Sindromul Asperger

Sindromul Asperger, cunoscut de asemenea si sub

numele de tulburare Asperger, face parte dintr-un grup
de tulburari de neurodezvoltare care au efecte asupra
comportamentului unei persoane, la nivel de limba si
comunicare, precum si la modul de interactiune sociala
a acesteia. Tulburarea Asperger este caracterizata ca
una dintre tulburarile mai usoare din spectrul autismului,
insa are o arie mai larga de raspandire. Exista inca
unele controverse cu privire la sindromul Asperger, daca
ar trebui sa fie privita ca o entitate clinica separata sau
pur si simplu reprezintă o forma specifica de autism.
Persoanele cu sindrom Asperger au in mod obisnuit
inteligenta peste medie, insa au mari dificultati in ceea
ce priveste interactiunile sociale.

Sindromul Asperger este denumit dupa Dr. Hans

Asperger, un pediatru austriac, primul care a descris
boala in 1944. Dr. Asperger a descris evolutia a patru
baieti, care au aratat “o lipsa de empatie, capacitatea
mica de a forma prietenii, conversatia unilaterala,
absorbtia intensa cu un interes deosebit pentru
cunoastere, miscari stangace.” Din cauza interesului lor
obsesiv pentru cunoastere, dar si pentru subiecte
specifice, el a denumit acesti baieti “micii profesori”.
Asociatia Americana de Psihiatrie (APA) a recunoscut
tulburarea Asperger ca o entitate specifica si a publicat
criteriile de diagnostic din Manualul de Diagnostic si
Statistic al Tulburari Psihice-IV (DSM-IV) in 1994.
Aceasta decizie a generat o intreaga dezbatere
academica.
 Astazi, multi experti in domeniu evidentiaza aspectele
pozitive ale sindromului Asperger si considera ca nu
reprezinta neaparat un defect, ci un alt mod de gandire.
Caracteristicile pozitive ale persoanelor cu sindrom
Asperger au fost descrise ca fiind benefice in multe
profesii si acestea includ:

 cresterea capacitatii de a se concentra asupra

detaliilor,
 capacitatea de a persevera in interesele specifice,
fara a se lasa influentat de altii,
 capacitatea de a lucra independent,
 recunoasterea de modele pe care alte persoane le-
ar putea rata,
 intensitate, si
 un mod original de a gandi.

Desi diagnosticul sindromului Asperger nu este posibil

fara teste directe si de observare a unui individ, s-a
sugerat de catre unii autori ca multe figuri istorice de
succes este posibil sa fi avut sindromul Asperger,
inclusiv Mozart, Albert Einstein, Benjamin Franklin,
Thomas Jefferson, si Marie Curie. Desigur, diagnosticul
definitiv de figuri istorice cu sindromul Asperger nu este
posibil fara o testare. o parte din figurile publice actuale
au fost diagnosticate cu sindrom Asperger: cantareata
britanica Susan Boyle, actrita americana Darryl Hannah,
fotbalistul Lionel Messi . Multe dintre trasaturile
oamenilor cu sindromul Asperger pot aparea, de
asemenea, si la copiii supradotati intelectual sau chiar
cu deficit de tulburare de atenţie (ADD).
Cauzele in sindromul Asperger

Daca se accepta concluzia ca sindromul Asperger este

una dintre tulburarile din spectrul autist, atunci cauzele
sindromului Asperger ar fi de asteptat sa fie aceleasi ca
si cauzele autismului. Cauzele exacte ale tulburarilor din
autism nu au fost identificate, desi mostenirea genetica
este o componenta care se considera a fi implicata.
Sustine aceasta idee faptul ca s-a observat ca sindromul
Asperger ruleaza de obicei in familii. De asemenea, in
aceste familii apar membri cu afectiuni cum ar fi
depresiile sau bipolar disorder, dar lucrul acesta nu este
obligatoriu. 
In unele cazuri, tulburari de autism pot fi legate de
expunerile toxice, teratogeni, probleme cu sarcina sau
nasterea, precum si infectiile prenatale. Aceste influente
din mediu pot actiona impreuna pentru a modifica sau a
creste potential gradul de severitate al defectelor
genetice care stau la baza.

Unii autori au sugerat un rol cauzal in autism expunerea

la mercurul folosit la unele vaccinuri, mai putin vaccinul
rujeolic şi thimerosal. Totusi, majoritatea covarsitoare a
dovezilor epidemiologice nu arata nici o dovada pentru o
asociere intre imunizari si autism, iar expertii au
discreditat aceasta teorie.

Momentan, nu exsista tratament pentru acest sindrom.

Totusi, la maturitate, multi duc o viata productiva, traiesc
independent, au un loc de munca (multi devin profesori,
programatori, dentisti) , isi intemeiaza o familie.
Sindromul Asperger – cat de des este intalnit si care
sunt riscurile

Sindromul Asperger este de 5 ori mai frecvent la baieti

decat la fete. In ultimii ani, numarul de tulburari din
spectrul autismului a crescut dramatic. Motivul aceastei
cresteri nu este pe deplin clar, dar este datorat cel mai
probabil atat imbunatatirilor si modificarilor din procesul
de diagnosticare, ceea ce duce la o crestere a
numarului de copii identificati cu autism, precum si un
anumit grad de crestere reala a incidentei tulburarii
insasi.
S-a estimat ca sindromul Asperger afecteaza 2.5 din
fiecare 1000 copii, in functie de numarul total de copii cu
tulburari de autism.
Asa cum am mentionat anterior, sindromul Asperger
poate coexista cu alte afectiuni psihice, cum ar fi
tulburarea de deficit de atentie, hiperactivitatea sau
tulburarea de anxietate. Chiar si atunci cand tulburarea
de anxietate nu este prezenta, oamenii cu sindrom
Asperger pot suferi de anxietate sau de
hipersensibilitate la anumiti stimuli, cum ar fi zgomote
puternice. In unele cazuri, pot aparea comportamente
disruptive (istericale, auto-vatamare, agresiune) şi/sau
depresie, ca raspuns la anxietatea si frustrarea resimtita
de suferinzii de sindrom Asperger. Alte comportamente
care au fost raportate la persoanele cu sindrom
Asperger includ comportamentele obsesiv-compulsive si
dificultatile de management al furiei.
Ca la orice alta boala de acest gen, gradul de severitate
al simptomelor poate varia foarte mult, astfel incat nu
toate persoanele cu acest sindrom  vor experimenta
 tulburari psihiatrice asociate, depresie, sau
comportamente disruptive.

Tratamentele sindromului Asperger

Tratamentul sindromului Asperger implica o abordare

multidisciplinara.
Terapia medicala nu este eficace in tratarea sindromului
Asperger, desi unele medicamente pot fi prescrise
pentru a ajuta la controlul simptomelor tulburatoare sau
simptomele altor afecţiuni psihice care pot co-exista cu
sindromul Asperger. In unele cazuri, sunt utilizati
selectivi ai recaptarii serotoninei inhibitor (ISRS), ca
medicamente pentru ameliorarea starilor de anxietate
sau depresie. De asemenea, poate fi incercat
tratamentul medical pentru ADHD, daca exista
hiperactivitate semnificativa.

Anumite interventii comportamentale si educationale pot

ajuta persoanele cu sindrom Asperger, desi nu toate
acestea pot fi neaparat eficace la un anumit individ.
Tipul de interventii alese trebuie sa fie in functie de
varsta si de nevoile individuale. Tipurile de interventii
care s-au dovedit a fi benefice includ:

 eforturile de a reduce suprastimularea sau

supraincarcarea de intrare senzoriala;
 sprijinirea competentelor executive in functie de
dispozitie, intr-un mediu previzibil, structurat, si
organizat;
 organizare in formarea de abilitati;
 folosirea vorbirii/limbii in terapie, cu evitarea folosirii
ambigue a limbilor straine;
 stimularea aptitudinilor sociale prin programe de
formare, formare profesionala, inclusiv in gradul de
constientizare a cognitiei sociale, prin utilizarea de
gesturi si expresii faciale, si prin limbajul de conversatie;
 crearea de abilitati adaptative de viata sau de
formare de competente;
 sprijin educational, cum ar fi asistenta cu
organizarea, luarea de notite, permitand examinarile
orale, mai degraba decat testarea scrisa, utilizarea de
script-uri, si asistenta la intelegerea lecturii si a
subtilitatlor de utilizare a limbii;

.
Semnele şi simptomele sindromului Asperger

Simptomele social-comportamentale pot sa inceapa cat

mai curand in copilarie. Diferente caracteristice pt fi
vazute in dezvoltarea sociala, dar aceste schimbari sunt
mai greu de identificat la copiii mici si pot fi atribuite la o
alta conditie sau nu sunt percepute ca anormale. Cele
mai multe cazuri de sindrom Asperger sunt identificate
atunci cand copilul este de varsta scolara sau chiar mai
mare. Studiile au aratat o varstă medie la diagnostic de
11 ani.

Unele dintre simptome care pot fi prezente sunt:

 lipsa de constientizare sociala;

 lipsa de interes in socializare / si in a face prietenii;
 dificultatea de a face si a sustine prietenii;
 incapacitatea de a deduce gandurile, sentimentele,
sau emotiile altora;
 privirea este fie prea intensa sau evita contactul cu
ochii;
 lipsa de schimbarea a expresiei faciale, sau
folosirea de expresii faciale exagerate;
 lipsa de intelegere sau de utilizare a gesturilor;
 nerespectarea limitelor interpersonale;
 sensibilitate deosebita la zgomote, atingere,
mirosuri, gusturi, sau stimuli vizuali;
 inflexibilitatea si/sau supra-aderarea la dependenta
de rutine;
 stereotipuri si modele repetitive motorii.

O alta caracteristica definitorie a sindromului este
prezenta unor interese perseverative si obsesive in
subiecte speciale (cum ar fi masini sau trenuri, sau chiar
mai multe subiecte inguste, cum ar fi aspiratoare), care
pot fi de putin interes pentru altii.
 Aceste interese sunt neobisnuit de repetitive si
intense in comparatie cu interesele altor copii.
 Interesele specifice inguste tind sa ramana in
centrul de interes al copilului si in conversatie, in ciuda
eforturilor pentru a redirectiona atentia copilului.
Dezvoltarea limbajului la copiii cu sindrom Asperger
este, in general, normala, in contrast cu alte tulburari din
autism. Copiii cu sindrom Asperger au scoruri normale
la testele pentru functia lingvistica, implicand
vocabularul, sintaxa, si gramatica. De fapt, unii experti
cred ca prezenta dezvoltarii limbajului obisnuit distinge
sindromul Asperger de autismul inalt functional. Totusi,
utilizarea sau aplicarea competentelor lingvistice este
modificata ln oamenii cu sindromul Asperger, si anume:
 Vorbirea lor poate fi dezorganizata, poate fi sau nu
relevanta pentru discutie, sau se pot concentra prea
intens pe domeniul lor definit de interes (a se vedea mai
sus) in conversatii.
 Pot fi vazute de asemenea modificari in voce si in
vorbire (de exemplu, vorbind prea tare sau dramatic,
folosind un ton invariant, tare pitch, vorbind prea repede
sau prea lent).
 Limba poate fi interpretata literal, si pot aparea
dificultati de limba la interpretarea intr-un context
specific.
 Exista dificultati cu utilizarea de subtilitati de limbaj,
cum ar fi ironia sau sarcasmul.
La scoala, copiii cu sindrom Asperger au tendinta de a
excela la invatatura adesea in clasele mici. Pe masura
ce imbatranesc, ei pot avea mai multe dificultati la
scoala datorita necesitatii de a citi si a intelege mesajul
scris. Sprijinirea educatiei speciale este necesar, uneori,
dar nu întotdeauna.
Uneori, persoanele cu tulburare Asperger au si alte
conditii psihice associate. Unele conditii comune
asociate includ urmatoarele (dar acestea nu sunt
intotdeauna prezente):
 Deficitul de atentie si tulburarea de hiperactivitate
(ADHD)
 Anxietatea
 Atitudinea de opozitie sfidatoare sau alte tulburari
disruptive de comportament
 Depresie sau alte tulburari de dispozitiel.

Astfel, în primul rând, se va diferentia tulburarea
Asperger de Autismul infantil, iar principalul criteriu de
diferentiere este limbajul si dezvoltarea cognitiva.
Copilul cu tulburare Asperger are un limbaj bine
dezvoltat, cu exprimare gramaticala corecta (în timp ce
copilul cu  autism vorbeste la persoana a II-a sau a III-
a). Functia de comunicare esueaza câteodata, dar nu în
totalitate, asa cum se întâmpla la copilul cu autism.
Adaptarea sociala si nivelul interactiunii sociale este
mult mai eficace, cu posibilitatea de educare si
dezvoltare a acestor calitati. Se poate educa si creste
capacitatea de relationare empatica, în timp ce la copiii
autisti, cu toate eforturile noastre, ei „ramân în lumea
lor”.
Copilul cu tulburare Asperger poate parea în ochii
celorlalti timid si rusinos, în timp ce copilul cu autism
este considerat bizar sau ciudat.
Unii copii sunt capabili sa urmeze cursurile scolilor
normale, în timp ce altii pot necesita program de
educatie speciala pentru a-si modela comportamentul,
care uneori poate prezenta si raptusuri de agitatie. Ca si
în autism, se considera ca tulburarea Asperger este o
conditie psihopatologica ce afecteaza pe viata
functionarea sociala si profesionala.