Pancreatite
Pancreatite
Pancreatite
Pancreatita acuta
Frecventa
Etiologie
1. Diagnosticul clinic
a) Anamneza poate fi sugestiva prin remarcarea unui moment alimentar ( masa copioasa
cu alimente grase si multe proteine, eventual asociate cu exces de alcool), a unui trecut
biliar marcat de repetate colici si a unui debut zgomotos al episodului acut actual
manifestat prin durere epigastrica cu iradiere „ in bara ” care se intensifica progresiv si
rapid.
Debutul se face printr-o serie de semne functionale; cel mai constant este durerea,
localizata in etajul abdominal superior cu sediul maxim in epigastru sau paraombilical,
iradiind spre lombe, in special cea stanga, coloana vertebrala, torace, flancuri ( durere in
bara). Intensitatea variaza de la disconfort tolerabil la durere transfixianta, greu de
suportat, rezistenta la antalgicele majore. Durerea poate fi insotita de greturi si varsaturi
( datorate distensie abdominale prin hipomotilitate gastrica si intestinala). Sunt precoce,
constante, initial alimentare, apoi biloase, iar in cazurile neglijate iau aspect fecaloid.
Varsaturile cu aspect de hematemeza reprezinta semn de gravitate prognostica. In mod
constant apare ileusul dinamic datorat hipomotilitatii intestinale si a peritonitei chimice.
Acestor semne functionale digestive li se adauga o serie de semne generale: dispnee cu
polipnee ( durerea, distensia abdominala si eventual revarsatul pleural limiteaza miscarile
diafragmatice ); tulburari psihice (anxietate pana la agitatie psihomotorie cu confuzie sau
adinamie); transpiratii reci, cianoza buzelor, obrajilor, tendinta la hipotensiune
(insuficienta circulatorie prin soc).
b) Examen clinic local: ofera elemente de diagnostic nespecifice care sugereaza mai
degraba o ocluzie intestinala sau o peritonita:
- la inspectie: abdomen destins care participa la miscarile respiratorii fara unde
peristaltice perceptibile (ileus dinamic); uneori tegument marmorat in epigastru si
periombilical (semnul Cullen - prognostic grav);
- la palpare: abdomen difuz dureros, mai ales in hipocondrul stang si epigastru, cu
contractura sau aparare musculara sau doar o impastare epigastrica; se poate percepe o
formatiune tumorala putin conturata, data de marirea pancreasului (prin edem sau de
hematomul peripancreatic);
- la percutie: hipersonoritate (distensie intestinala), pastrarea matitatii hepatice;
matitate decliva (revarsat enzimatic peritoneal);
- ascultatie: silentium abdominal (ileus dinamic);
-punctia abdominala: releva revarsat peritoneal (dozarea enzimelor ajuta la
diagnosticul diferential cu peritonita prin perforatie);
c) Examenul clinic general: facies congestionat, vultuos (vasodilatatie tegumentara),
subicteric (compresiune exercitata de edemul capului pancreasului asupra coledocului);
agitatie psihomotorie (durere si encefalopatie enzimatica); tahicardie, micsorarea
amplitudini pulsului, tahipnee si ascensiune febrila (soc enzimatic).
2. Diagnosticul paraclinic
a) Date biologice:
Examinarile biologice sunt utile atunci cand sunt coroborate cu tabloul clinic.
Dintre enzimele pancreatice: amilaza are valoare diagnostica uzuala. Dar lipaza, tripsina
si izoamilaza pancreatica au o mai mare sensibilitate si specificitate.
- amilaza: dozata in sage, urina si in diferite revarsate patologice. In sange are
valori ridicate in primele 2-3 zile si apoi scade progresiv. In urina, cresterea
amilazelor se produce mai lent, dar persistenta valorilor crescute este mai
indelungata, de aceea este mai fidela ca argument diagnostic. Amilazele
determinate in revarsatul pleural sau abdominal au o valoare diagnostica foarte
ridicata.
- supraacuta: debut violent, evolutie rapida dramatica, in care domina semnele generale
mai ales cele cerebrale si cardiocirculatorii; cazuri cu alura medico-legala, uneori cu
deces subit.
- forma colecistica: debut si evolutie de tip colecistita acuta cu dureri pur dispeptice,
uneori subicter, cu discreta reactie peritoneala, dar fara reactie circulatorie. PA poate
evolua concomitent cu o colecistita acuta.
- subacuta (frustra): care evolueaza estompat din punct de vedere clinic si are evolutia
spre pancreatita cronica; semnele digestive sunt minore, predomina inapetenta si durerea
cu localizare inalta epigastrica.
2. Forme asociate:
PA poate evolua grav cu deces in 2-10 zile sau mai putin grav spre vindecare, trenant sau
spre cronicizare.
Este un proces evolutiv care parcurge mai multe faze: faza de inductie (autodigestia
celulara si apoi a glandei), faza de difuziune (enzimele si substantele toxice migreaza in
spatiul retroperitoneal si mediastin), faza de toxemie enzimatica (enzimele pe cale
circulatorie ajung la organe indepartate), faza de metastazare lezionala (se produc leziuni
in diferite organe si sisteme asemanatoare cu cele din pancreas), faza complicatiilor
(consecinta sepsei hemoragiei sau a actiunii enzimatice directe asupra altor organe si
sisteme).
Pentru stabilirea prognosticului s-au creat scoruri prognostice care i-au in calcul
parametrii evaluati la internare si dupa (scorul Ranson, scorul Glasgow, scorul Apache II,
prognostic dupa CT).
Varsta peste 55 de ani, cu leucocitoza peste 20000/mm3, uree peste 7,4 mmol/L la
internare, glicemie peste 11 mmol/L,calcemia sub 8 mg/dL, scaderea Ht cu peste 10%
sunt factori de prognostic negativ.Retentia lichidiana peste 2L/24 ore mai mult de 2 zile
este corelata cu mortalitate crescuta. Recent s-a demonstrat ca in formele severe exista o
crestere a proteinei C reactive alfa antitripsinei si alfa chemotripsinei incepand cu a 3-a zi
de boala.
1.10. Complicatii
1. Complicatii generale:
2. Complicatii locale:
1.11. Tratament:
2. Tratamentul chirurgical in PA
2.1 Frecventa
Incidenta este de 3-4 cazuri /100 000 locuitori. Majoritatea sunt consumatori
cronici de alcool cu varsta cuprinsa intre 25-50 ani. La 20% din cazuri PC este
idiopatica.
2.2. Etiologie
tendinta de a se opri dupa eradicarea focarului. Se prezinta sub forma unor noduli
duri localizati la nivelul regiunii cefalice a pancreasului.
1. Semne clinice
a) Forma dureroasa: este cea mai frecventa. Durerea este de intensitate variabila,
localizata in epigastru cu iradiere posterioara in coloana. Este insotita de diaree
necaracteristica. Se instaleaza anorexia selectiva (carne) si secundar scaderea
ponderala.
3. Investigatii paraclinice:
2.4. Tratament
3. CANCERUL DE PANCREAS
3.1. Epidemiologie
Factori de risc:
a) endogeni: - diabetul zaharat – creste de 2 ori riscul CP;
- pancreatita cronica – creste riscul de 14 ori;
- CP este cu 60% mai frecvent la rudele de gradul I si de sex masculin ale
persoanelor cu cancer de san, la cei cu polipoza adenomatoasa familiala, la cei cu
pancreatita ereditara.
b) exogeni: - fumatul: incidenta PC este de 2 ori mai mare la fumatori decat la
nefumatori;
- alcoolul – are efect nociv asupra pancreasului;
- alimentatia – aportul caloric excesiv, un consum mare de carbohidrati (in
asociere cu fumatul) ar creste riscul de CP, dimpotriva consumul de legume si
fructe proaspete, cu aport crescut de vitamine C si A ar avea rol protector;
- expunerile profesionale la substante toxice (materiale de sudura – aluminiul,
gudronul, gazul de iluminat, coloranti, solventi, detergenti);
- CP poate sa apara sporadic , fie cu tendinta familiala.
3.2. Anatomie patologica
Este caracterizat prin evolutie lenta si insidioasa. Cand apar simptomele sunt
foarte reduse. Prima manifestare este reprezentata mult timp de o durere izolata in
hipcondrul stang careia nu i se poate preciza etiologia. Ulterior se manifesta
printr-o tumora in hipocodrul stang, dura, fixa, fara contact lombar, interpusa intre
sonoritatea gastrica si colica.