Anexa nr. 7 la ordinul ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice nr. 5183/14.09.

2016
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

Programa şcolară
pentru disciplina

ATELIER DE SPECIALITATE
(TEORIE ŞI TEHNICI DE CONSERVARE-
RESTAURARE)
Clasele a XI-a şi a XII-a
CURRICULUM DIFERENŢIAT
Filiera vocaţională - profil artistic
Specializarea:
Conservare-restaurare bunuri culturale

Bucureşti, 2016
Notă de prezentare
Programa şcolară pentru disciplina Atelier de specialitate (Teorie şi tehnici de conservare-
restaurare) reprezintă o ofertă curriculară pentru clasele a XI-a şi a XII-a din învăţământul liceal, filiera
vocaţională, profilul patrimoniu cultural artistic, specializarea conservare bunuri culturale.
Disciplina este prevăzută în planul-cadru de învăţământ în aria curriculară Arte, având un
buget de timp de 6 ore/săptămână, pe durata a doi ani şcolari, cu o pondere de max. 30% din numărul
orelor timp alocat pentru noţiuni teoretice, iar restul pentru lucrări practice.
Elaborarea programei a avut ca repere profilul de formare al absolventului de liceu, respectiv:
filiera vocaţională, profilul patrimoniu cultural artistic, specializarea conservare bunuri culturale şi
standardul ocupaţional pentru Conservator bunuri culturale conform COR 414119
Scopul parcurgerii disciplinei vizează studiul teoriilor şi al tehnicilor în domeniului conservării
bunurilor culturale şi, la nivel informativ, noţiuni privind restaurarea acestora, pentru a putea dobândi
calificarea necesară practicării în condiţii profesionale şi legale optime a ocupaţiei de conservator
bunuri culturale.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
Notă de prezentare, în care se detaliază rolul disciplinei de învăţământ şi statutul specific al
acesteia în cadrul curriculumului naţional;
Competenţe generale, cu un nivel accentuat de complexitate, definite pentru a orienta
pregătirea de specialitate a elevilor în sensul atingerii competenţelor pe care le vizează standardul
ocupaţional;
Valori şi atitudini, finalităţi de natură axiologică şi afectiv-atitudinală urmărite prin studiul
disciplinei, definite pentru învăţământul liceal filiera vocaţională, profilul patrimoniu cultural artistic,
specializarea conservare bunuri culturale, realizarea lor concretă derivă din activitatea didactică
permanentă a profesorului, constituind un element implicit al acesteia;
Competenţe specifice – Conţinuturi, nucleul funcţional al programei şcolare competenţele
specifice sunt derivate din competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora,ele sunt
corelate conţinuturilor şi exemplelor de activităţi de învăţare şi se formează pe parcursul celor doi ani
de studiu;
Sugestiile metodologice, elaborate pentru a orienta proiectarea demersului didactic adecvat
competenţelor, valorilor şi atitudinilor prevăzute în programa şcolară,acestea includ recomandări
privind proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente referitoare la evaluare.
Exemplele de activităţi de învăţare sunt construite astfel încât să pornească de la experienţa
concretă a elevului şi să se integreze adecvat contextelor de învăţare.
La finalul programei a fost adăugat un vocabular de termeni uzuali de specialitate precum şi o
bibliografie cu o selecţie de titluri de specialitate necesare pentru ghidare şi clarificare.
Proiectarea curriculară centrată pe competenţe răspunde cercetărilor din psihologia cognitivă,
conform cărora prin competenţă se realizează transferul şi mobilizarea cunoştinţelor şi a deprinderilor
în situaţii noi, iar orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite orientarea către
latura pragmatică a aplicării programei şcolare, prin accentuarea scopului pentru care se învaţă,
precum şi prin accentuarea dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Programa se adresează atât cadrelor didactice, cât şi potenţialilor autori de manuale/ghiduri/
auxiliare curriculare. Activitatea didactică, precum şi elaborarea manualelor/ghidurilor/auxiliarelor
curriculare trebuie precedate de lectura integrală a programei şcolare.

Atelier de specialitate (Teorie şi tehnici de conservare-restaurare) – clasele a XI-a – a XII-a 2

Competenţe generale

1. Evaluarea stării bunurilor culturale din perspectiva degradării specifice

acestora
2. Aplicarea tehnicilor de ocrotire, protejare şi conservare preventivă a
bunurilor culturale
3. Utilizarea adecvată a tehnicilor de comunicare în procesul de analiză,
intervenţie şi raportare a rezultatelor referitoare la conservarea bunurilor
culturale

Valori şi atitudini
• Respect pentru adevăr şi rigurozitate
• Încredere în adevărurile ştiinţifice şi aprecierea critică a limitelor acestora
• Disponibilitate de ameliorare a propriei performanţe
• Iniţiativă personală
• Interes şi curiozitate
• Spirit critic şi autocritic
• Disponibilitate de a-şi modifica punctele de vedere atunci când sunt prezentate fapte noi
• Deschidere şi dispoziţie de a asculta părerile celorlalţi
• Dorinţa de informare şi de afirmare
• Respect pentru argumentaţia ştiinţifică
• Interes pentru explorarea diferitelor modalităţi de comunicare, inclusiv pentru cele furnizate
de TIC
• Aprecierea critică a raportului între beneficiile şi efectele indezirabile ale aplicării
tehnologiilor
• Grija faţă de propria persoană, faţă de ceilalţi şi faţă de mediu

Atelier de specialitate (Teorie şi tehnici de conservare-restaurare) – clasele a XI-a – a XII-a 3

Competenţe specifice şi conţinuturi
A. TEHNICI DE CONSERVARE A LUCRĂRILOR DE PICTURĂ PE SUPORTURI PORTANTE
DIVERSE (LEMN, PÂNZĂ, HÂRTIE)

Competenţe specifice Conţinuturi

1.1. Diferenţierea tipurilor de degradări în TEHNICI DE CONSERVARE A LUCRĂRILOR DE
funcţie de materialele constitutive ale PICTURĂ PE SUPORTURI PORTANTE DIVERSE
produsului/bunului cultural (LEMN, PÂNZĂ, HÂRTIE)
1.2. Selectarea tipurilor de examinări şi
documentaţii specifice Degradări întâlnite la picturile pe lemn/
2.1. Utilizarea tehnicilor de intervenţie în pânză/hârtie
cadrul procesului de conservare în funcţie - Degradări ale suportului
de materialul suport - Degradări ale stratului pictural
2.2.Parcurgerea tuturor etapelor de Tipuri de examinări
conservare pentru propriile produse
- Datarea istorică
3.1. Formularea recomandărilor privind
- Tehnologia utilizată
condiţiile de păstrare a bunurilor culturale în
parametri de microclimat optimi conservării Elaborarea documentaţiei scrisă/ desenată/
fotografică
Operaţiuni de conservare
Recomandări de menţinere a parametrilor optimi
de conservare

B. TEHNICI DE CONSERVARE A LUCRĂRILOR DE ARTĂ PE SUPORTMURAL

Competenţe specifice Conţinuturi

1.1. Diferenţierea tipurilor de degradări în TEHNICI DE CONSERVARE A LUCRĂRILOR DE
funcţie de materialele constitutive ale ARTĂ PE SUPORTMURAL
produsului/bunului cultural
1.2. Selectarea tipurilor de examinări şi Tehnici specifice artelor murale („al secco”,„al
documentaţii specifice fresco”,mozaic,„sgrafitto”)
2.1. Utilizarea tehnicilor de intervenţie în Degradări ale lucrărilor de artă murală
cadrul procesului de conservare în funcţie de (exemplificări pentru tehnica-„al fresco”)
materialul suport Identificarea structurii componentelor
2.2.Parcurgerea tuturor etapelor de bunurilor/produselor culturale
conservare pentru propriile produse ale Degradări fizice:
activităţii - Modificări de culoare
3.1. Formularea recomandărilor privind - Fisuri la nivelul stratului suport şi al stratului
condiţiile de păstrare a bunurilor culturale în de culoare
parametri de microclimat optimi conservării - Pierderea adeziunii şi coeziunii stratului
suport şi a stratului de culoare
Degradări chimice
- Alterări de culoare
- Eflorescenţe saline
Degradări biologice
- Alterări de culoare
- Degradări provocate de agenţi biologici
Tipuri de examinări
- Datarea istorică
- Tehnologia utilizată
Elaborarea documentaţiei scrisă/ desenată/
fotografică
Operaţiuni de conservare
Recomandări de menţinere a parametrilor optimi
de conservare

Atelier de specialitate (Teorie şi tehnici de conservare-restaurare) – clasele a XI-a – a XII-a 4

 C. TEHNICI DE CONSERVARE A BUNURILOR/PRODUSELOR DIN MATERIAL TEXTIL

Competenţe specifice Conţinuturi

1.1. Diferenţierea tipurilor de degradări în TEHNICI DE CONSERVARE A
funcţie de materialele constitutive ale BUNURILOR/PRODUSELOR DIN MATERIAL
produsului/bunului cultural TEXTIL
1.2. Selectarea tipurilor de examinări şi
documentaţii specifice Tehnici de realizare a materialelor şi produselor
2.1. Utilizarea tehnicilor de intervenţie în textile
cadrul procesului de conservare în funcţie de Tehnici de prelucrare a materialelor pentru
materialul suport realizarea obiectului textil (fire, ţesături, broderii,
2.2.Parcurgerea tuturor etapelor de dantele)
conservare pentru propriile produse ale Degradări ale materialelor şi produselor textile
activităţii Tipuri de examinări
3.1. Formularea recomandărilor privind - Datarea istorică
condiţiile de păstrare a bunurilor culturale în - Tehnologia utilizată
parametri de microclimat optimi conservării Elaborarea documentaţiei scrisă/ desenată/
fotografică
Operaţiuni de conservare
Recomandări de menţinere a parametrilor optimi
de conservare

D. TEHNICI DE CONSERVARE A BUNURILOR/PRODUSELOR CONFECŢIONATE DIN

MATERIAL LEMNOS

Competenţe specifice Conţinuturi

1.1. Diferenţierea tipurilor de degradări în TEHNICI DE CONSERVARE A
funcţie de materialele constitutive ale BUNURILOR/PRODUSELOR CONFECŢIONATE
produsului/bunului cultural DIN MATERIAL LEMNOS
1.2. Selectarea tipurilor de examinări şi
documentaţii specifice
Lemnul ca material de construcţie/confecţionare
2.1. Utilizarea tehnicilor de intervenţie în
pentru produsele şi bunurile culturale
cadrul procesului de conservare în funcţie de
materialul suport Clasificare, proprietăţi, alegerea şi prelucrarea
2.2.Parcurgerea tuturor etapelor de materialului lemnos în vederea realizării unui
conservare pentru propriile produse ale obiect
activităţii Degradări suferite de materialul lemnos/obiectele
de lemn
3.1. Formularea recomandărilor privind
condiţiile de păstrare a bunurilor culturale în Tipuri de examinări
parametri de microclimat optimi conservării - Datarea istorică
- Tehnologia utilizată
Elaborarea documentaţiei scrisă/ desenată/
fotografică
Operaţiuni de conservare
Recomandări de menţinere a parametrilor optimi
de conservare

Atelier de specialitate (Teorie şi tehnici de conservare-restaurare) – clasele a XI-a – a XII-a 5

 E. TEHNICI DE CONSERVARE A BUNURILOR/PRODUSELOR CONFECŢIONATE DIN
MATERIAL PAPETAR

Competenţe specifice Conţinuturi

1.1. Diferenţierea tipurilor de degradări în TEHNICI DE CONSERVARE A BUNURILOR/
funcţie de materialele constitutive ale PRODUSELOR CONFECŢIONATE DIN MATERIAL
produsului/bunului cultural PAPETAR
1.2. Selectarea tipurilor de examinări şi
documentaţii specifice
Tehnici şi tehnologii de realizare a hârtiei
2.1. Utilizarea tehnicilor de intervenţie în
cadrul procesului de conservare în funcţie de Degradări ale materialului papetar şi ale
materialul suport produselor culturale pe suport papetar
2.2.Parcurgerea tuturor etapelor de - Degradări întâlnite la suportul de hârtie
conservare pentru propriile produse ale - Degradări întâlnite la cerneluri şi miniaturi
activităţii Tipuri de examinări
3.1. Formularea recomandărilor privind - Datarea istorică
condiţiile de păstrare a bunurilor culturale în - Tehnologia utilizată
parametri de microclimat optimi conservării Elaborarea documentaţiei scrisă/ desenată/
fotografică
Operaţiuni de conservare
Recomandări de menţinere a parametrilor optimi
de conservare

F. TEHNICI DE CONSERVARE A BUNURILOR/PRODUSELOR CERAMICE

Competenţe specifice Conţinuturi

1.1. Diferenţierea tipurilor de degradări în TEHNICI DE CONSERVARE A BUNURILOR/
funcţie de materialele constitutive ale PRODUSELOR CERAMICE
produsului/bunului cultural
1.2. Selectarea tipurilor de examinări şi
Tehnici de realizare a obiectelor/produselor
documentaţii specifice
ceramice
2.1. Utilizarea tehnicilor de intervenţie în
cadrul procesului de conservare în funcţie de Degradări ale materialului ceramic
materialul suport - Degradări întâlnite la suportul ceramic
2.2.Parcurgerea tuturor etapelor de - Degradări întâlnite la stratul de glazură, email
conservare pentru propriile produse ale etc.
activităţii Tipuri de examinări
3.1. Formularea recomandărilor privind - Datarea istorică
condiţiile de păstrare a bunurilor culturale în - Tehnologia utilizată
parametri de microclimat optimi conservării Elaborarea documentaţiei scrisă/ desenată/
fotografică
Operaţiuni de conservare
Recomandări de menţinere a parametrilor optimi
de conservare

Atelier de specialitate (Teorie şi tehnici de conservare-restaurare) – clasele a XI-a – a XII-a 6

 G. TEHNICI DE CONSERVARE A BUNURILOR/PRODUSELOR METALICE

Competenţe specifice Conţinuturi

1.1. Diferenţierea tipurilor de degradări în TEHNICI DE CONSERVARE A BUNURILOR/
funcţie de materialele constitutive ale PRODUSELOR METALICE
produsului/bunului cultural Metalul ca material de construcţie/ confecţionare
1.2. Selectarea tipurilor de examinări şi pentru produsele şi bunurile culturale
documentaţii specifice
Tehnici de realizare a unei piese metalice
2.1. Utilizarea tehnicilor de intervenţie în
cadrul procesului de conservare în funcţie de Degradări ale pieselor metalice
materialul suport Degradări ale suporturilor metalice
2.2.Parcurgerea tuturor etapelor de Coroziuni şi factori de coroziune
conservare pentru propriile produse ale Tipuri de examinări
activităţii - Datarea istorică
3.1. Formularea recomandărilor privind - Tehnologia utilizată
condiţiile de păstrare a bunurilor culturale în Elaborarea documentaţiei scrisă/ desenată/
parametri de microclimat optimi conservării fotografică
Operaţiuni de conservare
Recomandări de menţinere a parametrilor optimi
de conservare

H. TEHNICI DE CONSERVARE A BUNURILOR/PRODUSELOR PE SUPORT COLAGENIC

Competenţe specifice Conţinuturi

1.1. Diferenţierea tipurilor de degradări în TEHNICI DE CONSERVARE A BUNURILOR/
funcţie de materialele constitutive ale PRODUSELOR PE SUPORT COLAGENIC
produsului/bunului cultural Tehnici de realizare a unei piese pe suport
1.2. Selectarea tipurilor de examinări şi colagenic
documentaţii specifice
Degradări ale pieselor pe suport colagenic:
2.1. Utilizarea tehnicilor de intervenţie în
cadrul procesului de conservare în funcţie de Degradări întâlnite la stratul de protecţie
materialul suport Tipuri de examinări
2.2.Parcurgerea tuturor etapelor de - Datarea istorică
conservare pentru propriile produse ale - Tehnologia utilizată
activităţii Elaborarea documentaţiei scrisă/ desenată/
3.1. Formularea recomandărilor privind fotografică
condiţiile de păstrare a bunurilor culturale în Operaţiuni de conservare
parametri de microclimat optimi conservării Recomandări de menţinere a parametrilor optimi
de conservare

APLICAŢII PRACTICE PENTRU TEHNICILE DE CONSERVARE

Tehnica de conservare Aplicaţii practice

Lucrările de pictură pe suporturi portante • realizarea de picturi pe suporturi de

diverse (lemn, pânză, hârtie) lemn/pânză/hârtie
• elaborarea documentaţiei aferente
propriilor produse ale activităţii de atelier
• executarea unor intervenţii de
conservare pe fragmentul realizat în
atelier
• operaţiuni de integrare cromatică în
tehnica tratteggio/ritocco şi velatura

• realizarea unui fragment pictat în tehnica

Lucrărilor de artă pe suport mural
„ al fresco”; realizarea unui fragment de

Atelier de specialitate (Teorie şi tehnici de conservare-restaurare) – clasele a XI-a – a XII-a 7

 mozaic/sgrafitto
• examinarea şi elaborarea documentaţiei
propriilor produse ale activităţii
• operaţiuni de conservare pe propriile
produse ale activităţii; elaborarea
documentaţiei aferente
• executarea unor intervenţii de
conservare pe propriilor produse
realizate
• integrare cromatică în tehnica
tratteggio/ritocco şi velatura

• Realizarea unui material/produs textil

Bunurilor/produselor din material textil
într-o tehnică originală
• Consolidarea materialului/produsului
realizat pe un nou suport
• modalităţi şi tehnici de restaurare
(facultativ)
• examinarea şi elaborarea documentaţiei
propriilor piese textile
Bunurilor/produselor confecţionate din • Realizarea unei piese din lemn într-o
material lemnos tehnică originală
• intervenţia de conservare asupra
obiectului din lemn realizat
• examinarea şi elaborarea documentaţiei
propriilor produse ale activităţii

Bunurilor/produselor confecţionate din Realizarea de suporturi papetare într-o

material papetar tehnică originală
Intervenţia de conservare asupra hârtiei
realizate
Examinarea şi elaborarea documentaţiei
propriilor produse ale activităţii

Bunurilor/produselor ceramice Realizarea unor obiecte/produse ceramice atât

prin procedee tehnice moderne, accesibile,
cât şi printr-un procedeu meşteşugăresc
tradiţional
Executarea unor intervenţii de conservare
asupra obiectelor/formelor realizate
Executarea unor intervenţii de restaurare
asupra obiectelor/formelor realizate(facultativ)

Bunurilor/produselor metalice Realizarea unui obiect/produs metalic într-o

tehnică accesibilă (tehnologic) sau printr-un
procedeu meşteşugăresc tradiţional
Intervenţia de conservare asupra
obiectului/formei realizate
Executarea unor intervenţii de restaurare pe
piesa metalică realizată

Bunurilor/produselor pe suport colagenic Aplicaţie practică –Realizarea unui

obiect/produs pe suport colagenic într-o
tehnică accesibilă (în atelier)
Aplicaţie practică – intervenţia de conservare
asupra obiectului/produsului realizat
Aplicaţie practică – elaborarea documentaţiei
aferente unei piese pe suport colagenic

Atelier de specialitate (Teorie şi tehnici de conservare-restaurare) – clasele a XI-a – a XII-a 8

SUGESTII METODOLOGICE
Prin intermediul componentei Sugestii metodologice, programa şcolară pentru disciplina Atelier
de specialitate (Teorie şi tehnici de conservare-restaurare) asigură orientarea activităţii profesorului în
ceea ce priveşte formarea competenţelor specifice şi proiectarea demersului didactic adecvat unui
program educaţional care contribuie la profesionalizarea pentru un domeniu specific de activitate
(ocupaţia conservator bunuri culturale).

Proiectarea activităţii didactice

Lectura personalizată a programei şcolare are scopul de a identifica modalităţile concrete de
aplicare a programei şcolare la un context educaţional specific. În absenţa manualelor şcolare,
documentele de proiectare elaborate de către profesor (planificarea calendaristică şi proiectul unităţii
de învăţare) oferă profesorului răspunsuri la următoarele întrebări:
- în ce scop voi face? (sunt identificate, în acest fel, competenţe în cadrul respectivei unităţi
de învăţare);
- cum voi face? (sunt determinate activităţile de învăţare; activităţile de învăţare pot fi
selectate dintre exemplele oferite de programa şcolară sau pot fi propuse de către fiecare
cadru didactic);
- ce conţinuturi voi folosi? (sunt selectate, concretizate şi organizate conţinuturile);
- cu ce voi face? (sunt analizate resursele, de exemplu, resurse materiale, inclusiv resurse
TIC, de timp, forme de organizare a clasei de elevi);
- cât s-a realizat? (se stabilesc instrumentele de evaluare care trebuie să evidenţieze
progresul înregistrat de fiecare elev în raport cu el însuşi pe parcursul dobândirii
competenţelor prevăzute de programă).
Elaborarea strategiilor de predare-învăţare-evaluare
Orientarea demersului didactic pornind de la competenţe determină utilizarea unor strategii
didactice care pun accent pe:
- construcţia progresivă a cunoştinţelor, consolidarea continuă a capacităţilor, dezvoltarea
creativităţii elevilor;
- dezvoltarea personală a elevilor prin cultivarea capacităţii elevului de a se autoevalua, prin
dezvoltarea spiritului reflexiv şi autoreglarea învăţării;
- abordări flexibile şi parcursuri didactice diferenţiate;
- abordări inter şi transdisciplinare;

Un rol important îl vor ocupa strategiile care includ activităţi de simulare a procesului de
restaurare a bunurilor culturale, asa cum sunt intervenţii de conservare-restaurare asupra unui
obiect/produs din lemn, intervenţii de restaurare pe piesa metalică, bunuri ceramic sau produse pe
support colagenic.

Pentru disciplina Atelier de specialitate (Teorie şi tehnici de conservare-restaurare), profesorul

va avea în vedere utilizarea unor metode active care pot contribui la:
- crearea unui mediu educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă;
- înţelegerea modului în care concepte specifice sau lanţuri operaţionale specifice
domeniului se pot aplica în viaţa de fiecare zi;
- exersarea lucrului în echipă, a îndeplinirii unor roluri specifice în grupuri de lucru, a
cooperării cu persoane diferite în realizarea unei sarcini de lucru;
- realizarea unor conexiuni cu achiziţii dobândite de către elevi prin studiul altor discipline de
învăţământ (de ex. Istoria artelor şi a arhitecturii, Studiul formelor în desen, Studiul formelor
în culoare şi studiul culorii, Studiul formelor în volum şi studiul volumului, Materiale şi
tehnici utilizate în conservare restaurare etc.);
- utilizarea, în activitatea didactică, a calculatorului ca mijloc modern de instruire, care să
permită utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor în vederea desfăşurării unor
lecţii interactive, atractive.

Atelier de specialitate (Teorie şi tehnici de conservare-restaurare) – clasele a XI-a – a XII-a 9

 Următoarele activităţi de învăţare contribuie la formarea competenţelor specific incluse în
programa şcolară:
- organizarea de expoziţii cu lucrările practice;
- vizite la ateliere de creaţie;
- întâlniri cu meşteri locali, artişti profesionişti;
- documentarea asupra tipurilor de tehnici privind bunurile culturale prin vizitarea expoziţiilor
temporare sau permanente ale muzeelor, a siturilor arheologice, a monumentelor istorice şi
de arhitectură ;
- elaborarea unor proiecte de design grafic pe o temă dată: afiş, copertă de carte, disc, CD
etc., privind prezentarea şi promovarea expoziţiilor cu lucrările practice ale elevilor;
- alcătuirea unor colecţii de imagini, CD-uri, articole din ziare, reviste, instrumente, în funcţie
de pasiunile fiecărui elev;
- realizarea unor activităţi independente (portofolii, proiecte, activităţi de investigare).
Modalităţile principale de învăţare trebuie să aibă loc prin contactul direct cu experienţele
artistice şi culturale. Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de
activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului, integrând strategii didactice
adecvate unor contexte de învăţare variate.
Contexte şi exemple de evaluare continuă şi sumativă
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. La disciplina Atelier de
specialitate (Teorie şi tehnici de conservare-restaurare) accentul prioritar este pe evaluarea prin probe
practice, care contribuie la identificarea competenţelor specifice şi la valorizarea progresului obţinut, la
încurajarea şi motivarea elevului în raport cu activităţile pe care urmează să le realizeze în situaţii
profesionale specifice.
Tehnicile recomandate pentru Evaluarea formativă utile disciplinei Atelier de specialitate
(Teorie şi tehnici de conservare-restaurare) pot fi: proiectul, portofoliul, învatarea unul de la celălalt,
acordarea timpului de gândire/reflecţie, feedback-ul verbal, nonverbal, scris, depistarea greşelilor la
timp, evaluarea progresului etc..
Evaluarea sumativă urmăreşte exersarea abilităţilor şi aplicarea cunoştinţelor acumulate de
elevi într-o perioadă mai lungă de instruire şi se va corela cu formatul examenului de absolvire şi
certificare a competenţelor dobândite pe parcursul liceului.
Experienţele de învăţare în context nonformal şi informal pot completa paleta de activităţi
autentice desfăşurate de viitori lucrători specializaţi. Elevii ar trebui încurajaţi să desfăşoare activităţi
de voluntariat prin care dezvoltă competenţe legate de piaţa muncii: utilizarea resurselor, abilităţi
interpersonale, înţelegerea sistemelor sociale şi tehnologice, folosirea tehnologiei, înţelegere culturală.
Resursele didactice pe care le poate folosi profesorul sunt cele sugerate în bibliografia
selectivă, dar aceste materiale pot fi suplimentate prin munca de atelier, de documentare, de
îndrumare profesională personală a elevilor, potrivit competenţelor specializării fiecărui coordonator.
Dicţionar de termeni
Arriccio - primul strat de tencuială, aplicat direct pe zid cu scopul de a egaliza suprafaţa
acestuia şi destinat să primească un strat mai subţire, numit intonaco
Atelier - spaţiul special amenajat, dotat cu instalaţii şi unelte, dispuse în raport de un flux
tehnologic determinat, în care se execută lucrări de restaurare cu caracter de măiestrie
Biodeteriogeni - denumirea comună dată agenţilor biologici care pot apărea şi se pot dezvolta
pe o operă de artă
Consolidare - termen folosit în restaurare pentru ansamblul operaţiunilor destinate refacerii
caracteristicilor structurale ale operei de artă. Operaţiunile de consolidare se desfăşoară pe mai multe
niveluri, de la refacerea coeziunii materialelor constitutive ale operei de artă la restabilirea capacităţii
portante a unei construcţii
Curăţare - ansamblu de operaţiuni având drept scop îndepărtarea de pe suprafaţa operei de
artă a unor depuneri de impurităţi, a unor materii ce au suferit procese de îmbătrânire sau a unor
intervenţii anterioare necorespunzătoare
Crachelură - Crăpătură fină care se iveşte cu timpul pe suprafaţa tablourilor. Defect de glazură
pe ceramica smălţuită

Atelier de specialitate (Teorie şi tehnici de conservare-restaurare) – clasele a XI-a – a XII-a 10

 Decapare (în restaurare) - se referă la înlăturarea prin mijloace fizico-chimice a unui strat,
împreună cu toate componentele sale (suport, preparaţie, strat de culoare), sau a mai multor straturi
suprapuse suprafeţei originale a obiectului de restaurat
Dezinfecţie (în cadrul procesului de conservare – restaurare a picturii murale) - reprezintă
ansamblul măsurilor curative şi preventive care se aplică unei opere de artă în vederea luptei
împotriva agenţilor biologici
Eflorescenţe - rezultatul recristalizării sărurilor la suprafaţa şi în profunzimea materialelor
poroase ce constituie structura zidăriei, a tencuielilor de parament sau a picturilor murale
Exfoliere - fenomen de degradare a stratului de culoare prin pierderea adeziunii acestuia şi
desprinderea faţă de suport sub diverse forme – „solziri”, „pante de acoperiş”, umflături
Extragere (cu referire îndeosebi la picturile murale) - ansamblul operaţiunilor ce au ca scop
scoaterea din locul de origine a unei opere de artă, cu sau fără suportul său
Glazuri / Emailuri - smalţ pentru produse ceramice
In situ - termen care desemnează locul precis pentru care a fost concepută opera de artă şi
care defineşte condiţiile sale de lectură
Intonaco - strat de tencuială aplicat direct pe zid, fie pe un strat de arriccio şi destinat să
primească pictura
Fixare - denumire dată în general operaţiunilor de consolidare a stratului de culoare în vederea
conservării picturii murale
Frescă - tehnică a picturii murale executate pe o tencuială de var proaspăt, astfel încât
pigmenţii aplicaţi cu apă curată, apă de var sau lapte de var sunt fixaţi pe intonaco prin carbonatare.
Giornata - suprafaţă de intonaco aplicată odată şi pe care pictura a fost executată dintr-odată.
Întinderea giornatelor şi dispoziţia îmbinărilor variază în funcţie de epocă, de artist şi de timpul necesar
executării frescei pe suprafaţa considerată
Grund - stratul intermediar dintre suport şi pelicula de culoare, care constă, de obicei, într-un
amestec de materie inertă (cretă, ipsos), un liant (cleiuri animale sau sintetice) şi un plastifiant (ulei,
miere, glicerină)
Lacună - reprezintă o formă de degradare ce constă în discontinuitatea sau caracterul
fragmentar al imaginii operei de artă
Maruflare - operaţiune care se referă la fixarea unui suport textil pe un suport rigid
Mortar - material utilizat în procesul de restaurare, sub formă de pastă pregătit din liant (ex: var)
şi material de umplutură (ex: nisip, praf de marmură, cărămidă).
Parament - reprezintă suprafaţa aparentă exterioară a unei construcţii, având deopotrivă rol de
protecţie şi estetic.
Pictură murală - pictură executată pe un perete (zid), în diferite tehnici.
Poncif - formă de calc constând dintr-un desen pe hârtie sau carton, străpuns de găuri de ac
de-a lungul liniilor de reportat. Ponciful este aplicat pe suprafaţa zidului şi frecat cu un săculeţ
conţinând praf de cărbune de lemn, care pătrunzând prin găuri, se fixează pe suprafaţa tencuielii.
Bibliografie selectivă
Baroni, S. Restauro e conservatione dei dipinti, Editori Fabbri, Milano, 1999.
Boldura, O. Pictura murală din nordul Moldovei, modificări estetice şi restaurare, Editura Accent Print,
2007.
Cennini, C. Tratatul de pictură, Editura Meridiane, Bucureşti, 1977.
Creanga, D.M. Conservarea,investigarea şi restaurarea bunurilor de patrimoniu pe suport din piele,
Editura Universităţii din Suceava, 2006.
Creanga, D.M. Conservarea patrimoniului arheologic mobil, Editura Universităţii din Suceava, 2007.
Efremov, A. Icoane româneşti, Editura Meridiane, Bucureşti, 2003.
Istudor, I. Noţiuni de chimia picturii, Editura Daim Publishing House, 2006.

Atelier de specialitate (Teorie şi tehnici de conservare-restaurare) – clasele a XI-a – a XII-a 11

Istudor, I. Lazăr, I. Ioniţă, Lucia Dumitru, Unele consideraţii asupra fenomenului de eflorescenţă a
picturilor murale, Art. din Revista Muzeelor, 1976.
Lăzărescu, L. Tehnica picturii în ulei, Editura Polirom, Iaşi, 2009.

Marco Ciatti, Ciro Castelli, Andrea Santacesaria, Dipinti su tavola. La tecnica e la conservatione dei
supporti, Edizioni Edifir, Firenze, 2007.

Miu, L, Budrugeac, P. S.A., Evaluarea degradării obiectelor de patrimoniu din piele şi pergament,
Editura Performantica, Iaşi, 2005.
Mihalcu, M. Conservarea obiectelor de arta si a monumentelor istorice, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,
1970.
Melniciuc-Puică, N. Materiale colagenice din cartea veche-degradare, investigare şi conservare-
restaurare, Editura Performantica, Iaşi, 2008.
Mora, P. L., Philippot, P. Conservarea picturilor murale, Editura Meridiane, Bucureşti, 1986.
Sandu, I.C.A. Principii fundamentale de teoria conservării şi restaurării, Editura Corson, Iaşi, 2000.
Sandu, I., Dima, A., Dima, I., Sanu, G. Restaurarea şi conservarea obiectelor metalice, Editura
Corson, Iaşi, 2002.

Grup de lucru Curriculum

Coordonator: dr. Adrian Brăescu Inspector General pentru educaţie artistică în Ministerul
Educaţiei Naționale şi Cercetării Ştiinţifice
Conf. univ. dr. Doina Creangă Universitatea Ştefan cel Mare, Facultatea de Istorie şi
Muzeologie din Suceava
Prof. Camelia Rusu-Sadovei Colegiul de Artă Ciprian Porumbescu din Suceava
Prof. Sabina Elena Roman Colegiul de Artă Ciprian Porumbescu din Suceava
Loredana Axinte Expert restaurare
Paula Vartolomei Specialist restaurator
Luminiţa Sănduleac Expert conservare

Atelier de specialitate (Teorie şi tehnici de conservare-restaurare) – clasele a XI-a – a XII-a 12