Planul Strategic Al Orasului Cimislia

APROBAT
prin decizia consiliului

or. Cimişlia nr. 4/1 din 30.06.2010
Planul strategic
de dezvoltare social-economică
al or. Cimişlia 2010-2014
Cimişlia 2010
1
Cuprins:
Profilul social-ecomic al or. Cimişlia
1 Introducere
1.1 Importanţa dezvoltării regionale
1.2 Procesul şi principiile de elaborare a strategiei
1.3 Principiile de susţinere a dezvoltării regionale
2. Date generale ale localitatii
2.1 Asezarea geografica
2.2 Repere istorice
2.3 Resurse naturale
2.4 Economia locala
2.5 Transportul
2.6 Infrastructura locala
2.7 Serviciul social
2.8 Infrastructura
2.9 Fondul locativ
2.10 Administratia publica locala
Planul strategic de dezvoltare social-economică al or.Cimişlia pe perioada 2010-2014
3 Introducere
3.1 Scopul si obiectivele planificarii strategice
3.2 Procesul planificarii strategice
4. Analiza actorilor sociali
4.1 Actori interni
4.2 Actori externi..
5 Misiuni si valori
5.1 Misiuni
5.2 Valori
6. Analiza SWOT
6.1 Punctele forte
6.2 Puncte slabe
6.3 Oportunitati
6.4 Pericole
7. Imbunatatirea serviciului de transport public local
7.1 Scopul planului strategic
7.2 Planul de acţiuni
Concluzii ale analizei
2
PROFILUL SOCIAL - ECONOMIC Al OR. CIMIŞLIA
1.Introducere
1.1 Importanţa dezvoltării locale
Pentru a-şi atinge obiectivele naţionale de dezvoltare economică şi socială, orice ţară are
nevoie de oraşe dinamice şi competitive, dezvoltarea locală fiind o politică complementară
pentru politicile macroeconomice şi structurale.
Globalizarea oferă suficiente argumente pentru ca problematica dezvoltării social economice să
fie abordată, în anumite limite şi de o manieră optimală, la nivel regional, adică la nivelul
intermediar dintre entităţile economice ale localităţilor şi sistemul economic naţional. Este un
adevăr recunoscut că o politică de dezvoltare locala, coerentă, credibilă şi adaptată la specificul
regiunii, nu poate fi promovată la randament maxim nici de Guvern, nici de fiecare autoritate
locală în parte. Sunt necesare, deci, parteneriate menite să producă un efect sinergic, o autoritate
publică locală fiind mai aproape de realităţi decât guvernul central, are un potențial mai mic în ce
priveşte resursele care pot fi mobilizate.
Dezvoltarea locală durabilă este un imperativ asumat de Guvernul Republicii Moldova care
confirmă angajamentul ferm pentru distribuirea echitabilă a şanselor de dezvoltare pe întreg
teritoriul ţării.
Acest lucru este confirmat atît la nivel legislativ cît şi la nivelul planificării strategice. Succesul
implementării politicii regionale va impulsiona şi accelera dezvoltarea ţării per ansamblu, scopul
final fiind îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor, indiferent unde locuiesc aceştia pe teritoriul R.
Moldova.
Oraşul Cimişlia este cointeresat de a fi centrul administrativ şi financiar al Regiunii de
Dezvoltare Sud, în construcţia drumului Căuşeni-Leova cu podul peste rîul Prut, în finalizarea
construcţiei autostrăzii Chişinău – Giurgiuleşti, în creşterea numărului de populaţie prin
stimularea migraţiei din satele mai îndepărtate spre oraş (ar fi o soluţie pentru contracararea
migraţiei peste hotarele ţării), în însănătoşirea ecologică a rîului Cogîlnic şi utilizarea lui efectivă
în scopuri de agrement şi irigare, este cointeresat în atragerea de investiţii, în eliminarea
barierelor din calea agriculturii productive si în dezvoltarea resurselor adiţionale de venit pentru
populatia rurala, în relansarea producerii industriale de marfuri. La elaborarea planului sa ţinut
cont de prognoze, care preved o creştere economică cu o rată medie anuală de cel puţin 6%,
reducerea inflaţiei, relansarea exportului (cu 15% anual), cheltuelile publice vor creşte cu 13,2%
anual, folosirea Fondului de dezvoltare regională, granturilor şi creditelor în condiţii de evoluţie
pozitivă a principalilor indicatori macroeconomici. Prognozele vor fi corectate de criza
economică mondială. Resursele disponibile sînt foarte modeste.
Din obiectivele principale fac parte şi:
- crearea unor mecanisme formale şi neformale de implicare a societăţii civile în procesele de
definire, elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor, de susţinere şi finanţare a organizaţiilor
societăţii civile de utilitate publică,
- consolidarea supremaţiei legii şi încrederii cetăţenilor în autorităţile publice centrale şi
locale, în sistemul judiciar prin aplicarea consecventă a legilor şi a reglamentărilor.
Satele din componenţa primariei Cimislia - Bogdanovca Veche şi Bogdanovca Nouă, satul
Ecaterinovca din comuna Ecaterinovca in rezultatul extinderii au perspectiva de contopire cu
orasul.
1.2 Procesul şi principiile de elaborare a strategiei de dezvoltare
Strategiile de dezvoltare socio-economică (SDSE) locale in RM sunt elaborate in baza unui
model unic, care a permis analiza particularităţilor de dezvoltare a fiecărui oraş şi identificarea
priorităţilor şi mecanizmelor de suport a dezvoltării locale. In procesul elaborării Strategiei de
Dezvoltare socio-economică a or. Cimislia, au fost instituite 6 Grupuri de Lucru cu următoarea
specializare:
 Dezvoltarea sectorului privat şi a intreprinderilor mici şi mijlocii;
3
 Industrie şi turism;
 Agricultură şi industrie prelucrătoare;
 Infrastructură;
 Mediu;
 Sfera socială : sănătate, invăţămant, protecţia păturilor socialmente vulnerabile.
Totodată, in scopul fundamentării empirice a SDSE a or. Cimişlia a fost efectuat un şir de
studii minuţioase privind dezvoltarea economică, problemele mediului, aspecte sociale,
infrastructura dezvoltării businessului .
In cadrul procesului de elaborare a SDSE, au fost asigurate următoarele principii de
bază:
 Consecvenţa. SDSE este consecventă cu documentele politice principale, care reflectă
dezvoltarea regională, indeosebi cu Legea cu privire la dezvoltarea locală, Strategia de
Dezvoltare Naţională şi Strategia Naţională de Dezvoltare Regională. Metodologia şi
procesele de revedere a strategiilor pe parcursul ulterioarelor etape de dezvoltare locale,
propuse de ADR trebuie să corespundă instrucţiunilor ministerului de resort şi să fie
acceptate de Consiliul Regional pentru Dezvoltare (CRD).
 Abordarea comprehensivă analitică. SDSE se bazează pe o evaluare economică, socială
şi de mediu conştiincioasă, care descrie potenţialul or. Cimişlia. Se va acorda o atenţie
specială identificării rezultatelor şi experienţei in filiera dezvoltării locale şi asigurării
şanselor echitabile.
 Un proces participativ activ. Au fost organizate consultări atît la subiectul metode noi de
abordare metodologică cat şi de actualizare a SDSE, consolidînd rolul societăţii civile şi a
sectorului privat în dezvoltarea regională prin reprezentarea echitabilă a tuturor
grupurilor de interes. Acest proces a asigurat colectarea şi examinarea minuţioasă a
opiniilor şi încorporarea lor in SDSE. Grupuri de lucru moderate, grupuri focale, sondaje,
organizate pentru a efectua consultări cu privire la analize, proiecte de documente şi idei
de proiect, toate avînd ca scop atingerea consensului cu privire la esenţa, obiectivele şi
măsurile dezvoltării locale pentru perioada de rigoare.
 Parteneriate locale şi regionale. In cadrul grupurilor de lucru au fost convocate
împreună persoanele interesate din partea entităţilor de stat şi celor neguvernamentale
pentru a dezvolta parteneriate eficace atat pentru ierarhizarea măsurilor prioritare din
strategie, cît şi pentru analiza ulterioară a unor proiecte concrete.
 Transparenţă şi publicitate. ADR-urile vor asigura organizarea consultărilor publice
lărgite ale proiectelor SDSE a or. Cimislia la fiecare etapă de actualizare. Agenţia de
Dezvoltare Sud va îndeplini rolul de lider al procesului de elaborare şi ajustare a
strategiilor la fiecare din perioadele de dezvoltare conform metodologiei şi a proceselor
acceptate de CRDS, dirijînd activităţile respective pană la finalizarea şi aprobarea SDSE
(inclusiv la organizarea consultărilor publice şi prezentarea proiectelor de Strategii la
CRDS pentru aprobare).
1.3 Principiile de susţinere a dezvoltării locale
Principiile de bază pentru susţinerea dezvoltării regionale sunt elucidate de Legea privind
Dezvoltarea Regională a Republicii Moldova şi Strategia Naţională de Dezvoltare Regională:
 Eficienţă: utilizarea eficientă a resurselor naturale, umane, financiare şi de producţie pe
întreg teritoriul Republicii Moldova;
 Echitate: toţi cetăţenii Republicii Moldova au drepturi şi acces egal la valorile
economice, sociale şi culturale indiferent de locul lor de trai;
4
 Durabilitate: toate măsurile, programele şi proiectele finanţate cu scopul susţinerii
dezvoltării regionale trebuie să fie tehnic, financiar şi instituţional viabil;
 Planificare: toate măsurile, programele şi proiectele menite să susţină dezvoltarea locală
trebuie să fie elaborate şi implementate în conformitate cu strategiile naţionale şi locale
de dezvoltare, precum şi să aibă obiective, priorităţi şi mecanisme clar definite;
 Coordinare: toate măsurile, programele şi proiectele menite să susţină dezvoltarea locala
trebuie să fie concordate atît la nivel naţional, cît şi local;
 Parteneriat: planificarea, dezvoltarea şi implementarea măsurilor menite să susţină
dezvoltarea locala trebuie să fie bazate pe un parteneriat dintre autorităţile publice
centrale şi locale, sectorul public şi cel privat, precum şi organizaţiile societăţii civile;
 Transparenţă: trebuie să existe claritate în procesul de alocare, distribuire şi
utilizare a resurselor menite pentru implementarea strategiilor, programelor şi
proiectelor de dezvoltare locală.
 2.Date generale ale localitatii
2.1 Aşezarea geografică
Oraşul Cimişlia este situat în partea sudică a Republicii

Moldova, în raionul Cimişlia pe malurile râului Cogâlnic, la o
distanţă de 68 km de capitala Chişinău, la intersecţia drumurilor
de importanţă republicană: Chişinău - Bolgrad, Chişinău -
Giurgiuleşti, Tiraspol - Leova, aflându-se la o distanţă de 30 km
de Comrat, 57 km de Căuşeni, 35 km de Hînceşti, 28 km de
Basarabeasca şi 52 km de Leova.
Suprafaţa urbană a oraşului este de 208,4 ha, suprafaţa

administrativă totală ridicându-se la 14.612 ha, din care 8.413 ha
de teren având destinaţie agricolă (livezi, vii, pământ arabil).
2.2 Repere istorice
Localitatea Cimişlia intră în istoria scrisă a Moldovei încă din secolul XVII. Se
presupune că moldovenii de aici au cam fost strâmtoraţi de tătari, cărora de asemenea le-a plăcut
locul, iar cu timpul, devenind majoritari, aceştia au schimbat denumirea iniţială a satului după
dorinţă şi felul lor de a fi. Cuvântul tătăresc „cimişlia”, potrivit unei legende, înseamnă bogăţie,
bogat. “...aici s-au aşezat tătarii, care, devenind majoritari, îi schimbă denumirea în Cimişlia ".
Localitatea este menţionată la 10 aprilie 1789 într-o scrisoare a maiorului von Roann,
care se afla în serviciul armatei ruse şi care se oprise pe scurt timp în satul Drăguşeni. Conform
unui document scris pe 30 mai 1812, în sat locuiau 63 de familii de băştinaşi moldoveni,
sedentari din timpuri mai vechi. Dar se mai stabilesc aici 17 familii de ţărani din Hăsnăşenii
Mari, ţinutul Sorocii, şi ei sunt primiţi ca nişte fraţi.
Preotul Iacob Iusipescu, care a făcut prima încercare de a scrie şi de a publica istoria
Cimişliei, în anul 1874, explica: “...Lia este un cuvânt turcesc de fată, iar Cimiş este numele dat
constructorilor şi zidarilor în acea vreme... chiar dacă aici locuiau români şi tătari împreună, nu
au fost niciodată conflicte…”.
De fapt realitatea a fost cu mult mai crudă cu localnicii. Deşi în 1827, Cimişlia a devenit
centru administrativ, mulţi dintre locuitori au murit din cauza ciumei şi a fost nevoie de un
5
cimitir special în partea sud-estică a localităţii. În anul 1840 localitatea a primit statutul de târg.
În 1844 aici se deschide prima şcoală, în 1885 spitalul de zemstva (un medic şi un felcer).
Situat în stepa Bugeacului, pe râuleţul Cogîlnic, localitatea a avut de suferit adesea şi din
urma secetei ce se abătea în zonă. Dimitrie Cantemir, în lucrarea sa “Descrierea Moldovei”,
referindu-se la acest râu, afirma: “…Cogîlnic se poate spune că n-are de loc izvoare, ci numai se
umple în urma ploilor de toamnă şi doar atunci se poate numi râuleţ, toată vara stă secat….”.
Această descriere corespunde şi celei din zilele noastre. În 1904 se deschide biblioteca şcolii
ministeriale. Târgul avea atunci 427 de case cu 4223 de locuitori. Din 1913 în Cimişlia
funcţionau 3 şcoli, una de două clase pentru băieţi, alta de o clasă pentru fete şi una de zemstvă
cu trei complete. La 20 martie 1927 începe electrificarea Cimişliei. Spre sf. sec. XX oraşul
numără 19.873 de locuitori, iar economia lui era reprezentată preponderent de complexul
agroindustrial cu o reţea bine dezvoltată a industriei de prelucrare a produselor agricole. În
perioada interbelică (1918-1940), Cimişlia face parte din judeţul Tighina, mai apoi, în perioada
Imperiului Sovietic devine centru raional, ceea ce este şi în prezent, în anul 2009 oraşul Cimişlia
este aprobat în calitate de oraş de reşedinţă a Agenţiei de Dezvoltare a Regiunii Sud.
În componenţa primăriei oraşului mai intră şi satul Dimitrovca populat de bulgari, satele
Bogdanovca Veche şi Bogdanovca Nouă populate de ucraineni. Oraşul Cimişlia întreţine relaţii
de înrudire cu mai multe oraşe de peste hotare: din august 1993 cu oraşul Hârlău, judeţul Iaşi, din
noiembrie 2002 cu oraşul Vălenii de Munte, Judeţul Prahova România, din martie 2010 cu oraşul
Nowogrod Bobrzanski din Polonia.
2.4 Resurse naturale
Fondul funciar al oraşului Cimişlia este destul de mare şi constituie 11,920 ha datorită
faptului că în componenţa oraşului intră câteva sate. Tot din acest motiv în structura lui
prevalează eminent terenurile cu destinaţie agricolă, care constituie 62,4%. Fondul acvatic al
oraşului este format din suprafaţa râului Cogâlnic, care intersectează oraşul, şi iazuri cu o
suprafaţă totală de 134, 4 ha.. Oraşul nu dispune de resurse naturale subterane, cu excepţia apei
potabile – rezerve considerabile.
2.4 Economia locală
În oraş sunt peste 1.000 de agenţi economici, majoritatea sînt gospodării ţărăneşti – 512.
Aceasta se datorează faptului că oraşul dispune de o suprafaţă mare de teren agricol, comparativ
cu alte oraşe similare. În oraş mai activează 320 de întreprinderi individuale, 24 de societăţi pe
acţiuni, 107 societăţi cu răspundere limitată, 2 întreprinderi de stat, precum şi alte tipuri de
antreprenori. Economia locală este reprezentată preponderent prin complexul agroindustrial cu o
reţea a industriei de prelucrare a producţiei agricole. Sectorul industrial este reprezentat de
industria alimentară din produse animaliere, legume, pomicole, viticole, şi de panificaţie
Principalii agenţi economici sunt agrofirma „Cimişlia” S.A. care dispune de o capacitate de
prelucrare a strugurilor în volum de circa 53 mii tone pe sezon. În componenţa agrofirmei intră 2
fabrici de vin, dar ele sunt exploatate la capacităţi minimale. Un alt agent economic mare este
combinatul de producere cu o capacitate de prelucrare a fructelor şi legumelor de 18 mln.
borcane convenţionale, are utilajul tehnologic învechit, practic nu funcţionează . Fabrica de
produse lactate cu o capacitate de circa 18-20 mii tone de lapte anual a fost reamenajată pentru
producerea pastelor făinoase. Agricultura se caracterizează prin cultivarea plantelor şi creşterea
animalelor. Oraşul dispune de un hotel cu 11 locuri. Activitatea de comerţ este asigurată de o
reţea de magazine, 2 pieţe care comercializează mărfuri cu amănuntul şi cîţiva agenţi economici
care fac comerţ angro în mai multe raioane.
2.5 Transportul
6
Spre deosebire de majoritatea centrelor raionale ale Moldovei, oraşul Cimişlia nu are rută
regulată directă de autobuz care l-ar lega cu capitala. Această situaţie este determinată de
numărul mare al rutelor de tranzit ce circulă prin oraşul Cimişlia spre Chişinău, Odesa, Cahul,
Bălţi, Izmail, Reni, Constanţa şi localităţile din raion. Majoritatea curselor de autobuz spre
Cimişlia din Chişinău pleacă de la Gara Auto Sud-Vest.
2.6 Infrastructura locală
Lungimea totală a drumurilor este de 70,8 km dintre care 12 km. sunt drumuri de
importanţă naţională, restul locale. Din lungimea totală a drumurilor 26,5 km au acoperire rigidă.
La distanţa de 12 km. de oraş este o staţie de cale ferată, care are o reţea vastă de drumuri şi raze
spre depozitele şi întreprinderile industriale şi de comerţ din republică. În oraş sunt 4.167 case şi
apartamente. Din numărul lor total, 98% sunt conectate la reţeaua de aprovizionare cu apă, care
se alimentează din 10 fântâni arteziene. Restul caselor se alimentează din cele 195 fântâni
publice din localitate. La reţelele de canalizare sînt conectate 25% de case şi apartamente.
Gazificarea oraşului Cimişlia este în proporţie de 85%.
Bugetul, mai mulţi ani la rînd, nu poate asigura investiţii în dezvoltarea infrastructurii, este
insuficient şi pentru întreţinerea infrastructurii oraşului, este înpovărat de dătorii curente şi
istorice. Resurse noi pot fi valorificate stimulînd agenţii economici locali şi externi, persoanele
care au muncit peste hotare să investească în economia locală, de asemenea atrăgînd finanţări şi
granturi în cadrul diferitor programe. Pentru micşorarea costului serviciilor publice, serviciilor
comunale va fi promovată cooperarea cu mai multe localităţi din zonă.
2.7 Servicii sociale
Instituţiile preşcolare
Actualmente în or.Cimişlia activează 6 instituţi preşcolare de stat, una dintre care
(Foişor) şi-a reluat activitatea în 2008. Începînd cu 1995 s-a redus numărul de grupe în grădiniţa
„Făt-Frumos” – de la 14 la 4 grupe, în prezent activează 5. In 2001 şi-a întrerupt activitatea
grădiniţa „Andrieş” cu 160 de locuri.
În toate instituţiile regimul de lucru este de 5 zile în săptămînă, de la ora 7.30 la 18.00.
Este redus accesul la educaţie timpurie pentru copii de 1-3 ani. În general se estimează că
frecventează instituţiile preşcolare circa 555 de copii din 836, dintre care vîrsta fragedă 110
copii. Numărul cadrelor didactice este de 38 pedagi, personal tehnic – 56 persoane.
În toate instituţiile copiii se alimentează de 3 ori pe zi, cheltuielile suportîndu-le Primăria
– 70 % şi părinţii – 30 %. Starea tehnică a instituţiilor care au fost date în exploatare în anii 1980
”Făt-Frumos”, ”Ghiocel”, ”Foişor” este nesatisfăcătoare. Grădiniţele deschise în anii 1960, au
nevoie de reparaţii capitale (Rîndunica, Sc.Roşie, Viorica). Grădiniţa „Andrieş” este în stare
deplorabilă.
La grădiniţa „Rîndunica”, din momentul dării în exploatare, nu s-au petrecut lucrări de
reparaţie semnificative. Zidăria pereţilor exteriori, la care uzura constituie 30-40% ,necesită o
tencuială. Tîmplăria (ferestrele, uşile exteriaoare) nu corespund normelor de conservare a
energiei termice. Apeductul din ţevi de metal necesită reparaţie capitală. Inventarul de pe
terenurile de joacă este predominant din lemn şi de asemenea este învechit, necesită schimbat pe
unul modern. Trebue reparat acoperişul la grădiniţele „Făt-Frumos”, ”Ghiocel”, ”Scufiţa Roşie”,
„Andrieş”. Pe parcursul perioadei de tranziţie sectorul educaţiei preşcolare a degradat
considerabil, ceea ce a creat o serie de blocaje în realizarea învăţămîntului preşcolar.
Din lipsa resurselor materiale şi financiare, a pauperizării populaţiei, dar şi în absenţa
unei politici educaţionale viabile pentru copiii preşcolari în anii 1995-2000 numărul instituţiilor
preşcolare în oraş s-a redus de la 7 la 5 instituţii (în prezent funcţionează 6), rata de participare a
copiilor la programele de educaţie preşcolară s-a redus cu 50 % , iar numărul cadrelor didactice a
scăzut cu circa 60 %. În timp ce circa 98 % de copi din familiile relativ înstărite au acces la
programele de educaţie preşcolară, în cazul familiior nevoiaşe acest indicator este de 60 %.
Case de cultură, obiecte pentru divertisment, centre de tineret
7
Clădirea Casei de Cultură a fost edificată în anul 1967 pentru 570 locuri. Regimul de lucru marţi
– sîmbătă de la 8.00 – 17.00. Angajaţi – 7
Cercuri:
1.Dans – 2 grupe mari şi mici, 40 participanţi; M.Golovatîi
2.Dans începători 20 copii. Maturi „La izvor” – 22 participanţi.
3.Ansamblul vocal „Legenda” – 12 participanţi , L.Nenescu.
4.Ansamblul de fluierişti 2 grupe a cîte 8 participanţi, L.Nnenescu
5.Formaţia „Gama” de muzică uşoară 7 participanţi, V.Cozonac.
6.Formaţia de tineri „Muzica uşoară 8 paticipanţi, V.Cozonac.
7.Orchestra de fanfară 30 participanţi
8.Formaţia de dans „Brăic”, 6 participanţi,Grigore Vulpe
9.Cercul „Mîini dibace” – 4 participanţi, Acălugăriţei Marina
10.Formaţia „California” de dans modern.
Centre sportive, stadioane
Şcoala sportivă. Clădirea a fost construită în anii 1924 – 1940 ca sinagogă evreiască,
transformată în casă de cultură în anii 1941-1965, şi din anul 1965 în şcoală sportivă.
Secţii sportive în oraş: volei, baschet, judo, lupte libere, karate, box, tenis de masă, fotbal
- sunt antrenaţi 814 copii. Baza materială; sala de jocuri şi sala de lupte în incinta scolii sportive;
sala de luptă şi de forţă – la liceul A.Puschin; sala de tenis la liceul Mihai Viteazu; terenuri de
fotbal, volei, baschet, tenis la stadionul orăşenesc si altele.
Biblioteci
Biblioteca din Cimişlia a fost fondată în anul 1947, dar neavînd un local specializat a fost
amplasată în mai multe locuri pe parcursul anilor. Clădirea de astăzi a bibliotecii a fost dată în
exploatare în anul 1967 cu suprafaţa totală de 227 m2. Localul are două nivele şi un subsol în
care se păstrează arhiva ediţiilor periodice pe parcusrul a 10 ani.
Starea tehnică a bibliotecii lasă de dorit utilajul este învechit, lipsesc calculatoarele.
Reparaţia în bibliotecă nu a fost efectuată din 1984. Este nevoie urgent de schimbat geamurile şi
uşile de la intrare. Clădirea bibliotecii necesită o reparaţie capitală. Biblioteca funcţionează 6 zile
în săptămînă de la orele 8 pînă la 17.
Obiecte pentru ocrotirea sănătăţii
Spital raional
Centrul Medicilor de familie
Farmacii
Farmacii de stat – 1
Farmacii private - 7
Staţii salvare - 1 substaţie
Cabinete stomatologice
4 de stat
5 private
Azilul pentru batrini
2.8 Infrastructura
 Apă şi canalizare Lungimea apeductului în or.Cimişlia e de 28 km. Sistemul de
canalizare e de 34,4 km. Reţelele de apeduct se află într-o stare nesatisfăcătoare. La
reţeaua orăşănească canalizare sunt conectate numai blocurile de locuit şi agenţii
economici. Sistemul de apeduct este gestionat de 3 agenţi economici: Î.M.” Apa Canal”,
SRL Făclia, Î.I.Cometa Mandîş. Calitatea apei în oraş este bună.
 Electricitatea Union Fenosa – 100%
 Sistem de încălzire Încălzire autonomă
 Drumuri Drumuri naţionale 52 km, stare nesatisfăcătoare, cu excepţia drumului Cimişlia
Comrat. Drumuri locale 64 km – în stare nesatisfăcătoare, cu exceptia str Constantin
Stamati şi un sector din str. Mihai Eminescu.
 Sursele de informare in masă Cim TV,Radio Media, ziarul Business info.
8
 Activitatea de salubrizare Întreprinderea municipală de gospodărire locativ-comunală.
La moment are loc o reformă a întreprinderilor municipale prin comasarea lor
 Transport public de pasageri
a) 5 rute microbuze
b) 9 unităţi de transport
c) se circulă cu intervale de 1 oră.
d) Organizarea transportului e efectuată de particulari.
2.9 Fondul locativ
 Numărul blocurilor de locuit 42
 Numărul apartamentelor 1397
 Numărul de case (curţi) - 3650
 Nr.caselor asigurate cu gaz – 3285

 Conectate la reţeaua telefonică - 3200
 Conectare la sistemul de încălzire centralizat 6 apartamente.
 Conectat la reţeaua electrică – 3646 case
2.10 Administraţia publică locală
Consiliul local:
 numărul consilierilor: 23
 numărul comisiilor de specialitate: 4
Primăria:
 numărul funcţionarilor publici: 14
 numărul de calculatoare de care dispune primăria: 15
PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ A OR. CIMIŞLIA PE

PERIOADA 2010-2014
3. Introducere
3.1 Scopul si obiectivele planificării strategice
 Scopul procesului de planificare strategică desfăşurat la atelierul de lucru din mai 2010 a
fost elaborarea proiectului planului strategic de dezvoltare socio-economică a oraşului
Cimişlia.
 Scopul atelierelor de actualizare a planului strategic este revederea şi evaluarea
implementării planului strategic de dezvoltare socio-economică al oraşului Cimişlia
elaborat în anul 2002 şi elaborarea unui plan strategic actualizat prin identificarea noilor
acţiuni pentru o perioadă nouă.
3.2 Responsabili de implementare: ( Echipa de planificare )
1. Raileanu Gheorghe, primar
2. Plesca Sergiu, viceprimar
3. Virlan Sergiu, viceprimar
4. Griu Valeriu, presedintele clubului sportive “Carate-Do”
5. Nechit Radion, specialist in tineret si sport
6. Bargan Mariana, journalist
7. Motroi Mihai, presedintele societatii invalizilor
8. Gurulea Igor, inginer intreprinderea Silvo-Cenegetica Cimislia
9
9. Doni Petru, inspector inspectia muncii
10. Cotoros Vasile, consilier orasenesc
11. Balica Vasile, vicepresedintele raionului Cimislia
12. Arama Tatiana, director oficiul fortelor de munca
13. Arabagi Cristina, directorul casei de creatie
14. Lungu Alexandru, consilier orasenesc
15. Salinschi Victor, antreprenor
16. Caraus Maria, sef-adjunct directia de finante
17. Vacarciuc Andrei, presedintele raionului Cimislia
18. Stan Galina, sef-adjunct directia de invatamint Cimislia
19. Negru Valentin, antreprenor
20. Moroz Svetlana, medic
21. Prisacari Tamara, medic
4. Analiza actorilor
Actorii Interni:
1. Cetăţenii
2. Agenţii economici (inclusiv grupuri de interese)
3. ONG locale
4. Primarul
5. Consiliul Local
6. Confesiuni religioase
7. Servicii publice de gospodărie comunală, întreprinderi municipale
8. Instituţii bugetare
9. Organe de drept
10. Mass-media locală
Actorii Externi:
1. Parlamentul RM
2. Preşedenţia
3. Guvernul RM
4. Consiliul Raional
5. Organizaţiile donatoare
6. Fundaţiile
7. Consiliul RDS ŞI ADRS
8. Comunităţile vecine
9. Judecătoria
10. Grupările de interese din RM
11. Agenţii economici externi
12. Oraşele înrudite
13. Mass-media
14. Localităţile din republică
15. Partide politice
5. Misiunea si valorile
5.1 Misiunea APL şi a comunităţii din or. Cimislia
Misiunea APL şi a întregii comunităţi din or. Cimislia este crearea condiţiilor pentru mobilizarea
tuturor resurselor existente, creşterea calităţii serviciilor publice şi elaborarea mecanismelor de
stimulare a iniţiativei private întru ridicarea bunăstării cetăţenilor.
5.2 Valorile APL şi a comunităţii din or. Cimislia
Ccomunitatea din or. Cimislia consideră că cetăţenii oraşului trebuie să împărtăşească anumite
valori comune, prin urmare activitatea si dezvoltarea ei strategică trebuie să fie guvernată de:
 Competenţă, profesionalism, transparenţă, incoruptibilitate. Aceaste valori se v-or
manifesta prin competenţa şi rapiditate în soluţionarea problemelor şi v-a avea drept
rezultat obţinerea unor performanţe mai înalte, facilitând realizarea scopurilor şi
îndeplinirea misiunii. În caz contrar oraşul nu v-a avea sorţi de izbândă în dezvoltarea sa.
10
 Responsabilitate. Această valoare trebuie să fie dominantă atât pentru reprezentanţii
APL cât şi pentru fiecare cetăţean în parte. Fără responsabilitate în activităţi, în prestarea
serviciilor nu se poate de avansat.
 Onestitatea. În relaţiile dintre cetăţeni de o parte şi APL pe de altă parte, cât şi in relaţiile
APL cu actorii externi se doreşte o abordare în mod cît mai sincer şi mai vizibil a
problemelor de comunicare şi colaborare, optând pentru elaborarea şi respectarea unui
cod intern de comportament şi a protocoalelor de relaţii şi intenţii cu unii actori externi.
 Punctualitatea şi cutuma tradiţiilor. Punctualitatea reprezintă o calitate a unei
comunităţi avansate. Tradiţiile naţionale vor amplifica procesul de dezvoltare socio-
economică al or. Cimislia. În perioada de globalizare aceste valori vor apropia
comunitatea noastră de civilizaţia occidentală.
 Iniţiativă, insistenţă. Aceste valori sunt cheia succesului misiunii noastre şi trebuie să se
manifeste printr-un simţ al răspunderii pentru obligaţiile asumate şi prin depunerea
tuturor eforturilor necesare pentru îndeplinirea acestora.
 Diplomaţia. În relaţiile cu actorii externi şi interni este necesar de-a obţine maximum
posibil avantaje în favoarea comunităţii. Calitate extrem de necesară pentru toţi liderii de
opinie şi liderii APL
 Patriotismul local. În tot ce se v-a face este necesar de cultivat această valoare. Numai în
acest spirit v-a fi posibil realizarea unor lucruri frumoase. Noi considerăm că printr-o
coeziune internă a întregii comunităţi, vom fi capabili într-o măsură mai mare să realizăm
scopurile, obiectivele noastre, să identificăm modalităţi şi opţiuni noi pentru protejarea
drepturilor şi intereselor cetăţenilor.
 Bunăstarea. Este o valoare pe care o considerăm strict necesară în activitatea noastră.
Orice nu s-ar întreprinde de către comunitate este obligatoriu de văzut lucrurile anume
din acest punct de vedere. Activitatea APL trebuie să fie utila pe plan social, din punct de
vedere al aşteptărilor comunităţilor, şi pe plan financiar, din punctul de vedere al
necesităţii implementării unui model eficient de management public şi financiar.
 Inteligenţa. Fără investiţii în creşterea capitalului uman, în pregătirea specialiştilor de
mare performanţă nu este posibilă avansarea comunităţii noastre. Din alt punct de vedere
se preconizează să se realizeze acţiunile care ţin de viitorul or. Cimislia printr-un proces
de planificare raţionala a resurselor sale umane şi prin promovarea talentelor.
6. Analiza SWOT
6.1 Puncte forte
 Prezenţa radioului şi televiziunei locale, a ziarului regional.
 Poziţie geo-politică favorabilă (intersectarea de două artere principale de transport ).
 Reţele de transportare a energiei electrice.
 Condiţii agro-climaterice favorabile (soluri, zile solare).
 Există o masă critică de ONG funcţionale.
 Resurse acvatice pentru irigare nevalorificate.
 Resurse subterane importante de apă potabilă.
 Tradiţii vini-viticole a vinăriilor.
 Centrul administrativ al Regiunii de Dezvoltare Sud.
 Existenta resurselor umane.
 Instruirea specialiştilor din diferite domenii.
 Capacitatea de cumpărare a populaţiei relativ mare.
 Tendinţa locuitorilor din satele raionului de a se stabili cu traiul în or. Cimişlia.
6.2 Puncte slabe
 Productivitate scăzută in agricultură.
 Tehnologii industriale invechite.
 Ponderea inaltă a populaţiei antrenate in agricultură (60%).
 Locuri de muncă insuficiente şi necompetitive pentru prevenirea migraţiei.
 Grad scăzut de asigurare cu utilităţi.
 Mediu de afaceri defavorizant.
11
 Calitatea scăzută a infrastructurii transporturilor.
 Parcelarea excesivă a terenurilor agricole.
 Capacităţi reduse pentru dezvoltarea turismului. Atractivitatea medie a mediului natural
pentru turizm.
 Servicii slab dezvoltate in agricultură.
 Condiţii climaterice aride.
 Industrie prelucrătoare slab dezvoltată.
 Diversificare redusă a pieţelor de desfacere.
 Capacităţi reduse de absorbţie a fondurilor europene.
 Situatia demografică în descreştere , rata mica de natalitate.
 Numai 25% din drumurile Cimişliei sunt asfaltate.
 Numai 25 % din populaţia oraşului conectată la apeduct dispune de canalizare.
 Degradarea ecosistemelor. Lipsa unui plan de protecţie a mediului şi gestionare a
deşeurilor, lipsa unei concepţii de abordare în ansamblu a protecţiei mediului.
 Rîul Cogîlnic este transformat întrun canal pentru scurgerea apelor reziduale, se atestă o
destabilizare vădită a faunei locale, a crescut ameninţător numărul de ciori, vrăbii, vespi,
rozătoare ş.a. care deja prezintă un pericol pentru agricultură.
 Nivelul scăzut al culturii ecologice.
 Pasivitatea cetăţenilor.
 Economia slab dezvoltată.
 Dezbinarea locuitorilor pe interese partiinice şi de grup.
 Lipsa poligonului amenajat pentru depozitarea deşeurilor solide.
 Insuficienta specialiştilor calificaţi.
 Migrarea populaţiei.
 Construcţii neautorizate.
 Existenţa construcţiilor nefinalizate.
 Lipsa informaţiei veridice cu privire la bogăţii subterane, lipsa materialelor ce ar putea fi
folosite în construcţie, nu este legiferată nici o carieră.
 Lipsa pieţii de desfacere în străinătate şi tot odată insuficienţa producţiei agricole locale
pe piaţa orăşenească.
 Forţa de muncă insuficientă, necalificată, înbătrînită, prost motivată, degradare a
învăţămîntului professional.
 Crupţie şi protecţionism, incompetenţă a factorilor de decizie.
 Accesul limitat la surse de informaţie.
 Concurenţa neloială cu UTA Gagauzia, care are facilităţi fiscale considerabile (TVA şi
accize).
 Vităritul ca ramură a economiei a degenerat în microferme de pe lîngă casă.
 În zona centrală a oraşului sînt multe clădiri cu apartamente de tip „Hruşciovca”, care
necesită reparaţii capitale şi reconstrucţie.
 În oraş şi în sate nu este amenajat nici un teren de joacă pentru copii, sînt prost amenajate
terenurile sportive, nu este dezvoltată industria şi serviciile de agrement.
6.3 Oportunităţi
 Dezvoltarea turismului (agroturism, piscicol, viti-vinicol şi muzeu etno-grafic).
 Atragerea investiţiilor străine.
 Formarea capacităţilor umane pentru dezvoltarea turismului.
 Crearea condiţiilor pentru revenirea cadrelor calificate din emigrare temporară.
 Modernizarea agriculturii şi dezvoltarea producţiei agricole organice ecologic pure.
 Crearea parteneriatelor cu alte oraşe din ţară şi peste hotarele ţării.
 Crearea intreprinderilor de prelucrare prin transfer tehnologic know how .
 Dezvoltarea sistemelor de acumulare a apelor de suprafaţă, curăţirea şi purificarea rîului
Cogîlnic.
 Consolidarea terenurilor agricole.
 Dezvoltarea resurselor energetice alternative (energie solară, bio-diesel, vînt).
12
 Arendarea obiectivelor sportive.
 Promovarea imaginii positive.
6.4 Pericole
 Instabilitatea politică şi legislativă.
 Continuarea migraţiei.
 Calamităţi naturale (secete, inundaţii, ingheţuri).
 Poluarea mediului.
 Imperfectiunea cadrului legislative.
 Epidemiile.
 Scăderea volumului transferurilor făcute de gasterbaiteri.
 Dependenţa de piaţa rusă, de diferite restricţii impuse de Rusia.
 Procese negative provocate de globalizare şi de criza economică mondială.
7. PLANUL STRATEGIC
7.1 Scopul planului strategic
Oraşul Cimişlia s-a afirmat ca un oraş, care a realizat de acum anumite activităţi concrete
şi a obţinut anumite rezultate. În acest scop s-au identificat punctele slabe si avantajele
comparative, s-au depistat anumite riscuri şi oportunităţi ale mediului extern şi considerăm că la
aceasta etapă este important să ne consolidăm ca o forţă credibilă (Primăria, Consiliul Local
împreună cu întreaga comunitate) şi să îndreptăţim aşteptările cetăţenilor şi a actorilor externi.
Această etapă de consolidare internă o considerăm drept decisivă şi prioritară, deoarece mulţi
dintre funcţionarii actuali sunt proaspăt intraţi în funcţii şi sunt nevoiţi să înveţe din mers cum să
acţioneze în mod eficient într-un sistem administrativ descentralizat şi imperfect.
După analiza unui set de criterii şi după ierarhizarea problemelor, au fost stabilite drept
prioritare următoarele chestiuni strategice:
Cum putem contribui la Dezvoltarea Economică Locală?
Globalizarea pieţelor, concurenţa crescândă între comunităţi, restructurarea grupurilor
industriale, rolul în creştere al întreprinderilor mici şi mijlocii, creşterea importanţei adoptărilor
deciziilor la nivel local presupun o nouă viziune în dezvoltarea economiei locale. Soluţionarea
acestei probleme va aduce cu sine ridicarea nivelului de trai al cetăţenilor prin crearea, reţinerea,
extinderea şi atragerea firmelor în comunitate. De asemenea, considerăm că de importanţă
majoră poate fi stimularea businessului mic şi mijlociu. Politica de promovare economică locală
este, în general, definită prin ansamblul măsurilor directe şi indirecte luate de APL pentru
crearea de întreprinderi şi deci de locuri de muncă. Destinatarul principal al acestei măsuri este
întreprinderea, care investeşte, inovează sau îşi diversifică activitatea la nivelul colectivităţii
locale.
Alternativele pentru soluţionarea acestei probleme ar fi colaborarea cu Fondul de
Investiţii Sociale din Moldova, Asociaţiile de Economii şi Împrumut ale Cetăţenilor şi alte
organizaţii şi proiecte, intensificarea legăturilor şi folosirea posibilităţilor în cadrul colaborării cu
partenerii externi (români, cehi, polonezi ş.a.).
Considerăm că barierele majore care stau în calea soluţionării acestei probleme sînt lipsa
resurselor financiare, lipsa deprinderilor de management ale liderilor locali, neîncrederea
generală a populaţiei în posibilităţile de realizare a tranziţiei, bariera psihologică, imperfecţiunea
legislaţiei în domeniul finanţelor publice locale şi a administraţiei publice locale, lipsa
experienţei de activitate în condiţiile economiei de piaţă, sectorul privat slab dezvoltat,
degradarea resurselor şi potenţialului uman.
Iniţiativele principale pe care le putem lansa în acest domeniu sunt crearea unui centru de
consultanţă şi marketing, crearea centrelor de extensiune, incubatorul de afaceri, schimbul de
experienţă cu unele comunităţi mai avansate, organizarea expoziţiilor. Acţiunile-cheie pe care
trebuie să le întreprindem sunt editarea unui buclet informativ cu privire la potenţialul oraşului
Cimişlia, conlucrarea cu Camera de Industrie şi Comerţ, organizarea unor expoziţii permanente
pe domenii, valorificarea potenţialului economic existent, editarea unui nomenclator al firmelor
locale.
13
Cum să contribuim la dezvoltarea infrastructurii sociale şi serviciilor publice?
Aceasta problema reprezintă o provocare fundamentala care presupune în primul rând
gestionarea raţională a finanţelor, planificarea bună a activităţilor şi orientarea la realizarea
scopurilor propuse, conlucrarea şi coordonarea activităţilor cu prestatorii de servicii. Implicarea
cetăţenilor în soluţionarea problemelor. Din acest punct de vedere se presupune realizarea
următoarelor: asigurarea cu apă potabilă, crearea asociaţiilor de locatari, descentralizarea
sistemului de încălzire termică şi construcţia cazangeriilor autonome, construcţia poligonului de
acumulare şi prelucrare a deşeurilor manageriale, elaborarea unui sistem eficient de salubrizare,
efectuarea reparaţiei curente şi capitale în şcoli, construcţia şi reparaţia drumurilor, amenajarea
zonelor verzi şi de agrement etc. Alternativele principale în acest domeniu pot fi prestarea unor
servicii contra plată de către sectorul privat.
Este necesar de promovat următoarele iniţiative pentru depăşirea barierelor: identificarea
donatorilor, cultivarea deprinderilor de elaborare a proiectelor reale bine gândite, asigurarea
transparenţei în domeniul gestionării serviciilor publice, apelul la posibilităţile FISM de
identificare a posibilităţilor de finanţare. Pentru aceasta trebuie să promovăm proiectele moderne
în domeniul infrastructurii sociale şi serviciilor publice.
Cum se poate asigura transparenţa activităţii APL şi informarea cetăţenilor?
Scopurile pe care le urmărim sunt familiarizarea opiniei publice cu misiunea şi activităţile or.
Cimişlia şi crearea unei reţele informaţionale proprii. Alternativele majore pe care putem miza
sunt promovarea unei imagini adecvate prin participarea mai activă la iniţiativele proiectelor
internaţionale care se desfăşoară în Republica Moldova. Barierele cele mai serioase pe care le
vedem sunt lipsa resurselor financiare, absenţa unei viziuni clare referitor la promovarea imaginii
şi a procesului de consolidare a transparenţei, presiunea din partea unor grupuri de interese,
precum şi activitatea pasivă a unor cetăţeni. Pentru a depăşi aceste bariere trebuie să sensibilizăm
Consiliul Local privind intensificarea procesului de informare, să colaborăm mai activ cu
centrele de informare, precum şi să stabilim relaţii permanente cu mass-media locală, naţională şi
străină.
Acţiunile-cheie necesare în această direcţie sunt identificarea potenţialului finanţator al
donatorilor (Fondul Naţional pentru Dezvoltare Regională, Programul Transfrontalier RO-UA-
MD, Fundaţia Soros, FISM, etc.), editarea unui buletin informativ al oraşului Cimişlia,
utilizarea panourilor informative.
Pentru fiecare problemă strategică au fost identificate următoarele scopuri:
Probleme strategică nr.1: Cum să contribuim la dezvoltarea economică locală?
Scopuri:
1. Valorificarea resurselor locale
2. Atragerea firmelor cu potenţial economic avansat pe teritoriul oraşului
3. Înfiinţarea parcului industrial
4. Zona economică liberă
Problema strategică 2: Cum să contribuim la dezvoltarea infrastructurii sociale şi serviciilor

publice?
Scopuri:
1. Asigurarea cu apă potabilă şi servicii de canalizare
2. Elaborarea unui sistem eficient de salubrizare
3. Efectuarea lucrărilor de reparaţie capitală a instituţiilor bugetare.
4. Îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a obiectelor de menire socio-culturală.
5. Construcţia şi reparaţia drumurilor.
6. Extinderea reţelelor electrice.
7. Organizarea lucrului cultural-sportiv.
8. Amenajarea zonelor verzi şi de agrement.
9. Soluţionarea problemei înbunătăţirii păşunelor şi păşunatului.
10. Îmbunătăâirea situaţiei ecologice
11. Organizarea lucrului cultural-sportiv
14
12. Proiecte de investiţii
13. Promvarea turismului
14. Transportul Public
15. Serviciul sanitar
16. Serviciu de asistenţă socială
Problema strategică 3: Cum să asigurăm transparenţa activităţii APL şi informarea
cetăţenilor?
Scopuri:
1. Instalarea panourilor informative în locuri publice.
2. Crearea noilor forme de difuzare a informaţiei.
3. Itensificarea dialogului cu cetăţenii.
4. Formarea imaginii pozitive a APL
5. Organizarea festivalurilor cultural-sportive.
6. Relaţii de înrudire
7.2 PLANUL DE ACŢIUNI
Probleme strategică nr.1: Cum să contribuim la dezvoltarea economică locală?
Scopul 1. Valorificarea resurselor locale
1.1. Identificarea potenţialului pentru exploatarea eficientă a resurselor
Responsabil: primarul
Termen de realizare: 2010-2014
1.2 Crearea bazei de date de evidenţă a populaţiei şi a patrimoniului public.
Responsabil: viceprimarul probleme economice
Termen de realizare: permanent
1.3. Monitorizarea procesului de colectare a impozitelor
1.4. Stimularea înfiinţării întreprinderilor mici şi mijlocii
1.5. Informarea mediilor de afaceri
1.6. Încurajarea întroducerii în agricultură, industrie şi servicii a tehnologiilor noi cu consum
mic de energie şi materie primă, însuşirea a noi domenii de afaceri - piaţa hîrtiilor de
valoare, consultări, ştiinţă, informatică.
1.7 Modernizarea pieţelor agro-alimentare importante şi a comerţului stradal
Scopul 2. Atragerea firmelor cu potenţial economic avansat pe teritoriul oraşului.
2.1. Colectarea şi examinarea informaţiei privind potenţialul firmelor locale.
Responsabil: primarul, economistul
2.2. Stabilirea contactelor şi conlucrarea cu firmele identificate privind soluţionarea unor
probleme economice.
Termen de realizare: permanent.
2.3. Editarea nomenclatorului firmelor locale
Responsabil: economistul
Termen de realizare: 2010
2.4. Stimularea dezvoltării infrastructurii comerciale: depozite, spaţii comerciale,centre de
afaceri, spaţii industriale pentru industria agro-alimentară.
15
Responsabili: viceprimarul probleme economice, economistul
2.5. Crearea in cadrul primariei a bazei electronice de date cu caracter economic ( agenţii
economici, resursele locale, piaţa de desfacere idendificarea întreprindelor locale cu
perspective)
Responsabil: viceprimarul probleme economice, economistul
2.6. Reducerea decalajului dintre ramurile economiei crearea condiţiilor de dezvoltare în viitor:
industria alimentară, servicii turistice, industrie, servicii de consultanţă.
Responsabil: economistul
2.7. Înbunătăţirea şi dezvoltarea cooperării antreprenoriale şi economice regionale şi
transfrontaliere.
Scopul 3. Infiintarea parcului industrial
3.1. Atragerea de fonduri de investitii pentru realizarea si dezvoltarea Parcului Industrial
Cimişlia.
Responsabil: viceprimarul probleme economice,
3.2. Dezvoltarea parteneriatului dintre mediul de afaceri şi administraţiile publice
locale în scopul dezvoltării economico-sociale durabile a zonei Cimişlia.
3.3 Realizarea de parteneriate cu institutii similare la nivel regional, naţional si internaţional.
3.4. Menţinerea indicatorilor de protecţie a mediului în limitele impuse de normativele U.E. prin
atragerea unor afaceri profitabile care promovează tehnologii nepoluante .
Scopul 4. Zona economică liberă.
4.1. Constituirea zonei economice libere.
4.2. Deschiderea unui incubator de afaceri.
Termen|: 2010-2011
Problema strategică 2: Cum să contribuim la dezvoltarea infrastructurii sociale şi serviciilor

publice?
Scopul1. Asigurarea cu apă potabilă
1.1. Conlucrarea cu cetăţenii privind achitarea plăţilor pentru servicii comunale
Responsabil: directorul ÎM “Servicii publice Cimişlia”
1.2. Construcţia şi amenajarea surselor alternative de aprovizionare cu apă: fântâni, izvoare
Responsabil: viceprimarul probleme sociale,
1.3. Monitorizarea calităţii apei potabile.
Termen de realizare: periodic – 2010-2014
1.4.Repararea capitală, construcţia apeductului şi sistemului de canalizare
16
Termen de realizare: conform planificării
1.5. Aprovizionarea cu apă potabilă în cartierele noi.
1.6. Construcţia colectorului sub presiune, a doua staţii de pompare şi staţiei de epurare (de
iniţiat negocieri cu consiliile locale învecinate pentru construcţia în comun a staţiei de
epurare).
Scopul 2. Elaborarea unui sistem eficient de salubrizare
2.1. Atragerea investitorilor externi pentru construcţia poligonului de deşeuri
2.2. Lichidarea gunoiştilor ne autorizate
Responsabil: viceprimarul probleme sociale, directorul ÎM “Servicii publice”, poliţia
municipală, ONG
2.3. Informarea şi conlucrarea APL cu populaţia privind Conştientizarea gunoiştelor spontane.\
Responsabil: viceprimarul probleme sociale, directorul ÎM “Servicii publice Cimişlia”,
poliţia municipală, ONG
2.4. Susţinerea de către APL a ONG la elaborarea proiectelor eficiente de salubrizare.
2.5. Elaborarea planului de salubrizare a oraşului
Responsabili: viceprimarul probleme sociale, directorul ÎM “Servicii publice Cimişlia”,
Termen de realizare: .2011
2.6. Participarea la proiecte investiţionale
Responsabil: primarul, directorul ÎM “Servicii publice Cimişlia”, ONG
2.7. Procurarea mecanismelor şi utilajului necesar pentru salubrizarea localităţii şi exploatarea
fondului locativ
Termen de realizare: conform planului
Responsabil: consiliul orăşenesc, directorul ÎM “Servicii publice Cimişlia”,
2.8. Educaţia ecologică a populaţiei
Responsabil: primarul, directorii instituţiilor de învăţămînt, ONG
2.9. Introducerea salubrizării regulate a tuturor străzilor oraşului şi satelor
Responsabil: directorul ÎM “Servicii publice Cimişlia”, ONG
2.10. Sprijinirea agenţilor economici penru reciclarea deşeurilor prin valorificare lor industrială
Responsabil: primarul, directorul ÎM “Servicii publice Cimişlia”, ONG
2.11. Folosirea unor substanţe aprobate de specialişti pentru combaterea insectelor şi
dăunătorilor din oraş.
Responsabil: directorul ÎM “Servicii publice Cimişlia”,
Scopul 3. Efectuarea lucrărilor de reparaţie în instituţiile bugetare.
3.1. Planificarea procesului de reparaţie
Termen de realizare: anual
3.2. Mobilizarea resurselor locale
17
Responsabil: Directorii de şcoli, grădiniţe.
3.3. Efectuarea lucrărilor de reparaţie
3.4. Renovarea reţelelor electrice interne în instituţiile bugetare.
3.5. Reconstructia cazangeriilor, retelelor si sistemelor de incalzire conform programului de
creditare Energetic II
Termen: 2011
3.6. Majorarea ratei de înrolare în programul preşcolar pînă la 80 % pentru copiii de vîrsta 1-3
ani şi pînă la 100% pentru copii de 3-7 ani
3.7. Amenajarea terenurilor de joacă în instituţiile preşcolare cu utilaj modern.
3.8. Modernizarea utilajului tehnic la biblioteca centrală.
3.9. Deschiderea în oraş a unui colegiu informaţional ori a unei filiale.
3.10 Creşterea număruli de săli de sport aferente unităţilor de învăţămînt
3.11 Reparaţia cladirilor ( liceul teoretic rus, grădiniţa Rîndunica, casa de cultură ) cu susţinerea
FISM-ului.
Scopul 4. Îmbunătăţirea tehnico-materiale a obiectelor de menire socio-culturale.
4.1. Analiza Bazei Tehnico - Materiale existente
Responsabil: viceprimarul probleme sociale, directorii instituţiilor, contabil şef
4.2. Procurarea utilajului necesar
Responsabil: Directorii, viceprimarul probleme sociale, contabil-şef
Termen de realizare: pe parcursul anului
Scopul 5. Construcţia şi reparaţia drumurilor
5.1. Mobilizarea resurselor locale pentru reparaţia drumurilor
Responsabil: primarul, spec. primărie
5.2. Informarea populaţiei privind colectarea resurselor financiare
5.3. Construcţia şi reparaţia drumurilor şi a trotuarelor
Termen de realizare: trim II-III, annual
5.4. Procurarea utilajului pentru curăţirea drumurilor şi trotuarelor în perioada rece a anului
Responsabil: viceprimarul probleme sociale, directorul ÎM “Servicii publice Cimişlia”
Termen de realizare: după necesitate
5.5. Acoperirea cu capace a căminelor de vizitare a sistemelor inginereşti
18
Responsabil: directorul ÎM “Servicii publice Cimişlia” agenţi economici privaţi.
5.6. Construcţia şi reparaţia podurilor.
5.7. Reabilitarea drumurilor, instalarea indicatoarelor pentru direcţii şi demarcarea drumurilor.
5.8. Construirea şi repararea obiectelor de suport şi a facilităţilor existente de-a lungul
drumurilor: staţii, fîntîni, izvoare, crucifix-uri etc.
Responsabil: viceprimarul probleme sociale, directorul ÎM “Servicii publice”
5.9. Soluţii pentru realizarea de parcări, pot fi şi cu mai multe nivele, cu afectarea unor suprafeţe
cît mai mici de teren, fără desfiinţarea zonelor verzi.
Scopul 6. Extinderea reţelelor electrice
6.1. Reevaluarea proiectelor existente de construcţie şi renovare a reţelelor electrice
6.2. Iluminarea străzilor din oraş şi sate
6.3. Construcţia instalaţiilor fotovoltaice sau de captare a energiei vîntului
Responabil: primarul
Scopul 7. Amenajarea zonelor verzi si de agrement
7.1. Amenajarea parcurilor, locurilor de odihna şi zonelor verzi pentru a devein atranctive pentru
locuitori.
7.2. Efectuarea de noi plantări în jurul oraşului.
Termen de realizare: primăvara-toamna anual
7.3. Instalarea unui regim judicious de administrare a plantaţiilor forestiere ( plantări şi tăierii )
Termen: annual
7.4 Crearea unor perdele arboricole de izolare a zonleor industriale ale oraşului
Scopul 8. Soluţionarea problemei păşunilor şi păşunatului
8.1 Informarea populaţiei privind spaţiile de păşunat
Responsabil: specialist pe probleme funciare
Termen de realizare: anual, martie
8.2. Elaborarea unei strategii de menţinerea echilibrului dintre zonele de păşune şi capetele de
animale existente, de înbunătăţire a păşunelor
Scopul 9. Îmbunătăţirea situaţiei ecologice
9.1. Curăţirea albiei rîului şi plantarea copacilor în zona râului Cogîlnic
Responsabil: primarul, directorul ÎM “Servicii publice Cimişlia”,
9.2. Stoparea şi prevenirea alunecărilor de teren prin plantarea arborilor şi arbuştilor
19
Termen de realizare: martie-octombrie a fiecărui an
9.3. Informarea populaţiei privind starea ecologică
Responsabil: primarul, directorul ÎM “Servicii publice Cimişlia”
9.4. Stimularea investiţiilor în producerea brichetelor din resturi vegetale şi în instalarea
cazanelor pentru producerea energiei termice prin arderea resturilor vegetale,
Responsabil: viceprimar probleme sociale, directorul ÎM “Servicii publice Cimişlia”
9.5. Implicarea în programe ecologice regionale şi naţionale
9.6. Realizarea unui program educaţional privind mediul, pentru conştientizarea importanţei
ocrotirii naturii.
9.7 Reducerea poluării produse de autovehicule rutiere, prin scăderea treptată a numărului de
maşini poluante, impunerea unor restricţii operatorilor de transport de călători.
Responsabil: viceprimar probleme sociale,
9.8. Intensificarea controlului la unităţile poluante, sancţionarea persoanelor fizice şi juridice, la
care se face referire în rapoartele anuale privind calitatea aerului în oraşul Cimişlia.
Scopul 10. Organizarea lucrului cultural – sportiv.
10.1. Elaborarea Programului de acţiuni cultural - sportive
Responsabil: viceprimarul probleme economice, directorii adjuncţi pe lucrul educativ al
instituţiilor de învăţămînt.
Termeni de realizare: anual
10.2. Modernizarea stadionului orăşenesc
10.3. Organizarea împreună cu Casa de culură şi Casa de creaţie a altor manifestări culturale:
lansări de carte, vernisaje, expoziţii, simpozionae, colocvii, mese rotunde etc.
10.4 Sprijinirea sportului de performanţă, care contribuie la promovarea imaginii oraşului pe
plan intern şi internaţional
10.5. Susţinerea şi încurajarea mişcării sportive de masă şi a mişcării artisitce de amatori, în
scopul creşterii rolului culturii şi sportului în viaţa cetăţenilor oraşului.
10.6 Atragerea de resurse pentru susţinerea sportului de performanţă
Scopul 11. Proiecte de investiţii
11.1 Proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii vor fi axate pe extinderea reţelelor de alimentare
cu apă, canalizare şi tratare a apelor reziduale.
directorul ÎM “Servicii publice”
20
11.2 Proiecte de utilizare a surselor de energie regenerabilă.
directorul ÎM “Servicii publice”
11.3 Proiecte de revitalizare a agriculturii şi industriei prelucrătoare, dezvoltării irigaţiei.
11.4 Proiecte de întemeiere a parcului industrial şi a zonei economice libere.
Responsabil: primarul,
11.5 Efectuarea unei evaluări şi inventarieri a tuturor spaţiilor ( clădiri dezafectate) şi terenurilor
care pot fi puse la dispoziţie investitorilor.
Scopul 12. Promovarea turismului in or. Cimislia
12.1 Stimularea agroturismului
12.2 Instituirea muzeul localităţii
12.3. Iniţierea si organizarea sapăturilor arhiologice
12.4. Incurajarea formării unei agenţii de turism in or. Cimislia, dezvoltarea traseelor turistice
terestre.
12.5 Fondarea asociaţii obşteşti "Academia Populară din Cimişlia”
12.6. Dezvoltarea rutelor regionale turistice a vinului cu promovarea fabricilor de vin locale
( traseul vinicol auto Stepa Bugeacului) şi a producătorilor vinului de casă.
12.7. Elaborarea studiului de fezabilitate şi implementarea unui program de dezvoltare a
turismului rural, în mediu de artă, antrenamente sportive.
Scopul 13. Imbunataţirea serviciului de transport public local.
13.1.Achizitionarea de noi mijloace de transport, mai moderne, mai sigure si cu un cost de
energie mai redus.
13.2. Amenajarea staţiilor pentru transportul public local.
13.3. Lansarea a noi rute auto de pasageri pentru conecxiune regională, interregională şi
internaţională.
13.4. Susţinerea infiinţării în oraş a unui serviciu de taxi permanent.
21
Scopul 14. Înbunătăţirea servicilui sanitar
14.1.Baza materială a sistemului sanitar local corespunde cerinţelor minime, dar se impune
reorganizarea şi diversificarea serviciilor medicale.
14.2.Dotarea unităţilor sanitare existente, precum şi dezvoltarea unor unităţi sanitare de înaltă
specilazare, ca necesitate de prim ordin, ce ar conduce la tratarea pe plan local a
afecţiunilor specifice
14.3.Asigurarea unui standart de viaţă corespunzător, pentru atragerea şi menţinerea
specialiştilor de înaltă calificare din toate domeniile de activitate, inclusive din domeniul
medical.
14.4 Încurajarea iniţiativei particulare în domeniul medical; sprijinirea amenajării unor cabinete
particulare prin punerea la dispoziţie a spaţiilor necesare funcţionării acestora
Scopul 15. Înbunătăţirea servicilui de asistenţă socială
15.1. Reorganizarea activităţii şi diversificarea serviciilor de asistenţă socială, prin oferirea de
servicii de îngrijiri la domiciliu, asistenţa pentru persoanele vîrstnice, inclusive juridică,
înfiinţarea unei cantine socialeprecum şi organizarea aplicării reglamentărilor legale
referitoare la marginalizarea socială.
15.2. Înfiinţarea unui centru de consiliere pentru tineri, precum şi a unui adăpost temporar pentru
minori.
15.3. Organizarea şi urmărirea efectuării muncii în folosul comunităţii de către benificiarii
ajutorului social, precum şi de alte personae obligate, potrivit legii, să presteze asemenea
activităţi.
Responsabil: Sergiu Vîrlan, viceprimar
15.4. Soluţii pentru consilierea tinerilor în vederea orientării spre meserii şi specialităţi conforme
necesarului pieţei forţei de muncă.
Responsabil: viceprimarul probleme sociale, directorul ÎM “Servicii publice”.
Termen de realizare: 2010-2014\
15.5. Sprijinirea de către autorităţile publice locale a tinerilor supradotaţi, precum şi a celor
proveniţi din familii cu posibilităţi materiale reduse.
Responsabil: viceprimarul probleme sociale, directorul ÎM “Servicii publice”
15.6 Organizarea schimbului de vizite între copii din oraşele înfrăţite Cimişlia şi Hârlău, judeţul
Iaşi, Vălenii de Munte, Judeţul Prahova România, Nowogrod Bobrzanski din Polonia.
Termen: 2010-2014
Problema strategică 3: Cum să asigurăm transparenţa activităţii APL şi informarea
cetăţenilor?
Scopul 1. Instalarea panourilor informative în locurile publice.
1.1 Confecţionarea şi instalarea panourilor informative.
22
1.2. Afişarea materialelor necesare pentru panourile respective
Termen de realizare: periodic
Scopul 2. Crearea noilor forme de difuzare a informaţiei
2.1. Conlucrarea APL cu mass media pentru desfăşurarea emisiunilor locale ( Ora primăriei )
2.2. Intretinerea portalului web official www.cimislia.md
Temen: lunar
2.3. Implementarea Buletinului primăriei
Termen: 2010
Scopul 3. Intensificarea dialogului cu cetăţenii
3.1. Instalarea cutiei poştale în incinta primăriei
Responsabil: secretarul consiliului
3.2. Informarea populaţiei privind activitatea firului roşu al primăriei tel. 22187
Responsabil: secretarul consiliului
3.3. Organizarea Audierilor publice, adunărilor, meselor rotunde
Responsabil: viceprimarul probleme economice, primarul
3.4. Efectuarea sondajelor
Responsabil: specialist evidenţa gospodăriilor
Scopul 4. Formarea imaginii pozitive a APL
4.1. Anunţarea concursului public pentru compunerea imnului oraşului
4.2. Elaborarea şi editarea prospectelor şi pliantelor or. Cimislia
4.3. Elaborarea insignei pentru merite deosebite
4.4.Confecţionarea insignelor, diplomelor, ilustratelor, suvenirelor cu imaginea localităţii
4.5. Promovarea materialelor informative pozitive despre Cimislia
4.6. Continuarea stabilirii contactelor cu diferite Organizaţii obşteşti, fondaţii
4.7. Deplasări de documentare în comunităţile avansate din ţară şi peste hotare
Responsabil: primarul, specialiştii primăriei, consilierii orăşeneşti
Termen de realizare: permanent,
4.8. Editarea unei cărţi promoţionale despre Cimişlia
23
Scopul 5 Organizarea manifestaţiilor cultural-sportive
5.1. Elaborarea unui program de desfăşurare a festivalurilor şi competiţiilor sportive
Responsabil: specialist tineret şi sport, directorii instituţilor cultural- sportive
5.2. Reflectarea acţiunilor cultural-sportive în mass-media locală şi republicană
Responsabil: specialist tineret şi sport
Scopul 6. Relaţiile de înrudire
6.1. Aprofundarea si stabilirea a noi relaţii de inrudire si colaborare cu localitaţile din regiune şi
alte ţări.
Responsabil: viceprimarul probleme sociale
Termen: 2010-2014
6.2. Colaborarea in cadrul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru
Responsabil: viceprimarul probleme sociale
Termen: 2010-2014
24
Anexă la Planul strategic
de dezvoltare social-economică
al or. Cimislia 2010-2014
Planul operaţional
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
OBIECTIVE | MASURI | PROECTE
STRATEGICE | |
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1. Infrastructura pentru 1.1 Reabilitarea si extinderea drumurilor pentru 1.1.1 - 1.1.5
sustinerea businesului si conexiunea locală, regionala si internaţională.
conexiunii ariilor rurale 1.2 Reabilitarea infrastructurii comunale. 1.2.1 – 1.2.10
1.3 Stimularea investitiilor in reteaua de alimentare 1.3.1 – 1.3.3
cu apa.
1.4 Dezvoltarea infrastructurii de gestionare a 1.4.1 – 1.4.6
deseurilor.
1.5 Dezvoltarea transportului urban si interurban. 1.5.1 – 1.5.2
1.6 Promovarea utilizarii resurselor de energie 1.6.1 – 1.6.7
regenerabilă cu consum mic de energie
şi resurselor de materie primă locală.
1.7 Dezvoltarea sistemelor si tehnologiilor noi de 1.7.1 – 1.7.4
irigare, construcţia lacurilor de acumulare a
apei şi de agrement.
1.8 Consolidarea infrastructurii de afaceri in poli 1.8.1 - 1.8.8
de creştere.
2. Resurse umane dezvol 2.1 Dezvoltarea unui sistem complementar de 2.1.1 – 2.1.3
tate si rata inaltă a anga formare profesională, reconversie şi
jării in cimpul muncii instruire de-a lungul vieţii.
. 2.2 Facilitarea angajării tinerilor în cîmpul 2.2.1 – 2.2.2
muncii ăi promovarea spiritului antreprenorial
2.3 Sporirea capacitatii de gestionare a pietei muncii. 2.3.1, 2.2.2
3. O economie dezvoltată 3.1 Consolidarea suportului acordat ÎMM prin 3.1.1 – 3.1.4
şi diversificată servicii si retele de dezvoltare a afaceril.
3.2 Dezvoltarea capacitatii pentru o productivitate 3.2.1 – 3.2.13
şi competitivitate sporită în agricultură, industrie,
comerţ şi servicii.
4. O calitate înbunătăţită 4.1 Promovarea planificării spaţiale. 4.1.1 – 4.1.5
a vieţii şi a mediului 4.2 Înbunătăţirea serviciilor publice şi suport 4.2.1 – 4.2.20
înconjurător. acordat grupurilor dezavantajate.
4.3 Promovarea conportamentului prietenos faţă 4.3.1 – 4.3.10
de mediu şi valorificarea resurselor naturale.
5. Consolidarea cooperării 5.1 Crearea şi promovarea imaginii or. Cimişlia 5.1.1 – 5.1.22
regionale şi internaţionale şi a identităţii regionale.
6. PROGRAME ŞI SUBPROGRAME (proiecte)

1.1.1 Reabilitarea şi extinderea drumurilor cu finanţare din bugetul republican
 str.Ştefan cel Mare cu trotuar - 2010 - 2011
 str.Suveranităţii şi Decebal cu trotuar - 2013
 str. Nicolae Iorga cu trotuar - 2013
25
 str. Alexandru cel Bun cu trotuar - 2017
1.1.2 Construcţia autostrăzii Chişinău-Giurgiuleşti (va traversa oraşul pe centură), investiţie
de peste hotare - 2011-2012.
1.1.3 Finanţare din bugetul oraşului şi alte surse în anii 2010 – 2011
 reparaţia străzii Mihai Viteazu (pietriş) 1000 m. în 2010
 reparaţia străzii Mihai Eminescu (al doilea strat de asfalt) 2000 m. în 2010
1.1.4 Finanţare din bugetul oraşului şi alte surse în anii 2011 – 2012
 reparaţia străzilor: str. Sf. Maria, str. M. Cibotaru
1.2.1 Automatizarea tuturor staţiilor de pompare a apelor reziduale în 2010 – 2011
1.2.2 Reabilitarea staţiei de epurare a apelor reziduale in satul Dimitrovca în 2014
1.2.3 Construcţia staţiei de pompare în s.Bogdanovca Veche şi a colectorului pentru aducerea
apelor reziduale la staţia de epurare a or.Cimişlia, în 2010 - 2011.
1.2.4 Construcţia staţiei de pompare în s. Bogdanovca Nouă şi a colectorului pentru aducerea
apelor reziduale la staţia de pompare a s. Bogdanovca Veche în 2011
1.2.5 Construcţia colectorului (sub presiune), a 2 staţii de pompare şi a staţiei de epurare în or.
Cimişlia în 2010 – 2012. De negociat cu consiliul raional şi consiliile locale Ciucur
Mingir, Sadaclia, Gradişte (şi pentru s. Iurievca), Valea Pergei, Ecaterinovca (şi pentru s.
Coştangalia) construcţia în comun a staţiei de epurare în or. Cimişlia
1.2.6 Reconstrucţia cazangeriilor, reţelelor şi sistemelor de încălzire din edificii conform
programului de creditare Energia – II
 liceul Mihai Eminescu, grădiniţa Ghiocel ş. a. în 2010
1.2.7 Reutilarea cazangeriilor grădiniţelor de copii, a liceului Ion Creangă şi a casei de cultură
din or. Cimişlia în 2010 – 2011
1.2.8 Reutilarea cazangeriei şcolii de arte – 2011
1.2.9 Reparaţia clădirii liceului teoretic A. Puşkin, reparaţia cladirii grădiniţei de copii
Rîndunica 2010 - 2011
1.2.10 Încurajarea deschiderii băilor publice în 2010 – 2015
1.3.1 Construcţia rezervuarelor pentru apă în or. Cimişlia, în c. Dimitrovca, Bogdanovca Nouă
în 2010 - 2011
1.3.2 Construcţia a 12000m. apeduct în 2010 – 2014
1.3.3 De automatizat funcţionărea tuturor sondelor, staţiilor de pompare şi rezervuarelor de apă
potabilă în 2011 – 2012
1.4.1 De studiat oportunitatea, de selectat locul potrivit, de iniţiat negocieri cu alte localităţi şi
de construit o rampă ecologică comună (pentru localităţi ce cuprind împreună
aproximativ 100000 – 150000 locuitori) în 2010 - 2011
1.4.2 Lichidarea gunoiştilor neautorizate în 2011 – 2012
1.4.3 Întroducerea salubrizarii regulate a tuturor străzilor oraşului în 2010 - 2011
1.4.4 Întroducerea salubrizării regulate în sate în 2011
1.4.5 Măsuri complexe pentru conştientizarea de către populaţie a faptului ca investitorii
veritabili nu vin în localităţi unde nu se strînge gunoiul şi nu se epurează apele reziduale
în 2010 – 2015
1.4.6 Promovarea concesionării serviciilor de salubrizare 2010 - 2014
1.5.1 Modernizarea transportului urban de pasageri, construcţia a 59 staţii de oprire în 2011 –
2012
1.5.2 Lansarea a noi marşruturi auto de pasageri pentru conexiune regională, interregională şi
internaţională în 2010 – 2014
1.6.1 Stimularea investiţiilor în producerea brichetelor din resturi vegetale şi în instalarea
cazanelor pentru producerea energiei termice prin arderea resturilor vegetale(pae, rîpcă
ş.a.) în 2011 – 2014
1.6.2 Stimularea investiţiilor în producerea de energie electrică
 construcţia unei electrostaţii fotovoltaice pentru asigurarea cu energie electrica
a instituţiilor bugetare în 2010 – 2012
26
 captarea energiei vîntului în 2011 - 2012
1.6.3 Stimularea folosirii în gospodărie a dispozitivelor cu consum mic de energie electrică ori
gaze în 2010 – 2014
1.6.4 Încurajarea întroducerii în agricultură, industrie şi servicii a tehnologiilor noi cu consum
mic de energie şi materie primă, însuşirea a noi domenii de afaceri – piaţa hîrtiilor de
valoare, consultări, ştiinţă, informatică ş.a.în 2010 - 2014
1.6.5 Evaluarea şi explorarea resurselor minerale şi de altă natură locale (cariere de argilă,
nisip, apă minerală ş. a) în 2010 – 2014
1.6.6 Stabilirea şi inplementarea unui regim judicios de administrare a plantaţiilor forestiere
proprietate a primăriei (plantări şi tăeri) în 2010 – 2014
1.6.7 Promovarea termomodernizării – sursa de căldură (în special pompa termică),
termoizolaţia pereţilor din exterior în complex cu renovarea fasadelor şi acoperişurilor
construcţiilor, instalarea ferestrelor şi a uşilor moderne în 2010 – 2014
1.7.1 Construcţia, în spaţiul dintre or. Cimişlia şi s. Ecaterinovca, a unui lac de acumulare a
apei din rîul Cogîlnic pentru folosire la irigare în agricultură, piscicultură şi agrement şi
ca tampon ecologic pentru protejarea rîului în 2010 – 2012
1.7.2 Construcţia a cinci iazuri pentru irigare în 2010 – 2014
1.7.3 Reabilitarea a 5 iazuri existente (Cimişlia, Bogdanovca Veche,Dimitrovca) în 2010 –
2012
1.7.4 Stimularea procurării şi folosirii utilajului pentru irigare în 2010 – 2014
1.8.1 Instituirea unui parc investiţional, industrial în or. Cimişlia în 2010 - 2011
1.8.2 Deschiderea unui incubator de afaceri în 2010 – 2011
1.8.3 Susţinerea dezvoltării societăţilor pe acţiuni în scopul atragerii investiţiilor locale şi
participării mai largi a populaţiei în activităţi economice în 2010 – 2015
1.8.4 Susţinerea biznesului mic în însuşirea tehnologiilor noi şi a pieţelor de desfacere în 2010
– 2014
1.8.5 Formarea şi instruirea unui grup de specialişti pentru scrierea ptoectelor, atragerea
investiţiilor şi însuşirea a noi pieţe de desfacere în 2010
1.8.6 Deschiderea unei reprezentanţe economice a judeţului Prahova Romănia pentru Moldova
în or. Cimişlia în 2010
1.8.7 Deschiderea reprezentanţei camerei de comerţ a R. Moldova, a altor reprezentanţe din
ţară şi de peste hotare, care ar putea stimula economia locală şi regională
1.8.8 Instituirea zonei economice libere Cimişlia
2.1.1 Modernizarea şcolii profesionale, acomodarea ei la necesităţile pieţei de muncă în 2011 -
2012
2.1.2 Deschiderea în oraş a unei filiale ori a unui colegiu informaţional în 2011
2.1.3 Deschiderea în oraş a unei universităţi în 2011 – 2012
2.2.1 Susţinerea angajării tinerilor în cîmpul muncii în 2010 -2014
2.2.2 Susţinerea deschiderii a noi locuri de muncă şi încurajarea migraţiei din satele din
apropiere spre or. Cimişlia în 2010 – 2014
2.3.1 Sporirea controlului asupra pieţii muncii, perfecţionarea serviciilor de ajutorare pentru
angajarea în cîmpul muncii în 2010 -2014
3.1.1 Susţinerea ONG, programelor guvernamentale şi locale de consultanţă pentru iniţierea şi
gestionarea unei afaceri, de însuşire a noi pieţe de desfacere în 2010 – 2014
3.1.2 Crearea în cadrul primăriei a bazei electronice de date cu caracter economic (agenţii
economici, resursele locale, piaţa de desfacere identificarea întreprinderilor locale cu
perspectivă, dar care necesită investiţii şi relaţii de colaborare în străinătateş.a.) în 2010 –
2014
3.1.3 Spriginirea întreprinderilor şi întreprinzătorilor locali prin reduceri la taxe, care sînt
negociate individual în termen - permanent
3.1.4 Depistarea agenţilor economici, persoanelor care fac afaceri clandestin, nu plătesc
impozite în construcţii, reparaţii, transport, lucrări agricole, deservire auto, servicii,
27
comerţ şi alte domenii, încurajarea şi susţinerea lor pentru trecerea la activitate
economică legală în termen – permanent
3.2.1 Crearea bursei hîrtiilor de valoare regionale în 2011
3.2.2 Constituirea unei instituţii ştiinţifice locale, atragerea instituţiilor de ştiinţă republicane şi
de peste hotare cu scopul optimizării şi eficientizării agriculturii (înplementarea în
economia locală a noi specii şi soiuri de animale şi plante) acomodarea la schimbările
climaterice (încălzirea globală) în 2010 – 2014
3.2.3 Crearea unui parc stiinţifico-tehnologic “ Inagro” în 2011 – 2013
3.2.4 Stimularea folosirii intensive a solului şi spaţiului (două şi mai multe roade pe an,
folosirea serelor ş.a.), cultivarea în sol protejat şi închis în 2010 – 2014
3.2.5 Încurajarea dezvoltării şi folosirii irigaţiei, în special prin picurare, la culturile intensive
şi superintensive (legume, pomuşoare, viţă de vie soiuri de masă ş.a.), la întroducereaâ
substanţelor minerale în sol în 2010 – 2014
3.2.6 Orientarea agriculturii spre producerea mărfurilor agricole cu consum mic de materie
primă şi valoare mare, ecologice (condimente, produse dietice cu indicaţii medicale,
băuturi naturale stimulatoare, raţioane speciale ş a.) în 2010 – 2014
3.2.7 Stimularea agroturizmului în 2010 – 2014
3.2.8 Realizarea proectelor “Satul moldovenesc” şi ”Drumul vinului” în 2010 -2014
3.2.9 Promovarea microvinificaţiei, produselor vinicole ecologic pure pe bază de soiuri de viţă
de vie ghibride şi nobile permanent
3.2.10 Stimularea industriei bazată pe folosirea materiei prime locale, forţei de muncă eftine din
sate, experienţa şi mijloacele financiare a gasterbaiterilor şi investitorilor străini în 2010 –
2014
3.2.11 Susţinerea agenţilor economici locali pentru extinderea afacerilor, a comerţului angro cu
acoperirea unei arii largi din teritoriul republicii şi în special a oraşelor Chişinău,
Comrat, Basarabiasca, Leova, Hînceşti, Căuşeni în 2010 – 2014
3.2.12 Susţinerea dezvoltării transportului local şi internaţional, serviciilor hoteliere, turistice în
2010 – 2014
3.2.13 Aprobarea regulamentului cu privire la folosirea păşunilor în 2010
4.1.1 Actualizarea planului general urbanistic al oraşului în 2010
4.1.2 Promovarea planificării spaţiale regionale în 2011
4.1.3 Comandarea planului de amenajare a teritoriului în 2011
4.1.4 Stabilirea ariilor naturale, rezervaţiilor ştiinţifice protejate de primărie şi stat costul în
2011
4.1.5 Formarea şi stabilirea parcurilor naturale în 2010 – 2014
4.1.6 Reparaţia capitală a acoperişului casei de cultură a or. Cimişlia 2010 - 2011
4.2.1 Ridicarea productivităţii şi eficacităţii în activitatea primăriei, întreprinderilor municipale
şi a serviciilor publice prin modernizare, instruire, însuşirea experienţei înaintate,
compiuterizare, folosirea mecanizmelor şi a pîrghiilor economice, implicarea cît mai
largă în acordarea serviciilor publice a sectorului privat costul lei în 2010 – 2014
4.2.2 Expluatarea efectivă a patrimoniului proprietate publică, ca pildă spaţiile libere din liceul
rus, gimnaziul Bogdanovca, şcoala Dimitrovca, casa de cultură, biblioteca orăşenească,
grădiniţele Andrieş, Bogdanovca, Făt Frumos, Foişor, î.m. GGLC, terenurile proprietate
publică ş.a.
4.2.3. De a încuraja deschiderea grupelor de grădiniţă, a pansionatelor pentru copiii rămaşi fără
supraveghere, a căror părinţi se află la lucru peste hotare în 2010 – 2011
4.2.4 Contribuirea la deschiderea cabinetelor medicale în sectoarele periferice a oraşului în
2011 – 2012
4.2.5 Susţinerea ONG care activează în domeniul social, cultural în 2010 – 2014
4.2.6 Stabilirea contactelor cu organizaţiile donatoare în 2010 - 2014
4.2.7 Iniţierea şi pregătirea proectelor de investiţii cu folosirea diverselor surse de finanţare în
2010 – 2014
28
4.2.8 Susţinerea colaborării transfrontaliere pentru atragerea ajutoarelor umanitare în 2010 –
2014
4.2.9 De transmis piaţa comercială orăşenească în gestiune întreprinderii municipale “Servicii
publice Cimişlia” şi de întreprins un complex de măsuri pentru stimularea activităţii
comerciale în oraş în 2010 - 2014
4.2.10 Implicărea antreprenorilor privaţi în înverzirea şi salubrizarea oraşului
4.2.11 Construcţia trotuarelor pe străzile oraşului 10000 m. în 2010 – 2015
4.2.12 Instalarea iluminării pe strada Basile Alexandri ş.a. - 50 felinare în 2010 – 2011 şi 300
felinare în 2011 – 2014
4.2.13 De instalat în centrul oraşului pe piaţa Ştefan cel Mare două camere de luat vederi cu
urmărire permanentă pentru intervenţii operative în cazuri de urgenţă, pentru prevenirea
criminalităţii şi pentru alte scopuri 2011
4.2.14 De a institui poliţia comunitară din 1 – 2 persoane cu evoluţia ulterioară într-o
subdiviziune a primăriei în 2011
4.2.15 Crearea asociaţiilor de locatari şi instruirea preşedinţilor de asociaţii în 2010 - 2011
4.2.16 Formarea unui fond de locuinţe proprietate a primăriei pentru diferite categorii de
specialişti în 2010 – 2014
4.2.17 Identificarea localurilor potrivite şi deschiderea centrelor de plasament temporar şi
reabilitare a persoanelor din categorii social vulnerabile, centrelor specializate de zi, a
cantinelor sociale în 2010 - 2011
4.2.18 Diversificarea şi extinderea activităţilor extraşcolare, crearea unui club pentru tineret în
2010
4.2.19 Incurajarea formării unui club a oamenilor de vîrsta a treia în 2011
4.2.20 Construcţia (ori acomodarea) unui bloc locativ – social cu apartamente pentru bătrîni
neputincioşi care au nevoe de asistenţă socială permanentă în 2012
4.3.1 Implicarea în programe ecologice regionale şi naţionale în 2010 - 2014
4.3.2 Elaborarea unui program de restabilire a făşiilor forestiere şi de extindere a pădurilor prin
înpădurirea terenurilor cu valoare scăzută în 2010 – 2014
4.3.3 De stopat folosirea materialelor din asbest interzise în Europa (la acoperiş ş.a.scopuri)
4.3.4 De elaborat o strategie pentru dezvoltarea agriculturii, protecţia mediului, stoparea
degradării şi sporirea fertilităţii solului, protecţia civilă şi prevenirea stărilor excepţionale
în legătură cu încălzirea climatului penrtu o perioadă de 25 ani în 2010
4.3.5 De stimulat şi de impus măsuri efective pentru micşorarea presiunii antropogene asupra
mediului (alunecări de teren, pesticide ,îngrăşăminte minerale, poluarea aerului de către
mijloace de transport, poluarea apelor, ş.a.) în 2010 – 2014
4.3.6 Încurajarea întreprinderilor care folosesc în calitate de materie primă materiale
reciclabile, deşeuri şi materie primă locală în 2010 – 2014
4.3.7 Pavarea bulevardului Ştefan cel Mare, a pieţei Sf. Maria şi a trotuarelor din zona de
centru a oraşului pentru o mai bună amenajare (micşorarea suprafeţei acoperite cu asfalt
ar înbunătăţi calitatea aerului pe arşiţă) în 2010 -2014
4.3.8 Amenajarea, parcurilor, locurilor de odihnă si a zonelor verzi în 2010 - 2011:
 trotuare 300 m
 scaune (bănci) 100 buc.
 urne pentru gunoi 100 buc
 felinare decorative 30 buc
 terenuri de joacă pentru copii - 5
4.3.9 De susţinut înfiinţarea ONG cu activităţi în domeniul ecologie, geografie, istorie ş.a. în
2010 - 2012
4.3.10 Desfăşurarea sondagelor de opinii, audierilor publice, instalarea panourilor informative,
editarea unui bulletin informativ, redactarea şi complectarea operativă a saitului primăriei
în scopul implicării mai largi a populaţiei în activităţi de interes public în 2010 – 2014
29
5.1.1 Dezvoltarea rutelor regionale turistice a vinului, a fructelor cu promovarea fabricilor de
vin locale (traseul vinicol auto Stepa Bugeacului), şi a producătorilor vinului de casă,
rutei turistice “Valul lui Traian” în 2010 -2014
5.1.2 De încurajat formarea unei agenţii de turism în or Cimişlia, dezvoltarea traseelor turistice
terestre, pe cai şi auto pentru turişti interni şi externi în 2011
5.1.3 Organizarea anuală a evenimentelor culturale la nivel regional – festivaluri, tîrguri,
expoziţii în 2010 – 2014
5.1.4 Organizarea cu o periodicitate de o dată la 2 – 3 ani a unui festival internaţional a
tineretului pentru 3 – 5 zile cu cazare în corturi cu participarea a zeci de mii de oameni
5.1.5 De negociat şi de dezvoltat relaţii de parteneriat in dezvoltarea turismului cu consiliul
raional Cimişlia, cu consiliul Basarabiasca, comuna Codreni (s.Zloţi) şi alte localităţi, de
creat înpreună o zonă de interes turistic în 2010 – 2011
5.1.6 Elaborarea studiului de fezabilitate şi implementarea unui program de dezvoltare a
turizmului rural, balnear, în mediu de artă, artezanat, sportiv ş.a. în 2010 – 2014
5.1.7 Susţinerea reînnoirii fasadelor şi acoperişurilor clădirilor din zona centrală a oraşului prin
compensarea parţială a cheltuelilor de către consiliul local în 2011 – 2014
5.1.8 Reabilitarea şi amenajarea în oraş a cimitirului vechi creştin şi a cimitirului evreesc în
2011 – 2012
5.1.9 Promovarea meşteşugăritului tradiţional şi crearea Clubului de Meşteşuguri în 2010-2014
5.1.10 Modernizarea stadionului orăşenesc în 2010 – 2012
5.1.11 Crearea şi întreţinerea unei echipe de fotbal a oraşului, încurajarea formării clubului de
fotbal şi sponsorizării lui de către agenţi economici în 2010 - 2014
5.1.11 Construcţia unui bazin de înnot la 25m în 2011 - 2012
5.1.12 Încurajarea investiţiei pentru construcţia unui teren de golf în 2011-2013
5.1.13 Instituirea muzeului ţinutului în 2010
5.1.14 Încurajarea construcţiei de spaţii hoteliere în 2010 – 2014
5.1.15 Iniţierea şi organizarea săpăturilor arheologice în 2010 – 2014
5.1.16 Încurajarea deschiderii în oraş a unei galerii de arte în 2011
5.1.17 Aprofundarea şi stabilirea a noi relaţii de înrudire şi colaborare cu localităţi din regiune
şi alte ţări în 2010 – 2014
5.1.18 Colaborarea în cadrul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru în 2010 - 2014
5.1.20 Editarea unei cărţi – prospect promoţional despre Cimişlia în 2010
5.1.22 Elaborarea statutului-cadru al or. Cimişlia în 2010
30

Planul Strategic Al Orasului Cimislia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Planul Strategic Al Orasului Cimislia

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Planul Strategic Al Orasului Cimislia

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

APROBAT

prin decizia consiliului

Oraşul Cimişlia este situat în partea sudică a Republicii

Suprafaţa urbană a oraşului este de 208,4 ha, suprafaţa

2.2 Repere istorice

2.4 Resurse naturale

2.4 Economia locală

2.6 Infrastructura locală

 Nr.caselor asigurate cu gaz – 3285

PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ A OR. CIMIŞLIA PE

3.1 Scopul si obiectivele planificării strategice

Problema strategică 2: Cum să contribuim la dezvoltarea infrastructurii sociale şi serviciilor

Problema strategică 2: Cum să contribuim la dezvoltarea infrastructurii sociale şi serviciilor

6. PROGRAME ŞI SUBPROGRAME (proiecte)

S-ar putea să vă placă și