ART DECO Problematica International Si Romania PDF
ART DECO Problematica International Si Romania PDF
ART DECO Problematica International Si Romania PDF
PERIOA
1. Context Internațional
1
Mihaela Criticos, „Art Deco sau Modernismul bine Temperat”, pp.254
22 PROBLEMATICA ART DECO
Din punct de vedere estetic se clasifică în 2 perioade: Anii 1920 (les Annees
Folles) - se referă la o societate avidă de strălucire, joc, spectacol, frenezie.
Anii 1930 (les Annees Froides) perioadă marcată de criza economică și de terorismul
dictatoriale și de politici instabile.
Din punct de vedere stilistic se împarte în:
1.FAZA TIMPURIE
Se manifestă prin înnoirea artelor decorative, întoarcerea la ordine și
persistența tradiției academice sub semnul geometrizării, simplificării și al
tipologiilor moderne pornind de la descoperirea civilizațiilor îndepărtate.
2. FAZA MATURA
24 PROBLEMATICA ART DECO
Fenomenul Art Deco se naște din intersectarea liniei Arts and Crafts și Art
Nouveau, a căror interes se centrează pe sfera domestică modernă si pe
transformările novatoare din artele decorative, cu linia generată de revirimentul
post-1910 al valorilor clasicismului prin ”retour a l'ordre”.
Arhitectura Deco sintetizează concepția academică bazată pe principiile
simetriei, axialității și repetiției și concepția decorativă care presupune stilizarea
ornamentului și integrarea noilor produse ale artizanatului artistic sub semnul
”întoarcerii la ordine”.
Găsirea unor soluții pentru producția de masă este principalul scop al
creatorilor Art DEco, fapt ce determină accentuarea laturii sociale.
Ridicarea calității estetice a obiectelor de uz fabricate în serie se va putea concretiza
fie prin vulgarizarea modelelor culturii înalte, fără ca acestea să devină inaccesibile
claselor medii sociale.... fie prin ......integrarea unor modele ????
Reîntoarcerea la ordine, în urma haosului creat de civilizația industrială, se
face prin reconcilierea dintre artă, artizanat și industrie pe baza unor principii ca
precizia, simplitatea și regularitatea formei.
Expoziția de la Paris din 1925, inițial planificată pentru anul 1915, amânată
din cauza războiului, constituie motivul apariției fenomenului Art Deco, prin accentul
PROBLEMATICA ART DECO 25
Spiritul Art Deco se manifestă prin nevoia de siguranță în mijlocul unei realități
instabile, acesta se exprimă prin forme solide care iradiază bucurie, veselie,
spectacol, vitalitate pentru a uita coșmarul lungilor ani de război și pentru a masca
dificultățile reconstrucției după război.
Nevoia de ornament, nu doar decor, ci de acel ceva care depășește necesitatea
practică și îmbogățește sensul existenței este dezideratul esteticii deco. Astfel in
arhitectura deco totul capătă sens decorativ.
3.1. Elemente de morfo-tipologie și sintaxa
Ornamentul, vehicul al simbolurilor si semnificatiilor adânc înradacinate, mijloceste
accesul maselor, îmbrăcând în forma nouă și accesibilă obiectul, reducând astfel
decalajul între cultura înaltă și cea de masă.
3.1.1. Materialul ca decorație
Potențialul decorativ al materialului se valorifică prin textură, culori, reflexe,
străluciri, desene, semnificații, transparențe și combinații insolite. Materialele
sugerează soliditate, durabilitate, rezistență, stabiliate sau frivolitate.
Cu ajutorul evoluției tehnologiei apar noile materiale, care le pot înlocui cele
originale, pastrând însă iluzia de prețiozitate, strălucire, sunt mai ieftine dar au aerul
modernității.
Dar uneori marea varietatea de materiale artificiale și tehnici, precum și libertartea
permisă pot genera producții hibride și necontrolate.
Materialul poate fi utilizat fie pentru suprafețe mari, orizontale, verticale, fie pentru
suprafețele și detaliile decorative.
26 PROBLEMATICA ART DECO
Sticla este prelucrată prin diverse tehnici artizanale, mulaj, colorarre, gravură cu
acid sau sablare.
Oglinzile, devin elemnte utile în decorarea spațiilor cu dimensiune mai redusă a
noiklor locuințe, uneori acoperind integral pereții și/ sau tavane.
Vitroflex-ul - pânză adezivă prin care se pot fixa carouri de oglindă pe suprafețe
curbe sau mici.
Verre-Mural Desagnat, material la modă în Franța anilor 30, o foaie subtire de sticlă
lipită pe pânză.
Vitraliile sunt element specific Art Deco, pe lângă acesta creatorii execută vitralii
decorative din pate de verre.
Mozaicul de sticlă - Băile Termale din Cambo, Franța sau Hotel Excelsior din Berlin.
Emailul - care permite asocieri de culori strălucitoare și o mare eleganță a liniei,
utilizat în special la obiecte mici sau în cazul unor interioare prețioase.
Lemnul lăcuit utilizat pentru panouri decorative, paravane, mobilier. Jean Durand
utilizează tehnica ”lacului smuls” prin incizare se obtin suprafețe texturate. Utilizat în
cadrul apartamentelor de lux, prin finisarea cu lambriuir din lemn lăcuit cu desene
incizate.
Furniruri prețioase în panouri intarsiate, chiar și pe suprafețe mari, in hallurile si
apartamentele de lux ( hallul principal al clădirii Chrysler Building) are calitatea de a
modera monumentalitea prin căldura și culoarea materialului.
Pentru decorația sculptată, panouri mari în relief alto, plat sau intaglio și sculpturi,
materialele preferate sunt marmura, piatra naturală și artificială.
Metalul - cel mai prezent în arhitectura Deco, ajută la amplificarea grafismului
străzilor, fațadelor și interioarelor clădirilor prin grilaje decorative, balustrade,
parapete, portaluri, vitrine, copertine, embleme si corpuri de iluminat.
Prin noile tehnici se pot îmbina grosimi diferite și metale diferite: bronz, aluminiu,
fier, cupru si aliaje nichel, crom zinc, aceste combinații creează compozitii
îndrăznețe care înnobilează elemente arhitecturale precum usi, ferestre, balustrade,
scări, portaluri, copertine, grilaje și integrează noile instalații, grile de radiator și de
ventilație, uși sau grilaje pentru ascensoare.
Proprietățile decorative ale metalului sunt accentuate în cazul tâmplăriilor metalice
utilizate la nivelul parterelor publice, rezidențiale și a vitrinelor.
Tâmplăria de inox sau aluminiu eloxat , caracteristice arhitecturii comerciale sunt
generalizate prin așa numitul International Deco, iar colțurile rotunjite ale vitrinelor
sunt de inspirație streamlining.
Metalul este utilizat liniar sau în suprafețe cu model în relief. -m Oak Line Diner din
Philadelphia , restaurant tipic american a carui linie tine de estetica streamline, ca
formă si material de fațadă tbla de inox. Asemănarea cu un vagon de tren -
restaurantul O Rourke din Middletown Connecticut.
Tapetul - mai puțin utilizat.
Pictura murală - se bucură de o reînviere în anii 30, utilizată în hall urile clădirilor
administrative, birouri, cinematografe și cafenele.
Materialele moderne, foliile de plută sintetică, formica, bachelita, plexiglasul sau
aluminiul, ușor de produs în serie, prețuri accesibile au introdus ideea de obiect la
modă, ieftin dar efemer.
3.1.2. Lumina ca decorație
Ca o componentă de bază a arhitecturii deco, lumina artificială de interior și exterior
, depășește aspectul utilitar câștigând funcția în general atribuită decorului.
28 PROBLEMATICA ART DECO
Linia ondulată, festonul, zig-zag-ul generează ritm, repetiție, progresie,mai fluid sau
abrupt in cazul zig-zag-ului pe care îl citim și în motivul dinților de ferăstrău sau în
jocul cărămizilor dispuse diagonal.
Terminații sau coronamente festonate se regăsesc în stilul mediteranenean al unor
vile sau imobile rezidențiale din România.
Decorația în trepte și linia aerodinamică sunt esența expresiei deco. Fasciculul
convergent , spirala, motivul în V, motivul textil, împletitura și țesătura ca patternuri
ornamentale apar în special în SUA, Franța și Cehia.
Cercul, octogonul și triunghiul se regăsește îm medalioane sau forma unor goluri.
Scrisul decorativ - inscripții cu caractere rafinate și în reclamele luminoase și vizibile
de la distanță.
Linia aerodinamică, marca unui stil de viață, sugerează viteza și dinamism.
Streamliningul este depășirea founainliningului prin rotunjirea suprafețelor și
eliminarea asperităților.
Sisteme ornamentale - elemente care articulează și subliniază forme
arhitecturale: benzi, registre, chenare, panouri, terminații, coronamente etc.
Mulurile - conturează silueta clădirilor, registrele, retrageri, racordări, decroșuri,
deschideri, bovindouri, pilaștrii. Mulurile pot avea profile simple, complexe sau
ornamentate cu dinți, ove, sulițe, meandre, etc.
Ancadramentele - delimitează sau accentuează deschiderile, ferestrele, portalurile,
casele de scară, bovindouri etc.
Traseele liniare - creează desene pe fațadă pot însoți elemente de arhitectura sau
pot fi independente pe fațadă.
Profile verticale -supraînălțate de paratrăsnet, dau accente importante fațadelor și
crează imaginea specifică Art Deco-ului.
Registrele sau bandourile orizontale apar în zona soclului, la nivelul ferestrelor sau
deasupra lor și cuprind combinații motive ornamentale sau se reduc la simple riflaje,
la benzi de texturi sau culori diferite. Canelurile pot fi concave, convexe sau grupate
în benzi orizontale sau veticale. Striurile orizontale sunt marca a vocabularului deco.
Panourile decorative - des utilizate în arhitectura deco - sunt realizate din ipsos,
piatră, teracotă, lemn, metal sau sticlă, sunt în general prefabricate.
Ornamentele libere - sub forma de ronde - bosse sau a unui relief neîncadrat
dispuse izolat.
3.1.2.2.Elemente arhitecturale
Liniare - coloana - cea mai vizibilă legătură cu clasicismul, apare în etapa Art Deco
Timpuriu - 1920, sau in Art DEco clasicizant - 1930. Apare în forma coloană liberă,
angajată, pilastru sau lesenă, fie transformată în fus canelat sau necanelat, cu
capitel stilizat sau înlocuit cu elemente decorative. Ordinul colosal eliberat de
normele proportiilor canonice este utilizat în cazurile în care Art DEco interferează cu
clasicismul monumental și poate servi ca semnal. În cazul liniei propuse de Adolf
Loos prin sediul ziarului Chicago Tribune - ”coloana este extrasă din contextul
tradițional și transformată ăn figură simbolică.” p.203
Suprafețe.
Pereții - se pot transforma în panouri decorative prin dispunearea
texturilor, desenelor de fațadă, prin împărțirea în registre simple sau jucate, prin
amplasarea unui ornamente prețios izolat sau prin tratarea întregii suprafețe ca
decor continuu.
Efecte plastice se obțin prin modelarea suprafeței generale a pereților: preți cu o
curbură generală convexă și concavă, pereți ondulați, pereți fațetați, pereți
30 PROBLEMATICA ART DECO
Bovindoul - fie tratat indepedent de fundalul fațadei, fie din același material cu
fațada, părând că este o continuare a fațadei, fie creând impresia de evadare din
planul fațadei.
Bovindourile pot fi unificate in volume dominante, sau pot apărea independente și
pot depăși sau nu aticul, având terminații decorate sau nu. În plan pot avea diferite
forme: poligonale, curbe, rectangulare simple sau compuse).
Bovindoul de colț este în general utilizat ca să marcheze o intersecție de străzi.
Colțul este obiectul unor preocupări speciale, poate ajuta la marcarea intersecțiilor
prin accentuarea lor, sf de sec 19, regulamentul de urbanism al Parisului încurajează
utilizarea turnuri, rotonde, bovindouri de colt, pentru a sparge monotonia peisajului
haussmanian, in opoziție Urbanism CIAM-urilor, respinge problema colțului. Art
Deco a beneficiat de aceste căutări, ei le vor integra în compoziția urbană,
participând la dinamismului orașului modern. Colțurile sunt fie solide, fie intrate, fie
proieminente, fie vitrate, fie teșite sau rotunjite.
Anii 30, prin aportul streamliningului, problematica colțului va fi rezolvată prin
conceperea clăditirilor în totalitate pentru amplasamente de colț.
Monumentalizarea colțului se face prin intermediul unor elemente de tip turn care
adăpostesc spații importante, case de scări, transformate în elemente dominante.
Rolul decorativ al formei se poate găsi atât la nivelul detaliului minor, cât și la
nivelul compozițiilor de ansamblu.
Tipologiile volumetrice sunt căutări individuale, dar influențate de programul de
arhitectură, de funcțiunea clădirii.
Tipul ”mastaba” - compoziție piramidală, inspirată din monumentele funerare
egiptene. ex. Airlines building, NY, 1939-40, John B. Peterkin, volume masive,
portaluri impunătoare, frize decorate.
Turnul - zgârâie norul american sugerează ideea de progres, de prosperitate,
evoluția tehnologiei și a a echipamentelor tehnice - ascensorul. Terminația în trepte
a turnului se datorează noilor reglementări urbane, în acord cu metafora orasului
modern ca Noul Babilon. Funcțiunea principală este aceea de birouri, dar și de
locuințe sau hoteluri. Formula s-a transmis și peste ocean în marile metropole, ca
semn al pătrunderii investitorilor americani.
Cele mai emblematice clădiri Chrysler Building, NY, 1928-30, William Van Allen si
Empire State Building - NY ......
Palatul Urban - dezvoltarea este pe orizontală, tipologie care amintește de tradiția
orașului urban. Nu există diferențe mari între palazzo-uri, individualizarea se
produce mai mult la nivel decorativ și prin retragerea în terase a nivelurilor
superioare. Volumetrie acestora se integrează ușor în context.
Blocul mixt - palazzo cu turn - această rezolvare face posibilă adaptarea la
contextul urban, este o formulă cu dominantă verticală, are caracter de
monumentalitate, prin varianta simetrică, de câmp sau de colț - Palatul
Telefoanelor, București, a cărui turn este un semnal vizibil.
Blocul piramidal compus - în care volumetria crește organic și creează o ierarhie
a spațiilor ex. Magazinul Universal Bullok s Wilshire LA, clădire administrativă
London Passenger Board, sau Criminal Courts Building NY.
32 PROBLEMATICA ART DECO
La nivel de sintaxă arhitectura Art Deco nu aduce noutăți, fiind ignorată în raport cu
elementele morfologice.
1. Sintaxa simplă - marcarea articulațiilor dintre elementele arhitecturale.
Aceasta se poate face fără să creeze o relație între elemente prin profile simple/
conplexe, fie prin elemente de tranziție graduală - în trepte, fie prin tranziție
continuă - racordarea planurilor prin arce de cerc sau fațete poligonale.
2. Sintaxa complexă - prin relații de subordonare - Reminiscență academistă -
ierarhizare în funcție de criterii simbolice, funcționale, formale. Principiile care stau
la baza acestui tip de relații sunt simetrie, axialitate, compoziție piramidală.
ex. Sanatoriul Toria - Covasna, arh. Grigore Ionescu, 1933-34, Sanatoriul Popper,
Predeal, arh. Marcel Iancu, 1936.
- relații de coordonare - împrumutate din zona funcționalistă
- mai puțin prezente în Art DEco, bazată pe principii de egalitate, regularitate,
modulare, ritm, repretiții, progresii. Zig-zagurile ferestrelor, ritmul bovindourilor,
accentele verticale, retragerile în trepte.
- relații de complementaritate - se bazează pe efectele de
contrast prin valorificarea reciprocă a diferitelor componente arhitecturale. Aceste
relații se regăsesc în programele noi de arhitectură, loisir, spectacole, producție, dar
și în cazul clădirilor publice.
Adepții Art Deco consideră ca sintaxa trebuie sa fie subtilă, ei apelează din acest p d
v la tradiția compoziției academice, dar și la norme ale canonului modernist.
Semantica ?????
Arhitectura deco este ușor de descifrat și accesibilă unui public larg, aceasta se
mulează pe stilul de viață, pe gustul și pe identitatea colectivă.
Exprimarea funcțiunii- Monumental Deco este preferat edificiilor reprezentative.
Streamlined Deco - utilizat în cazul clăririlor comerciale, loisirul, spectacol
Tropical Deco cu varianta mediteraneeană - hoteluri, vile, cazinouri
Soluții apropiate Stil Internațional - locuințe de masă, clădiri industriale, programe
de utilitate publică - spitale, construcții industriale.
Exprimarea durabilulul/ efemerului - se transformă în imaginea tonică și optimistă a
societății. După anii lungi de război și problemele generate cu reconstrucția,
societatea caută să găsească certitudini în confuzia creată, soluția pare a fi
reîntoarcerea la tradiție cu modele de stabilitate, dar cu asumarea modernității.
Nota de prețiozitate este dată prin utilizarea schemei clasice a fațadei împărțite în
trei registre, soclu sau parter placat cu piatră sau tencuite în relief, registrul median
neutru și ordonat, cu mare varietate de goluri, balcoane, bovindouri, panouri
decorative, iar registrul superior prin tratarea decorativă și jocul dinamic al
retragerilor și prin terminații.
Nevoia de strălucire și spectacol se exprimă prin elementele noi ale vocabularului
Art DEco.
PROBLEMATICA ART DECO 33
Ludicul si expresia comercială țin de spiritul deco, obiectul artistic trebuie să placă
ca să fie vandabil. Acestea se exprimă prin senzualitatea formelor, prețiozitatea
materialelor, culorilor vioaie, bucuria libertății, plăcerea se imprimă imaginii
publicitare menită să atragă.
Populismul și expresia elitistă - Expoziția de la Paris, prin alăturarea unei mari
diversități de orientări și tendințe, generează cristalizarea unui limbaj accesibil atât
unei segment elitist al societății cât și marii majorități a consumatorilor.
Prima categorie apreciază echilibrul și rigoarea compoziției, metaforele și
subtilitățile, cea de a doua - publicul larg e sensibil la metafore explicite și la clișeele
cunoscute, consacrate prin tradiție.
Prin geometrie, rigurozitate, echilibru și întoarcerea la ordine estetica deco se
distanțează de Kitsch.
Estetica deco, trebuie văzută ca o încercare de a ridica masele neintruite la nivelul
gustului inalt cu mijloacele oferite de producția în serie, industrie, loisir și mass
media.
Art DEco este un fenomen creat in acord cu societatea, care si-a creat o identiate
aparte, preluând influențe, motive, simboluri, de la civilaztii îndepărtate și moderne.
Creația artistică imbină concepte artistice novatoare cu descoperilile științei și
tehnologiei. AD a redus decalajul între cultura de masă și cultura elitistă.
Identitatea - Art Deco rămâne cea mai fidelă reflectare a perioadei interbelice,
adevăratul stil al epocii” p.229
Estetica deco exprimă în funcție de contextul istoric, expresie a identității naționale.
Pentru Franța, tradiția și rafinamentul național in formă modernizată.
Pentru statele din Sudul și Centrul Europei, născute din dezmembrarea Imperiului
Austr-Ungar reprezintă stil naționale. Pentru Austria și Ungaria, Secessionul
persistă, dar în anii 30 se interferează cu Stilul Internațional, transformându-se în
International Deco, face trecerea la raționalism. Cehoslovacia și Yugoslavia - AD stil
original, reprerezentativ. Polonia variantă originală prin interferențe cu tradiția.
Pentru statele din Estul Europei, România, Bulgaria, Grecia preocupate de găsirea
propriei identități nu prin emfazarea tardiției ci prin dorința de adaptare la civilizația
occidentală.
Pentru Statele Unite ale Americii - Tropical Deco în Florida, Californian Deco și
Pueblo Deco - Sud Vest American.
Utilizarea decorației ca purtător de semnificații este expresie a identității individuale
sau de grup.
Exprimarea modernității - Stilul AD - primul stil receptat ca modern, preferat pentru
ca deși păstrează legătura cu tradiția, inovația este inserată în contextul familiar
într-un limbaj accesibil publicului larg.
Streamlining- obține efecte plastice prin sublimarea ornamentului în formă
dinamică. Modernitatea este exprimată prin utilizarea noilor materiale și tehnologii.
1. Arrtele plastice -prin noua cultură estetică, care continuă ideea de ”integrare a
tuturor artelor” - asociind arhitectura, artele plastice, artele decorative în jurul
programului de locuire modernă.
2. Cubismul - în formula mai puțin ermetică - propusă de Școala de la Paris -
contribuie la conturarea unui stil, precis, riguros, rafinat. În arhitectură se
concretizează prin geometrizare superficială a formei, stilizarea și articularea clară a
volumelor simpleși operațiuni de fragmentare și retrageri în trepte și zig-zag-uri
(ecouri ale cubismului).
3.Fauvismul- se manifestă prin contrastul între policromie și austeritatea geometrică
a formelor.
4. Futurismul - se regăsește prin descompunerea fragmentată a formelor în mișcare
ce se manifestă în arhitectură prin ritmul retragerilor in trepte, zig-zagurilor,
bovindourilor.
5. Constructivismul - dinamismul compozițiilor și geometriile îndrăznețe prin operații
suprematiste, interesecții, opoziții, coliziuni de forme, repetiții, progresii și forța
mesajului vizual.
6. Neoplasticismul - puritatea formei și caracterul intrinsec decorativ al formelor
abstracte, geometrizarea formelor, izolarea și articularea clară a volumelor, prin
culoare și integrarea stilistică a detaliilor.
7.Civilizațiile îndepărtate - arta neagră, civilizațiile Egiptului antic - motive
decorative vegetale și tipologia monumentelor funerare -mastaba; civilizația asiro-
babiloniană - motivul zigguratului, templului și a cetății lui Solomon; culturile
amerindiene - motivul piramidei și materialele artei aztece dure și rezistente - onix,
jad, cristal de rocă, obsidian. Modelul construcțiilor rectangulare din chirpici ale
indienilor Pueblo din Sud-Vestul Statelor Unite (primii cubiști din țară - 1923)
generează curentul Pueblo Deco.
8.Folclorul - pentru creatorii de formule originale.
9. Artele spectacolului - nevoia de mondenitate, noutate care se întrețin prin
intermediul evenimentelor culturale artistice.
Baletele Ruse, Baletele Suedeze, Jazzul, Spectacolele de revistă, teatrul și ecranul
vor influența, dar și populariza estetica deco.
10. Moda și marii creatori de modă - eliberarea corpului feminin, policromia se
manifestă în interioarele deco prin jovialism, poftă de viață, prospețime, exotism,
culori vii, lux.
11. Eclectismul - vede în noutate evoluție și adaptare, pe când modernismul o vede
ca revoluție și ruptură. Eclectismul se bazează pe compromis, discuție, negociere.
Arhitectura deco asimilează și continuă lecția eclectismului prin adaptabilitatea față
de evoluția societătii, gustului, comenzilor, programelor și tehnicilor de construcție.
Estetica deco se debarasează de ostentație și pastișă.
12. Mișcarea Arts and Crafts - noile principii de proiectare sunt confortul,eficiența și
identitatea proprie. În arhitectura deco se manifestă prin varietatea, pitorescul,
antiretorism, prin articularea clară a volumelor, prin atenția acordată detaliului,
materialului și tehnicii, prin integrarea artelor.
13. Arta 1900 - se aseamănă cu Artele 1900 prin impunerea unui nou sistem
ornamental, independent de formele istorice tradiționale bazat pe stilizarea formelor
vegetale, organice, decorația abstract-geometrică și pe interpretarea elementelor
tradiționale.
Art Deco se opune liniei decorativiste a Artei 1900 prin ”întoarcerea la ordine” .
PROBLEMATICA ART DECO 35
Originile Art Deco se găsesc în Stilul Francez, stil ce triumfă în cadrul manifestării
Expoziției de la Paris, unde participă artiști decoratori ca Maurice Dufrene, Jacques
Emile Ruhlman, Reene Lalique, Edgar Brandt, Loui Sue și Andre Mare. Limbajul
stilului francez expimă aspirațiile burgheziei, dornici să demonstreze prin artă
puterea conducătoare, în timp ce germanii erau preocupați de organizarea
industriei. Astfel Art Deco preia din eclectisim caracterul universal, dar făcând
trecerea la Stilul Internațional.
PROBLEMATICA ART DECO 37
O contribuție importantă a Art Deco-ului este proiectul tip de arhitectură, care pot
genera ideea de apartenență și identitate corporativă.
Monumental Deco se manifestă în paralel și se remarcă prin eleganța sobră,
austeritate și marcarea intrării cu elemente sculpturale simbolice, fără muluri și
profile decorative. G. Val Myer, Watson Hart, BBC Broadcasting House, Londra,
1931-1932). Exteriorul ponderat contrastează cu interioarele extravagante.
1930.
Italia - prezente linia Secession sau tradițiile proprii, cu influențe Perret și Sauvage.
Arhitectura Deco - vile, mici reședințe urbane și de vacanță.Arhitectur Deco ia forma
unui neoclasicism sever, auster sau se orientează spre formule neo-cinquetiste -
Giuseppe Vaccaro, Marcello Piacentini - Albergo degli Ambasciatori, Roma, 1925.
42 PROBLEMATICA ART DECO
Berlin .
PROBLEMATICA ART DECO 47
.
Instaurarea regimului dictatorial național-socialist dezaprobă modernismul atât în
linia radicală cât și cea soft a esteticii deco, caracterul vesel contrazice ”morga
hipertrofiată a celui de al III lea Reich”.
Austria - dominată de Secession, prin activitatea continuă a lui Josef Hoffmann,
Wiener Werkstatte, Art Deco devine stil național - ca urmare a necesității definirii
unei identități naționale. Estetica deco s-a manifestat prin remodelarea fronturilor
comerciale, mobilier, amenajări interioare, are rezonanțe baroce, care atenuează
austeritatea secessionistă. Forma sub care se prezintă sunt compozițiile de tip
raționalist cu elemente , teme și motive secession transformate în spiritul esteticii
deco: bovindouri curbe/fațetate, case de scară, ferestrele fantă sau de colț,
contraste între elemente verticale, orizontale, accente. (exemple: Johann
Rothmuller, Frauenspital, Viena, Imobil de locuințe, Viena
48 PROBLEMATICA ART DECO
spațiilor. Imobil cu 6
apartamentearhitect Kozma Lajos, 1934, Budapesta,
PROBLEMATICA ART DECO 49
1936, Kozma
Lajos, Imobil de locuințe, Budapesta)
Grossmann.
50 PROBLEMATICA ART DECO
În Linia unui modernism eclectic cu nuanțe locale și joc de texturi, materiale, culori
pe scheme clasice este Banca Națională din Bratislava, arh. Emil Bellus, 1936-38
Polonia - Art Deco capătă valențele unui stil oficial sintetizează interpretarea
tradiției locale cu cultura Europeană. Se conturează ”stilul decorativ polonez” prin
stilizarea geometrică a motivelor decorative folclorice cu elemente clasicizante sau
cubiste timpurii. Creația reprezentativă a acestui modernism ddeco estte Școala
Superioară de Comerț din Varșovia, 1924-1930, arh. j. Koszczyc-Witkiewicz ,
sinteză între raționalism, expresionism, decorativism geometric de inspiratie
folcorică.
Viena, Graz sau Praga sub semnul protoraționalismului german, limbajul deco
interferează prin frații Petar și Branko Krstc - cu linia eclectismului academic, iar
prin Milan Zlokovic cu linia influențată de A. Loos, iar ulterior cu expresionismul
Mendelsohn sau Haring și prin Dragisa Brasovan cu Streamlinig-ul.
Marele boom în construcții din 1930 respinge Stilul Internațional, din cauza
austerității limbajului. În ciuda faptului că arhitecții se foloseec de forme simple și
de noile tehnici de construcție, imaginea exterioară a imobilelor expiră aer Deco prin
rezolvările de fațade, compoziții și jocul de texturi, culori, detalii, materiale care
contrastează cu economia spațială a interioarelor, a partiurilor de tip funcționalist.
Elementele fațadelor - case de scară, ascensoare, bovindouri, ferestre fantă,
portale, balcoane, pieptene - poartă sigla Art Deco.
Nordul Africii - cunoaște o versiune Art DEco a arhitecturii meditareneene
combinată cu elemente locale, influențată de clima însorită și de obiceiurile noii
societăți și culturi occidentale. Se împrumută modelele arhitectural-urbanistice ale
Coastei de Azur, la scară mai mică. Tipologia deco tradițională - post-
haussmanniană - este cea a clădirilor dezvoltate pe înălțime, ritmate de bovindouri
verticale, pe un fundal mediteraneean, cu detalii și elemente decorative Art Deco.
Arhitectura deco din N Africii este dovada capacității de adaptare a esteticii deco și
de a integra și interpreta teme în formarea sau revigorarea identității culturale.
PROBLEMATICA ART DECO 53
6. PROGRAME DE ARHITECTURĂ
Limbajul Art Deco este popular și accesibil capabil să se adapteze oricărei funcțiuni,
comunicând ideea de modernitate fără a neglija tradiția, răspunzând exigențelor
noului stil de viață de după război.
Clădirile publice în Europa, mai puțin în statele nou-formate și zonele în
reconstrucție, nu există activitate intensă. Pentru programe legate de serviciile
publice, precum poșta, infrastructura sanitară și de învățământ, sectoarele
productive, comerciale, culturale și pentru noile dotări de loisir și spectacole legate
de noile tehnici avem un câmp de manifestare vast.
54 PROBLEMATICA ART DECO
Primării avem două variante tipologice: prima de influență FLW propusă de Dudok
prin Primăria din Hilversum 1924-1930 are o compoziție echilibrată organizată în
jurulu unui turn dispus asimetric. Prin carămida și ancadramente, cornișe și
ornamente de piatră se păstrează scara umană, caracterul domestic și familiar.
Apare în Franța și Anglia.
Al doilea model, compoziție piramidală dezvoltată pe verticală, cu aripi laterale
masive așezate simetric. Apare în SUA și Marea Britanie. Exemplu Nebraska State
Capitol, arh. Bertram Grosvenor Goohue, 1920-1932)
În Franța în anii 1930 primăriile se transformă în edificii municipale complexe -
programe multifuncționale care să acomodeze spații culturale, sociale,
administrative, comerciale, de loisir. Acestea sunt expresii tipice ale autoritarismului
ideologic, palate ale poporului și exprimă ideea generozității municipalităților, de a
creea pentru cetățeni spații agreabile.
exemplu: Primăria din Poissy 1937, arh. Mathe și Calsat - este un centru
administrativ care include o bursă a locurilor de muncă, dispensar, poliție,
judecătorie, birouri pentru deputați, sală de festivități. Sistemul ornamental,
texturile, materialele, luminozitatea spațiilor, luxul sunt tipic deco. Exemplu: Blocul
Edilitar din Piața Amzei, arh. Nicu Georgescu, 1935.
Anii 1930, apare un nou program centrele social-culturale - menite să concentreze
viața comunitară a unor cartiere. exemplu: Centru social din Chateauroux, arh.
Jacques Barge, 1939, care adăpostește sală de reuniuni, conferințe, bibliotecă,
birouri, săli de curs, servicii medico-sanitare, complex sportiv, piscină.
Ministerele adoptă formule clasicizante deco austere, compoziții dezvoltate pe
orizontală, care pot primi accente vertical în ax sau simetrice. exemplu: Ministerul
Marinei Comerciale, Paris, arh. Andre Ventre, 1932
Edificiile diplomatice au aceeași notă deco-clasicizantă, cu sau fără elemente
Secession. exemplu Ministerul Economiei Naționale, arh. Arghir Culina, București,
1937.
Tribunalele, sediile de poliție, închisorile - clădiri tratate monumental, care se
integrează în contextul urban.
Art Deco constituie o alternativă pentru clasicismul monumental interbelic.
Clădirile pentru serviciile publice - oficiile poștale sau telefonice - accentul este pus
pe spațiile publice, fără să neglijeze spațiile de lucru - birourile. În cazul acestor
programe avem fie tipologie monobloc masiv tradițional cu tratare decorativă a
fațadelor fie raționale din volume simple cu articulații, contraste și suprafețe vitrate.
În România există un proiect tip pentru oficii poștale adaptate în funcție de contex,
(Timișoara, Arad, Cluj, Ploiești, Brașov, Oradea) În SUA pentru clădiri publice se
preferă formula neo-clasicizantă - Deco Federal Style. Stilul este Art Deco
monumental adoptă fie modele neoclasice cu desfășurări orizontale, fie modele
eclectic-expresioniste cu accente verticale.
Învățământ. Clădirile pentru învățământul superior adoptă stilul monumental al
ordinelor colosale, punctate de accente verticale - Ecole Normale Superieure, Paris,
arh. A. și J. Guilbert, 1935, Universitatea de Medicină din Paris, sau combinate cu
elemente expresioniste - bandouri orizontale, curbate sau nu - Ecole Superieure des
travaux publics, arh. Joannes Chollet, Jean-Baptiste Mathon, 1936.
Pentru grupurile școlare de cartier, arhitectura utilizează tipul Hilversum (din tradiția
olandeză) combinat cu forme inspirate de construcțiile industriale ale lui
Mendelsohn. Acestea se caracterizează printr-o clară volumetrie îmbrăcată în haine
expresioniste, cu cărămidă decorativă și profilaturi de piatră, portice
monumentalizate și case de scară amplasate simetric. Funcțiunile se organizează în
PROBLEMATICA ART DECO 55
volume dinamice cu retrageri, în jurul unor curți plantate orientate spre stradă, din
rațiuni de însorire și urbanistice, a căror amenajare peisageră, se adresează copiilor.
Deși programul de arhitectură este clasic, ele exprimă o modernitate simbolică. -
exemplul Grup școlar Rue Kuss, Paris, arh. Roger Henri Expert, 1932-33.
Stilul pachebot, este preferat în epocă , datorită cerințelor de iginenă ale unei
perioade amenințate de tuberculoză. - grupul Marius Jacotot din Puteaux 1934-38.
Pentru creșe și grădinițe, manifestă o predilecție pentru Art DEco domestic cu
caracter ludic - exemplu Grădinița din Vanves , arh. P. și M. Marme, 1933.
Sănătate - spitalele- manifestă predilecție pentru un funcționalism combinat cu
estetica deco și cu modernismul expresionist al liniei Klerk-Dudok - exemplu - Royal
Masonic Hospital din Ravenscourt Park, Londra, arh. Sir John Burnet, Tait &Lorne
1929-33.
Policlinicile și dispensarele de cartier adoptă stilul Art Deco - exemplu Dispensarul
din Suresnes, arh. Maurice Marey.
Stilul Internațional sau Stilul Pchebot este de preferat în contrucția sanatoriilor din
rațiuni de salubritate. Aici stilul se combină cu elemente Beaux-Arts trecute prin
filtrul Deco, rezultând compoziții simetrice cu centrul marcat și aripi laterale -
exepmlu Sanatorul Toria, jud. Constanța, arh. Grigore Ionescu, 1933-34 și
Sanatoriul Bucegi din Predeal, arh. Marcel Iancu 1934.
Clădirile pentru birouri - simbol al societății moderne, preferă stilul deco. Turnul/
zgârâie nori oferă imaginea progresului și a prosperității, succesul și seriozitatea
companiei, el servește și scopurilor publicitare.
Tipologia cunoaște mai multe variante, fie persistă elemente din filonul clasicist -
exemplu Daily Telegraph Building, Londra, arh. Elcock și Sutcliffe, 1932), fie adoptă
linia aerodinamică - exemplu Daily Express Building, arh. Sir Owen Williams, Londra,
1930-32, fie tipologia post-haussmanniană , integrate în context urban(exemplu -
Imobilul Gaumont Champs Elysees, Paris, sau cu accente expresioniste, Imobilul
Generali din 7, Bd, Haussmann, arh. M. Julien și Duhayon, 1927-28, sau zgârâie
norii newyorkezi cu accente verticale Chrysler Building, arh. William Van Hallen,
1928-30, Empire State Building, arh. Shreve, Lamb & Harmon, 1930-31.
La acestea se adaugă edificiile complexe cu turnuri centrale sau de colt și aripi
laterale - exemplu Maison de France, Paris, arh. Louis Boileau și Charles-Henri
Besnard, 1932, Palatul Telefoanelor din București, arh. Weeks, Froy și Van Saanen-
Algy, 1932-33, sau ansamblurile cu curți interioare, pasaje și partere comerciale, în
zonele centrale ale orașelor - exemplu Cite Vendome, zona centrală Paris, arh.
Andre Ventre și Emile Aillaud, 1932 și Imobilul Generala, Calea Victoriei, București,
arh. George Negoescu.
Spațiul comercial. Din 1920, acesta devine un spațiu de expunere și punere în
valoare a produselor.
Magazinele universale - adoptă estetica deco mai sobră, pe principiul transformării
clădirii intr-o machine a montrer și nu a vendre - exemplu - Magazinul Samaritaine,
nr.3, arh. Frantz Jourdain și Henri Sauvage, 1930 - dispar spațiile monumentale,
56 PROBLEMATICA ART DECO
comerțului.
În Anglia persistă gustul clasicizant, se preferă o formulă deco sobră cu ordine
stilizate și suprafețe mari vitrate sau edificii din metal și sticlă care se transformă
noaptea intr-o gigantică reclamă luminoasă. exemplu - Barker s Department Store,
Londra, arh. Bernanrd George, 1937-38.
Prezența elementelor expresioniste anunță faza matură a esteticii deco - exemplu -
magazinul De Bijenkorf, Haga, arh. Piet Kramer, 1924-25.
După 1930 - influențele streamlining-ului se întîlnesc cu simplitatea Stilului
Internațional - exemplu magazinul Peter Jones, Londra, arh. W. Crabtree, 1936-38.
În cazul micilor magazine, contează mesajul vizual, care se transformă în semnal
prin intermediul luminii artificiale și repetarea identică a unor materiale, culori sau
texturi.
În anii 1920, magazinele boutique au fațade luxoase inspirate din pavilioanele
Expozitiei de la Paris din 1925. Mai târziu, în anii 1930, fronturile și spațiile
comerciale devin mai austere, dar aceasta este contrabalansată prin rafinamentul
tâmplăriilor, corpurilor de iluminat, copertinelor și reclamelor luminoase.
La animația străzii contribuie și restaurantele, cafenelele, barurile care atrag prin
copertinele luminoase, bogăția picturilor murale, a stucaturilor și strălucirea
profilelor de inox și a oglinzilor - exemplu, Cafeneaua La Triomphe, Champs Elysees,
arh. Charles Siclis.
Hotelurile - exprimă eleganță și în zonele de coastă se dezvoltă stilul
mediteraneean, stil tropical ( Miami Beach) sau streamlining-ul asociat cu elemente
nautice - exemplu Hotel Latitude 43, Saint Tropez, arh. Georges Henri Pingusson
PROBLEMATICA ART DECO 57
Cantacuzino -
Hotelurile urbane adoptă tipologia palazzo cu accese elaborate și compoziții de
volume cu retrageri în trepte. Foaierele și marile holuri ale hotelurilor se transformă
în adevărate scenografii prin jocul de lumini, al refelexelor materialelor luxoase, al
oglinzilor și al profilelor metalice.
Perioada interbelică este marcată de lumea spectacolului, astfel teatrele și
cinematografele participă activ la stilul de viață al societății. Taetrele au fațade
inserate în fronturi stradale, aliniate la cornișele clădirilor învecinate, dar au
întotdeauna vitraje la parter , panouri decorative și de afișaj și portice accentuate
58 PROBLEMATICA ART DECO
Londra
Cinematograful - formulă deco care mizează pe satisfacerea cerințelor de
comunicare, mesaj, semnalizare și reclamă, conceput pentru a se putea monta
semnale publicitare mari. exemplu - Lanțul Odeon, arh. Harry Weedon, tipologie cu
verticale proeminente ca suport al unui scris decorativ intre panouri mari de zidărie
Acesta evoluează in anii 1930 spre stilul Internațional prin austeritate, forme
simplificate, alb imacualt, luminozitate - exemplu - Golf-Club, Tokyo, arh. Anonin
Raymond, sau cunoaște amprenta jazzului modern - club Clardige s Dorchester și
Savoy, Anglia.
Piscinele acoperite, dotările sportive în aer liber - plajele, ștrandurile - adoptă
limbajul deco - exemplu ștrandul Kiseleff, București, arh. Marcel Iancu, 1929, în
timp ce echipamntele mecanice moderne - teleschi, teleferic - adoptă limbajul
stilului Internațional.
Pentru transport - Gările - transmițătoare ale mesajului progres, confort renunță la
monumentalitatea tipologiilor anterioare.- exemplu -Gară - stația Caen, arh. Henri
Pacon.
Aeroporturile - Tropical Deco - Pan American Seaplane Base, Miami, arh. Delano și
Aldrich, 1932 sau stilul Pachebot - exemplu- Autogara Bourget, arh. Georges Labro,
1936.
Stațiile de metrou - deco moderat cu influnțe clasiciste, stațiile de autobuze primesc
forma consacrată de la estetica deco. Stațiile de benzină - adoptă limbajul
streamlined.
Garajele se inserează perfect în țesutul urban, acestea evoluează și se transformă
în complexe de loisir și sport legate de modul de viață al burgheziei înstărite. Adoptă
formule deco monumentale dar moderne cu estetică ce ține de imobilul de locuit sau
de marele magazin cu vitraje. Exemplu reprezentativ - Garajul Avenue de Saxe,
Lyon, arh. G. Trevoux, 1932, compus dintr-un mare parking suprateran cu birouri și
un elegant show-room Renault, cu terase și terenuri de sport.
Arhitecți de renume Rob Mallet -Stevens, Garajul Alfa Romeo, Rue Marboeuf, Paris,
1925 sau Michel Roux Spitz - magazinul Ford, Bd. des Italiens, Paris, 1931.
1939.
1921-26
Estetica deco se regăsește în exemple de monumente, cavouri, capele, cimitire.
Exemple: - Pavilionul de Intrare al cimitirului Passy - arh. R. Berger, 1934; cavouri
din cimitirul Bellu, arh. Georges Cristinel, Emil Guneș.
În orașele mari, gustul manifestă predilecție pentru stilul Art DEco, în cazul
imobilelor cu aparatamente. Art Deco transmite standardele unei calități ridicate a
locuirii arhitecturii locuințelor sociale.Exemplu - Cladirea cu gradene, Rue des
Amiraux, arh. Henri Sauvage, 1922. Estetica deco este exprimată prin
ornamentație, retragerile în trepte ale etajelor, placajul ceramic alb.
Vile Art Deco se regăsesc pe toate continetele, demonstrând astfel, flexibilitatea în
adaptarea esteticii deco la orice context istoric, geografic, social- cultural.
Urbanism
Spre deosebire de Mișcarea Modernă doctrinară, care mizează pe gestul autoritar și
neglijează latura umană, mișcarea Deco este preocupată de creșterea organică a
orașului pre-industrial și de coerența spațiului urban prin: grija pentru detaliu, prin
tratarea fiecărei clădiri ca unicat, prin integrarea funcțiunilor, prin realizarea de
evenimente urbane, prin punerea în valoare a caracterului spațiului și a peisajului
urban. Păstrarea legăturii cu tradiția face posibilă inserarea în contextul urban și
respectarea identității locale. Programele speciale fie se integrează perfect, fie devin
semnale și animă spațiul urban. Preocuparea pentru fronturile stradale, zonele de
acces, coronamentele clădirilor conduc la înfrumusețarea vieții urbane. Arhitectura
PROBLEMATICA ART DECO 63
Evoluția arhitecturii românești din perioada interbelică a depins de mai mulți factori
printre care: poziția geografică (teriotriu situat la confluența mai multor culturi) și
gradul de asimilarea a unei societati preponderent tradiționale, dar fragile, a cărei
instabilitate a determinat o oarecare deschidere față de modelele occidentale. Pe
acest fundal s-a nascut o arhitectură liberă, bogată, deschisă spre noutate,
neîngrădită, dar adaptată la spiritul locului și la condițiile tehnologice locale.
Perioada de dinaintea primului război mondial, este marcată de căutările unui ideal
al unității naționale care își va găsi o formă în stilul național sau neo-românesc. Se
poate vorbi de identitate națională doar dacă se integrează in cultura universală.
64 PROBLEMATICA ART DECO
Stilul național - neo-românesc s-a obținut prin sinteza unor principii academice cu
elemente morfologice ale arhitecturii tradiționale. În paralel, totuși, va funcționa și
o direcție influențată de Ecole des Beaux Arts prin Scoala de arhitectură Ion Mincu.
Nevoia de modernizarea a orașului românesc, datorită transformărilor economice,
noilor tehnologii, noilor programe de arhitectură, generează procesul de
restructurare la nivelul mai multor sectoare: tehnico-economic, administrativ,
urbanistic, arhitectură.
SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ
Estetica Deco este bine primită în România, datorită orientării francofile a societății
românești și a dorinței integrare prin progres în Europa. Estetica deco reprezenta
pentru societate imaginea prosperității promise de capitalismul occidental, într-un
stil accesibil și modern.
În perioada interbelică, după ce România găsise în stilul neoromânesc simbolul
identității și spiritul național, pe fondul unor confruntări între liberalii moderniști și
conservatorii tradiționaliști, reticenți față de modernitate, considerată o modă
cosmopolită, se încearcă fără succes promovarea Stilului Internațional, de către un
cerc restrâns al elitei cultural-artistice a vremii.
Pe acest fundal, fenomenul Deco apare ca expresie a unei modernități necesare, dar
accesibilă, care reprezintă o conciliere între radicalismul modernismului radical și
mirajul continuității reprezentată de modernismul Art Deco. Dezvoltarea economică
și culturală constituie un stilmulent pentru gustul deco. Câmpul de manifestare a
arhitecturii deco sunt marile centre de interes pentru capital străin și local.
(București, Timișoara, Ploiești, Cluj, Constanța, litoralul Mării Negre)
Estetica deco este popularizată în București prin: evenimente ca - ”Salonul
permanent de artă decorativă pentru interiorul modern” deschis în 1926; prin
panourile publicitare; prin industria grafică; prin publicații de artă și prin afișe.
Prin funcția publicitară și caracterul comunicativ, arhitectura Art Deco dă viață
străzii.
Artele plastice Art Deco păstrează legătura cu tradiția, dar adoptă principiul
întoarcerii la ordine și se îndreaptă spre un decorativism rafinat, obținut prin
rigurozitate și geometrizare.
Arhitectura Art Deco, în comparație cu Stilul Internațional, reprezintă o variantă
modernă ușor accesibilă publicului larg.
După primul război mondial, orașele românești nu aveau încă un țesut urban
complet definit, astfel că arhitectura Art Deco pătrunde în zonele neconstruite sau
distruse de război, completând fronturi stradale discontinue și creând ansambluri
urbane noi. Datorită legăturii pe care o păstrează în continuare cu tradiția, se
inserează ușor în cadrul urban, dar ele se caracterizează prin modernitate și
unicitate.
Pe lângă expresia de modern și monumental, estetica deco imprimă orașelor
românești, ideea de progres, dar și o notă de optimism.
Art Deco-ul românesc fuzionează cu elemente ale curentelor occidentale, prin
contactul cu alte culturi, dar persistă și legătura cu tradiția, astfel fiindu-ne dificil a
încadra într-un stil clar clădirile.
Este foarte evidentă însă amprenta estiticii deco prin formulele echilibrate,
generoase, cu detalii decorative care alterează puritatea stilistică a unor exemple de
Stil Internațional sau Clasicism Monumental, sau Eclectism sau Neoromânesc.
Arhitectura deco se adaptează și se asimilează oricărui program contribuind la
coerența țesutului urban.
Figure 1 Imobil de locuințe Societatea Figure 2 Imobil de locuințe bd. Dacia, 61, arh. Jean Dacia
România, str. Calderon, 36, 1931-33 Monda, 1930
Fig.4 Hotel Lido, arh. Ernest Doleaud 1930 Fig.5 Hotel Ambasador, arh. Arghir Culina, 1937-38
Fig.6 Hotel Negoiu, arh. Arghir Culina 1928-29 Fig.7 Hotel Union, arh. Arghir Culina 1931
68 PROBLEMATICA ART DECO
Fig.8 Hotel Bellona, arh. G.M. Cantacuzino Fig.8 Vila Aviana, arh. G.M. Cantacuzino
Clădirile pentru spectacole, cinematografe - Marconi (azi Dacia), Regal (azi Festival),
ARO(arh. H. Creangă, azi Patria), baruri de tip american (Presto, Automat, arh. Jean
Monda, Melody, Atlantic, Carlton) și amenajări pentru loisir (ștrandul Societății
Sportive Române pe șoseaua Kiseleff, arh. Marcel Iancu, 1929; terasa și bazinul
Lido 1930).
Blocul Edilitar Piața Amzei, arh. Nicu Georgescu, 1935 - utilizează un vocabular
modern și flexibil, care adoptă formule adecvate fiecărei funcțiuni, în același timp
păstrând coerența ansamblului. Fațada principală este tratată unitar, cu accente
verticale și aripi laterale cu birouri și un parter comercial. Elementele decorative
sunt modenaturi și medalioane plate. Fațada clasicizantă, sobră amintește de
novecentismul italian.
Palatul Societății Funcționarul Primăriilor Municipiului București, str. Batiștei, nr.14,
arh. Ioan Roșu și Radu Culcer - o sală de festivități, retaurant, bar, săli de sport,
piscine, etc.
Fig.9 Cinema Marconi, arh. Constantin Cananău, 1926 Fig. 10 Cinema ARO, arh. H. Creangă 1934
PROBLEMATICA ART DECO 69
,
Fig.11Remodelare Gara de Nord București, arh. V. Stephănescu Fig.12 Ministerul Industriei și
Comerțului, arh. A. Culina, 1933
Pentru sediile de mari companii, apare conceptul de proiect tip (Constantin Nănescu
- rețeaua de oficii de poștă și telefoane - Timisoara, Cluj, Arad, Brașov, Oradea sau
pentru clădiri ale Casei Centrale de Asigurări Sociale - Arad, Timișoara, Cluj,
Cernăuți).
Ansamblul Halelor Centrale, Ploiești, arh. Toma T. Socolescu adoptă un stil
decorativist clasicizant cu dominantă Art Deco, constituind simbolul orașului, prin
accentele verticale ale turnului și cupolei.
Zona cea mai prolifică de manifestare a estiticii deco este cea a monumentelor
publice, funerare, mausoleelor și cavouri, Art Deco oferă expresia cea mai potrivită
prin compoziții monumentale, prin motive și detalii decorative.
Arhitectura deco începe să se manifeste încă din anii 1920 prin clădiri pentru
spectacole sau comerț, dar și prin locuințele individuale inspirate din deco-ul
parizian.
Conjunctura care a făcut posibilă introducerea și dezvoltarea modernismului rezidă
în nevoia de dezvoltare a Bucureștiului, prin realizarea de construcții, în situația
economică care a generat învestiții în construcții, în introducerea principiilor
avangardei prin întoarcerea tinerilor pregătiți în străinătate și existența claselor
sociale cu venituri medii și mari de intelectuali sau afaceriști cu simț progresist, care
au optat pentru occidentalizarea și modernizarea societății românești. 3
Este perioada în care se vor construi imobile de raport, sedii de birouri, hoteluri,
instituții publice, vile în cartiere rezidențiale din marile centre urbane. Estetica deco
interferează stilistic cu curente de la Eclectism până la Expresionism, Streamlined,
cu influențe locale, clasice sau ale Stilului Internațional
Arhitectura Deco exprimă generozitate prin jocul de volume, cum sunt bovindourile,
verticalele acceselor și caselor de scară, prin jocul de lumini, de materiale, de
texturi, prin motivele figurative și decorații.
Arhitectura de interior se remarcă prin rafinament și eleganță rezultate din utilizarea
combinațiilor de materiale prețioase și a funcției decorative a luminii filtrate sau
directe.
3
1892-1992 Centenar Horia Creangă, Catalogul expoziției comemorative, capitolul
Modernitatea ca stare de spirit, Ana Maria Zahariade, Nicolae Lascu, 1992, București, pp.176-
186
PROBLEMATICA ART DECO 71
Fig.14 Tribunalul Ocolului VIII, str. Știrbei Vodă, Fig.15 Creditul Minier, arh. State Baloșin, 1937
arh. E. Nădejde și E. Cușenko 1936
Ultima fază - târzie - International Deco - este cea în care Stilul Internațional
pătrunde și influențează prin compoziții clare, simplitate, acuratețe și detalii
elaborate. Este faza în care Art Deco renunță la influențele eclectismului academic,
dar nu se află sub dominația modernismului doctrinar. (exemple - Imobil, str.
Dionisie Lupu, 2, arh. Duiliu Marcu; Imobilul Creditul Minier, Bd. N. Bălcescu, arh.
State Baloșin.)
Streamlined Deco - interferență între stilul pachebot, Art Deco, expresionism și Stilul
Internațional. (exemplu - Imobil str. Dionisie Lupu, 65, București, Hotel Bellona,
Eforie-Nord, arh. G. M. Cantacuzino; Imobil str. Pictor Ștefan Luchian, 3, București,
arh. Marcel Iancu.)
Fig.16 Imobil de apartamente, str. Pictor Fig.17 Vila Ion Bogdan 25, 1932, arh. Jean Monda
Ștefan Luchian, arh. Marcel Iancu, 1935
Stilul Mediteraneean s-a născut prin asimilarea unor influențe locale. (exemplu -
Imobil str. Alecu Russo 21, arh. George Damian, str. Visarion 18, arh. T. Marinescu,
str. Snagov 52 și bd. Dacia 43, arh. G. Simotta - București.)
Pentru clădirile cu funcțiuni de reprezentare, se adoptă linia clasicizantă, dar cu
monumentalitate temperată. (exemple - Prefectura Județului Satu Mare, arh. Victor
Smighelschi; Colegiul Academic din Cluj, arh. Georges Cristinel - sinteză de
modernism și clasicism deco epurat, în stilul Roger Henri Expert.)
72 PROBLEMATICA ART DECO
Din dorința de a face pe plac clientelei, arhitecții vremii precum Jean Monda, Arghir
Culina, State Baloșin, Ioan Roșu, Emil Guneș, Alexandru Zamfirolpol și Georges
Cristinel apelează tot mai des la rezolvări în manieră Art Deco.
În această perioadă ei trebuie să găsească echilibrul între modernitatea funcțiunii,
cerințele clientelei și cele ale contextului.
Primele încercări de modernism se datorează lui Marcel Iancu, artist și arhitect
avangardist.
Prima casă în care folosește limbajul modernist este propria casă, ceea ce denotă o
lipsă de receptivitate din partea atât a publicului cât și a arhitecților, a ideilor
modernismului occidental. Lui i se cuvin primele încercări de „popularizare teoretică
a principiilor arhitecturii moderne. De la Zurich, Iancu avea deja experiența luării de
poziție, a exprimării ideilor în manifeste și a popularizării lor prin publicații.” 4
Modernismul românesc al lui Marcel Iancu se apropie mai mult de direcția Art Deco
decât de Stilul Internațional.
Prin utilizarea principiilor esteticii Deco ca stil total, necesitatea integrării artelor în
arhitectură, ca sinteză a artelor, Marcel Iancu se apropie de linia Rob Mallet-
Stevens.
„Basoreliefuri de Milila Petrașcu se păstrează la intrarea unor imobile de
apartamente.” 5
Anca Bocăneț notează, „că exemple de transformare în ornament a unor elemente
pur funcționale, efectul sculptural al balcoanelor și bovindourile, rezultat al formei și
al articulării cu fațada, ruperea orizntalei acoperișului din rațiuni compoziționale,
alături de efectele plastice ale colțurilor rotunjite, ale liniilor zigzagate, ale micilor
suprapuneri și întrepătrunderi de planuri.” 6
„Prima casă modernistă din București” după cum spunea el este Vila Jean Fuchs, str.
Negustori 27.
În vila Fuchs atât volumul cât și organizarea panimetrică sunt de concepție
modernistă. Prin această vilă, M. Iancu inaugurează „seria de cutii albe, case
unifamiliale cu parter și mansardă. Cubul format de pereții exteriori are suprafețe
întrerupte de planuri retrase sau în suplombă, de suprapuneri, etc. Balconul plasat
4
1895-1995 Centenar Marcel Iancu, Marcel Iancu arhitect, Anca Bocăneț, pp.97
5
1895-1995 Centenar Marcel Iancu, Marcel Iancu arhitect, Anca Bocăneț, pp.100
6
1895-1995 Centenar Marcel Iancu, Marcel Iancu arhitect, Anca Bocăneț, pp.99
Art Deco sau Modernismul bine Temperat, Mihaela Criticos, 2009, pp.242
PROBLEMATICA ART DECO 73
central, ce iese puternic din planul fațadei principale, ferestrele orizonale așezate
simetric, geamurile rotunde și balustradele de metal ce amintesc „stilul pachebot”,
fereastra de colț, toate acestea modelează puternic fațada.” 7
Exemple de clădiri de utilitate publică sunt: ștrandul Kisselef 1929, pavilionul
Suchard 1926 de la Târgul Moșilor și sanatoriul Popper 1936 din Predeal.
Ca teoretician, Iancu a insistat asupra principiului „planului ca generator al
volumului.” 8
Un subiect discutat în scrierile lui Iancu este cel al „rolului social pe care trebuie să-l
împlinească arhitectura modernă ca expresie a democrației.” 9
(exemple- Imobilul Bazaltin, 1935, București - compoziții cu accente verticale și
orizontale contrastante, plinuri punctate de ferestre tip hublou; Imobilul din str.
Pictor Ștefan Luchian, nr. 3 - formulă streamlining.)
Fig.19 Vila Jean Fuchs, str. Negustori 27 Fig.20 Imobil Bazaltin, Pța Charles de Gaulle, nr.2
7
1895-1995 Centenar Marcel Iancu, Marcel Iancu arhitect, Anca Bocăneț, pp.97-103
8
1895-1995 Centenar Marcel Iancu, Marcel Iancu arhitect, Anca Bocăneț, pp.97-103
9
1895-1995 Centenar Marcel Iancu, Marcel Iancu arhitect, Anca Bocăneț, pp.97-103
74 PROBLEMATICA ART DECO
Fig. 1. Vila Bușilă, Aleea Modrogan, București, Fig. 2 Casa Autonomă a Monopolurilor de Stat,
1932-35 București, 1943-1941
Fig. 3 Hotel Athenee Palace Hilton, București, 38-39 Fig. 4 Hotel Athenee Palace Hilton, București, 38-39
Fig.21 Imobilul ARO - Perspectiva proiectului Fig.22 Vila Dr. Petru Groza, Deva, 1927-29
câștigător al concursului 1929
10
1892-1992 Centenar Horia Creangă, Catalogul expoziției comemorative, capitolul
Modernitatea ca stare de spirit, Ana Maria Zahariade, Nicolae Lascu, 1992, București, pp.176-
186
PROBLEMATICA ART DECO 79
Fig.28 Imobilul Carlton, București, 1936 Fig.29 Hotel Rex, Mamaia, 1940
PROBLEMATICA ART DECO 81
Cei mai recunoscuți adepți ai deco-ului eclectic sunt arhitecții de succes la public -
Arghir Culina, Jean Monda, State Baloșin, Ioan Roșu, Emil Guneș.