Actionari Hidraulice Si Pneumatice

55
2. ACŢIONAREA CU ENERGIE HIDRAULICĂ SAU PNEUMATICĂ

A SISTEMELOR MECANICE MOBILE
2.1. STRUCTURA SISTEMELOR DE ACŢIONARE CU ENERGIE HIDRAULICĂ SAU

PNEUMATICĂ A SISTEMELOR MECANICE MOBILE
Sistemele de acţionare cu energie hidraulică utilizează lichide pentru transferul de energie

între intrare şi ieşire. Sistemele de acţionare cu energie pneumatică utilizează gaze pentru transferul
de energie între intrare şi ieşire; acestea sunt supuse unei duble transformări energetice. In prima fază,
fluidul primeşte energie mecanică şi îşi măreşte energia specifică într-o maşină hidraulică sau
pneumatică de lucru (pompă sau compresor); în a doua fază, fluidul cedează energia dobândită unui
motor hidraulic sau pneumatic. Transformările energetice sunt afectate de pierderi inerente de
energie.
Intr-o transmisie hidraulică, o pompă transformă energia mecanică furnizată de maşina
motoare în energie hidraulică; aceasta este transformată din nou în energie
mecanică de un motor hidraulic care antrenează maşina de lucru.
Structura transmisiilor pneumatice este similară: un compresor antrenat de maşina motoare
alimentează cu gaz un motor pneumatic care acţionează maşina de lucru. Există şi sisteme de
acţionări pneumatice ale căror părţi principale sunt:
- generatoare de gaze
- motoare pneumatice
Un exemplu de utilizare a unor astfel de sisteme acţionări pneumatice este dirijarea unor rachete.
Parametrii energiei mecanice furnizate de aceste transmisii pot fi reglaţi, prin mijloace relativ
simple, continuu şi în limite largi. Un alt avantaj esenţial al sistemelor de acţionare hidraulice şi
pneumatice faţă de cele mecanice, este flexibilitatea. Acest avantaj le asigură o largă utilizare, cu
toate că principiul lor de funcţionare implică randamente relativ mici.
Transmisiile hidraulice se clasifică în:
- transmisii hidrostatice (volumice);
- transmisii hidrodinamice;
- transmisii hidrosonice.
Transmisia se numeşte hidrostatică (volumică), dacă elementele fundamentale ale transmisiei
hidraulice, maşinile hidraulice (pompa şi motorul), sunt de tip volumic. In acest caz, energia
mecanică furnizată de maşina motoare este utilizată de o pompă volumică, practic numai pentru
creşterea energiei de presiune a lichidului vehiculat; această este transformată din nou, în energie
mecanică, de un motor hidraulic volumic. In fig. 2.1 [7] se prezintă schema unui sistem mecanic
56
mobil cu acţionare hidrostatică, care are în compunerea sa următoarele componente:

3 ~ . – motor electric trifazat asincron, ca element conducător al sistemului mecanic mobil;
ML – elementul tehnologic de execuţie, ca element condus al sistemului mecanic mobil;
THS – transmisia hidrostatică;
P – pompă volumică;
M – motor volumic;
BCRP – bloc de comandă, reglare şi protecţie;
SLP – supapă de limitare a presiunii;
R – rezervor cu fluid hidraulic;
Se observă că:
Qp=Qm+Qd+Qs
unde:
Qp – debitul de fluid produs de pompa volumică, P, acţionată de motorul electric, 3~;
Qm – debitul de fluid, care acţionează motorul volumic, M;
Qd – debitul dirijat la rezervor fără a mai acţiona motorul (pentru reglarea turaţiei
elementului de execuţie);
Qs - debitul dirijat la rezervor fără a mai acţiona motorul, în cazul depăşirii presiunii reglate,
în scopul protejării la suprasarcini, a sistemului mecanic mobil.
Fig. 2.1
Termenul „hidrostatic” este impropriu, pentru că transmiterea energiei se face prin
circulaţia unui lichid care atinge viteze de ordinul sutelor de metri pe secundă, în numeroase
elemente de reglare şi protecţie; acest termen este însă larg folosit în practică.
Transmisia se numeşte hidrodinamică, în cazul utilizării unei pompe centrifuge şi a unei
turbine hidraulice. In cursul transformărilor energetice variaţia energiei cinetice a lichidului este
comparabilă cu cea a energiei de presiune.
57
Fig. 2.2
În Fig. 2.2 [7] se prezintă schema unui sistem mecanic mobil cu acţionare hidrodinamică,
care are în compunerea sa următoarele componente:
THD – transmisia hidrodinamică;
PCF – pompă centrifugă;
TCP – turbina centripetă;
BR – bloc de reglare;
Transmisia se numeşte sonică, în cazul în care energia este transmisă prin intermediul
unui lichid şi cu ajutorul undelor de presiune generate de o pompă sonică şi recepţionate de un
motor sonic. Inventatorul transmisiilor sonice este inginerul român Gogu Constantinescu, principalul
domeniu de utilizare fiind domeniul militar. Un exemplu de aplicare a acestei tehnici de acţionare
este sincronizarea tirului balistic cu elicele avioanelor monomotoare; cea mai importantă aplicaţie
practică a invenţiilor brevetate de Gogu Constantinescu este însă pompa de injecţie pentru motorul
Diesel.
Fig. 2.3
58
În fig. 2.3 [7] se prezintă schema unui sistem mecanic mobil cu acţionare sonică, care are în
compunerea sa următoarele componente:
PS – pompa sonică
MS – motorul sonic
Transmisia se numeşte pneumostatică dacă utilizează maşini pneumatice volumice.
Transmisia se numeşte pneumodinamică dacă utilizează turbomaşini pneumatice. Există şi
soluţii mixte (compresor volumic - turbină pneumatică).
Din punctul de vedere al teoriei sistemelor automate, în cadrul transmisiilor hidrostatice

şi pneumostatice se disting:
- sisteme de acţionare;
- sisteme de comandă;
- sisteme de reglare automată.

Sistemele de acţionare hidrostatice şi pneumostatice sunt sisteme cu circuit deschis,
pentru că mărimea de intrare, care impune regimul de funcţionare al sistemului, nu este
influenţată de efectul acţiunii sale. Datorită perturbaţiilor inerente, mărimea de ieşire nu poate
fi corelată în mod univoc cu mărimea de intrare. În general, sistemele de acţionare hidrostatică
sau pneumostatică, transmit puteri mari; randamentul lor este un parametru important, în alegerea
acestora în locul alt tipuri de transmisii.
Sistemele de comandă hidrostatice şi pneumostatice transmit în general puteri mici, iar
motoarele acestora acţionează asupra elementelor de comandă ale altor transmisii care
vehiculează puteri mult mai mari.
Sistemele de reglare automată hidrostatice şi pneumostatice sunt sisteme cu circuit închis.
Ele conţin o legătură de reacţie care permite compararea, continuă sau intermitentă, a mărimii de
intrare cu cea de ieşire. Diferenţa dintre acestea constituie semnalul de comandă al
amplificatorului sistemului, care alimentează elementul de execuţie în scopul anulării erorii,
semnalul de comandă. Astfel, precizia acestor sisteme este ridicată, pentru că, în regim staţionar,
relaţia dintre mărimea de intrare şi cea de ieşire este practic biunivocă. Parametrii reglaţi uzual
sunt:
- poziţia;
- viteza unghiulară;
- viteza liniară;
- momentul arborelui sau forţa tijei, motorului hidrostatic sau pneumostatic;
59
- puterea consumată de transmisie de la maşina motoare etc.

În continuare, sistemele de acţionare hidrostatice vor fi numite hidraulice, iar cele
pneumostatice vor fi numite pneumatice. Se prezintă, pentru fiecare dintre sistemele analizate
câte o schemă tipică.
Fig 2.4
În fig. 2.4 [7] se prezintă schema unui sistem mecanic cu acţionare hidraulică, care are în
SAH – sistem de acţionare hidraulică;
CHDE – cilindru hidraulic cu dublu efect şi tijă bilaterală;
DEH – distribuitor electrohidraulic;
EMA, EMG – electromagneţi;
FA – filtru de aspiraţie;
FR – filtru de refulare;
FRT – filtru de retur;
R – rezervor;
Op (Ap) – operator sau automat programabil.
60
Fig. 2.5
Fig. 2.6
61
Fig. 2.7
În fig. 2.6 [7] se reprezintă schema hidraulică a sistemului respectiv; s-au folosit următoarele
notaţii:
P – pompa volumică;
CHDE – cilindru hidraulic cu dublu efect;
AEH – amplificator electrohidraulic;
BE – bloc electronic;
AHP – acumulator hidropneumatic;
FR – filtru de refulare;
În fig. 2.7 [7]se prezintă schema bloc a unui sistem de reglare hidraulică, ce are în
EP – element de presecriere;
EC – element de comparaţie;
AF – amplificator de eroare;
EE – element de execuţie al sistemului de reglare hidraulică;
IT – element de execuţie al sistemului mecanic mobil cu funcţie tehnologică;
T – traductor;
În schema bloc, mărimile ce reprezintă fluxurile dintre elemente, au următoarele notaţii:
i - mărimea de intrare;
e – mărimea de ieşire;
ε –eroarea;
m – masa redusă la tija pistonului;
62
2.2. ELEMENTE DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA SISTEMELOR DE ACŢIONARE

CU ENERGIE HIDRAULICĂ SAU PNEUMATICĂ
2.2.1 Elemente de calcul pentru dimensionarea componentelor
Calculul sistemelor de acţionare cu energie hidraullică sau pneumatică implică dimensionarea si

verificarea principalelor componente, in vederea alegerii acestora din cataloagele firmelor
producătoare [7].
2.2.1.1. Dimensionarea motoarelor cu mişcare de translaţie, cilindrilor hidraulici sau

pneumatici.
Pentru determinarea diametrului pistonului unui cilindru hidraulic, sau pneumatic, Dp , necesar
realizării forţei maxime solicitate, se foloseşte relaţia (2.1) pentru forţa maximă de împingere, Fi şi
respectiv relaţia (2.2) pentru forţa maximă de tracţiune, Ft, (când pistonul se retrage):
Fig. 2.8
4  Fi
Dp  ; (2.1)
  p m
Fig. 2.9
4  Ft  
Dp  . (2.2)
  p m
unde:
p – presiunea de lucru;
ηm – randamentul mecanic;
63
φ – raportul dintre ariile suprafeţelor de lucru:

2
Dp
 , (2.3)
Dp  d 2
2
în care:
d-diametrul tijei pistonului.
Pentru plunjere, motoare liniare care realizează numai forţe de împingere, nu şi de tracţiune (cu
cursa simplă nu dublă), diametrul tijei pistonului se calculează cu relaţia (2.4):
4  Fi
d . (2.4)
  p m
In componenta forţei, Fi, respectiv Ft, trebuie considerate pe lângă sarcinile statice, si cele
dinamice, reduse la tija pistonului cilindrului hidraulic sau pneumatic (de accelerare sau decelerare
a maselor antrenate).
Valorile randamentului mecanic ηm sunt indicate de fabricant, în mod implicit, prin curbe F=F(p),
sau în mod explicit, prin curbe ηm=f(p).. In cele mai multe cazui , ηm are valori cuprinse în
intervalul [0,85; 0,95].
Valoarea raportului dintre ariile suprafeţelor de lucru,φ, precum si valoarea randamentului mecanic
ηm , pot fi alese preliminar (printr-o interpolare simpla) folosind datele prezentate in Tabelul 2.1 sau
Tabelul 2.2.
Tabelul 2.1
Lungimea de intrare a tijei cilindrului

Presiunea, [MPa] < 6,3 10 16 21 > 32
Raportul dintre ariile
suprafeţelor de lucru, φ 1,25 1,32 1,4 1,6 2
Tabelul 2.2
Diametrul pistonului, Dp [mm] < 100 > 100

Capacitatea geometrica,Vm [cm3/rot] < 30 > 30
Randamentul mecanic, 0,90 0,95
In funcţie de valorile calculate pentru diametrul pistonului cilindrului hidraulic se alege, o valoare
Dp , care corespunde, unui produs din fabricaţia de serie a firmelor producătoare, care să asigure
rentabilitatea produsului proiectat.
2.2.1.2 Dimensionarea motoarelor rotitoare

64
Pentru stabilirea capacităţii geometrice a motorului rotitor, Vm, pentru realizarea unui
moment motor Mm, mai mare decât momentului rezistent Mr, se foloseşte relaţia (2.5):
2   Mr
Vm  . (2.5)
p m
unde p şi ηm au semnificaţiile indicate în cazul relaţiilor precedente.
a) b)
Fig.2.10
În funcţie de valorile calculate pentru capacitatea geometrică a motorului, pentru rotirea motorului
la dreapta (fig. 2.10 a) sau la stânga (fig.2.10 b), se alege, din cataloagele producătorilor, o valoare
mai mare decât valoarea calculată. În tabelul 2.3 sunt indicate valori recomandate pentru capacitatea
geometrică a pompelor si motoarelor hidrostatice, conform SR ISO 3662:1995; sunt
preferenţiale valorile care nu sunt în paranteze.
Tabelul 2.3
0,1; 0,16; 0,25; 0,4; 0,63; 1; 1,25; 1,6; 2; 2,5; 3,15; 4; 5; 6,3; 8; 10;
(11,2); 12,5; (14); 16; (18); 20; (22,4); 25; (28); 31,5; (33,5); 40; (45);
Capacitatea 50; (56); 63; (71); 80; (90); 100; (112); 125; (140); 160; (180); 200;
geometrică, (224); 250; (280); 315; (355); 400; (450); 500; (560); 630; (710);
Vm 800; (900); 1000; (1120); 1250; (1400); 1600; (1800); 2000; (2240);
[cm3/rot] (2500); (2800); 3150; (3550); 4000; (4500); 5000; (5600); 6300;
(7100); 8000; (9000)
Se alege motor - rapid sau lent - în funcţie de turaţia minimă In Tabelul 2.3 este prezentata
gama capacitaţilor geometrice, cu miscare rotativa sau alternativa (extras din SR).
2.2.1.3 Dimensionarea pompelor
Pentru motoare cu mişcare de translaţie, cilindrii,: presiunile efective din motoare, pef, necesare
pentru a realiza mişcarea, a învinge sarcinile exterioare (forţa redusă la tija cilindrului), se
calculează cu relaţia (2.6):
65
4  Ft  
pef  ; (2.6)
  D p 2 m
Pentru motoare cu mişcare de rotaţie, presiunile efective din motoare, pef, necesare pentru a realiza
mişcarea, a învinge sarcinile exterioare (momentul redus la arborele motorului), se calculează cu
relaţia (2.7):
2   Mr
pef  . (2.7)
Vm   m
unde variabilele au semnificaţiile precizate pentru relaţiile anterioare.
Debitele efective, necesare motoarelor cu mişcare de translaţie, clindrilor, pentru realizarea vitezei v
impuse prin tema de proiect, se calculează cu relaţia (2.8):
  Dp 2  v
Qef  ; (2.8)
4   v
Pentru motoarele rotative, debitele efective necesare pentru realizarea turaţiei n impuse prin tema de
proiect, se calculează cu relaţia (2.9):
Vm  n
Qef  . (2.9)
v
unde ηv este randamentul volumic.
Pentru o turaţie de antrenare, na, capacitatea geometrică, Vp, a fiecărei pompe trebuie sa
îndeplinească condiţia :
Qef
Vp  . (2.10)
na
Valorile Vp ,rezultate din calcul, se rotunjesc la mărimi indicate de producătorii de pompe, în

cataloagele lor de produse .
Debitul instalat, Qi, al pompei se calculează cu relaţia (2.11):
Qi  V p  na . (2.11)
Pompele alese trebuie sa fie capabile sa asigure, pentru fiecare fază :
o un debit egal cu cel puţin suma dintre debitele efective, Qef, necesare motoarelor alimentate
şi debitul ΔQ, care se pierde pe traseul pompă - aparate – motoare, determinat conform
indicaţiilor din prospectele componentelor respective;
66
o o presiune egală cu cel puţin suma dintre presiunea utilă considerată în dimensionarea
motoarelor alimentate, pef, şi pierderile de presiune Δp în elementele de legatură şi aparate.
2.2.1.3 Dimensionarea conductelor şi aparatelor
Determinarea deschiderii nominale, Dn, a conductelor şi aparatelor se efectuează pentru trei

categorii de trasee:
1) trasee care leagă pompele de magistrale;
2) trasee magistrale (de presiune şi respectiv de evacuare);
3) trasee leagă motoarele de magistrale.
Deschiderea nominală, Dn, a aparatelor traversate de traseele prezentate mai sus, în lipsa altor
criterii mai exacte, se poate admite să fie aleasă egală cu cea a conductelor.
Deschiderea nominala, Dn, se calculează cu relaţia (2.12 ):
4  Qmax
Dn  , (2.12)
 vf
unde vu este viteza fluidului de lucru. Valoarea obţinută se rotunjeşte superior la prima dimensiune
normalizată.
Traseele opuse sunt de regulă, egale cu primele, deoarece împreună se conectează, la aceleaşi
distribuitoare. Valorile parametrilor principali ai aparatajului hidraulic de uz general: distribuitoare,
supape de presiune, supape de sens, relee, rezistente si regulatoare de debit sunt standardizaţi:
STAS 9817-80 Acţionări hidrostatice. Parametri principali. Metode generale de măsurare
STAS 7919-80 Acţionări pneumostatice. Aparataj. Parametri principali.
2.2.1.4 Calculul pierderilor de presiune
Calculul pierderilor de presiune este necesar pentru determinarea puterii motoarelor de

antrenare a pompelor folosite în sistemul de acţionare cu energie hidraulică sau pneumatică, precum
si pentru stabilirea bilanţului energetic, necesar dimensionării rezervorului în care se stochează
lichidul de lucru, pentru alimentarea cu energie hidraulică; pentru acţionarea pneumostatică nu este
necesar rezervor.
Pierderile de presiune în instalaţiile hidrostatice, pentru fiecare fază în parte, sunt date de relaţia
(2.13):
p faza  p A  p B , (2.13)
în care:
ΔpA reprezintă pierderea de presiune pe traseul care leagă pompa de hidromotor (traseul de
presiune);
67
ΔpB reprezintă - pierderea de presiune pe traseul care face legătura dintre hidromotor şi rezervor
(traseul de evacuare).
Pentru fiecare din cele doua trasee (de presiune, respectiv de evacuare) se calculează pierderile de
sarcina liniare şi locale, care se însumează.
Pierderile de presiune liniare se calculează cu relaţia (2.14):
    L  Qmax 2
pln  , (2.14)
2  Dn  As
2
unde:
λ este coeficientul de rezistentă;
ρ este densitatea lichidului de lucru;
L este lungimea conductei;
Valoarea coeficientului λ , se calculează practic cu relaţia (2.15):
Dn
  2,95  10 3  . (2.15),
Qmax
Pierderile de presiune locale, din coturi şi aparate, se calculează cu relaţia (2.16):
    Qmax 2
ploc  . (2.16)
2  As
2
unde
ξ este coeficientul de rezistenţă locală, iar in cazul uleiurilor minerale pentru densitate se poate
adopta valoarea:
ρ = 900 [ kg/m3 ]
Pierderile unitare de presiune din aparate, la debitele efective care le traversează, se determină cu
ajutorul diagramelor din cataloagele fabricantului.
Sumele pierderilor de presiun se calculează conform în aşa fel încât pierderile de presiune să fie
permanent aduse la nivelul pompelor, care sunt obligate sa acopere presiunea utilă instalată în
motoare şi toate pierderile de sarcină. În lipsa unor informaţii mai exacte, se poate admite că
pierderea de presiune pentru fiecare fază reprezintă 15 % din valoarea presiunii efective
corespunzătoare.
2.2.1.5 Bilanţul energetic al instalaţiei
Puterea consumată, Nc, , de pompa implicată în fiecare din fazele ciclului de funcţionare, se
calculează cu relaţia (2.17):
68
N c  pi  Qi , (2.17)
în care:
pi  1,1 pmax , este considerată presiunea de reglaj pentru supapa de siguranţă;
Qi reprezintă debitul instalat al pompei de capacitate fixă.
Reglajul de debit la toate fazele se realizează prin deversarea debitului excedentar cu ajutorul
droselelor.
Puterea utilă, Nu, dezvoltată la fiecare din fazele ciclului, se calculează cu relaţiile (2.17) şi
respectiv (2.18)
-pentru motoarele cu mişcare de translaţie, cilindrii hidraulici sau pneumatici:

Nu  F  v [W} (2.17)
- pentru motoarele cu mişcare de rotaţie:
N u  M   [W]. (2.18)
Durata fazei, ti, se calculează cu relaţiile (2.19) şi (2.20):
- pentru motoarele cu mişcare de translaţie:

ci
ti  , (2.19)
vi
în care::
ci – reprezintă cursa pistonului;
vi- viteza de deplasare a pistonului, pentru faza ;

- pentru motoarele cu mişcare de rotaţie:
Pierderea de energie pentru fiecare faza, , se calculează cu formula (2.20):
 
Ei  t i    N cj   N uk  , (2.20)
 j k 
Totalul pierderilor de energie dintr-un ciclu, ΔE, se obţine prin însumarea pierderilor de energie din
toate fazele
Durata ciclului de funcţionare, se obţine prin însumarea duratelor fazelor ciclului.
2.2.1.6 Calculul randamentului total al instalaţiei
Randamentul total al instalaţiei se determina cu relaţia (2..21):

69
∑ ti ∑ N uk
i k
ηt = . (2.21)
∑ ti ∑ N cj
i j
Valoarea acestui raport al energiilor implicate pe întreg ciclul de funcţionare al instalaţiei trebuie să
se încadreze în domeniul recomandat, t  (0,6;0,75)
2.2.1.7 Calculul rezervorului sistemului de acţionare cu energie hidraulică
Pentru determinarea fluxului de căldură total introdus în lichidul de lucru se foloseşte relaţia (2.22):
qc  E . (2.22)
Suprafaţa de radiaţie, S, necesară răcirii libere a lichidului de lucru, se calculează cu relaţia (2.23):
qc
S . (2.23)
k  (Ts  T0 )
în care:
: k coeficientul de transfer termic (Tabelul 2.4);
Ts - temperatura de stabilitate a lichidului de lucru (se poate adopta valoarea );
T0 - temperatura mediului ambiant ( ).
Tabelul 2.4
Circulatie de aer foarte 4,5 5

dificila
Circulatie de aer dificila 10 12
Circulatie libera a aerului 14 18
Racire cu ventilator 22 26
Racire fortata cu apa 110 175
Volumul ocupat de lichidul de lucru, V, necesar intr-un rezervor paralelipipedic, umplut până la
90% din capacitate, cu răcire liberă este:
V  60,3  S 3
in care:
70
S [m2] - suprafaţa rezervorului.
Dacă volumul de lichid necesar este mai mare de cat
este necesar sa se prevadă un schimbător de căldură, care sa răcească lichidul de lucru.
2.2.2Avantaje şi dezavantaje ale sistemelor de acţionare cu energie hidraulică sau pneumatică

Atât larga răspândire cât şi restricţiile de utilizare a transmisiile hidraulice şi
pneumatice se explică prin câteva caracteristici specifice, care le diferenţiază de alte tipuri de
transmisii.
Locul transmisiilor hidraulice şi pneumatice în cadrul sistemului mecanic mobil poate fi
stabilit pe baza mai multor criterii de natură practică, tehnico - economică.
2.2.2.1 Avantaje
1. Amplasarea motoarelor hidraulice volumice într-o poziţie oarecare faţă de

maşinile motoare, reprezintă un avantaj al transmisiilor hidraulice faţă de cele mecanice,
simplificând considerabil proiectarea sistemelor mecanice mobile.
2. Elementele de comandă ale transmisiilor hidraulice solicită operatorilor forţe sau
momente reduse şi pot fi amplasate în locuri convenabile; astfel se conferă sistemelor
mecanice mobile, maşinilor de lucru, calităţi ergonomice importante.
3. În raport cu sistemele de acţionare electrică au avantajul că la sistemele de acţionare
hidraulică cuplul realizat de motoarele electrice rotative este proporţional cu intensitatea
curentului absorbit şi este limitat de încălzirea izolaţiei şi de saturaţia circuitului magnetic. La
motoarele hidraulice volumice rotative cuplul dezvoltat este proporţional cu diferenţa de
presiune dintre racordurile energetice şi este limitat numai de eforturile admisibile ale
materialelor utilizate.
4. Maşinile volumice au frecvent puteri specifice mai mari de l kW/kg, deoarece căldura
generată de pierderile interne, care limitează performanţele oricărei maşini, este preluată
de lichidul vehiculat şi cedată mediului ambiant printr-un schimbător de căldură amplasat
convenabil.
5. Lichidele utilizate în transmisiile hidraulice tipice îndeplinesc şi rolul de lubrifiant şi le
asigură o funcţionare îndelungată.
6. Motoarele volumice rotative pot funcţiona într-o gamă largă de turaţii. Valoarea
turaţiei minime stabile depinde de tipul mecanismului utilizat pentru realizarea camerelor
71
de volum variabil, de tipul sistemului de distribuţie şi de precizia execuţiei. Datorită

scurgerilor relativ mici, randamentul volumic al acestor motoare are valori ridicate;
caracteristica mecanică are o pantă redusă şi conferă motoarelor volumice rotative o mare
rigiditate statică care prezintă avantajul că scăderea turaţiei la creşterea momentului
rezistent este mică. In sistemele de reglare automată a poziţiei, această c alitate asigură o
precizie deosebită şi o sensibilitate redusă la perturbaţii.
7. Motoarele volumice rotative oferă o legătură liniară între debit şi viteza unghiulară, iar
raportul dintre momentul activ şi cel de inerţie al părţilor mobile are o valoare foarte mare,
datorită căreia aceste motoare pot realiza porniri, opriri şi inversări de sens rapide; aceasta
reprezintă un avantaj faţă de motoarele electrice rotative, care realizează o legătură
proporţională între tensiune şi turaţie, iar raportul dintre mom entul activ şi momentul de
inerţie al părţilor mobile are o valoare redusă. In ansamblu, transmisiile hidraulice asigură o
amplificare mare în putere (putere utilă / putere de comandă) şi un răspuns bun în frecvenţă,
suficient pentru aplicaţiile practice uzuale.
8. Motoarele hidraulice volumice liniare permit obţinerea unor forţe considerabile cu un
gabarit foarte redus, datorită presiunilor mari de lucru. Raportul dintre forţele active şi forţele
de inerţie ale părţilor mobile are valori ridicate; se asigură astfel o viteză de răspuns mare,
specifică sistemelor de poziţionare rapidă. Scurgerile interne ale acestor motoare sunt foarte
mici, astfel că randamentul lor volumic este apropiat de unitate, viteza minimă stabilă este foarte
redusă, iar rigiditatea statică este foarte mare.
9. Reglarea parametrilor funcţionali ai motoarelor volumice se face relativ
simplu, utilizând fie pompe reglabile, fie rezistenţe hidraulice reglabile. Transmisiile hidraulice pot
II conduse cu automate programabile sau calculatoare industriale prin intermediul amplificatoarelor
electrohidraulice. Acest avantaj este valorificat în prezent pe scară largă în domeniul maşinilor-
unelte, roboţilor industriali, în tehnica aerospaţială, în energetică etc. Elaborarea semnalelor de
comandă se face optim pe cale electronică, iar executarea comenzilor - pe cale hidraulică, ca urmare
se utilizează expresia „nervi electronici + muşchi hidraulici”. Stocarea energiei hidraulice se
realizează simplu, în acumulatoare hidropneurnatice. Motoarele volumice rotative le concurează pe
cele electrice, în cazul maşinilor de lucru mobile, unde gabaritul şi greutatea componentelor trebuie
să fie minime. Motoarele volumice liniare sunt utilizate în toate aplicaţiile care necesită
forţe importante.
10. Motoarele pneumatice volumice sunt compacte, acest avantaj este valorificat îndeosebi în
cazul sculelor portabile. Posibilitatea utilizării acestor motoare în uzine este favorizată de existenţa
reţelelor de distribuţie a aerului comprimat.
11. Viteza şi forţa sau cuplul motoarelor pneumatice volumice pot fi reglate simplu şi în
72
limite largi. Funcţionarea în ciclu automat este favorizată de existenţa elementelor logice
pneumatice, precum şi a amplificatoarelor electropneumatice discrete sau continue. Pentru că sunt
nepoluante, motoarele pneumatice volumice sunt larg utilizate în instalaţiile nepoluante sau
antiexplozive, specifice industriei alimentare, chimice, miniere, petroliere, energetice etc.
12. Utilizarea pe scară largă a transmisiilor hidraulice şi pneumatice creat posibilitatea
tipizării, normalizării şi unificării elementelor acestora. Fabricaţia de serie mare în întreprinderi
specializate poate reduce substanţial costul şi asigură în acelaşi timp o calitate ridicată.
2.2.2.2 Dezavantaje:
1. Transmisiile hidraulice sunt scumpe deoarece includ, în afara pompelor

şi motoarelor volumice, elemente de comandă, reglare şi protecţie, elemente de
stocare, filtrare şi transport al lichidului. Majoritatea acestor componente necesită o
precizie de execuţie ridicată (specifică mecanicii fine), materiale şi tehnologii
neconvenţionale, necesare asigurării preciziei, randamentului şi siguranţei
funcţionale impuse.
2. Pierderile de putere, care apar în cursul transformărilor energetice în maşinile
hidraulice volumice, precum şi în elementele de legătură, reglare şi protecţie, afectează
semnificativ randamentul global al sistemelor mecanice mobile echipate cu transmisii hidraulice.
3. Transmisiile hidraulice sunt poluante, deoarece au scurgeri; există întotdeauna
pericolul pierderii complete a lichidului datorită neetanşeităţii unui singur element.
4. Ceaţa de lichid care se formează în cazul curgerii sub presiune mare prin fisuri este
foarte inflamabilă, datorită componentelor volatile ale hidrocarburilor, care constituie baza
majorităţii lichidelor utilizate în transmisiile hidraulice.
5. Pericolul autoaprinderii lichidului sau pierderii calităţii sale lubrifiante limitează
superior temperatura de funcţionare a transmisiilor hidraulice. Acest dezavantaj poate fi
evitat prin utilizarea lichidelor de înaltă temperatură sau a celor neinflamabile concepute relativ
recent.
6. Contaminarea lichidului de lucru constituie principala cauză a uzurii premature a
transmisiilor hidraulice, în cazul în care contaminantul este abraziv, performanţele transmisiei
se reduc continuu datorită creşterii jocurilor. Înfundarea orificiilor de comandă ale elementelor
de reglare furnizează semnale de comandă false care pot provoca accidente grave.
7. Pătrunderea aerului în lichidul de lucru generează oscilaţii care limitează sever
performanţele dinamice ale transmisiilor hidraulice.
8. Intreţinerea, depanarea şi repararea transmisiilor hidraulice necesită personal de
73
calificare specifică, superioară celei corespunzătoare altor tipuri de transmisii.

9. Complexitatea metodelor de analiză şi sinteză a transmisiilor hidraulice nu permite
elaborarea unei metodologii de proiectare accesibilă fără o pregătire superioară.
10. Principalul dezavantaj al transmisiilor pneumatice este randamentul foarte scăzut.
11. Nivelul redus al presiunii de lucru limitează forţele, momentele şi puterile
transmise în sistemele de acţionare pneumatice.
12. Compresibilitatea gazelor nu permite reglarea precisă, cu mijloace simple, a
parametrilor funcţionali ai transmisiilor pneumatice, îndeosebi în cazul sarcinilor variabile.
13. Aerul nu poate fi complet purificat, contaminanţii provocând uzura şi coroziunea
continuă a elementelor transmisiilor pneumatice.
14. Apa, prezentă totdeauna în aer, pune în mare pericol funcţionarea sistemelor
pneumatice prin îngheţare.
Transmisiile pneumatice le concurează pe cele electrice la puteri mici,
îndeosebi în cazurile când sunt necesare deplasări liniare realizabile simplu cu
ajutorul cilindrilor pneumatici.
Alegerea tipului optim de transmisie, pentru condiţii concrete date, reprezintă, în
principiu, o problemă de natură tehnico-economică, a cărei soluţionare corectă necesită
cunoaşterea detaliată a caracteristicilor tuturor soluţiilor posibile.
74
2.4. STANDARDE IN DOMENIUL ACTIONARII CU ENERGIE HIDRAULICĂ SAU

PNEUMATICĂ A SISTEMELOR MECANICE MOBILE
Conform clasificării internaţionala a standardelor , ICS, standardele referitoare la acţionările

cu energie hidraulică sau pneumatică, aparţin grupei 23, SISTEME PENTRU FLUIDE ŞI
COMPONENTE DE UZ GENERAL. Din această grupă s-au selectat standarde din subdomeniile
prezentate în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1
Subdomeniul Denumirea
23.020.01 Mijloace pentru stocarea fluidelor în general
23.020.10 Rezervoare şi bazine fixe
23.020.20 Rezervoare şi recipiente montate pe vehicule
23.020.30 Aparate de presiune, butelii de gaz
23.100.01 Transmisii hidraulice şi pneumatice în general
23.100.10 Pompe şi motoare
23.100.20 Cilindri hidraulici
23.100.99 Alte componente pentru transmisii hidraulice şi pneumatice
23.100.40 Conducte şi cuplaje
23.100.50 Organe de comandă
23.100.60 Filtre, dispozitive de etanşare şi contaminarea fluidelor
23.140 Compresoare şi maşini pneumatice
În tabelul 2.2 sunt enumerate standardele în vigoare la 1 decembrie 2012, considerate utile pentru
domeniul acţionării cu energie hidraulică sau pneumatică a sistemelor mecanice mobile
Tabelul 2.2
Indicativ STANDARD Denumire STANDARD
SR 11068:2004 Manşete de etanşare pentru arbori de rotaţie. Încercarea la anduranţă
SR CEI 60805:2003 Ghid pentru recepţia, exploatarea şi întreţinerea pompelor de acumulare
şi turbinelor-pompe care funcţionează în regim de pompă
SR CEI 61366-2:2003 Turbine hidraulice, pompe de acumulare şi turbine-pompe.
Documentaţie pentru elaborarea şi prezentarea ofertelor. Partea 2:
Îndrumar pentru specificaţii tehnice referitoare la turbine Francis
SR CEN/TR 13445-9:2012 Recipiente sub presiune nesupuse la flacără. Partea 9: Conformitatea
seriei EN 13445 cu ISO 16528
SR CR 13445-7:2012 Recipiente sub presiune nesupuse la flacără. Partea 7: Ghid pentru
utilizarea procedurilor de evaluare a conformităţii
SR CR 14473:2002 Butelii de gaz transportabile. Materiale poroase pentru butelii de
ver.eng. acetilenă
SR EN 1012-1:2011 Compresoare şi pompe de vid. Cerinţe de securitate. Partea 1:
ver.eng. Compresoare de aer
SR EN 1089-3:2011 Butelii transportabile de gaz. Identificarea buteliilor de gaz (cu excepţia
GPL). Partea 3: Codul culorilor
SR EN 1089-3:2011 Butelii transportabile de gaz. Identificarea buteliilor de gaz (cu excepţia
ver.eng. GPL). Partea 3: Codul culorilor
SR EN 12205:2003 Butelii transportabile de gaz. Butelii metalice de gaz nereîncarcabile
75
ver.eng.
SR EN 12245+A1:2012 Butelii de gaz transportabile. Butelii înfăşurate complet în material
ver.eng. compozit
SR EN 12257:2002 Butelii de gaz transportabile. Butelii fără sudură, cu înveliş inelar, de
ver.eng. material compozit
SR EN 12285-1:2004 Rezervoare de oţel executate în atelier. Partea 1: Rezervoare orizontale,
ver.eng. cilindrice, cu pereţi simpli sau dubli, pentru depozitarea subterană a
lichidelor inflamabile şi neinflamabile care poluează apa
SR EN 12285-2:2005 Rezervoare de oţel executate în atelier. Partea 2: Rezervoare cilindrice
orizontale cu pereţi simpli sau dubli pentru depozitarea deasupra solului
a lichidelor inflamabile şi neinflamabile care poluează apa
SR EN 12285-2:2005 Rezervoare de oţel executate în atelier. Partea 2: Rezervoare cilindrice
ver.eng. orizontale cu pereţi simpli sau dubli pentru depozitarea deasupra solului
a lichidelor inflamabile şi neinflamabile care poluează apa
SR EN 12493+A1:2012 Echipamente şi accesorii pentru (GPL). Recipiente sudate din oţel
ver.eng. pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Proiectare şi execuţie camioane
cisternă
SR EN 12542:2011 Echipamente şi accesorii pentru GPL. Recipiente cilindrice staţionare,
sudate, de oţel, produse în serie, pentru depozitarea gazului petrolier
lichefiat (GPL) având un volum mai mic sau egal cu 13 m3. Proiectare
şi execuţie
SR EN 12542:2011 Echipamente şi accesorii pentru GPL. Recipiente cilindrice staţionare,
ver.eng. sudate, de oţel, produse în serie, pentru depozitarea gazului petrolier
lichefiat (GPL) având un volum mai mic sau egal cu 13 m3. Proiectare
şi execuţie
SR EN 12573-1:2002 Rezervoare fixe, sudate, de material termoplastic, nepresurizate. Partea
ver.eng. 1: Principii generale
ver.eng. 2: Calculul rezervoarelor cilindrice verticale
ver.eng. 3: Proiectarea şi calculul rezervoarelor paralelipipedice cu baza
dreptunghiulară, cu pereţi simpli
ver.eng. 4: Proiectarea şi calculul cuplajelor cu flanşe
SR EN 12583:2001 Sisteme de alimentare cu gaz. Staţii de comprimare. Prescripţii
funcţionale
SR EN 12583:2001 Sisteme de alimentare cu gaz. Staţii de comprimare. Prescripţii
ver.eng. funcţionale
SR EN 12693:2008 Sisteme de refrigerare şi pompe de căldură. Cerinţe de securitate şi de
ver.eng. mediu. Compresoare volumetrice pentru fluide frigorifice
SR EN 12755:2003 Butelii transportabile de gaz. Condiţii de umplere pentru grupuri de
ver.eng. butelii cu acetilenă
SR EN 12805:2003 Componente pentru autovehicule cu gaz petrolier lichefiat (GPL).
Rezervoare
SR EN 12805:2003 Componente pentru autovehicule cu gaz petrolier lichefiat (GPL).
ver.eng. Rezervoare
SR EN 12807:2009 Echipament şi accesorii, pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Butelii
ver.eng. transportabile şi reîncărcabile, pentru gaz petrolier lichefiat (GPL), de
oţel, lipite cu alamă. Proiectare şi execuţie
SR EN 12816:2011 Echipamente şi accesorii pentru GPL. Butelii transportabile şi
ver.eng. reîncărcabile pentru GPL. Distrugere
76
SR EN 12817:2010 Echipamente şi accesorii pentru GPL. Inspectarea şi recalificarea

ver.eng. recipientelor pentru gaz petrolier lichefiat (GPL) având un volum mai
mic sau egal cu 13 m3
SR EN 12819:2010 Echipamente şi accesorii pentru gaz petrolier lichefiat (GPL).
ver.eng. Inspectarea şi recalificarea recipientelor pentru gaz petrolier lichefiat
(GPL) având un volum mai mare de 13 m3
SR EN 12862:2003 Butelii transportabile de gaz. Specificaţie pentru proiectarea şi
ver.eng. construcţia buteliilor de gaz transportabile şi reîncărcabile, sudate, de
aliaj de aluminiu
SR EN 12863:2003 Butelii transportabile de gaz. Verificare periodică şi întreţinere pentru
ver.eng. butelii de acetilenă dizolvată
SR EN Butelii transportabile de gaz. Verificare periodică şi întreţinere pentru
12863:2003/A1:2006 butelii de acetilenă dizolvată
ver.eng.
SR EN 12900:2006 Compresoare frigorifice. Condiţii pentru determinarea caracteristicilor,
toleranţelor şi performanţelor furnizate de producător
SR EN 12900:2006 Compresoare frigorifice. Condiţii pentru determinarea caracteristicilor,
ver.eng. toleranţelor şi performanţelor furnizate de producător
SR EN 12972:2007 Cisterne pentru transportul mărfurilor periculoase. Încercare, inspecţie şi
ver.eng. marcare pentru cisternele metalice
SR EN 13081+A1:2012 Cisterne pentru transportul mărfurilor periculoase. Echipament de
serviciu pentru cisterne. Adaptor şi cuplaj pentru recuperarea vaporilor
SR EN 13082+A1:2012 Cisterne pentru transportul mărfurilor periculoase. Echipament de
serviciu pentru cisterne. Supapă pentru transferul vaporilor recuperaţi
SR EN 13083:2009 Cisterne pentru transportul mărfurilor periculoase. Echipament de
serviciu pentru cisterne. Adaptor pentru încărcare şi descărcare prin
partea inferioară
SR EN 13083:2009 Cisterne pentru transportul mărfurilor periculoase. Echipament de
ver.eng. serviciu pentru cisterne. Adaptor pentru încărcare şi descărcare prin
partea inferioară
SR EN 13094:2008 Cisterne destinate transportului materialelor periculoase. Cisterne
ver.eng. metalice cu o presiune de lucru mai mică sau egală cu 0,5 bar.
Proiectare şi construcţie
SR EN Cisterne destinate transportului materialelor periculoase. Cisterne
13094:2008/AC:2010 metalice cu o presiune de lucru mai mică sau egală cu 0,5 bar.
ver.eng. Proiectare şi construcţie
SR EN 13096:2004 Butelii transportabile de gaz. Condiţii de încărcare a gazului în
ver.eng. recipiente. Gaz monocomponent
SR EN Butelii transportabile de gaz. Condiţii de încărcare a gazului în
13096:2004/AC:2006 recipiente. Gaz monocomponent
SR EN 13099:2004 Butelii transportabile de gaz. Condiţii de umplere a recipientelor cu
ver.eng. amestecuri de gaze
SR EN 13109:2011 Echipamente şi accesorii pentru GPL. Recipiente pentru GPL.
ver.eng. Distrugere
SR EN 13110:2012 Echipamente şi accesorii GPL. Butelii transportabile, reîncărcabile, de
ver.eng. aluminiu, sudate, pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Proiectare şi
construcţie
SR EN 13121-1:2004 Rezervoare şi recipienţi de PAS pentru aplicaţii deasupra solului. Partea
1 : Materii prime. Condiţii pentru specificaţii şi condiţii de recepţie
SR EN 13121-1:2004 Rezervoare şi recipienţi de PAS pentru aplicaţii deasupra solului. Partea
ver.eng. 1 : Materii prime. Condiţii pentru specificaţii şi condiţii de recepţie
77
SR EN 13121-2:2004 Rezervoare şi recipiente de PAS pentru aplicaţii deasupra solului. Partea

2: Materiale compozite. Rezistenţă chimică
SR EN 13121-2:2004 Rezervoare şi recipiente de PAS pentru aplicaţii deasupra solului. Partea
ver.eng. 2: Materiale compozite. Rezistenţă chimică
SR EN 13121-3+A1:2010 Rezervoare şi recipiente de PAS pentru aplicaţii deasupra solului. Partea
3: Proiectare şi calitatea execuţiei
SR EN 13121-3+A1:2010 Rezervoare şi recipiente de PAS pentru aplicaţii deasupra solului. Partea
ver.eng. 3: Proiectare şi calitatea execuţiei
SR EN 13121-4:2005 Cisterne şi rezervoare de GRP pentru utilizări de suprafaţă. Partea 4:
ver.eng. Livrare, instalare şi întreţinere
SR EN 13121- Cisterne şi rezervoare de GRP pentru utilizări de suprafaţă. Partea 4:
4:2005/AC:2007 ver.eng. Livrare, instalare şi întreţinere
SR EN 13160-1:2003 Sisteme de detectare a scurgerilor. Partea 1: Principii generale
SR EN 13160-2:2004 Sisteme de detectare a scurgerilor. Partea 2: Sisteme sub presiune şi
ver.eng. depresiune
SR EN 13160-4:2004 Sisteme de detectare a scurgerilor. Partea 4: Sisteme de detectare a
ver.eng. lichidelor şi/sau a gazelor în spaţii de confinare sau în spaţii interstiţiale
SR EN 13160-5:2005 Sisteme de detectare a scurgerilor. Partea 5: Sisteme de detectare a
scurgerilor prin intermediul indicatoarelor automate din rezervoare
SR EN 13160-7:2004 Sisteme de detectare a scurgerilor. Partea 7: Condiţii generale şi metode
ver.eng. de încercare pentru spaţiile interstiţiale, inhibitorii de propulsori şi
acoperirile protectoare împotriva scurgerilor
SR EN 13280:2002 Specificaţie pentru cisterne monobloc şi rezervoare compartimentate
ver.eng. ranforsate cu fibre de sticlă, pentru depozitarea sub pământ a apei reci
SR EN 13293:2003 Butelii transportabile cu gaz. Specificaţii pentru proiectarea şi
ver.eng. construcţia buteliilor de gaz transportabile şi reîncărcabile, nesudate, de
oţel carbon cu mangan, normalizate, cu capacitate apă până la 0,5 l
pentru gaze comprimate, lichefiate şi dizolvate şi până la 1 l pentru
dioxid de carbon
SR EN 13308:2004 Containere cisternă pentru transportul mărfurilor periculoase.
Echipamente de serviciu pentru containerele cisternă. Supape de fund cu
presiune necompensată
ver.eng. Echipamente de serviciu pentru containerele cisternă. Supape de fund cu
presiune necompensată
Echipamente de serviciu pentru containere cisternă. Capac pentru gura
de umplere
Echipamente de serviciu pentru containere cisternă. Cuplaj pentru golire
gravitaţională
Echipamente de serviciu pentru containerele cisternă. Supape de fund cu
presiune compensată
ver.eng. Echipamente de serviciu pentru containerele cisternă. Supape de fund cu
presiune compensată
SR EN 13317+A1:2007 Containere-cisternă pentru transportul mărfurilor periculoase.
Echipamente de serviciu pentru containere-cisternă. Capace pentru
gurile de vizitare
SR EN 13317+A1:2007 Containere-cisternă pentru transportul mărfurilor periculoase.
ver.eng. Echipamente de serviciu pentru containere-cisternă. Capace pentru
78
gurile de vizitare
SR EN 13322-1:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Butelii de gaz reîncărcabile, sudate, de
ver.eng. oţel. Proiectare şi construcţie. Partea 1: Oţel carbon
SR EN 13322- Butelii transportabile pentru gaz. Butelii de gaz reîncărcabile, sudate, de
1:2003/A1:2006 ver.eng. oţel. Proiectare şi construcţie. Partea 1: Oţel carbon
SR EN 13322-2:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Butelii de gaz reîncărcabile, sudate, de
ver.eng. oţel. Proiectare şi construcţie. Partea 2: Oţel inoxidabil
SR EN 13322- Butelii transportabile pentru gaz. Butelii de gaz reîncărcabile, sudate, de
2:2003/A1:2007 ver.eng. oţel. Proiectare şi construcţie. Partea 2: Oţel inoxidabil
SR EN 13341+A1:2011 Rezervoare termoplastice statice pentru depozitarea deasupra solului a
combustibililor pentru încălzire, a benzinei şi a motorinei pentru uz
casnic. Rezervoare de polietilenă injectată prin suflare, de polietilenă
injectată prin centrifugare şi de poliamidă 6 prin polimerizare anionică.
Cerinţe şi metode de încercare
SR EN 13341+A1:2011 Rezervoare termoplastice statice pentru depozitarea deasupra solului a
ver.eng. combustibililor pentru încălzire, a benzinei şi a motorinei pentru uz
casnic. Rezervoare de polietilenă injectată prin suflare, de polietilenă
injectată prin centrifugare şi de poliamidă 6 prin polimerizare anionică.
Cerinţe şi metode de încercare
SR EN 13365:2003 Butelii transportabile de gaz. Grupuri de butelii pentru gaze permanente
ver.eng. şi lichefiate (cu excepţia acetilenei). Verificare în timpul umplerii
SR EN Butelii transportabile de gaz. Grupuri de butelii pentru gaze permanente
13365:2003/A1:2006 şi lichefiate (cu excepţia acetilenei). Verificare în timpul umplerii
ver.eng.
SR EN 13385:2003 Butelii transportabile de gaz. Baterii de butelii pentru gaze permanente
ver.eng. şi lichefiate (cu excepţia acetilenei) instalate pe vehicule. Verificare în
timpul umplerii
SR EN 13445-1:2009 Recipiente sub presiune nesupuse la flacără. Partea 1: Generalităţi
SR EN 13445-1:2009 Recipiente sub presiune nesupuse la flacără. Partea 1: Generalităţi
ver.eng.
SR EN 13445-2:2009 Recipiente sub presiune nesupuse la flacără. Partea 2: Materiale
SR EN 13445-2:2009 Recipiente sub presiune nesupuse la flacără. Partea 2: Materiale
ver.eng.
SR EN 13445- Recipiente sub presiune nesupuse la flacără. Partea 2: Materiale
2:2009/A1:2012 ver.eng.
SR EN 13445-4:2009 Recipiente sub presiune nesupuse la flacără. Partea 4: Execuţie
SR EN 13445-4:2009 Recipiente sub presiune nesupuse la flacără. Partea 4: Execuţie
ver.eng.
SR EN 13445- Recipiente sub presiune nesupuse la flacără. Partea 4: Execuţie
4:2009/A1:2012
SR EN 13445-5:2009 Recipiente sub presiune nesupuse la flacără. Partea 5: Inspecţie şi
examinare
SR EN 13445-5:2009 Recipiente sub presiune nesupuse la flacără. Partea 5: Inspecţie şi
ver.eng. examinare
SR EN 13445- Recipiente sub presiune nesupuse la flacără. Partea 5: Inspecţie şi
5:2009/A1:2011 examinare
5:2009/A1:2011 ver.eng. examinare
79

SR EN 13445-6:2009 Recipiente sub presiune nesupuse la flacără. Partea 6: Cerinţe referitoare
la proiectarea şi execuţia recipientelor sub presiune şi a părţilor sub
presiune, turnate din fontă cu grafit nodular
SR EN 13445-6:2009 Recipiente sub presiune nesupuse la flacără. Partea 6: Cerinţe referitoare
ver.eng. la proiectarea şi execuţia recipientelor sub presiune şi a părţilor sub
presiune, turnate din fontă cu grafit nodular
SR EN 13445-8:2009 Recipiente sub presiune nesupuse la flacără. Partea 8: Cerinţe
suplimentare pentru recipientele sub presiune executate din aluminiu şi
aliaje de aluminiu
SR EN 13575:2012 Rezervoare termoplastice destinate depozitării supraterane a produselor
ver.eng. chimice. Rezervoare de polietilenă formată prin suflare sau formată
rotaţional. Cerinţe şi metode de încercare
SR EN 13616:2004 Dispozitive pentru limitarea umplerii rezervoarelor statice pentru
combustibili petrolieri lichizi
SR EN 13616:2004 Dispozitive pentru limitarea umplerii rezervoarelor statice pentru
ver.eng. combustibili petrolieri lichizi
SR EN Dispozitive pentru limitarea umplerii rezervoarelor statice pentru
13616:2004/AC:2006 combustibili petrolieri lichizi
SR EN 13636:2005 Protecţia catodică a rezervoarelor metalice îngropate şi conductelor
ver.eng. asociate
SR EN 13720:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Condiţii de umplere pentru baterii de
ver.eng. butelii pentru acetilenă instalate pe autovehicule
SR EN 13771-1:2004 Compresoare şi unităţi de condensare pentru răcire. Încercările
ver.eng. performanţelor şi metode de încercare. Partea 1: Compresoare pentru
fluide frigorifice
SR EN 13771-2:2008 Compresoare şi unităţi de condensare pentru răcire. Încercări de
performanţă şi metode de încercare. Partea 2: Unităţi de condensare
SR EN 13771-2:2008 Compresoare şi unităţi de condensare pentru răcire. Încercări de
ver.eng. performanţă şi metode de încercare. Partea 2: Unităţi de condensare
SR EN 13799:2012 Echipamente şi accesorii pentru GPL. Indicatoare de nivel pentru
ver.eng. recipiente GPL
SR EN 13807:2004 Butelii transportabile de gaz. Baterii pentru vehicule. Proiectare,
ver.eng. fabricaţie, identificare şi încercare
SR EN Butelii transportabile de gaz. Baterii pentru vehicule. Proiectare,
13807:2004/AC:2005 fabricaţie, identificare şi încercare
ver.eng.
SR EN 13922:2012 Cisterne pentru transportul mărfurilor periculoase. Echipamente de
lucru pentru cisterne. Dispozitive limitatoare de umplere pentru
carburanţi petrolieri lichizi
SR EN 13923:2006 Recipiente de PAS sub presiune, cu înfăşurare filamentară. Materiale,
proiectare, fabricaţie şi încercare
SR EN 13923:2006 Recipiente de PAS sub presiune, cu înfăşurare filamentară. Materiale,
ver.eng. proiectare, fabricaţie şi încercare
SR EN 13952:2003 Butelii pentru gaz petrolier lichefiat - GPL. Proceduri de umplere
ver.eng.
SR EN Echipamente şi accesorii pentru GPL. Butelii pentru gaz petrolier
80
13952:2003/A1:2006 lichefiat - GPL. Proceduri de umplere

ver.eng.
SR EN 14015:2005 Specificaţii pentru proiectarea şi fabricarea rezervoarelor de oţel, sudate,
ver.eng. supraterane, cu fund plat, cilindrice, verticale, construite in situ,
destinate depozitării lichidelor la temperatură ambiantă sau superioară
SR EN 14025:2008 Cisterne pentru transportul mărfurilor periculoase. Cisterne metalice sub
ver.eng. presiune. Proiectare şi construcţie
SR EN 14116+A2:2011 Containere cisternă pentru transportul mărfurilor periculoase. Interfaţă
numerică pentru dispozitivul de recunoaştere a produselor
SR EN 14140+A1:2007 Echipamente şi accesorii pentru GPL. Butelii transportabile şi
ver.eng. reîncărcabile, sudate, din oţel pentru gaz petrolier lichefiat (GPL).
Soluţii alternative de proiectare şi construcţie
SR EN 14208:2004 Butelii transportabile pentru gaz. Specificaţie pentru butoaie sudate cu
ver.eng. capacitate până la 1000 l pentru transportul gazelor. Proiectare şi
construcţie
SR EN 14276-1+A1:2011 Echipamente sub presiune pentru sisteme frigorifice şi pompe de
căldură. Partea 1: Recipiente. Cerinţe generale
ver.eng. căldură. Partea 1: Recipiente. Cerinţe generale
căldură. Partea 2: Conducte. Cerinţe generale
ver.eng. căldură. Partea 2: Conducte. Cerinţe generale
SR EN 14359+A1:2011 Acumulatoare hidropneumatice pentru transmisii hidraulice
SR EN 1439:2008 Echipamente şi accesorii pentru GPL. Proceduri de verificare a
buteliilor transportabile şi reîncărcabile pentru GPL înainte, în timpul şi
după umplere
SR EN 1440+A1:2012 Echipamente şi accesorii pentru GPL. Verificare periodică a buteliilor
ver.eng. transportabile şi reîncărcabile pentru GPL
reîncărcabile, sudate, de oţel, pentru gaz petrolier lichefiat (GPL).
ver.eng. reîncărcabile, sudate, de oţel, pentru gaz petrolier lichefiat (GPL).
SR EN 14427:2004 Butelii transportabile şi reîncărcabile complet înfăşurate, din material
ver.eng. compozit, pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Proiectare şi construcţie
SR EN Butelii transportabile şi reîncărcabile complet înfăşurate, din material
14427:2004/A1:2006 compozit, pentru gaz petrolier lichefiat (GPL). Proiectare şi construcţie
Echipamentele containerelor cisternă pentru transportul produselor
chimice lichide. Supape pentru presurizarea cisternei şi pentru
descărcarea produsului
ver.eng. Echipamentele containerelor cisternă pentru transportul produselor
chimice lichide. Supape pentru presurizarea cisternei şi pentru
descărcarea produsului
Echipamentele containerelor cisternă pentru transportul produselor
chimice lichide. Supape de fund
ver.eng. Echipamentele containerelor cisternă pentru transportul produselor
81
chimice lichide. Supape de fund

Echipamente de serviciu pentru containere cisternă. Virole şi capace
rabatabile cu balama cu bolţuri pivotante pentru gura de vizitare
ver.eng. Echipamente de serviciu pentru containere cisternă. Virole şi capace
rabatabile cu balama cu bolţuri pivotante pentru gura de vizitare
SR EN 14513:2005 Butelii transportabile de gaz. Dispozitive limitatoare de presiune cu disc
ver.eng. de rupere (cu excepţia buteliilor pentru acetilenă)
Terminologie
ver.eng. Terminologie
SR EN 14570:2005 Echipamente şi accesorii GPL. Echipament pentru recipiente de GPL
supraterane şi subterane
SR EN 14570:2005 Echipamente şi accesorii GPL. Echipament pentru recipiente de GPL
ver.eng. supraterane şi subterane
SR EN Echipamente şi accesorii GPL. Echipament pentru recipiente de GPL
14570:2005/A1:2006 supraterane şi subterane
SR EN Echipamente şi accesorii GPL. Echipament pentru recipiente de GPL
14570:2005/A1:2006 supraterane şi subterane
ver.eng.
Echipamente de serviciu pentru containerele cisternă. Supapă de
presiune şi de depresiune
ver.eng. Echipamente de serviciu pentru containerele cisternă. Supapă de
presiune şi de depresiune
SR EN 14596:2005 Containere-cisternă pentru transportul mărfurilor periculoase.
Echipamente de serviciu pentru containere- cisternă. Supapă de
suprapresiune accidentală
SR EN 14596:2005 Containere-cisternă pentru transportul mărfurilor periculoase.
ver.eng. Echipamente de serviciu pentru containere- cisternă. Supapă de
suprapresiune accidentală
SR EN 14620-1:2007 Proiectarea şi fabricarea rezervoarelor de oţel cu fund plat, verticale,
ver.eng. cilindrice, construite in situ destinate depozitării gazelor lichefiate
pentru temperaturi de utilizare cuprinse între 0 grade C şi - 165 grade C.
Partea 1: Generalităţi
Partea 2: Componente metalice
Partea 3: Componente de beton
Partea 4: Componente de izolaţie
82

Partea 5: Încercare, uscare, purjare şi răcire
SR EN 14638-1:2006 Butelii de gaz transportabile. Recipiente sudate reîncărcabile de
capacitate mai mică sau egală de 150 l. Partea 1: Butelii sudate din oţel
inoxidabil austenitic proiectate prin metode experimentale
SR EN 14638-3:2011 Butelii de gaz transportabile. Recipiente sudate reîncărcabile de
ver.eng. capacitate mai mică sau egală de 150 l. Partea 3: Butelii sudate din oţel
carbon proiectate prin metode experimentale
SR EN 14841:2006 Echipamente şi accesorii pentru GPL. Proceduri de descărcare pentru
vagoane cisternă pentru GPL
SR EN 14841:2006 Echipamente şi accesorii pentru GPL. Proceduri de descărcare pentru
ver.eng. vagoane cisternă pentru GPL
SR EN 14876:2007 Butelii transportabile pentru gaz. Verificare periodică şi încercări pentru
ver.eng. butoaie sub presiune, sudate, din oţel
SR EN 14893:2007 Echipamente şi accesorii pentru GPL. Butoaie sub presiune, sudate, din
ver.eng. oţel, transportabile, pentru gaz petrolier lichefiat (GPL), cu capacitate de
la 150 l până la 1000 l
SR EN Echipamente şi accesorii pentru GPL. Butoaie sub presiune, sudate, din
14893:2007/AC:2007 oţel, transportabile, pentru gaz petrolier lichefiat (GPL), cu capacitate de
ver.eng. la 150 l până la 1000 l
SR EN 14894:2011 Echipamente şi accesorii pentru GPL. Marcare butelii şi butoaie sub
ver.eng. presiune
SR EN 15207:2007 Containere cisternă pentru transportul mărfurilor periculoase. Fişe de
conectare şi caracteristici de alimentare cu energie electrică a
echipamentelor de serviciu din zonele de risc cu tensiune de alimentare
nominală de 24 V
SR EN 15207:2007 Containere cisternă pentru transportul mărfurilor periculoase. Fişe de
ver.eng. conectare şi caracteristici de alimentare cu energie electrică a
echipamentelor de serviciu din zonele de risc cu tensiune de alimentare
nominală de 24 V
SR EN 15208:2007 Containere-cisternă pentru transportul mărfurilor periculoase. Sisteme
ver.eng. de livrare cu încărcături sigilate. Principii de funcţionare şi specificaţii
pentru interfeţe
SR EN 15776:2011 Recipiente sub presiune nesupuse la flacără. Cerinţe de proiectare şi
execuţie pentru recipiente sub presiune şi părţi sub presiune turnate din
fontă cu o alungire la rupere mai mică sau egală cu 15 %
SR EN 15776:2011 Recipiente sub presiune nesupuse la flacără. Cerinţe de proiectare şi
ver.eng. execuţie pentru recipiente sub presiune şi părţi sub presiune turnate din
fontă cu o alungire la rupere mai mică sau egală cu 15 %
SR EN 1800:2007 ver.eng. Butelii transportabile pentru gaz. Butelii pentru acetilenă. Cerinţe de
bază, definiţii şi metode de încercare
SR EN 1802:2003 ver.eng. Butelii transportabile pentru gaz. Verificare periodică şi încercare pentru
butelii de gaz nesudate din aliaj de aluminiu
SR EN 1803:2003 ver.eng. Butelii transportabile de gaz. Verificare periodică şi încercări pentru
butelii de gaz sudate din oţel carbon
SR EN 1919:2003 ver.eng. Butelii transportabile de gaz. Butelii pentru gaze lichefiate (cu excepţia
acetilenei şi GPL). Verificare în timpul umplerii
SR EN 1920:2003 ver.eng. Butelii transportabile de gaz. Butelii pentru gaze comprimate (cu
excepţia acetilenei). Verificare în timpul umplerii
SR EN 1964-3:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Specificaţii pentru proiectarea şi
ver.eng. construcţia buteliilor de gaz transportabile şi reîncărcabile, nesudate, de
oţel, cu capacitate apă de la 0,5 l până la 150 l inclusiv. Partea 3: Butelii
83
executate din oţel inoxidabil, fără sudură, cu valoarea Rm mai mică de

1100 MPa
SR EN 1968:2003 ver.eng. Butelii transportabile de gaz. Inspecţia periodică şi încercări pentru
butelii de gaz de oţel, fără sudura
SR EN Butelii transportabile de gaz. Inspecţia periodică şi încercări pentru
1968:2003/A1:2006 butelii de gaz de oţel, fără sudură
ver.eng.
SR EN 1975:2003 ver.eng. Butelii transportabile pentru gaz. Specificaţii pentru proiectare şi
construcţia buteliilor de gaz transportabile şi reîncărcabile, nesudate, de
aluminiu şi aliaje de aluminiu, cu capacitate de la 0,5 l până la 150 l
inclusiv
SR EN Butelii transportabile pentru gaz. Specificaţii pentru proiectare şi
1975:2003/A1:2004 construcţia buteliilor de gaz transportabile şi reîncărcabile, nesudate, de
ver.eng. aluminiu şi aliaje de aluminiu, cu capacitate de la 0,5 l până la 150 l
inclusiv
SR EN Butelii transportabile pentru gaz. Specificaţii pentru proiectare şi
1975:2003/AC:2003 construcţia buteliilor de gaz transportabile şi reîncărcabile, nesudate, de
ver.eng. aluminiu şi aliaje de aluminiu, cu capacitate de la 0,5 l până la 150 l
inclusiv
SR EN 1993-4-2:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 4-2: Rezervoare
SR EN 1993-4-2:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 4-2: Rezervoare
ver.eng.
SR EN 1993-4- Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 4-2: Rezervoare
2:2007/AC:2010
SR EN 1993-4- Eurocod 3: Proiectarea structurilor de oţel. Partea 4-2: Rezervoare.
2:2007/NA:2012 Anexa naţională
SR EN 286-1:2001 Recipiente simple sub presiune, nesupuse la flacără, destinate să conţină
aer sau azot. Partea 1: Recipiente de uz general
SR EN 286- Recipiente simple sub presiune, nesupuse la flacără, destinate să conţină
1:2001/A1:2003 aer sau azot. Partea 1: Recipiente de uz general
1:2001/A2:2006 aer sau azot. Partea 1: Recipiente de uz general
1:2001/AC:2003 aer sau azot. Partea 1: Recipiente de uz general
SR EN 286-2:2000 Recipiente sub presiune simple, nesupuse la flacără, destinate să conţină
aer sau azot. Partea 2: Recipiente sub presiune pentru circuite de frânare
şi circuite auxiliare ale vehiculelor rutiere şi remorcile lor
2:2000/AC:2003 aer sau azot. Partea 2: Recipiente sub presiune pentru circuite de frânare
şi circuite auxiliare ale vehiculelor rutiere şi remorcilor lor
aer sau azot. Partea 3: Recipiente sub presiune, executate din oţel,
destinate echipamentelor pneumatice de frânare şi echipamentelor
pneumatice auxiliare ale materialului rulant feroviar
aer sau azot. Partea 4: Recipiente sub presiune, executate din aliaje de
aluminiu, destinate echipamentelor pneumatice de frânare şi
echipamentelor pneumatice auxiliare ale materialului rulant
SR EN 417:2012 ver.eng. Cartuşe metalice pentru gaz petrolier lichefiat, nereîncărcabile, cu sau
fără robinet, destinate a fi folosite la aparate portabile. Construcţie,
inspecţie, încercări şi marcare
SR EN Vehicule, bărci şi motoare cu ardere internă. Caracteristici ale
84
55012:2008/A1:2010 perturbaţiilor radioelectrice. Limite şi metode de măsurare pentru

ver.eng. protecţia receptoarelor exterioare
SR EN 60041:2003 Încercări de recepţie efectuate pe maşină reală, pentru determinarea
performanţelor hidraulice ale turbinelor hidraulice, pompelor de
acumulare şi turbinelor-pompe
SR EN 60534-4:2007 Robinete de reglare a proceselor industriale. Partea 4: Inspecţie şi
ver.eng. încercări individuale
SR EN 60609-1:2005 Evaluarea eroziunii datorită cavitaţiei la turbine, pompe de acumulare şi
turbine - pompe. Partea 1: Evaluarea la turbine cu reacţiune, pompe de
acumulare şi turbine - pompe
SR EN 61362:2004 Ghid pentru specificaţia regulatoarelor turbinelor hidraulice
SR EN 61362:2004 Ghid pentru specificaţia regulatoarelor turbinelor hidraulice
ver.eng.
SR EN 720-1:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Gaze şi amestecuri de gaze. Partea 1:
ver.eng. Proprietăţile gazelor pure
SR EN 764-1:2004 Echipamente sub presiune. Partea 1: Terminologie, presiune,
temperatură, volum, dimensiune nominală
SR EN 764-2:2012 Echipamente sub presiune. Partea 2: Mărimi, simboluri şi unităţi de
ver.eng. măsură
SR EN 764-3:2004 Echipamente sub presiune. Partea 3: Definirea părţilor implicate
SR EN 764-3:2004 Echipamente sub presiune. Partea 3: Definirea părţilor implicate
ver.eng.
SR EN 764-4:2004 Echipamente sub presiune. Partea 4: Stabilirea condiţiilor tehnice de
ver.eng. livrare ale materialelor metalice
SR EN 764-5:2004 Echipamente sub presiune. Partea 5: Documente de conformitate şi de
inspecţie pentru materiale metalice
SR EN 764-5:2004 Echipamente sub presiune. Partea 5: Documente de conformitate şi de
ver.eng. inspecţie pentru materiale metalice
SR EN 764-7:2004 Echipamente sub presiune. Partea 7: Sisteme de securitate pentru
echipamentele sub presiune nesupuse la flacără
SR EN 764-7:2004 Echipamente sub presiune. Partea 7: Sisteme de securitate pentru
ver.eng. echipamentele sub presiune nesupuse la flacără
SR EN 764- Echipamente sub presiune. Partea 7: Sisteme de securitate pentru
7:2004/AC:2006 echipamentele sub presiune nesupuse la flacără
SR EN 976-1:2003 Rezervoare îngropate din materiale plastice armate cu sticlă (PAS).
ver.eng. Rezervoare cilindrice orizontale pentru depozitarea fără presiune a
combustibililor lichizi pe bază de petrol. Partea 1: Cerinţe şi metode de
încercare pentru rezervoare cu pereţi simpli
SR EN 976-2:2003 Rezervoare îngropate din materiale plastice armate cu sticlă (PAS).
ver.eng. Rezervoare cilindrice orizontale pentru depozitarea fără presiune a
combustibililor lichizi pe bază de petrol. Partea 2: Transport,
manipulare, depozitare şi instalarea rezervoarelor cu pereţi simpli
SR EN 977:2003 ver.eng. Rezervoare îngropate de materiale plastice armate cu sticlă (PAS).
Metodă pentru expunere la fluide a unei plăci pe o singură faţă
SR EN 978:2003 ver.eng. Rezervoare îngropate din materiale plastice armate cu sticlă (PAS).
Determinarea factorului alpha şi a factorului beta
SR EN ISO 10156:2010 Gaze şi amestecuri de gaze. Determinarea inflamabilităţii şi a capacităţii
ver.eng. de oxidare pentru alegerea racordurilor de ieşire ale robinetelor
SR EN ISO Gaze şi amestecuri de gaze. Determinarea inflamabilităţii şi a capacităţii
10156:2010/AC:2010 de oxidare pentru alegerea racordurilor de ieşire ale robinetelor
ver.eng.
85
SR EN ISO 10286:2007 Butelii pentru gaz. Terminologie

SR EN ISO 10286:2007 Butelii pentru gaz. Terminologie
ver.eng.
SR EN ISO 10297:2006 Butelii transportabile de gaz. Robinete de butelii. Specificaţii şi
ver.eng. încercări de tip
SR EN ISO 10442:2003 Industriile petrolului, chimică şi gazelor naturale. Compresoare de aer
ver.eng. centrifugale asamblate cu multiplicator integrat
SR EN ISO 10692-1:2003 Butelii pentru gaz. Racorduri pentru robinetele buteliilor de gaz pentru
ver.eng. industria microelectronică. Partea 1: Racorduri exterioare
SR EN ISO 10692-2:2003 Butelii pentru gaz. Racorduri pentru robinetele buteliilor de gaz pentru
ver.eng. industria microelectronică. Partea 2: Specificaţii şi încercări de tip
pentru racorduri între robinet şi butelie
SR EN ISO 10961:2012 Butelii pentru gaz. Cadre pentru butelii. Proiectare, fabricare, încercări
ver.eng. şi inspecţie
SR EN ISO 11114-1:2012 Butelii transportabile pentru gaz. Compatibilitate între gazul conţinut şi
ver.eng. materialul buteliilor şi robinetelor. Partea 1: Materiale metalice
materialul buteliilor şi robinetelor. Partea 2: Materiale nemetalice
ver.eng. materialul buteliilor şi robinetelor. Partea 2: Materiale nemetalice
SR EN ISO 11114-3:2011 Butelii de gaz. Compatibilitate între gazul conţinut şi materialul
buteliilor şi robinetelor. Partea 3: Încercare de auto-aprindere sub
atmosferă de oxigen, pentru materiale nemetalice
materialul buteliilor şi robinetelor. Partea 4: Metode de încercare pentru
alegerea materialelor metalice rezistente la fragilizare prin hidrogen
ver.eng. materialul buteliilor şi robinetelor. Partea 4: Metode de încercare pentru
alegerea materialelor metalice rezistente la fragilizare prin hidrogen
SR EN ISO 11117:2009 Butelii pentru gaz. Capace de protecţie închise sau deschise pentru
ver.eng. robinete. Proiectare, construcţie şi încercări
SR EN ISO Butelii pentru gaz. Capace de protecţie închise sau deschise pentru
11117:2009/AC:2010 robinete. Proiectare, construcţie şi încercări
ver.eng.
SR EN ISO 11120:2003 Butelii pentru gaz. Tuburi reîncărcabile de oţel, fără sudură, pentru
ver.eng. transportul gazelor comprimate, cu capacitate apă de la 150 l până la
3000 l. Proiectare, construcţie şi încercări
SR EN ISO 11363-1:2010 Butelii transportabile pentru gaz. Filete conice 17E şi 25E pentru
ver.eng. racordarea robinetelor la butelii de gaz. Partea 1: Specificaţii
SR EN ISO 11363-2:2010 Butelii transportabile pentru gaz. Filete conice 17E şi 25E pentru
ver.eng. racordarea robinetelor la butelii de gaz. Partea 2: Calibre pentru
inspecţie
SR EN ISO 11372:2012 Butelii de gaz. Butelii pentru acetilenă. Condiţii de umplere şi de
ver.eng. verificare în timpul umplerii
SR EN ISO 11439:2003 Butelii pentru gaz. Butelii de înaltă presiune pentru depozitarea gazelor
ver.eng. naturale utilizate drept combustibil la bordul autovehiculelor
SR EN ISO 11621:2006 Butelii pentru gaz. Proceduri pentru schimbarea gazului de umplere
ver.eng.
SR EN ISO 11623:2003 Butelii transportabile de gaz. Verificare periodică şi încercări pentru
butelii de gaz din materiale compozite
SR EN ISO 11623:2003 Butelii transportabile de gaz. Verificare periodică şi încercări pentru
86
ver.eng. butelii de gaz din materiale compozite

SR EN ISO 1179-1:2008 Racorduri pentru aplicaţii generale şi transmisii hidraulice şi
ver.eng. pneumatice. Orificii şi dopuri filetate cu filet ISO 228-1 cu etanşare de
elastomer sau etanşare metalică. Partea 1: Orificii filetate
elastomer sau etanşare metalică. Partea 2: Dopuri filetate serie grea
(serie S) şi serie uşoară (serie L) cu etanşare de elastomer (tip E)
elastomer sau etanşare metalică. Partea 3: Dopuri filetate serie uşoară
(serie L) cu etanşare prin garnituri inelare cu inel de reţinere (tip G şi H)
elastomer sau etanşare metalică. Partea 4: Dopuri filetate pentru aplicaţii
generale numai cu etanşare metalică (tip B)
SR EN ISO 12209-1:2004 Butelii pentru gaz. Racorduri de ieşire pentru robinetele buteliilor de gaz
ver.eng. pentru aer respirabil comprimat. Partea 1: Conexiuni de tip Yoke
ver.eng. pentru aer respirabil comprimat. Partea 2: Conexiuni filetate
ver.eng. pentru aer respirabil comprimat. Partea 3: Adaptor pentru robinete de
230 bari
SR EN ISO 13340:2003 Butelii transportabile pentru gaz. Robinete de butelii pentru butelii
ver.eng. nereîncărcabile. Specificaţii şi încercări de prototip
SR EN ISO 13341:2011 Butelii de gaz. Montarea robinetelor la buteliile de gaz
SR EN ISO 13341:2011 Butelii de gaz. Montarea robinetelor la buteliile de gaz
ver.eng.
SR EN ISO 13769:2009 Butelii pentru gaz. Marcare prin poansonare
SR EN ISO 13769:2009 Butelii pentru gaz. Marcare prin poansonare
ver.eng.
SR EN ISO 14245:2010 Butelii de gaz. Specificaţii şi încercări pentru armături de butelii cu gaz
ver.eng. petrolier lichefiat (GPL). Supape cu auto-închidere
SR EN ISO 14246:2004 Butelii transportabile de gaz. Robinete pentru butelii de gaz. Încercări de
ver.eng. fabricaţie şi inspecţii
SR EN ISO 15245-1:2003 Butelii pentru gaz. Filete paralele pentru racordarea robinetelor la butelii
ver.eng. de gaz. Partea 1: Specificaţii
SR EN ISO 15245-2:2003 Butelii pentru gaz. Filete paralele pentru racordarea robinetelor la butelii
ver.eng. de gaz. Partea 2: Control cu ajutorul calibrelor
SR EN ISO 15995:2010 Butelii de gaz. Specificaţii şi încercări pentru armături de butelii cu gaz
ver.eng. petrolier lichefiat (GPL). Robinete cu acţionare manuală
SR EN ISO 15996:2005 Butelii pentru gaz. Robinete cu presiune reziduală. Cerinţe generale şi
ver.eng. încercări de tip
SR EN ISO Butelii pentru gaz. Robinete cu presiune reziduală. Cerinţe generale şi
15996:2005/A1:2008 încercări de tip. Amendamentul 1
SR EN ISO 16148:2006 Butelii de gaz. Butelii de gaz reîncărcabile de oţel, fără sudură.
Încercare cu emisie acustică pentru verificare periodică
SR EN ISO 19879:2011 Racorduri de ţevi metalice pentru transmisii hidraulice şi pneumatice şi
aplicaţii generale. Metode de încercare a racordurilor pentru transmisii
hidraulice
SR EN ISO 19879:2011 Racorduri de ţevi metalice pentru transmisii hidraulice şi pneumatice şi
87
ver.eng. aplicaţii generale. Metode de încercare a racordurilor pentru transmisii

hidraulice
SR EN ISO 21007-1:2006 Butelii pentru gaz. Identificare şi marcare utilizând tehnologie de
ver.eng. identificare prin radiofrecvenţă. Partea 1: Arhitectură de referinţă şi
terminologie
SR EN ISO 21007-2:2006 Butelii pentru gaz. Identificare şi marcare utilizând tehnologie de
ver.eng. identificare prin radiofrecvenţă. Partea 2: Scheme de numerotare pentru
identificare prin radiofrecvenţă
SR EN ISO 21049:2005 Pompe. Dispozitive de etanşare a arborelui pentru pompe centrifuge şi
ver.eng. rotative
SR EN ISO 2151:2009 Acustică. Cod de încercare a zgomotului pentru compresoare şi pompe
de vid. Metodă tehnică (clasa de exactitate 2)
SR EN ISO 2151:2009 Acustică. Cod de încercare a zgomotului pentru compresoare şi pompe
ver.eng. de vid. Metodă tehnică (clasa de exactitate 2)
SR EN ISO 22434:2011 Butelii transportabile de gaz. Inspecţia şi întreţinerea robinetelor
ver.eng. buteliilor de gaz
SR EN ISO 22435:2008 Butelii pentru gaz. Robinete de butelii cu reductoare de presiune
integrate. Specificaţii şi încercări de tip
SR EN ISO 22435:2008 Butelii pentru gaz. Robinete de butelii cu reductoare de presiune
ver.eng. integrate. Specificaţii şi încercări de tip
SR EN ISO 4413:2011 Acţionări hidraulice. Reguli generale şi cerinţe de securitate pentru
sisteme şi componentele lor
SR EN ISO 4414:2011 Acţionări pneumatice. Reguli generale şi cerinţe de securitate pentru
sisteme şi componentele lor
SR EN ISO 6149-1:2007 Racorduri pentru acţionări hidraulice şi aplicaţii generale. Orificii şi
racorduri de capăt cu filet metric ISO 261 şi etanşare cu inel O. Partea 1:
Orificii cu locaş tronconic pentru inel O
SR EN ISO 6149-1:2007 Racorduri pentru acţionări hidraulice şi aplicaţii generale. Orificii şi
ver.eng. racorduri de capăt cu filet metric ISO 261 şi etanşare cu inel O. Partea 1:
Orificii cu locaş tronconic pentru inel O
SR EN ISO 6149-2:2007 Racorduri pentru transmisii hidraulice şi aplicaţii generale. Orificii şi
ver.eng. dopuri filetate cu filet ISO 261 cu etanşare cu garnitură inelară. Partea 2:
Dimensiuni, proiectare, metode de încercări şi condiţii pentru dopuri
filetate serie grea (serie S)
SR EN ISO 7225:2007 Butelii pentru gaz. Etichete de avertizare
ver.eng.
SR EN ISO 8434-1:2008 Racorduri de ţevi metalice pentru acţionări hidraulice şi pneumatice şi
aplicaţii generale. Partea 1: Racorduri cu strângere la 24 grade
SR EN ISO 8434-1:2008 Racorduri de ţevi metalice pentru acţionări hidraulice şi pneumatice şi
ver.eng. aplicaţii generale. Partea 1: Racorduri cu strângere la 24 grade
SR EN ISO 8434- Racorduri de ţevi metalice pentru acţionări hidraulice şi pneumatice şi
1:2008/AC:2009 aplicaţii generale. Partea 1: Racorduri cu strângere la 24 grade
SR EN ISO 9809-1:2010 Butelii de gaz. Butelii de gaz reîncărcabile nesudate din oţel. Proiectare,
ver.eng. construcţie şi încercare. Partea 1: Butelii din oţel călit şi revenit, cu
rezistenţă la tracţiune mai mică de 1100 MPa
ver.eng. construcţie şi încercare. Partea 2: Butelii din oţel călit şi revenit, cu
rezistenţă la tracţiune mai mare sau egală cu 1100 MPa
ver.eng. construcţie şi încercare. Partea 3: Butelii din oţel normalizat
SR EN ISO 9974-1:2002 Racorduri pentru utilizări generale şi acţionări hidraulice şi pneumatice.
88
ver.eng. Orificii şi dopuri filetate cu filet ISO 261 cu etanşare cu elastomer sau
etanşare metalică. Partea 1: Orificii filetate
etanşare metalică. Partea 2: Dopuri filetate cu etanşare de elastomer (tip
E)
etanşare metalică. Partea 3: Dopuri filetate cu etanşare metalică (tip B)
SR ISO 1436:2010 Furtunuri şi furtunuri cu racorduri la capete, de cauciuc. Tipuri
hidraulice, ranforsate cu împletitură de sârmă, pentru fluide pe bază de
ulei sau apă. Specificaţie
SR ISO 2941:2011 Acţionări hidraulice. Elemente filtrante. Verificarea rezistenţei la
strivire sau la spargere
SR ISO 2942:2011 Acţionări hidraulice. Elemente filtrante. Verificarea conformităţii
fabricaţiei şi determinarea punctului primei bule
SR ISO 2943:2011 Acţionări hidraulice. Elemente filtrante. Verificarea compatibilităţii
materialelor cu fluidele
SR ISO 2944:2011 Acţionări hidraulice şi pneumatice. Presiuni nominale
SR ISO 3019-1:2012 Acţionări hidraulice. Dimensiunile şi codul de identificare al flanşelor
de fixare şi al capetelor de arbore ale pompelor volumice şi motoarelor.
Partea 1: Convertirea în unităţi metrice a seriilor în inci
SR ISO 3019-2:2012 Acţionări hidraulice. Dimensiunile şi codul de identificare al flanşelor
de fixare şi al capetelor de arbore ale pompelor volumice şi motoarelor.
Partea 2: Serii metrice
SR ISO 3320:2011 Acţionări hidraulice şi pneumatice. Alezaje ale cilindrilor şi diametre ale
tijelor pistoanelor. Serie metrică
SR ISO 3321:1995 Acţionări hidraulice şi pneumatice. Alezaje pentru cilindri şi diametre
pentru tijele pistonului. Serie în inci
SR ISO 3662:1995 Acţionări hidraulice. Pompe şi motoare. Cilindree geometrice
SR ISO 3722:1993 Acţionări hidraulice. Flacoane pentru prelevare. Omologare şi control al
metodelor de curăţire
SR ISO 3723:1993 Acţionări hidraulice. Elemente filtrante. Metoda de determinare a
rezistenţei la deformare axială
SR ISO 3724:2012 Acţionări hidraulice. Elemente filtrante. Determinarea rezistenţei la
oboseala produsă de debit prin utilizarea unui contaminant sub formă de
particule
SR ISO 3857-1:1996 Compresoare, scule şi maşini pneumatice. Vocabular. Partea 1:
Generalităţi
SR ISO 3857-3:1996 Compresoare, scule şi maşini pneumatice. Partea 3: Scule şi maşini
pneumatice
SR ISO 3938:1993 Acţionări hidraulice. Analiza poluării. Metoda de prezentare a
rezultatelor analizei
SR ISO 3939:2000 Acţionări hidraulice şi pneumatice. Garnituri cu muchii multiple.
Metode de măsurare a înălţimii ansamblului
SR ISO 4391:1997 Acţionări hidraulice. Pompe, motoare şi variatoare. Definirea
parametrilor şi literelor utilizate ca simboluri
SR ISO 4393:1995 Acţionări hidraulice şi pneumatice. Cilindri. Serie de bază pentru
cursele pistonului
SR ISO 4399:2011 Acţionări hidraulice şi pneumatice. Racorduri şi elemente conexe.
Presiuni nominale
89
SR ISO 4400:2000 Acţionări hidraulice şi pneumatice. Conectoare electrice cu trei ştifturi

cu contact de legare la pământ. Caracteristici şi prescripţii
SR ISO 4401:2012 Acţionări hidraulice. Distribuitoare cu patru orificii. Suprafeţe de
montaj
SR ISO 4405:1993 Acţionări hidraulice. Poluarea fluidelor. Determinarea poluării cu
particule prin metoda gravimetrică
SR ISO 4405:1993 Acţionări hidraulice. Poluarea fluidelor. Determinarea poluării cu
particule prin metoda gravimetrică
SR ISO 4412-1:2000 Acţionări hidraulice. Cod de încercare pentru determinarea nivelului de
zgomot în aer. Partea 1: Pompe
SR ISO 5597:2012 Acţionări hidraulice. Cilindri. Dimensiuni şi toleranţe pentru locaşurile
garniturilor de etanşare ale pistonului cu simplă acţiune şi tijei, în
aplicaţii cu mişcare alternativă
SR ISO 5599-1+C1:2011 Acţionări pneumatice. Distribuitoare cu cinci orificii principale. Partea
1: Suprafeţe de montaj pe placă fără deschideri pentru conectori electrici
SR ISO 5783:2011 Acţionări hidraulice. Cod de identificare a suprafeţelor de montaj şi a
locaşurilor pentru cartuş pe placă
SR ISO 5784-1:1994 Acţionări hidraulice şi pneumatice. Circuite logice fluide. Partea 1:
Simboluri pentru funcţii logice binare şi conexe
Simboluri pentru alimentare şi evacuare şi reguli de utilizare a
simbolurilor pentru funcţiile logice
Simboluri pentru operatori secvenţiali şi funcţii conexe
SR ISO 5941:1998 Compresoare, scule şi maşini pneumatice. Presiuni preferenţiale
SR ISO 6150:1994 Acţionări pneumatice. Racorduri rapide cilindrice pentru presiuni
maxime de lucru de 10 bar, 16 bar şi 25 bar (1 MPa, 1,6 MPa şi 2,5
MPa). Dimensiuni de racordare ale cepului, condiţii tehnice, instructiuni
de utilizare şi încercări
SR ISO 6194-1:2012 Manşete de rotaţie cu elemente de etanşare elastomerice. Partea 1:
Dimensiuni nominale şi toleranţe
SR ISO 6537:1999 Acţionări pneumatice. Ţevi pentru cilindri. Caracteristicile ţevilor de
metale neferoase
SR ISO 6547:2011 Acţionări hidraulice. Cilindrii. Locaşuri pentru elementele de etanşare
cu inele de ghidare ale pistoanelor. Dimensiuni şi toleranţe
SR ISO 7181:2011 Acţionări hidraulice. Cilindrii. Raporturi între suprafeţele alezajelor şi
ale tijelor
SR ISO 7241-1:1997 Acţionări hidraulice. Cuple rapide. Partea 1: Dimensiuni şi condiţii
tehnice
SR ISO 8132:2012 Acţionări hidraulice. Cilindri cu acţiune simplă, de 16 MPa (160 bar)
serie mijlocie şi de 25 MPa (250 bar). Dimensiuni de montaj ale
accesoriilor
SR ISO 8133:2012 Acţionări hidraulice. Cilindri cu acţiune simplă, de 16 MPa (160 bar)
serie compactă. Dimensiuni de montaj ale accesoriilor
SR ISO 9110-1:1997 Acţionări hidraulice. Tehnici de măsurare. Partea 1: Principii generale
de măsurare
SR ISO 9110-2:1997 Acţionări hidraulice. Tehnici de măsurare. Partea 2: Măsurarea presiunii
medii în regim permanent într-o conductă închisă
SR ISO/TR 11340:1995 Cauciuc şi produse de cauciuc. Furtunuri hidraulice. Clasificarea
scurgerilor externe ale instalaţiilor hidraulice
STAS 10238-80 Acţionări pneumatice. Camere cu membrană. Tipuri şi dimensiuni
90
principale
STAS 11018-90 Acţionări hidrostatice şi pneumostatice. Elemente de îmbinare.
Clasificare şi forme constructive
STAS 11031-91 Acţionări pneumostatice. Parametri principali. Metode generale de
măsurare
STAS 11032-88 Acţionări pneumostatice. Elemente de acţionare pneumostatică. Condiţii
tehnice generale de calitate
STAS 11045-91 Acţionări pneumostatice. Condiţii tehnice speciale de calitate
STAS 11046-91 Acţionări pneumostatice. Ungătoare de aer. Condiţii tehnice speciale de
calitate
STAS 11069-84 Garnituri din materiale textile cauciucate rezistente în medii petroliere.
Condiţii tehnice generale de calitate
STAS 11355-91 Acţionări pneumostatice. Motoare cu mişcare rectilinie. Condiţii tehnice
speciale de calitate
STAS 11356-88 Acţionări pneumostatice. Aparatură. Condiţii tehnice speciale de calitate
STAS 11711-80 Compresoare volumice alternative. Compresoare de aer, cu piston.
Tipizare
STAS 11712-89 Compresoare volumice alternative. Compresoare cu piston, orizontale,
pentru gaze. Tipuri şi parametri principali
STAS 11713-80 Agregate motor-compresor volumic. Tipizare
STAS 11746-80 Compresoare de gaze. Supape de aspiraţie şi de refulare. Tipizare
STAS 11747-80 Compresoare de gaze. Presetupe de gaze pentru compresoare fără
ungere. Tipizare
STAS 11748-80 Compresoare de gaze. Segmenţi şi benzi portante din teflon pentru
pistoane. Tipizare
STAS 12101/1-92 Acţionări hidraulice. Motoare lente orbitale. Condiţii tehnice speciale de
calitate
STAS 12101/2-91 Acţionări hidrostatice. Motoare lente orbitale. Parametri principali
STAS 12109/1-92 Acţionări hidrostatice. Aparate de servodirecţie hidraulică. Condiţii
tehnice speciale de calitate
STAS 12299-85 Arzătoare toroidale cu flacără radiantă tip tricem
STAS 12440/3-86 Acţionări hidrostatice. Suprafeţe de montaj pe placă pentru supape de
presiune normal închise cu comandă internă. Dimensiuni
STAS 12440/4-86 Acţionări hidrostatice. Suprafeţe de montaj pe placă pentru supape de
presiune, supape de sens şi drosele. Dimensiuni
STAS 12440/5-86 Acţionări hidrostatice. Suprafeţe de montaj pe placă pentru regulatoare
de debit. Dimensiuni
STAS 3061-74 Hidraulică. Terminologie, simboluri, unităţi de măsură
STAS 4394-85 Arzătoare pentru gaze naturale cu tub difuzor şi aer aspirat tip TD, de uz
general
STAS 4395-85 Arzătoare tip Gari T pentru cuptoare industriale. Condiţii tehnice
speciale de calitate
STAS 4581-84 Supape de blocare a conductelor de gaze naturale
STAS 5737-76 Compresoare cu piston. Reguli şi metode pentru verificarea calităţii
STAS 6899-79 Armături industriale. Indicatoare de nivel cu sticlă prismatică
STAS 7099-77 Compresoare de aer cu piston. Condiţii generale
STAS 7226-82 Acţionări hidrostatice. Debite nominale
STAS 7227-82 Acţionări pneumostatice. Debite nominale
STAS 7228-90 Acţionări hidrostatice şi pneumostatice. Diametre nominale
STAS 7229-87 Acţionări hidrostatice şi pneumostatice. Filete metrice pentru racorduri
STAS 7232-84 Acţionări hidrostatice şi pneumostatice. Capacităţi nominale
91
STAS 7780-88 Acţionări hidrostatice. Filtre. Parametri principali

STAS 7919-80 Acţionări pneumostatice. Aparataj. Parametri principali
STAS 7920-78 Acţionări pneumostatice. Filtre. Parametri principali
STAS 8533-85 Acţionări hidrostatice. Elemente de acţionare hidrostatică. Condiţii
tehnice generale de calitate
STAS 8534-83 Acţionări hidrostatice. Pompe şi motoare. Condiţii tehnice speciale de
calitate
STAS 8535-83 Acţionări hidrostatice. Cilindri de lucru. Condiţii tehnice speciale de
calitate
STAS 8536-85 Acţionări hidrostatice. Aparatură. Condiţii tehnice speciale de calitate
STAS 8980-84 Acţionări hidrostatice. Cilindri telescopici. Parametri principali
STAS 8980-84 Acţionări hidrostatice. Cilindri telescopici. Parametri principali
STAS 8982-83 Acţionări hidrostatice. Acumulatoare. Condiţii tehnice speciale de
calitate
STAS 9198-79 Arzătoare de gaze naturale pentru cuptoare de încălzire. Condiţii tehnice
generale de calitate
STAS 9488-74 Mecanica fluidelor. Terminologie, simboluri, unităţi de măsură
STAS 9735-87 Acţionări hidrostatice. Ţevi de oţel pentru conducte. Dimensiuni
STAS 9816-80 Acţionări hidrostatice şi pneumostatice. Parametri principali.
Terminologie şi simboluri
STAS 9817-80 Acţionări hidrostatice. Parametri principali. Metode generale de
măsurare

Actionari Hidraulice Si Pneumatice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Actionari Hidraulice Si Pneumatice

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Actionari Hidraulice Si Pneumatice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

55

2. ACŢIONAREA CU ENERGIE HIDRAULICĂ SAU PNEUMATICĂ

2.1. STRUCTURA SISTEMELOR DE ACŢIONARE CU ENERGIE HIDRAULICĂ SAU

Sistemele de acţionare cu energie hidraulică utilizează lichide pentru transferul de energie

mobil cu acţionare hidrostatică, care are în compunerea sa următoarele componente:

Din punctul de vedere al teoriei sistemelor automate, în cadrul transmisiilor hidrostatice

- sisteme de reglare automată.

- puterea consumată de transmisie de la maşina motoare etc.

2.2. ELEMENTE DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA SISTEMELOR DE ACŢIONARE

Calculul sistemelor de acţionare cu energie hidraullică sau pneumatică implică dimensionarea si

2.2.1.1. Dimensionarea motoarelor cu mişcare de translaţie, cilindrilor hidraulici sau

φ – raportul dintre ariile suprafeţelor de lucru:

Lungimea de intrare a tijei cilindrului

Diametrul pistonului, Dp [mm] < 100 > 100

Randamentul mecanic, 0,90 0,95

2.2.1.2 Dimensionarea motoarelor rotitoare

unde p şi ηm au semnificaţiile indicate în cazul relaţiilor precedente.

2.2.1.3 Dimensionarea pompelor

unde variabilele au semnificaţiile precizate pentru relaţiile anterioare.

unde ηv este randamentul volumic.

Valorile Vp ,rezultate din calcul, se rotunjesc la mărimi indicate de producătorii de pompe, în

Debitul instalat, Qi, al pompei se calculează cu relaţia (2.11):

Pompele alese trebuie sa fie capabile sa asigure, pentru fiecare fază :

2.2.1.3 Dimensionarea conductelor şi aparatelor

Determinarea deschiderii nominale, Dn, a conductelor şi aparatelor se efectuează pentru trei

Deschiderea nominala, Dn, se calculează cu relaţia (2.12 ):

STAS 9817-80 Acţionări hidrostatice. Parametri principali. Metode generale de măsurare

STAS 7919-80 Acţionări pneumostatice. Aparataj. Parametri principali.

2.2.1.4 Calculul pierderilor de presiune

Calculul pierderilor de presiune este necesar pentru determinarea puterii motoarelor de

Pierderile de presiune liniare se calculează cu relaţia (2.14):

λ este coeficientul de rezistentă;

ρ este densitatea lichidului de lucru;

L este lungimea conductei;

Valoarea coeficientului λ , se calculează practic cu relaţia (2.15):

2.2.1.5 Bilanţul energetic al instalaţiei

pi  1,1 pmax , este considerată presiunea de reglaj pentru supapa de siguranţă;

Qi reprezintă debitul instalat al pompei de capacitate fixă.

-pentru motoarele cu mişcare de translaţie, cilindrii hidraulici sau pneumatici:

Durata fazei, ti, se calculează cu relaţiile (2.19) şi (2.20):

- pentru motoarele cu mişcare de translaţie:

ci – reprezintă cursa pistonului;

vi- viteza de deplasare a pistonului, pentru faza ;

Pierderea de energie pentru fiecare faza, , se calculează cu formula (2.20):

Durata ciclului de funcţionare, se obţine prin însumarea duratelor fazelor ciclului.

2.2.1.6 Calculul randamentului total al instalaţiei

Randamentul total al instalaţiei se determina cu relaţia (2..21):

2.2.1.7 Calculul rezervorului sistemului de acţionare cu energie hidraulică

: k coeficientul de transfer termic (Tabelul 2.4);

Ts - temperatura de stabilitate a lichidului de lucru (se poate adopta valoarea );

T0 - temperatura mediului ambiant ( ).

Circulatie de aer foarte 4,5 5

S [m2] - suprafaţa rezervorului.

Dacă volumul de lichid necesar este mai mare de cat

este necesar sa se prevadă un schimbător de căldură, care sa răcească lichidul de lucru.

2.2.2Avantaje şi dezavantaje ale sistemelor de acţionare cu energie hidraulică sau pneumatică

1. Amplasarea motoarelor hidraulice volumice într-o poziţie oarecare faţă de

de volum variabil, de tipul sistemului de distribuţie şi de precizia execuţiei. Datorită

1. Transmisiile hidraulice sunt scumpe deoarece includ, în afara pompelor

calificare specifică, superioară celei corespunzătoare altor tipuri de transmisii.