ACADEMIA ROMANA

rNsrrrurul DE cERCETAT socro_UMANE

,,c.s. NICoLAEScU-pLop$oR"

GEORGETA GHIONEA

ISTORIA BANCITOR URBANE

DIN OLTENIA
iu nerE, srATrsrrcr $r coREspoNDENTA
(r88o-r948)

rDIT{'A,A
CETATEA
nr SCAUN
 Documentul nr.30
Documentulnr.3l ..................... 108
Documentulnr.32 ..................... 109
Documentul nr.33 ..................... 109
Documentul nr.34 ..................... 110
Documentulnr.35 ..................... 115
Documentulnr.36 ..................... 122
Documentul nr.37 ..................... 123
Documentul nr.3g ..................... 125
Documentul nr. 39 ........,.,..........127

CAPITOLUL !! Migcarea bancard din Oltenia (1880-1948).

Bincile comerciale urbane gi intercatiunea cu mediuleconomic..l29
Statistica nr. 1 .................... 129
6l
 CAPITOTUL I
Sucursala gi agenliile BNR din Oltenia,
intre instrucfiunile Administrafiei Centrale
qi implicarea in susfinerea economiei locale

Documentul nr. r

Tabel cu principalii bancheri, zarafi gi,,imprumutitori" de bani din Craiova

(sfArqitul secolului at XIX-lea)66

Nr. Numele gi prenumele Bancher, zaraf,

crt. imprumutitor de bani
I Petre Cristea Zaraf
z. BIlufI Slndulescu Zaraf
), Asericu Eskenasy Zaraf
4. Morinicu Penchas Zaraf
5. Heinricu Lazdr Zaraf
6. Micicu Penchas Zaraf
7. Mayer Cohen Zaraf
8. M. E. Solomon Zaraf
9. Mosci D. Semo Zaraf
10. Rafael Penchas Zara{
11. David Alire Ascher Zaraf
72. Avram E$ Zaraf
13. Petrescu Ioan Zaraf
t4. Daniel D. Zaraf
15. Levi Iacob Zaraf
;6. NXstase Jecu Rusu lmprumutdtor de ban
17. Voicu C. Rigman Imprumutitor de ban
18. Mitru Proicea imprumutitor de ban
79. Antonie Chitu;i imprumutitor de bani
20. Anastasie Cionea Imprumutltor de bani

uu
S.1.A.N. Dolj, fond Tribunalul Judqului Dolj, dosar 5o11865, f. r; Idem, dosar 4o8/r895, f. r; Idem,
dosar 3ozlr884, f. 9; Idem, dosar 388/1888, f . z; C.l. Biicoianu, Istoria politicei noastre monetare qi
a Bdncii Nasionale (t88o-t9t4) vol II, partea I, Bucureqti, :1932, p. 5t.
561 Georgeta Ghionea
21. Andrei Megopolu Imprumutitor de bani
22. Frafii Aqer Eskenasy Bancheri
23. Frafii Ferino Bancheri
24. Rafael S Penchas, Fii Bancheri
25. N. T. Popp Bancher
26. I. P. Poenar gi Clliman gi fiii Bancheri
27. Poumay& Flreanu Bancher
28. Dulgherescu Nicolae Bancher
29. Fermo Laz5r fiu Bancher

Documentul nr. z

Tabel cu comercianlii qi meseriagii care gi-au desfiqurat activitatea

pe piafa oragului Craiova inainte de r ianuarie 188o67

Numele qi Profesiunea Numele Profesiunea

prenumele qi prenumele
Nae T. Popp Casi de import gi Mailender et Gold Cerealist
export, banci,
cereale etc.
Pommey et Bancheri Petrache Mare
Foreanu Andreescu&Frate magazin de
fieririe
Frafii Aqer Bancheri/en gros Nicolae gi $tefan Magazin de
Eschenassy 9i diferite mirfuri Petrescu fieririe
Lazir Fermo Bancher Iancu Magazin de
Constantinescu&Frate fieririe
Morinicu Penchas Bancher gi zaraf Nicolae Ionescu Magazin de
fieririe
Mayer Cohen Zaraf Costache Buciumeanu Magazin de
fierlrie
Costache D. En gros qi diferite Constantin Mihail Magazin de
Dumitrescu&fiate mIrfuri fieririe
Rafael Penchas En gros gi diferite Iancu Iliescu Mare
mIrfuri magazin de
fieririe

u'S.1.A.N.
Dolj, fond Tribunalul Judeplui Dolj, dosar 5o11865, f. r; Idem, dosar 4o8lr895, f. r; Idem,
dosar 3ozlr884, f. 9; Idem, dosar 388/1888, f. z; Idem, dosar 449|'892, ff.14; Idem, dosar 39o11895,
ff. 48-+g; C. I. Biicoianu , Istoria politicei noastre monetare gi a Bdncii NaSionale (t88o-t9tl, vol ll,
partea I, Bucuregti, tg3,2, pp. 5z-j7.
 Istoria bincilor urbane din Oltenia ... (r88o-rg48)157
Moise Penchas En gros, diferite Ghenea Dancov Cufitar
mirfuri qi
cercelirie
Mihalache Mare engrosist, Dumitru Zanovschi Cufitar
Constantin diferite mirfuri gi
bumbace
Nicolae Engrosist, Petre Pisticov Cutitar
Dulgherescu bumbace
Moise D. Mayo Diferite mirfuri qi Moise Feder Tinichigiu
cercelirie
Iosef Bumbace qi Ghioca Plicintaru Simigerie
Eskenassy&Frate cercelSrie
Solom Eschenassy
Iancu Engrosiqti Costea Ene Bragagiu,
Boicescu&Nicolae halvale,
Popescu bragl
Isac Ligi Engrosist, Stan Dimitriu Mare
cercelirie qi altele tutungiu
A. M. Strass Cereale-export Bilutr5 Tumusliu Mare
tutungiu
Sigmund Strass Cereale-export D-tru Dimoviceanu Tutungerie qi
alte m5rfuri
Teodor Gaqpar Cereale-export Albert Roth PIlSrier
Valentin Cohn Cerealist Louis Barer PilSrier
George Vasilescu Pil5rier Grigore Miulescu Pil5rier
Toma Cristea PdlSrier qi clciular Leon M. Eschenassy Postlvar
Heinerich Postivar Coman M. Ureche Fabrici de
Folender slpun qi
lumAniri
Nili Angelescu LumAnirar Alexiu
Savu LumAnIrar
Dumitru LumAnSrar Dumitru Cacaliceanu Cafenea qi
Vasilescu cofetirie
Grigore Cafenea qi Frantz Porubsky Manufacturi,
Cacaliceanu cofetirie str. Unirii
Sarog et Jpold Cafenea qi Ioni15 Vasiliu Mirunfiguri-
cofetirie Globul Verde
Ghi;i Andronescu Cafenea gi llie R. Opran, Succes Mirunfiquri-
cofetlrie Globul Verde
Nicoli Cutava Cafenea greceasci Gh. Popescu zis Bragovean
piafa Elca Ugneatri
Baruch Mevorak Cafenea ovreiasci Nicolae Ungureanu Manufacturl
581 Georgeta Ghionea
Barbu Ionescu Braqovean gi Gheorghe Mihiescu Manufacturl
diferite alte qi
mirfuri mirunfiguri
Ilie F. Popescu Bragovean qi Marcu Popescu Lipscinie
diferite alte
mirfuri
Grig. C. Braqovean gi Ilie Nicolau Furtunl Lipsclnie
PArvulescu manufacturl
Ni;u Radovici zis Bragovean Ionili Georgescu gi Lipscinie
Jiganul Fratii Mihiifl $i
Constantin
Nae Florescu Braqovean Nicolae Athanasiu zis Lipscinie
Francezu
Ionili Mih. zis Braqovean Ghi15 Ionciovici- Lipscinie
CArnu Bucuregteanu
Ion Braqovean Stawe Economu Lipscinie
Constantinescu
Constantin Braqovean Gheorghe Georgescu Lipsclnie
Popovici
Costache Manea Braqovean Alecu Radovici Lipscinie
Braqoveanu
Pavel Toga Braqovean Costache Marinovici Lipsclnie
Hristea Ionescu Bragovean Ilie Pipercu Lipscinie
llie Diaconescu Bragovean Toma Stanovici Lipsclnie
Toma Priescu Bragovean Tinasie lonovici Lipscinie
Petre Crisnaru Bragovean Stan Dilcescu Lipscinie
Chivu Athanasiu Braqovean Eraclie Constantinescu Lipsclnie
Ion State Bercu Bragovean Chiriac Stoianovici Lipscinie
Frafii Const. qi Bragovean Vasile lonescu Lipscinie
Ioni;i
Bratoloveanu
Ghigi $tirbu Bragovean gi Ni15 Sterescu Lipscinie
manufacturl
Petrache Popovici Bragovean gi Tache Constantinescu Marchitan
manufacturi
Miheiti Petrescu Braqovean Marin Chip Marchitan
Epuran
Tache Andreianu Mirfuri de lux Riducan Georgescu Marchitan
Tudorache Braqovean Cristea Ionovici Marchitan
Popescu
D-tru ManufacturS- Cristea qi D-tru Hagi Marchitan
 CAPITOLUL U
Miqcarea bancari din Oltenia (r88o-r948).
Bincile comerciale urbane
gi intercafiunea cu mediul economic

Statistica nr. r
Mic dic{ionar bancar
Banca Agricoli. in anul 1894, a fost infiinfati Banca Agricoli, cu un capital
social de rz milioanede lei. in Oltenia, aceasta a a\.ut sucursale in urmitoarele
localitSli:
- Sucursala din Craiova a fost infiinfatl la ro iulie 1896. Scopul acesteia a fost
,,de a acorda ajutor pentru agricultori gi comercianli". Subscripfiile la capitalul social
r3ol Georgeta Ghionea
au evoluat astfel: in anul r9o5, la trei milioane de lei; in anul 19z6 - cinci milioane de
lei. La r martie 1933, sucursala a fost lichidatS'o8;
- Sucursala din Corabia a fost infiinfatd la 4 mai 1899;
- Sucursala din Turnu Severin a fost fondati in anul rgoo;
- Sucursala
din Calafat a fost fondati la z8 iunie rgor'oe gi lichidatS la z4 mai 1933"".
Banca Mehedinfului, Turnu Severin, banci din finan1a mijlocid". A fost
infiinlat5 prin hotirArea luatd la z7 aprilie 1899, la Turnu Severin, cu un capital
social de loo.ooo de leio'. La r5 martie r9rz, aclionarii, convocafi in Adunare
Generali Extraordinari qi reprezentAnd intregul capital social, au hotirAt
transformarea blncii din societate cooperativi de credit in societate anonimi pe
acfiuni, cu un capital social de un milion de lei, impir;it in z.ooo de aqiuni
nominative a cAte 5oo de lei fiecare"3. Societatea gi-a propus, prin aceasti crettere
de capital, ,,s5-gi mireasci cercul operafiunilor sale gi si intindi cAt posibil mai mult
concursul s5u la cei ce au nevoie de dAnsa"'4. Banci comercialS, ea a efectuat toati
gama de produse qi operaliuni bancare in lei qi valutS, axAndu-se pe ,,scontul de
efecte comerciale""5. Societatea a acordat credite pe termen scurt gi mediu
plugarilor, agricultorilor, meseriaqilor, comercianfilor gi industriaqilor care s-au
orientat citre aceasti institulie, pentru c5, ,,din constatirile noastre ca oameni
simpli, apreciem ci singuri BancaMehedinplui are caracter solid ce trebuie si-l
aibi o Institu;ie financiari de Credit pi aceasta prin faptul ci suntefi singuri care
aplicafi o misuri pentru tofi, adicl percepAnd dobinzi egale tuturor - fapt care in
alti parte nu se respect5""6. in primii ani de funclionare, fiind singura institufie din
judepl Mehedinli care s-a ocupat de come4ul de banc5, a practicat o dobAndl de
8o/o (criza economici din anii LgLz-Lgt3 a determinat cretterea dobAnzii la to/o"7)
intr-o perioadl in care clmitarii cereau peste roo%0. Pentru a veni in sprijinul
funcfionarilor sii, in anul r9r3, Consiliul de Administrafie a decis crearea unui fond
de pensie. Conform regulamentului, funcfionarii care aveau o oarecare vechime in
banci gi nu aveau vArsta de 4o de ani contribuiau cu 5o/o din salariul lunar la acest
fond"8. Pe lAngi infiinfarea acestui fond de pensii, destinat funclionarilor instituliei,
banca a participat cu sume importante la construclia qcolilor din localitate qi

'o8 S.1.A.N.Dolj, fond Camera de Comer; gi de Industrie Craiova, dosar z7rlt93r,f.r.

'oe Idem, fond Jean Mihail, dosar 4zo11896-193o, ff. z-zt.
"o ,,Monitorul Oficial", nr. 7z din z7 martie :1933, p. rz4go.
'' V. SlSvescu, Marea finanSd din Romdnia tn vreme de rdzboi - Bdncile Comerciale (t9t4-t9r9),
Bucuregti, rg2o, p. zo5 (in continuare se va cita: Marea finan!i...).
"' S.J.A.N. Mehedinli, fond Banca Mehedinplui, dosar r/r899-t9oz, f . 17.
"3 lbidem, dosar 9/r9u-r9$,f.69.
"4 lbidem.
"5 lbidem, dosar r/r899-r 9oz, f . r52.
"6 lbidem,f. 249.
'\ Ibidem, f. 474.
"8 lbidem, dosar 9/r9u-r9 :16, f . z5r.
 Istoria bincilor urbane din Oltenia ... (r88o-r9a8) lr3r
dotarea acestora. in anul spriiinit crearea bibliotecii cu caracter economic ti
1913, a
financiar a $colii Superioare de Comer; din Craiova"e. in ianuariergt4, societatea a
infiinfat o agenfie in Comuna P5tule, comunl ,,bogati gi ca populafie 8-9oo familii
qi ca avere, se simte fericiti ci pe lAng5 o judecitorie, jandarmerie, conacul mogiei
cu un personal a$a de numeros mai are qi aceasti bancl la indem6na
populafiunei""o.La numai trei luni de la inaugurarea agenfiei, aceasta avea efecte in
pistrare la central5 in sumi de 78.86o de lei, imprumuturi acordate in valoare de
g2.2o3 de lei qi un beneficiu net de 5.7o9,o5 de lei"'. in anul r9r4, Banca
Mehedin;ului avea un capital social de un milion de lei, fonduri de rezervl de
4ot.64o de lei qi depuneri spre fluctificare in valoare de n69.437 de lei. Declangarea
Primului Rizboi Mondial a determinat clientela bincii si-qi retragi depunerile,
motiv pentru care banca s-a simfit in imposibilitatea restituirii acestora gi a solicitat
un credit la Banca Na;ionalS a RomAniei. Creditul aprobat in anul 1916 s-a ridicat la
valoarea de r.r5o.ooo de lei. in condi;iile intririi RomAniei in rizboi (1916), banca
qi-a incheiat activitatea pe o perioadi de un an qi noul lunio', institu;ia
redeschizAndu-qi ghiqeele la z9 iulie r9r8"r. Criza economici (1929-1934) nu a ocolit
activitatea Bdncii MehedinSului,care a al,ut mult de suferit, operatiunile sale bancare
fiind paralizate, deoarece aceasta a fost obligatd s5 onoreze toate retragerile de
depuneri. in anul 1932, banca avea un capital de 17 milioane de lei, divizat in 34.ooo
de ac{iuni nominative, de;inute de 4.683 de acfionari, dintre care: 3'236 de
agricultori, posesori ai unor terenuri cu suprafa;a sub ro ha;234 de agricultori - cu
peste 1o ha; 6zo de proprietari urbani; 16z de comercianfi;43t de alte profesiuni"a.
La 3r decembrie 1932, plasamentele de 46.815.534 de lei erau repartizate astfel:
zr.9o6.z5r de lei - la agricultori sub ro ha;27.8o4.38o - la agricultorii cu peste 10 ha;
7.Lo4.gL3 de lei - la comercianfi, meseriagi gi alte profesiuni"5. Legea asanlrii
datoriilor agricole, adoptati in anul t932, i-a afectat activitatea, institufia aflAndu-se
in imposibilitatea de a strAnge creditele acordate agricultorilor. Banca MehedinSului
a fost lichidati in anul 1948.

Banca VAlcea, Rm. VAlcea. A fost infiinfati la r iulie 1899, ca societate

cooperativi de credit qi economii, fiind prima institufie de acest fel din iudeful
VAlcea. Institufia a fost infiinfati din iniliativa unui grup de comercianfi din
localitatea Rm. VAlcea. in anul r9o9, acfionarii societSlii de credit, convoca(i in
Adunare General5 Extraordinarl qi reprezentind intregul capital social, au hotirAt
transformarea acesteia din societate cooperativl de credit in societate anonimi pe

"e lbidem, f. 286.

"o lbidem, f. 416.
lbrclem-
"' Ibidem, dosar r3lr9r8-r 9zo, f . 28.
"3 lbidem.
"a lbidem, dosar zlt9z9-r943, f . rao.
"5 lbidem.
t32l Georgeta Ghionea
acfiuni, cu un capital social de zoo.ooo de leio6. in intervalul r9r5-r9r8, banca nu a
desfrqurat niciun fel de activitate. Din bilanful incheiat la 3r decembrie 1933, aflim
ci in perioada r93o-r932, la aceasti institu;ie, cea mai mare parte a creditelor a fost
acordati agricultorilor, cu dobanzi de 8, 9 si tto/o. in aceeaqi perioadS, pentru a putea
face fa;5 restituirilor de depuneri, banca a fost nevoiti s5-gi vdndi o parte dintre
proprietiti. Printre acestea s-au numrrat: imobilul din strada Col. Apostol
Dumitrescu qi patru proprietS;i in comunele Roman-Horezu, Gugoieni gi Zlitirei"T.
Banca s-a confruntat cu probleme in anii tg33-1939, nereugind s5-gi revini complet
de pe urma crizei economice. La r februarie 1943, Banca Vdlceq a fuzionat cu Banca
Rdmnicului.Actele de fuziune au fost publicate in Buletinul Oficial Bancar, nr. ro din
r9 mai 1943; o jumltate de an mai tArziu, la 16 decembrie 1943, Banca VAlcea era
r.
raolafa-rz8
.

Banca Calafatului, cu sediul in Calafat, banci din finanSa mijlocie"e. in anul

1901, un grup de proprietari qi comercianfi din Calafat au infiinfat, cu sprijinul lui
Constantin Neamfu, o societate cooperativl de credit qi economii, sub denumirea
de ,,Banca Calafatului"'3o. Primul capital social vlrsat de societari a fost de r5o.ooo
de lei. in anul r9oz, acfionarii societlfii de credit au hotdrAt transformarea acesteia
din societate cooperativi de credit in societate anonimd pe acfiuni. Societatea
anonimi qi-a inceput activitatea la ro octombrie r9o3, cu un capital social de
3oo.ooo de lei, impirfit in 3.ooo de acfiuni a cAte o suti de lei fiecare. Subscrip{iile
la capitalul social au evoluat astfel: la 3r decembrie r9o8 - 5oo.ooo de lei; in anul
1913 - un milion de lei'r'; la rgzr - doui milioane de lei; la r9z3 - cinci milioane de
lei'3'; in intervalul 3r decembrie r9z7 - 3r decembrie r94o - zece milioane de lei.
Contul cel mai important din pasivul bincii l-a reprezentat cel al depunerilor spre
fructificare. in perioada rgro - Lgzg, acest cont a variat intre r.425.984 de lei (la r9u),
r.z6r.ozz de lei (la L9L4)'33,8.473.8o51ei (la Lg27)'14 qiz7.roo.595 de lei, la 1929. in
domeniul industrial qi comercial, cea mai importantr contribufie a Brncii
Calafatului, a fost participarea cu credit la infiinfarea Societilii in comanditd simpl5
- ,/,lbina", din Calafat'35. Banci comerciali, aceasta a pus la dispoziqia clienfilor o
gaml diversificatl de produse gi servicii bancare, susfinAnd ,,dezvoltarea
comer;ului, industriei, agriculturii, economiei qi intreprinderilor de tot felul", in

"6 S.1.A.N. VAlcea, fond Banca Nalionali a RomAniei, Agen;ia Rm. VAlcea, dosar 4/r9o3- r9g, f. zo.
"7 ldem, fond fond Camera de Come4 gi de Industrie VAlcea, dosar 331r93t, ff. r8-r9.
"8 lbidem,f.r.
"e V. Slivescu , Mareafinanfd..., p. zo5.
'ro S.1.A.N. Dolj, fond Banca Calafatului, dosar rlr9z3-rgz9, f. 68. Banca a inceput si funcfioneze in
baza autoriza;iei de funcfonare datl de Tribunalul Dolj, prin sentinla nr. 59 din zr aprilie r9o3.
Statutele blncii au fost modificate in anii tg2L, :192.2, 1923, :1928, r93r.
'3'SJ.A.N. Dolj, fond Banca Calafatului, dosar r/r923-r9z9,f .67.
'3'Ibidem.
'} Idem, fond Camera de Comerf qi de Industrie Craiova, dosar 4orlr93r, f. r.
'7 Idem, fond Banca Calafatului, dosar r/r923-r929,f.68.
'r5 Idem, fond Camera de Comerf pi de Industrie Craiova, dosar 4orlr93r, f. r.
 Istoria bincilor urbane din Oltenia ... (r88o-rg48)lrq13
regiunile Calafat, Cetate, Biilegti'r6. La numai patru ani de la inceperea activitilii ca
societate anonimi, banca gi-a extins cercul de activitate, infiinfAnd o agenfie in
comuna Cetate, judepl Dolj (gi-a inceput activitatea la r ianuarie 19o6). Activitatea
ei a fost intrerupti odati cu declanqarea Primului Rizboi Mondial; in perioada
decembrie r9r4 - martie 1918, aceasta nu a desfHgurat niciun fel de operafiuni.
Pentru a satisface nevoile clientelei, la 9 august 1923, societatea a inaugurat agenfia
din localitatea Biilegti'37. La z9 aprilie 1948, Curtea Superioari Bancari a acceptat
intrarea in lichidare a Bincii Calafatului, numindu-l lichidator pe avocatul August
Filip'38.

Banca Drigoegti, cu sediul in localitatea Dr5g5qani, a fost fondatd in

noiembrie 1902, cu un capital social de loo.ooo de lei, pe durati nelimitatS.
Subscrip;iile la capitalul social au evoluat astfel: in anul r9o5, la 2oo.ooo de lei, iar in
anul 19o6, la 3oo.ooo de lei'3e. Banca a avut trei agenlii: la Bllceqti gi L5deqti, in
judepl VAlcea, gi la Drigoegti, in judeful Olt. Societatea a funcfionat pAni in anul
r9o9, cAnd a fost preluatl prin fuziune de Banca DrigSgani'ao.

Banca Providenfa, cu sediul in localitatea Rm. VAlcea. in ceea ce priveqte

aceastl societate, dintr-o scrisoare datati zz ianuarie r9o9 qi semnati de citre D. I.
Dumitriu (directorul Agen;iei BNR din Rm. VAlcea), aflim ci a fost acceptati la
cont curent la aceastl agenfie. Este posibil ca societatea sI fi fost infiintati intre anii
tgoz-rgog. Dupi Primul Rizboi Mondial, banca nu a mai activat.

Banca Fortuna, cu sediul in localitatea Rm. VAlcea. Ca qi in cazul Bincii

Providenfa, dintr-o scrisoare datati zz ianuarie r9o9 gi semnati de acelaqi D. I.
Dumitriu (directorul Agen;iei BNR din Rm. V6lcea), afl5m ci a fost acceptati la
cont curent la aceastl agenfie, cu o sumi in valoare de 6o.ooo de lei. Este posibil ca
societatea si fi fost infiinfati intre anii rgoz-r9og. La finele anului r9r3, societatea
avea un capital social de loo.ooo de lei qi un fond de rezervi, in valoare de 47.ooo de
lei. Din anul r9r4, societatea nu a mai activat.

Banca Olteniei, cu sediul in Craiova, bancS din finanSa mijlocie'a'. Societate

anonimi pe acfiuni, infiinfatd in februarie 1904, cu un capital social de roo.ooo de
lei'a'. incS de la infiin;are, banca a dispus de doui sedii in localitate: unul in str.
Cuza-Vod5, nr. r, in care qi-a desf5gurat activitatea qi un sediu in str. Unirii, nr. 23,
destinat funqionarilor institu;iei. Obiectivul iniqial al fondatorilor a fost
desftqurarea ,,operafiunilor bancare pentru dezvoltarea industriei, agriculturii qi

'36 lbidem.
'Y lbidem,f.z.
'38 lbidem,f.267.
're S.].A.N. VAlcea, fond Banca Nafionali a RomAniei, Agenfia Rm. VAlcea, dosar 4/r9o3-r93), f .4.
'ao lbidem.
a'V. Slivescu, Marea p. 2o1,.
finanSd....,
'4'S.J.A.N. Dolj, fond Camera de Comerf gi de Industrie Craiova, dosar zo9lr93r, f.3.