Oraș Medieval
Oraș Medieval
Oraș Medieval
OMUL ŞI MEDIUL
Oraşul medieval, centru meşteşugăresc şi comercial
- schiţa lecţiei –
- oraşele au avut un rol tot mai însemnat în viaţa politică şi în cea economico-socială, culturală şi
religioasă din secolele al XI – XII-lea;
- originea oraşelor medievale:
a. majoritatea oraşelor romane au supravieţuit sau au renăscut în Evul Mediu: Paris, Roma, Koln etc.
b. întemeiate la intersecţia marilor drumuri comerciale sau pe lângă castele sau abaţii (burguri);
- la început oraşele se găseau sub dominaţia unui senior, ca mai apoi să se elibereze, pe care paşnică
sau violentă, de sub autoritatea nobilului;
- în unele oraşe, cetăţenii s-au unit într-o asociaţie numită comună; acestea se conduceau singure;
- ele îşi alegeau consiliul sau sfatul orăşenesc, în frunte cu un primar care avea diferite denumiri
(jude, maire – Franţa, burgermeister – Germania);
- categorii sociale: 1. patriciatul (cei bogaţi), din rândul cărora proveneau şi membrii consiliului
orăşenesc;
2. meşteşugarii şi negustorii, dar în oraşele medievale se mai întâlneau şi medici, farmacişti,
profesori, preoţi etc.
3. plebea urbană (sărăcimea);
- meşteşugarii (meşteri din ateliere) erau grupaţi în bresle, asociaţii prin care îşi apărau interesele şi
prin care îşi organizau activitatea;
- înflorirea oraşelor medievale a dus la apariţia unui nou mod de organizare socială, cea burgheză, la
dezvoltarea producţiei meşteşugăreşti şi a schimburilor negustoreşti;
- pentru a-şi apăra interesele, unele oraşe s-au unit în ligi (exemple: Liga Lombradă – oraşele din
nordul Italiei sau Liga Hanseatică – oraşele germane de la Marea Baltică);
- oraşe ca Veneţia sau Genova au dominat comerţul pe Marea Neagră şi pe Marea Mediterană.