.2017
Precedent
Excendent
Cofinantare pista de biciclete Huedin
7. 100.000 - An III-IV
Calatele (GAL Napoca Porolissum)
Precedent
Construire cladire administrativa in incinta Excendent
1. targului de animale str. Horea, nr. 101 75.000 75.000 An II - III
Huedin Precedent
Infiintare terasa si extindere parcare cu dale Excendent
2. autoblocante in spatele "Casa Tineretului" 240.000 240.000 An II - III
din Orasul Huedin Precedent
Instalatii de detectare semnalizare si Excendent
3. avertizare incendiu la Casa de Cultura 19.000 19.000 An I - II
Huedin Precedent
4. Inlocuire usa de intrare si usa din spate cu 50.000 50.000 Excendent I
116
sistem de interfon si reparatii platoului

An
aferent intrarii in cladirea Policlinicii din
Precedent
Orasul Huedin

Valoare
Nr. Sursa de
Obiectul contractului Continuare Noi estimata Trimestru
crt. finantare
lei
Excendent
Finalizare " Modernizare Baza Sportiva
1. 450.000 450.000 An I
str.Avram Iancu Huedin "
Precedent
SF+PT+Caiet de Sarcini pentru obiectivele Excendent
"Reamenajare trotuare si spatii verzi
2. str.Protopop Aurel Munteanu Huedin" si 110.000 110.000 An I
"Reamenajare trotuare si spatii verzi str.Horea Precedent
Huedin etapa 2"
Excendent
Achizitionare si dotare autoutilitara pentru
3. 100.000 100.000 An I
Politia Locala Huedin
Precedent
Lucrari de reparatii, igienizare Casa Excendent
4. Tineretului Huedin si dotare bucatarie ( mese 150.000 150.000 An I
inox) Precedent
Modernizare, Asfaltare Str. Garii, Teilor, B.N. Excendent
Antal (Spatele Hala Agricola Si Jurul
Platoului 1 Si 2) Si P-Ta. Republicii 39-42
5. 200.000 200.000 An I
(Spatele Blocurilor), P-Ta. Republicii 39 (In
Spatele Bisericii Reformate) In Orasul Precedent
Huedin.
SF+PT+Caiet de Sarcini pentru obiectivele " Excendent
6. Refacere si consolidare infrastructura rutiera 100.000 100.000 An I
DC 134 Bicalat, oras Huedin, " Precedent
Finalizare PUG Oras Huedin ( Servicii De Excendent
Urbanism, Etapa Elaborării Propunerilor De
7. Plan Şi Avizarea Pug Şi Rlu, Etapaelaborării 70.000 70.000 An I
Propunerii Finale /Etapa Aprobării Pug Şi Rlu Precedent
A Unitatii Administrativ Teritoriale Huedin )
Excendent
Marire capital social S.C. TRANSIM S.A.
8. 200.000 200.000 An I
Huedin
Precedent
Excendent
9. Extindere retea canalizare in Orasul Huedin 50.000 50.000 An I
Precedent
Amenajare spatiul pentru arhivarea Excendent
10. documentelor in cladirea sediul Primariei 30.000 30.000 An I
Huedin Precedent
Excendent
Reparatii spatiul de adapost pentru situatii de
11. 50.000 50.000 An I
urgenta in cladirea Primariei Huedin
Precedent
Achizitionare aparate birotica si alte active Excendent
12. corporale: Sistem PC; imprimanta 100.000 100.000 An I
multifunctionala, licente Precedent
117
Excendent
13. Achizitionare programe informatice 10.000 10.000 An I
Precedent
Excendent
Achizitionare si montare grup electrogen
14. 131.000 131.000 An I
(generator electric ) Spital Orasenesc Huedin
Precedent
Excendent
Cofinantare 5% investitii Spital Orasenesc
15. 199.500 199.500 An I
Huedin: - HCL. 134 / 20.12.2016
Precedent
Excendent
Achizitionare cuptor electric pentru Casa An
16. 10.000 10.000 I
Tineretului Precedent
Sursa A
Total TRIMESTRUL I 1.960.500 lei
Excendent
Reparatii capitale piatra cubica, reamenajare
12. 520.000 520.000 An II
trouare si spatii verzi str.B.N.Antal Huedin
Precedent
Reamenajare, modernizare parcuri de joaca Excendent
13. copii str.P-ta.Republicii nr. 8, si P-ta 240.000 240.000 An II
Republicii nr.39 - 42 Precedent
Excendent
Sistem irigare automatizata spatii verzi in
14. 40.000 40.000 An II
Orasul Huedin
Precedent
Programul
național de
Modernizare drum Cetatea Veche in Orasul
15. 100.000 100.000 dezvoltare II
Huedin
locală OG
28
Excendent
Refacere si consolidare infrastructura rutiera
16. 200.000 200.000 An II
DC 134 Bicalat, oras Huedin,Jud. Cluj
Precedent
Excendent
Demolare Centrala termica str. P-ta Rebublicii
17. 150.000 150.000 An II
39-42
Precedent
Excendent
18. Extindere retea apa potabila in Orasul Huedin 100.000 100.000 An II
Precedent
Reparatii capitale locuinte sociale, unitatile Excendent
19. str.Horea, nr.53, 73 si str.Prundului, nr.110 din 430.000 430.000 An II
Orasul Huedin Precedent
Excendent
Achizitie sistem monitorizare supraveghere
20. 40.000 40.000 An II
Sediul Primariei Huedin
Precedent
Excendent
Construire cladire administrativa in incinta An
21. 70.000 70.000 II
targului de animale str.Horea, nr.101 Huedin Precedent
Sursa A
Total TRIMESTRUL II 1.890.000 lei
Excendent
Reamenajare trotuare, spatii verzi str.Horea
22. 500.000 500.000 An III
Etapa 1
Precedent
118
Excendent
Amenajare teren si construire parcari str. P-ta
23. 525.000 525.000 An III
Republicii 39 - 42 in Oraul Huedin
Precedent
Excendent
Liceul teoretic Octavian Goga lucrari de
24. 100.000 100.000 An III
izolatie tuburilor termice la incalzire centrala
Precedent
Excendent
Reparatii capitale sistem termie si retea apa
25. 100.000 100.000 An III
potabila in cladirea Policlinicii Oras Huedin
Precedent
Excendent
Cofinantare extindere retea termica in Orasul
26. 200.000 200.000 An III
Huedin
Precedent
Total TRIMESTRUL III 1.425.000 lei
Programului
Cofinantare Dotarea cu aparatura medicala a
Operational
27. Ambulatoriului integrat de specialitate din 400.000 400.000 IV
Regional
cadrul Spitalului Orasanesc Huedin
2014-2020
Excendent
Extindere sistem monitorizare videotrafic in
28. 130.000 130.000 An IV
Orasul Huedin
Precedent
Excendent
29. Sistem de semaforizare in Oraul Huedin 150.000 150.000 An IV
Precedent
Excendent
30. Achizitionare Patinoar 150.000 150.000 An IV
Precedent
Excendent
Achizitionare cazan centrala si rezervor de
31. 110.000 110.000 An IV
stocare apa calda Spital Orasenesc Huedin
Precedent
Excendent
32. Extindere retea electrica in Orsul Huedin 100.000 100.000 An IV
Precedent
Excendent
Cofinantare sistem de manag integrat al
33. 183.000 183.000 An IV
deseurilor
Precedent
Total TRIMESTRUL IV 1.223.000 lei
Total general 6.498.500 lei

Anul Data
Nr. Val.Investitiei Program Sersa de
Denumire obiectiv inceprii finalizarii
crt (mii RON) (mii RON) finatare
Investitiei Obiectivului
A. LUCRARI IN CONTINUARE
ACHIZITIONARE SI MONTARE SISTEM
VIDEO-TRAFIC DE MONITORIZARE BUGET
1. 382 2015 110 2016
CU 10 ECHIPAMENTE IN ORASUL LOCAL
HUEDIN
BUGET
2. P.U.G. AL ORAS HUEDIN 252 2015 10 2016
LOCAL
119
MODERNIZARE BAZA SPORTIVA BUGET

3. 498 2015 268 2016
STR.A.IANCU HUEDIN LOCAL
COFIN.SISTEM DE MANAGMENT BUGET
4. 645 2015 183 2016
INTEGRAT AL DESEURILOR LOCAL
MODERNIZARE STRAZI IN ORASUL
HUEDIN TRANDAFIRILOR,
MOLIDULUI 1 ŞI 2, SALCAMULUI, BUGET
5. 1.670 2015 870 2016
BRADULUI –CAPAT, ALEEA 1 MAI – LOCAL
CAPAT, P-TA VICTORIEI (IN JURUL
CATEDRALEI ORTODOXE)
REPARATII SI TURNARE A
STRATULUI DE UZURA PE STRAZILE
TARGULUI, GARII, GHEORGHE DOJA , BUGET
6. 954 2015 954 2016
BAII , APEI , LZVORULUI , MOTILOR , LOCAL
CAMPULUI , MANASTURULUI
ORASULUI HUEDIN.
LICEUL TEHNOLOGIC VLADEASA -
BUGET
7. SISTEM DE INCALZIRE CENTRALA 426 2015 30 2016
LOCAL
TERMICA PE COMBUSTIBIL SOLID.
A. TOTAL LUCRARI IN
4.827 2.425
CONTINUARE
B. LUCRARI NOI
REPARATII CAPITALE CORP 3 SEDIUL
BUGET
1. PRIMARIEI SI CLADIREA CU 540 2016 540 2016
LOCAL
GARAJELE STR.HOREA NR.1
LUCRARI DE REPARATII CAPITALE BUGET
2. 450 2016 450 2016
ACOPERIS SEDIUL PRIMARIEI LOCAL
REPARATII LOCUINTE SOCIALE
STR.HOREA NR.53, AP.5, STR.HOREA BUGET
3. 240 2016 240 2016
NR.62 AP.5, 6, 7, STR.TABACARILOR, LOCAL
STR.REPUBLICII
ACHIZITIONARE CAZAN INCALZIRE
BUGET
4. CENTRALA SPITAL ORASENESC 60 2016 60 2016
LOCAL
HUEDIN
REAMENAJARE PARC IN FATA BUGET
5. 100 2016 100 2016
BISERICII REFORMATA LOCAL
AMENAJARE PARCARI SI SPATII
BUGET
6. VERZI. ( Strada Horea nr.73, Strada 430 2016 430 2016
LOCAL
Vladeasa nr.4 (spatele centalei termice),
REAMENAJARE SI MODERNIZARE BUGET
7. 500 2016 500 2016
CIMITIR ORAS HUEDIN LOCAL
BUGET
8. EXTINDERE RETEAUA ELECTRICA 100 2016 100 2016
LOCAL
BUGET
9. EXTINDERE RETEAUA APA CANAL 100 2016 100 2016
LOCAL
CONSTRUIRE POST DE
BUGET
10. TRANSFORMARE ELECTRIC 75 2016 75 2016
LOCAL
(PTE)SPITAL ORASENESC HUEDIN
120
MODERNIZARE, ASFALTARE (Strada

Garii, Strada Teilor, Strada B.N.Antal
(spatele Hala Agricola si jurul platoului 1 si BUGET
11. 2.500 2016 2.500 2016
2) ) (P-ta. Republicii 39-42 (spatele LOCAL
blocurilor), P-ta.Republicii 39(in spatele
Bisericii Reformate) )
LICEUL TEORETIC OCTAVIAN GOGA
BUGET
12. LUCRARI DE IZOLATIE TUBURILOR 100 2016 100 2016
LOCAL
TERMICE LA INCALZIRE CENTRALA
AMENAJARE ZONA DE CAZARE A
ANIMALELOR IMPOTRIVA
BUGET
13. RADIATIILOR IN INCINTA TARGULUI 270 2016 270 2016
LOCAL
DE ANIMALE ORAS HUEDIN
STR.HOREA.101
B. TOTAL LUCRARI NOI 5.465 5.465
TOTAL GENERAL A+B 10.292 7.890

Anul
Nr. Val.investitiei Sursa de
Denumirea obiectiv inceperii
Crt. (mii RON) finantare
investitiei
TOTAL LUCRARI NOI IN 2015, DIN CARE: 5.817
1. REPARATII CAPITALE CORP 1 SI 2 SEDIU PRIMARIEI HUEDIN 536 2015 Buget local
ACHIZITIONARE SI MONTARE SISTEM VIDEO-TRAFIC DE
2. 272 2015 Buget local
MONITORIZARE IN ORASUL HUEDIN
LICEUL TEHNOLOGIC VLADEASA HUEDIN-SISTEM DE
INCALZIRE CENTRALA TERMICA
4. REPARATII FATADA SPITAL ORASENESC HUEDIN 519 2015 Buget local
5. MODERNIZARE BAZA SPORTIVA STR.AVRAM IANCU HUEDIN 223 2015 Buget local
6. EXTINDERE RETELE ELECTRICE IN ORASUL HUEDIN 85 2015 Buget local
CONSTRUIRE POST-TRANSFORMARE AERIAN(PTA)
STR.TARGULUI
8. REAMENAJARE TROTUARE SI SPATII VERZI - STR.VLADEASA 446 2015 Buget local
MODERNIZARE STRAZI IN ORASUL HUEDIN TRANDAFIRILOR,
MOLIDULUI 1 ŞI 2, SALCAMULUI, BRADULUI –CAPAT, ALEEA 1
9. 1.199 2015 Buget local
MAI –CAPAT, P-TA VICTORIEI (IN JURUL CATEDRALEI
ORTODOXE)
REPARATII SI TURNARE STRAT DE UZURA PE
STRAZILE:SPITALULUI, EC.VARGA, VIOLETELOR
REPARATII SI AMENAJARE TROTUARE STR.FILDULUI DIN
ORASUL HUEDIN
REFACERE SI CONSOLIDARE INFRASTRUCTURA RUTIERA DC
134 BICALAT, ORAS HUEDIN
13. REAMENAJARE SI MODERNIZARE CIMITIR ORSA HUEDIN 467 2015 Buget local
14. REPARATII CAPITALE ACOPERIS CASA TINERETULUI HUEDIN 194 2015 Buget local
121
TOTAL ALTE CHELTUIELI DE INVESTITII IN 2015, DIN CARE: 405

SF+PROIECT TEHNIC+CAIET SARCINI(REPARATII CAPITALE
1 40 2015 Buget local
CORP 1 SI 2 SEDIU PRIMARIEI HUEDIN)
ACHIZITIE SISTEM PC (
CALCULATOARE+IMPRIMANTE+LICENTE)
ACHIZITIE SISTEM PC ( CALCULATOARE
+IMPRIMANTE+LICENTE) LICEU O.GOGA HUEDIN
ACHIZITIE PANOU SIGNALISTICA PENTRU SALA DE SEDINTA A
CONSILIULUI LOCAL HUEDIN
5. ACHIZITIE CENTRALA TELEFONICA 10 2015 Buget local
SF+PT+CAIET DE SARCINI PENTRU OBIECTIV:AMENAJARE
ZONA CAZARE ANIMALE IMPOTRIVA RADIATIILOR SOLARE IN
INCINTA TARGULUI DE ANIMALE DIN ORASUL HUEDIN,
STR.HOREA, NR.101
SF+PT OBIECTIVELE: REAMENAJARE SI MODERNIZARE
CIMITIR ORSA HUEDIN, CONSTRUIRE SI AMENAJARE SISTEM
DE INFORMARE A POPORULUI, CONSTRUIRE FANTANA
ARTEZIANA IN ZONA CENTRU CIVIC AL ORASULUI HUEDIN
SF+PROIECT TEHNIC+CAIET SARCINI PENTRU OBIECTIVELE:
REAMENAJARE TROTUARE SI SPATII VERZI - STR.VLADEASA,
REPARATII SI AMENAJARE TROTUARE STR.FILDULUI,
MODERNIZARE STRAZI IN ORASUL HUEDIN TRANDAFIRILOR,
MOLIDULUI 1 ŞI 2, SALCAMULUI, BRADULUI –CAPAT, ALEEA 1
MAI –CAPAT, P-TA VICTORIEI (IN JURUL CATEDRALEI
ORTODOXE), REPARATII SI TURNARE STRAT DE UZURA PE
STRAZILE:SPITALULUI, EC.VARGA, VIOLETELOR,
MANSATURULUI, CAMPULUI, MOTILOR, IZVORULUI, APEI,
BAII, Gh.DOJA, GARII, VIOLETELOR, TARGULUI
SF+PROIECT TEHNIC+CAIET SARCINI PENTRU OBIECTIVELE:
MODERNIZARE, ASFALTARE (Strada Garii, Strada Teilor, Strada
B.N.Antal (spatele Hala Agricola si jurul platoului 1 si 2) ), AMENAJARE
PARCARI SI SPATII VERZI. ( Strada Horea nr.73, Strada Vladeasa nr.4
(spatele centalei termice), (P-ta. Republicii 39-42 (spatele blocurilor), P-
ta.Republicii 39(in spatele Bisericii Reformate) )
ACHIZITIE CONTAINER - IZOTERMA PENTRU DEPOZITARE
CADAVRE ANIMALE
TOTAL GENERAL: 6.222
122
CAPITOLUL X. ANALIZA SWOT LA NIVELUL ORAȘULUI HUEDIN

Ipoteze de lucru
Analiza SWOT (sau TOWS) reprezintă o metodă de audit a comunităţii, fiind considerată
prima etapă a planificării strategice. Metoda ne ajută să ne concentrăm asupra aspectelor
relevante; odată identificate, acestea se transformă în obiective. Această metodologie este o
abordare sanatoasă pentru a determina o strategie-nișă, modul cel mai bun pentru o comunitate de
a-şi folosi punctele sale forte pentru a exploata oportunitățile, dar şi cea mai eficienta pentru a-şi
apăra de diverse amenințări externe propriile puncte slabe dar şi forte.
Analiza SWOT a zonei (puncte tari, puncte slabe, oportunități şi amenințari) reflectă
capacitatea mediului intern de a răspunde factorilor de macromediu în sensul fructificarii
oportunităților şi diminuării amenințărilor. Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a
punctelor strategice cheie, precum şi identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza SWOT
este aplicată în cadrul analizei teritoriului şi este utilizată ca instrument pentru facilitarea
planificării în cadrul administraţiilor publice.
Înainte de a începe o analiză SWOT este absolut necesară prezentarea unei descrieri a
cadrului general al situaţiei existente pentru ca în cadrul discuţiilor toţi participanţii să aibă o
“bază comună”. Această etapă preliminară reprezintă un element fundamental din moment ce, de
cele mai multe ori, persoanele active de la nivelul comunităţii dispun de o informare asimetrică şi
au viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare. Tehnica SWOT de discuţie/analiză şi cercetare se
bazează pe metoda “brainstorming”-ului, care s-ar traduce printr-o discuţie între persoanele
implicate în activitatea de elaborare a strategiei. Analiza SWOT se bazează pe următoarele
elemente: puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări.
Dintr-o analiză a indicatorilor comunităţii pot rezulta o întreagă gamă de puncte tari.
Acestea pot fi “puncte tari - grele (hard)” şi “puncte tari - uşoare (soft)”. Dacă în mod normal,
primele se identifică destul de repede, celelalte se conturează prin discuţii ulteriore sau din
activităţi de cercetare. Al doilea parametru îl reprezintă punctele slabe. Aflate la polul opus faţă de
punctele tari, acestea reprezintă slăbiciunile cadrului local. Şi în cazul analizei punctelor slabe este
posibil să facem distincţia între “puncte slabe-grele” şi “puncte slabe-uşoare. Al treilea parametru
se referă la zona oportunităţilor. Acestea pot fi studiate şi discutate doar dacă o alegere
preliminară a fost proiectată. În acest stadiu, se impune o nouă descriere, mult mai clară
persoanelor implicate. Ar putea exista probleme în cadrul analizei dacă punctele tari şi
oportunităţile se suprapun. Există o diferenţă clară între aceşti doi parametri. O regulă simplă, dar
123
folositoare pentru o analiză SWOT corectă, este aceea de a verifica dacă există o distincţie clară
între punctele tari şi oportunităţi. Ameninţările includ implicaţiile negative ale măsurilor adoptate.
Analiza oportunităţilor şi a ameninţărilor implică un melanj al efectelor interne şi externe ale
politicii. Efectele externe pot genera într-un fel ameninţări.
În analiza SWOT nu exista o corespondenta exclusiva între punctele tari şi oportunităţi, pe
de o parte, şi punctele slabe şi ameninţări pe de alta parte. Uneori, unele elemente de forţă pot
conduce la ameninţari într-un scenariu “după politică”. Punctele tari şi punctele slabe sunt
concepte “statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, într-o perioadă determinată de
timp = CEEA CE EXISTĂ=. Oportunităţile şi ameninţările au în vedere viitorul, şi se referă la
alegerile pe care le au de făcut persoanele implicate în procesul de planificare = CEEA CE VA
FI=.
Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de acţiunile
stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente:
construieşte pe Punctele Tari,
elimină Punctele Slabe,
exploatează Oportunităţile,
îndepărtează Ameninţările.
Analiza SWOT a orașului Huedin:
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

 Indicatori demografici pozitivi (spor natural,  Migrația populație către orașele limitrofe
ritm de îmbătrânire) oferă perspective de mai dezvoltate
dezvoltare socială pe termen lung  Ritmul redus de dezvoltare al orașului pe
 Atractivitate pentru comunitățile rurale domenii cheie
limitrofe din perspectiva serviciilor publice  Pierderea capacităților industriale existente
(în special educație si sănătate) înainte de 1989 și concentrarea (peste 50%)
 Autonomia financiară locală relativ ridicată populației active în sectoare economice în
(peste media națională urbană și județeană) declin
aflata in creștere  Scăderea substanțială a numărului de
 capacitatea de a realiza investiții de către salariați raportat la populația activă
autoritățile locale  Sector privat slab dezvoltat și
 Diversitate etnică și culturală la nivelul competitivitate economică scăzută în
124
orașului special datorită reduceri activității

 Poziționare geografică bună din perspectiva economice pe domenii cheie Migrația
turismului montan (intrare în Apuseni) populației active către orașe adiacente
 Suprafață forestieră relativ întinsă  Grad scăzut de calificare/educație a
 Spital orășenesc modern echipat, cu o gamă populației (ponderea populației cu studii
variată de servicii medicale superioare este egală cu media națională,
 Capital cultural suficient de bogat pentru a dar mult sub media urbană din România)
putea fi un punct de atracție/dezvoltare  Amplasarea geografică în apropierea unor
 Capacitate administrativă relativ ridicată chiar orașe puternic dezvoltate (Cluj-Napoca,
și cu resurse limitate Oradea) care atrag din punct de vedere
 Activități comerciale săptămânale (târgul economic și social atât investitori cât și
săptămânal) reprezintă o atracție pentru agenți forță de muncă
economici din zonele limitrofe  Atractivitate relativ redusă a comunității
pentru locuri de muncă și afaceri care
asigură salarii ridicate
 Lipsa infrastructurii edilitare (în special
rețeaua de alimentare cu gaz, incalzirea
centrala) dezavantajează puternic
dezvoltarea agențiilor economici locali și
scade atractivitatea pentru mari investitori
 Cooperarea actorilor locali capabili să aducă
avantaj competitiv este foarte scăzută Lipsa
legăturii feroviare cu orașele adiacente
afectează negativ atât sfera economică cât și
cea socială
 nsuficienta forței de muncă educate
 Lipsa unei șosele de centură care să devieze
traficul greu din centrul orașului
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
 În condițiile existenței unei tradiții industriale  Dezvoltarea unor conflicte sociale între
semnificative în Huedin, orașul are potențial diversele comunități culturale sau etnice
de preluare a unor investiții/activități care nu locale datorită lipsei de comunicare și
125
mai pot fi susținute la nivelul orașului. colaborare între aceste comunități

 Dezvoltarea sectorului turistic și valorificarea  Creșterea fenomenului de migrare în special
poziționării geografice în apropierea munților a persoanelor tinere și calificate
Apuseni  Stagnarea sectorului privat local și creșterea
 Dezvoltarea infrastructurii locale (racordare dependenței comunității față de sectorul
gaz, termoficare) care va face orașul atractiv public (în special în privința locurilor de
pentru potențiali investitori muncă)
 Valorificarea poziției de pol educațional  Imposibilitatea de a dezvolta un micro parc
pentru comunele limitrofe prin pregătirea și industrial pentru a atrage investitori
retenția tinerilor în comunitate ca forță de strategici
muncă calificată  Evitarea orașului de către agenți economici
 Valorificarea conectivității bune cu centre datorită nivelului redus de calitate a vieții și
urbane importante (Cluj-Napoca, Zalău, resurselor disponibile local (forță de muncă,
Oradea) piață de desfacere atractivă, infrastructură)
 Valorificarea potențialului cultural și social
care decurge din caracterul multicultural al
comunității
 Dezvoltarea orașului ca centru administrativ și
comercial al zonei
126
PARTEA II SONDAREA OPINIEI PUBLICE
CAPITOLUL XI. SONDAJ PRIVIND CALITATEA VIEȚII IN ORAȘUL HUEDIN
În vederea evaluarii perceptiei locuitorilor orasului Huedin asupra calitatii vietii, in perioada
iulie-decembrie 2020 s-a aplicat la nivelul orașului Huedin un sondaj de opinie on-line.
Au raspuns la chestionar un numar de 109 persoane, ceea ce reprezinta 1,15% din populatia
orasului.
Datele obținute în urma realizării sondajului au fost folosite în cadrul analizei preliminare
care stă la baza realizării strategiei de dezvoltare locală a orașului Huedin.
Sinteza rezultatelor obtinute se prezinta in felul urmator:
Vă rugam să ne spuneți cum apreciați calitatea vieții dumneavoastră în prezent? (Apreciați pe o

scală de la 1 la 10, unde 1 = total nemultumit, iar 10 = foarte mulțumit)
105 răspunsuri
În ce măsură apreciați că sunteți optimist în legătura cu viitorul?(Apreciați pe o scală de la 1 la

10, unde 1 = deloc optimist, iar 10 = foarte optimist)
107 răspunsuri
127
Atunci când vă confruntați cu o problemă la cine apelati pentru ajutor/sprijin?
Gandidndu-vă la orașul Huedin care credeti ca sunt cele mai mari 3 probleme pe care le
întâmpină orașul?
94 de răspunsuri
Raspunsurile cele mai frecvente:
 Romii
 Lipsa locurilor de munca
 Centura ocolitoare
 Persoanele de etnie rroma(nu respecta legea)
 Salubritate
128
 Lipsa locuri de munca

 Un parc mare de joaca pt copii
 baza sportiva moderna
 Lipsa perspectiva pentru tineri
 Securitatea cetateanului
 Trafic greu-lipsa centura ocolitoare
 Prea multi bugetari
 Implicare zero a administratiei in sprijinirea privatilor si micilor antreprenori
 Lipsa piste de bicicleta si promenada
 Lipsa digitalizare
 Lipsa investitorilor, lipsa forței de munca și infrastructura defectuoasa
 Școlile și policlinica în stare deplorabila, lipsa locurilor pentru activități în afara orelor de muncă /școală,
curți inundate pe strada Horea la fiecare ploaie torențială etc.
 Turismul
 Sprijinirea tinerilor in a ramane in oras
 Agentul termic
 Calitatea unor strazi cu circulatie mare (Spitalului, B.N. Antal)
 Lipsa locurilor de munca bine platite, loc de joaca pentru organizare petreceri, este destul de murdar.
 Lipsa unui PUG
 Calitatea scazuta a sistemului de invatamant
 Canal ,apa ,asfalt
 Scoli moderne.
 Locuri cum ar fi, cinematograf sau ceva pt relaxarea tinerilor.
 Lipsa curateniei in unele zone ale orasului, aspectul estetic deranjat de constructiile comunitatii de rromi,
lipsa de eficienta a politiei locale
 Strzile ne asfaltate
Va rugam sa ne spuneti care sunt principalele trei avantaje ale orașului?

86 de răspunsuri
Raspunsurile cele mai frecvente:
 Oras care deserveste o zona foarte mare
 Oras cu potential turistic mare
 Nu exista avantaje
 Aducerea gazului
 Pozitie pe E60
 Poluare redusa (deocamdata)
 Suntem aproape de granita si multa lume iese rapid din tara pentru a munci si astfel aducem bani in localitate
129
 Calitatea apei
 Localizarea și accesul la E60
 Conducerea Primăriei de un Primar de aceeași culoare politica cu cea a conducerii județului
 Așezarea geografica.
 Zonă turistică insuficient valorificată,la bifurcația județelor Salaj ,Bihor,Cluj și nu departe este și Alba,
deocamdată zona puternic tranzitată
 Serviciile medicale
 Educatia
 Populație tânără
 Distanța față de Cluj.
 Localizarea la distanță scurtă față de Beliș, Vlădeasa ș.a.
 Ajungi repede dintr-o parte in alta a orasului
 Linistit si aproape de Cluj.
 Aproape de munte sau zone unde poti iesi oricand sa te relaxezi.
 Faptul ca a devenit mai curat, aranjat.
 Semafoare. Pavaj. Casa de cultura.
 Este un punct de legatura intre toate localitatile rurale din jur, un nod important pentru zona;
 Este situat pe DN1 la o distanta favorabila intre cele doua orase mari avand mai nou si avantajul introducerii
gazului metan
 Reprezinta un oras linistit, bine aprovizionat cu produse naturale din zona si care, daca este pus bine in
valoare, poate fi o punte de lansare pentru dezvoltarea turismului in muntii apuseni.
 Oras frumos, plin de locuri de vizitat, turism
 Este mic, ieftin si fara oameni " deochiati"
 Exista parcări, strazile in mare sunt asfaltate
 Schimbarea continua, in bine, a orasului
 Investitia in spitalul orasului
 Lipsa unei industrii care sa polueze masiv
 Un trai decent, un oraș organizat frumos, disponibilitatea magazinelor, transportului.
 Mobilitate mare si relativ usoara in cadrul orasului, parcarile publice, scoala publica.
Va rugam sa ne spuneti câtă încredere aveți în următoarele instituții/organizații?
130
Cât de mulțumiți sunteți de următoarele servicii / condiții de trai din orașul Huedin?(Apreciați pe
o scală de la 1 la 10, 1 = deloc mulțumit, iar 10 = foarte mulțumit)
131
132
Gen
107 răspunsuri
VÂRSTA (în ani împliniţi)

107 răspunsuri
Etnia
108 răspunsuri
133
Educatie
108 răspunsuri
Care din următoarele situaţii se potriveşte cel mai bine situaţiei Dvs. de acum sub aspect
profesional?
106 răspunsuri
134
Va rugam sa ne spuneti dacă este vreo persoană din gospodăria care este plecată în străinătate,
pentru o perioadă mai lungă de timp (minim 2 luni de zile)?
107 răspunsuri
Concluzii:
1. Respondentii apreciaza nivelul general de calitate a vieții ca fiind unul acceptabil cu mai multe
dezavantaje decat avantaje, dar cu multe oportunitati de dezvoltare;
2. Infrastructura de recreere este principala problema semnalata la nivel local;
3. Locuitorii orasului sunt multumiti de investitiile mari realizate in ultimii ani sau in curs de
realizare (spital, gaz);
4. O mare problema a orasului ramane traficul greu care trece prin entrul orasului;
5. În general cetățenii sunt mulțumiți de activitatea autorităților locale, birocrația fiind singura
arie unde administrația locală e evaluată mai puțin favorabil;
6. Liniștea și locația sunt identificate ca principale aspecte pozitive ale orașului;
7. Principalul avantaj competitiv identificat de respondenți, în relație cu alte orașe din zonă, este
turismul (faptul că e plasat în apropierea unei zone muntoase);
8. Primăria și Consiliul Local sunt văzute ca principalele instituții care pot influența dezvoltarea
comunității, urmate de Școală și Consiliul Județean;
9. Domeniile prioritare care necesita investitii, in viziunea cetatenilor, sunt gradinitele, scolile,
parcurile, infrastructura recreationala si sportiva, centura ocolitoare a orasului.
135
CAPITOLUL XII. EUROPA 2020 – PRINCIPII, VALORI, DIRECȚII DE ACȚIUNE

*Extrase și sinteze din documentul “Obiective Europa 2020" (http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUri
Serv.do?uri=COM:2010:2020:FIN:RO:PDF )
Obiectivele prioritare la nivel european:

1. Ocuparea forței de muncă: rata de ocupare a forței de muncă de 75% în rândul populației
cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani.
2. Cercetare și dezvoltare: alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare și dezvoltare.
3. Schimbări climatice și energie: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau
chiar cu 30%, în condiții favorabile) față de nivelurile înregistrate în 1990, creșterea
ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%, creșterea cu 20% a eficienței
energetice.
4. Educație: reducerea abandonului școlar la sub 10%, creșterea la peste 40% a ponderii
absolvenților de studii superioare în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 30-34 de ani.
5. Sărăcie și excluziune socială: reducerea cu cel puțin 20 de milioane a numărului
persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei și a excluziunii sociale.”
Priorități:
“Creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare. Presupune
îmbunătățirea prestației în următoarele domenii:
cercetare și inovare: îmbunătățirea condițiilor pentru creșterea investițiilor de stat și
private în vederea generării de locuri de muncă prin crearea de noi produse și servicii;
educație: încurajarea și susținerea procesului de învățare și formare de-a lungul vieții în
vederea îmbunătățirii competențelor;
societatea digitală: utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor.”
Aspecte de corectat în domeniul Inovării:
nivelul mai redus al investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare;
utilizarea insuficientă a tehnologiilor informației și comunicațiilor;
accesul dificil la inovare în anumite sectoare ale societății;
ponderea mai redusă în UE a firmelor high-tech.”
Aspecte de corectat în domeniul Educației:
136
un sfert dintre elevi au competențe slabe de citire, unul din șapte tineri abandonează
studiile și formarea prea devreme;
50% dintre tineri ating un nivel mediu de calificare, insuficient pentru cerințele noi de pe
piața muncii;
în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani, doar 1 persoană din 3 are o
diplomă universitară, comparativ cu 40% in SUA și peste 50% în Japonia;
conform “indicelui Shanghai” în clasamentul mondial al primelor 20 de universități, sunt
listate doar două universități europene.
Aspecte de corectat în domeniul Societății digitale:
din valoarea de 2.000 miliarde € reprezentată de piața globală pentru tehnologiile
informației si comunicațiilor, firmele europene reprezintă doar 25%;
rămânerea Europei în urma SUA și Japoniei în ceea ce privește internetul de mare viteză,
afectează capacitatea acesteia de inovare în special în zonele rurale, diseminarea online a
cunoștințelor și distribuția online de bunuri și servicii.
Creșterea durabilă înseamnă promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere
al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive, presupune dezvoltarea de noi procese și
tehnologii (inclusiv cele ecologice) care:
o să accelereze dezvoltarea de rețele inteligente, ce folosesc TIC;
o să exploateze rețelele de la scara UE;
o să consolideze avantajul competitiv al mediului european de afaceri;
o să conștientizeze consumatorii în ceea ce privește meritele utilizării eficiente a
resurselor;
o să scadă emisia de dioxid de carbon;
o să prevină degradarea mediului, pierderea biodiversității, utilizarea nedurabilă a
resurselor.
Creșterea durabilă va sta la baza coeziunii economice, sociale și teritoriale prin derularea de
acțiuni în următoarele domenii:
“competitivitate
“combaterea schimbărilor climatice
“energie curată și eficientă
137
Creșterea durabilă va fi stimulată prin două inițiative:

a. „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” prin care se propune:
sprijinirea tranziției către o economie eficientă în ceea ce privește utilizarea resurselor și
cu emisii reduse de dioxid de carbon;
decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, de consumul de energie;
reducerea emisiilor de CO2;
creșterea competitivității și promovarea securității energetice.”
b. „O politică industrială adaptată erei globalizării” prin care se propune:
colaborarea stransă între CE și întreprinderi, sindicate, mediul academic, ONG-uri,
organizații de consumatori;
elaborarea unui cadru pentru o politică industrială modernă, care să sprijine spiritul
antreprenorial, să ghideze și să ajute industria;
promovarea competitivității sectorului industriei primare, al producției și al serviciilor din
Europa.
Creșterea durabilă este necesară în vederea susținerii UE pentru a prospera într-o lume cu
emisii reduse de dioxid de carbon, cu resurse limitate, pentru prevenirea degradării mediului,
pierderea biodiversității și utilizarea nedurabilă a resurselor.
Creșterea favorabilă incluziunii înseamnă promovarea unei economii cu o rată ridicată a

ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială și care presupune:
o asigurarea autonomiei cetățenilor prin rate ridicate ale ocupării forței de muncă;
o investirea în dezvoltarea competențelor; combaterea sărăciei;
o modernizarea piețelor muncii și a sistemelor de formare și de protecție socială;
o consolidarea coeziunii teritoriale prin accesibilizarea beneficiilor creșterii
economice în toate regiunile UE inclusiv în cele ultraperiferice;
o asigurarea accesului și oportunităților pentru toți cetățenii pe tot parcursul vieții;
o creșterea participării forței de muncă prin asigurarea de politici de promovare a
egalității de șanse între femei și bărbați.
Se va acționa în vederea rezolvării problemelor din următoarele domenii:
ocuparea forței de muncă:
o schimbările demografice au generat scăderea numărului de persoane active;
138
o în UE, doar două treimi din populația activă are loc de muncă, în comparație cu
peste 70% în SUA și în Japonia;
o rata ocupării forței de muncă este scazută în special în randul femeilor și al
lucrătorilor în vârstă;
o rata a șomajului de peste 21% în rândul tinerilor;
o risc ridicat de pierdere a terenului pe piața muncii a persoanelor neintegrate în
câmpul muncii sau care au legături slabe cu acesta.
competențele:
o aproximativ 80 de milioane de persoane au competențe reduse sau de bază;
o oportunitățile oferite prin învățarea de-a lungul vieții, aparțin în special persoanelor
mai instruite;
o până în 2020, 16 milioane de locuri de muncă vor necesita nivel înalt de calificare,
în timp ce numărul locurilor de muncă pentru care se vor cere competențe reduse
va scădea cu 12 milioane;
o pentru menținerea vieții active îndelungate, este necesară dobandirea și dezvoltarea
de noi competențe pe tot parcursul vieții.
combaterea sărăciei:
o 80 de milioane de persoane erau amenințate de sărăcie, înainte de apariția crizei
economice;
o 19 milioane dintre acestea sunt copii;
o 8% dintre persoanele care au un loc de muncă nu câstigă suficient pentru a ieși din
sărăcie, cei mai afectați fiind șomerii.
Creșterea favorabilă a incluziunii va fi stimulată prin doua inițiative:
a. „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” prin care se propune:
crearea condițiilor necesare modernizării piețelor muncii pentru a crește nivelurile de
ocupare a forței de muncă si pentru a asigura sustenabilitatea modelelor sociale europene;
promovarea autonomiei cetățenilor prin dobândirea de noi competențe care vor permite
forței de muncă actuale și viitoare, adaptarea la noile condiții și la eventualele schimbări
de carieră;
reducerea șomajului;
sporirea productivității muncii.
b.„O platformă europeană de combatere a sărăciei” prin care se propune:
139
asigurarea coeziunii economice, sociale, teritoriale, ca o continuare a anului în curs, care

reprezintă “Anul european de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale”;
sensibilizarea opiniei publice pentru recunoașterea drepturilor fundamentale ale
persoanelor care se confruntă cu sărăcia și excluziunea socială.”
Creșterea favorabilă a incluziunii este necesară în vederea:
o oferirii populației acces la centre de ingrijire a copiilor si la centre destinate altor persoane
aflate in intretinere;
o punerii în aplicare a principiilor privind flexicuritatea;
o oferirii cetățenilor posibilitatea de a dobandi noi competente care sa le permita adaptarea la
noile condiții si la eventualele schimbari de cariera;
o combaterea sărăciei și excluziunii sociale;
o reducerea inegalităților în materie de sănătate;
o îmbunătățirea capacității de a face față fenomenului de îmbatranire activă.
140
CAPITOLUL XIII. DEZVOLTAREA DURABILĂ - PRINCIPII, VALORI,

DIRECȚII DE ACȚIUNE
Definiții ale dezvoltării durabile:

Totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică al căror fundament îl
reprezintă asigurarea echilibrului între sistemele socio-economice și potențialul natural.”
Dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite
posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi".
Scurt istoric al dezvoltarii durabile

În anul 1972, are loc Conferința Națiunilor Unite, la Stockholm. 113 națiuni discută
problemele poluării, distrugerii resurselor, deteriorării mediului, pericolul disparițiilor unor
specii, nevoia creșterii nivelului de trai al oamenilor; se subliniază legătura indisolubilă între
calitatea vieții și calitatea mediului pentru generațiile actuale și viitoare.
În 1986, Comisia mondială de mediu și dezvoltare, înființată de Națiunile Unite: are ca
scop studierea dinamicii deteriorării mediului și oferirea de soluții cu privire la viabilitatea
pe termen lung a societatii umane; sunt identificate două probleme majore: dezvoltarea nu
înseamna doar profituri mai mari și standarde înalte de trai pentru un mic procent din
populație, ci creșterea nivelului de trai al tuturor; dezvoltarea nu ar trebui să implice
distrugerea sau folosirea nesăbuită a resurselor noastre naturale, nici poluarea mediului
ambient.
În 1992, Summitul de la Rio “conferința secolului”: 120 națiuni, au avut ca scop stabilirea
unei noi strategii a dezvoltării economice, industriale și sociale în lume, fiind acceptată
ideea că dezvoltarea durabilă reprezintă "o nouă cale de dezvoltare care să susțină
progresul uman pentru întreaga planetă și pentru un viitor îndelungat". S-a obținut
consensul pentru un plan de dezvoltare durabilă numit Agenda 21 și două seturi de
principii, Declarația de la Rio cu privire la mediu și dezvoltare și Principiile pădurii.
1997, includerea conceptului de “dezvoltare durabilă” în Tratatul de la Maastricht, ca
obiectiv politic al UE.
2001, Consiliul European de la Goteborg: adoptarea Strategiei Europene de Dezvoltare
Durabilă, propunerea Setului de Indicatori de Dezvoltare Durabilă, cu scopul monitorizării
SSD (în iunie 2006 aceasta a fost revizuită și, adoptat un nou model de guvernare).”
141
2002, Summitul de la Johannesburg. Se studiază progresul făcut spre dezvoltarea durabilă

și se reafirmă angajamentul țărilor participante. Aspecte discutate:
o reducerea numărului locuitorilor planetei care nu au acces la rezerve de apă
potabilă, de la peste 1 miliard la 500 milioane până în anul 2015;
o înjumătățirea numărului celor ce nu au condiții de salubritate corespunzatoare, la
1,2 miliarde;
o creșterea folosirii surselor durabile de energie și refacerea efectivelor de pește
secătuite.
* Extrase si sinteze din Strategia de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene
(http://strategia.ncsd.ro/docs/sndd-final-ro.pdf)
Obiectivele – cheie ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene:

Protecția mediului, prin măsuri care să permită disocierea creșterii economice de impactul
negativ asupra mediului;
Echitatea și coeziunea socială, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversității
culturale, egalității de șanse și prin combaterea discriminării de orice fel;
Prosperitatea economică, prin promovarea cunoașterii, inovării și competitivității pentru
asigurarea unor standarde de viață ridicate și unor locuri de muncă abundente și bine plătite;
Îndeplinirea responsabilităților internaționale ale UE prin promovarea instituțiilor
democratice în slujba păcii, securității și libertății, a principiilor și practicilor dezvoltării
durabile pretutindeni în lume.
Principiile Strategiei pentru Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene:
Promovarea și protecția drepturilor fundamentale ale omului;
Solidaritatea în interiorul generatiilor si intre generatii;
Cultivarea unei societati deschise si democratice;
Informarea și implicarea activa a cetatenilor in procesul decizional;
Implicarea mediului de afaceri si a partenerilor sociali;
Coerența politicilor si calitatea guvernarii la nivel local, regional, national si global;
Integrarea politicilor economice, sociale si de mediu prin evaluari de impact si consultarea
factorilor interesați;
Utilizarea cunoștintelor moderne pentru asigurarea eficientei economice si investitionale;
Aplicarea principiului precauțiunii in cazul informatiilor stiintifice incerte;
Aplicarea principiului “poluatorul plătește”.
142
CAPITOLUL XIV. STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE

DURABILĂ A ROMÂNIEI
În anul 2008, a fost elaborată Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a

României Orizonturi 2013-2020-2030 având ca motto ideea “Menține sănătos ceea ce te
menține sănătos”, document aprobat prin H.G. nr. 1460 din 12 noiembrie 2008, publicată în
Monitorul Oficial nr. 824 din 8 decembrie 2008. Strategia recomandă mecanisme specifice la
nivelul autorităților centrale, locale dar și la nivelul societății civile, sub egida Academiei
Române, pentru monitorizarea implementării obiectivelor stabilite. Documente programatice și
strategii sectoriale au fost elaborate pre- și post-aderare ca bază de referință pentru Strategia
Națională de Dezvoltare Durabilă: teme, domenii, obiective EU, obiective RO.
În anul 2018, a fost elaborată Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a
României 2030.
Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 a fost adoptată prin HG nr.
877/9 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 985/21 noiembrie 2018.
a. Provocări cruciale
1. Schimbările climatice și energia curată
Obiectiv general SDD/UE: Prevenirea schimbărilor climatice prin limitarea emisiilor de
gaze cu efect de seră, precum și a efectelor negative ale acestora asupra societății și mediului.
Orizont 2020
Obiectiv național: Asigurarea funcționării eficiente și în condiții de siguranță a sistemului
energetic național, atingerea nivelului mediu actual al UE în privința intensității și eficienței
energetice; îndeplinirea obligațiilor asumate de România în cadrul pachetului legislativ
„Schimbări climatice și energie din surse regenerabile” și la nivel internațional în urma adoptării
unui nou acord global în domeniu; promovarea și aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele
schimbărilor climatice și respectarea principiilor dezvoltării durabile.
Orizont 2030
Obiectiv național: Alinierea la performantele medii ale UE privind indicatorii energetici și
de schimbări climatice; îndeplinirea angajamentelor în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu
efect de seră în concordanță cu acordurile internaționale și comunitare existente și implementarea
unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice.”
143
2. Transport durabil
Obiectiv general SDD/UE: Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile
conomice, sociale și de mediu ale societății, reducând, în același timp, la minimum impactul lor
nedorit asupra economiei, societății și mediului.” „
Orizont 2020. Obiectiv național: Atingerea nivelului mediu actual al UE în privința
eficienței economice, sociale și de mediu a transporturilor și realizarea unor progrese substanțiale
ăn dezvoltarea infrastructurii de transport.”
Orizont 2030. Obiectiv național: Apropierea de nivelul mediu al UE din acel an la toți
parametrii de bază ai sustenabilității în activitatea de transporturi.”
3. Producție și consum durabile

Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor practici de consum și producție sustenabile.
Orizont 2020. Obiectiv național: Decuplarea creșterii economice de degradarea mediului
prin inversarea raportului dintre consumul de resurse și crearea de valoare adaugată și apropierea
de indicii medii de performanță ai UE privind sustenabilitatea consumului și producției.
Orizont 2030. Obiectiv național: Apropierea de nivelul mediu realizat la acea dată de țările
membre UE din punctul de vedere al producției și consumului durabile.
4. Conservarea și gestionarea resurselor naturale

Obiectiv general SDD/UE: Îmbunatairea gestionării resurselor naturale și evitarea
exploatării lor excesive, recunoașterea valorii serviciilor furnizate de ecosisteme.
Orizont 2020. Obiectiv național: Atingerea nivelului mediu actual al țărilor UE la parametrii
principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale.
Orizont 2030. Obiectiv național: Apropierea semnificativă de performanțele de mediu ale
celorlalte state membre UE din acel an.
5. Sănătatea publică
Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor servicii medicale de calitate în condiții de
egalitate și îmbunătățirea protecăiei împotriva amenințărilor la adresa sanătății.
144
Orizont 2020. Obiectiv național: Atingerea unor parametri apropiați de nivelul mediu actual
al stării de sănătate a populației și al calității serviciilor medicale din celelalte state membre ale
UE; integrarea aspectelor de sănătate și demografice în toate politicile publice ale României.
Orizont 2030. Obiectiv național: Alinierea deplină la nivelul mediu de performanță, inclusiv
sub aspectul finanțării serviciilor de sănătate, al celorlalte state membre ale UE.
6. Incluziunea demografia și migrația

Obiectiv general SDD/UE: Crearea unei societăți bazate pe incluziunea socială prin luarea
în considerare a solidarității între generații și în interiorul lor și asigurarea creșterii calității vieții
cetățenilor ca o condiție a bunăstării individuale durabile.
Orizont 2020. Obiectiv național: Promovarea consecventă, în noul cadru legislativ și
instituțional, a normelor și standardelor UE cu privire la incluziunea socială, egalitatea de șanse și
sprijinirea activă a grupurilor defavorizate; punerea în aplicare, pe etape, a Strategiei Naționale pe
termen lung privind populația și fenomenele migratorii.
Orizont 2030. Obiectiv național: Apropierea semnificativă de nivelul mediu al celorlalte
state membre ale UE în privința coeziunii sociale și calității serviciilor sociale.
7. Sărăcia globală și sfidările dezvoltării durabile

Obiectiv general SDD/UE: Promovarea activă a dezvoltării durabile la nivel global și
asigurarea punerii de acord a politicilor interne și externe ale Uniunii Europene cu principiile
dezvoltării durabile și angajamentele sale în această privință.
Orizont 2020. Obiectiv național: Conturarea domeniilor specifice de aplicare a expertizei și
resurselor disponibile în România în slujba asistenței pentru dezvoltare, și alocarea în acest scop a
circa 0,50% din venitul național brut.
Orizont 2030. Obiectiv național: Alinierea completă a României la politicile Uniunii
Europene în domeniul cooperării pentru dezvoltare, inclusiv din punctul de vedere al alocărilor
bugetare ca procent din venitul național brut.
b. Teme inter- și trans-sectoriale

Educație și formare profesională
145
Orizont 2020. Obiectiv național: Atingerea nivelului mediu de performantă al UE în

domeniul educației și formării profesionale, cu excepția serviciilor în mediul rural și pentru
grupurile dezavantajate, unde țintele sunt cele ale UE pentru 2010.
Orizont 2030. Obiectiv național: Situarea sistemului de învățământ si formare profesională
din România la nivelul performanțelor superioare din UE; apropierea semnificativă de nivelul
mediu al UE în privința serviciilor educaționale oferite în mediul rural și pentru persoanele
provenite din medii dezavantajate sau cu dizabilități.
Cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, inovarea

Orizont 2020. Obiectiv național general: Încadrarea cercetării românești în fluxul principal
al evoluțiilor științifice și tehnologice din UE; generalizarea activităților inovative; apariția unor
centre de excelență cu impact internațional.
Orizont 2030. Obiectiv național general: Statornicirea principalelor elemente ale societății și
economiei bazate pe cunoaștere; contribuții esențiale ale cercetării românesti la realizarea
obiectivelor complexe ale dezvoltării durabile.
146
CAPITOLUL XV. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A REGIUNII NORD-VEST
Planul de Dezvoltare Regională (PDR) Nord-Vest 2021-2027 reprezintă principalul

document de planificare și programare elaborat la nivel regional și asumat de către factorii de
decizie din Regiunea de dezvoltare Nord-Vest.
Fiind fundamentat pe o diagnoză detaliată, concretizată prin Analiza socio-economică
regională și prin Analiza SWOT a Regiunii Nord-Vest, Planul de Dezvoltare ia în considerare
nevoile majore ale regiunii și are în vedere valorificarea potențialul său real de dezvoltare.
PDR Nord-Vest 2021-2027 se raportează, în același timp, la evoluțiile preconizate la nivel
național și european, sintetizate în documentele de programare ale Comisiei Europene pentru
perioada 2021-2027, în angajamentele internaționale ale României și în strategiile naționale
pentru perioada următoare. PDR Nord-Vest urmărește pe tot parcursul său firul roșu reprezentat
de cele trei priorități stabilite prin Strategia Uniunii Europene: creștere inteligentă, creștere
durabilă, creștere favorabilă incluziunii și obiectivele propuse în cadrul celor cinci domenii de
interes: ocupare, inovare, schimbări climatice, educație, reducerea sărăciei.
Punerea în aplicare a Planului de Dezvoltare Regională va cădea în sarcina autorităților
regionale – pe măsură ce acestea vor fi create și consolidate, a administrațiilor locale și județene, a
organizațiilor, a diverselor structuri parteneriale și organismelor de implementare a programelor
create ad hoc. Pentru transpunerea în realitate a Planului, un rol important îl vor avea fondurile
europene nerambursabile alocate pentru perioada 2021- 2027, la care se vor adăuga finanțările
autohtone publice și private.
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Vest și-a definit ca obiectiv global ,,Creșterea
inteligentă și sustenabilă a economiei regionale, valorificând diversitatea și autenticitatea locală și
stimulând inovarea, în vederea dezvoltării echilibrate a teritoriului și creșterii standardului de
viață”.
Obiectivele specifice stabilite prin PND sunt:
Obiectivul specific 1: Economie competitivă, bazată pe inovare și digitalizare
Obiectivul specific 2: Capital uman și social dezvoltat
Obiectivul specific 3: Cadru de viață sustenabil, autentic și atractiv
Obiectivul specific 4: Mediu natural valorificat responsabil
Obiectivul specific 5: Conectivitate fizică și digitală ridicată
147
Prezentarea schematica a strategiei de dezvoltare a Regiunii Nord-Vest:
Sursa: PLANUL DE DEZVOLTARE AL REGIUNII NORD-VEST 2021-2027
148
CAPITOLUL XVI. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEȚULUI CLUJ
REPERE ALE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE A JUDEŢULUI CLUJ PENTRU

PERIOADA 2014 – 2020 ŞI DIRECŢIILE DE DEZVOLTARE PENTRU PERIOADA 2021 –
2027:
Obiectivul principal al strategiei județului Cluj îl reprezintă dezvoltarea şi promovarea
judeţului Cluj ca o destinaţie atractivă pentru investitori, turişti şi locuitori, bazată pe o economie
competitivă şi sustenabilă, o infrastructură modernă şi servicii de înaltă calitate, accesibile tuturor,
cu o viaţă culturală şi ştiinţifică dinamică, sprijinită de o forţă de muncă înalt calificată şi de
cetăţeni responsabili
Obiectivele specifice de dezvoltare ale judeţului Cluj si prioritatile de dezvoltare sunt:
 Obiectiv specific 1. Creşterea competitivităţii economiei judeţului Cluj, prin
valorificarea resurselor de muncă şi a spiritului antreprenorial din judeţ, susţinerea
inovării şi furnizarea de servicii de afaceri adaptate la nevoile întreprinderilor cu
profil agricol, industrial şi de servicii
o Prioritate 1. Creşterea competitivităţii şi atractivităţii judeţului prin
îmbunătăţirea mediului de afaceri şi susţinerea IMM-urilor
o Prioritatea 2. Întărirea competitivităţii şi a productivităţii economiei judeţene
prin încurajarea inovării precum şi difuzarea societăţii digitale în mediul
urban şi rural
 Obiectiv specific 2. Creşterea accesibilităţii judeţului şi asigurarea unei infrastructuri
de utilităţi, educaţionale, de sănătate şi sociale moderne, ca bază a dezvoltării
economice şi sociale
o Prioritatea 3. Îmbunătăţirea dotării infrstructurale a judeţului în vederea
creşterii accesibilităţii şi asigurării unei calităţi mai bune a vieţii
 Obiectiv specific 3. Dezvoltarea resurselor umane ca suport al dezvoltării economice
şi sociale, prin creşterea calităţii învăţământului şi promovarea educaţiei pentru
adulţi, creşterea gradului de ocupare pe piaţa muncii şi asigurarea incluziunii sociale
o Prioritatea 4. Dezvoltareacapitalului uman prin îmbunătăţirea sistemelor
educaţionale şi de formare
o Prioritatea 5. Îmbunătăţirea participării pe piaţa forţei de muncă şi
combaterea excluziunii sociale
149
 Obiectiv specific 4. Asigurarea unei creşteri durabile prin promovarea unei economii
mai eficiente, mai ecologice şi mai competitive din punctul de vedere al utilizării
resurselor şi a politicii energetice
o Prioritatea 6. Protejarea mediului şi promovarea dezvoltării durabile
 Obiectiv specific 5. Asigurarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate, coerente şi
armonioase, sub aspectul activităţilor economice şi sociale
o Prioritatea 7. Promovarea coeziunii teritoriale
 Obiectiv specific 6. Îmbunătăţirea accesibilităţii şi calităţii serviciilor publice
furnizate prin dezvoltarea unei administraţii publice locale şi judeţene moderne, cu
un management bazat pe parteneriat real cu cetăţenii şi mediul de afaceri din judeţ.
o Prioritatea 8. Creşterea capacităţii administrative precum şi a calităţii
serviciilor publice.
150
CAPITOLUL XVII. FUNDAMENTAREA STRATEGIEI DEZVOLTĂRII

SUSTENABILE A ORAŞULUI HUEDIN
Procesul de elaborare a strategiei

Managementul procesului de elaborare a strategiei de dezvoltare durabilă este în
responsabilitatea comitetului local de coordonare. Acesta a fost ales de primar cu sprijinul
consultantului, având în componență reprezentanți de seamă ai comunității locale, care sunt
interesați de dezvoltarea economică a oraşului Huedin. Grupurile de lucru au rolul de a reprezenta
comunitatea cât mai mult posibil in procesul de elaborare a strategiei locale de dezvoltare durabilă
a oraşului Huedin. Aceste grupuri reprezintă instrumentele prin care se identifică soluțiile pentru
fiecare problemă critică identificată, prin colectarea și analizarea informațiilor.
Principiul de bază propus este acela de a combina rigoarea impusă prin standardizarea
anumitor aspecte ale procesului de planificare în paralel cu flexibilitate oferită UAT-urilor în
elaborarea documentelor de programare locale. Atâta timp cât se respectă aceste criterii minime,
fiecare UAT va avea libertatea de a-şi organiza celelalte aspecte ale exerciţiului de planificare în
mod adecvat, în functie de circumstanţele specifice.
Schema de mai sus prezintă abordarea metodologică de elaborare a Strategiei de Dezvoltare

durabilă a oraşului Huedin. Pe baza informaţiilor colectate şi a analizei stării actuale a diverşilor
151
indicatori, se poate concluziona că orasul se află în plin proces de dezvoltare locală, având un
nivel relativ ridicat al calităţii vieţii. De asemenea, poziţia geografică permite oraşului să atragă
resurse importante în ceea ce priveşte dezvoltarea viitoare.
Provocarea la care trebuie să răspundă administraţia publică şi întreaga comunitate este
aceea de a genera un ritm constant de dezvoltare economică, care să servească bunăstării
locuitorilor oraşului. Din acest motiv dezvoltarea infrastructurii trebuie să rămână o prioritate
pentru orașul Huedin. În acelaşi timp, creşterea competitivităţii sectorului agricol, revitalizarea
tradiţiilor locale, promovarea patrimoniului cultural, revitalizarea comunităţii şi dezvoltarea
sentimentului de apartenenţă la comunitate sunt importante direcţii de dezvoltare locala.
Planificare strategică
Planificarea strategica este un mijloc de comunicare și motivare internă care ne permite:
 să informăm despre problemele cu care ne confruntăm
 să stabilim calea optima de utilizare a resurselor umane
 să susținem procesul de intelegere, asimilare și acceptare a orientarilor si obiectivelor
strategice ale organizației
Etapele care nu trebuie să lipsească din nici un exerciţiu de planificare strategică sunt:
Pregatirea procesului de planificare strategica
Viziunea comunitatii
Definirea misiunii
Alegerea valorilor
Analiza mediului intern
Analiza mediului extern
Determinarea obiectivelor strategice
Stabilirea planului de actiune
A. EVALUAREA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL ȘI A POTENȚIALULUI LOCAL

S-a realizat evaluarea mediului economico-social și a potențialului local pentru a crea și
implementa politici și programe, bazate pe oportunități locale și adresate necesităților locale. S-a
pornit de la întelegerea faptului ca forțele determinante ale dezvoltării locale sunt baza economică
și capacitatea de dezvoltare a acesteia, având în vedere și tendințele externe și evenimentele care
pot avea impact asupra acestora.
1) DEFINIREA DOMENIILOR DE ANALIZĂ
152
S-a recurs la concentrarea analizei spre: analiza oraşului Huedin în parte, analiza zonei în
ansamblu și analiza sectorială, implicând părți ale economicului, socialului și urbanismului.
Domeniile de analiză au fost grupate astfel: situația economică, caracteristicile demografice,
caracteristicile forței de muncă, poziția geo-politică, infrastructura fizică și de comunicații, mediul
de afaceri, resursele educaționale, sistemul social, urbanismul, patrimoniul, calitatea vieții și a
mediului.
2) COLECTAREA DATELOR
Colectarea datelor, ca factor-cheie al realizării profilului economico-social al zonei, a fost
un proces dificil, având în vedere disponibilitatea și accesul la date statistice, relevante acestui
scop. Obstacolele înfruntate în procesul colectarii datelor nu au fost specifice doar muncii depuse
pentru planificarea strategica a oraşului Huedin, cu aceeași situație se confruntă, în general, toate
țările Europei centrale și de vest, datorită lipsei de standardizare a sistemelor de colectare și de
prelucrare a datelor.
3) ANALIZA SWOT
Dupa colectarea și prelucrarea datelor, s-a trecut la analiza potențialului zonei, în vederea
utilizării informațiilor în cadrul analizei SWOT. Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată
în cazul planificării strategice pentru identificarea potentialelor, a priorităților și pentru crearea
unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. SWOT semnifică puncte tari, puncte
slabe, oportunitati si amenințări. Analiza swot trebuie sa dea raspunsul la intrebarea "unde
suntem?", aceasta implicând analiza mediului intern al zonei și a mediului extern general și
specific.
Evaluarea mediului/contextului și a factorilor externi este una dintre caracteristicile
distincte ale planificării strategice, abordată în cadrul prezentei lucrări, referindu-se la comunitatea
internațională, inclusiv cea europeană, la planul național și la cel regional/județean.
B. ELABORAREA CONCEPTULUI STRATEGIC DE DEZVOLTARE ECONOMICO-
SOCIALĂ
1) FORMULAREA MISIUNII, A DIRECȚIILOR STRATEGICE ȘI A OBIECTIVELOR
DE DEZVOLTARE
Bazat pe conturarea realistă a profilului-analizei diagnostic a orașului Huedin, s-a construit
sistemul ierarhic de obiective, prin a căror realizare va fi îndeplinită misiunea strategiei de
dezvoltare a zonei. Prin consens, s-a stabilit ca strategia elaborată să se refere la o durată de
minim 7 ani, raspunzând la întrebarea "unde vrem sa ajungem?".
153
În următoarea etapă s-au identificat obstacolele care stau în calea realizarii viziunilor .
Direcțiile strategice ne permit identificarea soluțiilor pentru depășirea obstacolelor
identificate. Direcțiile strategice definite permit gruparea corespunzatoare a măsurilor de
dezvoltare identificate, care, prin implementare, vor duce la realizarea misiunii strategiei de
dezvoltare a zonei.
Sistemul de obiective construit permite, totodată, măsurarea rezultatelor implementării,
datorită faptului că măsurile, obiectivele și subobiectivele componente sunt cuantificabile prin
indicatori.
În acest context, s-a avut în vedere și faptul ca unul din scopurile principale ale
conceptului de dezvoltare strategică este și acela de a reprezenta un instrument de promovare
economică a zonei. Noțiunea promovării economice permite o serie de definiții. Aceasta implică
un spectru larg de măsuri, care vizează îmbunătățirea dezvoltării economice a localității și
implicit, creșterea atractivității acesteia.
2) FORMULAREA ALTERNATIVELOR STRATEGICE ȘI A STRATEGIEI FINALE
În vederea alegerii alternativei strategice optime, s-au analizat patru categorii de acțiune
strategică, după cum urmează:
strategii de tip so, care utilizeaza toate avantajele zonei, pentru a profita la maxim de
oportunitatile mediilor exterioare;
strategii de tip wo, care depasesc slabiciunile (dezavantajele) zonei, pentru a utiliza la
maxim oportunitatile mediilor exterioare;
strategii de tip st, care utilizeaza toate avantajele zonei pentru a evita/minimiza
amenintarile (pericolele) mediilor exterioare;
strategii de tip wt, care minimizeaza slabiciunile (dezavantajele) zonei si
evita/minimizeaza amenintarile (pericolele) mediilor exterioare.
Analizele comparative au condus la decizia elaborării strategiei de dezvoltare a oraşului
Huedin, ca strategie de tip so, care să raspundă, la cel mai înalt nivel posibil, criteriilor de
performanță, sinergie-complementaritate, eficienta, fezabilitate si impact. Strategia elaborata
raspunde la intrebarea "cum ajungem acolo?".
C. IMPLEMENTAREA SI EVALUAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE
Pentru a asigura implementarea măsurilor de dezvoltare cuprinse în alternativa de dezvoltare
strategica definitivata, a fost necesara atât conturarea unei unitati de management al
implementarii, cât si definirea procedurilor si etapelor de urmat. In acest scop, s-au elaborat
154
principiile de functionare si modul de organizare a unei viitoare unitati de management al

implementarii, instrument indispensabil implementarii strategiei de dezvoltare, respectiv a
asigurarii continuitatii planificarii strategice a oraşului Huedin.
Datorită faptului că cea mai mare parte din resursele umane si financiare necesare
implementarii strategiei de dezvoltare durabila provine de la nivelul administratiei locale,
documentul de planificare strategica va fi supus spre aprobare Consiliului Local in mod oficial. In
acest fel, angajamentul implementarii strategiei devine public, precum si una din prioritatile
administratiei in exercitiile financiare urmatoare.
Prin mecanismele specifice de cooperare și conlucrare parteneriala, viitoarea organizatie
va asigura: elaborarea si aplicarea planurilor de actiune, implementarea graduala a masurilor de
dezvoltare, monitorizarea procesului si evaluarea periodica a rezultatelor/obiectivelor, asigurând,
astfel, posibilitatea adaptarii sau reorientarii strategiei in timp, pe parcursul implementarii. S-a
conceput, totodata si un model prin care se vor putea atrage resursele financiare cerute de
implementare.
PUNCTE CRITICE ÎN CADRUL PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A PLANULUI
STRATEGIC:
Implementarea planului strategic nu este luată în serios.
Intervalele de timp nu sunt respectate.
Elementele care nu au fost implementate nu sunt discutate, ramân ca sarcini
neîndeplinite.
Oportunitatile externe sunt refuzate constient si/sau nu sunt revizuite.
Evaluarea:
Impact – acest nivel corespunde scopurilor care trebuie sa fie atinse. Impactul prezinta
efectele de lunga durata, de obicei, ele pot fi masurate doar dupa finalizarea proiectului. Nivelul in
cauza reflecta schimbarile pe care proiectul le-a efectuat in societate.
Rezultate in timp – acest nivel corespunde obiectivelor proiectului; arata rezultatele de
durata medie, de obicei, acestea sunt vazute in timpul desfasurarii proiectului. Sunt rezultatele
finale, doar nu neaparat trebuie sa aduca impactul.
Rezultatele imediate – acest nivel reiese nemijlocit din activitatile preconizate in proiect.
Ele prezinta rezultatele imediate, concrete si masurabile.
155
CAPITOLUL XVIII. SCOP, VIZIUNE, MISIUNE ȘI PRINCIPII
SCOP
Oraşul Huedin 2027 va fi pentru locuitorii săi un oraş modern, cu o infrastructură
adecvată şi cu o administraţie publică orientată către nevoile cetăţenilor, cu un mediu
economic şi social competitiv şi dinamic, un loc mai atractiv pentru a locui, lucra şi investi.
Strategia de dezvoltare pune bazele pentru creşterea susţinută şi dezvoltarea economică,
subliniază oportunităţile şi provocările unui oras european şi oferă linii directoare pentru
dezvoltarea tuturor sectoarelor existente în cadrul comunităţii noastre.
Strategia de dezvoltare durabila se realizeaza pentru cetateni si cu participarea cetatenilor.
Aceasta are la baza o viziune de lunga durata si integreaza prioritatile economice sociale si de
mediu ale comunitatii, fundamentata pe capacitatea si resursele locale si tine seama de
interdependentele între provocarile locale, nationale si globale.
VIZIUNE
Viziunea privind dezvoltarea economico-sociala a oraşului Huedin este:
Huedin va fi un oraș dezvoltat economic, accesibil şi competitiv, care va oferi prosperitate
și o calitate bună a vieții locuitorilor săi și va valorifica potențialul turistic ca factor de
dezvoltare locală.
Strategia de dezvoltare economico-sociala a oraşului Huedin îsi propune sa valorifice
potentialul, oportunitatile si realele disponibilitati pentru dezvoltare, inclusiv crearea unui mediu
de afaceri stimulativ si competitiv, menit a atrage investitii private importante din tara si
strainatate.
Printre obiectivele propuse, se poate mentiona importanta formarii unei deprinderi a
participarii publice, stimularea capacitatii de adaptare a cetatenilor la cultura schimbarii,
transformarea oraşului Huedin într-un punct de referinta pentru alte comunitati, si nu în ultimul
rând, utilizarea eficienta si concentrata a tuturor resurselor locale, corelată cu atragerea și
utilizarea rațională a fondurilor de finanțare publice și private, interne și internaționale.
MISIUNE
Misiunea Primariei oraşului Huedin este de a fi permanent în slujba nevoilor comunității
locale pentru a le rezolva într-o manieră legală, transparentă, echitabilă, competentă și eficientă,
156
asigurând astfel prosperitatea locuitorilor oraşului, prin furnizarea de servicii la un inalt standard
de calitate in context national si international”.
PRINCIPII ȘI VALORI
Principiul unui context sustenabil
Promovăm ideea unei dezvoltări sustenabile, în cadrul căreia mediul natural, dezvoltarea
economică şi viaţa socială apar dependente reciproc, interacţiunea lor contribuind la menţinerea şi
la creşterea calităţii vieţii oamenilor şi a mediului lor natural. Sprijinim protecţia mediului ca
disciplină educaţională, capabilă să uşureze procesul de înţelegere, de către oameni, a conceptului
de "mediu protejat". Scopul final este de a ajuta tinerii să-şi dezvolte consideraţia faţă de mediu şi
dorinţa de a acţiona în mod responsabil asupra acestuia şi faţă de ceilalţi.
Încurajăm educaţia privind protecţia mediului nu doar prin asimilarea unor cunoştinţe
conceptuale şi abilităţi pentru monitorizarea şi măsurarea calităţii mediului, ci şi prin dezvoltarea
valorilor, atitudinilor şi abilităţilor care vor motiva şi încuraja munca oamenilor, atât individuală
cât şi în grup, ajutând la promovarea sustenabilităţii mediului nostru natural şi social.
Principiul accesibilităţii
Accesul oamenilor la mediul ambiant reprezintă cheia spre o veritabilă integrare în societate
şi spre o egalitate de oportunităţi. Accesibilitatea este o condiţie esenţială pentru o calitate ridicată
a vieţii, deosebit de importantă pentru ca persoanele cu dizabilităţi să poată participa la activităţile
din cadrul societăţii. Datoria noastră este aceea de a furniza servicii integrate accesibile, astfel
încât toţi cetăţenii să le poată folosi independent, sigur şi cu demnitate.
Principiul comunicării
Recunoaştem nevoia implicării cetăţenilor şi multitudinea de resurse şi informaţii utile pe
care ei le deţin. Este important să sporească gradul de înţelegere a nevoilor, ideilor şi valorilor
cetăţenilor la nivelul oraşului, astfel încât acestea să se poată utiliza în fundamentarea unor decizii
mai bune. Orasul trebuie să identifice, să creeze şi să bugeteze resursele adecvate, care să
antreneze cetăţenii şi grupurile de cetăţeni, oferindu-le posibilitatea de a deveni parte integrantă în
procesul de luare a deciziilor cu privire la oras. Multe dintre succesele oraşului au prins contur
datorită calităţii eforturilor sale de a intensifica procesul de comunicare în societate. Astfel,
urmăm o abordare proactivă care să dezvolte o comunicare eficientă în ambele sensuri.
157
Principiul profesionalismului
Înţelegem faptul că activitatea în serviciul cetăţeanului reprezintă un privilegiu, o
oportunitate, o datorie şi o obligaţie. Ne dorim ca oamenii să aibă încredere în instituţiile publice;
vrem ca aceştia să se mândrească cu profesiile lor. Pentru a asigura şi păstra această mândrie, ne-
am impus standarde înalte. Acest lucru înseamnă că asemenea competenţe de bază cum ar fi
managementul financiar, managementul resurselor umane, managementul informaţiei şi al
comunicaţiilor, dezvoltarea abilităţilor de conducere, dezvoltarea profesională şi furnizarea de
servicii, ar trebui dezvoltate în toate departamentele şi în toate agenţiile, la toate nivelurile.
Credem că profesionalismul este exprimat atât prin managementul schimbării cât şi prin utlizarea
unor tehnici esenţiale pentru un management public eficient. Cu această cerinţă esenţială
asigurată, răspunderea nostră creşte, probitatea financiară este garantată, iar valorile şi etica se
dezvoltă.
Principiul transparenţei
Sprijinim cu tărie dezvoltarea durabilă, relaţiile strânse cu comunitatea, transparenţa tuturor
procedurilor de consiliu fiind o condiţie esenţială în acest sens. Suntem foarte implicaţi în a
realiza proiecte publice transparente şi în a păstra dreptul cetăţenilor de a participa la întâlniri şi de
a avea acces la înregistrări publice. De asemenea, îndemnăm oficialităţile publice să relateze
conflictele de interese şi să dezvăluie interesele financiare, să încurajeze oferirea de recompense
pentru toţi cei care sunt dispuşi să ofere informaţii cu privire la aceste aspecte. Determinarea
noastră de a avea o administraţie publică lipsită de corupţie este şi va rămâne fermă.
VALORILE NOASTRE
Respect pentru diversitatea culturală
Diversitatea culturală reprezintă o moştenire valoroasă a lumii noastre, fiind pilonul central
al păcii, armoniei şi al sustenabilităţii culturii societăţii. Promovarea acestei moşteniri globale prin
intermediul proceselor privind pluralismul cultural, constituie responsabilitatea tuturor
societăţilor.
Respect pentru şanse egale
Autoritatile publice locale au scopul de a oferi posibilitatea tuturor indivizilor de a trai şi de
a munci într-un mediu lipsit de discriminări, acţionând asemenea unui consilier pe probleme de
şanse de angajare egale - dezvoltând şi sprijinind pe mai departe, înţelegerea şi implicarea
comunităţii în aplicarea unor condiţii corecte de angajare şi în valorificarea diversităţii muncii.
158
Respect pentru diversitatea etnică

Autoritatile publice locale caută să înlăture discriminarea rasială, socio-economică şi
barierele instituţionale, asigurându-se astfel că toţi cetăţenii, indiferent de etnie, au oportunităţi şi
şanse egale de a participa la viaţa comunităţii.
Respect pentru justiţia socială
Autoritatile publice locale cred în ideea de justiţie socială care să ofere perspective mai
bune pentru categoriile aflate în nevoie şi vulnerabile ale comunităţii noastre. Este esential sa se
puna bazele menţinerii la un nivel scăzut a inegalităţii cu privire la venituri şi averi şi promovarea
unor perspective egale de educaţie, sănătate şi autonomie pentru toţi cetăţenii
Respect pentru demnitatea umană
Autoritatile publice locale garanteaza dezvoltarea independentă şi la potenţial maxim a
fiecărui individ şi respectarea deplină a personalităţii fiecăruia. Cetăţenii oraşului Huedin vor fi
trataţi cu demnitate în ceea ce priveşte stilul lor de viaţă, cultura, credinţele şi valorile personale.
Respect pentru confidenţialitate
Autoritatile publice locale trebuie să se asigure că dreptul la intimitate şi la viaţa de familie
este respectat, că instituţiile au linii directoare clare pentru a şti în ce mod informaţiile personale
ar trebui folosite şi stocate, şi că cetăţenii pot fi siguri de confidenţialitatea informaţiilor lor,
dezvăluirea acestora putând fi realizată doar cu aprobarea lor.
Respect pentru mediul înconjurător
Autoritățile publice locale trebuie să se asigure că se respectă mediul înconjurător.
ȚINTE PROPUSE PENTRU ANUL 2027:

Pentru orizontul de timp 2021-2027, Huedinul dorește să devină un oraș dezvoltat
economic, având în vedere că economia este factorul care susține dezvoltarea tuturor sectoarelor
importante pentru locuitorii orașului. De asemenea, își propune folosirea la potențial maxim a
resurselor proprii care oferă avantaje competitive orașului, va conserva biodiversitatea și
patrimoniul natural de care dispune, ca factori de dezvoltare locală.
Ținte propuse:
1. Huedin – un oraș cu o infrastructură modernă, accesibil și competitiv
La orizontul anului 2027, orașul Huedin va beneficia de drumuri de acces si strazi urbane
modernizate, centura ocolitoare a orasului pentru tranzit, de noi trasee pentru biciclete si pietoni,
cu locuri de parcare amenajate, spatii verzi si urbane moderne si sigure. Orașul Huedin va fi un
159
loc în care reţeaua de drumuri va fi una modernizată, cetatenii vor beneficia de alimentare cu apă
şi canalizare, precum şi iluminat public modern, fiind asigurată racordarea la energie termică în
toate zonele orasului si a localitatii apartinatoare, din diferite surse, inclusiv din energii
regenerabile, ca bază a apropierii condiţiilor de viaţă de standardele europene.
2. Huedin – destinație turistică atractivă
La nivelul anului 2027, orașul Huedin va avea o oferta turistica diversificata, bazata pe o
infrastructura turistica si culturala moderna, care va cuprinde monumente istorice si culturale
reabilitate, zone de agrement, unitati de cazare si alimentatie diversificate, centre de inchiriere
biciclete si echipament sportiv, etc. Calendarul de evenimente culturale organizate in localitate va
fi unul diversificat, care impreuna cu oferta de produse turistice vor fi promovate intensiv. Orasul
va putea oferi servicii de calitate turiştilor de toate vârstele români, dar şi străini, interesaţi de
turism cultural, monahal şi de agrement, servicii care respectă, conservă şi valorifică resursele
locale (tradiţiile zonei, monumentele, siturile arheologice, rezervaţiile şi resursele naturale),
servicii dezvoltate prin colaborare între toţi agenţii interesaţi, autorităţi publice, dar şi agenţi
economici.
3. Huedin – un oraș cu o comunitate de afaceri dinamică și implicată
Orașul Huedin va avea o economie dinamica si competitiva, bazata pe dezvoltarea afacerilor
antreprenorilor locali. Comunitatea economica va avea o pondere mare în producţie şi servicii
(producatori locali), prin resurse umane a căror pregătire şi specializare este valorificată şi
corespunde ofertei de pe piaţă muncii locale, într-un mediu de afaceri flexibil, reprezentativ şi
bine structurat, cu reglementări legislative care stimulează dezvoltarea, în beneficiul ambelor
sectoare public şi privat, contribuind în cadrul parteneriatelor public – privat la dezvoltarea locală,
iar în cadrul structurilor asociative profesionale şi sectoriale, la o foarte bună reprezentare a
intereselor specifice domeniilor în care activează. Producatorii locali traditionali si nu numai vor
putea sa-si promoveze si comercializeze produsele, beneficiind de o piata modernizata si de
crearea unui centru cu facilitati de colectare, depozitare, ambalare, procesare primara si marketing
a legumelor si fructelor. Se va sustine o infrastructura turistica moderna care sa valorifice
resursele locale.
4. Huedin – un oraș cu o administrație locală responsabilă și orientată către nevoile
cetățenilor
Orașul Huedin va oferi cetățenilor săi la orizontul anului 2027 servicii semnificativ
imbunatatite, cu un personal corespunzator calificat si responsabil si conditii de lucru imbunatatite
160
semnificativ. Dezvoltarea orasului se va face intr-o maniera de abordare strategica, pe baza unei
planificari, cu tinte si prioritati precise si concrete. Planificarea dezvoltării locale, aşa ca
pretutindeni în lumea civilizată, este un proces transparent, care va implica asumarea sa de
întreaga comunitate.
5. Huedin – un oraș cu o comunitate urbană activă și cu un nivel ridicat al calității vieții
La nivelul anului 2027 în orașul Huedin dezechilibrele teritoriale vor fi atenuate printr-o
reţea eficientă de servicii sociale, educaţie şi formare profesională, care răspunde nevoilor pieţei
în continuă dezvoltare, asigurându-se oportunităţi egale de participare pentru toata comunitatea,
locuitorii vor beneficia de un stil de viaţă sănătos, atât ei cât şi vizitatorii având acces la servicii
medicale preventive, curative şi de recuperare de calitate şi la o viaţă culturală bogată şi
captivantă, care promovează patrimoniul cultural existent, tradiţia şi creativitatea.
161
CAPITOLUL XIX. DIRECȚII STRATEGICE DE ACȚIUNE
Analiza factorilor interni și externi care influențează dezvoltarea locală, au permis

elaborarea direcțiilor strategice de intervenție pentru dezvoltarea oraşului Huedin:
Direcția 1 – Dezvoltare urbană durabilă integrată
Direcția 2 – Dezvoltarea infrastructurii locale
Direcția 3 – Sprijinirea unei economii competitive și a dezvoltării locale
Direcția 4 – Îmbunătățirea infrastructurii energetice
Direcția 5 – Dezvoltare durabilă a turismului local
Direcția 6 – Îmbunatatirea conditiilor de mediu la nivel local si regional
Direcția 7 – Dezvoltarea infrastructurii în vederea promovării incluziunii sociale și a
reducerii gradului de sărăcie
Direcția 8 – Asigurarea unei bune guvernanțe la nivel local.
Pentru fiecare direcţie de dezvoltare au fost stabilite obiective şi măsuri necesare pentru
atingerea acestora.
Direcția 1 - Dezvoltare urbană durabilă integrată

Obiectiv operațional 1.1 – Creșterea gradului de mobilitate în interiorul orașului
Măsuri:
a. reabilitarea și modernizarea rețelei de străzi, inclusiv pasaje, parcări, alei pietonale, piste de
biciclete, spații pentru persoane cu dizabilități
Proiecte:
- reabilitarea, modernizarea, străzilor din Huedin și Bicalatu
- amenajarea zonelor pietonale și a acceselor pietonale, inclusiv amenajări pentru persoane cu
dizabilități
- iluminat public inteligent
- colectare deseuri menajere inteligente
- redirecţionare trafic
- transport inteligent
- consolidări, terasamente, refacere și reabilitare drumuri de acces afectate de alte lucrări sau de
calamități naturale
162
- amenajarea unor piste de biciclete

- realizarae centurii ocolitoare a orasului pentru traficul de transzit
b. marcarea și dotarea străzilor, amenajarea și sistematizarea intersecțiilor
Proiecte:
- semnalizarea adecvată a intersecțiilor și trecerilor de pietoni
- dotarea strazilor cu mijloace de semnalizare
- introducerea panourilor informative privind date de utilizare generală
c. crearea și modernizarea spațiilor de parcare
Proiecte:
- amenajarea de parcări în locurile în care acestea lipsesc și sunt necesare;
- reabilitarea/modernizarea parcărilor existente, inclusiv lărgirea acestora, după caz.
d. îmbunătățirea aspectului stradal și pietonal al orașului
- migrarea (îngroparea) tuturor cablurilor aeriene în subteran
- iluminat ornamental pentru zonele pietonale.
Obiectivul operațional 1.2 – Dezvoltarea de sisteme de transport urban durabile

Măsuri:
a. investiții în realizarea de rețele de transport integrate, interoperabile
Proiecte:
- înființarea sistemului de transport public în comun
- organizarea sistemului de transport în vederea asigurării conexiunii cu localitățile vecine
- crearea de operatori locali pentru eficiența transportului local
- îmbunătățirea conexiunilor de transport în interiorul orașului, inclusiv asigurarea unui
serviciu de transport din/către fiecare cartier al orașului
b. Crearea/amenajarea stațiilor de transport public în comun
Proiecte:
- crearea stațiilor de transport din oras
- asigurarea accesibilității în stațiile și mijloacele de transport în comun pentru persoanele cu
dizabilități
- introducerea de automate pentru eliberarea electronică a biletelor de călătorie
- furnizarea de informații în stațiile și mijloacele de transport în comun privind alternativele și
legăturile cu alte linii de transport
163
- amenajarea de parcări în punctele terminus ale liniilor de transport în comun pentru a încuraja
continuarea călătoriei spre punctele de interes cu mijloacele de transport în comun.
c. modernizarea și dotarea conform standardelor în materie a gărilor existente în oraș
Proiecte:
- modernizarea gărilor, inclusiv a utilităților aferente, dotarea acestora cu sisteme informatice,
automate de eliberare a legitimațiilor de călătorie, elemente de semnalizare mijloace de
transport în comun și de acces către obiectivele turistice
d. dezvoltarea de sisteme inteligente de monitorizare a traficului
Proiecte:
- achizitionarea, montarea camerelor de monitorizare a traficului urban.
e. dezvoltarea de soluții alternative pentru transportul public, prietenoase mediului;
Proiecte:
- achiziționarea de mijloace de transport in comun ecologice
- realizarea și dotarea unor stații de închiriere de biciclete
- realizarea și/sau extinderea pistelor pentru bicicliști, inclusiv spații de parcare publice pentru
biciclete.
f. derularea de campanii de informare și promovare privind mobilitatea urbană
Proiecte:
- derularea de campanii de informare privind importanța utilizării mijloacelor de transport
ecologice.
Obiectivul operațional 1.3 – Stimularea atractivității și economiei locale prin creșterea

accesului la infrastructura TIC de calitate
Măsuri:
a. extinderea infrastructurii de broadband
Proiecte:
- crearea/extinderea rețelei de internet tip broadband, în special în Bicalatu și zonele izolate.
b. dezvoltarea TIC prin crearea și dezvoltarea de produse și servicii tip e-“servicii”;
Proiecte:
- dezvoltarea de soluții TIC pentru servicii de sănătate on-line (e-sanatate) care să permită
furnizarea de/accesul la informații în domeniul medical, atât a locuitorilor orașului (cu privire
la medicii din localitate, programul acestora, tipul consultațiilor efectuate), cât și a medicilor;
164
- dezvoltarea de soluții TIC pentru servicii de educație on-line (e-educatie) care sa permită atât
promovarea ofertei de formare, derularea efectivă a programelor de formare profesională,
oferirea de informații publicului în domeniul educațional, cât și de a facilita interacțiunea
între furnizorii de instruire și persoanele interesate;
- dezvoltare de soluții TIC pentru serviciile administrației publice locale (e-administratie),
serviciile deconcentrate (e-deconcentrate), cu rol de a oferi informații de interes public,
platforme pentru plata taxelor și impozitelor locale, de a facilita interacțiunea între
administrația publică locală / serviciile deconcentrate și cetățeni;
- Crearea de pagini de internet, blog-uri pentru a facilita interacțiunea, pe teme de interes
public.
Obiectivul operațional 1.4 – Stimularea atractivității prin utilizarea resurselor

culturale ale orașului
Măsuri:
a. Imbunatatirea managementului in domeniul cultural
Proiecte:
- Crearea/reabilitarea/modernizarea/extinderea si dotarea (inclusiv cu echipamente IT) spatiilor
culturale si a obiectivelor de interes cultural.
Direcția 2 – Dezvoltarea infrastructurii locale

Prioritatea 2.1 – Asigurarea accesului la infrastructură și servicii de educație de calitate
pentru toți locuitorii
Obiectivul operațional 2.1.1 – Crearea/reabilitarea/modernizarea/extinderea
infrastructurii educaționale și creșterea actului educațional
Măsuri:
a. reabilitarea/modernizarea/extinderea și dotarea cu echipamente specifice a unităților de
învățământ
Proiecte:
- Reabilitare energetica si consolidare Liceul Teoretic "Octavian Goga", Liceul Tehnologic
"Vlădeasa", Casa Tineretului, Scoala Bicălatu
- Dotare scoli Liceul Teoretic ,,Octavian Goga,, , Liceul Tehnologic ,,Vlădeasa”, Casa
Tineretului , Scoala Bicălatu
165
- reabilitarea/modernizarea/extinderea unităților de învățământ, inclusiv dotarea acestora cu

mobilier, elemente de birotică, calculatoare;
- continuarea dotărilor cu mobilier, echipamente IT și multimedia a unităților școlare;
- dotarea laboratoarelor și atelierelor din unitățile de învățământ cu echipamente de specialitate;
- reabilitarea termică a unităților de învățământ;
- dezvoltarea de soluții TIC pentru servicii de educație online (e-educatie) care să permită atât
promovarea ofertei de formare, derularea efectivă a programelor de formare profesională,
oferirea de informații publicului în domeniul educațional, cât și de a facilita interacțiunea
între furnizorii de instruire și persoanele interesate;
- sisteme informatice de educaţie e-learning în şcolile din oraş si localitatea apartinatoare;
b. constructia, modernizarea grădinițelor și a sălilor de sport;
Proiecte:
- Reabilitare energetica si consolidare cladiri publice - Gradinita "Prichindeii Veseli" (Nr. 1),
Gradinita nr. 2, Gradinita nr. 3, Cladire Internat si cantina (str. Horea 78), Cladire internat
(fosta cresa de copii)
- modernizarea gradinițelor, inclusiv dotarea acestora;
- constructia de noi gradinițe si dotarea acestora și asigurarea personalului didactic necesar;
- construirea, modernizarea sălilor de sport aparținătoare unităților de învățământ, inclusiv
dotarea acestora;
c. îmbunătățirea condițiilor de transport școlar, inclusiv achiziționarea de mijloace de
transport;
Proiecte:
- achizitionarea de mijloace de transport pentru transportul elevilor, in special pentru elevii ce
domiciliaza in Bicalatu, zone izolate;
- achizitionarea de mijloace de transport ecologice pentru transportul elevilor;
Obiectivul operațional 2.1.2 – Îmbunătățirea accesului si participarii la educatie si

instruire de calitate
Măsuri:
a. reducerea ratei de parasire timpurie a scolii, in special pentru tinerii din zonele rurale si
comunitatile defavorizate;
Proiecte:
166
- elaborarea si implementarea la nivel local a unui sistem de monitorizare a fenomenului de

parasire timpurie a scolii, cat si de strategii locale de prevenire/combatere a acestui fenomen;
- elaborarea si implementarea de programe personalizate de reintegrare in procesul educational
a tinerilor care doresc sa isi continue studiile;
- promovarea importanţei şcolarizării în rândul populaţiei care prezintă risc de abandon şcolar;
b. imbunatatirea calitatii si eficientei invatamantului prin adaptarea ofertei educationale la
cerintele de pe piata muncii;
Proiecte:
- derularea de programe scolare tip “scoala dupa scoala” accesibile tuturor copiilor;
- organizarea si derularea de cursuri de formare pentru cadrele didactice;
- eleborarea de studii privind nevoile de competente si calificari cerute pe piata fortei de
munca;
- crearea si dezvoltarea parteneriatelor intre agentii economici si unitatile scolare;
- actualizarea planului local de actiune pentru invatamant si a planurilor de scolarizare, in
conformitate cu rezultatele studiilor realizate;
c. dezvoltarea si derularea de programe de constientizare si responsabilizare pentru toate
partile implicate in procesul educational;
Proiecte:
- realizarea unor campanii de informare/educare a parintilor in vederea cresterii gradului de
implicare in actul educational;
- realizarea unor campanii de constientizare privind beneficiile scolarizarii;
- dezvoltarea de instrumente care sa permita schimbul de experienta si prezentarea de exemple
privind importanta scolarizarii;
- dezvoltarea de actiuni de incurajare a participarii active la derularea procesului educational;
Obiectivul operațional 2.1.3 – Acțiuni pentru sprijinirea și stimularea integrarii pe

piața muncii a tinerilor si adultilor fara un loc de munca
Măsuri:
a. investiții pentru cresterea accesului la formare profesionala continua, atât în rândul tinerilor,
cât și a adultilor fara un loc de munca;
Proiecte:
167
- Investiții pentru sprijinirea participarii tinerilor la programe de formare care vizeaza

dobandirea competentelor pentru ocupatii cerute pe piata muncii;
- Investiții pentru sprijinirea participarii tinerilor la programe de formare care vizeaza
dobandirea competentelor antreprenoriale;
- Reabilitarea si reorganizarea scolilor profesionale si tehnologice care sa pregateasca tinerii (si
nu numai) in meserii cerute cerute pe piata muncii;
- Sprijinirea inițiativelor locale pentru dezvoltarea capacitatii anteprenoriale a tinerilor si a
persoanelor ce apartin grupurilor dezavantajate;
- Dezvoltarea, împreuna cu unitățile școlare, de programe integrate pentru orientarea tinerilor,
care sa asigure o tranzitie mai usoara a tinerilor catre piata muncii – furnizare de informatii,
orientare profesională;
- Înființare de start-up-uri de catre tinerii care au urmat in prealabil un program de formare
profesionala pentru dezvoltarea anteprenoriatului;
b. acțiuni de consultare a reprezentanților mediului de afaceri in vederea corelarii ofertei de
formare cu cerintele specifice pe piata muncii
Proiecte:
- Accesarea și derularea de scheme grant dedicata programelor de practica pentru tineri in
cadrul firmelor si ONG-urilor, in vederea dobandirii de competente si experienta pentru
insertia pe piata muncii;
- Dezvoltarea unor programe de practică în cadrul firmelor si ONG-urilor, in vederea
dobandirii de competente si experienta pentru insertia pe piata muncii;
Prioritatea 2.2 - Asigurarea accesului la infrastructură și servicii de sănătate de calitate

pentru toți locuitorii
Obiectivul operațional 2.2.1 - Creșterea accesului la servicii de sănătate de calitate
Măsuri:
a. crearea/reablitarea/modernizarea/extinderea și diversificarea infrastructurii de sănătate;
Proiecte:
- Reabilitarea Spitalului Orășenesc Huedin (proiect aflat in curs de implementare -
ambulatoriu), înființarea de noi specializări în ambulatoriul de specialitate al spitalului,
atragerea de specialisti cadre medicale, cresterea numarului de paturi din spital;
- Dotarea blocului operator al spitalului orasenesc cu aparatura medicala;
168
- Modernizarea și dotarea cu aparatură de specialitate (proiect aflat in curs de implementare -

ambulatoriu), mobilier medical, echipamente informatice a unitatilor medicale existente;
- Înființarea unui serviciu de ambulanță și dotarea cu aparatură de specialitate, echipamente
informatice si care asigura buna functionare a acestuia;
- Sprijin pentru crearea, extinderea și diversificarea serviciilor preventive de sanatate, a
serviciilor medicale destinate prevenirii si controlului bolilor cu impact major asupra starii de
sănătate a populației;
- Sprijin pentru îmbunătățirea / modernizarea cabinetelor de medicină de familie, în vederea
creșterii calității actului medical și îngrijirii medicale;
b. acțiuni de educare și promovare în domeniul sănătății;
Proiecte:
- Derularea de programe în parteneriat cu medicii de familie si/sau alte institutii / autoritati
locale în randul populatiei, pentru cresterea nivelului de educatie in vederea menținerii și
îngrijirii sănătatii, cât și a adoptării unor comportamente sanatoase in scopul prevenirii
îmbolnavirilor;
- Sprijinirea creșterii rolului medicului de familie ca si consilier de sanatate pentru locuitorii
orasului.
Prioritatea 2.3 - Asigurarea accesului la infrastructură și servicii sociale de calitate și

combaterea sărăciei
Obiectivul operațional 2.3.1 - Creșterea accesului la servicii sociale de calitate
Măsuri:
a. crearea, reabilitarea, modernizarea, infrastructurii de servicii sociale, inclusiv dotarea cu
echipamente;
Proiecte:
- Înființarea și dotarea unor centre multifuncţionale pentru persoanele vârstnice;
- Înființarea si dotarea de centre de ingrijire si asistenta sociala pentru persoanele cu handicap;
- Modernizarea și dotarea centrelor existente pentru persoane varstinice sau in dificultate;
- Înființarea si dotarea unui centru pentru pacienti cu boli psihice;
- Crearea de servicii specializate pentru ingrijirea la domiciliu;
- Transformarea unitatilor medicale inchise in centre de servicii multifunctionale;
- Construirea de locuințe sociale pentru familii defavorizate;
169
- Construirea de locuințe sociale pentru tineri;

- Renovarea/transformarea/modernizarea clădirilor abandonate în centre comunitare;
- Reabilitarea unitatii militare din Huedin si transformarea acesteia intr-un centru orasenesc
polivalent pentru servicii descentralizate, spatii pentru activitati sociale, culturale,
educationale si sportive.
b. derularea de programe de promovare destinate accesului la servicii sociale de calitate și
combaterii sărăciei
Proiecte:
- Realizarea de activități care au în vedere intensificarea intervențiilor sociale pentru prevenirea
și combaterea fenomenului “copiii străzii”;
- Dezvoltarea parteneriatelor publice-private care să furnizeze servicii sociale de interes
general;
c. modernizarea managementului public în administrarea politicilor publice de asistență
socială
Proiecte:
- Creşterea calităţii şi numărului serviciilor sociale oferite de Direcţia de Asistenţă Socială a
Oraşului;
- Accesarea și derularea de scheme de grant ce vizeaza crearea sau dezvoltarea serviciilor
sociale;
- Specializarea resurselor umane implicate în furnizarea serviciilor sociale.
Direcția 3 – Sprijinirea unei economii competitive și a dezvoltării locale

Obiectiv operațional 3.1 – Crearea unui mediu de afaceri atractiv, dinamic și
competitiv
Măsuri:
a. sprijinirea inovarii si competitivitatii mediului economic, stimularea mediului anteprenorial;
Proiecte:
- Infiintarea unei platforme industriale (parc industrial) in oras;
- Crearea și/sau extinderea diferitelor tipuri de structuri de sprijinire a afacerilor (construirea,
modernizarea, extinderea de clădiri şi anexe aferente, exclusiv pentru activităţi de producţie şi
servicii pentru firme, construirea/extinderea infrastructurii rutiere în interiorul structurii şi a
170
drumurilor de acces, crearea, modernizarea, extinderea utilităţilor de bază din interioirul

structurii de afaceri);
- Încurajarea firmelor care folosesc resursele umane si materiale existente la nivel local;
- Susținerea dezvoltarii IMM-urilor;
- Revitalizarea și reconversia zonelor industriale;
- Sprijin pentru dezvoltarea structurilor de afaceri existente;
- Sprijin pentru crearea de clustere în domenii ce pot conduce la creșterea competitivitatii
locale și regionale;
b. sprijin pentru domenii competitive și sisteme productive integrate, inclusiv pentru dezvoltarea
de produse, servicii și procese tehnologice noi, cu valoare adaugată crescută “verzi”;
Proiecte:
- Sprijin pentru agenții economici care dezvoltă produse favorabile mediului;
c. îmbunătățirea accesului firmelor la servicii de afaceri de calitate, inclusiv sprijinirea
firmelor tinere si antreprenorilor tineri;
Proiecte:
- Sprijinirea la nivel local a firmelor tinere in primii ani de activitate, pentru ca acestea sa aiba
premisele de a reusi;
- Crearea de strat-up-uri de catre tinerii antreprenori, persoane ce domiciliza in mediul rural
(Bicalatu), persoane dezavantajate;
- Sprijinirea dezvoltarii capacitatii anteprenoriale a tinerilor;
- Reamenajarea terenurilor, cladirilor, siturilor industriale dezafectate/abandonate (inclusiv
activități de demolare) si pregatirea acestora pentru noi activitati economice;
d. încurajarea si dezvoltarea agroturismului;
Proiecte:
- Creșterea accesibilității zonelor rurale (Bicalatu);
- Creșterea gradului de acoperire cu utilitati de baza in Bicalatu;
- Încurajarea activităților mestesugaresti/artizanale, inclusiv de comercializare;
e. acțiuni pentru promovarea producatorilor locali, atat la nivelul orasului, cat si la nivelul
microregiunii, județului sau regiunii;
Proiecte:
- Campanii de promovare a agenților economici, a identității firmelor și produselor /pachetelor
de servicii ale acestora;
171
- Sprijin pentru internaționalizare, participare la târguri, evenimente de profil, interne și

internaționale.
Obiectiv operațional 3.2 – Sprijinirea competitivității produselor locale

Măsuri:
a. sprijinirea activităților cu profil agricol;
Proiecte:
- Crearea, dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii asociate dezvoltarii agriculturii;
- Susținerea infiintarii de grupuri de producatori, asociatii, cooperative;
- Promovarea agriculturii ecologice si instruirea producatorilor agricoli cu privirea la cerintele
tehnologice specifice agriculturii ecologice;
- Modernizarea si dezvoltarea exploatatiilor agricole;
- Dezvoltarea activităților neagricole;
- Specializarea si eficientizarea agriculturii;
- Susținerea/promovarea asocierii in domeniul agricol;
- Încurajarea activităților economice alternative, care sa permita crearea de noi locuri de munca
(cultivarea si procesarea produselor agricole ecologice – ciuperci, fructe de padure, plante
medicinale, produse apicole; colectarea si procesarea produselor agricole, prelucrarea
lemnului);
- Realizarea/extinderea/reabilitarae/modernizarea piețelor publice, comerciale, targuri, oboare,
etc. (realizare cai de acces, platforme, parcari, alei pietonale si auto, imprejmuiri, grupuri
sanitare, racorduri la retelele de utilitati, platforme depozitare gunoi);
- Înființarea de centre locale pentru colectarea produselor agricole (in vedrea exportului,
vanzarii, etc);
- Sprijin pentru demararea sau dezvoltarea unei afaceri ce vizeaza procesarea produselor
agricole sau de origine animală;
b. creșterea accesibilității zonelor rurale;
Proiecte:
- îmbunătățirea infrastructurii de bază din Bicalatu;
c. dezvoltarea de servicii de promovare a producătorilor locali;
Proiecte:
172
- Organizarea de evenimente de promovare a producatorilor locali: expozitii, targuri, congrese,

forumuri;
- Stimularea participării producătorilor locali la evenimente de promovare, atât interne, cât și
externe.
Direcția 4 – Îmbunătățirea infrastructurii energetice

Obiectiv operațional 4.1 – Creșterea eficienței energetice
Măsuri:
a. modernizarea, extinderea sistemului de iluminat public și a rețelei de gaze naturale, inclusiv
introducerea soluțiilor pentru crearea, valorificarea energiilor regenerabile în sectorul
rezidențial și public;
Proiecte:
- Reabilitarea/extinderea/modernizarea sistemului de iluminat public;
- Introducerea unui sistem de iluminat cu eficienta enegetica ridicata si durata mare de viata.
- Utilizarea surselor regenerabile de enegie pentru iluminatul public (ex. baterii fotovoltaice).
- Introducerea retelei de gaze naturale;
b. reabilitarea și modernizarea termică a clădirilor publice, locuințelor și firmelor;
Proiecte:
- Reabilitarea energetica a cladirilor publice
- Reabilitarea și modernizarea termica a cladirilor, locuintelor si firmelor;
- Reabilitarea, modernizarea sistemelor de incalzire ale cladirilor publice si a blocurilor de
locuinte;
- Reabilitarea și modenizarea/extinderea rețelei de distribuție a energiei termice;
Obiectiv operațional 4.2 – Creșterea gradului de utilizare a resurselor regenerabile

Măsuri:
a. crearea, dezvoltarea și utilizarea surselor de energie regenerabilă;
Proiecte;
- sisteme de incalzire cu energie regenerabila, inclusiv cogenerare;
b. reabilitare termică și creșterea gradului de independență energetică prin utilizarea surselor
de energie regenerabilă;
Proiecte;
173
- reabilitarea modernizarea termică a clădirilor, precum și a sistemelor de alimentare cu caldura

pentru încalzirea si prepararea apei calde menajere, prin folosirea solutiilor de cogenerare sau a
altor elemente inovative.
Direcția 5 – Dezvoltare durabilă a turismului local

Obiectiv operațional 5.1 – Sprijinirea valorificării potențialului turistic existent
Măsuri:
a. îmbunătățirea imaginii orașului Huedin
Proiecte:
- Modernizare arhitecturală şi peisagistică a orasului;
- Crearea și promovarea “brand”-ului local;
- Renovarea/transformarea/modernizarea clădirilor abandonate de pe raza orasului;
b. dezvoltarea infrastructurii de turism și de agrement, promovarea potentialului turistic;
Proiecte:
- Crearea / reabilitarea / modernizarea drumurilor de acces catre zonele de interes turistic;
- Reabilitarea/renovarea obiectivelor turistice ce aparțin patrimoniului cultural, istoric,
ecumenic;
- Creare/reabilitarea/modernizarea/extinderea spațiilor de cazare, inclusiv a infrastructurii de
agrement conexe;
- Dezvoltarea și extinderea sistemului existent de semnalizare a atractiilor turistice: panouri,
harti turistice pe drumurile locale, judetene, nationale, gari, autogari;
- Dezvoltarea și diversificarea infrastructurii fizice de agrement necesara petrecerii timpului
liber;
- Amenajarea pistelor de biciclete între orașul Huedin și satul Bicalatu precum și pe traseele
turistice din zonă;
- Crearea, amenajarea, modernizarea zonelor de agrement.
c. dezvoltare economică locală prin valorificarea specificului turistic local (montan,
gastronomic, vanatoare, pescuit, etc.);
Proiecte:
- Investiții în dezvoltarea turismului rural (turism montan, ecvestru, etc. ) si agroturismului;
- Sprijin pentru organizarea și derularea de targuri, expozitii, manifestari culturale, festivaluri:
Maini de aur, Zilele Calatei, etc.
174
- Sprijin pentru derularea de campanii de promovare integrată a produsului turistic local la

targuri de profil, interne si internationale;
- Derularea de campanii de reconstrucție și promovare a tradițiilor locale (festivaluri, târguri,
expoziții interne și internaționale);
d. valorificarea durabilă a patrimoniului cultural cu potențial turistic;
Proiecte:
- Reabilitarea/renovarea monumentelor istorice, a clădirilor și monumentelor de patrimoniu,
conservarea patrimoniului cultural al orașului;
- Derularea de activități culturale de reconstrucție și afirmare a tradițiilor deosebite din zonă;
e. realizarea de parteneriate și activități la nivelul microregional și nu numai în vederea
promovării și îmbunătățirii potențialului turistic
Proiecte:
- Dezvoltarea de rețele de comunicare între centrele de informare si promovare turistică din
zonă și cele nationale/internationale, integrarea standardizată a acestora prin interconectare;
- Sprijin în organizarea și derularea de târguri, expoziții, manifestări culturale, festivaluri la
nivelul microregiunii.
Direcția 6 – Îmbunătățirea condițiilor de mediu la nivel local și regional

Obiectiv operațional 6.1 – Protejarea mediului, biodiversitatii si peisajului prin
realizarea de investitii specifice aquis-ului comunitar si valorificarea siturilor naturale
Măsuri:
a. investiții în crearea/reabilitarea/ modernizarea/extinderea retelelor de apa potabila si
canalizare la nivel local;
Proiecte:
- Modernizarea/extinderea rețelei de apă și canalizare în zonele periferice
- Extinderea, retehnologizarea, reabilitarea si modernizarea instalațiilor de epurare a apelor
uzate menajere si/sau industriale;
b. investiții în sisteme de managent integrat al deseurilor;
Proiecte:
- Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deșeurilor;
- Achiziționarea de echipamente pentru realizarea colectarii selective a deseurilor, construcția de
stații de sortare, de tratare, constructia de depozite ecologice;
175
- Realizare/modernizare/extindere platforme de gunoi;

- Achiziţii de mijloace de transport ecologice;
- Construirea facilităţilor de sortare, compostare şi reciclare;
- Investiții pentru curatenia orasului;
- Ecologizarea terenurilor afectate de depozitarea ilegala a deseurilor.
c. investiții în sisteme de managent al riscurilor si a cresterii capacitatii de interventie in
situații de urgență;
Proiecte:
- Reabilitarea, amenajarea resurselor naturale de apa, cursurilor de apa;
- Lucrări de stabilizare si protectie a terenurilor impotriva alunecarilor si de combatere a
eroziunii solului;
- Amenajarea / consolidarea malurilor cursurilor de apa si a zonelor adiacente acestora;
- Execuția de sisteme colectoare si dirijare a apelor pluviale;
- Investiții ce vizează implementarea sistemelor de monitorizare a calitatii factorilor de mediu
(apa, aer, sol), precum și a poluării fonice;
- Investiții ce urmăresc stoparea poluării, respectiv depoluarea râurilor și lacurilor, inclusiv
acțiuni de repopulare a acestora;
- Investiții pentru stabilizarea versanților din apropierea cailor de acces;
- Realizarea lucrărilor de prevenire, respectiv de combatere a fenomenelor de panta
(reîmpăduriri, reablitări cursuri de apă afectate de calamități, amenajări torenți, lucrări de
stabilizare și protecție a terenurilor împotriva alunecarilor, alte lucrari de combatere a
eroziunii solului);
- Modernizarea sistemului de deszapezire, prin achizitia de mijloace tehnice necesare pentru
intervenții;
d. derularea de programe de impadurire, de creare a unor perdele forestiere si spatii verzi;
Proiecte:
- Conservarea mediului înconjurator asociata cu conservarea terenurilor, padurilor si peisajului;
- Dezvoltarea și valorificarea domeniului silvic;
- Creșterea suprafețelor împădurite;
- Derularea de programe de creare de perdele forestiere de protectie a terenurilor agricole;
e. prezervarea biodiversității
Proiecte:
176
- Organizarea și derularea de campanii de constientizare publica in ceea ce priveste protectia

mediului;
- Încurajarea voluntariatului în acţiunile de curăţare a mediului înconjurător;
- Promovarea unui comportamanet responsabil fata de mediu;
f. investiții în derularea de programe de constientizare si resposabilizare a locuitorilor și
agenților economici privind protectia mediului;
- Informarea și conștientizarea cetățenilor cu privire la importanța unui management al
deșeurilor eficient implementat prin S.M.I.D. - Sistemul de Management Integrat al
Deșeurilor.
- Organizarea și derularea de campanii de constientizare publică în ceea ce privește protecția
mediului.
Obiectiv operațional 6.2 – Îmbunătățirea calității mediului

Măsuri:
a. Acțiuni în vederea extinderii și modernizării infrastructurii de agrement și sportive
Proiecte:
- amenajarea, extinderea si modernizarea zonelor verzi (parcuri, scuaruri, etc);
- amenajarea, extinderea si modernizarea zonelor de agrement (spatii de promenada);
- amenajarea, extinderea si modernizarea infrastructurii sportive (terenuri de sport, sali
polivalente si de sport);
- amenajarea, extinderea si modernizarea spatiilor verzi si a parcurilor pentru copii;
- amenajarea, extinderea si modernizarea unor spatii de joaca pentru copii in fiecare cartier al
orasului, inclusiv dotarea acestora;
- amenajarea cursurilor de apa si crearea unor spatii de agrement.
Obiectiv operațional 6.3 – Reabilitarea /tratarea siturilor/solurilor contaminate și/sau

poluate și a celor brownfield
Măsuri:
a. decontaminarea/curatarea/tratarea suprafetelor industriale poluate si a celor brownfield;
Proiecte:
- Investitii pentru identificarea riscurilor asociate siturilor potential contaminate sau
contaminate;
177
- Investitii in crearea si implementarea unor planuri de actiune privind decontaminarea siturilor

potential contaminate sau contaminate;
b. investiții pentru pregatirea siturilor decontaminate pentru noi activitati economice si/sau
sociale;
Proiecte:
- modernizarea/ extinderea cladirilor si anexelor aferente, care vor fi utilizate de operatorii
economici, pentru activitati de productie si/sau servicii;
- modernizarea/extinderea infrastructurii rutiere/ feroviare din interiorul structurii de afaceri si
a drumurilor de acces;
- dotarea cu echipamente a structurilor de sprijinire a afacerilor construite/ modernizate/
extinse.
Direcția 7 – Dezvoltarea infrastructurii în vederea promovării incluziunii sociale și a

reducerii gradului de sărăcie
Obiectiv operațional 7.1 – Promovarea incluziunii sociale prin regenerarea zonelor
rurale și urbane aflate în declin
Măsuri:
a. extinderea, diversificarea si imbunatatirea accesului grupurilor vulnerabile si a
comunitatilor izolate la conditii bune de locuire;
Proiecte:
- constructia de locuinte sociale pentru grupurile dezavantajate (inclusiv comunitatea roma),
care locuiesc in conditii improprii;
- Transformarea (dupa caz) a cladirilor publice neutilizate in centre de servicii
multifunctionale;
b. investitii in infrastructura de sanatate, educatie si ocupare, servicii sociale;
Proiecte:
- derularea de programe orientate catre asigurarea accesului gratuit si universal al
copiilor/tinerilor apartinand minoritatii romilor la educatie;
- derularea de programe pentru promovarea educatiei incluzive prin eliminarea segregarii si
combaterea discriminarii (scoala dupa scoala, sau a doua sansa);
- reducerea ratei de parasire timpurie a scolii, in special in cazul populatiei rome;
178
- organizarea si derularea de cursuri de formare pentru mediatorii scolari, sanitari, cadre

didactice din doemniul educatiei incluzive, educatiei interculturale care sustine principiile
non-discriminarii;
- sprijinirea facilitatii accesului persoanelor dezavantajate la serivicii de informare, consiliere,
formare profesionala si mediere pe piata muncii;
- actiuni preventive si active de integrare pe piata muncii pentru grupuri vulnerabile;
- cresterea accesului la formare profesionala continua;
- crearea/reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii educationale pentru invatamantul
special;
- crearea, reabilitarea, modernizarea, extinderea infrastructurii de servicii sociale, inclusiv
dotarea acestora;
- crearea/reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii de sanatate adaptata la nevoile
populatiei defavorizate;
- crearea, reabilitarea, modernizarea, extinderea centrelor comunitare care acorda servicii
sociale integrate (educatie, sanatate, ocupare, dezvoltare comunitara);
- Infiintarea de centre de ingrijire si asistenta sociala pentru persoanele cu handicap, varstnici,
persoane abuzate in familie;
- Identificarea de oportunitati pentru integrarea pe piata muncii a persoanelor cu dizabilitati;
c. stimularea ocuparii prin intermediul activitatilor economice sociale;
Proiecte:
- sprijinirea initiativelor locale pentru dezvoltarea capacitatii antreprenoriale a persoanelor ce
apartin grupurilor dezavantajate;
d. activitati de dezvoltare comunitara integrata (informare/consiliere/mediere, etc), in
vederea cresterii gradului de coeziune si consens la nivelul comunitatii;
Proiecte:
- organizare de campanii pentru combaterea discriminarii;
Direcția 8 – Asigurarea unei bune guvernanțe la nivel local

Obiectiv operațional 8.1 – Îmbunătățirea coeziunii dintre administrația publică locală
și cetățeni și creșterea transparenței
Măsuri:
a. dezvoltarea capacității de planificare strategică;
179
Proiecte:
- Pregătirea personalului din administraţia publică în domenii strategice, respectiv:
managementul proiectelor, achiziţii publice, management financiar;
- Cresterea capacitatii administratiei publice locale in dezvoltarea si implementarea de proiecte;
- Consolidarea capacitatii administrative a autoritatilor locale in vederea accesarii fondurilor
comunitare (realizarea de planuri, strategii si proiecte, implementarea si monitorizarea
acestora);
- Elaborarea/revizuirea strategiilor de dezvoltare, planurilor urbanistice si de amenajare a
teritoriului;
b. formarea personalului din administratia publica
Proiecte:
- Training si formare profesionala continua;
- Dezvoltarea de programe de formare profesionala pentru angajatii primariei, in special cele ce
vizeaza instruirea la locul de munca si cele tip online (e-educatie);
c. stimularea schimburilor de experienta si a cooperarii teritoriale;
Proiecte:
- Organizarea de schimburi de experienţă cu autorităţi locale din România sau Uniunea
Europeană. Creşterea performanţelor administraţiei publice locale şi a interacţiunii acesteia cu
cetăţeanul prin implementarea unor soluţii de e-guvernare la nivelul oraşului;
- Participarea in programele ce vizeaza transferul de expertiza din partea altor institutii de
profil din Uniunea Europena;
d. implementarea sistemelor informatice tip e-administratie;
Proiecte;
- Realizarea de puncte pentru accesul publicului la informare (PAPI – Punct de Acces Public la
Informatie);
e. implementarea sistemelor de management
Proiecte
- Investiții în implementarea si certificarea sistemelor de management al calitatii si
implementarea si certificarea sistemelor de management integrate Calitate-Mediu;
- Eficientizarea activității administrației publice locale;
180
PARTEA IV PLANUL OPERAȚIONAL
CAPITOLUL XX. PLAN DE DEZVOLTARE DURABILĂ A ORAȘULUI HUEDIN PENTRU PERIOADA 2021-2027
Proiecte prioritare
Nr. Proiect Propus Valoare Totală Sursa de finantare Prioritate de Tipuri de actiuni
crt. Estimată investitii
1 PMUD - Strazi pietonale, 15.000.000 euro Programul Prioritatea 3 - O Utilizarea crescută a transportului public și a
Iluminat public inteligent, Operaţional Regional regiune cu orașe altor forme de mobilitate urbană ecologice,
colectare deseuri menajere pentru regiunea prietenoase cu respectiv:
inteligente, redirecţionare trafic, Nord-Vest 2021-2027 mediul - dezvoltarea infrastructurii pentru deplasări
transport inteligent nemotorizate
- dezvoltarea, extinderea infrastructurii pentru
mersul cu bicicleta, inclusiv construcția de
piste și parcări, amenajarea de zone pietonale,
introducerea de sisteme de bike-sharing,
sisteme de monitorizare etc.
- dezvoltarea și optimizarea sistemelor de
transport public; Achiziționare autobuze,
echipare depou, e-ticketing).
- Dezvoltarea unor culoare de mobilitate
181
urbană durabilă; Infrastructuri pentru

combustibili alternativi
- Dezvoltarea sistemelor de management a
mobilității urbane, cum ar fi sisteme de
management traffic, aplicații mobility as a
service, sisteme park & ride, etc.
2 Informatizarea si digitalizarea 1.500.000 euro Programul Prioritatea 2 - O Intervenții de tip smart-city si de creștere a
serviciilor publice la nivelul Operaţional Regional regiune cu orașe eficienței administrației publice ca urmare a
orasului Huedin pentru regiunea Smart digitalizării, inclusiv în zonele metropolitane și în
Nord-Vest 2021-2027 zonele urbane funcționale, de ex: siguranța
publică, servicii și utilități publice, monitorizarea
consumului de energie, monitorizarea diferitelor
componente ale calității mediului înconjurător,
baze de date geospațiale, sisteme de management
al traficului și optimizarea transportului public,
iluminat public etc. Acțiunile vizează: -
- Dezvoltarea de aplicații și platforme pentru
optimizarea interacțiunii cetățenilor cu orașul;
- Dezvoltarea bazelor de date geospațiale și
centrelor de date urbane; Echiparea orașelor
182
cu infrastructură pentru colectare date

(senzori, camere, bucle inductive, etc.),
respectiv:
- Dezvoltarea laboratoarelor (living labs)
pentru soluții de tip smart city.
- Arhivare digitală, platformă servicii publice
digitale, semnătură digitală, aparatură
hardware, etc:
- Securitate cibernetică, interoperabilitate a
proiectelor de digitalizare a serviciilor
publice
Programul 2.1 Creșterea - Finanţarea Infrastructurilor critice necesare
Operaţional Creștere gradului de asigurarii unor servicii publice esentiale
Inteligentă şi digitalizare a (fiscalitate, pensii)
Digitalizare 2021- serviciilor - Evenimente de viaţă cuprinse în SNADR care
2027 publice pentru nu au fost finanţate în 2014-2020 (ex,
societatea Pensionarea, Obținerea cărții de identitate,
românească Înscrierea la școală primară/liceu/universitate,
etc)
- Proiecte de digitalizare a serviciilor publice
183
neincluse in evenimentele de viata

identificate in SNADR 2020
- Securitate cibernetică, interoperabilitate la
nivelul serviciilor publice digitale
- Proiecte care vizeaza procesul guvernamental
de luare a deciziilor prin sisteme și soluții
complexe (ex: Big Data, Inteligență
artificială, soluții bazate pe cloud,
Supercomputer, Blockchain, Quantum
Computing etc.)
- Proiecte care vizeaza dezvoltarea de
platforme informatice alimentate cu datele
generate de administratia publica (cf.
Directiva 2019/1024, PSI) in vederea punerii
lor la dispozitia publicului si a reutilizarii lor
(ex. : in economie)
- Digitizare și interoperabilitate pentru
educație, cultură și ocupare (echipamente și
infrastructură, baze de date, soft, platforme
digitale – proiecte strategice)
184
3 Dotarea cladirilor publice cu 1.000.000 euro Surse proprii si/sau - -

sisteme de incalzire de inalta Finantare
eficienta nerambursabila
4 Dotarea Blocului Operator al 3.000.000 euro POIM 2014-2020 Obiectivul Dotarea unităților sanitare publice / unităților
Spitalului Orasenesc Huedin cu Covid – proiect in Specific (OS) 9.1 publice de intervenţie integrată / entităților
aparatura medicala specifica implementare Creșterea publice implicate în activitatea de transfuzie
capacității de sanguină cu echipamente și aparatură medicală,
gestionare a crizei dispozitive medicale și de protecție medicală,
sanitare COVID- echipamente pentru transport specializat,
19 echipamente pentru decontaminare și suport triaj,
necesare pentru tratamentul pacienților cu
infecție COVID – 19 și pentru gestionarea
situației de urgență provocată de criza COVID –
19 la nivelul unităților sanitare publice / unităților
publice de intervenţie integrată
Programul OP 4, OS (iv) Dotarea/ extinderea/ modernizarea/ reabilitarea
Operaţional Sanatate Asigurarea infrastructurii publice:
2021-2027 accesului egal la o unităților sanitare/ altor structuri publice
asistență medicală care desfășoară activități medicale de tip
prin dezvoltarea ambulatoriu
185
infrastructurii, o în scopul reorganizării/ reconversiei unor

inclusiv la secții din unitățile sanitare cu paturi de acuți
asistență medicală în paturi de spitalizare de zi concomitent cu
primară măsuri de întărire a capacității furnizării
serviciilor medicale și chirurgicale de tip
ambulatoriu.
5 Modernizare strazi, cai pietonale 4.000.000 euro Surse proprii si/sau - -
si piste de biciclete (str. Finantare
Lautarilor, str. Colonia noua, str. nerambursabila
Dealului, str. Prundului, str.
Aurel Lazea, str. Lalelelor, str.
Soarelui, str.Crisului, str.
Abatorului, str. Stelelor, str.
Zorilor capat, str. Nucului, str.
Garii capat, str. Targului capat;
trotuare: str. Violetelor, str.
Avram Iancu continuare, str.
Horea continuare).
6 Extindere si modernizare retele 2.000.000 euro Surse proprii si/sau - -
alimentare cu apa - Str. Crișului, Finantare
186
Strada Abatorului, Strada nerambursabila

Stelelor, Strada Avram Iancu,
Strada Zorilor, Strada
Observatorului, Strada Horea,
Cetatea Veche, Ursus, Strada
Prundului, Strada Bradului,
Strada Pr. Aurel Munteanu,
Strada B. N. Antal, Strada Aurel
Lazea, Strada Câmpului, strada
Salcâmului, strada Violetelor,
strada Spitalului, strada Florilor,
strada Vladeasa, strada Gării,
strada Oborului, strada Apei,
strada Tăbăcarilor, strada
Horea, P-ta Republicii, Cetatea
Veche.
7 Extindere si modernizare retele 2.000.000 euro Surse proprii si/sau - -
de apa uzata - P-țaVictoriei, Finantare
strada Zorilor, strada nerambursabila
Observatorului,
Colonia Nouă, strada Dealului,
187
strada Lăutarilor, strada

Abatorului, strada Crişului,
Pr.A. Munteanu, strada
Prundului, strada Horea, strada
Avram Iancu, strada Stelelor,
strada B. N. Antal, strada
Câmpului, stradaTeilor, strada
Aurel Lazea, Ursus, Strada
Luceafărului, strada Bradului, P-
ţa Republicii strada Tăbăcarilor
8 Modernizarea parcurilor pentru 1.000.000 euro Programul Prioritatea 3 - O - Regenerarea spațiilor urbane degradate,
copii la nivelul orasului Huedin Operaţional Regional regiune cu orașe inclusiv prin promovarea investițiilor ce
pentru regiunea prietenoase cu promovează infrastructura verde în zonele
Nord-Vest 2021-2027 mediul urbane.
- Conversia funcțională a terenurilor virane
degradate/ neutilizate/abandonate.
- Modernizarea/extinderea spațiilor verzi
existente, inclusiv parcuri urbane acoperișuri
verzi, grădini urbane, etc.
- Măsurarea poluanților în aerului ambiental
188
prin intermediul unor echipamente specifice.

9 Pista de biciclete pe traseul 200.000 euro GAL Napoca- - -
fostei cai ferate Huedin- Porolissum – proiect
Sancraiu-Calatele in lucru
10 Revitalizarea Unitatii militare 15.000.000 euro Programul Axa 4: Măsuri - 126 Promovarea integrării sociale a
din Huedin si transformarea Combaterea Sărăciei care contribuie persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de
acesteia intr-un centru orasenesc 2021-2027 la un acces mai excluziune sociala, inclusiv a persoanelor
polivalent pentru servicii bun al copiilor și celor mai defavorizate si a copiilor
descentralizate, spatii pentru tinerilor la - 121 Masuri de facilitare a accesului egal si in
activitatii culturale, sociale, servicii de timp util la servicii de calitate, sustenabile si
educationale si sportive calitate în accesibile financiar
(dupa trecerea in proprietatea comunitate, cât - 125 Masuri de modernizare a
UAT) mai aproape de sistemelor de protecția sociala, inclusiv
domiciliu promovarea accesului la protecția sociala
11 Activitati de incluziune sociala a 3.000.000 euro Programul Infrastructura - 126 Promovarea integrarii sociale a
categoriilor defavorizate si de Combaterea Sărăciei sociala care persoanelor expuse riscului de saracie sau de
calificare/recalificare 2021-2027 contribuie la excluziune sociala, inclusiv a persoanelor
profesionala a fortei de munca incluziunea celor mai defavorizate si a copiilor
neocupate sociala - 106 Masuri de promovare a echilibrului intre
189
viata profesionala si cea privata, inclusiv a

accesului la servicii de ingrijire a copiilor si
persoanelor dependente
- 114 Sprijin pentru educatia adultului
- 115 Masuri de promovare a egalitatii de sanse
si a participarii active in societate
12 Infiintarea platformei industriale 10.000.000 euro Programul Prioritatea 1 - O 1. Dezvoltarea structurilor CDI în folosul
Huedin Operaţional Regional regiune întreprinderilor și IMM-urilor din sectoarele
pentru regiunea competitivă prin de specializare inteligentă (proiecte CDI de
Nord-Vest 2021-2027 inovare, impact regional
digitalizare și 2. Sprijinirea transferului tehnologic prin:
întreprinderi - crearea/dezvoltarea structurilor și
dinamice serviciilor de transfer tehnologic (ITT)
- dezvoltarea unor noi tipuri de infrastructuri
care facilitează transferul tehnologic (de
ex. demo-lab, living lab, fab lab, makers-
space etc.) și a serviciilor aferente
- Dezvoltare de infrastructuri (fizice și
digitale) care facilitează interacțiunea între
CDI și mediul de afaceri în scopul
190
transferului tehnologic
3. Sprijinirea ecosistemului de inovare
13 Realizarea centurii de ocolire a 40.000.000 euro Programul Prioritatea 4 - O - Construirea și reabilitarea legăturilor rutiere
orasului Huedin pentru traficul Operaţional Regional regiune secundare către rețeaua rutieră și nodurile
de tranzit pentru regiunea accesibilă TEN-T (drumuri județene, descărcări
(conditionat de introducerea Nord-Vest 2021-2027 autostradă, conectivitatea la rețeaua de baza –
acestea in Master-Planul de CORE TEN-T, centuri ocolitoare).
Transport) - Soluții pentru decongestionarea / fluidizarea
traficului (pasaje, extinderi la 4 benzi, măsuri
de siguranță)
14 Infiintarea unui centru zonal de 500.000 euro Programul Axa 7 - Servicii integrate pentru victimele traficului de
protectie a categoriilor sociale Combaterea Sărăciei persoane si victimele violentei domestice: cazare
abuzate in familie 2021-2027 în centre atat pentru victime, cat si pentru minorii
aflati in ingrijire, locuințe protejate/vouchere
chirie, consiliere psihologică, consiliere
profesională, consiliere juridică, suport material
pentru asigurarea nevoilor de bază
(îmbrăcăminte, hrană, materiale de uz sanitar,
medicamente, transport);
- Pregătirea suplimentara a specialiștilor ce
191
lucreaza cu victimele violentei, dependentii de

alcool si droguri etc
- 125 Masuri de modernizare a
sistemelor de protectie sociala, inclusiv
promovarea accesului la protectia sociala
- 122 Masuri de imbunatatire a prestarii
serviciilor de ingrijire familiala si a servicilor
de ingrijire in cadrul comunitatii
- 121 Masuri de facilitare a accesului egal si in
timp util la servicii de calitate, sustenabile si
accesibile financiar
- 115 Masuri de promovare a egalitatii de sanse
si a participarii active in societate
- 126 Promovarea integrării sociale a
persoanelor expuse riscului de sărăcie sau
excluziune, inclusiv a celor mai defavorizați
și a copiilor
- 116 Platforme pentru integrarea si
reintegrarea in munca a persoanelor
dezavantajate
192
CAPITOLUL XXI. SURSE DE FINANTARE PENTRU PERIOADA 2021-2027
Programul Operaţional Regional pentru regiunea Nord-Vest 2021-2027 - propunere

Obiective specifice Acțiuni/Tipuri de proiecte
Priorități de investiții
selectate
Dezvoltarea capacităților Prioritatea 1 - O regiune 4. Dezvoltarea structurilor CDI în folosul
de cercetare și inovare și competitivă prin inovare, întreprinderilor și IMM-urilor din sectoarele
adoptarea tehnologiilor digitalizare și întreprinderi de specializare inteligentă (proiecte CDI de
avansate dinamice impact regional
5. Sprijinirea transferului tehnologic prin:
- crearea/dezvoltarea structurilor și
serviciilor de transfer tehnologic (ITT)
- dezvoltarea unor noi tipuri de
infrastructuri care facilitează transferul
tehnologic (de ex. demo-lab, living lab,
fab lab, makers-space etc.) și a serviciilor
aferente
- Dezvoltare de infrastructuri (fizice și
digitale) care facilitează interacțiunea între
CDI și mediul de afaceri în scopul
transferului tehnologic
6. Sprijinirea ecosistemului de inovare
Impulsionarea creșterii și Prioritatea 1 - O regiune 1. Creșterea competitivității IMM-urilor prin
competitivității IMM- competitivă prin inovare, echipamente, tehnologii, utilaje inovative,
urilor digitalizare și întreprinderi inclusiv digitalizare, respectiv: investiții în
dinamice active corporale și necorporale/ linii pilot,
testare prototipuri, audit energetic, eficiență
energetică, certificare produse/servicii.
2. Sprijinirea ecosistemului antreprenorial
regional, încurajarea dezvoltării diferitelor
forme specifice de antreprenoriat și de
intermediere în antreprenoriat, respectiv
193
intervenții pentru susținerea sectoarelor

economice prioritare la nivel regional,
conform RIS3 2021-2027.
Fructificarea avantajelor Prioritatea 2 - O regiune cu 1. Intervenții de tip smart-city si de creștere a

digitalizării, in beneficiul orașe Smart eficienței administrației publice ca urmare a
cetățenilor, al companiilor digitalizării, inclusiv în zonele metropolitane
si al guvernelor și în zonele urbane funcționale, de ex:
siguranța publică, servicii și utilități publice,
monitorizarea consumului de energie,
monitorizarea diferitelor componente ale
calității mediului înconjurător, baze de date
geospațiale, sisteme de management al
traficului și optimizarea transportului public,
iluminat public etc. Acțiunile vizează: -
- Dezvoltarea de aplicații și platforme
pentru optimizarea interacțiunii
cetățenilor cu orașul;
- Dezvoltarea bazelor de date
geospațiale și centrelor de date
urbane; Echiparea orașelor cu
infrastructură pentru colectare date
(senzori, camere, bucle inductive,
etc.), respectiv:
- Dezvoltarea laboratoarelor (living
labs) pentru soluții de tip smart city.
- Arhivare digitală, platformă servicii
publice digitale, semnătură digitală,
aparatură hardware, etc:
- Securitate cibernetică,
194
interoperabilitate a proiectelor de
digitalizare a serviciilor publice
Promovarea eficientei Prioritatea 3 - O regiune cu 1. Creșterea eficienței energetice în regiune ca

energetice si reducerea orașe prietenoase cu mediul parte a investițiilor în sectorul locuințelor,
emisiilor de gaze cu efect inclusiv: Îmbunătățirea izolației termice și
de sera. hidroizolare anvelopei clădirii, șarpantelor,
inclusiv măsuri de consolidare; reabilitarea și
modernizarea instalației de distribuție a
agentului termic; Modernizarea sistemului de
încălzire etc.; Implementarea sistemelor de
management al funcționării consumurilor
energetice.
2. Sprijinirea eficienței energetice în clădirile
publice, inclusiv: Reabilitarea termică a
elementelor de anvelopă a clădirii;
Reabilitarea termică a sistemului de încălzire/
a sistemului de furnizare a apei calde de
consum; Instalarea unor sisteme alternative
de producere a energiei electrice și/sau
termice pentru consum propriu; Sisteme de
climatizare și/sau ventilare mecanică pentru
asigurarea calității aerului interior; Sisteme
de management energetic integrat pentru
clădiri, inclusiv clădiri publice de patrimoniu,
195
etc.
3. Dezvoltarea sistemelor de încălzire
centralizate (încălzire centralizata pe
combustibili alternativi/SACET de
condominiu)
Îmbunătățirea protecției Prioritatea 3 - O regiune cu 1. Regenerarea spațiilor urbane degradate,
naturii și a biodiversității, orașe prietenoase cu mediul inclusiv prin promovarea investițiilor ce
a infrastructurii verzi în promovează infrastructura verde în zonele
special în mediul urban și urbane.
reducerea poluării 2. Conversia funcțională a terenurilor virane
degradate/ neutilizate/abandonate.
3. Modernizarea/extinderea spațiilor verzi
existente, inclusiv parcuri urbane
acoperișuri verzi, grădini urbane, etc.
4. Măsurarea poluanților în aerului ambiental
prin intermediul unor echipamente
specifice.
Promovarea mobilității Prioritatea 3 - O regiune cu 1. Utilizarea crescută a transportului public și a
urbane multimodale orașe prietenoase cu mediul altor forme de mobilitate urbană ecologice,
sustenabile respectiv:
- dezvoltarea infrastructurii pentru deplasări
nemotorizate
- dezvoltarea, extinderea infrastructurii pentru
mersul cu bicicleta, inclusive construcția de
piste și parcări, amenajarea de zone
pietonale, introducerea de sisteme de bike-
sharing, sisteme de monitorizare etc.
- dezvoltarea și optimizarea sistemelor de
transport public; modernizarea/ extinderea
liniilor de tramvai; achiziționare/
modernizare material rulant (tramvaie);
Achiziționare troleibuze/ autobuze,
196
modernizare/echipare depou, e-ticketing).

- Dezvoltarea unor culoare de mobilitate
urbană durabilă, inclusiv linii de tramvai
metropolitane Infrastructuri pentru
combustibili alternativi
- Dezvoltarea sistemelor de management a
mobilității urbane, cum ar fi sisteme de
management traffic, aplicații mobility as a
service, sisteme park & ride, etc.
Dezvoltarea unei Prioritatea 4 - O regiune 1. Construirea și reabilitarea legăturilor rutiere
mobilități naționale, accesibilă secundare către rețeaua rutieră și nodurile
regionale și locale TEN-T (drumuri județene, descărcări
durabile, reziliente în fața autostradă, conectivitatea la rețeaua de baza –
schimbărilor climatice, CORE TEN-T, centuri ocolitoare).
inteligente și inter- 2. Soluții pentru decongestionarea / fluidizarea
modale, inclusiv traficului (pasaje, extinderi la 4 benzi, măsuri
îmbunătățirea accesului la de siguranță)
TEN-T și a mobilității
transfrontalier
Îmbunătățirea accesului la Prioritatea 5 - O regiune 1. Dezvoltarea infrastructurii educaționale la
servicii de calitate și educată nivelul educației timpurii și învățământului
favorabile incluziunii în obligatoriu. Sunt avute în vedere: învățământ
educație, formare și ante-preșcolar, preșcolar, primar, secundar
învățarea pe tot parcursul 2. Dezvoltarea infrastructurii educaționale în
vieții prin dezvoltarea domeniul învățământului profesional și
infrastructurii tehnic(licee tehnologice)
3. Dezvoltarea infrastructurii educaționale în
învățământul terțiar
Favorizarea dezvoltării Prioritatea 6 - O regiune 1. Conservarea, protecția și valorificarea durabilă
integrate sociale, atractivă a patrimoniului cultural și natural și dezvoltarea
economice și de mediu la serviciilor culturale, inclusiv case memoriale
nivel local și a 2. Îmbunătățirea infrastructurii de turism, în
197
patrimoniului cultural, special în zone care dispun de un potențial turistic

turismului și securității în valoros, inclusiv infrastructuri integrate de
zonele urbane administrare, protejare informare si exploatare
turistica sustenabila si tabere de elevi și
preșcolari/centre multidisciplinare de tineret
3.Dezvoltarea infrastructurii pentru turismului
balnear și balneo-climateric,
4. Îmbunătățirea accesului către resursele și
obiectivele turistice (ca acțiune complementară
celorlalte)
Favorizarea dezvoltării Prioritatea 6 - O regiune 1.Conservarea, protecția și valorificarea durabilă
integrate sociale, atractivă a patrimoniului cultural și natural și dezvoltarea
economice și de mediu la serviciilor culturale, inclusiv case memoriale
nivel local și a 2. Îmbunătățirea infrastructurii de turism, în
patrimoniului cultural, special în zone care dispun de un potențial turistic
turismului și securității în valoros, inclusiv infrastructuri integrate de
afara zonelor urbane administrare, protejare informare si exploatare
turistica sustenabila si tabere de elevi și
preșcolari/ centre multidisciplinare de tineret.
3.Dezvoltarea infrastructurii pentru turismului
balnear și balneo - climateric, - dezvoltarea de
infrastructuri publice la scară mică pentru
valorificarea atracțiilor turistice;
4. Îmbunătățirea accesului către resursele și
obiectivele turistice (ca acțiune complementara
celorlalte)
Sursa: MFE
198
Programul Combaterea Sărăciei 2021-2027 – propunere

Obiective Specifice Priorități de investiții Tipuri de proiecte
FSE+ (i) îmbunătățirea Axa 1: Măsuri care țintesc FSE +
accesului la piața muncii dezvoltarea serviciilor de suport 097 Masuri care faciliteaza accesul la
pentru toate persoanele în pentru ocupare, care acordă sprijin ocupare
căutarea unui loc de personalizat pentru : 098 Masuri care faciliteaza accesul la
muncă, în special pentru - accesul pe piața muncii al tuturor ocupare a somerilor de lunga durata
tineri, șomerii de lungă persoanelor care aparțin unor 106 Masuri de promovare a echilibrului
durată și persoanele grupuri vulnerabile, sau care intre viata profesionala si cea privata,
inactive, promovarea locuiesc în comunitățile inclusiv a accesului la servicii de ingrijire
desfășurării de activități marginalizate din zonele urbane, a copiilor si persoanelor dependente
independente și a - păstrarea locului de muncă
economiei sociale; - adaptarea locului de muncă la
nevoile specifice ale persoanelor
vulnerabile (accesibilitatea fizică,
informațională, administrativă,
program de lucru, organizarea
colectivului de lucru, etc).
FSE+ (iii) promovarea Axa 4 : Măsuri care contribuie la 091 Infrastructura sociala care contribuie
participării femeilor la un acces mai bun al femeilor la la incluziunea sociala
piața muncii, a unui piața muncii, precum și la un 126 Promovarea integrarii sociale a
echilibru mai bun între echilibru mai bun al vieții de persoanelor expuse riscului de saracie sau
viața profesională și cea familie cu viața profesională. de excluziune sociala, inclusiv a
privată, inclusiv accesul la Centrele de zi pentru prevenirea persoanelor celor mai defavorizate si a
servicii de îngrijire a separării copilului de familie oferă copiilor
copiilor si a persoanelor servicii de asistență și îngrijire
dependente copiilor, pe durata zilei, dar și
informare, consiliere pentru familii. 106 Masuri de promovare a echilibrului
Aceste servicii permit mamei să intre viata profesionala si cea privata,
lucreze pe durata zilei, să rezolve inclusiv a accesului la servicii de ingrijire
activități gospodărești pentru restul a copiilor si persoanelor dependente
199
familiei, sau să capete informațiile 114 Sprijin pentru educatia adultului

și sprijinul de care are nevoie 115 Masuri de promovare a egalitatii de
pentru a începe sau a relua un sanse si a participarii active in societate
parcurs profesional.
Sprijinul acordat familiilor
monoparentale este în principal
direcționat spre mamele singure.
Ele reprezintă procentul dominant
al părinților singuri. Măsura
prevede acordarea unui sprijin
tailor-made, adaptat nevoilor
mamelor, în vederea creșterii
angajabilității și autonomiei
părintelui singur : acordarea de
vouchere before și after school,
vouchere pentru activitățile de
weekend ale copiilor (sport,
creație, artă), finanțarea cursurilor
de recalificare pentru părintele
singur cu venituri mici, care
dorește schimbarea domeniului
profesional etc.
FSE + (iii)bis - Axa 5: Măsura privind 110 Masuri care incurajeaza imbatranirea
promovarea unui mediu de promovarea îmbătrânirii active activa
lucru sănătos care să include acțiuni de voluntariat care 115Masuri de promovare a egalitatii de
reducă riscurile la adresa permit schimburile inter- sanse si a participarii active in societate
sănătății, a adaptării la generaționale, precum și acțiuni
schimbare a lucrătorilor, a care contribuie la menținerea stării
întreprinderilor și a de sănătate a persoanelor vârstnice
antreprenorilor și a -call center pentru situațiile de
îmbătrânirii active și în urgență
condiții bune de sănătate; - brățările de monitorizare a stării
200
de sănătate
- dezvoltarea de programe
intergenerationale.
FSE+ (v) Promovarea AXA 1: Măsuri prin Strategiile de 115 Masuri de promovare a egalitatii de
accesului egal la educație dezvoltare locala ce pot finanta sanse si a participarii active in societate
și formare de calitate și servicii de educație și îngrijire 117 Masuri pentru imbunatatirea accesului
favorabile incluziunii, pentru copii, servicii de tip before unor grupuri marginalizate, cum ar fi
precum și a absolvirii și after school, servicii de suport romii, la educatie si locuri de munca si
acestora, în special pentru educațional pentru copiii la risc de pentru promovarea incluziunii sociale a
grupurile defavorizate, abandon școlar, servicii de sprijin acestora
începând de la educația și educațional pentru adulții
îngrijirea copiilor vulnerabili, in functie de nevoile
preșcolari, continuând cu identificate in Strategiile de
educația și formarea dezvoltare locala.
generală și profesională și
până la învățământul
terțiar, precum și educația
și învățarea în rândul
adulților, inclusiv prin
facilitarea mobilității în
scop educațional pentru
toți
Sursa: MFE
201
Programul Operaţional Creștere Inteligentă şi Digitalizare 2021-2027 – propunere

Obiective specifice Priorități de investiții Tipuri de proiecte
OS(i) Dezvoltarea 1. Integrarea ecosistemului  Sinergii cu programe europene
capacităților de cercetare CDI național în Spațiul de  Suport pentru participarea în proiectele
și inovare și adoptarea cercetare și Inovare European europene ERA
tehnologiilor avansate  Programe de cooperare bilaterală și
transnațională
 Mari infrastructuri CDI prioritizate prin
Roadmap-ul infrastructurilor de cercetare din
RO actualizat: finanțare
construcția/modernizarea/extinderea marilor
infrastructuri CDI, inclusiv dotarea acestora cu
echipamente și instrumente de cercetare;
 Infrastructuri de inovare (platforme
tehnologice, open data, science park,
Innovation hubs)
 Proiecte realizate de Consorții CDI pe teme
majore - rezolvarea unor teme majore CDI
definite de industrie (IMM, intrep. mari) și
organizații CDI, inclusiv pe teme de
specializare inteligentă
 Susținere servicii CDI de tip experiment
desfasurate de catre o organizație de
CDI/întreprinderi
1.2. Crearea unui sistem  “Business Driven Innovation” - Susţinerea
atractiv de inovare în activităţii de CDI în întreprinderi, pe toate
economie, pentru toate fazele de la idee la piata, asociat domeniilor de
tipurile de inovare (de produs, specializare inteligenta nationale,
de proces, organizațională și  Solutii la provocarile mediului de afaceri
de marketing) oferite de organizatiile de cercetare
(parteneriate organizații CDI și înterprinderi)
202
1.3. Susținerea capacității  capacitate administrativă a actorilor implicați

administrative a structurilor în MDA (așa cum rezultă din Metodologia de
din cadrul mecanismului desfășurare a procesului de descoperire
integrat regional și național antreprenorială la nivel național)
de descoperire antreprenorială  capacitate UEFISCDI pregătire proiecte
Os(ii) Fructificarea 2.1 Creșterea gradului de  Finanţarea Infrastructurilor critice necesare
avantajelor digitalizării, digitalizare a serviciilor asigurarii unor servicii publice esentiale
în beneficiul cetățenilor, publice pentru societatea (fiscalitate, pensii)
al companiilor și al românească  Evenimente de viaţă cuprinse în SNADR care
guvernelor nu au fost finanţate în 2014-2020 (ex,
Pensionarea, Obținerea cărții de identitate,
Înscrierea la școală primară/liceu/universitate,
etc)
 Proiecte de digitalizare a serviciilor publice
neincluse in evenimentele de viata identificate
in SNADR 2020
 Securitate cibernetică, interoperabilitate la
nivelul serviciilor publice digitale
 Proiecte care vizeaza procesul guvernamental
de luare a deciziilor prin sisteme și soluții
complexe (ex: Big Data, Inteligență artificială,
soluții bazate pe cloud, Supercomputer,
Blockchain, Quantum Computing etc.)
 Proiecte care vizeaza dezvoltarea de
platforme informatice alimentate cu datele
generate de administratia publica (cf. Directiva
2019/1024, PSI) in vederea punerii lor la
dispozitia publicului si a reutilizarii lor (ex. : in
economie)
 Digitizare și interoperabilitate pentru
educație, cultură și ocupare (echipamente și
infrastructură, baze de date, soft, platforme
203
digitale – proiecte strategice)

2.2 Accelerarea transformării  Achiziționarea de sisteme de tip RFID
digitale a companiilor (Radio-Frequency Identification) pentru
gestiunea activității de producție sau livrare
servicii
 Crearea de website-uri adaptate activității de
e-commerce si cu un grad ridicat de
interactivitate
 Finanțarea introducerii conexiunilor in banda
larga de mare viteza in interiorul firmei
 Finanțarea sistemelor de localizare
specializate pentru activitatea firmelor
(information tracking systems)
 Aplicațiile cu rol în managementul birourilor
 Finanțarea de inițiative, proiecte si
infrastructuri pentru consolidarea siguranței
cibernetice si creșterea încrederii in mediul on
line și conținut digital.
 Noi tehnologii (IoT, automatizare, robotica,
inteligenta artificiala)
 Design industrial
 Customizare de masă (imprimare 3D,
manufacturare digitala directa)
Sursa: MFE
204
Programul Operaţional Sanatate 2021-2027 – propunere

Obiective specifice Actiuni eligibile
OP 4, OS (iv) Asigurarea accesului egal la Dotarea si/sau modernizarea infrastructurii:
asistență medicală prin dezvoltarea o cabinetelor medicilor de familie (inclusiv puncte
infrastructurii, inclusiv la asistență medicală de lucru pentru medicii de familie și centre de
primară permanență)
o publice a centrelor unde se furnizează servicii de de
asistență medicală comunitară,
o publice în care se furnizează servicii de asistență
medicală școlară, inclusiv servicii de asistență
stomatologică
Dotarea/ extinderea/ modernizarea/ reabilitarea
infrastructurii publice:
o unităților sanitare/ altor structuri publice care
desfășoară activități medicale de tip ambulatoriu
o în scopul reorganizării/ reconversiei unor secții din
unitățile sanitare cu paturi de acuți în paturi de
spitalizare de zi concomitent cu măsuri de întărire a
capacității furnizării serviciilor medicale și
chirurgicale de tip ambulatoriu
OP 4, OS (ix) Creșterea accesului egal și în Îmbunătățirea accesibilității și eficacității asistenței
timp util la servicii de calitate, sustenabile și cu medicale primare şi integrarea cu serviciile de asistență
prețuri accesibile; modernizarea sistemelor de medicală comunitară:
protecție socială, inclusiv promovarea * dezvoltarea de instrumente de suport
accesului la protecție socială; îmbunătățirea * dezvoltarea competențelor personalului implicat în
accesibilității, a eficacității și a rezilienței furnizarea serviciilor și a paletei de servicii de asistență
sistemelor de sănătate și a serviciilor de medicală primară
îngrijire pe termen lung * furnizarea de servicii de asistență medicală primară, cu
accent pe servicii preventive acordate persoanelor: din
mediul rural, din zone greu accesibile si dezavantajate
socio-economic/ vulnerabile.
* asigurarea distribuţiei teritoriale echitabile a serviciilor
205
de asistenţă primară, inclusiv prin identificarea şi

implementarea de intervenţii sustenabile de atragere şi
reţinere a medicilor, cu participarea financiară a
autorităţilor locale.
Îmbunătățirea accesibilității și eficacității serviciilor
oferite în regim ambulatoriu:
* dezvoltarea de instrumente de suport
*dezvoltarea competențelor personalului implicat în
furnizarea serviciilor și a paletei de servicii de oferite în
regim ambulatoriu
* măsuri de întărire a capacității furnizării serviciilor
medicale și chirurgicale de tip ambulatoriu.
Îmbunătățirea accesibilității și eficacității rețelei de
medicină şcolară, inclusiv a celei stomatologice, ca parte
a asistenţei medicale primare adresate copiilor şi tinerilor,
atât din mediul urban, cât şi din mediul rural:
- dezvoltarea de instrumente de suport
- asigurarea de personal suficient din punct de vedere
numeric și dezvoltarea competențelor
- asigurarea accesului copiilor/ tinerilor la servicii de
medicina școlară și/ sau stomatologică.
OP 4, OS (iv) Asigurarea accesului egal la Dotarea /extinderea/modernizarea cladirilor/
asistență medicală prin dezvoltarea infrastructurii:
infrastructurii, inclusiv la asistență medicală - unități sanitare care furnizează servicii de recuperare
primară (inclusiv centre de recuperare medicală, recuperare
neurologică și post-traumatică), paliaţie şi îngrijiri
pe termen lung
- unități sanitare acuți în vederea transformării
acestora în unităţi sanitare care furnizează servicii de
recuperare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung
- unitati medico-sociale care furnizează servicii
medicale de îngrijire de lungă durată
206
OP 4, OS (ix) Creșterea accesului egal și în Îmbunătățirea accesibilității, a eficacității serviciilor de

timp util la servicii de calitate, sustenabile și cu reabilitare/recuperare:
prețuri accesibile; modernizarea sistemelor de - Dezvoltarea de instrumente de suport care să faciliteze
protecție socială, inclusiv promovarea creșterea accesibilității și eficacității serviciilor de
accesului la protecție socială; îmbunătățirea reabilitare/recuperare
accesibilității, a eficacității și a rezilienței
sistemelor de sănătate și a serviciilor de - Dezvoltarea competențelor personalului implicat în
îngrijire pe termen lung furnizarea serviciilor de reabilitare/recuperare
- Furnizarea de servicii de reabilitare/ recuperare, cu
accent pe cei: din zona rurală, populație dezavantajată
socio-economic, persoane vulnerabile din punct de
vedere medical (ex. persoane cu afecțiuni cronice care
afectează capacitatea funcțională.
Îmbunătățirea accesibilității și a eficacității serviciilor de
îngrijire paliativă, prin:
- Dezvoltarea de instrumente de suport care să faciliteze
creșterea accesibilității și eficacității serviciilor
-Dezvoltarea competențelor personalului implicat în
furnizarea de servicii de îngrijire paliativă
- Furnizarea de servicii de îngrijire paliativă, cu accent pe
persoane: din zona rurală, din zone greu accesibile,
populație dezavantajată socio-economic/ vulnerabilă.
OP 4, OS (iv) Asigurarea accesului egal la Dotarea/extinderea/construirea/modernizarea cladirilor/
asistență medicală prin dezvoltarea infrastructurii pentru:
infrastructurii, inclusiv la asistență medicală - unitățile sanitare
primară - rețeaua de genetică medicală (laboratoarele de
genetică medicală de oncologie, centrele regionale
de genetică medicală)
- serviciile de ambulanță (județene și București Ilfov),
unitățile sanitare de transplant
- laboratoarele de anatomie patologică, toxicologiee,
antropologie; genetică medico-legală
207
OP 4, OS (ix) Creșterea accesului egal și în - dezvoltarea și implementarea de programe de

timp util la servicii de calitate, sustenabile și cu screening populațional pe termen mediu și lung (ex:
prețuri accesibile; modernizarea sistemelor de afecțiuni cardiovasculare, cancer, boli transmisibile,
protecție socială, inclusiv promovarea netransmisibile, etc.)
accesului la protecție socială; îmbunătățirea - implementarea de programe de schimbare a stilului
accesibilității, a eficacității și a rezilienței de viață și aplicarea de politici de încurajare a unei
sistemelor de sănătate și a serviciilor de vieți sănătoase, inclusiv implementarea de măsuri de
îngrijire pe termen lung prevenție (inclusiv sănătate orală în zone
defavorizate sau greu accesibile și mintală);
- asigurarea accesului universal la diagnostic și
tratament de calitate, inclusiv la transplant de
țesuturi și celule, conform standardelor
internaționale
- diagnostic pre/postnatal al bolilor genetice, de
consiliere genetică; instituţionalizarea la nivel
naţional a screening-urilor pentru boli cu potenţial
de depistare neonatală
- remodelarea circuitelor funcționale ale unităților
sanitare pentru respectarea normelor privind
reducerea riscului de transmitere a infecțiilor
- remodelarea circuitelor de depozitare și transport a
deșeurilor medicale în unitățile medicale
- actualizarea ghidurilor, definițiilor de caz şi/sau
procedurilor/ protocoalelor (conform necesitaţilor şi
standardelor internaţionale/ europene)
- măsuri de întărire a capacității, inclusiv prin
asigurarea de personal medical competent și
compensarea deficitului numeric de personal
OP 4, OS (iv) Asigurarea accesului egal la Dotarea/extinderea/modernizarea /reabilitarea
asistență medicală prin dezvoltarea infrastructurii publice:
infrastructurii, inclusiv la asistență medicală – laboratoare de microbiologie din cadrul spitalelor
primară evidențiate ca potențiali beneficiari în cadrul
208
documentelor programatice naționale

– laborator de referința/ laboratoare de lucru regionale
– altor laboratoare / dotari specifice ex. tehnologii
inovative de eliminare a infectiilor nosocomiale
OP 4, OS (ix) Creșterea accesului egal și în - actualizarea ghidurilor, definițiilor de caz şi/sau
timp util la servicii de calitate, sustenabile și cu procedurilor/ protocoalelor (conform necesitaţilor şi
prețuri accesibile; modernizarea sistemelor de standardelor internaţionale/europene)
protecție socială, inclusiv promovarea - asigurarea competentelor necesare personalului
accesului la protecție socială; îmbunătățirea medical si nemedical care va lucra cu infrastructura
accesibilității, a eficacității și a rezilienței reabilitată
sistemelor de sănătate și a serviciilor de - efectuarea de studii/ analize pentru îmbunătățirea
îngrijire pe termen lung supravegherii şi controlului infecțiilor nosocomiale,
a bolilor transmisibile, etc.
OP 4, OS (iv) Asigurarea accesului egal la Dotarea/extinderea/modernizarea /reabilitarea
asistență medicală prin dezvoltarea infrastructurii publice:
infrastructurii, inclusiv la asistență medicală - Sistemului național de transfuzii, inclusiv a
primară infrastrucurii de testare a sângelui și/sau procesare a
plasmei
Ex.:
- centre de transfuzie sanguină
- infrastructura de prelevare, testare a sângelui și/sau
procesare a plasme
OP 4, OS (ix) Creșterea accesului egal și în - îmbunătăţirea cadrului legislativ/ normativ in
timp util la servicii de calitate, sustenabile și cu concordanţă cu cerinţele directivelor europene in
prețuri accesibile; modernizarea sistemelor de domeniu şi a procedurilor de operare/ asistență
protecție socială, inclusiv promovarea tehnică pentru definirea cadrului strategic de
accesului la protecție socială; îmbunătățirea reorganizare și optimizare a sistemului național de
accesibilității, a eficacității și a rezilienței transfuzii;
sistemelor de sănătate și a serviciilor de - definirea instrumentelor de lucru (norme, proceduri)
îngrijire pe termen lung - iniţierea procesului de autorizare a instituțiilor din
sistemul transfuzional conform cerinţelor
comunitare ;
209
- creşterea capacităţii tehnice a resursei umane prin

asigurarea competentelor necesare personalului
medical si nemedical care va lucra cu infrastructura
reabilitată, precum și prin dezvoltarea de
instrumente și metodologii adecvate de pregătire.
OP1, OS (i) Dezvoltarea capacităților de - Cercetare si inovare prin implementarea de soluții
cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor SMART în domeniul medical
avansate - Programe dedicate cercetării și/sau utilizării clinice:
ex. producție de plasma sau derivate, producție de
vaccinuri (dezvoltarea infrastructurii, modernizarea,
reluarea producției de vaccin și dezvoltarea de noi
produse farmaceutice în Institutul Național de
Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară
„Cantacuzino"") – operatiune de importanta
strategica
- Cercetare în domeniul bolilor transmisibile/ (ex.
combaterea cancerului) – operatiune de importanta
strategica
- Realizarea unei infrastructuri de cercetare-dezvoltare
în domeniul genomicii - operatiune de importanta
strategica
OP 1, OS (ii) Fructificarea avantajelor - Refacere și modernizare sistem informatic (CNAS)
digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al - Observatorul național pentru date în sănătate
companiilor și al guvernelor - Soluții digitale în infrastructura din sănătate (ex.:
digitizare internă și externă a instituțiilor medicale)
- Uniformizarea fluxurilor informaționale
OP4, OS (vi) Promovarea învățării pe tot Măsuri de tip FSE pentru implementarea operațiunilor în
parcursul vieții, în special a oportunităților domeniul cercetării medicale la toate nivelurile, inclusiv
flexibile de perfecționare și reconversie medicina personalizată a cancerului (inclusiv pilotarea
profesională pentru toți, ținând seama de rezultatelor cercetării)
competențele digitale, anticipând mai bine Măsuri de tip FSE pentru implementarea operațiunilor
schimbările și noile cerințe în materie de care vizează digitalizarea sistemului medical
210
competențe pe baza nevoilor pieței muncii, Măsuri de formare/ specializare - utilizare echipamente
facilitând tranzițiile profesionale și încurajând medicale
mobilitatea profesională Utilizare metode moderne de investigare, intervenție,
tratament
Sursa: MFE
Programului Operațional Capital Uman 2021-2027 - propunere
Obiective specifice Priorități de investiții
Creșterea gradului de valorificare a potențialului economic al

i. Îmbunătățirea accesului pe piața muncii tinerilor (inclusiv NEET)
pentru toate persoanele aflate în căutarea Noi abordări în furnizarea serviciilor integrate de ocupare,
unui loc de muncă, în special pentru tineri, adaptate nevoilor grupurilor dezavantajate pe piața muncii
șomeri de lungă durată și grupurile (persoane inactive, cu dizabilități, șomeri de lungă durată,
dezavantajate pe piața muncii, persoanele persoane reîntoarse în țară, etc.) prin accesul la pachete de
inactive, prin promovarea angajării pe cont servicii personalizate și adaptate nevoilor individuale.
propriu și a economiei sociale; Promovarea spiritului antreprenorial, sprijinirea inițiativelor
antreprenoriale și a economiei sociale
Promovarea de măsuri pentru asigurarea forței de muncă
necesare în zonele care înregistrează deficite
ii. Modernizarea institutiilor si a serviciilor Îmbunătățirea și ajustarea sistemului de monitorizare și
pietei muncii pentru a evalua si anticipa evaluare a politicilor publice în domeniul ocupării și formării
necesarul de competente si a asigura profesionale dezvoltat în parteneriat de către MMPS, MEC,
asistenta personalizata si in timp real ANOFM, parteneri sociali și institut de cercetare
urmarind asigurarea medierii/plasarii Consolidarea dialogului social și a parteneriatelor pentru
(matching), tranzitiei si a mobilitatii fortei ocupare și formare
de munca
iii. Promovarea participării echilibrate Crearea de oportunități pentru integrarea femeilor pe piața
după gen pe piața muncii și a asigurării muncii
echilibrului dintre viața profesională și cea
privată, inclusiv prin facilitarea accesului
la servicii de îngrijire a copiilor și a
211
persoanelor aflate într-o situaţie de

dependenţă
iii bis. Promovarea adaptării la schimbare Crearea unui mediu de muncă sigur și sănătos pentru
a lucrătorilor, întreprinderilor și lucrători, adaptat riscurilor identificate
antreprenorilor, a îmbătrânirii active și în
condiții bune de sănătate, precum și a unui
mediu de lucru sănătos și adaptat care să
reducă riscurile la adresa sănătății
iv. Îmbunătățirea calității, eficacității și a Actualizarea si adaptarea ofertei de educație si formare
relevanței sistemului de educație și profesională la cerințele pieței muncii
formare pentru piața muncii, pentru a Corelarea dintre nevoile elevilor și studenților, serviciile de
sprijini dobândirea de competențe cheie, consiliere, sprijin, acompaniere și tendințele manifestate pe
inclusiv a competențelor digitale piața muncii
Îmbunătățirea formării cadrelor didactice pentru creșterea
calității și eficacității procesului educativ
Consolidarea participării populației în procesul de învățare pe
tot parcursul vieții și de reconversie profesională pentru
facilitarea tranzițiilor și a mobilității de pe piața muncii
v. Promovarea accesului egal la educație și Creșterea accesului la educație și formare de calitate și
formare de calitate și favorabile favorabile incluziunii
incluziunii, precum și completarea
studiilor, precum și a absolvirii acestora,
în special pentru grupurile defavorizate, Formarea (inițială și continuă) cadrelor didactice pentru o
începând de la educația și îngrijirea educație incluzivă
copiilor preșcolari, continuând cu educația
Servicii suport pentru prevenirea și combaterea abandonului
și formarea generală și profesională și
școlar și a părăsirii timpurii a școlii
până la învățământul terțiar, precum și
educația și învățarea în rândul adulților,
inclusiv prin facilitarea mobilității în scop
educațional pentru toți
212
vi. Promovarea învățării pe tot parcursul Creșterea accesului și participării la formarea profesională
vieții, în special a unor oportunități continuă a adulților
flexibile de perfecționare și reconversie
profesională pentru toți luând în
considerare competențele digitale,
anticipând mai bine schimbările și noile
cerințe în materie de competențe pe baza
nevoilor pieței muncii, facilitând tranzițiile
profesionale și promovând mobilitatea
profesională
Sursa: MFE
213
CAPITOLUL XXII. MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA STRATEGIEI
Structura și metodologia de lucru pentru comitetul de evaluare și monitorizare

Strategia de dezvoltare economică și socială a oraşului Huedin a fost elaborată în vederea
integrării și dezvoltării comunității locale în contextul național și european, caracterizat de
coexistența unor oportunități deosebite de dezvoltare, concomitent cu o concurenta acerba pe plan
intern si extern pentru fondurile nationale si europene nerambursabile, dublata de o criza
economica nationala extrem de puternica.
Documentul elaborat prezintă situația locală existentă la nivelul oraşului Huedin și
perspectivele de dezvoltare pentru perioada 2021-2027.
La momentul actual nu pot fi identificați, însă, în mod corect si corent toti factorii care vor
influenta politicile publice in urmatorii ani. De asemenea planul de actiuni va necesita actualizari
pe masura ce o parte din proiectele mentionate in acest document vor fi finalizate sau vor fi
identificate altele, mai fezabile.
Pentru a monitoriza progresele inregistrate prin implementarea proiectelor, administrația
publică locală Huedin (APL) trebuie sa-si puna la punct un sistem coerent si concret de urmarire
a modului in care sunt realizate si mai ales a impactului pe care acestea le au asupra comunitatii.
Abordarea acestei maniere implica insa si participarea altor institutii guvernamentale si
neguvernamentale, fara de care monitorizarea nu ar fi completa. In acest sens, recomandata
Agentie/structura de dezvoltare locala poate juca un rol determinant.
Este de preferat ca cele trei domenii (implementare, monitorizare si evaluare) sa reprezinte
preocuparea unor structuri diferite, evitandu-se cazurile in care aceleasi structuri indeplinesc
concomitetnt rolurile de implementare si evaluare.
La nivelul APL Huedin trebuie sa funcționeze un mecanism de monitorizare a implementarii
proiectelor pe axa: Primar – Viceprimar – Consiliul Local. De asemenea serviciile si
compartimentele din Primarie trebuie sa aiba sarcini precise in activitatea de monitorizare a
proiectelor implementate. Partea de evaluare trebuie sa fie asigurata de organisme independente
(de preferat din afara APL) care urmaresc gradul de realizare a indicatorilor pentru fiecare din
proiectele implementate. Pe langa aceasta, foarte importanta este evaluarea impactului produs de
respectivele proiecte asupra comunitatii locale. Este de subliniat ca acest impact se poate evalua
dupa o perioada relativ mare dupa implementarea proiectelor.
214
Indicatori de monitorizare
Indicatorii socio – economici structurati pe domeniile strategice care trebuie urmariti anual
sunt urmatorii:
Domenii Indicator Institutii responsabile – surse de
date
INFRASTRUCTURA
Drumuri Lungimea totala de drumuri judetene (Km) Autorit. Nationala a Drumurilor
Lungimea totala de strazi (Km) Primaria Huedin
Sporul anual de drumuri (%) Primaria Huedin
Retele de Lungimea totala retea canalizare (Km) Primaria Huedin
distributie Sporul anual retele de distributie apa (%) Primaria Huedin
Sporul anual retele de distributie caldura (%) Primaria Huedin
Sporul anual retea de canalizare (%) Primaria Huedin
Comunicatii Numar total abonati retele de comunicatii Furnizorii de servicii
Sporul anual al conectarii la retele de Furnizorii de servicii
comunicatii(%)
Servicii publice Numarul total de cetateni deserviti (anual) Primaria Huedin
Numarul de reclamatii Primaria Huedin
Locuinte Numar de persoane fara locuinta Primaria Huedin
Persoane fara locuinta (% din totalul populatiei Primaria Huedin
rezidente in oras)
Pretul mediu al unei locuinte, raportat la venitul Primaria Huedin
mediu anual pe gospodarie
Locuinte fara acces la infrastructura de baza Primaria Huedin
(energie, apa, canalizare) (%)
Suprafata de locuit pe locuitor (m2) Primaria Huedin
Rezidenti care achizitioneaza si detin locuinte in Primaria Huedin
proprietate
Populatie care locuieste in locuinte sociale (%) Primaria Huedin
Populatie care locuieste in locuinte inchiriate (%) Primaria Huedin
Numar de locuinte conventionale Primaria Huedin
215
Locuire in case (%) Primaria Huedin

Locuire in apartamente (%) Primaria Huedin
Locuire in alte tipuri de locuinte (%) Primaria Huedin
Numarul de locuinte nou construite anual Primaria Huedin
(locuinte sociale sau particulare)
Locuinte conectate la reteaua de distributie a apei Primaria Huedin
potabile (%)
Locuinte conectate la reteaua de canalizare (%) Primaria Huedin
Locuinte conenctate la reteaua de energie electrica Electrica
(%)
Mediu Numarul de zile in care concentratia de SO2 Agenția pentru Protecția Mediului
depaseste valoarea maxima admisibila Cluj
(125μg/m3) (media pe24h)
Aer Numarul de zile in care concentratia de NO2 Agenția pentru Protecția Mediului
depaseste valoarea maxima admisibila (200mg / Cluj
m3) (media pe 24h)
Numarul de zile in care concentratia de O3 Agenția pentru Protecția Mediului
depaseste valoarea maxima admisibila (125μg / Cluj
m3) (media pe 8h)
Emisiile de CO2 / locuitor Agenția pentru Protecția Mediului
Cluj
Zgomot Populatie expusa nivelului de zgomot superior Agenția pentru Protecția Mediului
valorii de 65 db (media pe 24h) Cluj
Apa Numarul de determinari privind parametrii Direcția de Sănătate Publică Cluj
chimici ai apei potabile efectuate in decursul unui
an care depasesc valorile prescrise in standardele
internationale (OMS)
Numarul de determinari privind parametrii Direcția de Sănătate Publică Cluj
biologici ai apei potabile efectuate in decursul
unui an care depasesc valorile prescrise in
standardele internationale (OMS si Directiva
80/778/EEC)
216
Consumul anual de apa pe locuitor (m3 ) Operatorul regional de apa

Clima Numarul de zile cu precipitatii (media pe an) Centrul meteorologic Cluj
Zile cu soare (media pe an) Centrul meteorologic Cluj
Managementul Cantitatea de deseuri solide (menajere si Agenția pentru Protecția Mediului
deseurilor industriale) colectata anual (tone / locuitor) Cluj
Deseuri solide (menajere si industriale) procesate Agenția pentru Protecția Mediului
la gropile de gunoi, incineratoare si unitati de Cluj; Serviciul de Salubritate
reciclare (%)
Volumul materialelor reciclate Agenția pentru Proțectia Mediului
Cluj; Serviciul de Salubritate
Cantitatea de deseuri solide colectate anual Agenția pentru Proțectia Mediului
Cluj; Serviciul de Salubritate
Procentul deseurilor reciclate in unitati Serviciul de Salubritate
specializate
Numarul de arbori plantati anual Primaria Huedin
Utilizarea Cresterea suprafetei spatiilor verzi, anual Primaria Huedin
terenurilor Numarul de terenuri de sport in fiecare cartier Primaria Huedin
Spatii verzi cu acces public (m2/locuitor) Primaria Huedin
Distributia utilizarii terenurilor (%) si terenuri Primaria Huedin
neutilizate (%) in intravilan
Suprafata urbana destinata activitatilor specifice Primaria Huedin
de amenajare a teritoriului si conservare (%)
Densitatea populatiei (locuitori / km2) Direcția Județeana de Statistică
Cluj
Transportul Distributia utilizarii mijloacelor de transport, Primaria Huedin
local autobuz, autoturism, bicicleta (%)
Caracteristici ale transportului (scop, distanta si Primaria Huedin
mijloc de transport)
Numarul de automobile inregistrate local /1000 Primaria Huedin
locuitori
Numarul de accidente rutiere cu consecinte grave Inspectorat Județean de Poliție-
(decese, raniri grave)/1000 locuitori Secția rutieră
217
Nr. mediu de pasageri in vehicule motorizate Inspectorat Județean de Poliție-

Secția rutieră
Energia Consumul total pe categorii de surse de energie Direcția județeană de Statistică
(carbune, gaz, electrica, petrol) Cluj
Consumul anual de energie electrica pe locuitor Directia județeană de Statistică
(kw / locuitor Cluj
ECONOMIC Distributia fortei de munca (femei / barbati) pe Agentia Județeană pentru Ocuparea
sectoare Forței de Muncă
PIB/locuitor la nivel local Administrația Financiară
Numarul de companii cu sediul in municipiu Oficiul Registrului Comertului
Numarul de firme inregistrate anual Oficiul Registrului Comertului
Spatii comerciale si birouri neocupate Primaria Huedin
Numarul de turisti/an inregistrati in unitatile de Direcția Județeana de Statistică
cazare
Cifra de afaceri a companiilor private (Euro) Oficiul Registrului Comerțului
Numarul de firme pe domenii de activitate Oficiul Registrului Comertului
(productie – comert – servicii)
Aportul la PIB al firmelor functie de domeniul de Oficiul Registrului Comertului
activitate (industrie – agricultura – turism)
Volumul investitiilor anuale (Euro) Oficiul Registrului Comertului
Volumul investitiilor straine (Euro) Oficiul Registrului Comertului
Social - Populatia totala distribuita pe sexe si grupe de Directia Judeteana de Statistica
Populatia varsta
Populatie cu varsta sub 16 ani (%) si populatie cu Directia Judeteana de Statistica
varsta peste varsta medie de pensionare (%)
Numarul de persoane care parasesc orasul Directia Judeteana de Statistica
Numarul de persoane care intra in oras Directia Judeteana de Statistica
Populatia de origine romana (% din total) Directia Judeteana de Statistica
Alte nationalitati (% din total) Directia Judeteana de Statistica
Gospodarii Total gospodarii Directia Judeteana de Statistica
Marimea medie a gospodariilor Directia Judeteana de Statistica
218
Gospodarii cu o persoana (%) Directia Judeteana de Statistica

Gospodarii cu familie (%) Directia Judeteana de Statistica
Gospodarii detinute de pensionari Directia Judeteana de Statistica
Forta de munca Populatia activa (femei, barbati, total) Agentia Judeteana pentru Ocuparea
Fortei de Munca (AJOFM)
Personal angajat (femei, barbati, total) AJOFM
Rata activitatii (femei/barbati/total) AJOFM
Numarul total de someri AJOFM
Rata somajului (pe sexe) AJOFM
Someri barbati/femei (%) AJOFM
Someri pe o perioada mai mare de 1 an (%) AJOFM
Someri cu varsta sub 25 ani (%) AJOFM
Veniturile Venitul mediu pe gospodarie Directia Judeteana de Statistica
populatiei Distributia veniturilor (femei/barbati) Directia Judeteana de Statistica
Numar de familii cu venit peste valoarea medie a Directia Judeteana de Statistica
veniturilor corespunzatoare unui trai decent
Numar de familii cu venit sub valoarea medie a Directia Judeteana de Statistica
veniturilor corespunzatoare unui trai decent
Gospodarii fara autoturism proprietate personala Directia Judeteana de Statistica
Sanatate Numar de medici la 1000 locuitori Directia de Sanatate Publica Cluj
Frecventa si specificul bolilor Directia de Sanatate Publica
Numarul total de persoane in evidenta Directia de Sanatate Publica
Speranta de viata la nastere (femei/barbati) Directia de Sanatate Publica
Rata mortalitatii infantile Directia de Sanatate Publica
Rata mortalitatii datorate afectiunilor Directia de Sanatate Publica
cardiovasculare si respiratorii, pentru persoane
sub 65 de ani
Securitatea si Numarul total de infractiuni inregistrate/1000 Inspectorat Judetean de Politie Cluj
pacea sociala locuitori pe an
Numarul de crime inregistrate /1000 locuitori pe Inspectorat Judetean de Politie
an
219
Infractiuni comerciale inregistrate /1000 locuitori Inspectorat Judetean de Politie

pe an
Furturi de/din automobile inregistrate /1000 Inspectorat Judetean de Politie
locuitori pe an
Numarul de politisti locali Inspectorat Judetean de Politie
Educatie Absolventi ai cursurilor de invatamant liceal care Inspectorat Scolar Judetean Cluj
au
trecut examenul de bacalaureat (%)
Absolventi ai cursurilor de invatamant liceal care Inspectorat Scolar Judetean
nu au trecut examenul de bacalaureat (%)
Absolventi ai cursurilor de invatamant liceal care Inspectorat Scolar Judetean
urmeaza cursurile de invatamant superior (%)
Absolventi (barbati/femei) de invatamant primar Inspectorat Scolar Judetean
(%)
Absolventi (barbati/femei) de invatamant Inspectorat Scolar Judetean
secundar (%)
Absolventi (barbati/femei) al cursurilor de Inspectorat Scolar Judetean
invatamant postuniversitar
ADMINISTR Numar de angajati in sectorul public Primaria Huedin
AȚIA Cheltuiala publica anuala (Euro) Primaria Huedin
PUBLICĂ Datoria publica (%) Primaria Huedin
LOCALĂ Gradul de incasare a obligatiilor (taxe, impozite, Primaria Huedin
etc) (%)
Managementul financiar al patrimoniului Primaria Huedin
(Bilantul consolidat de venituri si cheltuieli al
Primariei)
Numarul de persoane angajate in Primarie Primaria Huedin
Numarul de persoane din Primarie instruite/an Primaria Huedin
Proiectia financiara *) Primaria Huedin
220
CAPITOLUL XXIII. IDENTIFICAREA RISCURILOR
O categorie semnificativă de riscuri pe care o autoritate publică locală, indreptățită de lege

să gestioneze și să armonizeze toate pârghiile de dezvoltare ale unei comunități, este cea legată de
cadrul legislativ actual. În cadrul acestei categorii de riscuri putem identifica câteva aspecte
definitorii care pot afecta dezvoltarea strategică.
Un factor care afecteaza negativ activitatea primariei consta in interpretarile legislatiei
pentru reglementarea achizitiilor publice, care creaza numeroase dificultati autoritatii contractante,
ceea ce determina riscuri de intarzieri in realizarea proiectelor, pierderi financiare sau chiar
pierderi definitive de finantari. Mai exista si riscul neindeplinirii obiectivelor contractuale de catre
operatorii economici, datorita contextului economic si fiscal care le afecteaza grav capacitatea
tehnica si financiara, si care, implicit, inhiba dezvoltarea activitatilor economice si ameninta
indeplinirea in bune conditii a contractelor finantate din fonduri publice.
O a doua mare categorie de riscuri este cea legata de aspectul imposibilitatii atragerii
finantarilor destinate unei autoritati publice locale, ceea ce presupune o limitare atat sub aspectul
cantitatii, cat si sub aspectul surselor existente. Aceste riscuri afecteaza probabilitatea indeplinirii
masurilor de dezvoltare locala, care in principal constau in activitati de investitii in obiective
majore.
Cea de a treia categorie de riscuri deriva din situatia existenta la nivel local, respectiv de
capacitatea adminitrativa redusa, nivelul de pregatire a resurselor umane, gradul de dotare cu
echipamente si tehnici moderne si instrumentele la indemana aparatului propriu, ceea ce
determina riscul unei implementari deficitare a startegiei de dezvoltare.
S-au identificat urmatoarele riscuri concrete la nivelul comunitatii, riscuri care fac obiectul
unui plan de management in masura in care masurile identificate se pot rezolva la nivelul si cu
instrumentele specifice administratiei publice locale:
I. Riscul neîndeplinirii obiectivelor contractuale de către operatorii economici
II. Riscul pierderii finanțărilor datorita slabiciunilor legislatiei achizitiilor publice
III. Riscul nerealizării investițiilor proprii datorită neîncasării veniturilor la bugetul local
IV. Riscul neaccesării fondurilor europene
V. Riscul neaccesării fondurilor din mediul privat
221
Evaluarea riscurilor
Evaluarea riscurilor sau cuantificarea riscurilor reprezinta o metoda de apreciere a
“pierderilor” care vor aparea la nivelul administratiei publice locale, ca urmare a nerealizarii sau
realizarii partiale a obiectivelor propuse prin strategia de dezvoltare locala.
Pierderile pot fi financiare, in sensul neatragerii unor fonduri nerambursabile sau investitii
private, scaderea gradului de satisfactie sau de incredere a cetatenilor in administratia publica
locala, realizarea cu intarziere a unor investitii publice locale prioritare pentru comunitate. In
functie de probabilitatea de producere si impact, riscurile se impart in patru categorii :
riscuri cu probabilitate si impact reduse
riscuri cu probabilitate redusa si impact mare (riscuri catastrofice)
riscuri cu probabilitate ridicata si impact mic
riscuri cu probabilitate si impact mare.
I. Riscul neîndeplinirii obiectivelor contractuale de către operatorii economici

Acesta este un risc semnificativ care apare din ce in ce mai prezent, in situatiile in care
procesul de evaluare si selectie a ofertelor, care este anterior atribuirii contractelor de lucrari,
furnizare sau servicii, nu a cuprins o analiza riguroasa a capacitatilor tehnice si financiare ale
operatorilor economici participanti la procedurile de achizitie publica, inclusiv a capacitatii
acestora de a sustine golurile de finantare datorate sistemului de rambursare cu intarziere a
cheltuielilor, aplicabil proiectelor cu finantare europeana.
Probabilitate Impact
Medie-2 Maxim-3
II. Riscul pierderii finanțărilor datorită interpretarilor legislației achizițiilor publice

Problemele legate de imperfecțiunile legislației achizițiilor apar foarte des, în special în
perioada implementării proiectelor cu finanțare nerambursabilă din fonduri europene post aderare.
Concurența acerbă dintre operatorii economici duce la utilizarea in exces a dreptului de a contesta
documentatia de atribuire sau decizia autoritatii contractante, intarziind realizarea activitatilor sau
determinand chiar nerealizarea acestora.
Medie-2 Mediu-2
222
III. Riscul nerealizării investițiilor proprii datorită neîncasării veniturilor la bugetul local
Resursele proprii din ce în ce mai scăzute reprezintă o realitate certă, dar în condițiile
actuale, ponderea acestora fata de resursele atrase ar trebui sa fie comparabila.
Acest grad de comparabilitate se referă la următoarele aspecte:
- urmare a descentralizarii administrative, o serie de cheltuieli trebuie asigurate din bugetul
propriu al primariei
- anumite investitii sunt prioritare dar nu sunt finantate din fonduri nerambursabile
- in cazul investitiilor din fonduri nerambursabile, rambursarea cheltuielilor poate dura
cateva luni de zile
Medie-2 Minim-1
IV. Riscul neaccesării fondurilor europene

Probabilitatea de a nu accesa fonduri europene este medie, motivat de faptul că concurența
autorităților publice locale din orașele mai mari și din municipii este acerba, în plus investițiile
realizate de municipiile reședință de județ sunt considerate prioritare
Medie-2 Minim-1
223
CAPITOLUL XXIV. CAPACITATEA DE FINANȚARE
Bugetul local reflectă evoluția activității economico – sociale a oraşului încercand să

realizeze un echilibru între nevoile comunității și posibilitățile de satisfacere a acestora, funcție de
resursele existente la nivel local și a celor atrase (în special din programele Uniunii Europene).
Veniturile realizate și cheltuielile de funcționare a autorității locale, precum și cele pentru
asigurarea serviciilor prestate pentru comunitate, inclusiv programele pentru dezvoltare au
următoarea structură:
- încasări din impozite și taxe
- prelevari de la bugetul de stat
- venituri cu destinație specială
- venituri din auto-finanțare (administrarea patrimoniului)
În fazele de implementare, monitorizare și evaluare sunt foarte importante comunicarea și
transparenta, astfel incat APL trebuie să-și dezvolte o strategie de comunicare a fazelor și
realizarilor inregistrate in implementarea strategiei.
Pentru o bună comunicare cu comunitatea locală, APL trebuie să folosească, în special,
întâlnirile publice.
Întâlnirile publice intre APL si comunitatea locala trebuie sa capete un caracter de
regularitate (ex. semestrial), avand in vedere impactul major pe care aceste intalniri le au asupra
informarii corecte a cetateanului si, implicit, a comunitatii locale.
Intervenţiile prin proiecte concrete asupra dezvoltării socio-economice a oraşului Huedin
pot fi realizate prin susţinerea financiară din bugetul local, din fonduri nerambursabile
guvernamentale, din fonduri nerambursabile europene, din fonduri rambursabile (de genul
creditelor). La aceste surse de finanţare se adaugă posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip
pulic-privat, care s-au dovedit a fi soluţia potrivită pentru rezolvarea anumitor probleme
comunitare în multe dintre statele europene dezvoltate.
Fiecare dintre aceste posibile modalităţi de susţinere a proiectelor locale prezintă avantaje şi
dezavantaje. În primul rând, susţinerea proiectelor din bugetul local este cea mai puţin
recomandată soluţie deoarece fondurile din această sursă sunt limitate, iar disponibilitatea
financiară a acestora este relativă (spre exemplu, într-un anumit trimestru se poate ca încasările la
bugetul local să fie foarte mici).
224
Creditarea
Creditarea este o modalitate relativ simplă, din punct de vedere procedural, de obţinere a
finanţării pentru proiectele de investiţii. Costurile aferente creditelor sunt insa mari şi implică şi
un anumit grad de risc vis-a-vis de posibilitatea de rambursare a datoriilor, mai ales într-o situaţie
de incertitudine cum este cea generată de criza financiară. În plus, un grad ridicat de îndatorare
poate reprezenta o blocare a posibilităţilor de investiţii pe termen scurt şi mediu, deoarece
administraţia publică devine neeligibilă atât pentru accesarea altor credite dar şi pentru atragerea
de fonduri nerambursabile.
Parteneriatele de tip public-privat

Parteneriatele de tip public-privat sunt o soluţie general recomandată şi promovată pentru
rezolvarea problemelor sau eficientizarea serviciilor publice. În orașul Huedin există posibilitatea
dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat în diverse domenii.
Finanţarea nerambursabilă din fonduri europene

Fondurile nerambursabile prezintă dezavantajul costurilor (financiare şi temporale) aferente
documentanţiilor pentru cererea de finanţare şi raportărilor tehnice şi financiare. În plus, este
necesară cofinanţarea locală a proiectelor şi finanţarea în totalitate a cheltuieluilor neeligibile,
ceea ce pentru administraţia publică poate reprezenta o problemă, mai ales în cazul programelor
de finanţare care prevăd cote mari ale contribuţiei locale. Dar marele avantaj al surselor de
finanţare nerambursabilă prin programe ale Uniunii Europene este că, pentru administraţiile
publice locale, procentul de cofinanţare proprie este relativ redus (pentru majoritatea
programelor), iar valorile investiţiilor sunt mari şi chiar foarte mari, raportat la nevoile
comunităţilor şi la posibilitatea de cofinanţare.
Finanţarea din fonduri europene nerambursabile este, în mod cert, cea mai recomandată
modalitate de susţinere financiară a proiectelor cuprinse de Strategie. De aceea, majoritatea
actiunilor prevazute in strategia de dezvoltare se bazeaza pe programe cu finantare europeana.
225
CONCLUZII ȘI PREVEDERI FINALE
Strategia de dezvoltare a oraşului Huedin se constituie ca un document legal de lucru al

Consiliului Local. Documentul are un caracter prospectiv şi angajează la o permanentă reevaluare
şi optimizare a opţiunilor de dezvoltare a oraşului pentru a le adecva evoluţiei realităţilor
economice şi sociale.
Strategia exprimă opţiunea Consiliului Local de a aborda integrat fenomenul economic,
social şi de protecţie a mediului şi de a se deschide spre parteneriatul constant cu societatea civilă
şi cu comunitatea actorilor economici.
Documentul strategic prezentat propune tuturor partenerilor interesaţi un limbaj comun de
abordare şi înţelegere a realităţilor oraşului Huedin, a obiectivelor prioritare şi direcţiilor de
dezvoltare, programelor şi proiectelor prioritare pentru realizarea dezideratelor respective.
În acelaşi timp, documentul exprimă prin metodologia de întocmire şi adoptare o politică
transparentă de administrare publică în spirit european.
Programele şi proiectele enunţate în strategie pentru atingerea obiectivelor şi realizarea
direcţiilor de dezvoltare prevăzute au orizonturi diferite de realizare, unele imediate, altele în
viitorul apropiat sau mai îndepărtat. Ele pot fi nuanţate şi amendate, completate cu altele sau chiar
anulate dacă mediul dinamic al realităţii viitoare va genera alte împrejurări şi perspective, dar
reprezintă un punct de reper ce permite o permanentă evaluare a depărtării sau apropierii de
anumite deziderate.
Priorităţile strategiei vor fi stabilite de Consiliul Local în funcţie de necesităţi, de sursele de
finanţare disponibile şi detalii tehnico- economice de execuţie a proiectelor.
De asemenea, este necesar a fi evaluat impactul pe care realizarea proiectelor îl are în
vederea atingerii obiectivului strategic general privind dezvoltarea durabilă a oraşului prin
utilizarea eficientă a resurselor fizice şi umane în scopul asigurării prosperităţii şi calităţii vieţii
locuitorilor săi.
Primarul – ca autoritate executivă – are mandatul Consiliului Local şi obligaţia instituţională
de a promova, iniţia, urmări şi finaliza - cu respectarea legilor în vigoare – toate procedurile,
deciziile, acţiunile, activităţile, operaţiile pentru realizarea programelor şi proiectelor prevăzute în
strategie.
Strategia şi documentele aferente prezente şi viitoare sunt considerate de domeniul public şi
vor fi puse la dispoziţia societăţii civile.
226
Echipa de elaborare a strategiei:

Prof. Dr. Ioan Hosu – Coordonator elaborare strategie
Dr. Alexandru Pavel - Expert culegere de date
Ing. Dragoș Tomoiagă - Expert în accesarea fondurilor nerambursabile
Ec. Ala Baltag - Expert în planificare financiară
STRATEGIA DE DEZVOLTARE
A ORAȘULUI HUEDIN
227

Strategia Dezvoltare Oras Huedin 2021 2027

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia Dezvoltare Oras Huedin 2021 2027

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia Dezvoltare Oras Huedin 2021 2027

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAȘULUI HUEDIN

CAPITOLUL XXI. SURSE DE FINANTARE PENTRU PERIOADA 2021-2027.................194

CUVÂNT INTRODUCTIV AL PRIMARULUI ORAȘULUI HUEDIN

Huedinul a fost, este și va rămâne un model de

Conceptul de Dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor și metodelor de

Necesitatea elaborării strategiei derivă din obligațiile Administrației publice Locale în

Corelarea strategiei locale cu noile prioritati de investiții la nivel județean, regional,

În contextul realităţilor economico-sociale şi politice actuale (criza economică, continuarea

Stabilirea Strategiei de dezvoltare durabila a oraşului Huedin, pentru perioada 2021-2027,

În procesul de elaborare a Strategiei s-au parcurs următorii pași:

1) Analiza mediului intern și extern — elaborarea analizei de impact privind măsurile

PARTEA I DIAGNOSTICUL TERITORIULUI

CAPITOLUL I. ORAȘUL HUEDIN – CADRU GENERAL

Stratigrafia terenului se prezinta astfel : straturi de umplutura, argile, mâl negru-cafeniu si de

CAPITOLUL II. REPERE ISTORICE

Republica din Călata

CAPITOLUL III. STATUTUL ADMINISTRATIV

CAPITOLUL IV. PATRIMONIU CONSTRUIT, NATURAL ŞI IMATERIAL

LISTA PATRIMONIULUI CLASAT DIN HUEDIN SI BICALATU

Nr. Cod LMI Denumire Localitate Adresa Datare

1. CJ-I-s-A- Ruine "Cetatea localitatea "Cetatea lupilor” Epoca

2. CJ-I-s-A- Aşezare oraş "Prolic” sau "Cetatea de Hallstatt

3. CJ -II - m - Biserica localitatea localitatea BICĂLATU sec. XVII

4. CJ-II-m-B- Casa Bogdan oraş Str. Clujului 11 sec. XIX

5. CJ-II-m-B- Conacul oraş Str. Iancu Avram 41 sec. XVIII

6. CJ-II-m-A- Biserica oraş Piaţa Republicii sec. XIII -

Resurse Naturale și antropice:

CAPITOLUL V. REPERE STRUCTURALE

Situaţia suprafeţelor propuse la începutul anului 2016:

Populatia Huedinului este de 9346 locuitori la ultimul recensamant (2011).

CAPITOLUL VI. ANALIZA ECONOMIEI ORAȘULUI HUEDIN

Analiza economiei orașului

Principalele companii locale

Pondere din Pondere din

THUNDERFLEX SRL 2219-Fabricarea altor produse din cauciuc 94 8.37% 5.23%

1392-Fabricarea de articole confecţionate din

5630-Baruri şi alte activităţi de servire a

MELIMO AUTOCOM 4532-Comerţ cu amănuntul de piese şi

3101-Fabricarea de mobilă pentru birouri şi

PALIMEX COMPLEX 4729-Comerţ cu amănuntul al altor produse

4333-Lucrări de pardosire şi placare a

Total 405 36.06% 22.51%

Tabel 2: Top 10 firme din Huedin in funcție de cifra de afaceri

Top 10 firme - cifră de afaceri

THUNDERFLEX SRL 2219-Fabricarea altor produse din cauciuc 19686873.4 10.46%

4759-Comerţ cu amănuntul al mobilei, al articolelor

JOLY IMPORT EXPORT SRL 4941-Transporturi rutiere de mărfuri 8194359.55 4.35%

MP PLANT PHARMA IMPEX 4773-Comerţ cu amănuntul al produselor

BICAR IMPORT EXPORT SRL 4634-Comerţ cu ridicata al băuturilor 7091208.24 3.77%

4532-Comerţ cu amănuntul de piese şi accesorii

MECANICA HUEDIN SA 2562-Operaţiuni de mecanică generală 6542393.26 3.47%

SENTRON SRL 4333-Lucrări de pardosire şi placare a pereţilor 6412803.75 3.41%

PALIMEX COMPLEX 4729-Comerţ cu amănuntul al altor produse

KIA & STEVEN SRL 4941-Transporturi rutiere de mărfuri 5617304.87 2.98%

Total 82939442 44.05%

Analiza sectorială a economiei locale

Structura și evoluția principalilor indicatori economici pe sectoare și domenii

Tabel 3: Structura și evoluția numărului și a ponderii angajaților în perioada 2008 - 2018

Structura și evoluția numărului și a ponderii angajaților în perioada 2008 - 2018