N - Chirurgie - Ingrijirea Pacientului Cu Colecistita Acuta Litiazica

Descărcați ca odt, pdf sau txt
Descărcați ca odt, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 3

INGRIJIREA PACIENTULUI CU

COLECISTITA ACUTĂ LITIAZICA

Colecistita acută (C. A.) este cea mai frecventă complicaţie a litiazei veziculare.
In majoritatea cazurilor ea este consecinţa unei complicaţii mecanice: obstrucţia
cisticului, a infundibilului, mai rar a coledocului, printr-un calcul.
Ulterior factorului mecanic i se adaugă factorul septic. Agenţii patogeni pot pătrunde
în cavitatea veziculei pe cale hematogenă (direct din circulaţia generală sau pornind din
intestin pe calea venei porte) mai rar pe cale endocanaliculară ascendentă. Germenii
obişnuiţi sunt Escherichia coli, bacilul perfringens, stafilococul auriu, bacilul tific,
streptococul.
Foarte rar a fost observată C. A. nelitiazică.

Anatomie patologică. Leziunile din C. A. sunt de intensitate variabilă, de la


hiperemie, congestie, catar inflamator, până la ulceraţie, gangrenă, perforaţie (forme
distructive). Ele sunt mai evidente în regiunea infundibulară (acţiunea calculului inclavat)
sau în cea fundică (vascularizaţie mai precară). Bila este tulbure, floconoasă sau purulentă.
Vezicula este în tensiune. Există mai multe forme macroscopice:
- Hidrocolecistul (C. A. hidropică) se datorează unui calcul înţepenit în cistic.
Colecistul este exclus faţă de calea biliară principală şi conţine în lumen bilă clară, uneori
albă, vâscoasă (datorită resorbţiei pigmentului biliar).
- C. A., forma obişnuită, prezintă aspecte variabile după faza evolutivă.
- Uneori în jurul veziculei biliare se formează un proces de peritonită plastică -
plastronul colecistic.

Manifestari de dependenta:
Este o complicaţie a litiazei biliare, fiind o urgenţă chirurgicală.
Debutul clinic este zgomotos, survine la 2-3 zile după o masă copioasă, bogată în
grăsimi; apare cu precădere la sexul feminin.
Debutul este marcat de o colică biliară prelungită, eventual febril, pacientul având
tendinţa de a apela la automedicaţie. Acuză dureri permanente în hipocondrul drept cu
iradiere epigastrică asociate cu intoleranţă gastrică la alimente şi vărsături
biliogastrice episodice.
In absenţa antibioticelor evoluează spre instalarea unui hidrops cu componentă
septică, zilele următoare ducând la constituirea unui abces vezicular cu semne de iritaţie
peritoneală.
Colecistita acută este cea mai frecventă cauză de abdomen acut de origine biliară.
Asocierea dintre infecţie şi obstrucţie a sifonului vezicular determină o „cavitate
septică închisă“ propice proliferării microbiene. Peretele vezicular suferă alterări graduale,
cu apariţia de microabcese parietale şi zone de cangrenă.
Uneori în jurul colecistului aderă o serie de elemente viscerale (colonul transvers,
duodenul) care împreună formează plastronul vezicular ce se poate transforma într-un
abces numit piocolecist.
In aceste forme intervenţia chirurgicală este de urgenţă, obligatoriu precedată şi
urmată de antibioterapie pentru a reduce sepsisul local, dar şi bacteriemia cu răsunet
general.

- Durerea este simptomul principal şi este colicativă. Sediul ei este în epigastru sau
hipocondrul drept şi iradiază în spate, către vârful omoplatului sau spre umărul drept
(iradierea durerii de cauză biliară este totdeauna ascendentă, spre deosebire de colica
renală). Spre deosebire de colica biliară obişnuită, în C. A. durerea are unele particularităţi:
este mai intensă, de durată mai mare şi este temporar sau deloc influenţată de antalgice sau
antispastice. Dacă durerea devine continuă, foarte intensă şi iradiază "în bară" (de la un
hipocondru la altul) în etajul abdominal supraombilical, sugerează o participare
pancreatică (colecistopancreatită acută).
- Greţurile şi vărsăturile;
- Febra de obicei în platou şi frisonul (traduce apariţia gangrenei);
- Icterul, când este prezent, sugerează existenţa unui obstacol prin calcul coledo-
cian.
La examenul obiectiv se observă o limitare a respiraţiei abdominale.
La palpare se poate decela apărarea musculară limitată în hipocondrul drept sau mai
rar o contractură localizată a musculaturii din cadranul superior drept sau jumătatea
dreaptă a abdomenului. Dacă nu există apărare se poate percepe o veziculă biliară mare, în
tensiune, foarte sensibilă la presiune. Uneori se constată o tumefacţie pseudotumorală mai
întinsă, dură, imprecis delimitată - plastronul colecistic.

Investigatii:
- Examenele de indică de regulă o creştere moderată a leucocitelor (peste 10 000
3
/mm ) sau mai mare în formele gangrenoase şi cu abcese (hiperleucocitoză -16 000 -18
000 mm3). Creşterea amilazemiei şi a amilazuriei este posibilă sugerând asocierea unei
pancreatite. în formele cu icter, bilirubinemia este crescută.
- Ecografia hipocondrului drept este cea mai utilă probă de diagnostic şi trebuie
practicată de urgenţă. Ea evidenţiază mărirea de volum a veziculei biliare, îngroşarea
pereţilor ei, mărimea şi numărul aproximativ al calculilor.
- ECG este necesară pentru precizarea stării cardiace a bolnavilor, deseori vârstnici, şi
pentru eliminarea diagnosticului de infarct miocardic.
- CT, etc

Probleme:
- alimentatie si hidratare ineficiente / prin deficit
- alterarea miscarilor
- hipertermie
- alterarea miscarilor
Obiective
-Pacientul sa prezinte ameliorarea durerilor
- Pacientul sa prezinte vconfort fizic si psihic
- Pacientul sa se poata alimenta si hidrata corespunzator

Interventiile asiatentei medicale – specifice:


- suprevegherea, masurarea si notarea valorilor functiilor vitale si vegetative;
- asigurarea unui microclimat corespunzator
Administrarea tratamentului medical conform indicatiilor medicului constă în:
- Regim hidric sau aspiraţie nazo-gastrică în caz de vărsături repetate.
- Diminuarea durerii prin antalgice uzuale şi antispastice.
- Antibioterapia activă pe germenii intestinali (Ampicilină+Kanamicină).
- Pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru investigaţii cu privire la evoluţia
bolii şi la starea lui generală (funcţia cardiacă, respiratorie, renală, hepatică, coagularea
- Efectuarea bilantului hidric;
- Tratamentul chirurgical - colecistectomia - extirparea veziculei biliare cu tot cu
calculi).
- Pregatirea preoperatorie si supravegherea postoperatorie a pacientului.
- Educatia pentru sanatatea a pacientului privind regimul de viata dupa externare.

S-ar putea să vă placă și