ELEMENTELE DE PROTECŢIE ALE MONEDELOR UNIUNII EUROPENE

Lector. Univ. dr. Viorel COROIU

Academia de Poliție, Departamentul de Criminalistică

Abstract: The articletacklesthe security features ofthe euro.Are showneach denominationand

theirspecifics.Theseelements are importantin the fightagainstcounterfeiting.Theirknowledgeis
important forforensic specialistand forother policeworkto combatspecific counterfeiting currencycrime.

Keywords: counterfeiting, euro, security features

1. Robert Mundell – părintele monedei unice.

Economistul canadian Robert Mundell, profesor la Universitatea Columbia, este cel care a
formulat teoriile pe baza cărora a fost creată moneda unică europeană. În 1999 a primit Premiul Nobel
pentru economie. Academia Regală Suedeză de Ştiinţe l-a premiat pentru analizele sale asupra ratelor
de schimb şi a modului în care fluctuaţiile acestora afectează politicile monetare.
Mundell nu se consideră însă „părintele euro”. „Asta ar fi prea mult. Mai degrabă, naşul său, şi
mai bine, unul dintre mai mulţiinaşi ai monedei unice europene„ – spune Robert Mundell.
Mundell a pus bazele teoretice ale creării Uniunii Monetare Europene, a fost unul dintre
susţinătorii cei mai înfocaţi ai monedei euro. El însă nu a participat direct la elaborarea planurilor de
lansare a euro.
Simbolul euro a fost creat de Comisia Europeană, iar conceperea trebuia să satisfacă trei
criterii:
- să fie un simbol ușor de recunoscut al Europei;
- să poată fi scris ușor de mână;
- să aibă un design plăcut;
Mai mult de treizeci de monede au fost desenate. Dintre acestea zece au fost supuse aprobării
publicului, iar două dintre monede s-au distanţat clar în preferinţele acestuia. Dintre ele, JacquisSanter,
preşedintele de atunci al Comisiei Europene, şi comisarul european însărcinat cu euro, Ives-Thibault de
Silguy au ales varianta finală.
Desenul a fost inspirat din litera grecească epsilon, evocând astfel perioada clasică şi leagănul
civilizaţiei europene. Simbolul se referă de asemenea şi la prima literă a cuvântului Euro, iar cele două
linii paralele semnifică stabilitatea euro. Abrevierea oficială a monedei unice este EUR, termen
înregistrat la OrganizaţiaInternaţională pentru Standardizare (I.S.O.).
De la 1 ianuarie 2001, bancnotele şi monedele euro au fost introduse în cele 12 state ale zonei
euro. Este vorba de şapte bancnote şi opt monede.
În luna februarie 1996, Consiliul Institutului Monetar European, predecesorul Băncii Centrale
Europene, a organizat un concurs de grafică pentru realizarea machetelor bancnotelor EURO.
Graficienii desemnaţi de băncile centrale naţionale, au realizat o serie de 7 (şapte) bancnote,
având un subiect impus, respectiv: „Epoci şi stiluri în Europa”. Ulterior, un juriu alcătuit din
experţirenumiți în domeniul comercial, stilism şi istoria artei, au preselecţionat cele mai bune cinci serii
de machete, din fiecare categorie, care au fost suspuse unui sondaj de opinie, efectuat în Europa.
Machetele câștigătoare, realizate de către Robert Kalina, grafician al Băncii Centrale
Austriece, care s-a inspirat din tema: „Epoci şi stiluri în Europa”, evocând şapte stiluri arhitecturale
majore ale culturii europene, au fost alese în decembrie 1996, de către Consiliul European. Dintre cele
14,5 miliarde de bancnote, care vor fi emise pe întreg continentul zeci de miliarde vor înlocui
bancnotele naţionale, iar restul va fi păstrat în rezervă.
 Fiind clar de la început că noua monedă va deveni imediat după punerea în circulaţieţinta
falsificatorilor, sub egida INTERPOL au fost organizate reuniuni ale reprezentanţilor băncilor
europene, împreună cu specialişti ai Comisiei Europene, AsociaţieiInternaţionale de Securitate
Bancară, Băncii Centrale Europene, Europolului, Serviciului Secret al S.U.A, precum şipoliţiei din
Japonia cu scopul de a se stabili măsuri de prevenire a falsificărilor şi contrafacerilor. Aceste măsuri
constau în următoarele1:
 armonizarea legislaţiei în materie din fiecare ţară membră a Uniunii Europene;
 obligaţia băncilor centrale naţionaleşi a statelor membre de a contribui la schimbul de
informaţii în domeniu şi la cooperarea ce se impune;
 înfiinţarea unui centru de analiză a bancnotelor suspecte de falsificare sau contrafacere şi
difuzarea urgentă a informaţiilor către serviciile de poliţie specializate şi Secretariatului General
Interpol;
 înfiinţarea la Banca Centrală Europeană a unei bănci de date tehnice privind contrafacerea
monedelor euro;
 informarea şi pregătirea cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene cu privire la
recunoaşterea monedelor euro autentice;
 definirea unor politici comune de combatere a falsurilor şi contrafacerii euro în ţările
membre ale Uniunii Europene;
 constituirea la nivelul Europolului şi a fiecărui birou naţional Interpol a unei bănci de date
interactive în materie de falsificare şi contrafacere a monedei, la care să aibă acces toate serviciile de
poliţie specializate, precum şi băncile centrale naţionale.
Banca Centrală Europeană (B.C.E) a precedat Institutul monetar european, însă, în afară de
modificarea de nume, rolul capital al instituţiei nu s-a schimbat. În ceea ce priveşte euro, acest rol
merge mai departe decât simpla emisiune a bancnotelor, fiind deţinătoarea principalei baze de date
tehnice privind contrafacerea şi falsificarea acestora.
Serviciile poliţiei specializate colaborează pe linia prevenirii falsificării şi contrafacerii
monedei euro şi oficiul de luptă antifraudă al Comisiei Europene (OLAF). Acesta este o structură
însărcinată cu anchete administrative asupra afacerilor de fraudă, corupţieişi spălării de fonduri, în
detrimentul finanţelor Uniunii Europene. Deşi OLAF nu desfăşoară decât anchete administrative,
personalul său se compune din poliţiştişi este abilitat să colaboreze la anchetele judiciare, aducând un
sprijin operaţionalşi tehnic în detectarea contrafacerilor monedei europene.
Bancnotele europene sunt emise în cupiuri având valori nominale de 5, 10, 20, 50, 100, 200 şi
500 euro, fiind însoţite de monede metalice cu valori nominale de 1 şi 2 euro precum şi de 1, 2, 5, 10,
20, 50 cenţi.
Grafica bancnotei euro, aleasă de Consiliul Monetar European (EMI) pentru cele şapte cupiuri,
este inspirată din tema „Epoci şi stiluri europene” şi prezintă principalele stiluri arhitecturale pe care le-
a cunoscut Europa, cu accent pe redarea a trei elemente: ferestre, arcade şi poduri.2Acest subiect a
fost ales întrucât îmbină evoluţia în timp a tehnicii, artei arhitecturale şi a comunicaţiilor în Europa.

Bancnotele euro au cromatici şi dimensiuni diferite, astfel3:

CUPIURA DOMINANTA CROMATICA DIMENSIUNI
5 euro Gri 62x120mm
10 euro maro roşcat 67 x 127 mm
20 euro Albastru 72 x 133 mm

1
N. Buzatu, Gh. Popa, „Expertizarea bancnotelor şi a altor mijloace de plată”, Ed. Little Star, Bucureşti, 2003., pp. 36-
37.
2
N. Buzatu, Gh. Popa, „Expertizarea bancnotelor şi a altor mijloace de plată”, Ed. Little Star, Bucureşti, 2003., p. 38.
3
N. Buzatu, Gh. Popa, „Expertizarea bancnotelor şi a altor mijloace de plată”, Ed. Little Star, Bucureşti, 2003.
 50 euro Orange 77x140 mm
100 euro Verde 82x147 mm
200 euro Galben 82x153mm
500 euro Violet 82x160 mm

Bancnotele de 5, 10 şi 20 euro au elemente de protecţie asemănătoare, la fel şi cele cu valoare

nominală mai mare de 50 euro. Din practica tehnico-criminalistică s-a constatat că bancnotele cu
valoare nominală mică nu sunt ţinta preferată a falsificatorilor, contrafacerea lor nefiind suficient de
profitabilă4. De asemenea, nici bancnotele cu valoare mai mare nu sunt contrafăcute frecvent, ele fiind
greu de pus în circulaţie datorită creşteriivigilenţei persoanelor la care urmează să fie plasate.

2. Elementele de protecţie ale bancnotei de 5 euro

AVERSUL (vezi figura 1)5
Filigran - este vizibil un desen şiconţine valoarea nominală a bancnotei când este ţinută în
contralumină.
Banda metalică holograficǎ- la înclinarea bancnotei se poate observa valoarea nominalǎ a
acesteia şi simbolul Euro.
Fir de siguranţǎ- vizibilă o linie întunecată la ţinerea în contralumină.

Fig. 1. Aversul bancnotei de 5 euro Fig. 2. Reversul bancnotei de 5 euro

REVERSUL (vezi figura 2)6

Dimensiuni: 120x62mm
Culoare: gri
Stil arhitectural reprezentat: clasic
Banda iridiscentă apare numai pe revers, atunci când bancnota este înclinată în lumină, şi are
o culoare diferită de cea a fondului bancnotei. La înclinare, pe banda iridiscentă se poate observa
valoarea nominală a bancnotei şi simbolul Euro.

3. Elemente de siguranţă ale bancnotelor de 10 şi 20 euro7

Tipărire intaglio- Iniţialele Băncii Centrale Europene scrise în limbile ţărilor membre (BCE,
ECB, ECZ, EKT, EKP), grupul de cifre „20” din partea dreaptă superioară, grafica ce reprezintă
ferestrele, grupul de cifre „20” din partea stângă jos şi scrisul EURO şi EYPΩ de lângă acesta, toate
aflate pe aversul bancnotei.
Ω= semnul omega din grafia elenă.

4
N. Buzatu, Gh. Popa, „Expertizarea bancnotelor şi a altor mijloace de plată”, Ed. Little Star, Bucureşti, 2003.
5
http://www.bnro.ro/EURO---Bancnote-1507.aspx
6
http://www.bnro.ro/EURO---Bancnote-1507.aspx
7
http://www.bnro.ro/EURO---Bancnote-1507.aspx
 Fir de siguranţă - încorporat total, plasat central, inscripţionat cu scrisul "EURO 20 EURO"
cu spaţii mari între cuvinte.
Filigran - combinat (luminos şi întunecat), redă parţial grafica aversului, sub care se află unul
luminos ce redă valoarea nominală, ambele plasate pe manşeta din stânga aversului.
Microtext- mai multe grupuri de texte minuscule imprimate atât pe avers, cât şi pe revers. Pe
avers este depus în următoarele zone:
■ în interiorul hologramei, pe toată suprafaţa este scris repetat "EURO EYPO EURO... "
■ în interiorul literelor EYPΩ din colţul din stânga jos este scris repetat şi fără spaţii
"202020..."
■ pe o suprafaţă triunghiulară a desenului ornamental, plasată sub Drapelul Uniunii
Europene şi în interiorul celor două stele din zona interioară, este scris repetat şi fără spaţii
"EUROEYPΩEURO..."
Pe revers, cele cinci linii paralele din partea superioară, care sugerează suprafaţa apei şi
desparte imaginea podului de reflectarea sa, sunt formate din cuvintele "EURO" şi "EYPΩ" scrise
repetat.

Fig. 3. Aversul bancnotei de 10 euro

Hologramă - sub formă de coloană, plasată în partea dreaptă a aversului, la schimbarea

unghiului de expunere sau de iluminare se pot vizualiza alternativ grupul de cifre „20”, simbolul euro
şi desenele ornamentale formate din cifrele 20 cu dimensiuni diferite şi suprapuse, având în ansamblu
un aspect danteliform (vezi figura 4).

Fig. 4. Holograme ale bancnotelor de 10, 20 și 50 euro

Cerneală irizantă8 - depusă pe revers sub forma unei benzi verticale de culoare galben pal,
vizibilă în unele unghiuri de iluminare. Prin neimprimare se formează imaginea valorii nominale şicea

8
Revista Română de Criminalistică nr. 2-5/1999, nr. 1-2/2000 „Mijloace şimodalităţi de depistare a valorilor monetare
false”, nr. 3-6/2000- Elemente de protecţie ale bancnotelor străine - Buzatu Nicolae.
a simbolului euro.
Imprimare anticopiere - dreptunghiul plasat în colţul din stânga jos al reversului este
imprimat cu tuş de culoare gri deschis şi un text abia vizibil ce redă valoarea nominală.
Elemente fluorescente - imprimate sau înserate în masa suportului atât pe avers, cât şi pe
revers.
Pe avers (vezi figura 3) sunt prezente următoarele elemente:
■ Drapelul Uniunii Europene cu fluorescentă galbenă;
■ Cercurile mici de culoare galbenă depuse central stânga şistelele din partea centrală
dreaptă au fluorescentă carmin.
Pe revers, grafica ce redă podul, harta Europei şi valoarea nominală are fluorescentă galbenă.
Pe ambele feţe ale bancnotei sunt înserate în masa hârtiei fibre fluorescente de culoare carmin, galben
şibleu, depuse aleatoriu.

Fig. 5. Reversul bancnotei de 10 euro

Fig. 6. Aversul bancnotei de 20 euro Fig. 7. Reversul bancnotei de 20 euro

4. Elementele de protecţie ale bancnotei de 50 euro

AVERSUL (vezi figura 8)9
1. Filigran - ţinută în contralumină, devine vizibil un desen şi valoare nominală a bancnotei
(vezi figura 10).
2. Fir de siguranţă - ţinută în contralumină,devine vizibilă o linie întunecată, este plasat
central încorporat integral, inscripţionat cu pauze mari „EURO 50 EURO”, cu poziţionări diferite astfel
să poată fi citit corect odată (vezi figura 10).
3. Hologramă - ținută înclinată în lumină, pe hologramă va deveni vizibilă o imagine şi
valoarea bancnotei (vezi figura 10).

9
http://www.bnro.ro/EURO---Bancnote-1507.aspx
 Fig. 8. Aversul bancnotei de 50 euro Fig. 9. Reversul bancnotei de 50 euro

REVERSUL (vezi figura 9)10

4. Cerneală variabilă optic - la înclinare, cifrele reprezentând valoarea nominală îşi schimbă
culoarea de la purpuriu la verde oliv sau maro (detaliu al microtextului) (vezi figura 11).
5. Elementele fluorescente ale bancnotei de 50 euro (revers)

1 2 3
Fig. 10. (1) filigran; (2) fir de siguranță; (3) hologramă

Fig. 11. Cerneală variabilă optic la bancnota de 50 euro

Elemente fluorescente 11 - fibre cu fluorescenţă de culoare carmin, galbenă şi bleu depuse

aleatoriu pe toată suprafaţa bancnotei. Pe avers, Drapelul Uniunii Europene are fluorescenţă galbenă,
stelele albastre au fluorescenţă galbenă-verzui, iar cele de culoare galbenă au fluorescenţă portocalie, la
fel ca şi cercurile galbene din partea din dreapta sus. Pe revers, grafica podului, harta Europei şi
valoarea nominală au fluorescenţă galbenă (vezi figura 12).

10
http://www.bnro.ro/EURO---Bancnote-1507.aspx
11
Revista Română de Criminalistică nr. 2-5/1999, nr. 1-2/2000 „Mijloace şimodalităţi de depistare a valorilor monetare
false”, nr. 3-6/2000- Elemente de protecţie ale bancnotelor străine - Buzatu Nicolae.
 Fig. 12. Elemente fluorescente la bancnota de 50 euro
Tipărire intaglio12 - grupurile de litere BCE, ECB, ECZ, EKT, EKP reprezentând inițialele
Băncii Centrale Europene scrise în limbile ţărilor membre, grupurile de cifre „50” din partea dreaptă
superioară şi stângă inferioară, grafica ferestrelor şi cuvintele „EURO” şi „EYPΩ”.
Microtext - plasat pe ambele feţe ale bancnotei. Pe avers poziţionarea este următoarea:
 în interiorul hologramei, este înscris în cercuri concentrice şi fără spaţii
„50EURO50EYPΩ...”;
 în interiorul stelelor de culoare albastră şi în interiorul cuvântului „EYPΩ” din colţul din
stânga jos este scris fără spaţii „505050...”;
 banda inferioară de culoare maro este formată din scrisul repetat şi fără spaţii
„50EURO50EYPΩ...” depus pe şase rânduri.
Pe revers, banda inferioară de culoare bej, întreruptă de conturul ce reprezintă nordul Africii,
este formată din textul depus pe mai multe rânduri „50EURO50EYPΩ...”.
Imprimare anticopiere13 - dreptunghiul din stânga jos al reversului este imprimat cu tuş de
culoare bej deschis şi un text cu umbre ce creează iluzia optică a prezenţei unui timbru sec, care nu pot
fi sesizate de senzorii optici ai aparatelor de reprodus.

5. Elementele de protecţie ale bancnotei de 100 euro

AVERSUL (vezi figura 13)14
Filigran - conţine valoarea nominală a bancnotei
Banda metalica holografică - la înclinarea bancnotei se poate observa valoarea nominală.
Fir de siguranţă

Fig. 13. Aversul bancnotei de 100 euro Fig. 14. Reversul bancnotei de 100 euro

12
Revista Română de Criminalistică nr. 2-5/1999, nr. 1-2/2000 „Mijloace şimodalităţi de depistare a valorilor monetare
false”, nr. 3-6/2000- Elemente de protecţie ale bancnotelor străine - Buzatu Nicolae.
13
Revista Română de Criminalistică nr. 2-5/1999, nr. 1-2/2000 „Mijloace şimodalităţi de depistare a valorilor monetare
false”, nr. 3-6/2000- Elemente de protecţie ale bancnotelor străine - Buzatu Nicolae.
14
http://www.bnro.ro/EURO---Bancnote-1507.aspx
 REVERSUL (vezi figura 14)15
Dimensiuni: 147x82 mm
Culoare: verde
Valoarea nominală a bancnotei - realizată cu cerneală variabilă optic.

6. Elementele de protecţie ale bancnotei de 200 euro

AVERSUL (vezi figura 15)16
1. Filigran - ţinută în contralumină, devine vizibil un desen şi valoarea nominală a bancnotei
(vezi figura 16).
2. Hologramă - ţinută înclinată în lumină, pe hologramă va deveni vizibilă o imagine şi
valoarea bancnotei (vezi figura 16).

(1) (2) (3)

Fig. 15. Aversul bancnotei de 200 euro Fig. 16. (1) Filigran; (2) Hologramă; (3)
Holograma din alt unghi

REVERSUL (vezi figura 17)17

3. Cerneală variabilă optic - la înclinare, cifrele reprezentând valoarea nominală îşi schimbă
culoarea de la purpuriu la verde oliv sau maro (vezi figura 18).
4. Fir de siguranţă – ţinută în contralumină, devine vizibilă o linie întunecată şi valoarea
nominală a bancnotei (vezi figura 18).

Fig. 17. Reversul bancnotei de 200 euro Fig. 18. Cerneală variabilă şi fir de siguranță

15
http://www.bnro.ro/EURO---Bancnote-1507.aspx
16
http://www.bnro.ro/EURO---Bancnote-1507.aspx
17
http://www.bnro.ro/EURO---Bancnote-1507.aspx
 7. Elementele de protecţie ale bancnotei de 500 euro
AVERSUL (vezi figura 19)18
Filigran - conţine valoarea nominală a bancnotei
Holograma -la înclinarea bancnotei se poate observa valoarea nominală a acesteia
Fir se siguranţă

Fig. 19. Aversul bancnotei de 500 euro1

REVERSUL (vezi figura 20)19

Valoarea nominală a bancnotei realizată cu cerneală variabilă
Dimensiuni 160x82 mm
Culoare: violet
Stil arhitectural reprezentat: arhitectura modernă a sec. XX

Fig. 20. Reversul bancnotei de 500 euro

BIBLIOGRAFIE
[1]. Revista Română de Criminalistică nr. 2-5/1999, nr. 1-2/2000 „Mijloace şimodalităţi de
depistare a valorilor monetare false”, nr. 3-6/2000- Elemente de protecţie ale bancnotelor
străine - Buzatu Nicolae.
[2]. Vochescu I, Bercheşan V, „Bancnotaşifalsificatorii de bancnote”, EdituraŞansa, Bucureşti,
1996
[3]. Kiriţescu C.,Dobrescu E., „Moneda, micăenciclopedie”, EdituraEnciclopedică, Bucureşti,

18
http://www.bnro.ro/EURO---Bancnote-1507.aspx
19
http://www.bnro.ro/EURO---Bancnote-1507.aspx
 1998
[4]. Noul Cod penal al României
[5]. BercheşanVasile, Ruiu Marin, „Tratat de tehnicăcriminalistică”, Editura Little Star,
Bucureşti, 2004
[6]. Udroiu, Mihail, „Drept penal. Parteaspecială. Noul Cod penal”, EdituraC.H.Beck,
Bucureşti, 2014Cristocea N., Ioviţoiu N. - „Falsurile de baniînRomânia” - Tipografia I.G.P.,
Bucureşti, 1969.http://www.bnro.ro/EURO---Bancnote-1507.aspx