Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 433 vizualizări

    Tema 12-13 Biomateriale-4943

    Încărcat de

    Daniela Leonte

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Tema 12-13 Biomateriale-4943

    Încărcat de

    Daniela Leonte
    433 vizualizări4 pagini

    Titlu original

    Tema_12-13_biomateriale-4943

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    433 vizualizări4 pagini

    Tema 12-13 Biomateriale-4943

    Încărcat de

    Daniela Leonte

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Descărcați ca docx, pdf sau txt
    din 4

    Tema 12: Amalgame dentare. Noțiune. Clasificare. Proprietăți. Avantaje și dezavantaje.

    Indicații. Contraindicații.
    Lucru pentru acasa:
    1. De scris în caietele de lucru clasificarea amalgamelor după numărul de metale din
    compoziție. Componentele aparatelor de malaxarea amalgamelor.
    După numărul metalelor din compoziţia amalgamului pot fi: binare, ternare, cuatemare. Amalgamele
    binare..

    Sunt rezultatele combinaţiei mercurului cu un metal:

    • Mercur - Paladiu

    • Mercur - Cadmiu

    • Mercur - Cupru

    Amalgamele ternare

    Sunt rezultatul combinării mercurului cu două metale, respectiv argint şi staniu, proporţia dintre acestea
    fiind la început egală.

    Amalgamele cuaternare

    Sunt amalgamele cele mai utilizate în practică şi au în compoziţia lor argint, staniu şi cupru. La aceste
    elemente au mai fost adăugate în cantităţi mici zinc, dar şi unele metale nobile (Au, Pt). Argintul fiind
    principalul constituent al aliajului, amalgamul obţinut este cunoscut sub denumirea de amalgam de
    argint.

    Metoda și aparatele de malaxare a amalgamelor. Capsulele pentru malaxarea amalgamelor.

    Metoda și aparut de malaxare a amalgamelor este amalgamatorul(amalgamamalaxatorul). Deosebim


    metode clasice și moderene:

    Metoda clasică : - folosind un vas cu pulbere și lichid, executăm mișcări de rotație pînă la obținerea unui
    amestec neted și omogen, care după strangere prezintă o scârțiere.

    Metoda modernă: - amalgamatorul, care va amesteca capsula timp de 20-40 sec., ăn dependență de
    viteza vibrațiilor.

    Capsulele pentru malaxarea amalgamelor sunt unidozate și reprezintă un sistem monocomponent


    predozate ce conțin pulbere și lichid despărțite printr-o membranulă. Acest mod de prezentare reduce
    considerabil rata de intoxicare cu mercur.

    Tema 13: Sisteme adezive. Principii generale privind fenomenul de adeziune. Factorii de
    care depinde fenomenul de adeziune.

    Lucru pentru acasa:


    1. De scris în caietul de lucru: principiile generale ale adeziunii și caracteristica diferitor
    generații de sisteme adezive.
    Adeziunea reprezintă contactul dintre două corpuri diferite de natură și substanță diferită. Pentru
    o bună adeziune este necesar ca asupra corpurilor să acționeze o forță de atracție la nivel
    molecular între particulele de pe suprafața celor două materiale. Adeziunea este importantă prin
    faptul că datorită ei, nu este nevoie de a grava dintele excesiv. Scopul final al adeziunii este de a
    uni un substrat solid (țesuturile duce dentare) de alt substrat reprezentat de materialul de
    restaurare sau fixare.
    Mecanismele fizice ale adeziunii pot fi mecanice și micromecanice. Cele mecanice presupun
    realizarea anumitor forme de retenție iar cele micromecanice realizarea microretențiilor prin
    gravarea cu acid fosforic. Mecanismele chimice presupun unirea prin formarea unor legături
    chimice între particulele de la suprafața celor două corpuri. Legăturile chimice pot fi
    intramoleculare(puternice) și intermoleculare(slabe).
    2. Referat Factorii de care depinde fenomenul de adeziune (privind suprafețele
    implicate, legați de natura adezivului, privind materialul de restaurare, manopere și
    modul de utilizare, dependenți de producător).

    Dentinta reprezintă osubstanță mineralizată care constituie masa principală a dintelui, ea prezintă
    numeroși tubuli dentinari de calibru și densitate diferită. Astfel numărul lor este mai mare în porțiunea
    coronară a dentinei, iar diametrul este mai mare în regiunea pulpei decât în apropierea de smalț și fibre
    colagenice(fibre de legătură). Din aspect chimic, dentina este constituită din substanțe minerale
    organice, mai puțin anorganice și apa( pe care o și poate reține în tubulii săi). Dentina are rolul de a
    transmite excitațiile pulpei dentare.

    Variante de țesut dentinar :

     Dentina primară superficială – tubulii au deametrul cel mai mic,iar fibrele colagenice sunt de o
    cantitate maximă, acest tip este un substrat de adeziune foarte eficient.

     Dentina primară medie – este substrat adeziv eficient, deoarece dentina intertubular prezintă
    fibre colagenice hidroxi apatită și apă în cantități medii.

     Denitina primară profunfă – reprezintă substrat cel mai deficitar,doarece au densitatea și


    deametrul tubulilor dentinari crescut cât și un volum crescut de apă.

     Dentina scleroasă – este hipermineralizată și adecvată pentru adeziune, ea se formează ca


    raspuns pulpar la agresiunile externe, ex.: caria sau abreziunea.

     Dentina terțiară de reacție – este în contact strâns cu pulpa dentară, substrat adeziv slab,
    nesigur, se formează ca răspuns la agresiunile externe medii.

     Dentina terțiară de reparație – are o structură neregulată cu o minimă cantitate de tubuli


    dentinari, nu este indicată pentru adeziune, se formează în urma agresiunilor externe
    severe(carii,fracturi,etc.)
     Dentina dinților tratați endodontic .

    Fenomenul de adeziune depinde de :

     Suprafețele implicate în adeziune

     De natura adezivului(biocompatibilitatea).

     Materialul de restaurare(compatibilitate cu adezivul utilizat).

     Manoperele utilizate(aparatura utilizată trebuie să corespundă tehnic aplicării sistemului


    adeziv).

     Producătorul(produsele trebuie să posede instrucțiuni clare și precise).

    Clasificarea sistemelor adezive în funcție de (generații, tipul polimerizării, numărul etapelor de


    aplicare, pH-ul, materialul de restaurare care necesită adeziune).

    Clasificarea sistemelor adezive în funcție de generație :

     Prima generație de adezivi

     A doua generație de adezivi

     A treia generație de adezivi

     A patra generație de adezivi

     A cincea generație de adezivi

     A șasea generație de adezivi

     A șaptea generație de adezivi

    Clasificarea sistemelor adezive în funcție de tipul polimerizării :

     Autopolimerizabile

     Fotopolimerizabile

     Cu mecanism duplu ( auto și foto)

    Clasificarea sistemelor adezive în funcție de etae de aplicare :

     Cu aplicare în 3 timpi

     Cu aplicare în 2 timpi
     Cu aplicare într-un timp

    Clasificarea sistemelor adezive în funcție de pH-ul :

     Moi (aprox. pH=2)

     Tari (pH mai mic-egal de 1 )

    Clasificarea sistemelor adezive în funcție de materialul de restaurare care necesită adeziune :

     Adezivi pentru amalgame

     Adezivi pentru cementuri ionomeri de sticlă(condeționeri)

     Adezivi pentru compozite

     Adezivi pentru compomeri

    NB! În caz de plagiat, se apreciază cu notă negativă. Temele trebuie să fie îndeplinite până la data
    limită. În caz de neîndeplinirea sarcinilor, nu ve-ți fi admiși pentru testare.

    S-ar putea să vă placă și