Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia

Semnat digital de
Virgil-Mihail Virgil-Mihail Zaharia
Zaharia Data: 2020.07.02
23:04:46 +01'00'

Complemente teoretice

Limite de funcŃii
NotaŃii: f :D→R, D⊂R, α - punct de acumulare a lui D;

DefiniŃii ale limitei

DefiniŃia 1.1. lim f ( x) = l , l ∈ R , dacă pentru orice vecinătate V a lui l există o
x→α
vecinătate U a lui α astfel încât ∀ x∈D∩U, x≠α, să rezulte f(x)∈V.
DefiniŃia 1.2. lim f ( x) = l , l ∈ R , dacă pentru orice şir (xn)n≥0, xn∈D\{α}, având
x→α
lim xn = α rezultă lim f ( x) = l (criteriul cu şiruri);
n →∞ n→∞
DefiniŃia 1.3. lim f ( x) = l , l ∈ R , dacă ∀ε >0, ∃δε >0 astfel încât ∀x∈D\{α} şi
x→α
x - α< δε rezultă f(x) - l< ε;
DefiniŃia 1.4. lim f ( x ) = l , dacă ls= ld=l, unde l s = lim f ( x ) şi ld = lim f ( x) .
x→α x→α x→α
x<α x >α

OperaŃii cu limite de funcŃii

f :D→R, g:D→R, α - punct de acumulare a lui D, lim f ( x) = l1 , lim g ( x ) = l2 , l1,l2∈R;
x→α x→α
1.lim( f ( x) + g ( x)) = l1 + l2 ;
x →α

2.lim f ( x) ⋅ g ( x) = l1 ⋅ l2 ;
x →α

3.limaf ( x) = a ⋅ l1 ;
x →α

f ( x) l1
4.daca l2 ≠ 0, lim = .
x →α g ( x ) l2

Limite tip
1. lim (a0 x n + a1 x n−1 + ... + an ) = a0α n + a1α n−1 + ... + an
x→α
n −1
lim ( a0 x + a1 x + ... + a n ) = lim a0 x ;
n n
x→±∞ x →±∞

a xn + a1 x + ... + an a0α + a1α n−1 + ... + an

n −1 n
2. lim 0 m =
x→α b0 x + b1 x m−1 + ... + bm b0α m + b1α m−1 + ... + bm

1
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
n −1
a0 x + a1 x + ... + a n
n
a0 x n
lim m −1
= lim ;
x→±∞ b0 x + b1 x + ... + bm x→±∞ b0 x m
m

3. lim n x = n α ,α ∈ R+ , n ∈ N , n ≥ 2 ; lim n x = ∞ , lim 2 n +1

x = −∞ ;
x →α x →∞ x→−∞

4. lim a x = a α ,α ∈ R, a ∈ R+* \ {1} ; lim a = ∞ , lim a = 0 , dacă a > 1;

x x
x→α x →∞ x→−∞

lim a = 0 , lim a = ∞ , dacă 0 < a < 1;

x x
x →∞ x→−∞

5. lim log a x = log a α ,α > 0 finita, α ∈ R+* \ {1} ; lim log a x = −∞ şi lim log a x = +∞ dacă a
x→α x →0 x →∞
x >0
>1; lim log a x = +∞ şi lim log a x = −∞ dacă 0 <a< 1;
x →0 x →∞
x >0
π
6. lim sin x = sin α , lim cos x = cosα ; lim tgx = tgα ,α ∉ + πZ , lim ctgx = ctgα ,α ∉ πZ ;
x→α x→α x→α 2 x→α
lim tgx = ∞ , lim tgx = −∞ ; lim ctgx = ∞ , lim ctgx = −∞ ;
π π x →0 x →0
x→ x→
2 2 x >0 x<0
π π
x< x>
2 2
7. lim arcsin x = arcsin α ,α ∈ [−1,1] , lim arccos x = arccosα ,α ∈ [−1,1] ;
x→α x→α
π
lim arctgx = arctgα ,α ∈ R , lim arcctgx = arcctgα ,α ∈ R ; lim arctgx = − ,
x→α x→α x→−∞ 2
π
lim arctgx = lim arcctgx = π , lim arcctgx = 0 ;
x →∞ 2 ; x→−∞ x →∞

sin x tgx arcsin x arctgx

8. lim = 1 , lim = 1 , lim = 1 , lim = 1;
x →0 x x →0 x x →0 x x →0 x
xn ax −1
9. lim x = 0, ∀n ∈ Z , a > 1; 12. lim = ln a, a > 0 ,
x →∞ a x →0 x
 1
x 1
(1 + x) r − 1
10. lim 1 +  = e, lim (1 + x) = e; x 13. lim = r , ∀r ∈ R .
x→±∞  x x →0 x →0 x
ln(1 + x )
11. lim = 1;
x →0 x

Continuitatea funcŃiilor
DefiniŃia 1. Fie f:D→R, xo∈D, xo–punct de acumulare a lui D, f este continuã în xo,
dacã lim f ( x ) = lim f ( x) = lim f ( x) = f ( x0 ) , iar xo se numeşte punct de continuitate.
x → x0 x → x0 x → x0
x < x0 x > x0

DefiniŃia 2. Fie α∈D, α este punct de discontinuitate de prima speŃã dacã existã
şi sunt finite limitele laterale în α, dar funcŃia nu este continuã în α.
DefiniŃia 3. Fie α∈D, α este punct de discontinuitate de speŃa a doua dacã nu
este de prima speŃã.
Teoremã. Dacã f:I→R, I – interval şi f continuã pe I, atunci J = f(I) este interval (o
funcŃie continuã pe un interval are proprietatea lui Darboux pe acel interval).
2
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
FuncŃii derivabile

DefiniŃia derivatei într-un punct

f : E→R, xo∈E, xo – punct de acumulare a lui E:
f ( x) − f ( x0 )

lim = f '( x0 ) există şi este finită
x → x0 x − x0
f ( x ) − f ( x0 )

fs’(x0) = lim
x→ x0 x − x0
x< x0
f ( x ) − f ( x0 )

fd’(x0) = lim
x→ x0 x − x0
x > x0

o funcŃie este derivabilă într-un punct x0 ⇔ f’(x0) = fs’(x0) = fd’(x0)
Interpretarea geometrică:
- dacă f’(x0)∈R, atunci aceasta reprezintă panta tangentei la graficul funcŃiei în
punctul x0, m=f '(x0).
- dacă f’(x0)∈R, y - f(x0) = f’(x0)(x – x0) este ecuaŃia tangentei la graficul funcŃiei
f în punctul A(x0,f(x0));
- dacă f este continuă în x0, fd’(x0) = +∞, fs’(x0) = –∞, sau invers, x0 este punct de
întoarcere al graficului;
- dacă f este continuă în x0 şi există derivatele laterale în x0, cel puŃin una fiind
finită, dar f nu este derivabilă în x0, x0 este punct unghiular al graficului.

Reguli de derivare
f,g:E→R, f,g derivabile în x∈E:
1. (f + g)’(x) = f’(x) + g’(x);
2. (cf)’(x) = cf’(x), c∈R;
3. (f⋅g)’(x) = f’(x)⋅g(x) + f(x)⋅g’(x)
'
f f ' ( x) g ( x) − f ( x) g ' ( x)
4. dacă g(x)≠0,   ( x ) = 2
;
 
g g ( x )
5. derivata funcŃiei compuse: dacă f:I→J, g:J→R, f derivabilă în x0∈I şi g
derivabilă în y0 = f(x0), atunci (gBf)’(x0) = g’(y0)f’(x0);
6. derivate funcŃiei inverse: dacă f:I→J continuă, bijectivă şi derivabilă în x0 cu
1
f’(x0)≠0, atunci f -1:J→I este derivabilă în y0= f(x0) şi f -1(y0) = .
f ' ( x0 )
DefiniŃie: Punctele critice ale unei funcŃii derivabile sunt rădăcinile (zerourile) derivatei
întâi.

Derivate de ordin superior

Fie f:IdR→R, x0 ∈I, o funcŃie derivabilă. Spunem că f este de două ori derivabilă în x0
dacă există şi este finită:
f '( x) − f '( x0 )
lim = f ''( x0 )
x → x0 x − x0

3
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia

Derivatele funcŃiilor elementare Derivatele funcŃiilor compuse

FuncŃia Derivata FuncŃia Derivata

(condiŃii) (condiŃii) (condiŃii) (condiŃii)
c, (constanta) 0 un, n∈N* nun-1⋅u’
xn, n∈N* nxn-1 ur, r∈R, u>0 uxn-1⋅u’
xr, r∈R, x>0 rxn-1 u ,u ≥ 0 u'
,u > 0
x, 1 2 u
,x > 0
x≥0 2 x logau, 1 u'
⋅
logax, 1 1 a≠1, a>0, u>0 ln a u
⋅
a≠1, a>0, x>0 ln a x ln u, u>0 1
⋅ u'
ln x, x>0 1 u
x au, a≠1, a>0 au ln a⋅u’
eu⋅u’
x
a, ax ln a eu
a≠1, a>0, x>0 sin u cos u⋅u’
ex ex cos u - sin u⋅u’
sin x cos x tg u, cos u≠ 0 1
cos x -sin x ⋅ u'
cos 2 u
tg x, 1 ctg u, sin u≠ 0 1
π cos 2 x − ⋅ u'
x ≠ ( 2k + 1) , k ∈ Z sin 2 u
2 1
arcsin u, u∈[-1,1] ⋅ u ',
ctg x, x ≠ kπ , k ∈ Z 1
− 1− u2
sin 2 x u ∈ (−1,1)
arcsin x, x∈[-1,1] 1
, arccos u, u∈[-1,1] 1
1 − x2 − ⋅ u ',
1− u2
x ∈ (−1,1)
u ∈ (−1,1)
arcos x, x∈[-1,1] −
1
, arctg u 1
1 − x2 ⋅ u'
x ∈ (−1,1)
1+ u2
arcctg u 1
arctg x 1 − ⋅ u'
1+ u2
1 + x2
arcctg x 1
−
1 + x2

4
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia

ProprietăŃi ale funcŃiilor derivabile

DefiniŃie: Fie f:I→R, cu IdR, interval.

1. Spunem că punctul x00I este un punct de maxim local strict pentru f, dacă există o
vecinătate U a lui x0, astfel încât: f ( x) < f ( x0 ), ∀x ∈ U ∩ ( I \ {x0 }) .
2. . Spunem că punctul x00I este un punct de minim local strict pentru f, dacă există o
vecinătate U a lui x0, astfel încât: f ( x) > f ( x0 ), ∀x ∈ U ∩ ( I \{x0 }) .
Teorema lui Fermat:
Fie f:I→R derivabilă pe I. În orice punct extrem local din interiorul lui I, f’ este nulă.
Teorema lui Rolle:
Dacă funcŃia continuă f:[a,b]→R este derivabilă pe (a,b) şi f(a) = f(b) atunci există
c∈(a,b) astfel încât f’(c) = 0.

Teorema lui Lagrange:

Dacă funcŃia continuă f:[a,b]→R este derivabilă pe (a,b), atunci există c∈(a,b) astfel
f (b) − f ( a )
încât = f ' (c ) .
b−a
ConsecinŃe ale Teoremei lui Lagrange:
1. Fie f:E→R o funcŃie derivabilă şi IdE un interval.
- Dacă ∀x∈I, avem f '(x)>0, atunci funcŃia este strict crescătoare pe I.
- Dacă ∀x∈I, avem f '(x)<0, atunci funcŃia este strict descrescătoare pe I.
2. Fie f:(a,b) →R o funcŃi derivabilă şi c0(a,b). Dacă f ' se anulează în c schimbându-
şi semnul, atunci c este un punct de extrem local pentru f.
Teoremă. Dacă funcŃia f este continuă şi derivabilă pe I (I – interval deschis), atunci:
1. între două rădăcini consecutive ale funcŃiei există cel puŃin o rădăcină a
derivatei;
2. între două rădăcini consecutive ale derivatei există cel mult o rădăcină a funcŃiei.
Teorema lui Cauchy:
Dacă f,g:[a,b]→R continue pe [a,b], derivabile pe (a,b) şi g’(x)≠0, ∀x∈(a,b) atunci
f (b) − f (a ) f ' (c )
∃c∈(a,b) astfel încât =
g (b) − g ( a ) g ' (c )
FuncŃii convexe şi funcŃii concave
1. O funcŃie este convexă pe un interval real (a,b), dacă pentru ∀x1,x2∈(a,b) graficul
funcŃiei pe intervalul (x1,x2) este situat sub segmentul de dreaptă care uneşte punctele
(x1,f(x1)) şi (x2,f(x2)).
2. O funcŃie este concavă pe un interval real (a,b), dacă pentru ∀x1,x2∈(a,b) graficul
funcŃiei pe intervalul (x1,x2) este situat desupra segmentului de dreaptă care uneşte
punctele (x1,f(x1)) şi (x2,f(x2)).
PropoziŃia
1. Dacă funcŃia f are derivată de ordinul al doilea strict pozitivă (f '(x)>0) pe intervalul
(a,b), atunci f este strict convexă pe (a,b).
2. Dacă funcŃia f are derivată de ordinul al doilea strict negativă (f '(x)<0) pe intervalul
(a,b), atunci f este strict concavă pe (a,b).
5
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
Asimptote
1. Asimptote orizontale (f:D→R)
DefiniŃia 1. Dacă lim f ( x) = l1 sau lim f ( x) = l 2 , l1∈R şi/sau l2∈R, dreptele y=l1
x→+∞ x→−∞
şi/sau y=l2 sunt asimptote orizontale a lui f spre +∞, respectiv –∞
2. Asimptote oblice (f:D→R)
f ( x)
DefiniŃia 2. Dacă lim = m ≠ 0 şi lim [ f ( x ) − mx] = n, m, n ∈ R dreapta y=mx+n
x →∞ x x→+∞
este asimptotă oblică a lui f spre +∞.
f ( x)
DefiniŃia 3. Dacă lim = m' ≠ 0 şi lim [ f ( x ) − m' x] = n' , m' , n'∈ R dreapta
x →∞ x x→+∞
y=m’x+n’ este asimptotă oblică a lui f spre -∞.
3. Asimptote verticale (f:D→R)
DefiniŃia 4. Dacă lim f ( x) = ±∞ , α - punct de acumulare a lui D, dreapta x=α este
x→α
x<α
asimptotă verticală la stânga a lui f.
DefiniŃia 5. Dacă lim f ( x) = ±∞ , α - punct de acumulare a lui D, dreapta x=α este
x→α
x >α
asimptotă verticală la dreapta a lui f.

Regulile lui l’Hospital

Fie I un interval pe axa reală şi x0 un punct de acumulare al lui I. Fie f şi g două funcŃii
definite pe I −{x0}. Dacă:
1. lim f ( x ) = lim g ( x ) = 0 ;
x→ x0 x → x0

2. f şi g sunt derivabile pe I−{x0};

3. g'(x0) ≠ 0, ∀x ∈ I \{x0 } ;
lim f ' ( x0 )
x → x0
4. există = l , l ∈ R , atunci
lim g ' ( x0 )
x → x0

a) g ( x) ≠ 0, ∀x ∈ I \ {x0 } şi
f ( x) f '( x)
b) lim = lim =l.
x→ x0 g ( x) x → x0 g '( x)

6
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia

Probleme rezolvate
x2
1. Se consideră funcŃia f:R\{−1}→R, f ( x ) = .
x +1
a) Să se calculeze derivata funcŃiei f .
b) Să se determine intervalele de monotonie ale funcŃiei f .
c) Să se demonstreze că f(x) ≤ −4 pentru orice x < −1.
R. a) FuncŃia este derivabilă pe domeniul de definiŃie deoarece este o funcŃie raŃională.
Folosind formula de derivare a unui cât de funcŃii derivabile, pentru orice x ≠ −1 avem

f '( x ) =
( x 2 ) '⋅ ( x + 1) − x 2 ⋅ ( x + 1) ' 2 x ( x + 1) − x 2 ⋅ 1
= =
( x + 1) ( x + 1)
2 2

2x2 + 2 x − x2 x2 + 2 x
= = .
( x + 1) ( x + 1)
2 2

b) Monotonia funcŃiei f este dată de semnul derivatei f '. Cum numitorul (x + 1)2 este
pozitiv pentru orice x din domeniu, semnul lui f '(x) este dat de semnul funcŃiei de gradul
doi x2 + 2x.
Rezolvăm ecuaŃia x2 + 2x = 0 , x(x + 2) = 0 şi găsim rădăcinile x1 = −2 şi x2 = 0. Tabelul
de semn al derivatei:
x -4 −2 −1 0 +4
2
x +2x + + + + + + +0 − − − − − − 0 + + + + + +
2
(x+1) + + + + + + 0 + + + + + + + + + + + +
f '(x) + + + + + 0 − − / − − − 0 + + + + + +
f(x) Max

- pe intervalul (−4; −2), avem x2+2x > 0, deci f '(x) > 0 ⇒ f este strict crescătoare pe
(−4; −2].
- pe intervalul (−2; −1), avem x2 + 2x < 0, deci f '(x)<0 ⇒ f este strict descrescătoare pe
[−2; −1).
- pe intervalul (−1;0), avem x2 + 2x < 0, deci f '(x) < 0 ⇒ f este strict descrescătoare pe
(−1; 0].
- pe intervalul (0;+4), avem x2 + 2x > 0, deci f '(x) > 0 ⇒ f este strict crescătoare pe [0;+4).
c) Conform punctului b), f în intervalul (−4; −1) are un maxim, punctul x =−2. Deci
f(x) ≤ f(−2)=−4, pentru orice x<−1.

2. Se consideră funcŃia f: R →R, f(x) = e x - e –x.

f ( x) − f (0)
a) Să se calculeze lim .
x →0 x
b)Să se arate că funcŃia f este crescătoare pe R.
c) Să se calculeze S = g(0) + g(1) +... + g(2008), unde g: R → R, g(x)=f '(x)-f ''(x).
R. a) Punctul x0=0 este punct de acumulare pentru R şi limita este
f ( x) − f (0)
lim = f ' ( 0 ) . Calculăm f '( x ) = e x + e − x , unde
x→0 x

7
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia

( e ) ' = e ⋅ ( − x ) ' = e ⋅ ( −1) = −e

−x −x −x −x
după formula de derivare ( e ) ' = e ⋅ u ' şi
u u

f ( x) − f (0)
f ' ( 0 ) = e0 + e 0 = 1 + 1 = 2 , deci lim = 2.
x →0 x
b) În f '( x ) = e x + e − x avem ex şi e-x sunt strict pozitive ∀x ∈ R , atunci şi suma lor f '(x)>0,
∀x ∈ R şi funcŃia este crescătoare pe domeniul de definiŃie, R.
c) Deoarece f ''(x) = ex – e-x, avem g(x) = f '(x) – f ''(x) = 2e-x. Atunci suma S din enunŃ este
suma primilor 2009 termeni ai unei progresii geometrice de prim termen g(0) = 2e-0 = 2 şi
 1 − qn 
raŃie e <1,  S n = b1 ⋅
-1
 . Deci, S = g(0) + g(1) +... + g(2008)=
 1− q 
−1 −2 −2008 1 − e −2009 2(e 2009 − 1)
= 2 + 2e + 2e + ... + 2e =2⋅ = 2008 .
1 − e −1 e ( e − 1)

ln x
3. Se consideră funcŃia f: (0,+∞)→R, f ( x) = .
x
a) Să se calculeze derivata funcŃiei f .
b) Să se determine intervalele de monotonie ale funcŃiei f.
c) Să se demonstreze că 3 5 < 5 3 .
R.a) Folosind formula de derivare a unui cât, avem:
1 1 1 ln x
f '( x ) =
( )
( ln x ) '⋅ x − ln x ⋅ x ' x ⋅ x − ln x ⋅ 2 x
=
−
= x 2 x =
2 − ln x
.
( )
2
x x x 2 x x

b) Determinăm punctele critice: f '(x)=0 ⇔ 2−lnx=0 ⇔ lnx=2 ⇔ x=e2; x0(0,+4) ⇒ x>0 şi

x >0
Tabelul de semn:
x 0 e2 +4
2-lnx + + + 0 − − − − −
2x x + + + + + + + + +
f '(x) + + + 0 − − − − −
2
Pe intervalul (0,e ), f '(x)>0, atunci f este funcŃie strict crescătoare pe acest interval.
Pe intervalul (e2,+4), f '(x)<0, atunci f este funcŃie strict descrescătoare pe acest interval.
c) Din e ≈ 2, 71 ⇒ e2>2,7 2 =7,29 şi atunci 0<3<5<e2, adică 3 şi 50(0,e2), interval pe care
ln 3 ln 5
funcŃia este strict crescătoare (punctual b). Avem: 3 < 5 ⇒ f (3) < f (5) ⇒ < ⇒
3 5
⇒ 5 ln 3 < 3 ln 5 ⇒ ln 3 5 < ln 5 3 şi funcŃia logaritm natural fiind strict crescătoare se
păstrează inegalitatea şi între argumente, adică 3 5 < 5 3 .

4. Se consideră funcŃia f:R→R, f(x) = x + e-x.

a) Să se calculeze f ′(x), x0R.
b) Să se arate că f este descrescătoare pe (-∞,0] şi crescătoare pe [0,+∞).
c) Să se determine ecuaŃia asimptotei oblice către +∞ la graficul funcŃiei f .
8
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
R. a) Folosind regula de derivare a sumei obŃinem f '(x)=1−e . -x

b) Pentru determinarea monotoniei folosim semnul derivatei întâi. Pentru tabelul de semn
al derivatei determinăm punctele critice: f '(x)=0 ⇒ 1−e-x=0 ⇒ e-x=1 ⇒ x=0.
x −4 0 +4
f '(x) - - - - - - - - - - - - 0 + + + + + + +
Pe intervalul (−4,0], f '(x)<0 ⇒ f este funcŃie descrescătoare pe (-∞,0];
Pe intervalul [0,+4), f '(x)>0 ⇒ f este funcŃie crescătoare pe [0,+∞).
f ( x)
c) Dacă lim = m ≠ 0, m ∈ R şi lim ( f ( x ) − mx ) = n, n ∈ R dreapta y = mx + n este
x→+∞ x x→+∞

asimptotă oblică spre +∞ la graficul funcŃiei.

regula lui
f ( x)  ∞  l ' Hospital f '( x) 1 − e− x
Calculăm m = lim =   = lim = lim = 1şi
x →+∞ x ∞ x →+∞ x' x →+∞ 1 e − x →0
n = lim ( f ( x ) − mx ) = lim ( x + e − x − x ) = lim e − x = 0 .
x →+∞ x →+∞ x →+∞
EcuaŃia asimptotei oblice: y=1Ax+0 ⇒ y=x (prima bisectoare).
5. Se consideră funcŃia f :R→R, f (x) = x2009 − 2009(x −1) −1 .
a) Să se calculeze f (0) + f ′(0) .
b) Să se scrie ecuaŃia tangentei la graficul funcŃiei f în punctul de abscisă x0=0.
c) Să se arate că funcŃia f este convexă pe [0;+∞) .
R.a) Calculăm f '(x)=2009x2008−2009; f (0)=02009−2009(0−1) −1=2009−1=2008 şi
f '(0)=2009A02008−2009= −2009. Răspunsul f(0)+f '(0)=2008 − 2009= −1
b) EcuaŃia tangentei la graficul funcŃiei este y - f(x0) = f '(x0)(x – x0), unde x0=0,
f(x0)=f(0)=2008 şi f '(0)=2008A02007−2008=−2008. Prin înlocuire se obŃine: y − 2008= −
2008(x−0) ⇒ y= −2008x+2008.
( )
'
c) Calculăm derivata a doua f '' (x)=(f ' (x))'= 2009x 2008 -2009 =2009A2008x2007.
Deoarece x2007 ≥ 0, ∀ x0R ⇒ f ''(x) ≥ 0 şi atunci f este convexă pe R.
x x +1
6. Se consideră funcŃia f: [0,+4)→R, f ( x) = + .
x +1 x + 2
a) Să se calculeze lim f ( x ) .
x →+∞
1 1
b) Să se verifice că f '( x) = + , oricare ar fi x ≥ 0.
( x + 1) ( x + 2)
2 2

1
c) Să se demonstreze că ≤ f ( x) < 2 pentru orice x0[0,+4).
2
x x +1 x x
R.a) lim f ( x ) = lim + lim = lim + lim = 1 + 1 = 2
x →+∞ x →+∞ x + 1 x →+∞ x + 2 x →+∞ x x →+∞ x

b) Aplicăm regula de derivare a sumei şi câtului şi avem:

x '⋅ ( x + 1) − x ⋅ ( x + 1) ' ( x + 1) '⋅ ( x + 2 ) − ( x + 1) ⋅ ( x + 2 ) ' 1 ⋅ ( x + 1) − x ⋅ 1
f '( x ) = + = +
( ) ( ) ( )
2 2 2
x + 1 x + 2 x + 1
1 ⋅ ( x + 2 ) − ( x + 1) ⋅ 1 x +1− x x + 2 − x −1 1 1
+ = + = +
( x + 2) ( x + 1) ( x + 2) ( x + 1) ( x + 2)
2 2 2 2 2

9
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
c) Pentru demonstrarea inegalităŃii utilizăm monotonia funcŃiei. Monotonia se
stabileşte cu ajutorul primei derivate. Se observă că f '(x)>0 ca sumă de pătrate,
∀ x0[0,+4] şi atunci funcŃia este crescătoare pe domeniul de definiŃie, adică
0 0 +1 1
0 ≤ x<+4 ⇒ f(0) ≤ f(x)< xlim f ( x) . Calculăm f (0) = + = şi din punctul a)
→+∞
0 +1 0 + 2 2
1
avem xlim f ( x) = 2 . Înlocuind se obŃine ≤ f ( x ) < 2 .
→+∞
2
x 2
7. Se consideră funcŃia f:R→R, f(x) = e + x .
f ( x) − f (1)
a) Să se calculeze lim .
x →1 x −1
b) Să se demonstreze că funcŃia f nu are asimptotă către +∞.
c) Să se demonstreze că funcŃia f este convexă pe R.
R. a) Din definiŃia derivatei funcŃiei în punctul de acumulare x0=1 se obŃine
f ( x) − f (1)
lim = f '(1) . Calculăm f '(x)=ex+2x şi f '(1)=e1+2A1=e+2. Se obŃine
x →1 x −1
f ( x) − f (1)
lim = e + 2.
x →1 x −1
b) Către +4 funcŃia poate să aibă asimptotă orizontală sau oblică.
Verificăm asimptota orizontală:
lim f ( x) = lim ( e x + x 2 ) = lim e x + lim x 2 = ∞ + ∞ = ∞ ⇒ nu are asimptotă orizontală.
x →+∞ x →+∞ x →+∞ x →+∞
Verificăm asimptota oblică:
f ( x)  e x + x2  ex
m = lim = lim   = lim + lim x = ∞ + ∞ = ∞ ⇒ nu are asimptota oblică.
x →+∞ x →+∞
x  x  x→+∞ x x→+∞
c) Pentru determinarea convexităŃii ne folosim de derivata de ordinul II.
f "( x ) = ( f ' ( x ) ) ' = ( e x + 2 x ) ' = ( e x ) '+ ( 2 x ) ' = e x + 2 . Din ex>0, ∀ x0R, obŃinem f ''(x)>0,
∀ x0R şi ⇒ funcŃia este convexă pe R.

1 + ln x
8. Se consideră funcŃia f : (0,+∞)\{e}→R, f ( x) = .
1 − ln x
a) Să se calculeze lim f ( x ) .
x →1
2
b) Să se verifice că f '( x) = , ∀ x0(0, ∞)\{e}.
x (1 − ln x )
2

c) Să se determine ecuaŃia asimptotei orizontale către +∞ la graficul funcŃiei f .

1 + ln1 1 + 0
R. a) lim f ( x ) = f (1) = = = 1.
x →1 1 − ln1 1 − 0
b) Avem: f ' ( x ) =
(1 + ln x ) '⋅ (1 − ln x ) − (1 + ln x ) ⋅ (1 − ln x ) ' =
(1 − ln x )
2

 1  1
 0 +  ⋅ (1 + ln x ) − (1 + ln x ) ⋅  0 − 
=
x  x
=
(1 − ln x )
2

10
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
1 ln x 1 ln x 2
− + +
x x x x x 2
= = = .
(1 − ln x ) (1 − ln x ) x (1 − ln x )
2 2 2

1
1 + ln x  ∞  l ' Hospital
(1 + ln x ) '
c) Calculăm lim f ( x ) = lim =  = lim = lim x = −1 şi
x →+∞ 1 − ln x x →+∞ (1 − ln x ) '
x →+∞
∞ x →+∞
−
1
x
obŃinem asimptota orizontală, dreapta y= −1.

9. Se Se consideră funcŃia f: R→R definită prin f(x)= ex(ax2+bx + c), unde a,b,c0R.
a) Pentru a=1,b=c= 0, să se calculeze lim f ( x ) .
x →+∞

b) Să se verifice că f ' (0) - f(0) = b .

c) Să se determine a,b,c0R, astfel încăt f(0) = 0, f '(0) = 1 şi f ''(0) = 4 .
R. a) Pentru a=1,b=c= 0, f(x)=exx2 şi xlim f ( x ) = lim e x x 2 = +∞ ⋅ ( +∞ ) = +∞ .
→+∞ x →+∞

b) Calculăm:
f ' ( x ) = ( e x ) ' ( ax 2 + bx + c ) + e x ( ax 2 + bx + c ) ' = e x ( ax 2 + bx + c ) + e x ( 2ax + b ) =
= e x ( ax 2 + bx + c + 2ax + b ) = e x  ax 2 + x ( 2a + b ) + b + c 
f(0) = e0(aA0 + bA0 + c) = 1Ac = c şi f ' (0) = e0 [aA0 + 0A(2a + b) + b + c] = b + c.
ObŃinem: f '(0) - f(0) = b + c – c = b.
c) Calculăm f "( x ) = e x ( ax 2 + bx + c + 2ax + b )  ' = ( e x ) ' ( ax 2 + bx + c + 2ax + b ) +
+e x ( ax 2 + bx + c + 2ax + b ) ' =
= e x ( ax 2 + bx + c + 2ax + b ) + e x ( 2ax + b + 2a ) = e x ( ax 2 + 4ax + bx + 2a + 2b + c ) şi
f(0)=e0(aA0+bA0+c) = c; f ' (0)= b+c; f '' (0) = 2a + 2b + c. ObŃinem sistemul:
c = 0 c = 0 c = 0 c = 0
   
b + c = 1 ⇔ b + 0 = 1 ⇔ b = 1 ⇔ b = 1 cu soluŃia a=b=1 şi c=0.
2a + 2b + c = 4 2a + 2 + 0 = 4 2a = 2 a = 1
   
 x − x, x ≥ 1
2

10. Se Se consideră funcŃia f:R→R, f ( x) =  2 .

− x + x, x < 1
a) Să se studieze continuitatea funcŃiei f în punctul x0 = 1.
b) Să se calculeze f '(0) + f '(2).
c) Să se demonstreze că funcŃia f este concavă pe (−4,1).
R. a) Folosim definiŃia funcŃiei continue şi calculăm limitele laterale în punctul x0=1.
lim f ( x ) = lim ( − x 2 + x ) = −12 + 1 = −1 + 1 = 0
x →1 x →1
x <1 x <1

lim f ( x) = lim ( x 2 − x ) = 12 − 1 = 1 − 1 = 0
x →1 x →1
x >1 x >1

şi f(0)=12−1=0.
Din lim f ( x) = lim f ( x ) = f (1) = 0 rezultă că funcŃia este continuă în x0=1.
x →1 x →1
x <1 x >1

11
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
2 x − 1, x > 1
b) Calculăm f ' ( x ) =  , f este derivabilă pe (-41,)c(1,+4)
−2 x + 1, x < 1
f '(0)= −2A0+1 = 1 şi f '(2) = 2A2−1 = 3. ObŃinem: f '(0)+ f '(2)=1+3=4.
c) Calculăm derivata a doua a funcŃiei pe intervalul (−4,1). f ''(x) = (−2x + 1)' = −2 < 0 şi
funcŃia este concavă pe (−4,1).
1 1
11. Se consideră funcŃia f: (0,+∞)→R , f ( x) = + .
x ( x + 1)2
2

2 2
a) Să se verifice că f ' ( x ) = − − , oricare ar fi x0(0,∞) .
( )
3 3
x x + 1
b) Să se demonstreze că funcŃia f este descrescătoare pe intervalul (0,+∞).
c) Să se calculeze lim x 3 f '( x) .
x →+∞
R. a) Derivăm fiecare fracŃie:
1'⋅ x 2 − 1 ⋅ ( x 2 ) ' 1'⋅ ( x + ) − 1 ⋅ ( x + )  ' 0 ⋅ x 2 − 1 ⋅ 2 x
2 2

f '( x ) = +   = +
(x )2 2 2 2 4
( x + 1)  x
 
0 ⋅ ( x + ) − 1 ⋅ 2 ( x + 1)( x + 1) '
2
−2 x −2 ( x + 1) ⋅ 1 2 2
+ = + =− − .
( x + 1) ( x + 1)
4 3 3 3 3
x4 ( x + 1) x
4

b) Pentru determinarea monotoniei funcŃiei determinăm semnul derivatei:

 3 2 2
 x > 0 ⇒ x3 > 0 ⇒ − x3 < 0

x ∈ ( 0, +∞ ) ⇒ 
2
( x + 1) > 0 ⇒ −
3
<0
( x + 1)
3

şi atunci f ''(x)<0, ∀x0(0,+4), rezultă că f este strict descrescătoare pe (0,+4).
 2 2   2 x3 2 x3 
lim x3 f ' ( x ) = lim x 3  − 3 −  = lim  − − =
x →+∞ x →+∞  x ( ) 
x + 1
3
 x →+∞ 
x 3
( )  .
x + 1
3
c)  
2 x3
= −2 − lim 3 = −2 − 2 = −4
x →+∞ x + 3 x 2 + 3 x + 1

12. Se consideră funcŃia f : (0,+4)→R. definită prin f(x)= x -2lnx .

a) Să se calculeze f '(x), x0(0,+4).
b) Să se demonstreze că funcŃia f este convexă pe intervalul (0,+4).
e2
c) Să se demonstreze că f ( x) ≥ ln , ∀ x0(0,+4).
4
1 2 x−2
R. a) f ' ( x ) = x '− 2(lnx )' = 1 − 2 ⋅=1− = .
x x x
b) Pentru stabilirea convexităŃi determinăm semnul derivatei a II-a.
' '
 2 1  1  2
f '' ( x ) = 1 −  = 1'− 2 ⋅   = 0 − 2 ⋅  − 2  = 2 , care evident este pozitivă pe
 x  x  x  x
domeniul de definiŃie. Din f ''(x)>0 ⇒ f este convexă pe (0,+4).
12
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
c) Pentru demonstrarea inegalităŃii stabilim monotonia funcŃiei.
2 2
f ' ( x ) = 0 ⇒ 1 − = 0 ⇒ = 1 ⇒ x = 2 , punct critic.
x x
Tabelul de semn al derivatei:
x 0 2 +4
f '(x) - - - - - - - - - - 0 + + + + + + + +
Pe (0;2], f '(x)<0 ⇒ f este funcŃie descrescătoare, iar pe [2,+4), f '(x)>0 ⇒ f este funcŃie
crescătoare, atunci x = 2 este punct de minim local ⇒ f ( x) ≥ f (2) . Calculăm
e2 e2
f (2) = 2 − 2ln 2 = 2 ⋅ ln e − ln 22 = ln e 2 − ln 4 = ln , obŃinem: f ( x) ≥ ln .
4 4
ex
13. Se consideră funcŃia f: R\{−1}→R, definită prin f ( x) = .
x +1
xe x
a) Să se verifice că f '( x) = oricare ar fi x0R\{−1}.
( x + 1)
2

b) Să se determine ecuaŃia asimptotei către -∞ la graficul funcŃiei f .

c) Să se demonstreze că f(x) ≥ 1, pentru orice x > −1.
R. a) Calculăm derivata după regula de derivare a funcŃiei cât.

f '( x ) =
( =
(
e x ) ' ( x + 1) − e x ( x + 1) ' e x ( x + 1) − e x ⋅ 1 e x + 1 − 1
=
x
) =
xe x
.
( x + 1) ( x + 1) ( x + 1) ( x + 1)
2 2 2 2

ex 1 1 1
b) Calculăm lim f ( x) = lim = lim − x = = = 0 şi atunci dreapta
x →−∞ x →−∞ x + 1 x →−∞ e ( x + 1) +∞ ⋅ −∞ −∞
y=0 este asimptotă orizontală spre -4.
c) Pentru demonstarea inegalităŃii ne folosim de monotonia funcŃiei f care este dată de
semnul derivatei f '. Determinăm punctele critice, f '(x)=0 ⇒ x=0 şi tabelul de semn al
derivatei pe intervalul (-1,+4)
x −1 0 +4
f '(x) − − − − − − − 0 + + + ++ + + + + + + +
Pe intervalul (-1,0], f '(x) ≤0 ⇒ f este funcŃie descrescătoare, iar pe [0,+4), f '(x) ≥ 0 ⇒ f este
funcŃie crescătoare, atunci x=0 este punct de minim local ⇒ f(x) ≥ f(0). Calcuăm
e0 1
f (0) = = = 1 şi se obŃine inegaliatea cerută, f (x) ≥ 1.
0 +1 1
ln x
14. Se consideră funcŃia f : (0,+∞)→R definită prin f ( x) = .
x
a) Să se calculeze f ′(e).
b) Să se determine ecuaŃia asimptotei orizontale spre +∞ a graficului funcŃiei f .
c) Să se demonstreze că xe ≤ ex pentru orice x > 0.
1
⋅ x − ln x ⋅ 1
R. a) Calculăm derivata funcŃiei f ' ( x ) =
( ln x ) '⋅ x − ln x ⋅ ( x ) ' x 1 − ln x
2
= 2
=
x x x2

1 − ln e 1 − 1 0
iar f ' ( e ) = = 2 = 2 = 0.
e2 e e
13
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
1
ln x  ∞  l ' Hospital
( ln x ) ' 1 1
b) Calculăm lim f ( x) = lim =   = lim = lim x = lim = = 0 şi
x →+∞ x →+∞ x
∞ x →+∞ x' x →+∞ 1 x →+∞ x +∞
atunci dreapta y=0 este asimptotă orizontală spre +4.
c) Pentru demonstarea inegalităŃii ne folosim de monotonia funcŃiei f care este dată de
semnul funcŃiei f '. Determinăm punctele critice, f '(x)=0 ⇒ 1-lnx=0 ⇒ lnx=1 ⇒ x=e şi
tabelul de semn al derivatei pe intervalul (0,+4)
x 0 e +4
f '(x) + + + + + + 0 - - - - - - - - - - - - - - - -
Pe intervalul (0,e], f '(x) ≥ 0 ⇒ f este funcŃie crescătoare, iar pe [e,+4), f '(x) ≤0 ⇒ f este
funcŃie descrescătoare, atunci x = e este punct de maxim local
prop.f .
logaritm
ln x ln e
⇒ f(x) ≤ f(e) ⇒ ≤ ⇒ e ln x ≤ x ln e ⇒ ln x e ≤ ln e x ⇒ x e ≤ e x pentru orice x > 0.
x e

15. Se consideră funcŃiile fn:R→R, date prin f0(x) = e-x -1 şi f n +1 ( x ) = f n' ( x ) pentru orice
n0N.
a) Să calculeze f1(x), x0R.
b) Să se determine ecuaŃia asimptotei orizontale către +4 a graficului funcŃiei f0 .
f 2 ( x) + x − 1
c) Să se calculeze lim .
x →0 x2
R. a) Determinăm f1(x) pentru n=0:
f1 ( x ) = f 0' ( x ) = ( e − x − 1) ' = ( e − x ) '− 1' = ( − x ) '⋅ e − x − 0 = −1 ⋅ e − x = −e − x .

b) Calculăm lim f ( x) = lim ( e − x − 1) = lim

1 1
−1= − 1 = 0 − 1 = −1 şi obŃinem
x →+∞ x →+∞ x →+∞ e x
+∞
asimptota orizontală dreapta y = −1.
c) Calculăm mai întâi, pentru n =1,
f 2 ( x ) = f1' ( x ) = ( −e − x ) ' = ( − x ) '⋅ ( −e− x ) = −1 ⋅ ( −e − x ) = e− x şi

lim
f 2 ( x) + x − 1
= lim
e − x + x − 1  0  l ' Hospital
= = lim
(e −x
+ x − 1) '
= lim
−e − x + 1
=
 
x→0 x2 x →0 x2 0 x →0
( x )'
2 x →0 2x

 0  l ' Hospital
=   = lim
( −e − x + 1) '
= lim
e − x e0 1
= = .
0 x →0 ( 2x ) ' x →0 2 2 2
e − 1, x<0
x

16. Se consideră funcŃia f: R → R de forma f ( x) =  2 , unde a∈R.

 x + x + a, x ≥ 0
a) Să se determine a0R astfel încât funcŃia f să fie continuă în punctul x0 = 0.
b) Să se scrie ecuaŃia tangentei la graficul funcŃiei în punctul de abscisă −1.
c) Să se arate că funcŃia f ' este crescătoare pe (0; +4), oricare ar fi a0R.
R. a) Calculăm limitele laterale în x0:
ls ( 0 ) = lim f ( x) = lim ( e x − 1) = e0 − 1 = 1 − 1 = 0
x →0
x →0 x <0
x <0

14
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
ld ( 0 ) = lim f ( x) = lim ( x + x + a ) = 0 + 0 + a = a
2 2
x →0
x →0 x >0
x>0

Pentru ca funcŃia să fie continuă în x0=0 trebuie ca ls(0)=ld(0) ⇒ a=0.

b) EcuaŃia tangentei la graficul funcŃiei este y −f (x0) = f ' (x0)( x-x0), unde x0 = −1<0 şi
funcŃia este f(x)=ex−1. Calculăm f ( −1) = e −1 − 1 = − 1 , f ' ( x ) = ( e x − 1) ' = ( e x ) '− 1' = e x ,
1
e
1 1  1 1 ( x + 1)
f ' ( −1) = e −1 = , înlocuim şi se obŃine: y −  − 1 = ( x + 1) ⇒ y − + 1 = ⋅e ⇒
e e  e e e
ye − 1 + e = x + 1 ⇒ t : x − ye + 2 − e = 0 .
c) Pe (0; +4), f (x) = x2 +x + a şi funcŃia f ' este crescătoare dacă f '' este pozitivă.
Calculăm f ' ( x ) = 2 x + 1 şi f '' ( x ) = 2 > 0, ∀a ∈ R , atunci funcŃia f ' este funcŃie
crescătoare. (Sau f '(x) = 2x+1, funcŃie de gradul I, cu coeficientul lui x egal cu 2 > 0 şi
atunci este crescătoare).

ex
17. Se consideră funcŃia f :R →R, definită prin f ( x) = 2 .
*
x
*
a) Să se calculeze f '(x), x0R .
b) Să se demonstreze că funcŃia f este descrescătoare pe (0,2].
c) Să se arate că 2e 3 ≤ 3e 2 .
R. a) Derivăm după cât :
 e x  ( e ) '⋅ x − e ⋅ ( x ) ' e x ⋅ x 2 − e x ⋅ 2 x e ⋅ x ⋅ ( x − 2 ) e ( x − 2 )
' x 2 x 2 x x

f '( x ) =  2  = = = = .
( )
3
2 2 4 3
x  x x x 4 x
b) Determinăm semnul derivatei pe intervalul (0,2]: x>0 ⇒ ex>0, x3>0 şi x-2 ≤ 0 atunci f
'(x) ≤ 0 şi ⇒ f este funcŃie descrescătoare.
c) Pentru demonstrarea inegalităŃii ne folosim de punctual b). FuncŃia este descrescătoare,
adică x1 ≤ x2 ⇒ f(x1) ≥ f(x2). Din intervalul (0,2] luăm numerele 2 ≤ 3 şi obŃinem:
e 2 e 3
≥ ⇒ 2e 3 ≤ 3e 2 .
2 3

18. Se consideră funcŃia f :R→R, f(x) = (x +1)2+(x-1)2.

a) Să se verifice că f '(x) = 4x pentru orice x0R.
f ( x)
b) Să se calculeze lim 2 .
x →+∞ x

f '( x )
c) Să se determine intervalele de monotonie ale funcŃiei g: R →R, g ( x ) = .
f ( x)
R. a) Ridicăm la putere: f(x)=x2+2x+1+x2−2x+1=2x2+2 şi apoi derivăm
f '(x)=2A2x+0=4x.
f ( x) 2 x2 + 2  2 x2 2   2 
b) lim 2 = lim 2
= lim  2
+ 2  = lim  2 + 2  = 2 + 0 = 2 .
x →+∞ x x →+∞ x x →+∞
 x x  x→+∞  x 

15
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
4x
c) Determinăm g ( x ) = şi calculăm derivata
2x2 + 2
( 4 x ) ( 2 x 2 + 2 ) − 4 x ( 2 x 2 + 2 ) 4 ( 2 x 2 + 2 ) − 4 x ⋅ 4 x 8 x 2 + 8 − 16 x 2
' '
 4x 
g '( x ) =  2  = = = =
 2x + 2  ( ) ( ) ( )
2 2 2
2 x 2
+ 2 2 x 2
+ 2 2 x 2
+ 2

−8 x 2 + 8 −8 ( x 2 − 1)
= = . Punctele critice: g ' ( x ) = 0 ⇒ x 2 − 1 = 0 ⇒ x1,2 = ±1 , tabel de
( 2x + 2) (2x + 2)
2 2 2 2

semn:
x −4 −1 1 +4
g ' (x) − − − − − − 0 + + + + + 0 − − − − − − −
Pe (-4,-1]c[1,+4), g '(x) ≤ 0 ⇒ g este descrescătoare, iar pe [-1,1] g '(x) ≥0 şi g este
crescătoare.
ln x
19. Se consideră funcŃia f :(0,+∞)→R , f ( x) = 2 .
x
a) Să se calculeze f '(x), x0(0,∞).
b) Să se calculeze xlim
→+∞
f ( x) .

c) Să se demonstreze că 0 < f ( x) ≤
1
2e
pentru orice x ∈  e , +∞ . )
R. a) Folosim regula de derivare a câtului
1 21
( ln x ) '⋅ x − ln x ⋅ ( x ) ' x ⋅ x − ln x ⋅ 2 x x − 2 x ⋅ ln x x (1 − 2ln x ) 1 − 2ln x
2 2

f '( x ) = = = = =
(x )
2 2 43
4 4
x x x x3
1
b) lim f ( x) = lim
ln x  ∞ 
= 
l ' Hospital
= lim
( ln x ) ' = lim x = lim 1 = 1 = 0
x→+∞ x →+∞ x 2
∞ ( ) x→+∞ 2 x x→+∞ 2 x2 ∞
x →+∞ x 2 '

c) Determinăm monotonia funcŃiei f . Aflăm punctele critice: f ' (x)=0

1 − 2ln x
1
1
⇒ = 0 ⇒ 1 − 2ln x = 0 ⇒ 2ln x = 1 ⇒ ln x = ⇒ x = e 2 = e .
x3 2
Tabelul de semn
x 0 e +4
f '(x) ++++++ 0 ---------
ObŃinem: f este descrescătoare pe intervalul  e , +∞ , adică e ≤ x<+4 ⇒ )
1 1
ln e
( )
2
1 ln e ln e 2 1
lim f ( x) <f(x) ≤ f( e ) ⇒ 0 < f ( x) ≤ , unde f e = = = = .
( )
x →+∞ 2
2e e e 2e
e
ex
20. Se consideră funcŃia f:[0,1]→R, f ( x) = .
x+2
a) Să se calculeze f '(x), x0 [0,1].
b) Să se arate că f este funcŃie crescătoare pe [0,1].
16
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
3 1
c) Să se demonstreze că ≤ ≤ 2 , pentru orice x0[0,1].
e f ( x)
R. a) Calculăm după regula de derivare a câtului

f '( x ) =
( e x ) '⋅ ( x + 2 ) − e x ⋅ ( x + 2 ) ' e x ⋅ ( x + 2 ) − e x ⋅ 1 e x ⋅ ( x + 2 − 1) e x ⋅ ( x + 1)
= = = .
( x + 2) ( x + 2) ( x + 2) ( x + 2)
2 2 2 2

b). Determinăm monotonia funcŃiei pe intervalul [0,1]. Se observă că f ' (x) ≥ 0 deoarece
sunt numai valori pozitive şi atunci funcŃia este crescătoare pe [0,1].
c) Conform definiŃiei monotoniei funcŃie, avem: 0 ≤ x ≤ 1 ⇒ f (0) ≤ f (x) ≤ f (1)
1 e 3 1
⇒ ≤ f ( x ) ≤ şi inversând rapoartele se obŃine ≤ ≤ 2 ,∀x0[0,1].
2 3 e f ( x)

x2 + x + 2
21. Se consideră funcŃia f:R\{1}→R, definită prin f ( x) = .
x −1
x2 − 2 x − 3
a) Să se verifice că f ' ( x ) = , pentru orice x0R\{1}.
( x − 1)
2

b) Să se determine ecuaŃia asimptotei oblice către +∞ la graficul funcŃiei f .

1
c) Să se arate că f ( x ) − f   ≥ 8 , oricare ar fi x >1.
 x
R. a) Calculăm după regula de derivare a câtului

f '( x ) =
( x 2 + x + 2 ) '⋅ ( x − 1) − ( x 2 + x + 2 ) ⋅ ( x − 1) ' ( 2 x + 1) ⋅ ( x − 1) − ( x 2 + x + 2 ) ⋅ 1
= =
( x − 1) ( x − 1)
2 2

2x2 − 2 x + x − 1 − x2 − x − 2 x2 − 2 x − 3
= = .
( x − 1) ( x − 1)
2 2

b) Deoarece gradul numărătorului este 2 iar gradul numitorului 1, funcŃia nu are asimptotă
orizontală şi atunci poate avea asimptotă oblică de forma y=mx+n, unde
x2 + x + 2
x − 1 = lim x + x + 2 = 1 , deoarece numărătorul şi numitorul
2
f ( x)
m = lim = lim
x →+∞ x x →+∞ x x →+∞ x2 − x
au grade egale, iar
 x2 + x + 2  x 2 + x + 2 − x ⋅ ( x − 1)
n = lim ( f ( x ) − mx ) = lim  − 1 ⋅ x  = lim =
x →+∞ x →+∞
 x −1  x→+∞ x −1
x2 + x + 2 − x2 + x 2x + 2
= lim = lim = 2.
x →+∞ x −1 x →+∞ x − 1

Asimptota oblică va avea forma y=x+2.

c) Notăm h:(1,+4) → R ,
1 1
+ +2
 1  x + x + 2 x2 x x2 + x + 2 2 x2 + x + 1
2
h( x) = f ( x) − f   = − = − =
 x x −1 1 x −1 x ( x − 1)
−1
x
17
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia

x 3 + x 2 + 2 x + 2 x 2 + x 2 + 1 x 3 + 3 x 2 + 3 x + 1 ( x + 1)
3

= = = 2 şi calculăm
x ( x − 1) x ( x − 1) x −x
( x + 1)3  ( x 2 − x ) − ( x + 1)3 ( x 2 − x ) ' 3 ( x + 1)2 ( x 2 − x ) − ( x + 1)3 ( 2 x − 1)
'

h '( x ) =   = =
( x − x) ( x − x)
2 2 2 2

=
( x + 1)
2
( 3x 2
− 3 x − 2 x 2 − 2 x + x + 1)
=
( x + 1)
2
(x 2
− 4 x + 1)
. Determinăm punctele
( x2 − x )
2
(x 2
− x2 )
critice pe intervalul (1,+4): h(x) = 0 ⇒
x 2 − 4 x + 1 = 0 ⇒ ∆ = 16 − 4 = 12, ∆ = 2 3, x1,2 = 2 ± 3 . Dintre acestea x2 = 2 + 3 > 1
şi tabelul de semn:
x 1 2+ 3 +4
h' (x) −−−−−−− 0++++++++
Punctul x = 2 + 3 este punct de minim local,
(2 + ) (3 + 3 )
3 3
3 +1 27 + 27 3 + 27 + 3 3
(
h ( x) ≥ h 2 + 3 = ) = = =
(2 + 3)
2
−2− 3 4 + 4 3 +3− 2− 3 5+3 3

=
54 + 30 3 6 9 + 5 3 5 − 3 3
= =
6 ( )( ) 3
( 45 − 27 3 + 25 3 − 45 ) =6 3 ≥ 8 , adică
5+3 3 25 − 27 −2
2

1
h(x)≥ 8 ⇒ f ( x ) − f   ≥ 8 .
 x

22. Se consideră funcŃia f: (0,+∞)→R, f(x) = x -elnx .

a) Să se calculeze f '(x), x0(0,∞).
f ( x)
b) Să se calculeze lim .
x →e f '( x )

c) Să se determine intervalele de monotonie ale funcŃiei f.

1 x−e
R.a) f ' ( x ) = x '− ( e ln x ) ' = 1 − e ( ln x ) = 1 − e ⋅ = .
x x

b) lim
f ( x)
= lim
x − e ln x
= lim
x 2 − ex ln x  0  l ' Hospital
=   = lim
( x 2 − ex ln x ) '
=
x →e f ' ( x ) x−e x−e ( x − e) '
x→e x→e
0 x →e

x
 1
2 x − e 1 ⋅ ln x + x ⋅ 
= lim
( x ) '− e ( x ln x ) ' = lim 2 x − e  x '⋅ ln x + x ⋅ ( ln x ) ' = lim
2
 x
=
x →e x '− e ' x → e 1− 0 x → e 1
2 x − ( e ln x + e )
= lim = 2e − e ln e − e = 2e − e − e = 0.
x →e 1
x−e
c) Determinăm punctele critice, f '(x)=0, = 0 ⇒ x − e = 0 ⇒ x = e şi tabelul de semn
x
18
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
x 0 e +4
f '(x) ------- 0++++++++
Pe (0,e], f '(x) ≤ 0 ⇒ f este funcŃie descrescătoare, iar pe [e,+4), f '(x) ≥ 0 ⇒ f este funcŃie
crescătoare.

23. Se consideră funcŃia f:R→R., f(x) = (x2−2x +1)ex.

a) Să se calculeze f '(x), x0R.
b) Să se determine punctele de extrem ale funcŃiei f .
 f '( x) 
c) Să se calculeze lim x  − 1 .
x →∞
 f ( x ) 
R. a) Se calculează derivata după regula produsului
f ' ( x ) = ( x 2 − 2 x + 1) '⋅ e x + ( x 2 − 2 x + 1) ⋅ ( e x ) ' = ( 2 x − 2 ) ⋅ e x + ( x 2 − 2 x + 1) ⋅ ( e x ) =
= ( 2 x − 2 + x 2 − 2 x + 1) ⋅ e x = ( x 2 − 1) ⋅ e x .
b) Determinăm punctele critice, f '(x)=0 şi din tabelul de semn aflăm punctele de
extrem.
f ' ( x ) = 0 ⇒ x 2 − 1 = 0 ⇒ x 2 = 1 ⇒ x1,2 = ±1
x -4 −1 +1 +4
f '(x) +++++ 0 − − − −0++++++
Pe (+4,−1], f '(x) ≥ 0 ⇒ f este funcŃie crescătoare, iar pe [-1,+1], f '(x) ≤ 0 ⇒ f este
funcŃie descrescătoare şi atunci x = −1 punct de maxim local. Pe [-1,+1], f '(x) ≤ 0 ⇒ f
este funcŃie descrescătoare, iar pe [+1,+4), f '(x) ≥ 0 ⇒ f este funcŃie crescătoare şi
atunci x=+1 este punct de minim local. FuncŃia are două puncte de extreme local, x =
−1 şi x = +1.
 f '( x )   ( x 2 − 1) e x   x2 − 1 − x2 + 2 x − 1 
c) lim x  − 1 = lim x  
− 1 = lim x  =
 x→∞  ( x − 2 x + 1) e  x→∞  x2 − 2 x + 1
x→∞ 2 x
 f ( x)  
 2x − 2  2x − 2x
2
= lim x  2  = lim 2 = 2.
x →∞
 x − 2 x + 1  x→∞ x − 2 x + 1
 f '( x)   ( x − 1)( x + 1) ⋅ e x   x +1 
sau lim x  − 1 = lim x  − 1  = lim x  −1 =
x →∞
 f ( x)  x→∞  ( x − 1) ⋅ e
2 x  x→∞  x − 1 

 x +1− x +1  2  2x
= lim x   = lim x  = lim = 2.
x →∞
 x −1  x →∞
 x −1  x →∞ x −1

x4
24. Se consideră funcŃia f:(0,+∞)→R, definită prin f ( x) = − ln x .
4
a) Să se calculeze f '(x), x0(0,∞).
b) Să se determine punctele de extrem ale funcŃiei f.
x2 − 1
c) Să se demonstreze că ln x ≤ pentru orice x0(0,+∞).
4

19
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
'
 x4  4 x3 1 1 x4 − 1
R. a) f ' ( x ) =   − ( ln x ) ' = − = x3 − = .
4
  4 x x x
b) Aflăm punctele critice, f '(x)=0,
x4 − 1
= 0 ⇒ x 4 − 1 = 0 ⇒ ( x 2 − 1)( x 2 + 1) = 0 ⇒ x 2 − 1 = 0 ⇒ x1,2 = ±1 , dar x1= −1 nu este
x
în domeniul de definiŃie al funcŃiei şi atunci punct critic este x=1. În tabelul de semn
contează numai semnul expresiei x2-1:
x -4 -1 0 +1 +4
2
x -1 +++++++ 0------- -0+++++++++
f '(x) ///// ////////////---- 0+++++++++
Pe intervalul (0,1], f '(x) ≤ 0 ⇒ f este descrescătoare, iar pe [1,+4) f '(x) ≥ 0 ⇒ f este
crescătoare şi atunci x=1 este punct de extrem.
c) Inegalitatea se mai poate scrie:
x2 1 x2 1 x2 1
ln x ≤ − ⇔ ln x − ≤ − ⋅ ( −1) ⇔ − ln x ≥ , ceea ce ne arată că se
4 4 4 4 4 4
compară f ( x ) cu f(1). Din monotonia funcŃie de la pct.b) avem funcŃia crescătoare pe
2
[1,+4), adică x ≥ 1 ⇒ f ( x ) ≥ f (1) ⇒
x 1
− ln x ≥ , care este inegalitatea de
4 4
demonstrat.
25. Se consideră funcŃia f : R→R definită prin f(x) = ex − x .
a) Să se calculeze f '(x), x0R.
b) Să se demonstreze că f(x) ≥ 1 pentru orice x0R.
c) Să se scrie ecuaŃia asimptotei oblice către −4 la graficul funcŃiei f .
R. a) f '( x) = ( e x ) '− x ' = e x − 1 .
b) Determinăm monotonia funcŃiei şi punctele de extreme.
f '( x ) = 0 ⇒ e x − 1 = 0 ⇒ e x = 1 ⇒ x = 0 . Tabelul de semn:
x −4 0 +4
f '(x) -------- 0++++++
f(x) m
x=0 punct de minim pentru f, adică f(x) ≥ f(1) ⇒ f(x) ≥ e0−1 = 1, pentru orice x0R.
c) EcuaŃia asimptotei oblice este y = mx + n,unde
f ( x) ex − x  ex   1  1
m = lim = lim = lim  − 1 = lim  − x − 1 = − 1 = 0 − 1 = −1 , iar
x →−∞ x x →−∞ x x →−∞
 x  x→−∞  xe  ∞
n = lim ( f ( x ) − mx ) = lim ( e x − x − ( −1) ⋅ x ) = lim ( e x − x + x ) = lim − x = = 0 şi
1 1
x →−∞ x →−∞ x →−∞ x →−∞ e ∞
asimptota oblică către −4 la graficul funcŃiei va fi y = −1Ax + 0 ⇒ y = −x.
26. Se consideră funcŃia f : R→R definită prin f(x) = ex − x −1.
a) Să se calculeze derivata funcŃiei f .
b) Să se determine intervalele de monotonie ale funcŃiei f .
2
c) Să se arate că e x + e x ≥ x 2 + x + 2 , pentru orice x0R.
20
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
R. a) f ' ( x ) = ( e ) '− x '− 1' = e − 1
x x

b) Determinăm monotonia funcŃiei. Punctele critice

f '( x ) = 0 ⇒ e x − 1 = 0 ⇒ e x = 1 ⇒ x = 0 . Tabelul de semn:
x -4 0 +4
f '(x) -------- 0++++++
f(x) m
Pe intervalul (-4,0], f '(x) < 0 ⇒ f este descrescătoare, iar pe [0,+4), f '(x)>0 ⇒ f este
crescătoare.
c) Din punctul b) ⇒ punctul de coordinate (0,0) este punct de minim, adică f(x)≥0⇒
2
e − x −1≥0 şi de asemenea f(x2) ≥0⇒ e x − x 2 − 1 ≥ 0 . Adunăm cele două relaŃii:
x

e x − x − 1 ≥ 0  2 2

2  ⇒ e x + e x − x2 − x − 2 ≥ 0 ⇒ e x + e x ≥ x2 + x + 2 .
e x − x 2 − 1 ≥ 0 
ln x
27. Se consideră funcŃia f:(0,+4)→R, f ( x) = .
x
a) Să se calculeze f '(x), x0(0,∞).
b) Să se determine intervalele de monotonie ale funcŃiei f .
c) Să se determine ecuaŃia asimptotei orizontale la graficul funcŃiei f .
R. a) Se calculează derivata funcŃiei după regula de derivare a câtului
1
⋅ x − ln x ⋅ 1
f '( x ) =
( ln x ) '⋅ x − ln x ⋅ x ' x
= =
1 − ln x
.
x2 x2 x2
b) Pentru studierea monotoniei determinăm punctele critice şi facem tabelul de semn al
1 − ln x
derivatei. f ' ( x ) = 0 ⇒ = 0 ⇒ 1 − ln x = 0 ⇒ ln x = 1 ⇒ x = e .
x2
x 0 e +4
f '(x) +++++0----------
Pe (0,e], f '(x) ≥ 0 atunci funcŃia este crescătoare, pe [e,+4), f '(x) ≤ 0 şi funcŃia este
descrescătoare.
c) Calculăm limita la +4:
1
ln x  ∞  l ' Hospital
( ln x ) ' 1 1
lim f ( x ) = lim =   = lim = lim x = lim = = 0 şi atunci dreapta
x →+∞ x →+∞ x
∞ x →+∞ x' x →+∞ 1 x →+∞ x +∞
y=0, (axa Ox) este asimptotă orizontală spre +4.

1 x
 ⋅ e − 1, x ≤ 1
28. Se consideră funcŃia f:R→R, f ( x) =  e .
ln x, x >1
a) Să se studieze continuitatea funcŃiei f în punctul x0 = 1.
b) Să se determine ecuaŃia asimptotei către -∞ la graficul funcŃiei f .
c) Să se arate că funcŃia f este concavă pe (1, + ∞).

21
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
R. a) Pentru determinarea continuităŃii calculăm limitele laterale în punctual x0=1 şi
1  1
valoarea funcŃiei: ls (1) = lim f ( x) = lim  ⋅ e x − 1 = ⋅ e − 1 = 1 − 1 = 0
x <1   e
x →1 x →1 e
x <1

ld (1) = lim f ( x) = lim ln x = ln1 = 0 , f (1) =

1
⋅ e − 1 = 1 − 1 = 0 . Avem ls(1)=ld(1)=f (1)=0 şi
x →1 x →1 e
x >1 x >1

atunci funcŃia este continuă în x0=1.

1  1 1   1  1
b) lim f ( x) = lim  ⋅ e x − 1 = lim  ⋅ − x − 1 = lim  − x+1 − 1 = +∞ − 1 =
x →−∞

x →−∞ e
 x→−∞  e e  x→−∞  e  e
1
= − 1 = 0 − 1 = −1 şi dreapta y = −1 este asimptotă orizontală către −∞ la graficul
∞
funcŃiei f .
c) Pentru determinarea concavităŃii unei funcŃii ne folosim de derivate a II-a a funcŃiei. Pe
1 1
intervalul (1,+4) funcŃia este f(x)=lnx şi atunci f ' ( x ) = , ∀x > 1 ⇒ f '' ( x ) = − 2 , ∀x > 1
x x
care este negativă deoarece x2 > 0 pentru orice x0(1,+4). Dacă f '' (x) <0 atunci funcŃia
este concavă pe (1,+∞).

29. Se consideră funcŃia f :(0,+∞)→R, f (x) = x − ln x .

a) Să se arate că f(1)−f ′(1)=1.
b) Să se determine punctul de extrem al funcŃiei f .
f ( x) − x
c) Să se calculeze lim .
x →+∞ x
1 1
R. a) f (1) = 1 − ln1 = 1 − 0 = 1 , f ' ( x ) = x '− ( ln x ) ' = 1 − şi f ' (1) = 1 − = 1 − 1 = 0 . Atunci
x 1
f(1)−f ′(1)= 1−0=1.
b) x0 = 1 este punct critic şi tabelul de variaŃie la funcŃiei:
x 0 1 +4
f '(x) −−−−−−0+++++++++++
f (x) 1

Pe (0,1], f '(x) ≤ 0 şi f este descrescătoare, iar pe [1, +4), f '(x) ≥ 0 şi f este crescătoare,
atunci A(1,1) este punct de minim.
1
f ( x) − x x − ln x − x ln x  ∞  L ' H 1 1
c) lim = lim = − lim =   = − lim x = − lim = = 0 .
x →+∞ x x →+∞ x x →+∞ x
∞ x →+∞ 1 x →+∞ x ∞

30. Se consideră funcŃia f :R →R, f (x) = x2 + ex .

f ( x ) − f ( 0)
a) Să se calculeze lim .
x→0 x
b) Să se arate că funcŃia f este convexă pe R.
c) Să se rezolve în mulŃimea numerelor reale ecuaŃia f ′(x) − f ′′(x) + f (x) = ex − 3 .

22
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
f ( x) − f (0) f ( x) − f (0)
R. a) lim = lim care este derivata funcŃiei în punctul x0=0.
x →0 x x →0 x−0
f ( x ) − f (0)
f ' ( x ) = ( x 2 ) + ( e x ) = 2 x + e x şi f '(0) = 2 ⋅ 0 + e0 = 1 şi atunci lim
' '
= 1.
x →0 x
b) Convexitatea se determină cu ajutorul semnului derivatei a II-a:
f '' ( x ) = ( 2 x + e x ) = 2 ⋅ x ' + ( e x ) = 2 + e x , f ''(x)>0, ∀ x0R şi atunci f este convexă pe R.
' '

c) Înlocuim pe f ' şi f '' de la pct.a), respectiv b) se obŃine: f ′(x)-f ′'(x)+f(x) = ex−3 ⇔

2x+ex− (2+ex)+ x2 + ex= ex−3 ⇔ 2x+ex−2−ex+ x2 + ex−ex+3=0 ⇔ x2+2x+1=0 ⇔
2
⇔ (x+1) =0 ⇔ x1,2=−1.

31. Se consideră funcŃia f :(0,+∞)→R , f (x)=x2 ln x .

a) Să se arate că f ′(x)=x(2lnx+1), oricare ar fi x∈(0,+∞).
f '( x )
b) Să se calculeze lim .
x →∞ x ln x
1
c) Să se demonstreze că f ( x ) ≥ − , pentru orice x > 0 .
2e
R. a) f ' ( x ) = ( x 2 ) ' ln x + x 2 ⋅ ln x = 2 x ln x + x 2 ⋅ = x ( 2ln x + 1) .
1
x
f '( x ) x ( 2ln x + 1)  2 ln x 1 
b) lim = lim = lim  + ր0  = 2 .
x →∞ x ln x x →∞ x ln x x →∞ ln x
 ln x 
c) Determinăm monotonia funcŃiei:
1
1 −
f ' ( x ) = 0 ⇒ x ( 2ln x + 1) = 0 ⇒ 2ln x + 1 = 0 ⇒ ln x = − ⇒ x = e 2 , tabelul de semn
>0 2
1
x −
0 e 2 +∞
f '(x) − − − − − − − − 0 + + + + + + + + + + +
f(x) min
2
−
1
 − 12   − 12  −
1
 1 1
Punctul x = e , f  e  =  e  ln e 2 = e−1 ⋅  −  = −
2
este punct de minim ⇒
     2  2 e
1
f ( x ) ≥ − , pentru orice x > 0 .
2e
1
32. Se consideră funcŃia f :R→R, f ( x ) = x − x .
e
a) Să se calculeze f(0)+f ′(0).
f ( x ) + f '( x )
b) Să se calculeze lim .
x →∞ x
c) Să se arate că funcŃia f este concavă pe R.
R. a) f ' ( x ) = x '− ( e − x ) ' = 1 + e− x = 1 + x şi f ( 0 ) + f ' ( 0 ) = 0 − 0 + 1 + 0 = −1 + 1 + 1 = 1.
1 1 1
e e e

23
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
1 1
x− +1+ x
f ( x ) + f '( x ) e x
e x +1
b) lim = lim = lim =1.
x →∞ x x →∞ x x→∞ x
c) f '' ( x ) = (1 + e− x ) ' = −e − x = − x < 0, ∀x ∈ R ⇒f este concavă pe R.
1
e

2e x
33. Se consideră funcŃia f :[0,+ ∞)→R, f ( x ) = 1 − .
x + ex
2e x (1 − x )
a) Să se verifice că f ' ( x ) = , pentru orice x∈[0,+∞) .
( x + e )
x 2

b) Să se determine ecuaŃia asimptotei orizontale către +∞ la graficul funcŃiei f .

1− e
c) Să se arate că −1 ≤ f ( x ) ≤ , oricare ar fi x ≥ 0 .
1+ e
R. a)
 2e x 
f ' ( x ) = 1'− 
'

= −2
ex ( x + ex ) − ex ( x + ex ) '
= −2
(
e x x + e x − 1 −e x
=
)
2 (1 − x )
.
x 
 x+e  ( ) ( ) ( )
2 2 x 2
x + e x
x + e x
x + e
 2e x  ex
b) Asimptota orizontală y = l, l = lim 1 − x 
= 1 − 2lim = 1 − 2 = −1 ⇒y = −1.
x →∞
 x+e  x →∞ x + e x

c) Determinăm monotonia funcŃiei: f '(x)=0⇒1−x =0⇒x =1, punct de extrem. Tabelul

de variaŃie:
x 0 −1 +∞
f '(x) ++++++++++0−−−−−−−−−
f(x) 1− e
−1 −1
1+ e
2e 0 2e1 1 + e − 2e 1 − e
f ( 0) = 1 − = 1 − 2 = −1, f (1) = 1 − = = .
0 + e0 1 + e1 1+ e 1+ e
1− e
x = −1 punct de maxim ⇒0 ≤ x ≤ +∞⇒−1≤ f (x) ≤ .
1+ e

34. Se consideră funcŃia f :R→R, f ( x ) = ( x 2 + 2 x + 3) e x .

a) Să se calculeze f ′(x), x∈R.
f ( x ) − f ( 0)
b) Să se determine lim .
x→0 x
c) Să se demonstreze că funcŃia f ′ este crescătoare pe R.
R. a)
f ' ( x ) = ( x 2 + 2 x + 3) ' e x + ( x 2 + 2 x + 3) ⋅ ( e x ) ' = e x ( 2 x + 2 + x 2 + 2 x + 3) =
= e x ( x 2 + 4 x + 5 ).

24
Analiza matematică – clasa aXI-a, probleme bacalauret rezolvate Virgil-Mihail Zaharia
f ( x ) − f (0)
b) lim = f ' ( 0 ) = e0 ( 02 + 4 ⋅ 0 + 5 ) = 5 .
x→0 x conf . def .
derivatei

c)
f '' ( x ) = ( e x ) ' ( x 2 + 4 x + 5 ) + e x ( x 2 + 4 x + 5 ) ' = e x ( x 2 + 4 x + 5 + 2 x + 4 ) =
⇒ f ' este
= e x ( x 2 + 6 x + 9 ) = e x ( x + 3) ≥ 0, ∀x ∈ R
2

crescătoare pe R.

35. Se consideră funcŃia f :(0,+∞)→R, f ( x ) = x x − 3x .

3 x −6
a) Să se verifice că f ' ( x ) = , pentru orice x∈(0;+∞).
2
b) Să se determine intervalele de monotonie ale funcŃiei f .
c) Să e demonstreze că −4≤ f (x)+ f(x2)≤0, pentru orice x∈(0;1].
3 x −6
R. a) f ' ( x ) = x ' x + x ⋅ ( x ) '− 3x ' = x+ x
x
⋅
1
2 x
− 3 = 2) x+
2
x 2)
− 3=
2
.

b) Semnul derivatei: f '(x)=0⇒ 3 x − 6 = 0 ⇒ x = 2 ⇒ x = 4

x 0 4 +∞
f '(x) −−−−−−− 0+++++++++++
Pe intervalul (0,4], f '(x)≤0⇒ f este descrescătoare, iar pe [4, +∞), f '(x)≥⇒f este
crescătoare.
c) lim f ( x ) = 0 ⇒ x ∈ (0,1] ⇒ −2 ≤ f ( x ) < 0 , f ( x 2 ) = x 2 x 2 − 3 x 2 = x 3 − 3 x 2 şi
x →0

−2 ≤ f ( x ) < 0 
x ∈ [ 0,1] ⇒ −2 ≤ f ( x 2 ) ≤ 0 ⇒  ⇒ −4 ≤ f ( x ) + f ( x ) ≤ 0 .
2

−2 ≤ f ( x ) ≤ 0 
2

25