Anexa nr.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ

A MUNICIPIULUI CÂMPULUNG

2017-2022
ÎNTRODUCERE (motivatie, context, scop, obiectiv, metodologie)

Motivatie
Strategia de Dezvoltare a municipiului Câmpulung reprezintă instrumentul de planificare strategică și
orientare de perspectivă, pe termen mediu şi lung, incluzând obiective țintă, măsuri de implementare şi
evaluare a surselor de finanțare, realiste, pentru orizontul anilor 2017-2022.

Context
Strategia de Dezvoltare a municipiului Câmpulung vizează dezvoltarea realistă şi realizabilă prin
atingerea obiectivelor şi măsurilor stabilite în urma analizei situației existente. Acest document implică
principiile dezvoltării durabile ale comunității, finalizând cerințele actuale şi oferind generațiilor viitoare
posibilitatea realizării propriilor obiective de dezvoltare. Prin obiectivele propuse, strategia respectă
direcțiile de dezvoltare ale municipiului Câmpulung şi se încadrează în documentele programatice
județene, regionale, naționale și europene.

Scop
Scopul urmărit în elaborarea Strategiei de Dezvoltare a municipiului Câmpulung vizeaza îndeplinirea
următoarelor necesitati de dezvoltare locală, în context național/ regional/ județean:
 Formularea unei viziuni adecvate contextului extern și intern pentru dezvoltarea durabilă a
microregiunii pe termen mediu;
 Stabilirea unui sistem de obiective și măsuri asociate, corelate cu viziunea formulată;
 Crearea unui parteneriat consistent pentru validarea strategiei și implementarea acesteia;
 Îndeplinirea rolului de document cadru pentru atragerea de fonduri necesare dezvoltării
durabile a orașului și a zonei.

Obiectiv
Obiectivul strategiei îl reprezint[ dezvoltarea municipiului Câmpulung pe o perioada de 5 ani prin
încorporarea principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în ansamblul programelor şi politicilor publice
ale României.

Metodologie
Prin metodologia de lucru și analizele efectuate, s-a urmarit evidenṭierea clară, atât a punctelor slabe
care necesită corecṭii, luând în considerare tendinṭele la nivel naṭional și regional stabilite pentru
perioada 2017-2022, cât şi punctele tari care vor putea fi valorificate, astfel încât municipiul Câmpulung
sa atingă potenṭialul optim de dezvoltare socio-economică, printr-o valorificare durabilă a resurselor
disponibile.

Metodologia de realizare și elaborare a strategiei cuprinde 3 faze, și anume: fundamentarea necesității

de elaborare a strategiei, elaborarea propriu zisă și implementarea și evaluarea.

Astfel, procesele de elaborare a strategiei și de implementare a acesteia au fost concepute pentru a

identifica instrumente de direcționare (strategice) în utilizarea resurselor și a fondurilor disponibile,
împreună cu o evaluare strictă a raportului cost-beneficiu a fiecarei componente de program şi în
conformitate cu un set clar de criterii. Prin urmare, gradul de eficiență a intervențiilor este determinant
în succesul durabil al strategiei de dezvoltare locală.

Pe toată perioada de elaborare a strategiei a fost esențială prezența efectivă a tuturor actorilor care vor
contribui la implementarea măsurilor formulate, asigurându-se în acest sens atât motivarea participării,
cât și sensibilizarea pentru crearea unei atitudini constructive față de acest demers de planificare
comunitară.

De asemenea, s-a acordat o deosebită importanță procesului de consultare cu grupurile de lucru și de

validare a documentelor, atât în varianta lor de lucru, cât și în cea finală, documente ce au fost
transmise ulterior grupurilor de lucru și aparatului de specialitate din cadrul primăriei municipiului
Câmpulung pentru analiză și feedback. În acest sens s-au organizat întâlniri cu asigurarea participării
tuturor factorilor ce au putut contribui la elaborarea și la implementarea strategiei, reuniuni în cadrul
cărora s-au dezbătut documentele strategiei, s-au consultat și validat.

Prin aceste întâlniri s-a asigurat caracterul comprehensiv al documentului final, document ce a acoperit
toate sectoarele de importanță strategică din comunitate, relevanța documentului final față de
interesele factorilor de susțînere locali, efectivitatea și eficienta în perioada de implementare printr-un
grad de implicare ridicat, diminuarea amenințărilor în perioada de implementare.

Astfel, pentru elaborarea strategiei, s-au avut în vedere următoarele elemente esențiale, denumite
premise:
 Faza din ciclul de viață în care se află comunitatea locală, care ca orice altă organizație prezintă
un ciclu de viață alcătuit din 4 faze – lansare, creștere, maturitate și declin.
Din acest punct de vedere, municipiul Câmpulung, aflându-se în faza de lansare și creștere s-a
recomandat elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală.
 Stake-holderii, factorii endogeni și exogeni comunității, interesați ca activitatea acestora să se
deruleze în condiții de eficiență economică și socială, precum și asigurarea continuității
procesului strategic, întrucât elaborarea strategiei nu este un proces izolat de etapă, ci un
proces continuu, permanent.
Pe toată perioada de elaborare a strategiei a fost esențială prezența efectivă a tuturor celor care vor
contribui la implementarea măsurilor ce se vor formula, asigurându-se în acest sens motivarea
participării, sensibilizarea pentru crearea unei atitudini constructive față de acest demers de planificare
comunitară.
În vederea elaborării strategiei, s-a adoptat un format pentru structurarea datelor colectate, dar și
pentru prezentarea sistemului de obiective și măsurile asociate acestora.
După elaborarea documentului final, Strategia de Dezvoltare Locală va fi postată pe site-ul oficial al
Primăriei Câmpulung.
 Asigurarea continuității procesului strategic – prin intermediul strategiei sunt prezentate
alternativele, posibilele scenarii de dezvoltare gândite astfel încât să se ia în considerare cât mai
mult din potențialul de dezvoltare al municipiului Câmpulung.
Totodată, la baza elaborării strategiei de dezvoltare au stat următoarele principii:
 Participare și flexibilitate: factorii locali au fost consultați și implicați în elaborarea
strategiei. Luând în considerare influențele diferiților factori interni și/sau externi ai zonei,
strategia reacționează la schimbări și poate fi îmbunătățită/modificată.
  Creativitate și fezabilitate: s-au promovat acțiuni care să ducă la o strategie realistă, care va
putea fi aplicată și implementată.
 Abordare integrată: s-a ținut cont de cadrul de programare al României privind strategiile
existente la nivel sectorial, regional și de cooperare și de țintele Europa 2020.
 Transparența: publicul a avut acces la conținutul documentelor elaborate și a fost informat
despre stadiul procesului de planificare.

S-a urmărit ca metodologia de elaborare să respecte principiile menționate mai sus și s-a axat pe 3 etape
de lucru, descrise în cele ce urmează:

Nr. crt. Etape de elaborare Scurtă descriere

1. Documentarea, în vederea elaborării strategiei

Identificarea Pentru elaborarea Strategiei Locale de Dezvoltare durabilă au fost

actorilor locali care respectate principiile dialogului, comunicării şi consultării.
1.1 vor fi implicați în Realizarea strategiei a presupus colaborare între toți factorii implicați:
procesul de echipa de elaborare, reprezentanții autorității publice locale, cât şi alți
elaborare a strategiei actori cheie ai comunității.
S-au organizat grupuri de lucru la care au participat reprezentanți ai
Constituirea
1.2 tuturor categoriilor de factori cheie de la nivel local (administrație
grupurilor de lucru
publică, mediul de afaceri, cultură, servicii utilitare).
Planul de lucru a presupus:
 stabilirea activităților ce s-au derulat, înclusiv definitivarea
Stabilirea planului de
1.3 calendarului activităților, cu durată estimativă a fiecărei activități;
lucru
 stabilirea întâlnirilor ce au fost organizate, resursele necesare,
responsabilitățile echipei şi durata etimativă a fiecărei activități.
Această etapă a implicat:
 realizarea unui chestionar de către echipa responsabilă de
elaborarea strategiei, adresat grupurilor de lucru;
 completarea chestionarului de către participanți;
Colectarea  culegerea de date statistice din anuare, monografii, breviare
1.4
informațiilor statistice, etc.;
 consultarea unor studii de fezabilitate, pre-fezabilitate existente.
Scopul colectării informațiilor a fost de a realiza o analiză cât mai
exactă a şituatiei existente din localitate, de a identifica necesitățile
de dezvoltare, resursele necesare viitoarelor proiecte de investitii.
2. Elaborarea propriu-zisă a strategiei
Etapa de culegere a datelor despre localitate a fost continuată de una
Analiza
de analiză a strategiilor la nivel european și a documentelor
documentelor
2.1 programatice ale României, cu scopul de a identifica politicile şi
programatice și a
directiile de dezvoltare europene şi nationale, regionale, județene,
strategiilor europene
precum şi fondurile şi programele de finanțare existente și viitoare.
 Pe baza informațiilor culese, echipa responsabilă de elaborarea
strategiei de dezvoltare, a realizat o analiză preliminară a
caracteristicilor comunității vizate, cu scopul de a structura mediul în
care se plasează comunitatea şi de a identifica potențialul real deținut
de acesta.
Analiza informațiilor
2.2 S-a realizat o analiza SWOT, prin care s-au identificat punctele tari,
culese
punctele slabe, oportunitățile şi amenințările celor mai importante
sectoare ale vieții socio-economice a comunității.
Totodată în această fază, țînând seama de caracteristicile localității,
împreună cu reprezentanții Primăriei, s-au stabilit domeniile de
interes prioritare.
Având în vedere necesitățile de dezvoltare identificate, s-au stabilit
obiectivele pe care Primăria municipiului Câmpulung va trebui să le
atingă într-o perioadă de 5-7 ani, s-au identificat rezultate
Elaborarea cuantificabile, proiecte pe care să le demareze în vederea atingerii
2.3 obiectivelor, a acestora și indicatori de monitorizare.
Planului de acțiuni Un aspect foarte important l-a constituit asigurarea fondurilor
necesare derulării acestor proiecte, atât din fonduri de la bugetul
local, cât și din alte surse externe de finanțare (fonduri europene,
fonduri guvernamentale, etc.).
3. Supunerea strategiei dezbaterii publice şi aprobării Consiliului Local
După elaborarea Strategiei de Dezvoltare a municipiului Câmpulung
Supunerea strategiei
3.1 pentru perioada 2017 – 2022, aceasta va fi încărcată pe site-ul oficial
dezbaterii publice
al Primăriei, spre consultare publică.
După realizarea modificărilor și completărilor sugerate, va fi
Definitivarea
3.2 întocmită varianta finală și predată către Primăria muncipiului
strategiei
Câmpulung.
1.1. Date generale

1.1.1. Limite administrativ-teritoriale, populația

Municipiul Câmpulung, cel mai vechi oraș din Țara Românească şi în acelaşi timp zonă reprezentativă a
judetului Argeş, este situat la o distanță de aproximativ 168 km de capitala României, fiind atestat
documentar din anul 1300 (alte surse menționează anul 1292, apărând recent ipoteza conform căreia
oraşul este, de fapt, atestat documentar din 1215).

Localizarea municipiului Câmpulung în raport cu principalele căi rutiere și așezări urbane

http://all-în-one92.blogspot.ro/2009/06/arges-harta-turistica-live-webcams.html
Stema

Guvernul României, în şedința din 10 februarie 2015, a aprobat stema

municipiului Câmpulung. Stema municipiului a suferit de-a lungul timpului
numeroase schimbări, însă a păstrat principalele elemente simbolistice.

Descrierea stemei
Stema municipiului Câmpulung (Muscel), județul Argeş, se compune dintr-un scut cu un câmp de culoare
albastră, fără partițiuni.
În interior, scutul este timbrat de un coif medieval de argint în profil spre dreapta, cu viziera închisă,
respectându-se tradițiile anterioare.
Coiful este ornamentat, deasupra, cu lambrechini roşii şi de argint şi este timbrat cu acvila cruciată de
aur, privind spre stânga, cu aripile lăsate, ciocul şi ghearele roşii.
Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint , cu cinci turnuri, din care iese o acvilă cruciată neagră,
privind spre dreapta şi cu aripile întinse.

Semnificatiile elementelor însumate

Scutul de culoare albastră semnifică credința, speranța şi sinceritatea. Culoarea albastră o întâlnim şi pe
stema Țării Româneşti a cărei capitală a fost şi oraşul Câmpulung.
Coiful medieval de argint cu viziera închisă respectă tradiția anterioară prezentă în stema oraşului din
secolul al XIV-lea.
Lambrechinii de culoare roşie şi de argint sunt ornamente pe care le întâlnim în stemele şi sigiliile, pe
care le-a avut oraşul Câmpulung în perioada medievală.
Acvila cruciată este mobila principală în scut şi se pare că derivă dintr-un prototip anterior formațiunii
statale a Țării Româneşti. Înițial a fost de culoare neagră, dar treptat se va transforma, în sigiile domnilor
din secolele al XIV-lea şi al XV-lea, în acvila regală aurie.
Crucea din ciocul acvilei cruciate reprezintă figura heraldică religioasaă care promovează ideea de
ortodoxism, religia de bază a românilor.
Coroana murală este coroana de rang şi simbolizează vechiul scaun al voievozilor Țării Româneşti, care a
fost oraşul Câmpulung.
Acvila cruciată, de culoare neagră, semnifică şi ea faptul că localitatea a fost reşedința Țării Româneşti în
timpul Basarabilor. Îşi are originea în acvila valahă, stemă recunoscută în sigiliile Țării Româneşti.

Limite administrativ - teritoriale

Municipiul Câmpulung se învecinează cu următoarele localități, după cum urmează:
 comuna Schitu Goleşti
 comuna Bughea de Sus
 comuna Bughea de Jos
 comuna Lereşti
 comuna Mioarele
 comuna Valea Mare Pravăț
 comuna Godeni
  Comuna Poienarii de Muscel
Municipiul Câmpulung este străbătut din capătul de sud-sud-vest până în cel de nord-est pe o distanță
de 14 km de DN 73 (E 574), care porneste de la Pitesti (52 km) şi ajunge la Brasov (85 km). Din acesta, la
intrarea în Câmpulung, se desprinde spre Vest DN 73 C spre Curtea de Argeş (40 km), Râmnicu Vâlcea
(85 km), iar dîncolo de Valea Mare Pravăț, porneşte spre sud DN 72 A spre Târgovişte (60 km). Ceva mai
jos, un alt drum național DN 73 D se îndreaptă spre Mioveni (prin Boteni, Vultureşti, Davideşti). La
aceste cinci direcții de drumuri naționale (din care două înternaționale) se adaugă cinci drumuri
județene care leagă oraşul de: Lereşti-Cabana Voina, Mățău - Suslăneşti, Poienari-Jugur, Bughea de Sus-
Cândeşti şi Bughea de Jos - Malu. De asemenea, oraşul este străbătut şi de calea ferata Goleşti (55 km)-
Argeşel (14 km). Până la Piteşti pe calea ferată sunt 63 Km, iar până la Bucureşti 155 km pe căile rutiere
(DN 73 şi A1).
Pozitia geografică a municipiului Câmpulung

google.ro/maps

1.1.2. Scurt istoric - Evoluția Municipiului Câmpulung

Istoria Veche
Cele mai vechi urme de cultură materială, descoperite atât pe raza oraşului, cât şi în imprejurimile sale,
dateaza din perioada bronzului târziu (1700-1600 î.d.Hr.). Astfel, la Pescăreasa, în sudul oraşului a fost
descoperita o necropolă, dovadă a existenței unei aşezări omeneşti.
Urme de locuire geto-dacică, din sec. II-I î.d.Hr., sunt bine conturate în zona actualului oraş, în cartierul
Olari-Sfântu Gheorghe; la fel şi cele de la Apa Sărată şi Bughea de Sus, care aparțin culturii dacice târzii.
La Cetățeni-Muscel, aşezare dacică locuită fără întrerupere din jurul anului 300 î.d.Hr., au fost
descoperite urme materiale ce atestă existența aici a unui important centru economic, unde aveau loc
schimburi intense de mărfuri. Aceasta este una dintre cele mai vechi aşezări dacice din țară.
Anul 106, anul cuceririi Daciei de către romani, deschide o perioadă distinctă în istoria noastră şi implicit
a acestei zone. Fiind o provincie de graniță a Imperiului Roman, Dacia avea un important rol de apărare
impotriva atacurilor barbare, aceasta presupunând construirea unor linii de fortificație punctate de
existenta unor castre de pământ sau piatră.
Limesul reprezintă o noțiune al cărei conținut a evoluat pe parcursul secolelor începând de la cel de
limită despărțitoare a unui teren şi până la cel de frontieră fortificată în fața unui teritoriu încă necucerit,
în scopul înstituirii unui obstacol. Pe acest hotar, elementele militare special deplasate, fortificațiile şi
trupele de graniță, aveau misiunea de a supraveghea, apăra, respinge mişcările şi eventualele incursiuni
ale inamicului. Limesul putea fi şi un hotar natural constituit de un lanț muntos sau de un curs de apă,
dar de cele mai multe ori acesta era artificial construit. Componenta fundamentală a limesului o
constituia întotdeauna drumul care urma linia hotarului. Al doilea element il constituiau trupele (legiuni,
trupe auxiliare). Celelalte componente erau fortificațiile în care erau cantonate trupele: castra, castello,
burgi, turris.
Un limes complet comportă un val de pământ, uneori întărit cu palisadă sau zid de piatră, completate cu
fortificații dispuse în spatele liniei de graniță la distanțe variabile între 5-10-20 km în turnuri de
supraveghere care foloseau mijloace de semnalizare. Unul dintre limesurile din Dacia era limesul
transalutanus, care se întindea pe o lungime de 235 km, construit la o distanță variabilă de 10-15 km E
de Olt. Valul limesului nu era continuu, de la râul Argeş era înlocuit de cursul Râului Doamnei şi al Râului
Târgului. Pornea în N de la Rucăr şi se oprea în S la Flămânda. Compoziția valului era de pământ cu miez
ars, înalt de 3 m şi lat de 10-12 m, avea un şanț spre E. În spate, limesul se sprijinea pe linia de castre şi
turnuri legate de drumul strategic. Limesul transalutanus a fost construit probabil de Septimius Severus
(193-211 d.Hr. ) pentru a crea un spațiu de siguranță liniei Oltului.
După anul 245 d.Hr., în urma puternicelor atacuri carpice, limesul transalutanus a fost abandonat, iar
granița a revenit pe Olt (limesul Alutanus). Dintre cele 13 castre cunoscute ale limesului transalutanus,
Castrul Jidova (Jidava), situat în sudul Câmpulungului, cartierul Pescăreasa, este singurul construit în
piatră şi cărămidă şi, în acelaşi timp, cel mai mare. Castrul avea formă dreptunghiulară şi înconjurat cu
un zid de încintă prevăzut cu turnuri dreptunghiulare pe laturi şi semicirculare la colțuri şi avea rolul de a
controla drumul prin pasul Bran.
Primele săpături arheologice au fost efectuate de D.Butculescu. Aceste săpături şi cele care le-au urmat
au identificat cele patru porți prevăzute cu turnuri. Dacă pentru începuturile construirii castrului se fac
doar presupuneri, neexistând alte elemente de dotare decât cele numismatice din epoca lui Septimius
Severus, sfârşitul existențăei sale se plasează la mijlocul sec. III, ultimele monede descoperite fiind din
timpul împăratului Gordian III.

Istoria medievală - Prima capitală a Ţării Româneşti

Ca toate celelalte oraşe, Câmpulungul a trecut în evoluția sa prin fazele de sat, târg, pentru ca la
începutul sec. XIV să devină oraş. Această evoluție a fost determinată de sporirea numărului de locuitori,
de creşterea continuă şi intensă a producției meşteşugăreşti şi a schimbului de mărfuri.
În primele decenii ale sec. XIII, în Câmpulung încep să pătrundă şi să se stabilească meseriaşi şi negustori
saşi. Comunitatea săsească care se formează aici era condusă de un greav (comes), ultimul dintre ei fiind
Laurentius de Longo Campo, piatra lui tombală se află astăzi în biserica Bărăției şi constituie cel mai
vechi document epigrafic medieval în limba latină din Țara Românească şi în acelaşi timp prima
mențiune scrisă a oraşului. Înscripția este datată în anul 1300 şi are următorul text: "Hic sepultus est
comes Laurencius de Longocampo, pie memoriae, Anno Domini M.C.C.C." ("Aici este înmormântat
comitele Laurențiu din Câmpulung, spre pioasă amintire, în anul Domnului 1300."). Din cauza
"cumplitelor vremi" nu aflăm documente sigure care să fixeze cu exactitate în timp întemeierea oraşului
Câmpulung. Sunt istorici care susțin că oraşul Câmpulung a fost înființat de cavalerii teutoni în prima
jumătate a sec. XIII, iar alți cercetători, bazați pe tradiție şi mitologie, susțin localizarea oraşului către
sfârşitul sec. XIII, în relație cu descălecatul lui Negru Vodă (Radu Negru). Pânza oraşului Câmpulung, cel
mai însemnat şi mai peremptoriu izvor privitor la obştea Câmpulungului, care conține 38 de hrisoave
dintre anii 1559-1747, menționează că cel mai vechi document, în care erau trecute privilegiile oraşului,
îl dăduse lui Matei Basarab: "prea lumînatul, blagocestivul şi de Hristos iubitorul, raposatul Io Radu
Negru Voivod la leat 6800 (1292). "
Din anul 1330, după victoria de la Posada împotriva regelui Ungariei Carol Robert de Anjou, la
Câmpulung îşi stabileşte reşedința de scaun Basarab I ( cca. 1310-1352 ), primul domnitor al statului
îndependent Țara Românească. Astfel Câmpulungul devine, pentru aproape 4 decenii, centrul politic şi
administrativ al statului.
Abia în 1369, domnitorul Vladislav I Vlaicu ( 1364-1377 ), urmaşul la tron al lui Nicolae Alexandru (1352-
1364), fiul marelui Basarab, mută capitala țării la Curtea de Argeş. Aşezat pe unul dintre cele mai
importante drumuri de legătură din Evul Mediu între Țara Românească şi Transilvania, oraşul devine
punct vamal, pomenit pentru prima dată din acest punct de vedere în anul 1368, într-un hrisov emis de
Vladislav I, prin care se stabileşte obligația negustorilor braşoveni ce trec cu carele de mărfuri prin Pasul
Bran să plătească la Câmpulung, ca taxa vamala, o "treizecime".
După mutarea centrului politico-administrativ la Curtea de Arges, Câmpulungul a continuat să aibă
calitatea de resedință domnească temporară. Este perioada domniilor "itinerante", când domnitorul se
deplasa în diferite localități din țară, în care îşi stabilea reşedințe temporare.
Atât Basarab I, cât şi fiul şi urmăşul său la tron, Nicolae Alexandru, au fost înmormântaşi la Câmpulung.
Piatra tombală a acestuia din urmă se păstrează şi astăzi în biserica din Complexul Voievodal Negru-
Vodă: "În luna noiembrie 16 zile a răposat marele şi singur stăpânitor Domn Io Nicolae Alexandru Voivod,
Fiul marelui Basarab, în anul 6873 ( 1364 ), indictionul 3, veşnica lui pomenire." Acest text este cel mai
vechi document epigrafic medieval, scris în limba slavonă, cunoscut până acum în Țara Românească.
Săpăturile arheologice efectuate în incinta mănăstirii au descoperit urmele curții domneşti din sec. XIV,
cu pivnița locuinței voivodale, peste care Matei Basarab, în anul 1636, a ridicat casa domnească
existentă azi.
Lăsând la o parte urmele sporadice anterioare epocii feudale, cele mai vechi materiale arheologice
medievale descoperite sunt legate de urme de locuințe sesizate la vest de clădirile ansamblului, urme
modeste cu puține fragmente ceramice care pot fi datate la sfârşitul sec. XIII. Această locuire îşi încetase
existența înaintea momentului în care aveau să fie ridicate primele construcții de zid.
Săpăturile au arătat modul în care a fost transformată ctitoria lui Basarab I şi Nicolae Alexandru, din care
o parte a elevației a fost păstrată la refacerile succesive din sec. XVII şi XIX, materialul de construcție
fiind de fiecare dată refolosit. Planul zidurilor exterioare ale primei biserici este aşadar în cea mai mare
parte acelaşi cu cel din etapele ulterioare, cu excepția părții de vest, mărită în lungime în sec. XVII.
Săpăturile arheologice au scos la lumină şi mărturii din perioada când Câmpulungul nu mai constituia un
loc de reşedință domnească. Lucrările de construcție din sec. XV se reduc la amenajări modeste, precum
şi la umplerea albiei care apără ansamblul în partea de V.
Numeroase sunt informațiile obținute asupra transformărilor deosebit de ample din timpul lui Matei
Basarab. Acestea au avut loc după ce cutremurul din 1628 ruinase vechile construcții. Lucrările din
timpul lui Matei Basarab au reprezentat o reconstruire şi o transformare a vechiului ansamblu.
Cercetările au dovedit că sec. XVII trebuie să-i fie atribuită casa din partea de S-V a ansamblului, ale cărei
beciuri au fost construite probabil în 1635-1636, nivelul superior fiind ridicat după un scurt interval, pe la
1647-1648. Din aceeaşi etapă datează şi impunătorul turn clopotniță.
Resturi ale unei construcții de mari proporții, probabil pe două niveluri, având ziduri grose tencuite şi
zugrăvite şi encadramente de piatră la uşi şi la ferestre, au fost descoperite prin săpături şi pot fi
atribuite prăvăliilor şi hanului mănăstirii, ridicate tot în timpul lui Matei Basarab şi distruse în 1737.
Săpăturile arheologice au adus precizări şi asupra transformărilor ansamblului în sec. XVIII, când a fost
mărită casa egumenească din SV-ul incintei, a fost înălțată casa de la N de turn, a fost ridicat, în 1712,
zidul de incintă care înconjura întregul ansamblu monastic precum şi prăvăliile şi hanul, au fost
reconstruite unele clădiri şi ridicate şi alte constructii.
Existenta unui mare număr de meşteşugari (olari, şubari, blănari, cojocari, tăbăcari, pietrari, lemnari,
morari, măcelari) organizați în bresle şi grupați în cartiere distincte şi situarea oraşului pe drumul de
legătură cu Transilvania, au făcut ca acesta să joace un rol important în comerțul intern şi extern al Țării
Româneşti. Astfel, Sebastian Munster, în lucrarea "Cosmografia", tipărită în 1544, menționează: "Între
Târgovişte şi Braşov este târgul Câmpulung, locuit de creştini, şi acolo este locul de desfacere a
mărfurilor pe care le transportă de la Târgovişte în Transilvania."
Tot în domeniul comerțului menționăm faptul că încă din sec. XV exista bâlciul de Sfântul Ilie, renumit şi
astăzi în regiune. Amploarea şi pitorescul bâlciului i-au atras atenția florentinului Antonio Maria del
Chiaro, secretarul domnitorului Constantin Brâncoveanu, care consemnează: "La distanță de o zi de
drumul de Târgovişte, către granițele Transilvaniei, se găseşte Câmpulungul, oraş renumit pentru bâlciul
anual ce are loc pe la mijlocul lui iulie şi la care iau parte negustori din toate părțile."
Câmpulungul a fost singurul oraş din țară care s-a bucurat de privilegii în domeniul economic,
administrativ, politic şi juridic.

În fruntea oraşului se afla județul, care era ajutat de 12 pârgari, aleşi de masele orăşeneşti în fiecare an.
Cel mai vechi județ cunoscut al oraşului este Neacşu Lupu. El emite la 1521, din cancelaria oraşului, o
scrisoare redactată în limba română către Hans Brukner, județul Braşovului, înformându-l asupra
mişcărilor oştirilor otomane din zona Dunării. Este prima scriere cunoscută în limba română din Țara
Românească.

Pe lângă însemnătatea economică şi politică pe care a avut-o în istoria Țării, Câmpulungul a avut un rol
important şi în cultura română. Existența cancelariei domnesti, cu un număr mare de slujitori, a
contribuit la răspândirea scrisului şi a ştiinței de carte în oraş şi în imprejurimi. Domnitorul Matei
Basarab ( 1632-1654 ) înființează aici a doua tipografie din Țara Românească, menită a tipări cărți nu
numai pentru țările române, ci şi pentru cititorii din alte țări.
Tot Matei Basarab, în 1643, înființează la Câmpulung prima fabrică de hârtie din țară.
Forma cea mai eficientă de răspândire a culturii au constituit-o şcolile. La Câmpulung a funcționat una
dintre cele mai vechi şcoli din Țara Românească, înființată în 1552 de doamna Chiajna, soția
domnitorului Mircea Ciobanu. Tot aici, Antonie Vodă ( 1669-1672 ) a înființat prima şcoală obştească cu
învățătura în limba română din Țara Românească: "făcui domnia mea casa de învățătură, adecă școală,
în orașul domniei mele Câmpulung." În acest mediu cultural şi-au desfășurat activitatea mai mulți
copiști, dintre care amintim: Vasile eromonahul, Nicola gramaticul, Panu gramaticul, Constantin
logofătul, Ianache preotul. În 1657, aici a văzut lumina zilei Pârvu Pârvescu, zis Parvu Mutu, unul dintre
cei mai de seamă zugravi ai sec. XVII-XVIII. A început zugrăvirea de icoane la mănăstirea Negru Vodă,
continuându-şi pregătirea la mănăstirile din Moldova.
În timpul războiului austro-turc din 1787-1792, orașul are din nou de suferit, numeroase locuințe şi
biserici fiind arse. Dar aceste perioade de criză au trecut, Câmpulungul cunoscând noi perioade de
dezvoltare economică, demografică şi culturală.

Istoria Moderna în Câmpulung

Marile evenimente ale istoriei moderne s-au făcut simțite şi la Câmpulung, astfel că izbucnirea revoluției
de la 1821, condusă de Tudor Vladimirescu, şi măsurile luate de către acesta în favoarea maselor
populare s-au bucurat şi de adeziunea câmpulungenilor.

Targ la Câmpulung, acuarela de Carol Popp de Szathmári

Arestat de către eteriști la Golesti, Tudor Vladimirescu este dus la Târgoviște prin Câmpulung, unde în
noaptea de 22-23 mai 1821 este găzduit în casa boierului Constantin Chiliașu, bunicul istoricului
Constantin D. Aricescu. În acest timp, orașul este ocupat de cei doi frați ai lui Alexandru Ipsilanti, Nicolae
şi Iorgu, cu un detașament de ostaşi. Şi ideile revolutiei de la 1848 au pătruns în rândul câmpulungenilor.

Aici au activat în perioada de pregătire a revoluției de la 1848, câteva figuri remarcabile ale culturii
noastre: I.D. Negulici, C.D. Aricescu, Apostol Aricescu. La turnul-clopotniță al mănăstirii Negru-Vodă se
află o placă cu textul jurământului revoluționarilor câmpulungeni de la 1848. Târgoveții şi țăranii,
mobilizati de Apostol Aricescu, I. Paniu, Costache Brezoianu, C. Aricescu, A. Dacu, depuseseră jurământul
pe noua Constituție, declarându-se gata sa sprijine prin toate mijloacele revoluția.
În cadrul general al luptei pentru Unire, remarcabilă a fost şi activitatea câmpulungenilor. Chiar din 1857
exista în oraș un comitet al Unirii, compus din 26 membri, având ca președinte pe N. Brătianu şi ca
secretar pe C.D. Aricescu. În semn de recunoștință pentru reformele înfăptuite de Alexandru Ioan Cuza,
câmpulungenii şi muscelenii i-au dăruit o sabie pe care au comandat-o la Paris, de procurarea căreia s-a
ocupat Iancu Alecsandri, fratele poetului Vasile Alecsandri. În războiul de independență, ostaşii
musceleni, sub comanda maiorului Dimitrie Giurescu, au luptat cu eroism, iar populația orașului a ajutat
armata prin donații şi rechiziții. În vederea îngrijirii soldaților răniți, ei au organizat două spitale cu 200
de paturi.
La Câmpulung şi în imprejurimi, ostaşii romani au dus, în 1916, în primul război mondial, lupte grele
împotriva trupelor germane. Mausoleul de la Mateiaș a rămas să amintească vitejia ostaşilor căzuti în
luptele din zona Rucăr, Dragoslavele, Valea Mare-Pravăț, Câmpulung, în toamna anului 1916.
Monumentul comemorativ a fost ridicat pe muntele Mateiaș, în 1935, după proiectul arhitectului D.
Ionescu-Berechet.

Mausoleul de la Mateiaș – monument ridicat în memoria ostaşilor căzuți în timpul primului război mondial în această regiune.

În climatul spiritual fecund al Câmpulungului au crescut, s-au format şi şi-au realizat opera științifică sau
artistică numeroase personalități ale culturii naționale: Constantin D. Aricescu, Ștefan Golescu, Nicolae
Golescu, Dimitrie Nanu, Constantin I. Parhon, Ion Barbu, George Ulieru, Constantin Baraschi, Tudor
Mușatescu.
Municipiul Câmpulung este un spațiu încarcat de istorie, de cultură și de spiritualitate, cu numeroase
obiective turistice, monumente istorice de importanță locală, regională și chiar națională. Câmpulung a
avut un rol esențial în această parte a țării, fiind mai întâi târg, apoi resedința a Țării Românești,
reședință de judeș și actualmente municipiu.

Istoria politico-administrativă
Existența judetului istoric Muscel se pierde în negura vremurilor, Câmpulungul fiind reședință încă din
vremea judelui Neacșu. Unirea lui Cuza din 1859 a găsit județul în granițele cunoscute din perioada
înterbelică, neatinse după reformele din 1864.
Și Unirea lui Ferdinand din 1918 a consfințit continuitatea județului, iar pe baza Constitutiei din 1923 și a
legii de unificare administrativa din 1925, teritoriul țării a fost împărțit în 71 de județe, Muscelul
rămânând intact cu capitala la Câmpulung.
Din păcate, regimul comunist a adoptat Legea nr. 5 din 8 septembrie 1950, prin care teritoriul României
era reorganizat în 28 regiuni, cu subdiviziuni raioanele. Județul Muscel s-a desființat, fiind înlocuit cu
raionul Muscel cu sediul administrativ la Câmpulung, mult mai mic ca suprafață, în cadrul regiunii Argeș
cu reședința la Pitești.
După venirea la putere a lui Ceaușescu și declararea RS România, la 17 februarie 1968 s-a dat o nouă
lege de re-reorganizare teritorială cu 39 de județe. Muscelul istoric a fost împărțit între noile județe
Dâmbovița și Argeș, Câmpulungul fiind înglobat în ultimul, ca și în prezent, încheindu-și destinul de
reședință de județ.

1.1.3 Date generale (relief, clima, retea hidrografica, soluri, vegetatie, fauna, resurse, riscuri, etc.)

Relief
Partea de N-E a județului Argeș se caracterizează printr-un relief aparte: munți, dealuri şi podișuri
piemontane. În acest cadru natural se află orașul Câmpulung şi așezările din împrejurimi. Varietatea
formelor de relief şi gradul de fragmentare a acestora se datoresc în special alcătuirii geologice
complexe. Munții se caracterizează printr-un aspect alpin, datorită înălțimii lor şi masivității. Din creastă
pornesc spre sud culmi masive, prelungi şi domoale, cu o ramificație accentuată. Aceste culmi sunt
despărțite de văi adânci.

Depresiunea Câmpulung– Panoramă spre vest

În nordul depresiunii Câmpulung, între Râul Doamnei şi Dâmbovița, se înalță masivul Iezer, unitate de
relief distinctă. Legătura între creasta Făgărașului şi masivul Iezer se face prin culmea mai joasă Mezea -
Otic. Din masiv se prelungesc spre S şi S - E mai multe culmi netede: Plaiul lui Pătru, Plaiul Iezerului
Mare, Plaiul Văcarea şi culmea prelungă Danciu - Portăreasa - Zănoaga. Ceilalți munți care se învecinează
cu depresiunea Câmpulungului sunt: Păpușa, Leaota şi Piatra Craiului. Această depresiune este una
dintre cele mai bine individualizate din țară, la sud cu dealuri înalte subcarpatice acoperite cu pășuni,
fânețe şi pomi fructiferi, numite de locuitori muscele.
Munții se caracterizează printr-un aspect alpin, datorita înălțimilor şi masivității. Din creastă pornesc
către sud culmi masive, prelungi şi domoale, cu o ramificație accentuată, care dau aspectul unor
contraforți. Aceste culmi sunt despărțite de văi adânci, ale căror obârşii sunt cantonate în numeroase
căldări şi uluce glaciare.
Partea nord-estică a zonei montane argeșene se caracterizează printr-un peisaj natural deosebit. Aici, la
joncțiunea extremității sud-vestice a Carpaților Orientali şi capătul estic al Carpaților Meridionali, se
înalță singuratică o culme masivă de calcar cu creasta ferăstruită. Este Piatra Craiului, o perlă a
Carpaților, străjuită la vest de un relief cu munți mici şi mijlocii, fragmentat de Râul Dâmbovița şi
afluenții săi.
Existența în această zonă a culoarului Rucăr - Bran, deschis între masivele Piatra Craiului şi Leaota, a
influențat foarte mult dezvoltarea economică a orașului Câmpulung şi a împrejurimilor sale. Orașul s-a
dezvoltat în lungul văii Râului Târgului, dar şi pe terasele mai înalte ale depresiunii.

Văile reprezintă elementul dominant de care se leagă vatra orașului. Principala vale este cea a Râului
Târgului, care, pe toată lungimea sa din cadrul orașului, este puternic asimetrică, cu versantul stâng mult
mai înalt şi mult mai prelung în comparație cu cel drept, mai puțin înalt şi în general mai abrupt.
Dealurile care închid depresiunea subcarpatică Câmpulung sunt reprezentate prin câteva muncele, cum
este Mățăul, un anticlinal tectiform care imprimă reliefului de pe flancul sudic, aspectul unei creste
înalte şi care se continua spre vest cu Dealul Ciocanul care este tot un anticlinal.

s
sursa: http://www.matau.ro/

Clima
Municipiul Câmpulung are un climat temperat continental de dealuri subcarpatice mijlocii și înalte, cu un
topoclimat de depresiune caracterizat prin temperaturi medii anuale în jur de 8 garde C, precipitatii de
700 – 800 mm și vanturi slabe, de scurtă durată, în cea mai mare parte a timpului instalându-se calmul
atmosferic.
Clima este înfluențată, pe lângă alți factori naturali, şi de dispoziția reliefului care condiționează etajarea
elementelor climaterice. În ceea ce privește circulația maselor de aer, este specifică scurgerea acestora
de-a lungul văii largi a Râului Târgului sau a culoarului Rucăr-Bran.

Nuanțele climatice locale sunt rezultatul direct a mai multor factori genetici:
 circulația generală a atmosferei - constituie o cauză a variațiilor neperiodice ale regimului
meteorologic în decursul anilor. Cele mai frecvente sunt masele de aer vestice, în general
răcoroase şi umede, secondate de masele de aer sudice care asigură un aer cald şi umed (când
circulația acestor mase de aer este determinată de anticiclonul azoric) care dau precipitații
bogate, iar iarna cantități însemnate de zăpadă şi viscole;
 radiația solară - cu valori diferite impuse de extinderea în latitudine şi de anumite condiții locale,
determinate de manifestarea diferită a unor factori ce diminuează valoarea radiației. La
Câmpulung, radiația globală înregistrează valori mai mici decât în alte zone subcarpatice (114,15
kcal/cm²);
 dezvoltarea reliefului în altitudine - reflectată în variația pe verticală a valorilor parametrilor
climatici şi în manifestarea diferitelor fenomene meteorologice;
  structura orografică - caracterizată prin alternanțe de bazinete depresionare şi depresiuni
întinse cu şiruri de dealuri cu înălțimi mari care determină variația caracteristicilor locale ale
vremii şi apariția topoclimatelor specifice, de culme şi de depresiune;
 desfășurarea culmilor - prezintă versanți cu orientări diferite, ceea ce face ca valorile energiei
solare să fie diferite, aceasta punându-şi amprenta asupra manifestării fenomenelor
meteorologice, în regimul de îngheț-dezgheț şi al umidității şi uscării solului, în durata menținerii
stratului de zăpadă;
 contactul cu muntele – influențează caracteristicile locale ale vremii datorită faptului că munții
se termină brusc, prin versanți cu pantă mare. Masele de aer care reușesc să traverseze masa
montană coboară brusc în depresiunile de contact generând astfel efectele föehnale.

Regimul de temperatură a aerului la stațiile Rucăr, Câmpulung şi Pitești

Accentuata fragmentare a reliefului, dispunerea diferită a pantelor, fac ca radiația solară şi temperatura
aerului să fie distribuite neuniform.
Valorile medii anuale ale temperaturii variază între –20 C pe vârfurile înalte ale Fagarasului, 0 C în Iezer
şi în Piatra Craiului, 20 C în Masivul Leaota, 6 C în partea mai joasă a culoarului Rucăr-Bran.
Media temperaturilor minime lunare pe ultimii 15 ani, indică la Câmpulung, un număr de peste 8 zile pe
lună cu inversiuni termice, din august şi până în ianuarie inclusiv. Numărul maxim este de 14 zile,
înregistrate în luna septembrie. Inversiunile termice în Câmpulung afectează un strat de aer superficial,
datorită scurgerii rapide a aerului rece prin valea Râului Târgului. Temperaturile maxime absolute cresc
invers proporțional cu altitudinea reliefului.

Precipitațiile
Precipitațiile atmosferice prezintă un mare interes practic, pentru că constituie o importantă sursă de
umezire a solului, contribuind la alimentarea scurgerii râurilor, determinând în acelaşi timp şi
intensificarea procesului de modelare a reliefului, prin eroziunea fluvială şi a celei de versant.
În zona montană cantitatea de precipitații creşte în nord şi nord-vest, unde izohietele cu valori ridicate
sunt dispuse aproape concentric în jurul vârfului Iezer. În etajul forestier cantitatea medie anuala de
precipitații este de 800-1200 m, iar în etajul alpin şi subalpin cantitatea de precipitatii este de 1200-1400
m. Repartiția cantității anuale de precipitatii, în zona subcarpatică şi piemontană, se caracterizează
printr-o mare neuniformizare. Izohieta de 800 mm trece prin partea centrală a Depresiunii Câmpulung.
Media precipitațiilor pentru ultimii 65 de ani este de 730-760 mm, iar media precipitatiilor pe ultimii 20
de ani este de 803 mm. În timpul verii şi începutul toamnei convecția termică joaca un rol important în
dezvoltarea norilor cumuliformi din care pot cădea precipitații intense. Alunecările de teren, uneori de
proporții însemnate pe versanții cu înclinare mare a pantei şi lipsiți de vegetația corespunzătoare, sunt
datorate excesului de precipitații. Cantitățile anuale de precipitatii pe dealurile care închid depresiunile
subcarpatice (Ciocanu, Ciuha, Mățău) sunt mai mari cu aproximativ 100 mm decât în vatra depresiunilor.
Cel mai mare număr de zile cu precipitații se înregistrează în luna mai (13,1 zile), scăzând apoi spre
sfârşitul verii şi începutul toamnei (6,5 zile, în septembrie). Cele mai mici cantități de precipitații au căzut
în perioada în care au predominat invaziile de aer tropical cald şi regimul anticiclonic.
Cantitatea maximă de precipitații a fost înregistrată la Câmpulung (140,7mm), la 25 iunie 1937.

Umezeala relativă a aerului

Umezeala aerului prezintă un parametru climatic de valoare, determinând cantitatea de apă în stare de
vapori pe care o conține atmosfera. Caracteristica umezelii aerului este dată de valorile umezelii relative
(măsurată în procente, prezintă importanță deosebită în activarea fenomenelor de evapotranspirație la
plante, evaporarea apei din sol, formarea locală a norilor şi ceței) şi umezelii absolute.
În zona montană umezeala relativă este de cca. 88%, în nord şi nord-vest, scazând apoi la 79%, în
subetajul munților mijlocii şi mici din sudul bazinului montan. Valoarea cea mai mare se înregistreaza
iarna (cu maxim în lunile decembrie - ianuarie), în etajul alpin, iar cea mai mică, vara, în etajul forestier
al pădurilor de foioase. Amplitudinea variațiilor anuale ale umidității relative are valori de 16-20%, în sud
şi mult mai atenuante în nord şi nord-vest.
Umiditatea absolută înregistrează aceleaşi valori regionale ca şi umezeala relativă. Valoarea medie
anuală este de 3,8 g/m³. Pe anotimpuri se prezinta astfel: vara, datorită creşterii cantității de vapori de
apă printr-o evaporare accentuată, se înregistrează o umiditate absolută ridicată (7,8 g/m³), iarna,
valorile sunt mai mici (6 g/m³).

Presiunea atmosferică
Presiunea atmosferică, datorită încălzirii inegale a diferitelor suprafețe, prezintă o repartiție neuniformă.
În cadrul zonei presiunea atmosferică este de 947 mb, scăzând apoi odată cu altitudinea.
Între presiunea atmosferică a lunii ianuarie şi cea a lunii iulie există diferențe scăzute: 947,6 mb în
ianuarie şi 946,3 mb în iulie. Diferitele sisteme barice ce afectează zona, cât şi variațiile diurne ale
temperaturii aerului, determină oscilații în mersul diurn al presiunii atmosferice. În 24 de ore, presiunea
prezinta oscilații cu un maxim principal între orele 14,00-18,00 şi un minim secundar între orele 4,00-
6,00.

Regimul eolian
Vântul, ca rezultat al diferențelor de presiune dintre două mase de aer învecinate, are rol important în
echilibrarea contrastelor din atmosferă ce iau naștere în urma unor procese de încălzire şi răcire a
scoarței terestre.
Cel mai dinamic element al climei, el reflectă, pe fondul general al circulației maselor de aer, condițiile
locale ale unității de relief. Relieful, prin particularitățile sale (altitudine, grad de fragmentare, orientarea
culmilor şi a văilor, etc.), este unul din elementele suprafețelor active care influențează acest parametru.
În zona montană domină vântul dinspre vest, care are o frecvență ridicată tot timpul anului (27%), urmat
de cel dinspre sud - vest (17%)
Viteza vântului depinde în mare masură de gradul de fragmentare al reliefului. În general, viteza vântului
crește direct proporțional cu altitudinea, depinzând şi de condițiile locale de adăpost.
În sectorul montan, cele mai ridicate viteze se înregistrează primăvara şi la începutul verii când ating
valori de 3 - 4 m/s, la vânturile de nord şi nord-est. Toamna şi la începutul iernii vitezele sunt mai
scăzute, de 1,2 m/s.
Frecvența medie anuală a vântului din direcția nord-vest este de 18%, iar cel din direcția vest este de
13%. Vitezele medii anuale sunt de 2,3 m/s, pentru direcția nord-vest şi 1,8 m/s, pentru direcția vestică.
Vântul poate provoca spulberarea stratului întreg de zăpadă, iar temperaturile scăzute din iarnă fac ca
un strat adânc în sol, în care se află rădăcinile plantelor, să înghețe. Totodată, datorită spulberării
stratului de zăpadă, rezerva de apă provenită din topirea zăpezilor, scade.
De asemenea, la suprafață, vântul produce evaporarea apei prin părțile aeriene ale pomilor, care nefiind
recuperată cu apa din sol, produce un dezechilibru în țesutul pomilor, fapt ce provoacă uscarea
fiziologică.

Frecventa şi viteza medie anuala a vantului la statia Câmpulung

Alte fenomene meteorologice

Ceața
Ceața reprezintă suspensia în atmosferă a picăturilor de apă sau a cristalelor de gheață de dimensiuni
mici, care reduc vizibilitatea la nivelul solului sub 1000 m. Este un fenomen care se întâlnește în
aproape toate lunile anului, format atât datorită unor procese advective, cât şi datorită unor procese
radiativ-locale, sau, mai frecvent, chiar ca rezultat al ambelor procese, adică advectiv radiative. În arealul
studiat, media anuală a fenomenului de ceață este destul de mare, aproximativ 43 zile/an.
Aerul cețos
Acest fenomen reprezinta suspensşia în aer a picăturilor microscopice de apă sau a particulelor
higroscopice umezite, datorită cărora vizibilitatea se reduce până la 1000-10000 m. Aerul cețos se
manifestă sub forma unui val cenuşiu care este specific zonei urbane şi periurbane industriale a orașului
Câmpulung.
Fenomenele orajoase
Aceste fenomene nu sunt foarte numeroase, însă sunt semnalate aproape tot timpul anului. Excepție fac
lunile decembrie şi ianuarie. Frecvența maximă a acestor fenomene este semnalată în intervalul iunie-
august.
Poleiul şi chiciura
Acestea sunt fenomene caracteristice iernii. Se produc în condiții atmosferice deosebite, de obicei în
condițiile trecerii fronturilor atmosferice şi ale advecției aerului cald şi umed peste suprafetele foarte
reci, cu temperaturi negative foarte reduse sau în condițiile răcirilor radiative foarte intense, în cazul
chiciurii. Poleiul are o frecventă anuală redusă, aproximativ 2,8 zile/an, în luna ianuarie.
Grindina
Grindina însoțește de obicei ploile reci, acționând mecanic asupra tuturor organelor pomilor. Pagubele
pe care le produce depind de fazele de vegetație în care se găsesc pomii, precum şi de mărimea şi de
durata de timp când cade. Mai păgubitoare este grindina care cade la sfârşitul verii, când părțile lovite
nu se mai pot reface, iar în timpul iernii sunt predispuse la îngheț. Pentru arbori este dăunătoare
grindina din a doua jumătate a verii, deoarece producția de fructe este lovită puternic. Asupra ramurilor
pomilor, efectul grindinei se manifestă prin leziuni în scoarța pomilor, leziuni ce se cicatrizează greu.
Bruma
Bruma este factorul care are o influență negativă asupra înfloritului, mai ales în condițiile în care aceasta
se manifestă mai târziu. Bruma se produce în dependența de particularitățile locale ale suprafețelor
active: microrelieful, covor vegetal, tip de sol. Primăvara, frecvența brumelor este mai mare în luna
martie, însă aceasta nu prezintă nici un pericol pentru vegetația din arealul studiat. Cele mai periculoase
brume sunt acelea care cad în a doua jumătate a lunii aprilie şi începutul lunii mai. Toamna, brumele
apar devreme şi cel mai frecvent în lunile septembrie-octombrie, însă nici astea nu sunt prea
păgubitoare pentru pomi. În general, primele brume de toamnă şi ultimele de primăvară se produc, ca
dată medie, cu cca. 10 - 15 zile mai devreme şi, respectiv, mai tarziu decât primele şi ultimele înghețuri
din aer şi aproximativ la aceeaşi dată cu cele din sol.

Rețea hidrografică
Apele reprezinta o resursă naturală regenerabilă, vulnerabilă şi limitată, element indispensabil pentru
viață şi societate, materie primă pentru activitățile productive, sursă de energie şi cale de transport,
factor determinat în menținerea echilibrului ecologic.
Una dintre funcțiunile de bază ale apei, care constituie totodată şi unul dintre elementele principale ale
mențănerii echilibrului natural al mediului, este funcțiunea de transport a diferitelor reziduuri şi de
dizolvare a unora dintre ele.

Apele subterane
Apele subterane depind de raportul dintre rocile permeabile şi cele impermeabile, ca şi de succesiunea
cutelor. Teritoriul orașului Câmpulung beneficiază de surse importante de ape freatice sau de adâncime,
provenite din infiltrarea precipitațiilor, iar în mică măsură pe cale subterană, din zona montană.
În Depresiunea Câmpulung, izvoarele care apar la contactul şisturilor cristaline cu calcarul au debit mare
şi caracter permanent.
La începutul secolului XX, în punctul numit Toplița, la poalele Masivului Mateiaș, a fost captat un astfel
de izvor pentru alimentarea cu apă a orașului Câmpulung. Ulterior, după începerea exploatării
industriale a calcarului, amenajarea perimetrului de protecție a apei freatice provenită de la izvorul
Toplița a devenit imposibilă, fapt pentru care s-au căutat alte surse de alimentare cu apă potabilă a
orașului.
Conglomeratele miocene din zona Dealului Mățău, situate peste stratele argiloase oligocene, au devenit
rocă magazin pentru apa freatică. Dată fiind orientarea către depresiune, acesta a stârnit înteresul
pentru aprovizionarea orașului Câmpulung cu apă potabilă. Apa acumulată în straturile de conglomerate
întâlnite pe culmea ce separă Valea Argeșelului de Râul Târgului, apare la suprafață sub forma izvoarelor
cu debit persistent, un astfel de izvor fiind captat în apropierea Mănăstirii Nămăiești.
Rocile oligocene, fiind bogate în sulf, au permis mineralizarea apelor freatice care apar sub forma
izvoarelor minerale (sulfuroase, clorurate şi sodice) cu excelente calități terapeutice. Acestea se
întâlnesc pe teritoriul comunelor Bughea de Sus, Albeștii de Muscel, Mioarele, Câmpulung (zona Apa
Sărată şi zona parcului fostelor băi Kretzulescu).
Râurile
Apele curgătoare care străbat depresiunea Câmpulung: Râul Târgului în centru, ca râu principal, şi
afluenții săi, Argeșelul în est, Bughea şi Bratia în vest, au modificat configurația actuală a depresiunii
unde au urmat panta generală a ținutului şi micile denivelări tectonice. În afară de Râul Târgului, care de
pe la Apa Sărată până la Mihăești, curge de-a lungul unui sinclinal, restul au căderi gradate spre vest
până la Râul Doamnei, care are valea cea mai adâncă.
Râul Târgului, are cel mai dezvoltat sistem hidrografic din întregul bazin hidrografic al Argeșului. Are o
suprafață de 1087 km² şi o lungime de 697 km. Râul Târgului îşi adună principalii afluenți, cu direcție de
scurgere nord-sud: Argeșelul, Bratia, Bughea. Văile afluente secundare au o curgere perpendiculara pe
cursurile principale, fie de la nord-vest la sud-est (Râusorul, Slănicul-afluenții Bratiei), fie de la nord-est
la sud-vest (Drăghiciul, Mănăstirea – afluenții Râului Târgului; Mâzgâna - afluentul Argeșelului). Ca
lungime se detașează afluenții principali (Argeșel-76 km, Bratia-53 km, Bughea-30 km), cursurile
afluenților secundari fiind mai reduse (Râușorul Bratiei-18 km, Slănicul-16 km, Brătioara-12 km,
Mâzgana-11 km, Huluba-11 km).

Râul Târgului – pe partea stângă se află lunca înaltă, iar pe partea dreaptă, lunca joasă

Râul Târgului îşi are izvoarele sub vârful Păpușa (2136 m), la altitudinea de 2050 m, fiind format din
torenți alpini, precum: Izvorul Calului, Izvorul Mușuroaielor, Izvorul Rusca şi Izvorul Dobriașului. Părăsind
căldarea glaciară a vârfului Păpușa, drenează pe dreapta căldarea glaciară a Iezerului în care se află şi
lacul glaciar Iezer (cu lungimea de 320 m, lățimea de 190 m, adâncimea maximă de 13,3 m, în partea de
sud), prin intermediul pârâului Bătrâna (cu o suprafață de 22 km² şi o lungime de 7 km), care adună
apele de pe culmea Văcarea şi cele de sub vârful Iezerul Mic, Obârşia şi Muchia Dancului - Portăreasa.
Tot din dreapta primește Râușorul (cu suprafață de 40 km² şi o lungime de 12 km), în punctul de
confluență numit „Între văi”, la 935 m. Cu un traseu aproape rectiliniu, de la nord la sud, Râul Târgului
primește afluenți mai mici din zona montană: Izvorul Lespezilor, Valea Rea, Valea Lungă, Valea
Călăusului, Valea Poienii, după care, în aval de Lerești, pătrunde în depresiune, străbătând zona
subcarpatică a Muscelelor Argeșului şi zona piemontană a Gruiurilor Argeșului. Aici, caracteristică este
mobilitatea mare a albiei râului care prezintă o eroziune liniară puternică. Acumulările locale de aluviuni
duc la formarea insulelor şi la despletiri de cursuri, mai ales spre aval. Pe parcursul acestui sector,
primește afluenți mai mici din stânga: Valea Româneștilor, Valea Poienarii, Valea Ruda, Valea Drăghiciul,
Mănăstirea, iar pe dreapta primește afluenți mai importanți: Bughea şi Bratia, care-şi au originea tot în
Munții Iezer.
Din dreapta primește râul Râușor pe care se află Lacul de acumulare cu acelaşi nume, finalizat în anul
1987.
 Lacul de acumulare Râușor

Debitele şi scurgerile râurilor

În timpul anului, repartiția debitelor şi a scurgerii râurilor este diferită. În zona înaltă, după acumularea
zăpezii, timp de 5-6 luni, urmează o perioadă acestora (aprilie-august) peste care se suprapun ploile de
la începutul verii, când debitele sunt ridicate.
Cele mai mari valori ale scurgerii se înregistrează în luna mai: 17,1 m³/s/km², pe Râul Târgului, la
Câmpulung; 17,7 m³/s/km², pe Argeșel, la Nămăiești.
Pentru Râul Târgului, debitul mediu multianual crește progresiv de la 2,05 m³/s la Voina, la 4,22 m³/s la
Apa Sărată. Se observă că între Voina şi Apa Sărată, în timp ce bazinul se măreste de trei ori, debitul
Râului Târgului doar se dublează. La confluența cu Râul Doamnei, debitul Râului Târgului ajunge la 10
m³/s, prin aportul râurilo Bughea (0,664 m³/), Bratia (3,07 m³/s) şi Argeșel (1,50 m³/s).
Debitele minime şi maxime înregistrate au fost de 0,338 şi 77,7 m³/s la Voina, 0,300 şi 103 m³/s la Apa
Sărată.
Iarna, scurgerea medie este redusă (15,5 - 15,6 m³/s/km²); primăvara se înregistrează valori mai
mari (35,4 - 41,3 m³/s/km²); vara, valorile sunt de asemenea ridicate (28-31,7 m³/s/km²), datorită
ploilor bogate din zona montană, iar toamna se observă o uniformizare a scurgerii medii (14,2
m³/s/km²).
Debitele maxime se înregistrează în perioada ploioasă a anului, în regiunea subcarpatica, iar primăvara,
topirea zăpezilor şi ploile intense provoacă viituri puternice.
Debtul maxim în regiunea de munte şi piemontană prezintă valori cuprinse între 16-24 m³/s/km².
Debitul minim se înregistrează vara, iar iarna debitul râurilor este ceva mai redus pentru zona montană,
în etajul alpin înregistrând între 8m³/s/km² şi 10m³/s/km².
Pentru Argeșel, la punctul hidrografic Nămăiești, întervalul mediu de îngheț este între prima săptămână
din decembrie şi ultimele două săptămâni din februarie, iar intervalul mediu cu pod de gheață este
cuprins între a doua săptămână a lunii ianuarie şi prima jumătate a lunii februarie.
Acelaşi interval mediu cu pod de gheață se înregistrează la punctul hidrografic Berevoiești, pe cursul
râului Bratia, precum şi în zona de confluență a Râului Târgului cu Râul Doamnei. La punctul hidrografic
Apa Sărată, pe Râul Târgului, întervalul cu pod de gheață se încadrează în a doua săptămână a lunii
ianuarie şi prima săptămână a lunii februarie.

Vegetație și fauna
Vegetația acestei zone este deosebită şi variată. În zona montană se află pajiștile şi tufărișurile alpine
(remarcându-se tufărișurile de jnepeni), apoi urmează zona pădurilor montane, începând cu etajul
pădurilor de molid şi contînuând cu cel al pădurilor de foioase, forma dominantă vegetală este fagul, în
amestec cu paltinul, mesteacănul, alunul, etc.
Fauna regiunii este determinata de condițiile mediului natural. Golului alpin îi sunt caracteristice capra
neagră, animal pe cale de dispariție în Europa, păsările de pradă din neamul vulturului şi pajurei, vulturul
pleșuv sur, iar dintre reptile vipera comună.
În zona pădurilor, lumea animală este mult mai bogată şi mai variată în comparație cu regiunile alpine.
Dintre ele enumerăm: cerbul carpatin, ursul, jderul de scorbură, cocoșul de munte, vulpe, viezure,
iepure, lup, arici, căprioara, ciuta, mistrețul.
Păsări: ierunca,ciocănitoarea pestriță, scorțarul, pițigoiul, cinteza, porumbelul de scorbură, sitarul.
Fauna acvatică: păstrăvul, zglăvoaca, boișteanul, lipanul, mreana vânătă, cleanul.
Covorul vegetal este un reflex fidel al climei, reliefului şi învelișului de sol.
Principalele trăsături ale învelișului vegetal sunt în funcție de variația căldurii şi umidității, de latitudine,
longitudine şi altitudine.

Vegetația
Condițiile climatice favorabile, cu veri călduroase şi precipitații abundente, prezența redusă a
înghețurilor târzii, cât şi a vânturilor cu caracter moderat, determina un microclimat favorabil pentru
dezvoltarea unei vegetații bogate.

Harta vegetației – Gheorghilas A. (2006)

Astfel, pădurea, care odinioară acoperea întreg teritoriul în discuție, s-a restrâns treptat, locul ei fiind
luat de vetrele așezărilor – în continuă expansiune -, de pășuni şi culturi – îndeosebi pomicole. Astăzi
pădurea apare pe arii restrânse, mai ales în cadrul versanților abrupți (din cadrul defileului de la Apa
Sărată, în primul rând). Dintre arbuști se întâlnește păducelul, socul negru, măceșul etc.
În sectorul de defileu şi în aval de acesta, pe Raul Târgului, se mai păstrează zăvoaiele în care specia
dominantă este arinul negru, la care se adaugă arinul alb şi salcia plesnitoare.
În cadrul pajiștilor naturale secundare aparute prin înlocuirea vegetației forestiere, cea mai mare
răspândire o au specii ca: iarba vântului şi păiușul roșu; la acestea se adaugă speciile însoțitoare, precum
şi tufărișuri de cătină, măceș, porumbar, lemn câinesc.
Se mai întâlnesc în aceasta zonă şi fag (Fagus şilvatica), carpen (Carpînus betulus), mesteacăn (Betula
verrucosa), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), alunul (Corylus avellana), plop, cireș.
Subetajul pădurilor de fag ocupă Dealul Ciocanu şi Dealul Pleșa, precum şi bazinul mijlociu al Bratiei, la
peste 500 m altitudine în care se mai găsesc exemplare de platan de munte (Acbie arer pseudoplatanus),
mesteacan (Betula verucosa), alun (Corylus avellana).
Subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) apare pe suprafețe mai mari în zona podurilor
înterfluviale Bratia-Râul Târgului şi Argeșel - Râul Târgului, la altitudini de peste 350-400 m, de obicei în
amestec cu carpenul, corn (Cornus mas), alun (Corylus avellana), iar mai jos cu stejar (Quercus robur),
ulm (Ulmus foliacea), carpen (Carpînus betulus), tei alb (Tilia tomentosa).
Vegetația rărișurilor de mesteacăn (Betula verrucosa) apare în urma defrișărilor pădurilor de fag sau în
pante. Dezvoltarea acestor specii este legată de prezența solurilor puternic podzolite, erodate uneori
până la rocă. Rărișurile de mesteacăn sunt slab încheiate, ocupând suprafețe restrânse. În umbra
pădurilor de fag şi carpen cresc şi alte specii de plante cum ar fi: ferigi, afine, zmeură, fragi, un număr
mare de ciuperci (mănătărici de fag, mesteacăn şi plop, bureți vineciori, roşiori şi lăptoşi), care sunt
comestibile.
Vegetația pădurilor colinare secundare ocupă suprafețe însemnate pe interfluviile principale, secundare
şi pe terasele principalelor văi. Aceste suprafețe au fost acoperite în trecut cu păduri sau zăvoaie.
Vegetația pajiștilor secundare înglobează o compozitie floristică variată: graminee, trifoi alb, trifoi roșu,
pătlagina, cicoare, ciuboțica cucului, traista ciobanului, iarba roşie, osul iepurelui etc. Un rol principal în
răspândirea acestei vegetații îl are omul, care, prin cultivarea terenului şi prin plantarea de livezi,
modifică atât compoziția floristică, cât şi arealul pe care-l ocupă această vegetație.
În lungul Râului Târgului şi a afluenților săi importanți se găsesc zăvoaie cu o vegetație lemnoasă de
esență moale, format din sălcete, plopișuri, cătinișuri şi aninișuri, dintre care, cea mai mare răspândire o
are aninul (Alnus nigra). Zăvoaiele se găsesc pe soluri aluviale în diferite stadii de dezvoltare, cu textură
ușoară, nisipoasă sau cu textură mai grea, lutoasă. În zăvoaie, vârsta vegetației lemnoase este diferită,
de la lăstărișuri până la copaci cu vârsta mai mare. Pe locurile umede crește o vegetație formata din:
rogoz, piciorul cocoșului, coada calului, izma broaștei etc., iar în luncile mlăștinoase, papura.
La altitudini de peste 1000 m se întâlnesc complex de pajiști, rariști şi tufărișuri subalpine și alpine.

Fauna
Golul alpin conservă animalele rare, precum capra neagră (Rupicapra rupicapra) întâlnită pe crestele
înalte ale Munților Făgăraș şi Piatra Craiului, precum şi în căldările glaciare, fiind nevoită să coboare
iarna pentru adăpost şi hrană în zona jneapănului şi la limita superioara a pădurii. Păsările sunt rare:
vulturul pleșuv brun (Aegzpius montana), cinteza alpina (Montifrîngilla nivalis), brumărița alpină
(Prunella collaris), brumărița subalpina (Prunella subalpînus), șopârla de munte (Lacerta vivipara) şi
vipera comună (Vipera berus), alături de o mulțime de fluturi viu colorați, completează decorul covorului
alpin. În zona forestieră se întâlnesc o mulțime de specii valoroase din punct de vedere cinegetic: cerbul
(Cervus elapus), căprioara (Capreolus capreolus), râsul (Lynx lynx), ursul (Ursus arctos), jderul
(Mustelamartes), pisica sălbatică (Felix şilvestris), lupul (Canis lupus), mistrețul (Sus scrofa), bursucul
(Meles meles). La acestea se adaugă numeroase păsări şi insecte: stăncuța, coțofana, graurele, mierla,
ciocănitoarea, gaița, pițigoiul, vrabia, cucul, uliul găinilor, eretele, bufnița şi huhurezul. Se mai întâlnesc
şi păsări pe cale de dispariție: prepelița (Conturix conturix), unele rozătoare precum popândăul (Cetellus
cetellus), iepurele (Lepus europaeus), dihorul (Putoris putoris), veverițe, șoareci de pădure.
Pe lacurile de acumulare apar în număr mare păsări de baltă: rața sălbatică (Anas platyrhyncha), gâsca
cenuşie (Anser anser), barza (Ciconia ciconia). Alte păsări întâlnite în regiune sunt graurul, pițigoiul mare,
pițigoiul de livadă, sturzul de iarnă sau cocoșarul. Pe timpul iernii coboară spre această zonă o serie de
specii, cum ar fi șorecarul, ciocănitoarea neagră, fluierașul de munte, codrușul de munte. În acest fel se
realizează un schimb permanent între speciile montane, subcarpatice şi de câmpie. Dintre târâtoare se
întâlnesc șarpele de pădure, vipera comună, gușterul, șopârla vivipară şi salamandra.
În apele de munte fauna piscicolă este reprezentată de păstrăvul (Salmo trutta fario), lipanul (Thymallus
thimallus), mreana de munte (Barbus meridionalis petevy), aspretele (Romanicthys valsanicul), scobarul
(Chondrostoma nasus), nisiparița (Sabanejevria romanica), zglăvoaca (Cottus globio). Apele de deal sunt
populate cu clean (Leuciscus cepharus) şi mreană, iar cele de șes sunt populate cu crap (Cyprînus
carpio).

Solurile
„Solul este un sistem natural complex, polidispers, heterogen şi poros, situat la suprafața crustei
terestre, rezultă prin interacțiunea acesteia cu aerul (atmosfera), apa (hidrosfera) şi organismele
(biosfera)” - (Seclaman M., Florea N., 2005).
Diversitatea mare a formelor şi unităților de relief, structura litologică, clima şi vegetația, au avut o mare
influență în formarea şi repartiția geografică a solurilor. Astfel că, în această zonă învelișul de sol este
bine dezvoltat şi variat, el constituind o resursă foarte importantă de care este legată vegetația
spontană, dezvoltarea agriculturii şi nu numai. Factorii care au un rol în constituirea sa sunt denumiți
factori pedogenetici şi sunt următorii: geologia, relieful, vegetația, clima, apa.
Înfluența directă a reliefului se materializează prin participarea acestuia la formarea scoarței de alterare,
sub aspectul alcătuirii glanulometrice al grosimii şi al stabilității acestuia. Cât despre vegetație, aceasta
înfluențează în primul rând, prin modul în care sunt disribuite spațial resturile organice prin cantitatea şi
calitatea materialelor organice ce se depun anual la suprafața şi prin modul de tansformare al acesteia
de către microorganisme.
În urma acțiunii apelor, în lungul pârâielor, râurilor şi pe lângă izvoare, ca urmare a unei umectări
puternice, se creează condiții propice pentru formarea solurilor gleizate.
Prin poziția sa la suprafața litosferei, învelișul edafic nu înfluențează declanșarea proceselor de
degradare, el fiind de fapt cel mai afectat de manifestarea acestora.
Diversitatea condițiilor pedogenetice din arealul studiat a generat aspectul destul de mozaicat al
învelișului edafic.
Solul, ca factor al mediului, constituie una din resursele naturale importante pentru învelișul biotic şi
pentru existența umană. Diversitatea factorilor fizico-geografici (relief, litologie, climă, vegetație) au
determinat o varietate bogată a tipurilor de sol în această zonă.
Pe versanții foarte înclinați, la peste 25⁰, din circurile glaciare, glacio-nivale şi nivale, precum şi pe cei din
sectorul superior al văilor glaciare, învelișul edafic apare discontinuu, lipsind în multe locuri, precum
Valea Râușor, Iezerul Mare, Iezer, Bătrâna.
În cadrul versanților a căror pantă este mai redusă, 10-25⁰, solurile caracteristice sunt cele brune, brune-
podzolite, podzolice humico-feriiluviale şi, pe alocuri, litosoluri. Altitudinal, aceste soluri spodice se
întâlnesc la peste 1400-1700m, pe spațiile dinspre Râușor şi Valea Iezerul Mic, apoi între Valea Iezerul
Mic-Bătrâna şi Valea Cuca, dar şi pe partea stângă a văii Râului Târgului, pe înterfluviul interpus acestei
văi şi pe cel al Văii Argeșelului. Bioclimatic, aceste soluri corespund subetajului molidului şi etajului
jneapănului, ocupând suprafețe întinse pe roci acide.
Cea de-a doua grupă majoră de soluri, aparține solurilor cambice, care sunt prezente sub pădurile de
molid, sub pădurile de amestec fag şi molid, dar şi sub pajiștile secundare. Ca tipuri de sol cuprinde:
solurile brun-acide, brune feriiluviale şi litosolurile. Arealul răspândirii lor corespunde, în general, cu
versanții de est şi de vest ai Văii Râului Târgului, în aval de confluența Văii Cuca şi Bătrâna. Aceste soluri
sunt reprezentative în cea mai mare parte bazinului montan, la altitudini de peste 1200-1400 m, iar din
punct de vedere climatic, în acest areal, temperatura medie anuală este mică, cca. 6⁰C şi precipitații
bogate, 900-1000 mm.
În zona subcarpatică, cambisolurile ocupă suprafețe extinse pe gresiile şi conglomeratele paleogene,
bogate în elemente bazice, în special acolo unde precipitațiile mai bogate favorizează o puternică
spălare a coloizilor. Pe gresii şi argile, sau pe depozite de terasă, sub pădurile de stejar şi fag, în condițiile
unui regim de precipitații cu valori cuprinse între 600-800 mm anual, se formează solurile brune eu-
mezobazice. Pe flisul paleogen, dar şi pe culmile sinclinalelor oligocene, sub pădurile de fag sau de fag în
amestec cu rășinoase, apar solurile brun-acide. La mozaicarea puternică a învelișului pedogenetic
contribuie redzinele şi pseudorendzinele, dezvoltate pe depozite marnoase şi argiloase cu noduli
calcaroşi.
Pseudorendzinele prezintă un orizont A negricios-cenuşiu, sub care se poate găsi un orizont B, în funcție
de stadiul de evoluție, având o cantitate mare de humus, fiind astfel mai fertile şi favorabile pentru
cultivarea plantelor leguminoase şi a pomilor fructiferi (pruni şi meri). Acestea se întâlnesc în bazinul
mijlociu al Argeșelului, pe versanții estici şi vestici ai Dealului Mățău şi ai Culmii Groapa Oii.
Rendzinele sunt favorabile pentru agricultură în general, dar şi pentru pomi fructiferi (pruni). Se
întâlnesc în zona muscelelor dintre Bughea şi Bratia, precum şi între Râul Târgului şi Argeșel, în zona
Dealului Mățău.
În zona piemontană, solurile aparțin clasei argiloiluviale. Pe terasele şi pe podurile interfluviale sunt
prezente soluri brune, de la slab luvice, la luvisoluri albice.
Solurile intrazonale se datorează prezenței condițiilor locale specifice, dar şi fragmentării accentuate a
reliefului sau a intervenției antropice. Solurile aluvionare de luncă se găsesc în luncile celor două râuri
unde s-au format şi continuă să se formeze depozite aluviale. Acestea sunt întotdeauna umede, având
tendința de a se apropia, prin tipul genetic, de tipul de sol caracteristic unei regiuni umede.
Pe versanții înclinati şi puternic erodati, apar regosolurile, folosite pentru pajiști sau plantații.
Regosolurile, prezente în zona muscelelor dintre Râul Târgului şi Bratia, reclamă măsuri speciale de
fertilizare şi impotriva eroziunii.
 Harta solurilor – Gheorghilaș A. (2006)
În stâncile din golul alpin se întâlnește capra neagră (Rupicapra rupicapra), introdus în zonă prin
colonizare.

Resurse
La Albești se află o insulă de depozite eocene, cunoscute sub numele de „calcarul numulitic de Albesti”.
Acesta se caracterizează printr-o intensă acumulare de numuliți (resturi fosile de foraminifere) care
explică denumirea de calcar numulitic. În partea de est a masei de calcar numulitic, pe fundul unei văi,
se găsesc şisturi cristaline străbătute de un filon de granit cenuşiu-albicios, cu cristale mari de feldspat,
cunoscut sub denumirea de “granitul de Albești”.
Cea de-a doua rezervație, cea de la Suslănești (6 km sud-est de Câmpulung), aflată pe dealul Marlauz,
este cunoscută îndeosebi datorită depozitelor oligocene alcătuite din şisturi bituminoase brune, cu
eflorescențe de sulfați şi depozite silicoase brune. În aceste roci a fost descoperită o bogată faună de
pesti fosili (29 specii), ceea ce dovedește că apele mării oligocene în care au trăit peștii au fost sub
înfluența unui climat subtropical.

Rezervații naturale
În județul Argeș există un număr de 82 arii protejate în suprafață totală de 35738,95 ha. Acestea au fost
trecute sub regim de ocrotire prin Hotărârea nr.18/1994 a Consiliului Județean Argeș. Dintre acestea, 3
arii protejate se află în zona depresiunii Câmpulung.
Ø Rezervația granitului de la Albești.
Ø Rezervația paleontologică a calcarelor de la Albești.
Ø Punctul fosilifer de la Suslănești.

Calcarul şi granitul de Albesti

Granitul şi calcarele de Albești este o rezervație geologică şi paleontologică situată în jurul localității
Albești, la cca. 5 km nord-vest de orașul Câmpulung, aici aflându-se două formațiuni geologice şi
paleontologice de o importanță științifică însemnată.
Rezervatia paleontologică a calcarelor de la Albești
De la rezervatia de granit spre vest, la 1,8 km se ajunge la rezervația de calcare sau „Piatra de la
Albești”. Aceasta reprezinta un calcar gros de 15 m, care are la bază culoarea albicioasă sau galben-
cafeniu şi cu nuanțe cenuşii, reprezentând calcarul impur, iar în partea superioară are o culoare roşiatică
(calcar lipsit de material detritic).

Rezervația paleontologică a calcarelor de la Albești Eflorescențe de calcit la Albești

Rezervația granitului de la Albești prezintă peste 80 de blocuri de granit de dimensiuni diferite răspândit
pe o suprafață de 250 m². Aceste blocuri au culoarea roz şi se compun din cuarț, plagioclaz alterat,
biotit şi sericit fin. Ele sunt acoperite cu o vegetație bogată de ierburi, arini, aluni, cireşi sălbatici. Se
remarcă un sector central cu blocuri mari, a căror suprafață este acoperită de mușchi şi licheni. În jur
apar șase ansambluri de blocuri mai mici din care ies în evidență una sau două stânci cu diametrul de
până la 1,5 m.

Rezervația granitului de la Albești

Ambele rezervații sunt acoperite cu vertebrate şi nevertebrate precum dinți de rechin fosil sau
numeroase echinoderme, foraminifere, brahiopode şi crustacee decapode.
Deoarece aceste roci, exploatate intens în trecut ca un bun material de construcție, erau în pericol de a
dispare, a fost înființată rezervația de la Albești, care ilustrează condițiile de viață din marea eocena în
jurul insulelor de cristalin.

Punctul fosilifer de la Suslănești

Această rezervație, cunoscută astăzi în toată lumea pentru importanța ei științifică, cuprinde dealul
numit „La Marlauz” din estul satului Suslănești, situat pe versantul stâng al văii Argeșelului, la cca. 6
km spre sud-est de orașul Câmpulung. Aici apar depozite oligocene alcătuite din șisturi bituminoase
brune cu eflorescențe de sulfați (disodile) şi depozite silicoase brune (menilite).
În aceste roci a fost descoperită o bogată fauna de pești fosili, foarte bine conservați. Din studiul
speciilor determinante (în număr de 29), rezultă că apele mării oligocene în care au trăit acești pești au
fost sub influența unui climat subtropical temperat şi că această faună s-a dezvoltat în ape puțin adânci,
corespunzătoare zonei litoral-neritice.

Punctul fosilifer de la Suslănești

Riscuri naturale
Regiunea Depresiunii Câmpulung şi împrejurimile sale sunt afectate de numeroase riscuri naturale, cele
mai frecvente fiind inundațiile, seismele şi alunecările de teren, dar şi eroziunea torențială.
Alunecările de teren
Alunecările reprezintă deplasări spontane, naturale ale unor mase de pământ spre baza versanților sau a
taluzurilor, ca urmare a pierderii stabilității masivelor de pământ de pe versanți, taluzuri sau maluri.
Alunecările de teren au un caracter foarte spectaculos (prin formă, dimensiuni) şi, din păcate, cu
numeroase elemente negative. Alunecarea are un caracter complex, îmbînând elemente de curgere de
noroi, eroziune torențială, alunecare în masă cu forme şi procese gravitaționale, alunecări superficiale
(în masa alunecării principale), procese de tasare, modificări plastice şi eroziune în adâncime.
Alunecarea de teren are trei sectoare:
a) Sectorul superior, dezvoltat pe substratul de roci friabile, cu aspectul unui bazin de recepție torențial,
are o serie de forme de amănunt (râpe de desprindere, alunecări semicirculare superficiale, mici
organisme torențiale, monticuli, depresiuni de alunecare);
b) Sectorul mijlociu traversează într-o pantă mai rapidă şi printr-o secțiune mai îngustă masa
sedimentelor conglomeratice miocene, având aspectul unei văi de forma literei „U”, mai abruptă pe
margini, aici existând alunecări secundare, procese garvitaționale şi începuturile unor curgeri noroioase;
c) Sectorul înferior are aspectul unui agestru (similar organismului torențial initial, originar), dar materia
constitutivă nu este a unui organism torențial ci a unei curgeri noroioase: alunecări secundare, curgeri
active, monticuli (valuri), alunecări semicirculare superficiale care dau aspectul de „borşitură” şi în
general o dinamică foarte activă şi susținută.

Cauzele care condiționează alunecările de teren

Alunecările de teren sunt cauzate de interacțiunile unor factori naturali şi ai activității omului. Dintre
factorii naturali, un rol deosebit revine reliefului, apei, solului, rocilor, eroziunii şi a folosinței terenului,
iar dintre forțele care determină mișcarea maselor de pământ, un rol hotărâtor îl are propria greutate.
 Alunecare de teren la cariera de piatră de la Mateiaș

Alunecările se produc ca urmare a modificării forțelor interne sau externe, care asigură stabilititatea
versanților sau a taluzurilor şi a înrăutățirii caracteristicilor de rezistență a pământului supus
alunecărilor. Gravitația, acțiunea apei, acțiunea omului, mișcările tectonice şi seismice sunt factorii ce
contribuie la producerea alunecărilor de teren. Apa, în exces, contribuie la reducerea stabilității
versanților, taluzurilor şi a malurilor printr-o serie de acțiuni.

Omul, ca factor cauzal, favorizează alunecările de teren prin lucrări de reținere a apei pe versanți
(canale, bazine de acumulare, terase), prin îndepărtarea sprijinului natural al versanților, taluzurilor sau
a malurilor, prin săpături pentru canale, cartiere, căi de comunicație, prin defrișarea pădurilor de pe
terenurile predispuse alunecărilor şi prin executarea de construcții.
În zona depresiunii s-au semnalat numeroase zone în care există acest risc:
 Alunecarea de la Drăcești (Mărcuș), în partea de sud a orașului Câmpulung, îşi are originea într-
un bazin torențial din apropierea șoselei Câmpulung-Pitești, partea terminala fiind drenată
subteran, iar masa alunecării este în prezent aproape stabilizată.
 Alunecările dinspre Valea Argeșelului
Interfluviul dintre Argeșel şi Râul Târgului, începând de la cumpăna de ape (Pravăț – Bilcești -
Plaiul Hodor - Vârful Chicera – Mățău – Cocenești - Carpinet) până în Valea Argeșelului este afectat,
aproape continuu, de alunecări de teren de diferite dimensiuni, forme şi faze de evolutie. Substratul
oligocen, argilos şi disodilic a favorizat generalizarea alunecărilor pe întregul versant expus spre Valea
Argeșelului; fenomenul este însă mult mai extins ocupând şi versantul opus până la cumpăna de ape
dintre Argeșel şi Dâmbovița (Culmea Vâlneiul - Groapa Oii). Întregul areal are ca centru localitatea
Suslănești (cunoscută prin fauna fosilă oligocenă), ca ax Valea Argeșelului şi se suprapune integral rocilor
oligocene.
Înterfluviul Pravăț - Hodor - Chicera – Mățău prezintă spre Valea Argeșelului un front continuu de creste
înălțat în partea centrala (Chicera – Mățău), datorită ridicării neotectonice active (din axul anticlinalului
pe care se dezvoltă).
Alunecările se dezvolta de obicei pe câte un bazin hidrografic al Argeșelului. Exista şi o alunecare
compusă, în zona cea mai întinsă şi mai înaltă a versantului axată pe valea ce coboara de sub Vârful
Chicera (Mățău) spre Argeșel, confluența fiind situată în dreptul satului Suslănești; această vale este
denumită pe hărțile topografice „Valea Mățău”. Alunecarea este „compusă”, în sensul că spre corpul
central al acesteia, grefat pe valea şi drumul ce coboara din satul Mățău spre satul Suslănești, converg şi
alte alunecări secundare dezvoltate pe văi afluente.
Alunecarea complexă „Mățău-Suslănești” are o serie de caracteristici:
 > axul principal al alunecării este o vale torențială mărginită de un drum de cărută (aproape
impracticabil tot timpul anului); valea este „anormal adâncită” într-o masă de depozite
alunecate şi deplasate din partea superioară, sub forma unei curgeri noroioase; stratele
oligocene sunt aproape verticale;
> axul principal şi văile confluente sunt mărginite de suprafețe interfluviale rotunjite, neafectate de
alunecări, numite –„plaiuri”: Plaiul Șesurile (plaiul cu aspect de șes), Plaiul Stroiasca, Plaiul
Sărățel;
> văile sunt adâncite în propriile materiale de alunecare şi au un aspect de „borşitură” care se
deplaseaza din amonte în aval, în perioadele de supraumectare;
> cauzele principale ale activării alunecărilor le reprezinta suprapășunatul şi deplasarea pe
drumuri de căruță perpendiculare pe pantă; cauza principală este însă plasticitatea deosebită a
rocilor oligocene (argile, disodilite).

Alunecare de teren în regiunea Mateiaș

În Câmpulung riscul generat de alunecări este destul de ridicat.

Pe partea dreaptă a Râului Târgului s-au semnalat zone de risc cu alunecări de teren:
- ravena adâncă de peste 10 m (str. Revoluției şi Baloteanu);
- alunecări masive de teren (str. Richard - str. Mihai Tican Rumano)
- mișcări de teren pe str.Petre Zamfirescu;
- deplasări mari de teren „la Râpă” (str. Calea Drăcești-Mărcuș).
Pe partea stângă a Râului Târgului:
- mișcări masive de teren pe 30-40 m;
- surpare de teren pe versantul drept al pârâiașului Bărbuș.
Pentru a se evita producerea alunecarilor de teren ar trebui să se ia unele măsuri precum:
- pe terenurile construibile se pot amplasa construcții înalte;
- pe versanți se pot amplasa construcții care să speculeze panta, dar pe fronturi restrânse
paralele c, curbele de nivel;
- să se planteze arbori şi arbusti care să îmbunătățească stabilitatea solului;
- ar trebui evitată desțelenirea şi suprapășunatul.

Eroziunea torențială
Eroziunea torențială, caracterizată prin eroziune regresiva, eroziune în adâncime, transport cu caracter
torențial, acumulari terminale.
Eroziunea torențială sau modelarea reliefului prin acțiunea sistemelor torențiale cuprinde procese de:
  eroziune agresivă (ogașe, ravene, torenți), produsă în masa unor sedimente, în general
conglomeratice;
 eroziunea în adâncime, în albia sistemelor torențiale;
 transport cu un caracter torențial;
 acumulari terminale.
Aceste procese se îmbina teritorial şi funcțional. În zona studiată se întâlnește eroziune torențială în:
 Muscelele Râușorului, care are o dezvoltare deosebită. Spre vest, spre Râul Doamnei,
organismele torențiale adânci au fost dezvoltate astfel:
 spre nord, văile torențiale ce coboară spre depresiunea Bahna, deşi
scurte, sunt foarte active;
 spre vest, versantul expus spre Râul Doamnei are sisteme torențiale
foarte originale: ogașe adâncite în masa conglomeratelor la partea
superioară, cursuri mai largi la traversarea inflexiunii de pantă şi sectoare
din nou adâncite, în aval. Mărimea agestrelor, de la nord la sud, corelată
cu suprafața bazinelor torențiale, sugerează creșterea în acest sens a
întensității acțiunii de eroziune, transport şi acumulare torențială;
 spre sud, văile foarte adâncite, dar fără apă permanentă datorită
substratului conglomeratic, au un pronunțat caracter torențial: Slănicul
Sec, Răchitoasa şi afluenții acestora;
 spre est, spre Valea Râușorului, organismele torențiale se dezvoltă
continuu, dând nota principală a aspectului versantului.
Cel mai expresiv sistem torențial se afla situat în apropierea Dealului Ciocanu (886 m), în zona denumită
„Râpa Fetei”. Dealul Ciocanu este format dintr-o acumulare de depozite grosiere (pietrisuri) prinse într-o
matrice conglomeratică foarte slabă: acestea sunt corespondentul cel mai nordic al „pietrișurilor de
Cândești” proprii Piemontului Getic.

Structura organismului torențial are la partea superioară straturi de pietrișuri foarte grosiere, similare
pietrișurilor de Cândești, iar la bază are marne vineții, pliocene. Între pachetul de pietrișuri (cu o grosime
stratigrafică de 120 m) şi marnele subiacente, există o întercalare subțire de argilă roşie, vizibilă în
abrupturile râpei torențiale. Organismul torențial se termină în Valea Bratia printr-un agestru foarte
dezvoltat şi foarte mobil.

Înterfluviul dintre Bratia şi Bughea care în aparență este plat, este intersectat de o rețea torențială
adâncită, drenată în cea mai mare parte de Valea Brezoiului. Interfluviul dintre Bratia şi Bughea, foarte
mult deplasat spre Bratia, este întersectat de ogașe scurte (0,2-0,5 km) ce coboară spre Bratia.
Eroziunea este prezentă şi în defileul Bratiei de la Gămăcești.
Interfluviul dintre Bughea şi Râul Târgului, care în partea cea mai înaltă se numeste „Grui” (sau Gruiul
Câmpulungului), este străbătut de un sistem de văi adâncite, cu aspect torențial.
Văile încep chiar de la contactul cu zona montană, aici, la Măgura, atât spre Bughea cât şi spre Râul
Târgului, organisme torențiale adâncite taie masa acumulările de tip terasa. De-a lungul acestui grui se
desfășoară un peisaj geomorfologic în care apar câteva văi dezorganizate mici, cu traiectorii obsecvente.
Văile urmează căderea generală a suprafeței terenului, adâncindu-se spre principala vale care le adună,
Valea Mare, afluent al râului Bughea. Această vale are trei afluenți torențiali ce coboară dinspre sud,
extrem de adânciți, dezvoltați pe o suprafată structurală cu o ușoară înclinare nordică (plantațiile de pin
camuflează văile şi le fixează partial).
Cu cât înterfluviul Grui-Ciuha cresțe în altitudîne spre sud, datorită ridicărilor neotectonice, cu atât văile
afluente Râului Târgului sau Văii Bughea au un caracter mai adâncit şi o eroziune torențială tot mai
activă.
Sistemele torențiale ce afectează interfluviul dintre Râul Târgului şi Argeșel (Pravăț – Hodor - Chicera –
Mățău – Cocenești):
- Spre sud, Valea Româneștilor are un sistem de afluenți torențiali mult mai activi, mai adânciți,
erodând puternic suprafața structurală pe care se dezvoltă.
- Arealul Dealul Chicera – Mățău (1017 m) este străbătut de o rețea densă de văi torențiale
adâncite, parțial transformate în sisteme de alunecări în masă sau curgeri noroioase (spre Valea
Argeșelului). Un sistem de văi torențiale, ogașe, ravene, caracterizează zona de la sud de
Chicera, drenată de Valea Jugurului.

Calitatea mediului
Municipiul Câmpulung este unul din centrele îndustriale de mărime mijlocie din județul Argeș, situat în
zona centrală a acestuia, la o distanță de 48 km de municipiul reședință de județ, Pitești. El este situat pe
Valea Râului Târgului, în cadrul depresiunii subcarpatice Câmpulung, aflată la contactul cu muntele Iezer,
la altitudinea de minim 550 m şi maxim 700 m față de nivelul Mării Negre.
Mediul înconjurător şi calitatea acestuia se află într-o relație directă cu viața omului şi cu starea lui de
sănătate.
Calitatea mediului este determinată de calitatea apelor, a aerului, a solului, de starea bunurilor
materiale, de sănătatea populației şi are importante consecințe în plan economic.
Poluanții emişi în atmosferă afectează în mod direct sau îndirect toti factorii mediului natural sau
artificial.
Efectele asupra organismelor umane şi a animalelor apar fie prin acțiunea directă a noxelor care pătrund
în sistemul respirator, fie indirect, prin hrană şi apă, datorită modificării parametrilor naturali ai solului,
apei, vegetației, precum şi prin prezența ploilor acide.

Efectele la scară locală

Impactul direct al poluanților evacuați de o sursă are loc în arii relativ apropiate de aceasta, până la
câteva sute metri sau câțiva kilometri.
Această poluare la scară locala se caracterizează prin apariția celor mai mari concentrații în atmosferă,
atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Atunci când sursa este amplasată într-o zona urbană, dens
populată, cel mai important factor expus la acțiunea poluanților este factorul uman, care preia noxele
din atmosferă prin poluare.
În arii ceva mai îndepărtate de ariile de impact maxim, influența poluanților primari scade. Începe să
apară influența poluanților secundari (ozonul şi alți oxidanți fotochimici, aerosoli de acid sulfuric) care au
nevoie de un anumit timp pentru formare.
Pentru o zonă urbană, al doilea factor important care poate fi afectat de poluanții rezultați din arderea
combustibililor, il reprezintă materialele, construcțiile şi instalațiile.
Alături de primii doi factori mai trebuie menționați următorii factori: vegetația (parcuri, vegetație
ornamentală şi de protecție), apa de suprafață şi solul.

Efecte la scară medie şi mare

La distanțe de ordinul zecilor de kilometri (scara medie), concentrațiile poluanților primari devin mai
mici, fiind mai semnificativă prezența celor secundare (ozon, aerosoli de acid sulfuric şi sulfați, acid
azotic şi azotați).
La distanță de ordinul sutelor şi miilor de kilometri (scara mare, poluare la nivel global), concentrațiile
poluanților sunt mici şi foarte mici, devenind semnificativă influența surselor asupra precipitațiilor (ploile
acide).
În ambele situatii se resimte înfluența cumulată a tuturor surselor situate pe arii întinse, până la nivel
național şi continental, cu contribuții considerabile la puterea acestora. La aceste niveluri, principala
contribuție este adusă de centralele termice şi electrice.
Poluarea atmosferei la scara medie şi mare afectează apa, solul, vegetația şi fauna, efectele sale
resimțindu-se la nivelul economiei naționale.

Pentru monitorizarea calității aerului în județul Argeș, Agenția de Protecția Mediului Pitești a revizuit în
anul 2008 rețeaua de supraveghere, țănând cont de factorii meteorologici specifici şi de direcția
predominantă a vântului care influențează dispersia emisiilor. De asemenea, s-au avut în vedere valorile
înregistrate la stațiile de control din anii precedenți.
Rețeaua de supraveghere este formată din 11 stații de control (fond, impact şi trafic), cea din zona
depresiunii fiind amplasată chiar în centrul municipiului Câmpulung. Stația este de tip trafic, tip urban şi
tip rezidențial-comercial. Ea efectuează măsurători privînd concentrațiile de NH3, N02, S02, HCI, HCHO,
fenoli la 24 de ore şi concentrația pulberilor în suspensie la 30 de minute.
Determinări pentru pulberile sedimentabile au fost efectuate în punctele: Selari 1, Selari 2, Nămăiești 1
şi Nămăiești 2.
De asemenea, se fac determinari gaz-cromatografice pe probe de 30 de minute, pentru indicatori din
grupa BTX (benzen, toluen, xilen) şi din grupa PAH-urilor (hidrocarburi aromatice policiclice).
Unitatea mobila a APM Argeș face determinări pentru îndicatorii: oxizi de azot şi sulf, monoxid de
carbon, ozon, pulberi în suspensie, pentru şituații de urgență şi soluționare sesizări.

Resursele de apă
Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile
Regiunea depresiunii Câmpulung este drenată de o bogată rețea de râuri şi văi ce aparțin bazinelor
hidrografice Argeș şi Vedea.
În cadrul depresiunii, cel mai important bazin hidrografic este Râul Târgului a cărui lungime totală este
de 71 km. Densitatea rețelei hidrografice la nivelul depreşiunii este de 0.87 km/km2.
Nivelul piezometric al pânzei freatice este de 10-20 m. Cel mai adânc nivel, de 30 m, se află în piemontul
Cotmeana, recunoscut ca o zona cu mare deficit de apa, iar cel mai ridicat nivel, de 2 m, se află în
Depreşiunea Getică formată din Muscelele Argeșului şi piemontul Cândești şi în luncile şi
terasele râurilor. Fluctuatia nivelului hidrostatic în timpul anului este de cca. 2 m.

Starea apelor subterane

Datele centralizate trimestrial de APM Pitești privind calitatea apelor subterane monitorizate în forajele
de observație indica valori ce se înscriu în limitele admise de standardele în vigoare, cu exceptia forajelor
unde s-au înregistrat depăşiri ale îndicatorilor pH şi substante organice: SC Edilul CGA Câmpulung, S.C.
ARO S.A. Câmpulung, stratul acvifer necesitând măsuri speciale de supraveghere şi protectie.
În privința alimentării cu apă a populației, un procent de peste 80% din volumul de apă captat de stația
de tratare a municipiului Câmpulung este asigurat din Râul Târgului, iar restul, din subteran prin cele
două foraje de la Toplița şi Lerești-Pojorâta.

Managementul deșeurilor
Activitatea de colectare şi transport a deșeurilor menajere este administrata de S.C. Financiar Urban
S.R.L. în baza Contractului de concesiune nr 067/15.03.2012.
Colectarea deșeurilor se face în funcție de graficul de colectare – 6 mașini autocompactoare și 1 mașină
de colectare a deșeurilor reciclabile. La nivelul municipiului Câmpulung se colectează doar deșeuri
menajere, nu sunt deșeuri industrial sau deșeuri periculoase. Pentru a facilita și optimiza transportul
deșeurilor colectate la nivelul municipiului către depozitul Albota ele trec prin stația de transfer
Câmpulung. Tot aici există și o platformă de compost.

1.2.1. Demografie

Populația este definită drept „colectivitate umană identificată printr-un ansamblu de caracteristici
specifice şi legături proprii de dezvoltare”. Populația este premisa generală a existenței, a dinamicii şi a
structurii factorului muncă. Astfel, este analizată ca suport al factorului de producție primordial şi activ
creator şi reprezintă destinatarul şi consumatorul rezultatelor oricărei activități economice, dar şi baza
relației dintre scopul ultim al producției şi mijloacele folosite pentru atingerea lui.

Structura şi dînamica populatiei

Dinamica populației reprezintă totalitatea modificărilor de ordin cantitativ ale populației. Poate fi
interpretată prin prisma analizei indicatorilor demografici precum natalitatea, mortalitatea, mortalitatea
infantilă, bilanțul natural al populației, bilanțul migratoriu şi bilanțul total al populației.

Profilul demografic
Câmpulungul de la începutul secolului XX se caracteriza printr-o creștere puternică a populației față de
ultimul recensământ, cel din 1899, atîngând în 1912 cifra de 17.868. Creșterea este determinată în
special de dezvoltarea continuă a activităților manufacturiere și comerciale, care au avut un rol
polarizator al forței de muncă din regiune. În perioada războiului populația scade brusc; astfel, în 1920
ajunge la circa 15.000 de locuitori. Scăderea bruscă s-a datorat acțiunilor militare din zonă ce au generat
pierderi masive de vieți omenești (victime ale războiului la care s-au adăugat cei care au murit din cauza
epidemiei de tifos din 1919 și în cutremurul din 1916), dar și migrări în masă. În 1930 numărul populației
se situa la 13.868 locuitori, scăderea datorându-se ratei mari a mortalității, dar și din cauza crizei din
1929 ce a dus la scăderea locurilor de muncă. Efectele celui de al II-lea război modial au menținut un
număr scăzut al populației, creșterea fiind aproape nesemnificativă față de perioada anterioară (18.174
locuitori la recesământul din 1948). După 1956 are loc o creștere explozivă datorită începutului
industrializării (uzina ARO). Prin urmare, numărul de locuitori crește din 1956 de la 18.880 la 24.877 de
locuitori în 1966. Apoi, ca efect al diversificării activităților industriale (Combinatul de Fire și Fibre
sintetice, Combinatul de lianți), în 1969 populația ajunge la 26.402 locuitori, în 1977 la 31.533 de
locuitori și în 1980 la 38.339 locuitori. În următorii ani din cauza accentuării crizei economice se observă
o rată de creștere lentă, încât în 1989 populatia orașului însuma 42.678 de locuitori, ca apoi pana în
1992 sa ajunga rapid la 42.909 locuitori, iar în 1995 sa atingă maximul de populație înregistrat vreodată,
43.979 locuitori. După închiderea Uzinei ARO și a Combinatului de Fire și Fibre sintetice s-a înregistrat
fenomenul migrației inverse, mulți locuitori întorcându-se în localitățile natale sau plecând în alte orașe
(București, Pitești). După această dată populația municipiului Câmpulung cunoaște un tred descendent ,
tred care se menține și în prezent.

Conform datelor centralizate de la Înstitutul Național de Statistică, la 1 iulie 2017, populația totală după
domiciliu din municipiul Câmpulung este de 36.944 de persoane, dîntre care 17.646 de sex masculîn și
19.298 de sex femînîn. În functie de grupele varsta, impartirea se face astfel:

Total Total 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 36217

Total Masculin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 17262

Total Feminin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 18955
0- 4 ani Total 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1155

0- 4 ani Masculin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 557

0- 4 ani Feminin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 598
5- 9 ani Total 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1417

5- 9 ani Masculin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 750

5- 9 ani Feminin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 667
10-14 ani Total 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1512

10-14 ani Masculin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 765

10-14 ani Feminin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 747
15-19 ani Total 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1558

15-19 ani Masculin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 805

15-19 ani Feminin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 753
20-24 ani Total 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1882

20-24 ani Masculin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 977

20-24 ani Feminin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 905
25-29 ani Total 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 2624

25-29 ani Masculin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1345

25-29 ani Feminin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1279
30-34 ani Total 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 2501

30-34 ani Masculin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1259

30-34 ani Feminin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1242
35-39 ani Total 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 2628

35-39 ani Masculin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1342

35-39 ani Feminin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1286
40-44 ani Total 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 2806
40-44 ani 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1350
 Masculin
40-44 ani Feminin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1456
45-49 ani Total 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 3892

45-49 ani Masculin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1771

45-49 ani Feminin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 2121
50-54 ani Total 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 2557

50-54 ani Masculin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1178

50-54 ani Feminin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1379
55-59 ani Total 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 2904

55-59 ani Masculin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1302

55-59 ani Feminin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1602
60-64 ani Total 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 2953

60-64 ani Masculin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1414

60-64 ani Feminin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1539
65-69 ani Total 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 2192

65-69 ani Masculin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1025

65-69 ani Feminin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1167
70-74 ani Total 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1368

70-74 ani Masculin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 563

70-74 ani Feminin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 805
75-79 ani Total 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 1110

75-79 ani Masculin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 451

75-79 ani Feminin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 659
80-84 ani Total 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 705

80-84 ani Masculin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 269

80-84 ani Feminin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 436
85 ani si peste Total 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 453

85 ani si peste Masculin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 139

85 ani si peste Feminin 13490 MUNICIPIUL CAMPULUNG 314

 0-19 ani - 12.310 de persoane, 15,92 %

 20-44 ani – 27.832 de persoane, 35,69 %
 45-64 ani - 22.476 persoane, 32,86%
 65 ani – peste 85 de ani – 8.636 persoane, 15,02%

Structura populatiei
POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie 2016, pe grupe de varsta și sexe

Grupa de varsta Masculîn/ femînîn Numar Observatii

Nr. crt Total Masculîn 17.646

Total Femînîn 19.298 Așa cum se poate

observa dîn datele
1. 0- 4 ani Masculîn 619
centralizate de ÎNS la
2. 0- 4 ani Femînîn 619 1 ianuarie 2016,
populatia totala a
3. 5- 9 ani Masculîn 781 municipiului
4. 5- 9 ani Femînîn 724 Câmpulung era de
36.944.
5. 10-14 ani Masculîn 783

6. 10-14 ani Femînîn 742

Pe grupe de varsta,
7. 15-19 ani Masculîn 851 structura populatiei
este urmatoarea:
8. 15-19 ani Femînîn 765
Grupa 0-19 ani -
9. 20-24 ani Masculîn 1053
5.881 de persoane,
10. 20-24 ani Femînîn 1018 reprezentand – 15,92
% dîn populatie.
11. 25-29 ani Masculîn 1468

12. 25-29 ani Femînîn 1415

Grupa 20-44 ani –
13. 30-34 ani Masculîn 1278
13.185 de persoane,
14. 30-34 ani Femînîn 1250 reprezentand – 35,69
% dîn populatie.
15. 35-39 ani Masculîn 1368

16. 35-39 ani Femînîn 1346

Grupa 45-64 ani –
17. 40-44 ani Masculîn 1445 12.140 persoane,
18. 40-44 ani Femînîn 1545 reprezentand 32,86%
dîn populatie
19. 45-49 ani Masculîn 1684
 20. 45-49 ani Femînîn 2073

21. 50-54 ani Masculîn 1244 Grupa 65 ani – peste

85 de ani – 5.549
22. 50-54 ani Femînîn 1426
persoane,
23. 55-59 ani Masculîn 1403 reprezentand 15,02%
dîn populatie.
24. 55-59 ani Femînîn 1634

25. 60-64 ani Masculîn 1376

26. 60-64 ani Femînîn 1483

27. 65-69 ani Masculîn 923

28. 65-69 ani Femînîn 1090

29. 70-74 ani Masculîn 564

30. 70-74 ani Femînîn 744

31. 75-79 ani Masculîn 448

32. 75-79 ani Femînîn 702

33. 80-84 ani Masculîn 226

34. 80-84 ani Femînîn 432

35. 85 ani şi peste Masculîn 132

36. 85 ani şi peste Femînîn 290

Sursa: http://statistici.însse.ro/shop/

Migrația populatiei
Migratia populatiei nu este un fenomen independent, ci se află în relație cu mai multe elemente, factori
şi procese, influențându-şi reciproc evoluțiile. Mai mult decât atât, prin complexitatea sa, generează
consecințe asupra unor domenii diverse ale vieții private sau ale unei colectivități. Migrația este
determinată de factori economici, sociali şi politici, putând fi de tip intern (imigrările) şi de tip extern
(emigrările). Sunt date disponibile pe site-ul statisticii!!

http://muscelpedia.ro/aboutus/îndex.php?pid=3
http://www.primariaCâmpulung.ro/
1.2.2. Profil si competitivitate economica. Resurse umane

Mediul de afaceri
Restructurarea industriei dupa anul 1990 a determinat închiderea unor colosi industriali din zone
monoindustriale, ducand la aparitia unor probleme sociale grave.

În prezent, cele mai importante societati de la nivelul municipiului Campulung sunt urmatoarele:
CD SOFA EURO 07 S.R.L., societate romaneasca cu capital integral privat fondata în anul 2006,
reprezinta astazi una dintre cele mai importante entitati în domeniul productiei si comercializarii de
canapele în Romania.

S.C. CERAMUS S.A. are ca principal obiect de activitate fabricarea si comercializarea caramizilor si celor
de teracota. Materia prima utilizata este argila, care este extrasa din zacamantul Grui, situat în imediata
vecinatate a fabricii, ceea ce faciliteaza procesul de productie. În acelasi timp, localizarea fabricii în
apropierea drumului judetean Campulung-Bughea de Sus permite valorificarea facila a produselor finite.
Pentru prima data în Romania DUTON PLAST a pus în practica idea de obtinere a ambalajelor
termoformate din polistiren biorientat pentru industria alimentara 1997. În 2001 DUTON PLAST si-a
extins prezenta pe piata romaneasca a ambalajelor din material plastic prin obtinerea ambalajelor din
EPS (polistiren expandat) pentru industria alimentara, iar din 2006, vine în întampinarea cerintelor de pe
piata privind utilizarea polipropilenei pentru ambalaje de uz alimentar.

În 2004 – s-a înfiintat societatea GIMANI & MUFLE SRL cu capital integral privat romanesc, avand ca
obiect de activitate principal comertul cu ridicata de materiale de constructii destinate constructiilor în
general si protectiei mediului în special, societatea avand statutul de unic importator si reprezentant
exclusiv în Romania pentru firma MUFLE SPA – ITALIA – din Porto Recanati, producator de talie
europeana de sisteme de drenaj liniar si punctual al apelor de suprafata.

GRAVOLAB CNC, o afacere care a reusit sa dezvolte treptat din anul 2004 mai multe activitati: productie
publicitara (placi de firma gravate, placi gravate pentru signalectica interioara, obiecte promotionale
personalizate, signalectica completa hoteluri si restaurante, placi gravate pentru signalectica industriala,
fotogravura, display-uri plexiglas, sisteme de afisaj); prelucrari mecanice CNC (productia de matrite
pentru termoformare ambalaje de unica folosinta); reprezentanta Leadwell Taiwan (este unic
distribuitor în Romania al masinilor unelte CNC marca Leadwell).

S.C. INTEX PRIM SRL, domenii de activitate: Fabricarea echipamentelor de telecomunicatii; Studioul de
televiziune: MUSCEL TV; Atelier reparatii radio-tv; Comert si service case de marcat fiscale; Galeria de
arta si anticariatul PARDON MERCI.

LANDMARK MANAGEMENT - este proprietarul si administratorul Parcului Industrial “Campulung

Industrial Park“, amplasat pe fosta Platforma Industriala a producatorului auto ARO, compus din teren în
suprafata de 49 ha, din care aproximativ 100 000 mp suprafata construita si 20 ha pentru dezvoltare
greenfield. Campulung Industrial Park cuprinde un complex de hale industriale în suprafata de 100.000
 m2, pentru industria nepoluanta, spatii de birouri, spatii de depozitare precum si toate utilitatile
necesare desfasurarii oricaror activitati în cadrul Parcului Industrial.

Inaugurata în 1975 si intrata în patrimoniul MONTANA MG în anul 2004, beneficiind de o traditie

industriala de peste 30 de ani, fabrica ofera clientilor sai un pachet complet de servicii, de la proiectare,
executie si pana la controlul si punerea la punct a produselor si sistemelor comandate. Activitatea
industriala la MONTANA MG este structurata pe trei domenii: Executia de stante si matrite; Executia de
componente mecanice; Confectii metalice si mecano-sudura

În 2006 firma NORDEX FOOD (RO) S.R.L. a achizitionat firma de lactate existenta, a renovat-o si
modernizat-o avand în prezent o productie anuala de cca. 5.000 de tone de branzeturi. NORDEX FOOD
(RO) SRL are aproximativ 30 de angajati si principala activitate o reprezinta producerea de branzeturi,
avand desfacere atat pe piata din Romania cat si în Balcani si Europa de est.

PENTAROM a fost înfiintata în anul 1992, avand ca obiect principal de activitate comertul cu piese auto.
Începand cu anul 2000, ca o oportunitate derivata din comertul de piese de schimb pentru industria
auto, PENTAROM a început productia de ambalaje din carton pentru piese si subansamble auto. Astfel,
în 2007, certificatul constatator atesta ca obiect principal de activitate al societatii Pentarom fabricarea
hartiei si cartonului ondulat si a ambalajelor din hartie sau carton. În 2008, SC PENTAROM SRL si-a extins
aria de activitate, prin dezvoltarea unei linii de îmbuteliere apa minerala naturala microbiologic pura,
comercializata sub marca „Iezer”.

ROMTURINGIA si-a început activitatea în anul 1994, prin producerea de repere auto executate din PAFS
(poliesteri armati cu fibra de sticla) pentru uzina de autoturisme ARO Campulung. La scurt timp s-a
trecut la productia de suprastructuri tip furgon pentru camionetele ARO. Întarindu-si colectivul de
specialisti în domeniul proiectarii si executiei matritelor, ROMTURINGIA si-a extins activitatea producand
suprastructuri pentru autocamioanele DACIA. Pe langa obtinerea Certificatului de Omologare la
Registrul Auto Roman, ROMTURINGIA a obtinut si Certificatul de Înregistrare a Desenului si Modelului
Industrial nr. 008089 de la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci.

SC SETRO METAL GROUP SA a fost înfiintata în anul 2004 cu capital social de 400.000 RON, avand ca
obiect principal de activitate fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor
metalice. Activitati principale: debitarea materialelor pe instalatii de debitat cu laser, oxi-gaz si plasma
cu comanda numerica; executia de confectie metalica mecano sudata, sablata, grunduita si vopsita
pentru structura de rezistenta a halelor metalice sau pentru diverse tipuri de containere metalice pentru
stocarea si transportul pieselor auto.

Evolutia principalilor indicatori de performanta ai celor mai mari companii din municipiul Campulung
2013 2014 2015
Nr. Numar Numar Numar
Denumire societate Cifra de Cifra de Cifra de
crt de de de
afaceri afaceri afaceri
angajati angajati angajati
 AUTOMOTIVE COMPLETE SYSTEMS
1. 671 17.353.554 555 16.703.136 695 18.943.174
SRL
2. CD SOFA EURO 07 S.R.L. 112 4.358.369 97 3.577.293 99 3.940.945
3. CERAMUS S.A. 40 1.570.220 49 3.112.043 39 3.078.275
4. CONDOR GIRO-TRANS SRL 12 3.831.556 17 5.233.572 22 6.107.338
5. DUTON PLAST MUSCEL S.A. 87 26.057.177 97 28.983.334 87 27.738.649
6. FFT PRODUCTION SYSTEMS S.R.L. 50 12.297.819 70 27.181.369 68 25.238.393
7. GIMANI & MUFLE S.R.L. 12 1.623.592 15 2.570.351 15 1.935.523
8. GRAVOLAB CNC S.R.L. 30 5.248.985 32 6.335.030 36 5.393.655
9. INTEX PRIM S.R.L. 31 3.189.443 30 4.580.881 28 3.011.015
10. JULIEN STILE SRL 23 9390402 28 11607279 39 14681786
11. LANDMARK MANAGEMENT S.R.L. 42 1.519.091 42 1.338.203 43 1.524.222
12. MONTANA MG S.R.L. 246 16.125.199 230 14.644.991 221 15.626.719
13. NOBEL AUTOMOTIVE ROMANIA S.R.L. 97 32.773.639 158 59.353.362 209 81.287.936
14. NORDEX FOOD ROMANIA S.R.L. 29 38.987.306 31 40.917.869 30 35.089.717
15. PENTAROM S.R.L. 94 61.356.326 84 51.021.777 81 52.099.424
16. ROMTURINGIA S.R.L. 108 15.507.482 114 17.225.812 141 27.586.660
17. SALF SRL 100 54.280.494 96 48.676.143 140 63.731.156
18. SETRO METAL GROUP S.A. 231 32.725.996 225 42.699.031 232 32.618.132
19. TAISSIS CONCEPT SRL - - 0 285.626 65 7.399.294
20. TOTAL PROD ROYAL SRL 50 2.379.666 50 2.199.394 47 2.353.943
Sursa: www.mfinante.ro

Cu toate ca la nivelul municipiului Campulung sunt înregistrate foarte multe societati comerciale (4951,
conform http://www.firme.info), nu toate sunt active.

Astfel, unul din putinele mijloace care ar putea contribui la dezvoltarea Campulungului este turismul.
Investitiile complexe în restaurarea, conservarea, consolidarea monumentelor istorice, includerea
acestora în circuite turistice atractive, promovarea permanenta a obiectivelor turistice, vor genera
cresterea numarului de turisti în localitate. În acest mod vor fi angrenati si operatorii economici de pe
raza municipiului Campulung (agenti comerciali, operatori de turism, proprietari de structuri de cazare si
de unitati de alimentatie publica, agenti economici din sectorul activitatilor recreative si distractive, etc).
Administratia publica va avea de castigat de pe urma acestui lucru, beneficiind astfel de venituri mai
mari la bugetul local, datorita cresterii cifrei de afaceri si a profitului societatilor.
Un oras animat, plin de turisti, va cunoaste implicit dezvoltarea pe mai multe laturi, reusindu-se astfel
revitalizarea Campulungului de altadata.

Forta de munca
În stransa legatura cu dinamica sectorului economic, situatia locurilor de munca de la nivelul
municipiului Campulung Muscel, în functie de domeniile de activitate, se prezinta în felul urmator:

Numarul mediu de salariati

Nr. Valoare indicator
Criteriu – clasa CAEN
crt. 2014
1. 01 – Agricultura, vanatoare si servicii anexe 1
2. 02 – Silvicultura si exploatare forestiera 31
3. 08 – Alte activitati extractive 12
4. 10 – Industria alimentara 347
5. 13 – Fabricarea produselor textile 28
6. 14 – Fabricarea articolelor de îmbracaminte 403
16 – Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn si pluta, cu
7. exceptia mobilei; fabricarea articolelor din paie si din alte materiale 79
vegetale împletite
8. 17 – Fabricarea hartiei si a produselor din hartie 4
9. 18 – Tiparire si reproducerea pe suporti a îregistrarilor 22
10. 20 – Fabricarea substantelor si a produselor chimice 86
21 – Fabricarea produselor farmaceutice de baza si a preparatelor
11. 72
farmaceutice
12. 22 – Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice 144
13. 23 – Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 58
25 – Industria constructiilor metalice si a produselor din metal, exclusiv
14. 657
masini, utilaje si instalatii
15. 26 – Fabricarea calculatoarelor si a produselor electronice si optice 31
16. 27 - Fabricarea echipamentelor electrice 69
29 – Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor si
17. 939
semiremorcilor
18. 31 – Fabricarea de mobila 109
19. 33 – Repararea, întretinerea si instalarea masinilor si echipamentelor 5
35 – Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa
20. 12
calda si aer conditionat
21. 36 – Captarea, tratarea si distributia apei 155
38 – Colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor; activitati de recuperare
22. 6
a materialelor reciclabile
23. 41 – Constructii 262
24. 42 – Lucrari de geniu civil 1
25. 43 – Lucrari speciale de constructii 183
45 – Comert cu ridicata si cu amanuntul, întretinerea si repararea
26. 314
autovehiculelor si a motocicletelor
46 – Comert cu ridicata cu exceptia comertului cu autovehicule si
27. 440
motociclete
28. 47 – Comert cu amanuntul, cu exceptia autovehiculelor si motocicletelor 804
29. 49 – Transporturi terestre si transporturi prin conducte 540
30. 52 – Depozitare si activitati auxiliare pentru transporturi 53
31. 53 – Activitati de posta si de curier 3
32. 55 – Hoteluri si alte facilitati de cazare 48
33. 56 – Restaurante si alte activitati de servicii de alimentatie 130
34. 58 – Activitati de editare 3
59 – Activitati de productie cinematografica, video si de programe de
35. 0
televiziune; înregistrari audio si activitati de editare muzicala
36. 60 – Activitati de difuzare si transmitere de programe 3
37. 61 – Telecomunicatii 6
38. 62 – Activitati de servicii în tehnologia informatiei 4
39. 63 – Activitati de servicii informatice 1
64 – Intermedieri financiare, cu exceptia activitatilor de asigurari si ale
40. 87
fondurilor de pensii
66 – Activitati auxiliare pentru intermedieri financiare, activitati de
41. 11
asigurare si fonduri de pensii
42. 68 – Tranzactii imobiliare 46
43. 69 – Activitati juridice si de contabilitate 14
70 – Activitati ale directiilor (centralelor), birourilor administrative
44. 10
centralizate; activitati de management si de consultanta în management
71 – Activitati de arhitectura si inginerie; activitati de testari si analiza
45. 31
tehnica
46. 73 – Publicitate si activitati de studiere a pietei 11
47. 74 – Alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice 29
48. 75 – Activitati veterinare 6
49. 77 – Activitati de închiriere si leasing 3
50. 78 – Activitati si servicii privind forta de munca 146
79 – Activitati ale agentiilor turistice si a tur-operatorilor; alte servicii de
51. 10
rezervare si asistenta turistica
52. 80 – Activitati de investigatii si protectie 80
53. 81 – Activitati de peisagistica ti servicii pentru cladiri 0
82 – Activitati de secretariat, servicii suport si alte activitati de servicii
54. 28
prestate în principal întreprinderilor
55. 85 – Învatamant 30
56. 86 – Activitati referitoare la sanatatea umana 89
57. 88 – Activitati de asistenta sociala, fara cazare 2
58. 90 – Activitati de creatie si interpretare artistica 0
91 – Activitati ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor si alte activitati
59. 1
culturale
60. 93 – Activitati sportive, recreative si distractive 5
61. 95 – Reparatii de calculatoare, de articole personale si de uz gospodaresc 4
Sursa: date furnizate de Directia Judeteana de Statistica Arges
Conform datelor furnizate de Directia Judeteana de Statistica Arges, numarul somerilor a scazut în anul
2015 la 406 (211 barbati si 195 femei), fata de 2014, cand erau 700 (360 barbati si 340 femei) de
persoane fara loc de munca, înregistrate în evidentele agentiei de ocupare a fortelor de munca.

Numarul somerilor, în functie de sex

An Femei Barbati Total
2014 340 360 700
2015 195 211 406

Numarul somerilor, în functie de sex

1.2.3. Infrastructura Tehnică și de Transport

Infrastructurile tehnice reprezintă ansamblul sistemelor și rețelelor tehnice, precum și a instalațiilor

aferente acestora, dezvoltate la suprafața solului, apelor sau în subteran, cu rol de asigurare a accesului,
transportului și comunicației dintre diferite puncte ale unui teritoriu, care intervin în derularea
activităților social-economice. Având în vedere forma actuală de organizare economică a spațiului
(locațiile de exploatare a materiilor prime, centrele de prelucrare și piețele de desfacere se află
repartizate în diferite puncte ale teritoriului) și faptul că sistemele socio-umane au un caracter deschis,
infrastructurile teritoriale reprezintă componenta geospațială care asigură și susține existența acestor
geosisteme. În consecință, de gradul de dezvoltare și complexitate a infrastructurilor teritoriale depinde
și gradul de dezvoltare a celorlalte componente antropice ale spațiului (așezări, forma de valorificare
economică a resurselor și teritoriului, sistemele economice, turismul etc.)

Din punct de vedere al infrastructurii rutiere, lungimea străzilor orășenești însumează 121 km, din care
107 km reprezintă străzi modernizate. Investițiile în modernizarea străzilor a fost o preocupare
constantă a administrației publice locale, astfel, într-o perioadă de 10 ani s-au modernizat aproximativ
13 km.
Din punct de vedere al spațiilor verzi suprafața totală este de 76 ha, în creștere comparativ cu perioada
anterioară anului 2012, când suprafața totală a spațiilor verzi pe teritoriul Municipiului Câmpulung
insuma 63 ha. La nivelul administrației publice locale există o preocupare constană privind
îmbunătățirea și extinderea spațiilor verzi, dovadă fiind proiectele derulate în acest sens.
Serviciile de utilitate publică sunt reglementate conform Legii Nr. 51/2006 – Legea serviciilor comunitare
de utilități publice și sunt definite ca totalitatea acțiunilor și activităților reglementate prin care se
asigură satisfacerea nevoilor de utilitate și interes public general.

1. Rețeaua de distribuție a apei potabile, apă uzată și canalizare

Serviciul de alimentare cu apă și canalizare este asigurat de catre Edilul CGA SA, companie aflată în
subordinea Consiliului Local al Municipiului Câmpulung, înființată prin reorganizarea R.A. Edilul
Câmpulung, conform Hotărârii Consiliului Local Nr. 63/29.10.1998. Alimentarea cu apă potabilă și
canalizarea apelor pluviale și menajere sunt deservite atât în Municipiul Câmpulung cât și comunele
limitrofe.
Sistemul de alimentare cu apă este format din captare subterană (Lerești, Toplița, Lerești Pojorâta) și de
suprafață (Voinești), rezervoare de înmagazinare cu un volum total de 16.500 m3, aferente sursei de
suprafață, stație de tratare Calea Pietroasă, cu o capăcitate de 1.300 l/s, stații de pompare și repompare
și rețele de distribuție în lungime de 176,6 km. Capăcitatea de livrare a apei este de 15.270 mc/zi.
În Municipiul Câmpulung sistemul de alimentare cu apă cuprinde:
- aducțiune apă brută;
- stație de tratare-filtrare Calea Pietroasă;
- rețele de aducțiune apă potabilă;
- rezervoare acumulare apă potabilă;
- rețele de distribuție apă potabilă;
- stații de pompare apă potabilă (Hidrofor Grui, S.P. Mărcuș, S.P. str. Dr. Fălcoianu - 3 buc., S.P. Valea
Româneștilor – 3 buc., S.P. str. Gh. Mitu, S.P. str. Gruiului – Richard, S.P. Dr. Godeni, S.P. apă industrială
pentru HOLCIM Ciment SA)
Captare
 Captarea de suprafață Voinești (Qi = 1.300l/s): Asigură prelevarea apei brute din căminul situat
în capătul aval al galeriei forțate CHE Voinești, care este alimentată cu apă din polderul Lerești.
Căminul de distribuție este în administrarea A.B.A. Argeș-Vedea. Captare polder Pojorăta –
asigură prelevarea apei din albia Râului Târgului – polderul Pojorăta. Aceasta este captare de
rezervă pentru situații de avarie la polderul Lerești. Polderul Lerești Pojorâta este administrat de
A.B.A. Argeș-Vedea;
 Captarea din subteran Măgura Lerești (sursa de rezervă – reabilitată recent): Este constituită
din 7 foraje de mică adâncime (H = 14-17 m) care au fost puse în funcțiune în perioada 1976-
1979. Amplasament: bazin hidrografic ARGEș; curs de apă Râul Târgului, mal drept. Frontul de
captare (L = 500 m) este amplasat în lungul malului drept al Râului Târgului, la 10 – 20 m
distanță de acesta, în zona centrului teritorial al com. Lerești. Zona de protecție sanitară (S = 6
ha) cu regim sever este împrejmuită cu gard de sârmă ghimpată. Caracteristicile tehnice ale
celor 7 foraje sunt următoarele: adâncime: 14,0 – 17,0 m; diametru coloană: 300 mm; nivel
hidrostatic: - 5,0 m; nivel hidrodinamic: - 6,5 – 7,5 m; debit maxim exploatabil/foraj: 12,5 l/s;
debit optim exploatabil/foraj: 6-7 l/s.
În 2016, s-au retehnologizat și sunt repuse în funcțiune cele 7 (șapte) foraje, constituind, alături de
Lerești – Pojorâta, alimentarea de rezervă cu apă pentru municipiul Câmpulung.

Transportul apei captate de la sursă, fie la construcțiile de înmagazinare, fie la stația de tratare, se face
prin aducțiuni, după cum urmează:

 Aducțiunea apă brută captare Voinești (galeria forțată a CHE Voinești) – Stația de Tratare
Calea Pietroasă – alcatuită din 2 (două) fire paralele realizate din tuburi PREMO si OL (Dn = 800
mm) în lungime de 4,2 km pe fiecare fir;
 Aductiunea rezervor (nou) Calea Pietroasă – str. Traian – conductă din OL (Dn = 400 mm,
L=1,33 km);
 Aducțiunea Stația de Tratare Calea Pietroasă - rezervor din str. Mircea cel Bătrân – conductă
OL (Dn = 600 mm, L = 0,48 km);
 Aducțiunea Stația de Tratare Calea Pietroasă - rezervor Grui-Măgura – conductă din OL (Dn =
800 mm, L = 3,77 km);
 Aducțiunea apă brută Stația de Tratare Calea Pietroasă (în conservare) – conductă din OL (Dn =
600 mm, L = 2,55 km).

Tratarea apei-Stația de tratare Calea Pietroasă este amplasată în partea de nord-est a municipiului
Câmpulung, pe platoul Calea Pietroasă. Stația de tratare este dimensionată pentru un Qzi max= 1300 l/s și
a fost structurată pe două linii tehnologice:

- linia apă potabilă, dimensionată pentru Qzi max= 440 l/s,

 - linia apă industrială, dimensionată pentru Qzi max= 860 l/s.
Stația de tratare are următoarele componente:

- cameră generală de distribuție;

- 3 (trei) camere de amestec și distribuție;
- 3 (trei) camere de reacție;
- 3 (trei) decantoare radiale (Dn = 35 m), în prezent fiind utilizate două din cele trei
decantoare;
- Stația de filtre, care are în componență:
 6 (șase) cuve de filtrare cu o suprafață totală de filtrare de 378 mp, asigurând
filtrarea debitului maxim de 440 l/s;
 Stație pompare apă pentru spălarea filtrelor echipată cu 2 + 1 electropompe din
care: 2 (două) (Q = 950 mc/h, H = 10 mCA) si una (Q = 900 mc/h, H = 11 mCA);
 Stație de suflante pentru asigurarea aerului de spălare, echipată cu 2 + 2
suflante din care: 2 (două) (Q = 2050 mc/h) și 2 (două) (Q = 1455 mc/h);
 rezervor de înmagazinare apă filtrată (V = 1000 mc);
- stație pentru preparare și dozare a soluției de sulfat de aluminiu granular, compusă din:
 instalație compactă de preparare și dozare soluție de sulfat de aluminiu în doză
de 40 mg/l;
 1 (una) electropompă (Q = 1,8 mc/h) pentru dozarea soluției de sulfat de
aluminiu;
 conductă de alimentare cu apă a instalației (Dn = 40 mm, L = 4m);
 conductă de refulare a soluției (Dn = 50 mm, L = 262m);
- stație de preparare și dozare a varului praf deshidratat, compusă din:
 depozit pentru varul praf deshidratat;
 buncăr (V = 0,8 mc) pentru descărcarea sacilor cu var praf;
 instalație automată de preparare și dozare a soluției de var în doză de 30 mg/l;
 1+1 electropompe (Q = 11 mc/h) pentru dozarea soluției de var;
 conductă de alimentare cu apă a instalației (Dn = 90 mm, L = 4 m);
 conductă de refulare a soluției (Dn = 50 mm, L = 226 mm);
- stație de clorinare, compusă din:
 depozit de clor prevăzut cu senzori detectori de clor,
 sistem de sprinklere cu pornire automată la atingerea concentrației de 4mg
clor/mc aer;
 camera apăratelor de clor în care este montată instalația de dozare a clorului,
compusă din: regulator de vacuum, dozator de clor cu servomotor (Q = 400-
6000 g clor/h), ejector (Q = 6 kg clor/h), panou de comandă și control, celule
automate de măsurare a clorului rezidual, conducte de legătură între
componente;
- depozit de reactivi și materiale de protecție;
- instalație de neutralizare a clorului în caz de accident, compusă din:
 bazin stocare soluție de sodă caustică (V = 2 mc),
  bazin de stocare soluție de tiosulfit de sodiu (V = 2 mc), 2(două) pompe (Q = 10
mc/h, H = 20 mCA), pentru încarcarea și recircularea periodică a celor două
soluții;
- stație de pompare a apei potabile către com. Valea Mare Pravăț echipată cu: 1(una)
electropompă (Q = 67 mc/h, H = 80 mCA) și o electrompompă de rezervă (Q = 120 mc/h,
H = 50 mCA); 1(una) electropompă (Q = 22 mc/h, H = 32 mCA) și o electrompompă de
rezervă (Qp = 60 mc/h, Hp = 55 mCA);
- stație de pompare a apei industriale (decantate) către Fabrica de Ciment Holcim
Câmpulung, echipată cu o electropompă (Q = 180 mc/h, H = 80 mCA) și o electropompă
de rezervă (Q = 120 mc/h, H = 90mCA).
Năamolul evacuat din decantoarele liniilor de tratare a apei potabile și a apei industriale este
transportat în bazinul de stocare – decantare a nămolului. Tot în bazinul de stocare – decantare ajunge
și apă de la spălarea filtrelor. În bazinul de stocare - decantare a nămolului se realizează concentrarea
(ingroșarea) nămolurilor provenite din decantoarele existente în stație și din apă de la spălarea filtrelor,
rezultând, deci, un nămol cu o umiditate mai mică, care este, apoi, transportat pe platformele de uscare.
Apă separată de nămol este evacuată în emisar – Râul Târgului.

Platformele de uscare a nămolului preiau nămolul îngroșat din bazinul de stocare – decantare. În stația
de tratare există două platforme de uscare a nămolului amplasate alăturat, cu malurile exterioare ale
digului de despărțire realizate în taluz. Au forma unor bazine dreptunghiulare (lungime 50 m și lățime
8,50 m) deschise, realizate sub nivelul terenului. Radierul platformelor este realizat din beton pe o
grosime de 16 cm, deasupra unui strat de nisip și balast. La baza platformelor este amenajat un sistem
de drenaj, care permite evacuarea apei de nămol. Sistemul de drenaj este protejat de un canal realizat
din elemente prefabricate din beton armat de lungime 1 m și înălțime 1,10 m. Platformele sunt
amenajate pentru accesul mijloacelor de transport destinate evacuării nămolului uscat. Nămolul este
transportat în zona platformelor de uscare prin intermediul unei conducte de otel Dn 273/8mm până la
digul central; aici, conducta se ramifică în două conducte Dn 219/8mm, prevăzute cu vane plate Dn
200mm.

Laboratorul din cadrul Stației de Tratare este înscris la Ministerul Sănătății pentru efectuarea
monitorizarii de control a apei potabile.

Înmagazinarea apei potabile și industriale

 Rezervor Calea Pietroasă (vechi) - capăcitate 5000 mc, situat în incinta Stației de Tratare (aflat în
conservare, deoarece nu poate fi încărcat numai prin pompare);
 Rezervor de apă potabilă în str. Mircea cel Bătrân – Calea Pietroasă – capăcitate 5000 mc,
situat la cca. 480 m vest față de Stația de Tratare Calea Pietroasă, din care este alimentată cu
apă rețeaua de distribuție de pe malul stâng al Râului Târgului: zonele Calea Pietroasă, Vișoi,
Flămânda, Valea Bărbușii și Grigore Alexandrescu;
 Rezervor de apă potabilă Măgura Grui - capacitate 5000 mc, situat în cartierul Grui, pe str.
Poligonului, din care este alimentată rețeaua de distribuție de pe malul drept al Râului Târgului:
 zona cuprinsă între străzile Lascăr Catargiu, Matei Basarab, Negru Vodă, Frații Golești și Walter
Mărăcineanu; zona Pescăreasa, comunele Schitu Golești, Bughea de Sus și Bughea de Jos;
 Rezervor de apă potabilă Grui – capacitate 5000 mc, semiîngropat, situat în cartierul Grui, din
care este alimentată rețeaua de distribuție a cartierului de blocuri și case Grui, cu ajutorul unei
stații de pompare echipată cu 2 (două) electropompe (Q = 120 mc/h, H = 55 mCA) și o
electropompă (Q = 160 mc/h, H = 58 mCA);
 Rezervor cartierul Mărcuș – capacitate 500 mc, situat în partea de S-V a municipiului, pe str.
Coasta Grui, din care este alimentată, prin pompare, rețeaua de distribuție din cartierul Mărcuș,
cu ajutorul unei stații de pompare echipată cu 2 (două) electropompe (Q = 60 mc/h, H = 160
mCA).
Stații de pompare

 Stația de pompare Grui (hidrofor), situată în cartierul Grui, str. Dragalina, în vecinătatea
rezervorului 5000 mc, pusă în funcțiune în 1984, asigură alimentarea cu apă a cartierului Grui,
2540 de apartamente /11.500 locuitori) – echipată cu 2 (două) electropompe, una LOWARA
(Italia), tip FHS 80-200/300 rot./min, 30 Kw, Q = 160 mc/h, H = 50,80 mc/h, și una GRUNDFOS,
tip NB 65-200/217/2900 rot./min, 30 Kw/380V, Q = 151 mc/h si H = 52 mCA.
 Stația de pompare apă potabilă pentru Valea Mare Pravăț, echipată cu 2 (două) pompe
GRUNDFOS Q = 64 mc/h, H = 82,6 mCA, P =22 Kw, 3000 rot./min, amplasată lângă Stația de
Tratare Calea Pietroasă.
 Stația de pompare apă potabilă str. Gruiului-Richard, echipată cu 3 (trei) electropompe WILO
tip MVTE 3203-11-3/16E, P = 11Kw, 380V, 3000 rot./min., Q = 42 mc/h, H = 60 mCA, amplasată
pe str. Gruiului.
 Stația de pompare apă potabilă str. Ghe. Mitu, echipată cu 2 (două) electropompe GRUNDFOS
CR 10 - 08A, Q = 10 mc/h, H = 64,8 mCA, P = 3 Kw/ 2902 rot/min, amplasată pe str. Gh. Mitu.
 Stația de pompare apă potabilă Valea Româneștilor I, amplasată pe str. Col. Alexandrescu,
echipată cu 6 (șase) pompe GRUNDFOS verticale CR 15 - 05A, Q = 17 mc/h, H = 55,4 mCA, P = 4
Kw/ 2917 rot/min.
 Stația de repompare apă potabilă Valea Româneștilor II, amplasată pe str. Chichirez din Valea
Mare Pravăț, echipată cu 2 (două) electropompe GRUNDFOS verticale CRE 15 - 02A, Q = 17
mc/h, H = 29 mCA, P = 2,2 Kw/ 2899 rot/min.
 Stația de repompare apă potabilă Valea Româneștilor III, amplasată în partea nordică a zonei
Valea Româneștilor, echipată cu 2 (două) pompe verticale GRUNDFOS, tip CR 15 - 02A, Q = 17
mc/h, H = 29 mCA, P = 2,2 Kw/ 2899 rot/min.
 Stația de pompare apă potabilă str. Dr. Fălcoianu I, echipată cu 2 (doua) electropompe
GRUNDFOS verticale, tip CRIE 10 - 5G, Q = 17 mc/h, H = 55,4 mCA, P = 4 Kw, I = 8 A.
 Stația de repompare apă potabila str. Dr. Fălcoianu II, amplasată pe str. Dr. Fălcoianu, echipată
cu 2 (doua) pompe GRUNDFOS verticale, tip CRIE 10 - 5G, Q = 17 mc/h, H = 55,4 mCA, P = 4 Kw,
2980 rot./min.
 Stația de repompare apă potabila str. Dr. Fălcoianu III, amplasată la partea superioară a str. Dr.
Fălcoianu, echipată cu 2 (două) pompe GRUNDFOS verticale, tip CRIE 10 - 5G, Q = 17 mc/h, H =
55,4 mCA, P = 3 Kw.
  Stația de pompare apă potabilă Mărcuș, amplasată pe str. Drăcești, pompează apă în rezervorul
de 500 mc din Mărcuș. Este echipată cu 2 (două) pompe GRUNDFOS verticale, tip CR 32 - 10, Q =
30 mc/h, H = 140 mCA, P = 18,5 Kw/ 2940 rot/min.
 Stația de pompare apă tip hidrofor str. Drumul Godeni, amplasată pe str. Drumul Godeni,
alimentează cu apă partea superioară a străzii, aproximativ 35 de familii, echipată cu 2 (două)
hidrofoare, Q = 12 mc/h, H = 35 mCA, P = 1,1 Kw/ 2890 rot./min.
 Stația de pompare apă industrială din Stația de Tratare Calea Pietroasă, alimentează Fabrica de
Ciment Holcim Câmpulung, echipată cu 2 (două) pompe Cris125 si 1 (una) pompă Vogel, Q =
180 mc/h, H = 120 mCA, P = 75 Kw/ 2890 rot./min.

Rețelele de distribuție – există practic patru sub-rețele interconectate, respectiv:

1. Rețeaua de pe malul stâng al Râului Târgului – alimentată din rezervorul Calea Pietroasă

2. Rețeaua de pe malul drept al Râului Târgului – alimentată din rezervorul Măgura – Grui;

3. Rețeaua Grui – cartierul de blocuri și case Grui – alimentată prin intermediul unei stații de pompare
existentă lângă rezervorul Grui

4. Rețeaua de alimentare cu apă cu punct de injectie în Stația de pompare apă potabilă și industrială
aflată în incinta Stației de Tratare – alimentează comuna Valea Mare Pravăț, Fabrica de Ciment Holcim
Câmpulung.

Rețeaua de distribuție are o lungime de 176,68 km, cu diametre Dn = 80 – 400 mm, executată din
conducte OL și fontă, tuburi PREMO, azbociment și din PEHD.

Rețeaua de aducțiune este de 17 km.

În ceea ce privește colectarea apelor uzate menajere și industriale, Municipiul Câmpulung are un sistem
de canalizare mixt, care s-a dezvoltat de-a lungul timpului în mai multe etape. În anul 1976, prin
proiectul IPGC București „Canalizarea orașului Câmpulung”, s-a propus și realizat transformarea
sistemului de canalizare mixt al orașului în sistem separativ, astfel:

 Rețeaua de canalizare a zonei de oraș aferentă malului tehnic stâng al Râului Târgului să fie
transformată în sistem separativ, până la finele anului 1978, avându-se în vedere dezvoltarea
etapizată a orașului;

 Rețeaua de canalizare a zonei de oraș amplasată pe malul drept să fie transformată în sistem
separativ, dar treptat.

Sistemul de canalizare este compus, în principal, din două zone:

- rețeaua de canalizare a malului tehnic drept al Râului Târgului, sistem mixt, canalizarea
menajeră și pluvială coexistând pe anumite străzi, în așa fel încât în Stația de Epurare, care este
amplasată la cca.1,5 km aval de oras, pe malul drept al Râului Târgului, ajung ape pluviale în amestec cu
ape uzate menajere. În această zonă au fost executate, în timp, canale colectoare de ape pluviale cu
descărcare în emisar, prin intermediul a 10 guri de descărcare;

- rețeaua de canalizare a malului tehnic stâng al Râului Târgului, sistem separator, apele uzate
menajere și industriale sunt conduse gravitațional spre Stația de Epurare, iar apele pluviale sunt
deversate în emisar prin intermediul canalelor colectoare și a celor 14 guri de deversare.

Lungimea rețelei de canalizare în municipiul Câmpulung însumează 93,87 km: 18,5 km pluvială + 75,37
km menajeră.

Stația de epurare

Apele uzate și industriale colectate prin rețeaua de canalizare, înainte de a fi evacuate în Râul Târgului,
sunt epurate într-o Stație de epurare mecanico-biologică. Această Stație este amplasată pe malul drept
al Râului Târgului, în zona sud-estică a municipiului, la cca. 900 m amonte de podul peste Râul Târgului.
Cele două linii tehnologice II si III (Qzi max = 450 l/s) aflate în exploatare, au în componență următoarele
obiective și instalații:

Linia apei Treapta de epurare mecanică: (camera de ramificație, stăvilare de admisie, grătar rar cu
curățire manuală, 2 (două) grătare dese cu curățire mecanică; denisipator de tip NA, cu trei
compartimente (L = 21,65 m, b = 1,1 m/ comp, H = 1,5 m), echipat cu trei elevatoare pneumatice pentru
evacuarea nisipului, canal de măsurare a debitelor tip Parshall; separator de grăsimi cu două
compartimente (L = 20,55 m, b = 3 m, H = 4 m), prevăzut cu sistem de aerare; camera de distribuție a
apei pe cele două linii tehnologice; decantor primar radial (Dn = 25 m, Vutil = 890 m, Tdec. = 1h si 15`)
aferent liniei II; 2 (două) decantoare primare longitudinale (L = 45 m, b = 7 m, H = 3 m) aferente liniei III.

Treapta de epurare biologică: Linia II: bazine de aerare cu nămol activat (L = 28 m, Hu = 3 m); 2 (două)
decantoare secundare orizontale longitudinale (L = 45 m, b = 10 m, Hu = 4 m); Linia III: bazine de aerare
cu nămol activat (L = 80 m, Hu = 3 m); 3 (trei) decantoare secundare orizontale longitudinale (L = 60 m, b
= 7 m, Hu = 4 m), Stație de suflante echipată cu 4 (patru) suflante. Bazinele de aerare ale liniei III sunt
prevăzute cu zone de denitrificare și sunt echipate cu sistem de distribuție a aerului sub formă de bule
(panouri cu membrane montate pe radier), senzori pentru măsurarea oxigenului dizolvat și a
concentrației nămolului, pompe de recirculare locală a nămolului în zona anoxică și mixere de
omogenizare.

Linia nămolului: Stație de pompare nămol primar, echipată cu 1+1 pompe (Qp = 55 mc/h, Hp = 10 mCA);
bazin de omogenizare nămol primar și în exces (Dn = 12 m), hală de concentrare și deshidratare
mecanică a nămolului, in care sunt montate: echipamentul de concentrare mecanica a namolului
omogenizat (Q = 25 mc/h); echipamentul de deshidratare mecanica a namolului fermentat (Q = 5 mc/h);
Stația automata de preparare si dozare polielectrolit; instalatie hidrofor pentru apa necesară
polielectrolitului și spălarea instalațiilor de concentrare și deshidratare nămol: pompa (Q = 25 mc/h, H =
10 mCA) pentru alimentarea instalației de concentrare nămol; pompa (Q = 5 mc/h, H = 25 mCA) pentru
alimentarea rezervorului de fermentare nămol; pompa (Q = 5 mc/h, H = 10 mCA) pentru alimentarea
instalației de deshidratare nămol; rezervor de fermentare nămol (V = 1500 mc), echipat cu toate
instalațiile necesare; rezervor de biogaz cu dublă membrană (V = 480 mc), echipat cu instalațiile
necesare; bazin de stocare nămol fermentat; centrală termică; platforme pentru uscarea nămolului
(Stotala = 7600mp); Stație de pompare apă de drenaj, echipată cu 2 (două) pompe (Qp = 40 mc/h, Hp = 15
mCA)

Nota: Datorita debitului mic (in anul 2013 Qzi med = 161 l/s) intrat în Stația de epurare, se utilizează doar linia tehnologică III.
Linia tehnologică II se utilizează în caz de ploi abundente, când debitul intrat în Stație poate ajunge în jurul valorii de 350 l/s).

Receptorul apelor epurate în Stația de Epurare Câmpulung este Râul Târgului, evacuarea apelor
realizându-se printr-un colector (L = 800 m), realizat din tuburi PREMO (Dn = 600 mm). Gura de evacuare
este amplasată pe malul drept al Râului Târgului.

În anul 2009, pe baza unor fonduri europene PHARE-CES-2006, s-au reabilitat și extins corespunzător
lucrările de pe linia de tratare a nămolului, iar pe linia de epurare a apei s-au reabilitat bazinele de
aerare liniile 2 și 3 prin introducerea aerării cu bule fine și treapta avansată pentru eliminarea azotului,
executându-se următoarele lucrări pe obiective:

a.Retehnologizarea bazinelor de aerare aferente liniei 2 și 3 de epurare prin introducerea

sistemului de aerare cu bule fine și epurare avansatǎ (nitrificare – denitrificare) pentru eliminarea
azotului. Parametrii afluentului vor fi cei stipulați în NTPA 001 – 2001, atât sub aspectul materiilor
organice (CBO5 < 25 mg/l), cât și sub aspectul azotului total (NT < 10 mg/l).

b.Modernizarea și repararea instalațiilor de colectare și evacuare a nǎmolului biologic activat din

decantoarele secundare ale liniilor 2 și 3 de epurare.

Datoritǎ degradǎrii sistemelor imersate de colectare și evacuare a nǎmolului ale podurilor racloare, nu
se putea colecta nǎmol biologic necesar a fi recirculat în bazinele de aerare, iar nǎmolul în exces era
deversat în decantorul primar și, apoi, prin intermediul Stației de pompare, pe paturile de uscare. În
aceste condiții, în bazinele de aerare nu se realiza nǎmol biologic decât în cantitǎți nesemnificative și, în
consecințǎ, procesul de epurare biologicǎ a apei era mai puțin eficient.

În cadrul acestui proiect s-a realizat ca obiectiv nou hala de concentrare și deshidratare nămol prevăzută
cu echipamente complete de concentrare mecanică a nămolului omogenizat și de deshidratare a
nămolului fermentat, o Stație automată de preparare și dozare polielectrolit. Prin intermediul acestor
instalații, umiditatea nămolului scade de la 98,76% la 75% și, implicit, volumul acestuia. Recepția finală
pentru această investiție a avut loc în data de 22.08.2012.

În zona cartierului Pescăreasa (Liceul Tehnoșogic Auto, Colonia Pescăreasa, blocuri Grădiște și 25
imobile) apele uzate sunt colectate printr-o rețea de canalizare executată din tuburi de beton (Dn = 250
mm), fiind transportate într-un decantor tip IMHOFF și apoi evacuate în Râul Târgului. Decantorul este
situat în partea nordică a comunei Schitu Golești.
Receptorul apelor epurate în acest decantor este Râul Târgului, evacuarea apelor realizându-se printr-o
rigolă deschisă.
Laboratorul este dotat cu aparatura necesară efectuării analizelor și testelor pentru deterinarea calității
apei.

2. Managementul deșeurilor

În privința deșeurilor, Municipiul Câmpulung este parte a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară

Servsal Argeș, asociație înființată în anul 2000, în vederea derulării unui proiect de interes public comun
privind Managementul integrat al deșeurilor solide în județul Argeș. Toate administrațiile publice locale
din județ și inclusiv Consiliul Județean Argeș sunt membrii ai asociației. Astfel, au fost implementate
diferite proiecte, în diferite etape, pe întreg teritoriul județului Argeș, în privința conformării
autorităților publice cu normele impuse de Uniunea Europeană.
Prima etapă s-a desfășurat între anii 2005 – 2010 și a reprezentat închiderea depozitelor de deșeuri și a
platformelor de gunoi necontrolate, construirea unui depozit ecologic de deșeuri și a unei stații de
transfer și implementarea unui sistem de colectare în zonele urbane și rurale din județul Argeș.
Etapă a 2-a s-a desfașurat în perioada 2011 – 2015 și a reprezentat realizarea celulei a II-a a depozitului
județean Albota, extinderea stației de sortare la facilitățile de la depozitul Albota, realizarea de stații de
transfer la Curtea de Argeș și Costești, închiderea depozitului Curtea de Argeș, remedierea depozitului
de la Costești, realizarea platformelor de colectare în zona rurală, îmbunătățirea platformelor de
compost Albota și Campulung, aprovizionarea cu bunuri, echipamente și mașini.
În prezent, Municipiul Câmpulung deservește o stație de transfer, ce cuprinde și o stație de compost,
stație de sortare și stație de pre-tratare levigat. Colectarea și transportul deșeurilor menajere solide, în
vederea depozitării, de pe teritoriul Municipiului Câmpulung este realizată prin operator privat, prin
contract de cesiune a serviciului public, iar salubrizarea spațiului public este realizată prin Serviciul Public
de Administrare a Domeniului Public și Privat (SPADPP), serviciu aflat în subordinea Consiliului Local
Câmpulung. Pe raza municipiului nu se realizează colectare selectivă, pe categorii de hârtie, plastic,
sticlă, metal, deșeuri electrice, pământ vegetal, deși campanii în acest sens au fost derulate.

3. Rețeaua de alimentare cu energie electrică

Sistemul de distribuție a energiei electrice este asigurat de către CEZ Distribuție SA, societate care își
desfășoară activitatea pe întreg județul Argeș. Rețeaua de alimentare cu energie electrică aferentă
Municipiului Câmpulung constă în linii electrice aeriene, de medie, respectiv joasă tensiune.

4. Iluminat Public
Iluminat public stradal este asigurat de catre Primaria Municipiului Campulung, prin Serviciul Public de
Administrare a Domeniului Public și Privat (SPADPP).

5. Transport public
Organizarea, monitorizarea și controlul modului în care se execută transportul local de călători în
Municipiul Câmpulung sunt în sfera de competență a Compartimentul transport public local din
subordinea Serviciului Tehnic, Urbanism, Amenajarea Teritoriului. Principalele atribuții a
Compartimentului de transport public local sunt eliberarea autorizatiilor de taxi, autorizarea
transportului public local de persoane, în regim de maxi – taxi, înregistrarea, radierea și ținerea
evidenței mopedelor, mașinilor și utilajelor autopropulsate, utilizate în lucrări de construcții, agricole,
forestiere, tractoarelor care nu se supun înmatriculării, precum și vehiculelor cu tracțiune animală.
Serviciul de transport public este realizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 92/2007 și ale Legii
nr.51/2006 și este realizat în regim de maxi – taxi. Operatorul privat de transport public, operează curse
regulate, zilnice, pe un număr de 4 trasee, acoperind teritoriul municipiului în care există această
necesitate.

5. Rețeaua de distribuție a gazelor naturale

Sistemul de alimentare cu gaze naturale este asigurat de către Engie Romania SA (Distrigaz Sud),
societate care deține licența de distribuție a gazelor naturale. În județul Argeș, 28 de localități
beneficiază de distribuția de gaze naturale, prin 1.195 km de conducte. Lungimea rețelei de distribuție a
gazelor aferente Municipiului Câmpulung însumează 55,6 km.
Evoluția totală a consumului de gaze naturale, conform datelor aferente Institutului Național de
Statistică, prezintă o scădere substanțială după anii 2005 – 2007 și o scădere relativ mică între anii 2008-
2015. Comparând consumul total de gaze naturale cu consumlul de gaze naturale pentru uz casnic
aferent Municipiului Câmpulung, putem deduce faptul că reducerea de la aproximativ 50 mii m3 gaze
naturale consumate, în anul 2005, la aproximativ 16 mii m3 gaze naturale consumate, în anul 2008, este
datorată în principal sectorului industrial.

6. Transportul feroviar

Începând cu data de 15 octombrie 2015, CFR Călători revine pe ruta Golești – Câmpulung – Parcul
Krețulescu și retur ca urmare a numeroaselor solicitări și demersuri din partea cetațenilor și a
autoritației locale. Distanța Golești–Câmpulung–Parcul Krețulescu și retur este parcursă de patru trenuri,
în aproximativă o oră, deservind locuitorii localităților din parcurs (Câmpulung, Stâlpeni, Ciumești și
Ștefănești-Argeș), asigurându-le și legătura cu Bucureștiul și cu alte localități de pe harta feroviară a
județelelor Argeș și Dâmbovița.
 1.2.4. Infrastructura sociala si de locuinte
Infrastructura sociala a municipiului Campulung include domenii precum sanatatea, educatia,
protectia si asistenta sociala.

Educatie
In ceea ce priveste educatia la nivelul municipiului Campulung, se constata existenta institutiilor de
invatamant de toate gradele (prescolar, primar si gimnazial, liceal, profesional, postliceal, superior),
aflate atat in sector public, cat si privat, a centrelor de formare si reconversie profesionala.
In conformitate cu datele publice existente pe site-ul oficial al Institutului National de Statistica, in
municipiul Campulung exista urmatoarele unitati scolare, pe niveluri de educatie:

 Prescolar – 3 unități cu personalitate juridică

 Primar si gimnazial (inclusiv invatamantul special) – 5 unitati
 Liceal – 6 unitati
 Liceul cu Program Sportiv
 Liceul Teoretic “Dan Barbilian”
 Colegiul National “Dinicu Golescu”
 Liceul Tehnologic Auto
 Colegiul National Pedagogic “CAROL I”
 Seminarul Teologic Ortodox “Iustin Patriarhul”
 Colegiul Tehnic Campulung
 Postliceal (inclusiv invatamantul special) - 1

Populatia scolara pe niveluri de educatie

Ani

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
Niveluri de instruire UM: Numar persoane

Numar Numar Numar Numar Numar

persoane persoane persoane persoane persoane

Total 9480 8898 8483 8462 8109

Copii inscrisi in gradinite 1334 1156 1035 929 850

Elevi inscrisi in invatamantul

7573 7423 7157 7053 6890
preuniversitar

Elevi inscrisi in invatamantul primar si

3159 3327 3305 3294 3180
gimnazial (inclusiv invatamantul special)

Elevi inscrisi in invatamantul primar

1449 1638 1657 1676 1621
(inclusiv invatamantul special)

Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial

1710 1689 1648 1618 1559
(inclusiv invatamantul special)

Elevi inscrisi in invatamantul primar si : : 3233 3215 3099

 gimnazial

Elevi inscrisi in invatamantul primar : : 1632 1648 1592

Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial : : 1601 1567 1507

Elevi inscrisi in invatamantul special

: : 72 79 81
primar si gimnazial

Elevi inscrisi in invatamantul special

: : 25 28 29
primar

Elevi inscrisi in invatamantul special

: : 47 51 52
gimnazial

Elevi inscrisi in invatamantul liceal 4257 3832 3592 3391 3235

Elevi inscrisi in invatamantul profesional 37 123 129 225 288

Elevi inscrisi in invatamantul postliceal

120 141 131 143 187
(inclusiv invatamantul special)

Studenti si cursanti inscrisi in

invatamantul superior (licenta, master,
: : : 480 369
cursuri postuniversitare, doctorat si
programe postdoctorale)

Studenti si cursanti inscrisi in

invatamantul superior public (licenta,
: : : 264 145
master, cursuri postuniversitare,
doctorat si programe postdoctorale)

Studenti si cursanti inscrisi in

invatamantul superior privat (licenta,
: : : 216 224
master, cursuri postuniversitare,
doctorat si programe postdoctorale)

Studenti inscrisi - licenta 573 319 291 298 287

Studenti si cursanti inscrisi in

75 83 146 150 145
invatamant public - licenta

Studenti si cursanti inscrisi in

498 236 145 148 142
invatamant privat - licenta

Sursa: date furnizate de Directia Judeteana de Statistica Arges

Sanatate
La nivelul municipiului Campulung, asistenta medicala primara este asigurata de cabinete medicale
individuale de familie, in relatie contractuala cu CAS Arges. De asemenea, asistenta ambulatorie de
specialitate este asigurata de cabinete medicale de specialitate, proprietate publica si proprietate
privata si peste cabinete stomatologice-proprietate privata. Municipiul Campulung dispune de o
infrastructura medicala destul de diversificata, în continuă modernizare pentru ca serviciile medicale
oferite pacientilor sa se ridice la standardele urmarite de Uniunea Europeana.
La nivelul anului 2014, conform celor mai recente date centralizate si puse la dispozitie de Directia
Judeteana de Statistica Arges, situatia in sistemul sanitar de la nivelul municipiului Campulung se
prezenta in felul urmator:
Valoare
Nr. Unitate de
Categorie Forma de proprietate indicator
crt masura
2014

1. Spitale Proprietate publica Numar 2

2. Ambulatorii integrate Proprietate publica Numar 2

3. Dispensare medicale Proprietate publica Numar 1

4. Cabinete medicale de medicina generala Proprietate publica Numar 7

5. Cabinete medicale scolare Proprietate publica Numar 14

6. Cabinete medicale de familie Proprietate publica Numar 22

7. Cabinete stomatologice Proprietate privata Numar 40

8. Cabinete medicale de specialitate Proprietate publica Numar 3

9. Cabinete medicale de specialitate Proprietate privata Numar 21

10. Farmacii Proprietate publica Numar 2

11. Farmacii Proprietate privata Numar 17

12. Puncte farmaceutice Proprietate privata Numar 4

13. Laboratoare medicale Proprietate publica Numar 6

14. Laboratoare medicale Proprietate privata Numar 1

15. Laboratoare de tehnica dentara Proprietate privata Numar 9

16. Medici Proprietate publica Nr. persoane 100

17. Medici Proprietate privata Nr. persoane 38

18. Medici de familie Proprietate publica Nr. persoane 22

19. Stomatologi Proprietate publica Nr. persoane 2

20. Stomatologi Proprietate privata Nr. persoane 40

21. Farmacisti Proprietate publica Nr. persoane 2

22. Farmacisti Proprietate privata Nr. persoane 19

23. Personal sanitar mediu Proprietate publica Nr. persoane 342

24. Personal sanitar mediu Proprietate privata Nr. persoane 83

Sursa: date furnizate de Directia Judeteana de Statistica Arges

Protectie si asistenta sociala
Serviciul Public de Asistenta Sociala al Municipiului Campulung a fost infiintat prin H.C.L nr.
95/26.06.2003 incepandu-si activitatea ca institutie cu personalitate juridica la data de 01.07.2003,
fiind printre primele servicii de acest gen din regiunea Muntenia.

Legislatia in baza careia sunt acordate beneficiile de asistenta sociala si serviciile sociale:

 Legea asistentei sociale nr. 292/2011;

 Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, cu modificarile si
completarile ulterioare;
 Legea nr. 277/2010 privind alocatia pentru sustinerea familiei, republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare;
 OUG 70/2011 privind masurile de protectie sociala in perioada sezonului rece, cu modificarile si
completarile ulterioare;
 Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare;
 Legea nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice, republicata, cu modificarile
si completarile ulterioare;
 Legea nr. 217/2003 privind prevenirea si combaterea violentei in familie, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare;
 Legea nr. 116/2002 privind prevenirea si combaterea marginalizarii sociale, cu modificarile si
completarile ulterioare;
 Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea personaelor cu handicap, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare;
 Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calitatii in domeniul serviciilor sociale, cu modificarile si
completarile ulterioare.

Serviciul Public de Asistenta Sociala Campulung este organizat pe compartimente astfel:

1) Compartimentul Juridic, Resurse Umane si Securitatea Muncii

2) Compartimentul Prestatii Sociale, Protectia si Promovarea Drepturilor Copilului;
3) Compartimentul Persoane cu Handicap, Persoane Varstnice si Fond Locativ;
4) Compartimentul Contabilitate, Informatica si Administrativ;
5) Compartimentul Mediator Sanitar;
6) Compartimentul Asistenti Personali.

Scopul Serviciului Public de Asistenta Sociala este realizarea activitatii de asistenta si protectie
sociala in Municipiul Campulung. Obiectul de activitate al Serviciului Public de Asistenta Sociala
Campulung il constituie realizarea masurilor, la nivel local, pentru a raspunde nevoilor individuale,
familiale si de grup, in vederea prevenirii, combaterii si solutionarii unor situatii de dificultate, pentru
prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale in scopul
cresterii calitatii vietii.

In cadrul Serviciului Public de Asistenta Sociala Campulung functioneaza :

 12 functionari publici
 personal contractual (50- 1 mediator sanitar si 49 asistenti personali).
Institutii si organizatii care furnizeaza servicii sociale, de consiliere si informare la nivel local:

1. Servicii de ingrijire la domiciliu: „Asociatia Sprijin pentru tine”

2. Complexul de servicii pentru copilul in dificultate Campulung, aflat in subordinea DGASPC Arges,
cu 2 componente functionale:
 Centrul de tip rezidential;
 Centrul de zi;
3. Complexul de servicii comunitare pentru copilul cu dizabilitati Campulung, aflat in subordinea
DGASPC Arges, cu 2 componente functionale:
 Centrul de tip rezidential pentru copilul cu dizabilitati;
 Centrul de zi si recuperare pentru copii cu dizabilitati.
4. Complexul de servicii comunitare Campulung, aflat in subordinea DGASPC Arges
Servicii sociale oferite de complex:
 Centrul maternal – capacitate;
 Centrul de primire in regim de urgenta a victimelor violentei in familie;
 Centrul de pregatire si sprijinire a integrarii si reintegrarii copilului in familie;
 Serviciul de consiliere si sprijin pentru parinti si copii;
 Serviciul de prevenire a abadonului pri planning familial;
 Serviciul monitorizare, asistenta si sprijin al femeii gravide.
5. Centrul de zi “BAMBI”: aflat in subordinea DGASPC Arges, un serviciu pentru protectia copilului a
carui misiune este de a preveni abandonul si institutionalizarea copiilor prin desfasurarea unor
activitati de ingrijire, educatie, recreere – socializare, precum si pentru alte persoane care au in
ingrijire copii.
1.2.5. Patrimoniul natural si cultural. Turism

Patrimoniul Cultural
Conform definitiei UNESCO, patrimoniul cultural reuneste „intregul corpus de semne materiale – atat
artistice, cat si simbolice–transmise din trecut fiecarei culturi si, prin urmare, intregii umanitati. Ca parte
constituenta a afirmarii si imbogatirii identitatilor culturale, precum si ca mostenire ce apartine intregii
umanitati, patrimoniul cultural confera fiecarui loc caracteristici specifice si este depozitarul experientei
umane”. Dincolo de bogatia sa intrinseca, patrimoniul cultural si natural al unei zone reprezinta un atu
major pentru atractivitatea turistica, pentru echilibrul economic, pentru identitate si coeziune sociala.

Obiectivele culturale ale municipiului Campulung

CÂMPULUNG ESTE CEL MAI BINE conservat oraș istoric din Țara Românească. Acesta este motivul
pentru care patrimoniul construit al orașului este reprezentat în Lista Monumentelor Istorice prin 151 de
poziții, reprezentând monumente de arheologie, arhitectură, for public și memoriale, între care o vastă
zonă istorică protejată – situl urban. Efectele sistematizărilor din perioada comunistă, blocurile din piață,
casa de cultură și blocurile de lângă palatul fostei Prefecturi de Muscel (actuala Primărie), ca și blocurile
din dealul Gruiului, sunt mai puțin denaturante decât în celelalte vechi orașe de la sud de Carpați, fiind
estompate de bogăția moștenirii arhitecturale istorice. Fondat de coloniști sași, Câmpulungul a fost
cuprins între hotarele Țării Românești în timpul lui Basarab I, cel care avea să-și afirme autoritatea
tocmai prin ridicarea aici a măreței sale Curți Domnești, ceea ce a declanșat accentuarea trăsăturilor
urbane ale așezării medievale. Acum, obștea sătească se transformă în obște a moșnenilor orășeni.
Repere în această evoluție sunt bisericile de zid, centre ale viitoarelor cartiere. Dacă aspectele
urbanistice legate de etapele inițiale ale evoluției orașului sunt încă insuficient cunoscute, harta militară
austriacă din 1787–1790 este mărturia conform căreia așezarea de azi nu a renunțat la niciuna din
zonele orașului medieval de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Câmpulung apare delimitat la sud de râpa
perpendiculară pe râul Târgului, care trece pe sub bisericile Olari și Fundeni, la vest de poalele platoului
Grui, la est de râul Târgului, iar la nord de drumul spre Bughea. Aceasta schemă stradală, adaptată fâșiei
înguste de teren, cuprinsă între poalele Gruiului și râu, se compune din două străzi longitudinale
traversate de numeroase ulicioare, prelungite cu fundături. Racordarea schemei stradale la rețeaua
marilor drumuri de comerț medievale, care uneau Brașovul cu principalele orașe ale Țării Românești,
demonstrează rolul orașului ca centru comercial însemnat între Transilvania și Dunăre. Din același plan
al orașului se pot trage concluzii privitoare la tipul de locuință și felul parcelei de locuit. Casele apar, în
general izolate, însă totdeauna amplasate către stradă, fie paralel, fie perpendicular pe axul străzii, iar
partea din spate a parcelelor, liberă de clădiri, era folosită probabil ca grădină sau livadă. Moștenire din
această epocă, orașul are și azi aproximativ 980 parcele, neluând în seamă zonele modernizate, în care
textura parcelară s-a șters. După cum se poate încă vedea, Câmpulungul avea mai multe cartiere de
meseriași grupate în jurul bisericilor de breaslă. Alături de mânăstirea Negru Vodă și de ansamblul
Bărăției, sunt marcate pe hartă biserica Sf. Gheorghe – Fundeni, biserica Sf. Nicolae – Popa Savu, biserica
Șubești, biserica Domnească, modificată în secolul al XIX-lea, biserica Sf. Troiță – azi dispărută, biserica
Sf. Ilie, iar la capătul de nord al orașului, bisericile Sf. Mc. Marina, Sf. Nicolae Nicuț, Schei și Valea – azi
dispărută. Rezultă că, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Câmpulung era un conglomerat de cartiere de
meseriași și agricultori, organizate fiecare în jurul nucleului său (biserica) și dispuse de-a lungul
importantelor artere de tranzit european. Începutul secolului al XIX-lea este marcat de campanii de
refacere după distrugerile suferite în timpul războiului ruso-austro-turc. De asemenea, marele cutremur
de la 11 octombrie 1802 a făcut să se prăbușească numeroase locuințe și a avariat biserica mânăstirii
Negru Vodă, ridicată de domnitorul Matei Basarab din piatră, pe locul vechii Curți Domnești a lui
Basarab I. Dacă în prima catagrafie de după anul 1800 sunt consemnați 2500 locuitori și 169 de case, de-
a lungul secolului al XIX-lea, populația a crescut la 13439. Șantierul de reconstrucție a bisericii mari a
Mânăstirii Negru Vodă (1827-1831), inițiat de către domnitorul Grigore Ghica a avut, probabil, o mare
înrâurire asupra ritmului de construcție și asupra aspectului clădirilor contemporane. Arhitectura de
influență occidentală a clădirilor oficiale nu a înlocuit însă arhitectura tradițională, chiar în cazul unor
clădiri mai ample. Noi campanii de reconstrucții au avut loc după cutremurele din 1833 și 1838. Din
această perioadă ne parvin o serie de clădiri în care elemente neoclasice se îmbină cu preluarea
motivelor populare din arhitectura tradițională cum ar fi cornișe evazate peste intrări sau foișor, baluștri
strunjiți din lemn, pridvor (sală) cu geamlâc spre curte. În timpul domnitorul Gh. Bibescu, urcat pe tronul
Țării Românești în 1842, Câmpulung începe să aibă o crescândă faimă turistică. Între 1844 și1846, au loc
importante măsuri urbanistice. Piața se mută pe amplasamentul actual, iar în locul ei se amenajează
Grădină publică, prima de acest fel din principat și se realizează promenada centrală. Arhitectura
construcțiilor din Câmpulung dobândește o tentă romantică prin apariția ornamentelor neogotice din
ipsos pe fațade și din lemn traforat pe partea de sus a geamlâcurilor. Pentru o imagine privind
dezvoltarea orașului la această dată, este util de amintit că aici funcționau, în 1855, 19 mori, 8 fabrici de
piei, 5 poverni, 8 pive, 7 dârste. O anchetă socială organizată în 1856, recenzează în oraș 182 de clădiri
cu etaj, un procent important pentru numărul total de 2597. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea un
recensământ consemnează 3512 clădiri dintre care 342 erau din zid, 3120 din lemn și 50 din pământ.
Această statistică este un indicator important pentru urmărirea și selecționarea valorilor arhitecturale
ale orașului deoarece reflectă o situație conservată într-o proporție importantă, până astăzi. Se
păstrează din această perioadă imaginea bulevardului Negru Vodă – promenada orașului – fotografiată
înainte de incendiul din 1885. Din acești ani datează câteva construcții care demonstrează reorientarea
gustului publicului pentru ornamentul neogotic.

În această categorie se înscrie biserica Domnească, reconstruită în 1889. Imaginea centrului orașului, cu
turnul Bărăției, surprinsă în această epocă în picturi ale lui Theodor Aman, Carol Popp de Szathmay și
Nicolae Grigorescu este conservată până astăzi. În 26 octombrie 1885, un puternic incendiu a devastat
casele din centrul orașului, între Bărăție și biserica Sf. Nicolae – Popa Savu. În locul clădirilor arse sau
avariate sunt ridicate actualele clădiri centrale ale Câmpulungului. Stilul arhitectural al acestora este
același cu cel al clădirilor care se construiesc în toate orașele țării. Ornamentul, mai simplu la început,
devine din ce în ce mai bogat, mai imaginativ și mai integrat funcțiunii fațadei. Datorită faptului că se
inspiră din arhitectura mai multor epoci, acest stil a fost numit eclectic. La aceste construcții, respectul
pentru tradiție se remarcă la curțile interioare în care nimic nu contrazice arhitectura tradițională
(geamlâcul, chioșcurile) La 1 iulie 1887, se pune în circulație trenul pe calea ferată Câmpulung – Golești.
Construcția gării și a căii ferate antrenează modificarea intrării în oraș dinspre sud, prin modernizarea
unui drum paralel cu calea ferată. Noul local al spitalului este dat în folosință în 1890. Grădina publică
existentă, adiacentă promenadei centrale, este reamenajată după gustul epocii în același an. Șantierul
de construcție al Școlii Normale, 1892-1897, desfășurat după proiectul arhitectului Ion Socolescu,
discipol al lui Ion Mincu, a influențat puternic arhitectura locală, prin infuzarea stilului Neoromânesc. Se
răspândește gustul pentru fațade compuse din panouri de cărămidă și bosaje de colț, lucru vizibil la
numeroase construcții de locuințe edificate în aceeași vreme. În același timp, se impun și atribute
ornamentale ale arhitecturii vechi românești, cum ar fi cărămida și bumbii smălțuiți, arcul în acoladă,
pictura decorativă etc. Stilul se recunoaște la clădiri ca Primăria, construită între anii 1904–1907, la
casele Drăghiceanu, Stătescu, Golescu, Apostol Mirea, Rosetti etc. Bustul lui Radu Negru, prima operă de
artă plastică cu destinație publică a orașului, este dezvelit la 1898 în parcul din fața vechii Primării. După
anul 1900 urmează o mare campanie de construcții importante. Bilanțul efortului constructiv al secolului
se face la Câmpulung în ajunul primului război mondial, când orașul își definește în mare parte aspectul
său de azi. Arhitectura marilor edificii publice, Tribunalul, construit pe la 1900, hotelul „Regal“, hotelul
„Florian Nicolescu“ se încadrează net în stilul eclectic.

nsă, influențe ale eclectismului și alte influențe occidentale se contopesc, în arhitectura vernaculară
urbană, cu tradiția locală dând naștere unor compoziții exuberante, de o mare varietate de forme.
Acestea înglobează elemente ale casei tradiționale cum ar fi foișorul, sala (pridvorul), parterul înălțat,
jocul de lemnărie traforată și marile suprafețe văruite. Exemple de clădiri construite în acest stil sunt
casa Iorgulescu și casa Manolescu. Foișorul marcat prin acoperișul independent, supraînălțat, devine o
marcă a arhitecturii epocii. Numeroase edificii de cult sunt modificate în ultimii ani ai secolului al XIX-lea
fără ca transformările să le schimbe volumetria. Însă elanului înnoirilor îi cad victime clădiri valoroase.
Între acestea, multe case în stil tradițional și bisericile Sf. Troiță, Bradu, Sf. Vineri, Valea. Pentru perioada
dintre cele două războaie mondiale, marca arhitecturii orașului Câmpulung devine opera arhitectului
Dumitru Ionescu Berechet. Clădirea Prefecturii, cea a Școlii de fete, Cinematograful, numeroase vile,
aduc în oraș un nou și fastuos val al stilului Neoromânesc. Calitatea mediului natural, urban și cultural al
Câmpulungului acestei perioade se reflectă în statutul de Stațiune climaterică, obținut prin Decret regal,
în 1925. În 1958, în peisajul tradițional al orașului apar primele blocuri de locuințe, cel de pe strada
Constantin Brâncoveanu, cel din zona Prefecturii și cel de lângă Vila Paul, urmate, în 1964 de blocurile cu
magazine la parter de pe strada Republicii și de cele din anii 1980, deja amintite. După 1990, în cadrul re
formării politicilor de protecție a patrimoniului construit, este definită zona istorică a orașului, pentru a
fi protejată în reglementările urbanistice ulterioare. Punerea în valoare a fondului construit istoric din
Câmpulung trebuie să pornească, prin urmare, de la înțelegerea contextului istoric în care acesta s-a
alcătuit

Câmpulungul cultural

Campulung este unul din orasele emblema ale judetului Arges, respirand istorie la fiecare colt de strada.
Bogat din punct de vedere artistic si cultural, Campulungul ofera locuitorilor sai si vizitatorilor o paleta
larga de festivaluri, evenimente si manifestari culturale, spectacole, concursuri, expozitii, dezbateri, etc.
In general acestea sunt organizate in cadrul Muzeului Municipal Campulung Muscel, Bibliotecii
Municipale sau a Casei de Cultura Tudor Musatescu.

Festivalul Internaţional de muzică uşoară pentru copii şi tineret „Stars of Song”

Este un eveniment organizat de oameni cu mult suflet, izvorat din dragostea pentru cultura, muzica, dar
si pentru zona mirifica a Muscelui, care are atatea comori de descoperit. Este un bun prilej pentru copii
de a se întâlni, de a schimba impresii şi nu în ultimul rând de a descoperi oraşului nostru.

Evenimentul „Împreună pentru Câmpulung” – Zilele Municipiului Câmpulung

În fiecare an, în prima jumătate a lunii iulie, câmpulungenii sărbătoresc „Zilele Municipiului”.
Desfăşurate sub motto-ul „Împreună pentru Câmpulung”, calitatea evenimentului a crescut cu fiecare
ediție desfăşurată, atât prin valoarea şi ținuta invitaților cât şi prin consistența manifestărilor organizate.

Festivalul Internaţional de Folclor „Carpaţi”, , în cadrul Zilelor Argeşului şi Muscelului

Organizat sub egida SĂRBĂTORILOR ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI, FESTIVALUL INTERNATIONAL DE

FOLCLOR “CARPAȚI”, itinerant prin mai multe oraşe argeşene, este o sărbătoare a dansului şi portului
popular. De-a lungul celor 31 de ediții câte au avut loc până în prezent, sute de ansambluri folclorice de
pe întreg mapamondul au încântat spectatorii prezenți în Piața Primăriei.

Festivalul de muzică rock „POSADA”

Festivalul Posada Rock a debutat în anul 1986 şi s-a desfăşurat anual, până în anul 2000, la Teatrul de
Vară al Casei de cultură "Tudor Muşatescu" din Câmpulung. A fost apreciat drept "cel mai bun festival
concurs rock underground din România" (Dicționarul Rock Pop Folk - Humanitas, Bucureşti, Daniela
Caraman Fotea, Cristian Nicolau, 1999).

Dupa ce, în anul 2011, Festivalul Posada Rock a fost repus în drepturi, reluându-se astfel o veche
tradiție, fiecare ediție îmbrăcând haine noi.

Desfăşurată într-un oraş încărcat de istorie, Festivalului concurs Posada Rock oferă celor prezenți în
fiecare an, la început de septembrie, muzica rock de cea mai bună calitate, atât trupele tinere din
concurs, cât şi recitalurile susținute de formații consacrate promițând o atmosferă incendiară.
Istoria edițiilor precedente a adus nume mari ale rock-ului românesc şi internațional precum: Altar,
Taine, Ava Inferi, Celelalte Cuvinte, Krypton Reunion sau White Walls.
Cu fiecare ediție organizată Festivalul Posada Rock promite un line-up de calitate ce va îmbina
prospețimea formațiilor tinere ce vor evolua în concurs cu experiența trupelor invitate să susțină
recitaluri în serile de festival. Posada Rock rămâne astfel o rampă de lansare pentru trupele rock aflate la
început de drum şi câştigă la capitolul spectacol.

„Festivalul de umor „TUDOR MUŞATESCU”

“Nu vreau să mor până nu termin de trăit!” – spunea maestrul, şi chiar dacă la 4 noiembrie 1970 a plecat
să amuze stelele, el trăieşte prin opera sa. Născut la 7 martie 1903 în Câmpulung, Tudor Muşatescu
rămâne în amintirea fiecărui cititor cu opera sa ce îşi propunea să amendeze mentalitatea provinciei şi a
personajelor ei, dornice să pară altfel de cum sunt, cu dialoguri pline de vervă, cu acuratețe şi simț al
poantei, cu „epistole" a căror savoare rezidă în comicul de limbaj - confuzii naive, prețiozități , snobism
intelectual, totul dintr-o urbe pecetluită într-o ridicolă suficiență. Judecata scăpărătoare, umorul
malițios, expresia lapidară până la aforism caracterizează stilul „muşatismelor”…
Festivalul Tudor Muşatescu se adresează elevilor şi liceenilor din şcolile câmpulungene şi are două
secțiuni: creție şi interpretare.

„Campulung Muscel Trophy”, etapă în Campionatul Naţional de Off Road

Bucurându-se de un cadru natural deosebit din punct de vedere al amenajării traseelor, de peisaje
superbe şi de o echipă organizatorică experimentată, competiția de navigare şi îndemânare reuneşte in
fiecare an piloți auto off road. Concursul se desfăşoară pe durata a trei zile.

Trofeul “Câmpulung Muscel”, etapă în campionatul Naţional de viteză în Coastă DUNLOP

Clubul Sportiv Brothers Motor Sport, sub egida Federatiei Române de Automobilism Sportiv si cu
sprijinul traditional al Primariei Municipiului Câmpulung Muscel, propune pasionatilor de motorsport să
îsi dea întâlnire pe traseul Leresti-Voina, în zona barajului Râusor, pentru o competitie plina de suspans
si adrenalina.

Trofeul Câmpulung Muscel este organizat în cadrul Campionatului National de Viteza în Coasta Dunlop
si aduce la start principalele nume din pilotajul sportiv românesc si, bineînteles, modele de exceptie ale
unor producatori auto de renume.

Competiţie de ciclism montan „RIDERS CLUB – TROFEUL MUSCELULUI”

Festivalul Naţional de Romanţe şi Poezie Rapsodii de Toamnă „Nae Leonard” se adresează
interpreţilor de romanţe şi recitaorilor din cadrul Cercurilor Militare şi a Caselor de Cultură

Focul lui Sumedru

Expo Parada IMS-urilor – Parteneriat cu Asociaţia Multiculturală „NICU HAGI” Carpaţi şi Pind

Festivalul Naţional de interpretare a cântecului popular „Sus la munte la Muscel”

Festival de tradiţii, obiceiuri, folclor român-aromân cu participare internaţională „ Împreună de

Sfântul Gheorghe”– Parteneriat cu Asociaţia Multiculturală „NICU HAGI” Carpaţi şi Pind

Tabăra Internaţională de studiu comparativ al costumului popular din zona montană( Munţii Carpaţi,
Pind şi Rodopi) cu participare studenţi din Macedonia,Grecia, Bulgaria – Parteneriat cu Asociaţia
Multiculturală „NICU HAGI” Carpaţi şi Pind

Concursul Naţional al rezolvitorilor din “Gazeta matematică” reprezintă etapa finală a concursului
Gazeta Matematică şi ViitoriOlimpici.ro, concurs realizat în parteneriat Societatea de Ştiinte Matematice
din România şi INTUITEXT, cu sprijinul Romanian American Foundation, în cadrul proiectului Educația
Matematica.

Atelier de arhictură Spania – România, unde în fiecare an se propune ca temă de studiu Reabilitarea
unui spaţiu urban din Municipiul Câmpulung”

Asa cum rezulta si din informatiile furnizate de Directia Judeteana de Statistica Arges, in anul 2015
numarul vizitatorilor in muzee si colectii publice a scazut cu aproximativ 30% fata de ce!!!!!. Investitiile
in imbunatatirea infrastructurii culturale, in reabilitarea si conservarea obiectivelor turistice, a
monumentelor de patrimoniu, promovarea mai intensa a evenimentelor si manifestarilor cultural-
artistice ar aduce un suflu nou Campulungului, ar conduce la cresterea interesului turistilor si la
revitalizarea orasului.
 Valoare Valoare
Nr. Crt Indicator Unitate de masura indicator indicator
2014 2015

1. Muzee si colecttii publice Numar 4 4

2. Vizitatori in muzee si colectii publice Numar persoane 6.128 4.305

3. Personal angajat in muzee Numar persoane 13 15

Sursa: date furnizate de Directia Judeteana de Statistica Arges

Turism
Expresia unor pagini de istorie incarcate de zbucium, cultura si credinta, tinutul muscelean aduna la un
loc vestigii din diferite epoci, de la paleolitic, pana la epoca moderna, fapt care releva existenta unor
asezari inca din Epoca Bronzului si care demonstreaza importanta acestui centru al Munteniei.
Datorita trecutului sau istoric, bogat si faptului ca orasul a fost cetate de scaun a Basarabilor, viata
religioasa s-a dezvoltat mai mult aici decat in alte parti ale vechii Tari Romanesti. Orasul Campulung, de
exemplu, a avut in trecut si are si astazi mai multe biserici decat Pitesti care are o populatie de 3 ori mai
mare.
Campulung este cel mai bine conservat oras istoric din Tara Romaneasca. Acesta este motivul pentru
care patrimoniul construit al orasului este reprezentat in Lista Monumentelor Istorice prin 151 de pozitii,
reprezentand monumente de arheologie, arhitectura, for public si memoriale, intre care o vasta zona
istorica protejata - situl urban. In Campulung exista monumente de cult atestate inca din sec. al XIII-lea:
14 biserici, 2 ctitorii domnesti, 2 lacasuri catolice si 6 schituri in imediata apropiere a orasului.

Gratie varietatii ofertei turistice, a amplasarii geografice si a bogatiilor naturale, a multitudinii de

obiective culturale, istorice sau religioase, in aceasta zona se pot practica mai multe tipuri de turism,
dupa cum urmeaza:
 Turismul cultural – istoric este favorizat de existenta urmatoarelor obiective in municipiul
Campulung: Castrul Jidava (sau Jidova) unul dintre cele 13 castre cunoscute ale liniei de
fortificatii Limes Transalutanus care apara granita provinciei romane Dacia, este situat in sudul
orasului, in cartierul Pescareasa, fiind singurul construit in piatra si caramida si, in acelasi timp,
cel mai mare, Muzeul Municipal de Istorie Campulung, crucile votive dintre care cea mai
importanta este „Crucea Juramantului” (1674), monument unic in istoria romanilor construita
pentru a comemora in piata publica alegerea judetului orasului, Gradina Publica „Merci” cu
Aleea personalitatilor ce cuprinde busturile unor mari personalitati culturale, Muzeul de
etnografie si arta populara, Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului Campulung, Muzeul
„George Toparceanu”, Complexul de la Mateias.
 Turismul cultural – religios – reprezentat in principal de Ansamblul bisericii catolice Sf. Iacob
„Baratia”, Biserica Domneasca, Curtea Domneasca si Ansamblul Manastirii „Negru Voda”,
Biserica Marina, cea mai veche biserica din Campulung, Biserica Sfantul Gheorghe (Olari),
Biserica Adormirea Maicii Domnului, Biserica Sfantul Ilie, Biserica Schei, Biserica Subesti, Biserica
 Domneasca Sfantul Nicolae, Biserica Sfantul Nicolae (Nicut), Manastirea Cetatuia, Manastirea
Namaiesti.
 Turismul de tranzit – turistii tranziteaza orasul intr-un numar foarte mare catre obiectivele din
regiunea istorica Transilvania, prin culoarul Rucar - Bran;
 Turismul de week-end – datorita peisajelor si resurselor naturale si antropice bogate din zona;
 Turismul sportiv si de agrement – se preteaza zonei datorita varietatii tipurilor de sport care pot
fi practicate. Municipiul Campulung si zona Mscel in ansamblul sau, dispun de o infrastructura
sportiva destul de dezvoltata, favorizata de existenta masivelor muntoase Piatra Craiului, Iezer
Papusa, Leaota si Fagaras, rezervatiile naturale Mihaesti, Albesti, Iezer, Piatra Craiului, statiunea
balneoclimaterica Bughea de Sus, statiunea balneoclimaterica din Campulung Muscel.
Conform datelor centralizate de catre Institutul National de Statistica, numarul turistilor la nivelul
municipiului Campulung a avut un trend ascendent: de la 5.292 in anul 2011, la 9.008 in anul 2015,
inregistrandu-se astfel o crestere de aproximativ 41%.

In ceea ce priveste numarul structurilor de primire turistica, la finalul anului 2015, in municipiul
Campulung exista 1 hotel si 15 pensiuni turistice, cu o capacitate totala de cazare de 462 locuri. Totusi,
numarul turistilor care aleg sa innopteze in Campulung a crescut de la an la an, principalele tipuri de
turism care se practica in zona fiind cele culturale, de business si de cel de tranzit.

Sosiri ale turistilor in structuri de primire turistica

cu functiuni de cazare turistica in Campulung
Tipuri de structuri de primire 2011 2012 2013 2014 2015
turistica
Numar persoane

Hoteluri 2.115 2.310 2.953 2.127 2.669

Pensiuni turistice 3098 5184 5000 6360 6339

Pensiuni agroturistice 79 0 0 0 0

TOTAL 5.292 7.494 7.953 8.487 9.008

Sursa: http://statistici.insse.ro

In zona Muscel este de remarcat dezvoltarea, mereu in crestere, a turismului, care se mentine pe linia
conservarii si promovarii traditionalului. Municipiul Campulung este un important reper turistic, prin
situarea sa pe culoarul Rucar-Bran, deschis intre masivele Piatra Craiului si Leaota.

Conform datelor inregistrate de Institutul National de Statistica, in anul 2015, in Campulung existau 1
hotel si 15 pensiuni turistice. Facilitatile de cazare au in general o capacitate mica, adresandu-se
familiilor sau grupurilor mici de turisti, existand si obiective apte sa gazduiasca simultan cateva zeci de
turisti. Structurile de cazare sunt clasificate conform Autoritatii Nationale pentru Turism cu 2, 3 sau 4
stele. Majoritatea structurilor de cazare, care au si restaurant, au in meniu mancaruri traditionale
romanesti.

Structuri de cazare si unitati de alimentatie publica din Campulung

Domeniul turismului, desi nu dezvoltat pe masura oportunitatilor oferite de natura regiunii, este
reprezentat prin unitati de cazare si unitati de alimentatie care ofera servicii specifice. Pozitionarea
geografica ii confera localitatii o avantaje si premise pentru dezvoltarea viitoare a unui turism competitiv
la nivel european. Circuitele montane turistice constituie o baza a dezvoltarii, in principal, a turismului
montan si de agrement.

Capacitatea de cazare din unitatile locale a avut o evolutie oscilanta pe parcursul perioadei 2011-2015, o
usoara crestere fiind inregistrata la nivelul pensiunilor turistice, de la 10 in 2011 la 15 in 2015, conform
informatiilor statistice ale INS.

Capacitatea de cazare turistica existenta in Campulung

Tipuri de structuri de Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
primire turistica
Locuri

Hoteluri 148 148 148 148 148

Pensiuni turistice 215 253 287 287 314

Pensiuni agroturistice 28 / / / /

Sursa: http://statistici.insse.ro

Structuri de primire turistica in Campulung

Tipuri de structuri de Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
primire turistica
Numar

Hoteluri 1 1 1 1 1

Pensiuni turistice 10 12 14 14 15

Pensiuni agroturistice 1 / / / /

Sursa: http://statistici.insse.ro

Innoptari in structurile de primire turistica in Campulung

Tipuri de structuri de Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
primire turistica Numar

Hoteluri 13.666 8.767 7.409 5.888 6.306

Pensiuni turistice 6.520 8.634 7.702 9.569 8.932

Pensiuni agroturistice 89 / / / /

Total nr. turisti 20.275 17.401 15.111 15.457 15.238

Sursa: http://statistici.insse.ro

Structuri de cazare functionale in orasul Campulung

Denumire Stele Locuri Adresa Facilitati Sursa

structura

Hotel ”Muscelul” 2 88 camere Str. Negru Restaurant, terasa, sala de http://www.m

Voda nr. jocuri, bar de zi, punct schimb uscelul.ro/hote
164 valutar, magazin produse l_muscelul/hot
cosmetice, parcare el_muscelul.ht
ml

Pensiunea 3 4 camere si Str. un grup sanitar propriu (cuva http://www.pensiu

”Alina” un Maramures de dus, lavoar , WC si cu nealina.ro/index.ht
apartament 2B, dotari specifice ), cu apa calda ml
Campulung permanent, acces la terasa
proprie, echipata cu fotolii si
masuta din rachita ;
televiziune prin cablu, wi-fi
gratuit

Pensiunea 3 17 camere Strada Animalele de companie sunt http://www.re

”Brancoveneasca Constantin acceptate gratuit, internet zervariromania
” Brancovean wireless gratuit, parcare .ro/cazare/cam
u, Nr. 2A gratuita la proprietate (nu pulung_muscel
(intersectie este necesara rezervare). /arges/pensiun
cu str. I.L. Servicii: lounge/camera cu TV ea/brancovene
Caragiale), comuna, fax/copiator, asca
Campulung receptie deschisa nonstop,sali
de conferinta si petreceri,
camere pentru nefumatori

Pensiunea 4 14 camere Str. Nicolae 2 spatii restaurant, aer http://kokett.r

conditionat, WI-FI, sala de
”Kokett” Iorga, nr. 5 conferinte, sala de mese o/camere-2/

Pensiunea 4 7 camere Str. Richard, incalzire centrala, terasa, http://www.pe

”Magdalena” nr. 41 foisor, gratar, parcare, loc de nsiuni.org/Pen
joaca pentru copii, siunea-
balansoare, gradina, Magdalena.ht
bucatarie cu bai, sala de ml
mese, camere cu baie
proprie.

Pensiunea ”Nico 3 10 camere si Str. Negru zona pentru fumatori, http://www.3

Pardon” un Voda, nr. incalzire, intrare privata, max.ro/pensiu
apartament 122 camera(e) comunicanta(e) neanicopardon
disponibila(e), facilitati /index.htm
pentru persoane cu
mobilitate redusa, facilitati de
calcat, camere pentru
nefumatori, internet wireless
gratuit, parcare gratuita.

Pensiunea 3 10 camere Str.Maresal Parcare, loc de joaca pentru http://www.ca

”Popasul Poiana” Ion copii, grup sanitar in camera, zarelapensiune
Antonescu incalzire centrala, restaurant, .ro/campulung
nr. 166 organizare evenimente, -
camere fumatori/nefumatori, muscel/cazare-
internet, bar, room service, campulung-
aer conditionat, gratar/foisor muscel/pensiu
nea-popasul-
poiana-548

Pensiunea ”Un 3 7 camere Str. Lascar Servicii de cazare cu mic http://www.un

Baiat si o Fata” Catargiu, nr. dejun si, la alegere, baiatsiofata.ro
28 - 30 demipensiune sau pensiune /Site_pensiune
completa. Toate camerele /servicii.html
sunt dotate cu mobilier
modern, televizor, grup
sanitar si dus si internet
wireless.

Pensiunea ”Valea 3 10 camere Str.Valea Camere cu baie proprie si http://www.pe

Ursului” Ursului Nr.9, balcon, TV +cablu, internet, nsiunea-valea-
bucatarie complet utilata, ursului.ro/
 sala de mese de 100mp(min
80 locuri) /sala de conferinte,
sala de relaxare cu aparate
fitness si masa de fotbal,
terase, foisor cu barbeque,
parcare proprie, spatiu verde
cu locuri de joaca pentru
copii, apa calda non-stop,
incalzire centrala

Pensiunea 3 24 camere si Bulevardul I. Internet Wireless, parcare http://anomis.

”Anomis” 2 C. Bratianu pazita, plata cu cardul. un bar ro/
apartamente 32 si braserie pentru servirea
micului dejun. Toate
camerele sunt dotate cu
mobilier modern, televizor,
telefon, aer conditionat,
minibar, grup sanitar si dus.
Printre serviciile suplimentare
clientii nostri pot beneficia
de: sauna, internet, sala de
conferinte amenajabila,
parcare pazita.

Pensiunea 3 10 camere Strada Camerele sunt dotate cu grup http://www.ha

”Hangita” Negru Voda sanitar propriu, televiziune ngita.ro/
nr.180 prin cablu, frigider, aer
conditionat si internet WI-FI.

Vila ”Visul 2 6 camere Str. ferma proprie ,gratar, grup http://www.inf

Mariei” Maramures, sanitar propriu, incalzire opensiuni.ro/c
nr. 3 bis central, internet, loc de azare-
campare, loc de joaca, masa campulung-
la cerere, organizare muscel/vile-
evenimente, parcare, sala de campulung-
mese, TV, telefon, muscel/vila-
trasee/excursii visul-mariei

Casa ”Blanca” 2 10 camere Str. Matei Fiecare camera este dotata cu http://pensiun
Basarab, nr. baie proprie, ecampulung.ro
95 /
televizor si Internet Wireless.
Restaurant cu 40 de locuri, cu
 preparate traditionale
romanesti

Casa ”Cristina” 4 14 camere Str. bar, crama, cutie de valori, http://www.tu

Alexandru fax, ferma proprie, foisor in ristinfo.ro/cam
Cel Bun, nr. curte, frigider in pulung_muscel
13 unitatefrigider in unitate, /cazare-
masaj parcare, plata cu campulung_m
cardul, restaurant, uscel/pensiune
restaurant, room service, sala a_casa_cristina
de mese, sauna, se accepta -c74097.html
animale, seif la receptie,
spalatorie, transport auto.
FACILITATI CAMERE:
aer conditionat, baie, balcon,
frigider, incalzire centrala,
internet, minibar, seif,
telefon, uscator de par.

Unitati de alimentatie publica in Campulung Muscel

Nume Adresa Tip unitate Sursa

Cofetarie si patiserie Strada Negru Voda Bl. 1 cofetarie si http://www.iepurasul.ro/

”Iepurasul” patiserie

Restaurant si Pub restaurant si pub http://www.hangita.ro/restaur

”Hangita” ante_campulung_muscel-
2.html

Restaurant ”Ciobanasu” Bulevardul I. C. Bratianu 32 restaurant http://ciobanasu.ro/

Restaurant ”Imperial Strada Marasti restaurant www.restaurant-imperial.ro/

Balroom”

Pensiune & restaurant Strada Nicolae Iorga nr.5 B&B http://kokett.ro/

”Kokett”
Pensiune & restaurant Str. Negru Voda nr.180 B&B http://www.hangita.ro/restaur
”Hangita” ante_campulung_muscel-
2.html

Restaurant ”Amada” Strada Grigore Andreescu 2 Restaurant http://www.rsu.ro/restaurant

_amada_rezervare_restaurant
_9135.html

Casa ”Cristina” Strada Alexandru cel Bun 13 B&B http://www.turistinfo.ro/camp

ulung_muscel/cazare-
campulung_muscel/pensiunea
_casa_cristina-c74097.html

”Un baiat si o fata” Strada Negru Voda 170, bl. cofetarie si http://www.unbaiatsiofata.ro/
A 12, parter restaurant

Restaurant ”La Ciolan” Strada Marasti 4 restaurant https://www.facebook.com/R

estaurantLaCiolan/

Restaurant/pub StradaNegru Voda, 150 restaurant si pub https://www.facebook.com/m

”Musceleanca” usceleanca

Restaurant ”Select” Strada Republicii, nr.18 vagon-restaurant https://www.facebook.com/Se

lectCampulung/?rf=302174259
792911

Restaurant ”Maisonette” Strada Negru Voda, nr. 56 restaurant http://restaurantmaisonette.r

o/

Restaurant ”Brancovenesc Strada Constantin restaurant https://www.facebook.com/R

” Brancoveanu 88 estaurantBrancovenesc/

Casa ”Blanca” Strada Matei Basarab B&B http://pensiunecampulung.ro/

Pub ”Kaffa” Strada Negru Voda, Nr.112 pub https://www.facebook.com/K

affaCampulung/
1.2.6. Capacitate administrativa

Administratia publica joaca un rol crucial in dezvoltarea urbana deorece reprezentanții acesteia sunt
cel mai aproape de cetateni si sunt cei care cunosc cel mai bine care le sunt nevoile si asteptarile.
Astfel, prin implicarea si consultarea lor in luarea deciziilor li se ofera garantia ca vocea le este
ascultata si ca nevoile le sunt luate in calcul. O administratie locala care are drept principii de
guvernare transparenta, responsabilitatea si participarea cetatenilor este o administratie mult mai
eficace si eficienta. Luarea in calcul a contextului socio-cultural in fundamentarea planurilor
strategice este un elemen timperativ pentru dezvoltarea locala a municipiului.

Municipalitatea campulungeana foloseste diverse instrumente de informare a cetatenilor cu privire

la activitatea sa.
Principalul instrument folositeste site-ul instituției, http://www.primariacampulung.ro/, unde sunt
publicate anunturile, evenimentele, documentele strategice, alte informari privind. municipalitatea ,
toate hotararile de consiliu local. De asemenea, pe site-ul organizatiei se gasesc toate rapoartele de
activitate, precum si rapoartele de activitate conform Legii 52/2003.
Un alt instrument este cel al publicarii anunturilor la sediul organizatiei.
Primaria organizeaza frecvent dezbateri publice pe diverse teme de interes si pentru reducerea
birocratiei si fluxurilor informationale, pentru accesul rapid al cetatenilor la date si informatii
publice.

Administrația publica locala

Consiliul Local al Municipiului Campulung

Consiliul Local al Municipiului Campulung este autoritatea deliberativa a administratiei publice prin
intermediul careia se realizeaza autonomia locala, organizarea si functionarea acestuia, fiind
reglementata de dispozitiile Legii nr. 215/2001, republicata, privind administratia publica locala.
Consiliul Local al Municipiului Campulung este format din 19 consilieri, organizati in cinci comisii de
specialitate, astfel:
 Comisia nr.1 - COMISIA DE STUDII, PROGNOZE ECONOMICO-SOCIALE, BUGET FINANTE SI
ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT AL MUNICIPIULUI;
 Comisia nr.2 - COMISIA DE ORGANIZARE SI DEZVOLTARE URBANISTICA, REALIZAREA LUCRARILOR
PUBLICE, PROTECTIA MEDIULUI INCONJURATOR, CONSERVAREA MONUMENTELOR ISTORICE SI DE
ARHITECTURA;
 Comisia nr.3 - COMISIA PENTRU SERVICII PUBLICE SI COMERT, AGRICULTURA SI INDUSTRIE;
 Comisia nr. 4 - COMISIA PENTRU ACTIVITATI STIINTIFICE , INVATAMANT, SANATATE, CULTURA,
PROTECTIE SOCIALA, SPORTIVE SI DE AGREMENT;
 Comisia nr.5 - COMISIA PENTRU ADMINISTRATIE PUBLICA LOCALA, JURIDICA, APARAREA ORDINII
PUBLICE, RESPECTAREA DREPTURILOR AI A LIBERTATII CETATENILOR;
Atributiile consiliului local si ale comisiilor de specialitate sunt cele prevazute in Legea administratiei
publice locale nr. 215/2001, republicata, art. 36 si art. 54.

Primarul Municipiului Campulung este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de
specialitate al acesteia. Primarul raspunde de buna functionare a administratiei publice locale si
reprezinta municipiul Campulung in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau
juridice romane sau straine, precum si in justitie. Primarul indeplineste atributiile prevazute de lege
sau incredintate de Consiliul Local. Pentru indeplinirea atributiilor sale, primarul este ajutat de
1viceprimar, 1 secretar si aparatul propriu de specialitate al Primarului.

Situatia numarului de salariati de la nivelul administratiei publice locale din municipiul Campulung, la
data de 30.09.2017, se prezinta astfel:

Administrație publica Nr. Salariați

Primaria Municipiului Campulung 83

Serviciul Public de Administrare a Domeniului Public si Privat al
121
Municipiului Campulung
Politia Locala a Municipiului Campulung 37
Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor al
14
Municipiului Campulung
Muzeul Municipal Campulung 18
Biblioteca Municipala „Ion Barbu” Campulung 9
Casa de Cultura „Tudor Musatescu” 7
Serviciul Public de Asistenta Sociala Campulung 13
Asistenti personali ai persoanelor cu handicap 75

Ca si in anii precedenti, pentru eficientizarea activitatii resursei umane au fost alocate resurse
financiare considerabile pentru modernizarea sistemelor informatice, au fost achizitionate o serie de
sisteme si echipamente de lucru, soft-uri si licente, lucru benefic atat din punct de vedere al cresterii
eficientei angajatilor, cat si al rapiditatii cu care sunt solutionate problemele cetatenilor.

Implementarea unorstandarde prevazute de legislatia in vigoare poate conduce la cresterea

calitatii serviciilor oferite cetatenilor prin marirea vitezei de reactie decizionala si de adaptare a
institutiei la schimbari.
 2.1. Analiza SWOT pe fiecare capitol de analiză

viziune
decizie

strategie
procese

planificare
management plan investiții

program riscuri
resurse
acțiuni
riscuri resurse

Analiza SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) – Unul dintre cele mai importante
instrumente de management utilizat în radiografierea unei comunități care constă în efectuarea
analizei interne pentru a vedea care sunt punctele tari şi slabe, urmată de analiza externă, ce se
concentrează pe oportunitățile şi riscurile cele mai relevante.

 Punctele tari se referă la mediul intern și reprezintă resursele si capacitățile de care

comunitatea dispune și care sunt superioare celor deținute de alte comunități similare.
 Punctele slabe se referă la mediul intern și reprezintă resursele și capacitățile insuficiente
sau de o calitate inferioară celor deținute de alte comunități similare.
 Oportunităţile se referă la mediul extern și reprezintă suma evoluțiilor favorabile ale
mediului de ansamblu al țării, care poate îmbrăca forme extrem de diferite plecând de la
schimbările legislative, integrarea europeană și posibilitatea oferită comunității de a se
dezvolta într-o formă superioară pe ansamblu sau pe domenii de interes.
 Ameninţările se referă la mediul extern și reprezintă evoluții defavorabile ale acestuia privite
în ansamblu, care pot îmbrăca forme extrem de diferite, plecând de la schimbările de
mentalitate, lacunele legislative și evoluții economice negative sau instabile care afectează
capacitatea comunității de a atinge obiectivele strategice pe care și le-a propus.

Analiza SWOT are o deosebită utilitate în procesul de stabilire a direcțiilor de dezvoltare a

comunității, permițând o mai bună gestionare a resurselor și relațiilor de intercondiționare.
Totodată, prezentând în mod sintetic atât problemele, cât și realizările comunității, analiza SWOT
permite înțelegerea rapidă, simultană și integrată a legăturilor dintre elementele pozitive și negative
ale comunității.

Unele "oportunități" și "amenințări" vor apărea din "punctele tari" și "punctele slabe" ale
comunității, iar amenințările pot fi concrete sau potențiale.
Analiza SWOT, prin abordarea sistemică a fiecărui domeniu de interes, reuşeşte să formuleze
problemele critice pe care le are comunitatea. Sunt foarte multe domenii în care municipiul are
perspective bune de dezvoltare prin valorificarea oportunităților dar, mai sunt însă şi alte condiții,
respectiv rezolvarea unor aspecte nefavorabile, care constituie fie factori interni ce trebuie rezolvați,
fie amenințări externe ce trebuie studiate şi evitate.
 URBANISM ȘI MEDIU
STRUCTURĂ URBANĂ

Puncte tari Puncte slabe

 Poziție geografică favorabilă la nivel național;  Lipsa unei viziuni urbanistice şi peisagistice
 Extinderea spațiilor rezidențiale, asigurându- de ansamblu în dezvoltarea localității;
se creșterea confortului locativ;  Spații industriale dezafectate şi aflate în
 În partea de nord a oraşului s-a dezvoltat o stare de degradare ;
puternică zonă industrială;  Existența, în unele zone ale oraşului, a unor
case proprietate privată necorespunzătoare
din punct de vedere estetic, dar şi al
siguranței locatarilor, precum şi a unor
spații improvizate de comercializare a
diferitelor produse;
 Suprafețe reduse de teren disponibile
pentru noi investiții, implicând un preț
relativ mare al celor disponibile;
 Lipsa specialiştilor în dezvoltare urbană.
Oportunități Amenințări

 Obiectiv important al proiectelor de  Migrația locuitorilor municipiului către

dezvoltare în plan județean şi regional; comunele din imediata vecinătate cu impact
 Extinderea platformei industriale prin major asupra traficului şi asupra veniturilor
crearea unei zone de dezvoltare care să bugetului local;
includă şi comunele limitrofe;  Menținerea discrepanțelor social-
 Atragerea de fonduri comunitare, economice dintre mediul urban şi mediul
guvernamentale şi locale pentru rural din spațiul periurban;
modernizarea mediului urban şi a  Dezvoltare nearmonioasă;
localităților rurale din jur, şi de îmbunătățire  Mediu legislativ instabil.
a condițiilor de locuire.
UTILITĂȚI PUBLICE

Puncte tari Puncte slabe

 Oraşul este dotat cu toate tipurile de utilități  Lipsa sistemelor de monitorizare/ tele-
publice (alimentare cu apă, energie electrică, gestiune a sistemului;
gaze, rețea de canalizare, internet etc.);
 Lucrări de modernizare a rețelei de apă și
canalizare;
 Infrastructura de telecomunicații este bine
dezvoltată şi are un grad ridicat de
acoperire;
 Sistem de iluminat public modernizat;
 Procent ridicat de corpuri de iluminat cu un
grad înalt de protecție şi consum redus de
energie.
Oportunități Amenințări
 Existența unor programe cu cofinanțare  Instabilitate legislativă;
europeană, orientate direct pentru protecția  Orientarea preferințelor populației spre
mediului şi a naturii; sistemele descentralizate de încălzire.
 Existența unor programe cu finanțare
europeană orientate spre creşterea
eficienței energetice.
FOND LOCUIBIL

Puncte tari Puncte slabe

 Trecerea locuințelor din proprietatea publică  În oraș există multe locuințe care necesită
a statului în proprietatea privata, ca urmare lucrări de reabilitare termică;
a dobândirii acestora de către foștii  Populația orașului a scăzut continuu în
proprietar; ultimii ani, pe fondul reducerii natalității și a
 Existența unei politici şi a unui program migrației externe a populației;
pentru mansardarea şi izolarea termică a  Număr mare de tineri care nu dispun de
blocurilor de locuit; locuință proprie și nici de mijloacele
 Construirea de locuințe ANL; financiare necesare pentru achiziționarea
 Existenta unor firme solide in domeniul uneia;
constructiilor si a unei piete a materialelor  Locuințe sociale insuficiente, în raport cu
de constructie active. necesitățile existente.
Oportunități Amenințări

 Executarea lucrărilor de reabilitare termică şi  Supraevaluarea prețurilor locuințelor pe

fonică prin OUG nr 18 din 2009 privind piața imobiliară;
creşterea performanței energetice a  Dependența în mare pare a mișcărilor și
blocurilor de locuințe si fonduri schimbărilor de populație de politica de
nerambursabile; angajare a întreprinderilo mari din zona.
 Dezvoltarea de locuințe unifamiliale în
zonele rezidențiale – dezvoltarea pe
orizontală a oraşului.
CĂI DE COMUNICAȚII

Puncte tari Puncte slabe

 Rețeaua municipală de străzi asigură accesul  Nivelul scăzut al infrastructurii rutiere

în toate zonele locuite, industriale şi modernizate în zonă;
comerciale;  Şosele înguste;
 Existența unor proiecte de reabilitare a căilor  Trafic aglomerat;
de circulație rutieră şi pietonală.  Locuri de parcare amenajate insuficiente;
 Lipsa pistelor pentru biciclişti.
Oportunități Amenințări

 Posibilitatea accesării de fonduri pentru  Lipsa spațiului pentru lărgirea străzilor;

îmbunătățirea infrastructurii regionale şi  Deteriorarea infrastructurii de transport, din
locale de transport; cauza creșterii continue a numărului de
. mașini.
CALITATEA MEDIULUI

AER, APĂ, SOL, ZGOMOT

 Puncte tari Puncte slabe

 Calitatea factorilor de mediu este atent  Poluarea atmosferei municipiului cu pulberi

urmarită de autorități la toate nivelurile; în suspensie din cauza traficului rutier
 Existența unui bogat fond forestier din intens;
imediata apropiere a municipiului, cât şi  Poluarea apelor de suprafață şi subterane
parcurile din oraş, ce contribuie la din municipiu, ca urmare a infiltrațiilor şi a
îmbunătățirea calității aerului; insuficientei capacități de epurare a apelor
 Existența unor arii protejate în interiorul reziduale în stațiile de epurare;
orașului și în aria sa limitrofă;  Nivelul crescut de zgomot ambiental cauzat
 Calitatea apei de suprafață şi de adâncime se de traficul rutier;
încadrează în parametrii normali.  Nu există instalații de utilizare/ valorificare/
eliminare a nămolului rezultat în urma
epurării apelor uzate;
 Insuficiența unor perdele de vegetație de a
lungul căilor rutiere care traversează
municipiul.
Oportunități Amenințări

 Amenajarea unor noi spații verzi;  Exploatarea nerațională a pădurilor;

 Amenajări cursuri de ape împotriva  Inexistența unor reglementări locale privind
inundațiilor; obligativitatea refacerii spațiului verde
 Existența Planului Local de Acțiune pentru distrus prin diferite lucrări de infrastructură;
Mediu a județului Argeș ce conține direcții  Riscul producerii de calamități naturale
de acțiune pentru protecția mediului; (alunecări de teren, inundații etc).
 Existența Planului Regional de Acțiune
pentru Mediu (PRAM).
DEȘEURI

Puncte tari Puncte slabe

 Implementarea cu succes a proiectelor  Gestiunea insuficientă a deşeurilor de

finanțate din fonduri de pre-aderare ambalaje;
destinate proiectelor pentru deşeuri  Deficiențe în colectarea selectivă a
(proiectul ISPA “Managementul integrat al deşeurilor;
deşeurilor solide din județul Argeş”);  Implicarea redusă a cetățenilor în
 Colectarea selectivă implementată; problemele colectării selective a deşeurilor;
 Scăderea interesului pentru valorificarea
deşeurilor reciclabile;
 Nivelul scăzut de reciclare a deşeurilor
menajere.
Oportunități Amenințări

 Existența Planului de Investiții pe Termen  Incoerență legislative;

Lung (Masterplan);  Dezinteres din partea populației şi a
 Existența Planului Local de Acțiune pentru agenților economici față de colectarea
Mediu a județului Argeș, ce conține direcții selectivă a deşeurilor la sursă şi față de
de acțiune pentru protecția mediului; problemele de mediu, în general.
 Existența Planului Regional de Acțiune
pentru Mediu (PRAM) pentru Regiunea de
 Dezvoltare nr. 3 Sud – Muntenia.
PARCURI ȘI SPAȚII VERZI

Puncte tari Puncte slabe

 Starea de sănătate a pădurilor a fost  Degradarea calității şi structurii vegetației

evaluată prin sistemul de monitoring naturale ca urmare a activităților antropice;
forestier de către ARPM Argeş ca fiind bună;  Nu există suficiente locuri de joacă pentru
 Existența parcurilor și spațiilor verzi în copii;
apropierea zonelor rezidențiale.  Lipsa specialiştilor în peisagistică şi
amenajarea teritoriului;
 Lipsa locurilor de parcare face ca o parte a
spațiilor verzi să fie ocupate de maşini.
Oportunități Amenințări

 Amenajarea unor spații verzi;  Lipsa măsurilor de conştientizare a

populației;
 Existența surselor de finanțare externă,
 Lipsa interesului populației pentru păstrarea
pentru modernizarea/amenajarea parcurilor
curățeniei și respectarea normelor de
și spațiilor verzi.
protejare a zonelor verzi.
DEZVOLTARE ECONOMICĂ
COMERȚ ȘI INDUSTRIE

Puncte tari Puncte slabe

 Comerțul şi serviciile reprezintă domeniile de  Forță de muncă calificată insuficientă ;

activitate dominante;  Slaba cooperare între universități, unități de
 Existența unui numar mare de întreprinderi Cercetare-Dezvoltare şi IMM-uri, fapt ce
mici și mijlocii (IMM) si a încetineşte transferul de tehnologii şi
microîntreprinderilor, ceea ce determină o dezvoltarea inovativă în domeniul
capacitate mare de adaptare la noi condiții şi construcțiilor;
oportunități.  Gradul redus de asociativitate şi cooperare a
IMM-urilor;
 Lipsa unui centru de informare pentru
agenții economici.
Oportunități Amenințări

 Crearea de incubatoare de afaceri, oferind  Migrarea forței de muncă calificate în alte

posibilitatea locuitorilor cu spirit regiuni ale țării sau alte țări;
antreprenorial să deschidă și sa dezvolte o  Mediul fiscal şi legislativ instabil;
afacere;  Instabilitate monetară.
 Inițierea, perfecționarea, calificarea,
recalificarea și/sau perfectionarea tinerilor
peste 18 ani, in toate sectoarele economice;
 Dezvoltarea într-un ritm accelerat a
comertului electronic şi a pieței e-bussiness;
 Posibilitatea accesării de fonduri pentru
sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri
regional şi local;
 Posibilitatea accesării de fonduri în vederea
 creşterii competitivitătii economice.
SERVICII

Puncte tari Puncte slabe

 Serviciile sunt bine reprezentate numeric şi  Forță de muncă calificată insuficientă;

structural;  Infrastructură de transport deficitară care
 Capacitate crescută a societăților comerciale încetineşte dezvoltarea domeniului;
care oferă servicii, de a se adapta la cerințele  Lipsa centrelor de pregătire continuă pentru
pieței; a îmbunătăti aptitudinile necesare în
sectorul serviciilor;
Oportunități Amenințări

 Dezvoltarea accelerată a pietei de-bussiness;  Modificări legislative repetate (inclusiv cele

 Implementarea unor noi standarde fiscale);
prevăzute de legislația în vigoare pentru  Capacitatea scăzută a unitătilor
creşterea calității serviciilor oferite administrative teritoriale de a se adapta
cetățenilor, prin mărirea vitezei de reacție cerințelor pieței şi sistemului dinamic.
decizională şi de adaptare a instituției la
schimbări;
 Posibilitatea accesării de fonduri pentru
sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri
regional şi local;
 Posibilitatea accesării de fonduri în vederea
creşterii competitivitătii economice.

TURISM

Puncte tari Puncte slabe

 Mediul natural atractiv şi o poziție geografică  Funcția turistică a oraşului este slab
favorabilă; dezvoltată, deşi în cadrul oraşului există
 Existența unor obiective istorice şi culturale, obiective culturale şi arhitecturale
care recomandă oraşul ca o zonă potențială importante, iar oraşul dispune de o
pentru turismul cultural; infrastructură în acest sens;
 Existența unor resurse turistice variate,  Lipsa unui sistem unitar de semnalizare a
oferind diferite forme de turism, respectiv obiectivelor turistice;
turism cultural, de tranzit, de afaceri;  Inexistența unei politici unitare de
promovare şi marketing a potențialului
turistic din municipiu.
Oportunități Amenințări

 Municipiul Campulung reprezintă un loc de  Lipsa politicilor naționale consecvente

tranzit pentru unele destinații turistice din referitoare la turism;
împrejurimi, respectiv Munții Făgăraş,  Migrarea turistică către alte regiuni sau țări;
Transfăgărăşan, Bucegi, Culoarul Rucăr-Bran.  Lipsa fondurilor proprii pentru dezvoltarea
 Posibilitatea atragerii turiştilor şi unităților turistice private sau modernizarea
investitorilor prin promovarea imaginii celor existente;
oraşului;  Promovarea de către agențiile de turism a
 Posibilitatea accesării de fonduri pentru destinațiilor turistice externe;
dezvoltarea durabilă şi promovarea  Capacitatea insuficientă de absorbție a
 turismului; fondurilor europene destinate dezvoltării
 Posibilitatea asocierii dintre municipiu şi turistice a autorităților publice şi a mediului
comunele limitrofe, în vederea realizării unei de afaceri.
strategii comune de dezvoltare turistică.
SOCIAL ȘI CULTURAL
EDUCAȚIE

Puncte tari Puncte slabe

 Diversitatea specializărilor şi a profilelor  Insuficient personal didactic şi nedidactic;

educaționale;  Fonduri insuficiente pentru materiale
 Existența unor sisteme şi programe ale didactice;
sistemului de învățământ şi organizațiilor  Insuficienta implicare a părinților în actul
private pentru desfăşurare de activități educațional şi administrativ datorată
extraşcolare; situației materiale şi sociale a acestora ;
 Reabilitarea şi modernizarea instituțiilor de  Creşterea numărului de elevi proveniți din
învățământ din fonduri locale; familii monoparentale sau din familii
 Existența programelor pentru educarea emigrate în țările UE;
continuă pe tot parcursul vieții, derulate atât  Legislația muncii nu sprijină normarea
de mediul public , cât şi de cel privat; adecvată a personalului nedidactic;
 În general indicatorii statistici privind  Retribuirea mică a personalului didactic şi
educația sunt pozitivi; nedidactic, în raport cu un trai decent şi
 Cadre didactice cu pregătire de specialitate. responsabilitatea pe care o au în formarea
generațiilor viitoare;

Oportunități Amenințări

 Oferirea de consultații pentru părinți şi  Dezinteresul pentru educație şi scăderea

proiecte educaționale interesante, cum ar fi calitativă a învățământului românesc;
proiectul educațional la nivel internațional  Lipsa condițiilor atractive pentru cadrele
pentru educația părinților și copiilor; didactice tinere (salarizare, condițiile din
 Existența fondurilor europene direcționate şcoli, locuințe);
spre perfecționarea actului didactic;  Creşterea ratei abandonului şcolar, ca
 Colaborări cu instituții de învățământ şi urmare a instabilității financiare şi materiale
cultură locale şi din alte localități, în vederea a mediului familial;
unor schimburi de experiență şi de  Frecventele schimbări legislative privind
dezvoltare a unor activități educativ – sistemul românesc de învățământ.
culturale diversificate şi originale (campanii
de de donații, acțiuni de ecologizare,
activități sportive, festivități);
 Programele şcolare internaționale care
permit şcolilor locale să stabilească
parteneriate cu instituții de învățământ din
străinătate.

SĂNĂTATE

Puncte tari Puncte slabe

 Existența Spitalului municipal care asigură  Deficit de personal specializat din domeniul
 asistență medicală atât pentru locuitorii sanitar;
municipiului cât şi pentru cei din comunele  Dotări și spații insuficiente pentru
limitrofe; asigurarea de servicii medicale adecvate în
 Existența sistemului sanitar privat bine sistemul de sănătate publică;
dezvoltat.

Oportunități Amenințări

 Interesul autorităților locale de a prelua Subfinanțarea sistemului medical;

responsabilitatea derulării unor programe de Creşterea numărului de probleme medicale
sănătate publică de interes local; ca urmare a procesului de îmbătrânire a
 Posibilitatea accesării unor programe de populației;
finanțare pentru modernizarea şi dotarea  Scăderea calității serviciilor medicale,
infrastructurii de sănătate şi pentru precum și scăderea gradului de atractivitate
calificarea şi formarea personalului aferent; a sistemului public de sănătate pentru
 Dezvoltarea mediului privat medico-sanitar tinerii medici;
prin dezvoltarea cabinetelor medicale de  Amploarea migrației în rândul personalului
specialitate. medico-sanitar spre statele Uniunii
Europene;
 Deteriorarea spațiilor, aparaturii şi
serviciilor medicale şi chiar închiderea unor
unități medicale datorită fondurilor
insuficiente şi a managementului defectuos;
ASISTENȚĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ

Puncte tari Puncte slabe

 Proiectele de servicii sociale aflate în  Reticența populației privind integrarea şi

derulare la primărie au condus la creşterea socializarea persoanelor ce aparțin unor
numărului de persoane beneficiare de sprijin grupuri vulnerabile;
social;  Lipsa oportunităților egale pentru
 Preocuparea personalului care lucrează în persoanele supuse excluziunii sociale.
asistența socială şi autoritatea tutelară
pentru a-şi desăvârşi pregătirea profesională
(prin participarea la cursuri de formare şi
calificare,etc);
 Colaborarea public – privat (ONG, Biserică) în
dezvoltarea de programe sociale;
 Existența ONG-urilor cu activitate în
domeniul asistenței şi protecției sociale.
Oportunități Amenințări

 Posibilitatea accesării de fonduri pentru  Populația asistată preferă să fie susținută

îmbunătățirea infrastructurii sociale, prin social în defavoarea implicării active din
reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi punct de vedere economic;
echiparea infrastructurii serviciilor sociale;  Creşterea numărului copiilor ai căror părinți
 Posibilitatea realizării parteneriatelor reale sunt plecați la muncă în străinătate;
public – privat, parteneriate dintre ONG-uri,  Plecarea din sistemul asistenței sociale a
 autorități publice şi alte părți interesante în personalului specializat.
vederea oferirii de servicii de calitate, în
vederea creării de infrastructuri noi (ex:
servicii pentru nevăzători, persoane cu
deficințe de auz, autism etc);
 Posibilitatea accesării de fonduri pentru
promovarea incluziunii sociale;
 Existența cadrului legislativ ce creează
facilități pentru unitățile economice care
angajează persoane din grupurile vulnerabile
în vederea integrării acestora în societate.
CULTURĂ ȘI ARTĂ

Puncte tari Puncte slabe

 Organizarea de numeroase spectacole,  Lipsa dotărilor şi echipamentelor moderne;

expoziții, târguri de artă meşteşugărească;  Patrimoniu care necesită modernizări,
 Organizarea unor spectacole de teatru; reabilitări, dotări;
 Existența unor lăcaşe de cult şi a unor  Patrimoniul natural, cultural și imaterial
monumente istorice; insuficient cunoscut și promovat la nivel
 Existența pe teritoriul oraşului a unor local, regional și național.
formații artistice care promovează cântecul,
tradițiile și portul popular.
Oportunități Amenințări

 Experiența la nivelul administrației locale de  Lipsa de interes a cetățenilor față de

a alcătui și dezvolta proiecte cu finanțare cultură;
europeană în vederea modernizării și  Insuficiența fondurilor alocate pentru
dezvoltării infrastructurii locale din domeniul instituțiile culturale şi investițiile în acest
culturii ; domeniu;
 Dezvoltarea activităților educative care să  Deteriorarea monumentelor istorice din
stimuleze înclinația spre cultură a populației cauza factorilor externi.
tinere;
 Includerea monumentelor în circuite
naționale istorico-turistice.
 3.1. Viziunea de dezvoltare (2022)

Campulung 2022, oraș european!

Strategia propune o viziune a dezvoltarii locale in perspectiva urmatorilor cinci ani.

Campulung va deveni spatiul parteneriatelor durabile, un oraș cu cetateni activi și responsabili in
contextul unei economii dinamice, competitive si inovative.

Municipiul Campulung trebuie sa fie pregatit sa valorifice avantajele potentiale asociate

schimbarilor. Exista provocari importante in adaptarea sistemelor economice, sociale si
institutionale, pentru a maximiza beneficiile acestor procese si a gestiona schimbarile si impactul
inevitabil asupra populatiei. Prin urmare, toate aspectele societatii trebuie orientate catre o crestere
economica sustenabila. In acest sens, strategia de dezvoltare a municipiului Campulung trebuie pune
accentul pe factorii catalizatori ai schimbarii economice si sociale, in vederea promovarii cresterii
economice si in acelasi timp, fiind destul de flexibila pentru a se putea adapta socurilor si proceselor
de schimbare. Cresterea economica va reprezinta cheia succesului transformarii municipiului,
aducand:
 un nivel de trai superior;
 investitii in sectorul productiv;
 infrastructura si servicii publice de calitate (inclusiv pentru cresterea coeziunii si incluziunii);
 investitii pentru cresterea gradului de ocupare si a oportunitatilor capitalului uman.

In contextul unei economii nationale din ce in ce mai integrate, cresterea va rezulta din:
 productivitate mai mare, prin imbunatatirea eficientei muncii, a managementului si a
utilizarii capitalului in productie;
 imbunatatirea cunostintelor de piata, strategii de succes pentru penetrarea pe piata si
produse si servicii cu o valoare adaugata mai mare, printr-o baza antreprenoriala dinamica;
 valorificarea efectiva a rezultatelor cercetarii in procesul de inovare;
 investitii in infrastructura in vederea imbunatatirii accesibilitatii si a conditiilor de viata;
  administrare eficienta, atat in domeniul public cat si in cel privat, pentru asigurarea unui
mediu favorabil investitiilor si pentru o mai buna utilizare a resurselor publice, inclusiv a
Fondurilor Structurale;
 asumarea principiilor dezvoltarii durabile pentru asigurarea unei administrari eficiente a
resurselor, managementul mediului inconjurator, includerea tuturor grupurilor in
dezvoltarea societatii, precum si o dezvoltare spatiala echilibrata si complementara.

3.2. Contextul strategic

Contextul mondial al dezvoltarii durabile

Conceptul de dezvoltare durabila a avut ca punct de pornire criza ecologica mondiala din 1929-1933
si s-a dezvoltat mai apoi, prin inglobarea tuturor sferelor economico-sociale si umane, ajungand ca in
zilele noastre, dezvoltarea durabila sa reprezinte noul drum al umanitatii.

Definitia dezvoltarii durabile este aceea data de catre Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare
(WCED) in raportul „Viitorul nostru comun” cunoscut si sub numele de Raport Brundtland:
„Dezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor prezentului, fara a
compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi".

Dezvoltarea durabila a fost gandita ca o solutie la criza ecologica determinata de intensa exploatare
industriala a resurselor si degradarea continua a mediului si cauta in primul rand prezervarea calitatii
mediului inconjurator.

Dezvoltarea durabila aduce in prim plan un nou set de valori care va ghida viitorul model de progres
economic si social, valori ce vizeaza mai ales omul si nevoile sale prezente si viitoare, mediul natural
– protejarea si conservarea acestuia, precum si atenuarea deteriorarii actuale a ecosistemelor.

Dezvoltarea durabila este definita de o serie de aspecte:

1. Compatibilitatea dintre mediul antropic si mediul natural;
2. Egalitatea de sanse intre generatii care coexista si se succed in timp si spatiu;
3. Situarea pe primul plan al securitatii ecologice in locul maximizarii profitului;
4. Compatibilitatea strategiilor nationale de dezvoltare cu cerintele extinderii
interdependentelor in plan geoeconomic si ecologic;
5. Asigurarea bunastarii generale, punand accentul pe calitatea cresterii economice durabile;
6. Integrarea organica dintre capitalul natural si cel uman, in cadrul unei categorii globale ce isi
redefineste obiectivele economice si sociale si isi extinde orizontul de cuprindere in timp si
spatiu;
7. Trecerea la o noua strategie cu fata natural-umana, in care obiectivele dezvoltarii economice
si sociale sa fie subordonate deopotriva dezvoltarii omului si insanatosirii mediului.
Context european

Europa 2020 reprezinta strategia Uniunii Europene de creștere economica pentru urmatorii ani. Intr-
o lume aflata in permanenta schimbare, UE dorette sa devina o economie inteligenta, durabila și
favorabila incluziunii. Aceste trei prioritati se sprijina reciproc și sunt in masura sa ajute UE și statele
membre sa obtina un nivel ridicat de ocupare a fortei de munca, de productivitate și de coeziune
sociala.

In practica, Uniunea a stabilit cinci obiective majore care urmeaza sa fie indeplinite pana in 2020:
 Rata ocuparii fortei de munca a populatiei cu varsta cuprinsa intre 20 și 64 de ani sa creasca
la cel putin 75%;
 Investirea a 3% din PIB-ul Uniunii Europene in cercetare-dezvoltare (C-D);
 Indeplinirea obiectivului „20/20/20” in materie de clima/energie:
o reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu cel putin 20% fata de nivelurile din
1990;
o creșterea la 20% a ponderii surselor regenerabile de energie in consumul final de
energie;
o creșterea cu 20% a eficientei energetice;
 Reducerea ratei de abandon de la valoarea actuala de 15% la 10% și majorarea procentajului
persoanelor cu varsta cuprinsa intre 30 și 34 de ani cu studii superioare, de la 31% la cel
putin 40% in 2020;
 Numarul cetatenilor europeni cu un nivel de trai inferior pragului national de saracie ar
trebui redus cu 25%, ceea ce ar insemna scoaterea a peste 20 de milioane de persoane din
saracie.

Statele membre au adoptat propriile lor obiective nationale in aceste domenii. Diverse actiuni la
nivel european și national vin in sprijinul Strategiei.

Pana in anul 2020, Romania trebuie sa atinga urmatorii indicatori:

Uniunea Romania
Obiectivele Strategiei Europa 2020
Europeana Obiectiv 2020
Rata de ocupare a populatiei cu varsta cuprinsa intre 20
1 75 % 70 %
si 64 de ani
2 Investitii in cercetare și dezvoltare 3 % din PIB 2 % din PIB
Energie și schimbari climatice
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (fata de
20 % 20 %
anul 1990)
3
Ponderea energiei din surse regenerabile in consumul
20 % 24 %
final brut
Cresterea eficientei energetice 20 % 19 %
4 Educatie
Rata de parasire timpurie a scolii 10% 11,3%
 Rata populatiei cu varsta intre 30-34 ani, absolventi ai
40% 26,7%
unei forme de educatie tertiara

Promovarea incluziunii sociale, in special prin reducerea

cu cel putin 20 cu cel putin 580.000
5 numarului de persoane aflate in risc de saracie și
milioane persoane
excluziune sociala

Tintele valorice ale Romaniei pentru indeplinirea obiectivelor Strategiei Europei 2020 au fost stabilite
in urma unor dezbateri ale autoritatilor romanești și aprobate apoi de catre Comisia Europeana.
Acești indicatori au fost incluși in Programul National de Reforma al Romaniei.

Documente
 Strategia Europa 2020;
 Recomandarile Consiliului Uniunii Europene pentru Romania;
 Memorandum privind aprobarea valorilor finale ale obiectivelor Romaniei pentru Strategia
Europa 2020;
 Programul de Convergenta 2012 – 2015.

Context national

Comisia Europeana a adoptat un „Acord de parteneriat” cu Romania, in care este stabilita strategia
de utilizare optima, in intreaga tara, a fondurilor structurale și de investitii europene. Acordul
pregatește terenul pentru investirea a 23 de miliarde de euro, suma care reprezinta totalul
finantarilor in cadrul politicii de coeziune in perioada 2014 – 2020 (in preturi curente, incluzand
finantarea in cadrul Cooperarii teritoriale europene și alocarile bugetare pentru Initiativa privind
ocuparea fortei de munca in randul tinerilor). De asemenea, Romania primește 8 miliarde de euro
pentru dezvoltare rurala și 168 de milioane de euro pentru sectorul pescuitului și pentru cel maritim.

Investitiile UE vor atenua șomajul și vor stimula competitivitatea și creșterea economica prin sprijinul
acordat inovarii, formarii profesionale și invatamantului in orașe și in zonele rurale. De asemenea,
investitiile vor promova spiritul antreprenorial, vor combate excluziunea sociala și vor contribui la
dezvoltarea unei economii ecologice, in care resursele sunt utilizate eficient.

Fondurile structurale și de investitii europene (fondurile ESI) sunt:

 Fondul European De Dezvoltare Regionala (FEDR)
 Fondul Social European (FSE)
 Fondul De Coeziune (FC)
 Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (FEPAM)
 Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurala (FEADR)

Documente

Acordul de Parteneriat și Programele Operationale 2014-2020

Pe baza cadrului strategic comun, fiecare stat membru elaboreaza, in cooperare cu partenerii sai și in
dialog cu Comisia Europeana, un set de documente de programare: acordul de parteneriat -
document strategic national, care fundamenteaza și stabilește obiectivele tematice de dezvoltare și
alocarea indicativa a fondurilor europene in perioada 2014-2020 și programe subsecvente, care
transpun elementele prevazute de acordul de parteneriat și care contin angajamente ferme ale
statelor membre privind indeplinirea obiectivelor UE prin programarea fondurilor comunitare.

Programul National de Reforma (PNR)

Programele Nationale de Reforma (PNR) reprezinta obligatia fiecarui stat membru de a translata la
nivel national obiectivele Europa 2020.

La elaborarea PNR, fiecare stat membru a trebuit sa tina cont de Recomandarea Consiliului privind
Orientarile generale pentru politicile economice și Decizia Consiliului privind Orientarile pentru
politicile de ocupare a fortei de munca, precum și de metodologia recomandata statelor membre de
SG COM.

Pentru Romania, PNR reprezinta platforma-cadru pentru definirea și aplicarea politicilor de

dezvoltare economica, in concordanta cu politicile Uniunii Europene (UE), care permite concertarea
demersurilor nationale pentru modernizarea economiei și societatii romanești și sustine
convergenta economico-sociala cu celelalte state membre ale UE. PNR a fost elaborat pe baza
contributiilor a șapte grupuri de lucru sectoriale, precum și a trei grupuri operative, special
constituite in acest scop. Urmarirea aplicarii actiunilor incluse in PNR este asigurata periodic
(trimestrial, anual) pe baza Planului de actiune pentru implementarea PNR.

Pentru o mai buna promovare a prioritatilor nationale, autoritatile publice responsabile cu

implementarea reformelor structurale sunt implicate intr-un dialog permanent cu toti factorii
interesati, mobilizandu-i sa contribuie la atingerea obiectivelor nationale Europa 2020.

Memorandumul privind pregatirea accesarii și implementarii fondurilor europene in perioada

2014-2020

Guvernul Romaniei a adoptat la 13 iunie 2012 un memorandum elaborat de Ministerul Afacerilor

Europene referitor la actiunile și documentele privind pregatirea accesarii și implementarii
fondurilor europene in perioada 2014-2020.

Documentul contine orientari metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate unei
dezvoltari inteligente, durabile și incluzive, precum și precizari pentru organizarea și functionarea
cadrului partenerial de consultare in vederea elaborarii documentelor de programare nationale
2014-2020.

Orientarile metodologice descriu principalele elemente ale diverselor tipuri de documente

programatice care urmeaza a fi elaborate, precum și etapele procesului de programare.
Totodata, conform memorandumului aprobat la 13 iunie 2012, organizarea și functionarea cadrului
partenerial de consultare in vederea elaborarii documentelor de programare nationale 2014-2020 se
va realiza cu respectarea principiului european al parteneriatului și implicand consultari cu
reprezentanti ai autoritatilor competente nationale, regionale, locale, cu organizatii ale societatii
civile, cu parteneri economici și sociali, inclusiv partenerii din domeniul protectiei mediului sau
avand responsabilitati pentru promovarea egalitatii și nediscriminarii.

Context regional

Planul pentru Dezvoltare Regionala 2014-2020

Planul de Dezvoltare Regionala (PDR) Sud Muntenia pentru perioada de programare 2014 – 2020
reprezinta un document fundamental privind necesarul de finantare din fonduri europene și alte
fonduri internationale și nationale la nivel regional. PDR este instrumentul prin care regiunea iși
promoveaza prioritatile și interesele in domeniile economic și social, reprezentand in același timp
contributia regiunii la elaborarea Planului National de Dezvoltare.

Elaborarea si fundamentarea acestui document s-au realizat in parteneriat, atat la nivel judetean, cat
și la nivel regional, cu autoritatile publice locale, institutii deconcentrate, mediul academic, mediul
privat, patronate/sindicate si ONG-uri, constituite in Comitetul Regional pentru elaborarea planului
(CRP), Grupuri tematice regionale (GTR) și Grupuri de parteneriat local (GPL).

Context judetean

Strategia de dezvoltare teritoriala integrata a teritoriului Argeș-Muscel

Pentru a promova dezvoltarea armonioasa, echilibrata și durabila a teritoriului, prin asigurarea unei
coeziuni economice și sociale, strategia urmarește realizarea urmatoarelor obiective strategice
generale:
1. Consolidarea eficientei administrative la nivelul teritoriului desemnat in care se vor face
Investitii Teritoriale Integrate. Pentru realizarea acestui obiectiv strategic se va proceda la:
 analiza și planificarea strategica a actiunilor de reforma juridica, organizationala și/sau
procedurala;
 dezvoltarea unor sisteme de management al calitatii, adecvate mecanismelor de
guvernanta și gestionare ITI;
 actiuni integrate de simplificare și rationalizare a procedurilor administrative;
 dezvoltarea și punerea in aplicare a unor strategii și politici privind resursele umane care
sa acopere planurile de recrutare și parcursul carierei personalului, construirea
capacitatilor și finantarea;
 dezvoltarea de competente la toate nivelurile de guvenanta și gestionare ITI;
 dezvoltarea de proceduri și instrumente de monitorizare și evaluare.
2. Dezvoltarea de retele de internet de mare viteza care sa permita tuturor gospodariilor și
intreprinderilor, din teritoriul desemnat, sa beneficieze pe deplin de avantajele pietei
unice digitale. Pentru realizarea acestui obiectiv strategic se va proceda la:
 realizarea unui buget corespunzator și prioritizarea actiunilor prin intermediul unei
analize de tip SWOT ce se va efectua in conformitate cu tabloul de bord al Agendei
digitale pentru Europa;
 analiza a contributiei de echilibrare a cererii și a ofertei de tehnologii ale informatiei și
comunicatiilor (TIC);
 tinte masurabile pentru rezultatele interventiilor in domeniul alfabetizarii digitale, al
competentelor digitale, e-incluziunii e-accesibilitatii și e-sanatatii, care sunt aliniate la
strategiile nationale sau regionale existente și relevante;
 evaluarea necesitatilor in materie de consolidare a construirii capacitatilor TIC.
3.3. Obiectiv general, obiective specifice

Obiectivul general al strategiei il constituie asigurarea dezvoltarii durabile a Municipiului Campulung

sub aspectul activitatilor economice, sociale, al accesibilitatii si calitatii mediului, in perspectiva
gestionarii echilibrate a fondurilor publice identificate in prezentul document.

Obiectivul general ofera directia si tinta finala spre care trebuie directionate eforturile si resursele.
 sa asigure relatia intre perceptia prezentului si nevoia prognozata;
 sa fie realist, sa asigure posibilitatea de a fi efectiv atins.

Obiectivele specificereprezinta operationalizarea obiectivului general prin domeniile de interventie

și obiectivele strategice stabilite, in functie de profilul comunitar (analiza SWOT) al Municipiului
Campulung. In acest context se doreste dezvoltarea municipiului prin valorificarea resurselor locale,
astfel incat acesta sa devina un pol de referinta in domeniul economic, cultural, sportiv, turistic și cu
o baza social-educationala moderna. Au fost identificate astfel, patru prioritati de interventie:

Nr.
crt. Domeniu de interventie Obiectiv strategic

1. Infrastructura Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii edilitare si a infrastructurii

de mediu
2. Economico - Social Sprijinirea cresterii economice, reducerea somajului, cresterea
atractivitatii municipiului, prin imbunatatirea conditiilor de viata, a
coeziunii si incluziunii sociale
3. Cultural Relansarea vietii culturale, pana la nivelul recunoasterii europene si
mondiale
4. Turism și sport Dezvoltarea turismului cu specific local și a activitatilor sportive
3.4. Prioritati și modalitati de realizare

OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 1

Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii edilitare si a infrastructuriide mediu

Au fost identificate cate 2 obiective specifice, masurile adoptate pentru fiecare din acestea ducand la
indeplinirea obiectivului strategic.
 Modernizarea infrastructurii rutiere, a iluminatului public si a iluminatului de panorama
Actiune 1: Modernizarea infrastructurii stradale si a spatiilor pietonale – modernizarea
zonelor de circulatie si transport, consolidari si refaceri drumuri, realizarea de spatii pietonale
si modernizarea celor existente.
Actiune 2: Modernizarea iluminatului public – modernizarea retelei de iluminat stradal si
realizarea iluminatului ornamental, pe obiective turistice si pe perioade specifi ce (sarbatori,
festivaluri, etc.).

 Modernizarea infrastructurii de mediu

Actiune 1: Modernizarea infrastructurii de mediu – modernizarea si extinderea retelelor de
apa si canalizare la nivelul intregului oras.
Actiune 2: Masuri active de protectia mediului – masuri concrete de educare si constientizare
a populatiei privind curatenia si protectia mediului.

OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 2

Sprijinirea cresterii economice, reducerea somajului, cresterea atractivitatii municipiului, prin

imbunatatirea conditiilor de viata, a coeziunii si incluziunii sociale

Obiectivul strategic in domeniul economic va fi realizat prin intermediul a 2 obiective specifice, prin
urmarirea carora se doreste imbunatatirea mediului economic al municipiului, atragerea de investitii
in special in tehnologii si activitati de mediu si o mai buna dezvoltare a resurselor umane prin
armonizarea cererii cu oferta pe piata de munca. In acest fel, prin cresterea nivelului de trai, se
doreste ridicarea nivelului de retentie a tinerilor care, in conditiile situatiei economice actuale a
municipiului, opteaza pentru stabilirea in alte orase sau alte zone, contribuind astfel la imbatranirea
populatiei.

 Sprijinirea intreprinzatorilor privati si incurajarea investitiilor

Actiune 1: Sprijinirea si incurajarea dezvoltarii ramurilor economice
Actiune 2: Programe de promovare a activitatilor de mediu – este o masura necesara
sustinerii obiectivului specific legat de ramurile economice de mediu, deoarece accesul la
informatie este, de cele mai multe ori, cheia atingerii rezultatelor propuse. Este absolut
necesara informarea si constientizarea atat a populatiei, cat si a agentilor economici privind
necesitatea protectiei mediului si a incurajarii activitatilor cu impact redus asupra acestuia.
  Dezvoltarea resurselor umane
Pentru realizarea acestui obiectiv specific s-a pus accentul pe corelarea cererii cu oferta pe
piata muncii, continuarea programelor de tip practica, acordarea de facilitati la infiintare
pentru intreprinzatorii din domeniul serviciilor de orientare profesionala si nu in ultimul rand,
pe dezvoltarea de parteneriate public-private pentru implementarea unor programe
educationale de cultura antreprenoriala si organizarea de burse ale locurilor de munca cu un
grad ridicat de vizibilitate, promovare si eficienta.

OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 3

Relansarea vietii culturale, pana la nivelul recunoasterii europene si mondiale

Una dintre problemele majore cu care se confrunta Municipiul Campulung este retentia redusa a
tinerilor care, odata absolvita ultima forma de invatamant, decid sa se stabileasca in alte orase mai
atractive din punct de vedere al conditiilor de trai. Pentru indeplinirea acestui obiectiv strategic
principal au fost trasate o serie de obiective specifice pentru fiecare dintre acestea stabilindu-se
masuri si proiecte specifice, necesare atingerii obiectivului general.

Pentru atingerea acestui obiectiv strategic general, au fost conturate 2 obiective specifice:

 Marketingul turistic – realizarea unui marketing adecvat si competitiv pe piata turistica, pe

baza patrimoniului existent (natural si construit)
Actiune 1: Elaborarea unui brand turistic unitar si integrat, competitiv pe piata locala si
europeana. Aceasta masura vizeaza constituirea unui cadru institutionalde coordonare si
promovare a turismului, asigurarea promovarii si expunerii la nivellocal, regional si national
si promovarea adecvata a patrimoniului turistic existentpentru includerea ofertei in circuitul
de turism.
Actiune 2: Diversificarea ofertei turistice si imbunatatirea standardelor de calitate.Evaluarea
obiectivelor turistice si a structurilor de cazare existente, sprijin in elaborarea unor oferte
integrate.

 Reabilitarea si modernizarea facilitatilor de cazare, a patrimoniului si a infrastructurii

aferente
Actiune 1: Imbunatatirea infrastructurii de acces si a celei de mediu aferenta obiectivelor
turistice.
Actiune 2: Dezvoltarea, diversificarea si modernizarea infrastructurii de cazare si agrement,
reabilitarea patrimoniului - Proiectele identificate in cadrul acestei masuri au vizat, atat
modernizarea spatiilor de cazare/obiective turistice existente, cat si realizarea si mentinerea
altora noi, prin valorificarea posibilitatilor existente.

OBIECTIVUL STRATEGIC NR. 4

Dezvoltarea turismului cu specific local și a activitatilor sportive

Traditia de secole, care a consacrat Municipiul Campulung ca un reper al culturii din zona Munteniei,
trebuie continuata si incurajata, in primul rand prin relansarea vietii cultural-sportive. Astfel, pentru
acest obiectiv strategic, a fost trasat un obiectiv specific, care va pune accent pe relansarea vietii
cultural-sportive si pe incurajarea investitiilor in infrastructura aferenta.
 4.1. Grupurile de lucru – sinteza

Adoptarea Strategiei de Dezvoltare Locala a Municipiului Campulung marcheaza inceputul unui

proces de lunga durata care va duce, in etape succesive, la incetatenirea unui nou model de
dezvoltare, in conformitate cu orientarile strategice convenite la nivel mondial, si cu directivele
Uniunii Europene, naționale, regionale si locale.

In aceste conditii, s-a considerat a fi oportun sa se aduca la cunostinta decidentilor la toate nivelurile
si a publicului larg principiile dezvoltarii durabile a Municipiului Campulung, necesitatea trecerii la un
nou model de dezvoltare, problemele majore cu care se confrunta Campulungul si modul in care
acestea se reflecta in obiectivele prezentei strategii. Acest proces nu se limiteaza la o campanie
punctuala de popularizare ci trebuie sa reprezinte o preocupare permanenta, cu implicarea activa a
tuturor factorilor interesati: autoritatile centrale si locale, partidele politice, asociatiile patronale si
profesionale, partenerii sociali, sistemul de educatie si cercetare, societatea civila, mass media.
In acest sens,

4.2 Consultare publica

In realizarea prezentului document au fost asigurate modalitați de informare, dezbatere publica si de

lucru cu aparatul executiv al Primariei Municipiului Campulung.
Pentru o mai buna vizibilitate a studiului, Primaria Municipiului Campulung a postat pe siteul sau,
www.primariacampulung.ro, informații privind conținutul proiectelor propuse in cadrul strategiei de
dezvoltare si formele de finanțare a acestora.

Desfasurarea procesului de consultare publica finala

Anuntul public al adoptarii strategiei supuse consultarii publice, se va efectua prin mass media/site-
ul institutiei/la sediul acesteia si prin canalele stabilite in etapa preparatorie cu detalierea
posibilitatilor de acces la informatia necesara formularii recomandarilor si a tipului acesteia
(verbala/in scris).

Dupa intocmirea documentului, acesta a fost incarcat pe site-ul oficial al Primariei municipiului
Campulung, spre consultare publica, fiecare cetațean sau actor implicat având posibilitatea sa isi
exprime un punct de vedere. In urma tuturor recomandarilor primate, a fost realizata varianta finala
“Strategiei de Dezvoltare a municipiului Campulung pentru perioada 2017 – 2022”.
6.1. Lista proiectelor strategice
6.1. Lista proiectelor strategice

UTILITĂȚI PUBLICE
SPORT
SĂNĂTATE

TURISM
CULTURĂ

EDUCAȚIE

Instrumentul consultativ, necesar si oportun in elaborarea strategiei de dezvoltare durabila a

municipiului Campulung, a constat in identificarea nevoilor reale de dezvoltare ale localitații, pe o
baza consultativa (grupuri de lucru, consultari, dezbatere publica), care au asigurat consensul asupra
prioritatilor de dezvoltare ale judetului, in definirea directiilor de actiune strategica, pe termen scurt,
mediu si lung, si in transpunerea lor intr-un portofoliu de proiecte, care sa asigure premisele
implementarii strategiei.

S-a avut in vedere pregatirea unui document comprehensiv care sa fundamenteze procesul
decizional privind dezvoltarea strategica pe termen mediu si lung a municipiului. Documentul a luat
in considerare si a integrat urmatoarele aspecte:

1. tendintele actuale si cele de perspectiva in dezvoltarea municipului Campulung;

2. problemele majore si potentialul de dezvoltare care, prin mobilizarea sa, ar putea contribui la
rezolvarea acestora;
3. strategiile sectoriale si comprehensive relevante pentru dezvoltarea municipului Campulung;
4. planurile si proiectele de mare anvergura care influenteaza dezvoltarea municipului Campulung;
5. liniile directoare privind dezvoltarea regionala si nationala;
6. liniile directoare ale documentelor strategice si de politici sectoriale la nivelul Uniunii Europene
(„UE”);
7. aspecte majore care marcheaza dezvoltarea UE si a euroregiunii;
8. alte documente identificate pe parcursul procesului ca fiind relevante pentru strategia municipului
Campulung.

In acest context, formularea ideilor de proiecte, s-au fundamentat pe urmatoarele principii:

 abordarea integrata a interventiilor, pentru maximizarea impactului unei investitii (de exemplu,
investitii in infrastructura gândite impreuna cu investitii pentru dezvoltare economica, dezvoltarea
resurselor umane sau protectia mediului);
 abordarea teritoriala in conturarea ideilor de proiecte pentru evitarea dublarilor de eforturi si
maximizarea impactului investitiilor prin identificarea corecta a populatiei deservite de o anumita
infrastructura sau un anumit serviciu care se doreste a fi finantat;
 incurajarea parteneriatului si cooperarii intre actorii-cheie ai dezvoltarii pe mai multe planuri: intre
municipiul Campulung si localitați de ranguri diferite, intre nivelul local si Consiliul Judetean, intre
partenerii publici si cei privati sau reprezentanti ai societatii civile, respectiv identificarea
formulelor optime de asociere pentru crearea de sinergii si suport public cât mai larg pentru
investitiile planificate (Asociatii de Dezvoltare Intercomunitara, Grupuri de Actiune Locala, Zone
Metropolitane). Dintre avantajele nete ale acestor formule de asociere (crearea de retele,
parteneriate) s-au enumerat: cresterea capacitatii administrative la nivel de grup si reducerea
poverii administrative pentru parteneri, inclusiv reducerea costurilor pentru
elaborare/implementare de proiecte, capitalizarea expertizei locale la nivelul teritoriului de interes
 corelarea investitiilor planificate cu alte tipuri de interventii publice din perioada 2017-2022,
pentru maximizarea impactului acestora sau prelungirea efectelor, dar si cu alte investitii
publice/private avute in vedere in aceeasi zona pentru crearea de efecte sinergice;
 orientarea viitoarelor idei de proiecte pe activitati economice cu valoare adaugata mare, pornind
de la potentialul specific local, de la sectoarele economice, care pot asigura avantaje competitive
la nivel teritorial, regional si național precum si incurajarea abordarilor inovatoare.
 Obiectiv Obiective specifice Acțiuni
general
1.1.1. Sosea de centura a Municipiului: Alexandru cel Bun,
Elaborare de O.S.1. Reabilitare urbana 1.1. Extinderea, reabilitarea si modernizarea rețelei de I.C. Bratianu, Mihalache, Marasti, Gr. Alexandrescu, M.
proiecte, in prin cresterea calitații drumuri si a strazilor urbane, inclusiv pasaje si poduri, Antonescu"
vederea realizarii vieții si asigurarea precum si a retelei de apa potabila si apa uzata
de investiții viabile condițiilor necesare 1.1.2. “ Expertizarea si modernizarea tuturor podurilor
si cu impact conectarii cetațeanului la peste Raul Târgului”
asupra utiliati publice, rețele
cetațeanului in rutiere moderne, 1.1.3. “ Amenajarea Râului Târgului"
perspectiva agrement si sport - construirea unei microcentrale,
dezvoltarii - amenajarea albiei minore a râului,
durabile a - amenajarea unei zone de agrement,
municipiului - realizarea sursei si rezervei de apa
Campulung
1.1.4. "Parcare supraetajata"

1.1.5. "Reabilitare si modernizare strazi in Municipiul

Câmpulung
- Leculesti, Livadie, Chilii; Plãiesi; Pârseni; Mãrcus; Boboc;
Nedelesti; I. Țicãloiu, Revoluției, Dragalina"

1.1.6. Investitii in reteaua de alimentare si distributie apa

1.Reabilitare aductiune apa bruta

2. Aductiune apa bruta conducta de siguranta (by-pass
sistem hidro Leresti)
3. Conducta aductiune apa bruta de la Baraj la Polderul
Leresti
4. Inlocuire conducte alimentare cu apa din azbociment str.
 Negru Voda, str. Eremia Grigorescu, Lascar Catargiu, Matei
Basarab, Sf. Ilie, Fratii Golesti, Brâncoveanu, Premo Φ600
Magura, Premo Φ800 Magura, Mircea cel Batrân
5. Contorizarea tuturor abonatilor si citire la distanta a
debitelor

1.1.7. Investitii in reteaua de canalizare, epurare si tratare

apa uzata

1. Retehnologizare Statie Epurare etapa II, Linia apei,

treapta tertiara si
Eliminare namol deshidratat St. Epurare
2. Inlocuire si extindere retele canalizare: colector Dinicu-
Epurare, str. Ion. Mihalache – Renel, cu traversare, cartier
Marcus, Valea Românestilor, Apa Sarata, Visoi, Valea
Barbusii, str, Ticaloiu, zona Magurii si Dragalina
3. Inlocuire (reabilitare) si extindere retele canalizare
menajere si pluviale (si separarea acestora)
4. Retehnologizare Statie Tratare Calea Pietroasa etapa II

1.2. Reducerea impactului negativ al sistemelor de 1.2.1. Investiții in eficiența energetica a blocurilor de
incalzire urbana asupra mediului inconjurator locuințe

- Reabilitarea blocurilor 2, 3, 4, 5, str. Traian si a blocului 17,

str. Emil Gârleanu
- Eliminare deversari necontrolate in emisar (str.Caragiale-
Tabaci–I.Teodorescu, zona Centru–Pod Catrinescu, bl. Turn-
Visoi, bl. S1,S2,S3-Grui, Tipografie Grigoroiu, Machedon)

1.3. Extinderea si modernizarea sistemului de iluminat 1.3.1. Extinderea si modernizarea retelei de iluminat public
public
1.4. Imbunatațirea infrastructurii de transport si a 1.4.1. Modernizare stații asteptare calatori transport
rețelelor de utilitați urban, dezvoltarea si modernizarea transportului ecologic

1.4.2. Extinderea retelei de alimentare cu gaze in

Municipiului Câmpulung

1.5. Imbunatațirea infrastructurii pentru petrecerea 1.5.1. Amenajarea de piste pentru biciclete in municipiul
timpului liber prin Câmpulung
amenajarea/reabilitarea/modernizarea parcurilor, a
spațiilor verzi si a locurilor de agrement/sport 1.5.2. Construirea unui bazin de inot descoperit

1.5.3. Construirea unui parc de aventuri in Parcul

Stefanescu

1.5.4. Amenajarea de mini-spatii urbane de relaxare, odihna

si recreere

1.5.5. Reabilitarea/ modernizarea/ crearea de locuri de

joaca si parcuri de fitness

1.5.6. Centru multifunctional pentru petrecerea timpului

liber si desfasurarea de activitati extrascolare

1.6. Imbunatațirea infrastructurii edilitare si deservicii 1.6.1. Reabilitarea cladirilor publice

publie
1.6.2.Reabilitarea cladirilor de patrimoniu

1.6.3.Investiții in eficiența energetica a blocurilor de

locuințe

1.6.4. Modernizarea parcului de masini A.D.P. si

achiziționarea de utilaje necesare activitatilor specifice
 1.6. 5. Modernizarea serviciului de salubrizare si gestiunea
deseurilor solide

1.7. Reducerea riscului de producere a dezastrelor 1.7. 1. Crearea unor sisteme de locuințe speciale pentru
naturale situații de urgența

1.8. Siguranța cetațeanului 1.8.1. Montare sistem supraveghere pentru monitorizare in

municipiului Câmpulung

O.S.2. Sprijinirea 2.1.Promovarea incluziunii sociale prin implicarea activa 2.1.1. Programe de formare continua si recalificare
dezvoltarii resurselor a administrației publice in promovarea investițiilor, a
umane fortei de munca precum si sprijinirea mobilitatii fortei de 2.1.2. Proiecte de sprijinire a grupurilor vulnerabile in
munca pe piața locala economia sociala

2.1.3. Inființarea de centru pentru reinserție socio-

profesionala

O.S.3. Imbunatatirea 3.1.Dezvoltarea infrastructurii educaționale 3.1.1. Modernizare/extindere/dotare spații destinate

infrastructurii locale prin invațamântului prescolar si gimnazial
cresterea accesului la
servicii educative si socio- 3.1.2.Reabilitarea cladirilor conexe cladirilor cu destinație
medicale de calitate educationala

3.2.Dezvoltarea infrastructurii medico-sociala prin 3.2.1.Inființare Centru de permanenta

construcția/ reabilitarea, diversificarea centrelor cu
destinație/ funcțiuni medicale si servicii sociale 3.2.2. Inființare centre de zi pentru persoane din categorii
vulnerabile
- varstnice, cu dizabilitati, familii monoparentale sau cu
multi copii

3.2.3. Inființare Serviciu „Ambulanța sociala”

 3.2.4. Inființare Centru de zi pentru copii aflati in situatie de
risc de tip „Scoala dupa scoala”

3.2.5. Proiect tip „A doua sansa” pentru parintii copiilor

care frecventeaza Scoala Gradiste, dar si pentru alte
persoane adulte din zona care nu au absolvit 4 clase

3.2.5. Elaborare de studii/ strategii/ programe/ campanii,

in vederea realizarii de investiții viabile si cu impact asupra
cetațeanului in perspectiva dezvoltarii durabile

O.S.4.Dezvoltarea de noi 4.1.Reabilitarea, conservarea, protejarea si 4.1.1. Reabilitarea/protejarea/conservarea monumentelor

servicii in vederea modernizarea obiectivelor turistice ce aparțin din patrimoniul cultural precum si crearea/modernizarea
valorificarii potențialului patrimoniului cultural, istoric si ecumenic infrastructurilor conexe
local natural si antropic 1. Centrul istoric
2. Restaurarea sectiei de etnografie a Muzeului Municipal
3. Finalizarea reabilitarii Palatului Culturii
„Tudor Musatescu”
4. Resaturarea crucilor de piatra si punerea in valoare a
acestora printr-o semnalizare adecvata

4.2.Valorificarea durabila si promovarea municipiului 4.2.1. Investitie "Statiune turistica de schi (Iezer-
Campulung ca destinație turistica Portareasa)"

4.2.2. Proiecte de promovare a obiectivelor si produselor

turistice locale
1. Traseul monumentelor
2. Circuitul capitalelor istorice
 7.1. Planul de Actiune pentru implementarea strategiei

In vederea realizarii dezideratelor misiunii conceptului strategic pentru municipiul Campulung,

se propun patru Directii Strategice de Dezvoltare (obiective strategice generale):
O.S.1. Reabilitare urbana prin cresterea calitatii vietii si asigurarea conditiilor necesare conectarii
cetateanului la utilitati publice, retele rutiere moderne, agrement si sport
O.S.2. Sprijinirea dezvoltarii resurselor umane
O.S.3. Imbunataţirea infrastructurii locale prin creşterea accesului la servicii educative si socio-
medicale de calitate
O.S.4. Dezvoltarea de noi servicii in vederea valorificarii potentialului local natural si antropic

Pentru implementarea directiilor strategice şi a politicilor ce vizeaza dezvoltarea infrastructurii

urbane şi de mediu, resurse umane, servicii educative si socio- medicale, oportunitatile de finantare
sunt prezente in urmatoarele programe operationale:

 Programul Operational Regional (POR) 2014-2020

Axa prioritara 3
Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de carbon
Prioritatea de investitii 3.1.
Sprijinirea eficientei energetice, a gestionarii inteligente a energiei si a utilizarii energiei din surse
regenerabile in infrastructurile publice, inclusiv in cladirile publice, si in sectorul locuintelor- cu
urmatoarele activitati:
Eficienta energetica a cladirilor publice
 imbunatatirea izolatiei termice a anvelopei cladirii, (pereti exteriori, ferestre, tamplarie,
planseu superior, planseu peste subsol), sarpantelor si invelitoarelor, inclusiv masuri de
consolidare a cladirii;
 reabilitarea si modernizarea instalatiilor pentru prepararea si transportul agentului termic,
apei calde menajere si a sistemelor de ventilare si climatizare, inclusiv sisteme de racire
pasiva, precum si achizitionarea si instalarea echipamentelor aferente si racordarea la
sistemele de incalzire centralizata, dupa caz;
 utilizarea surselor regenerabile de energie pentru asigurarea necesarului de energie termica
pentru incalzire si prepararea apei calde de consum;
 implementarea sistemelor de management energetic avand ca scop imbunatatirea eficientei
energetice si monitorizarea consumurilor de energie (ex. achizitionarea si instalarea
sistemelor inteligente pentru promovarea si gestionarea energiei electrice);
 inlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent si incandescent cu corpuri de iluminat cu
eficienta energetica ridicata si durata mare de viata;
 orice alte activitati care conduc la indeplinirea realizarii obiectivelor proiectului (inlocuirea
lifturilor si a circuitelor electrice - scari, subsol, lucrari de demontare a instalatiilor si
echipamentelor montate, lucrari de reparatii la fatade etc.);
 realizarea de strategii pentru eficienta energetica (ex. strategii de reducere a CO2) care au
proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.

Eficienta energetica a cladirilor rezidenţiale

 imbunatatirea izolatiei termice si hidroizolare anvelopei cladirii (pereti exteriori, ferestre,
tamplarie, planseu superior, planseu peste subsol), sarpantelor si invelitoarelor inclusiv
masuri de consolidare;
 reabilitarea si modernizarea instalaţiei de distribuţie a agentului termic – incalzire şi apa
calda de consum, parte comuna a cladirii tip bloc de locuinţe, inclusiv montarea de
robinete cu cap termostatic, etc.
 modernizarea sistemului de incalzire: repararea/inlocuirea centralei termice de bloc/scara;
achizitionarea si instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse
regenerabile – panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de caldura si/sau
centrale termice pe biomasa, etc.;
 inlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent si incandescent din spatiile comune cu corpuri
de iluminat cu eficienta energetica ridicata si durata mare de viata;
 implementarea sistemelor de management al functionarii consumurilor energetice:
achizitionarea si instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea si gestionarea
energiei electrice;
 orice alte activitati care conduc la indeplinirea realizarii obiectivelor proiectului (inlocuirea
lifturilor si a circuitelor electrice in partile comune - scari, subsol, lucrari de demontare a
instalatiilor si echipamentelor montate, lucrari de reparatii la fata de etc.);
 realizarea de strategii pentru eficienta energetica (ex. strategii de reducere a CO2) care au
proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.

Investitii in iluminatul public

 inlocuirea sistemelor de iluminatul public cu incandescenta cu iluminat prin utilizarea unor
lampi cu eficienta energetica ridicata, durata mare de viata si asigurarea confortului
corespunzator (ex. LED), inclusiv prin reabilitarea instalatiilor electrice – stalpi, retele, etc.;
 achizitionarea/instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public;
 extinderea/reintregirea sistemului de iluminat public in localitatile urbane;
  utilizarea surselor regenerabile de energie (ex. panouri fotovoltaice, etc.);
 orice alte activitati care conduc la indeplinirea realizarii obiectivelor proiectului;
 realizarea de strategii pentru eficienta energetica (ex. strategii de reducere a CO2) care au
proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.

Axa prioritara 3
Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de carbon
Prioritatea de investitii 3.2
Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de
teritoriu, in particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate
urbana si a unor masuri relevante pentru atenuarea adaptarilor, cu urmatoarele activitati:
Investitii destinate imbunatatirii transportului public urban (ex. achizitionarea de material rulant
electric/vehicule ecologice (EEV) inclusiv pentru proiecte pilot de introducere a transportului public
in localitati urbane; modernizarea materialului rulant electric (tramvaie), modernizarea/ reabilitarea/
extinderea traseelor de transport electric public; modernizarea/ reabilitarea depourilor aferente
transportului public si infrastructura tehnica aferenta, inclusiv construire depouri noi pentru
transportul electric; realizarea de trasee separate exclusive pentru vehiculele de transport public;
imbunatatirea statiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi statii si terminale
intermodale pentru mijloacele de transport in comun; realizarea de sisteme de e - ticketing pentru
calatori; construirea/ modernizarea/ reabilitarea infrastructurii rutiere (pe coridoarele deservite de
transport public) pentru cresterea nivelului de siguranta si eficienta in circulaţie şi exploatare al
retelei de transport (cu asigurarea crearii/modernizarii traseelor pentru pietoni si biciclisti, acolo
unde este posibil), etc.);
Investitii destinate transportului electric si nemotorizat (ex. construire infrastructura necesara
transportului electric (inclusiv staţii de alimentare a automobilelor electrice); construirea/
modernizarea/ reabilitarea pistelor/ traseelor pentru biciclisti si a infrastructurii tehnice aferente
(puncte de inchiriere, sisteme de parcaj pentru biciclete etc); crearea de zone si trasee pietonale,
inclusiv masuri de reducere a traficului auto in anumite zone, etc.);
Alte investitii destinate reducerii emisiilor de CO2 in zona urbana (ex. realizarea de sisteme de
monitorizare video bazat pe instrumente inovative şi eficiente de management al traficului;
modernizarea/ reabilitarea infrastructurii rutiere fundamentate de masurile propuse de PMUD
pentru reducerea emisiilor de CO2 realizarea sistemelor de tip park and ride; realizarea de perdele
forestiere - alineamente de arbori (cu capacitate mare de retentie a CO2).
Prin intermediul acestei prioritati de investitie, se vor considera eligibile cheltuielile cu realizarea de
planuri de mobilitate urbana durabila care genereaza proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.

Axa prioritara 5
Imbunatatirea mediului urban si conservarea, protectia si valorificarea durabila a patrimoniului
cultural
Prioritatea de investitii 5.1
Conservarea, protejarea, promovarea si dezvoltarea patrimoniului natural si cultural, cu
urmatoarele activitati:
 Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice;
 Restaurarea, protecţia, conservarea şi realizarea picturilor interioare, frescelor, picturilor
murale exterioare;
  Restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor;
 Dotari interioare (instalaţii, echipamente şi dotari pentru asigurarea condiţiilor de
climatizare, siguranţa la foc, antiefracţie);
 Dotari pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil;
 Activitati de marketing si promovare turistica a obiectivului restaurat, inclusiv digitizarea
acestuia, in cadrul proiectului.

Prioritatea de investitii 5.2

Realizarea de actiuni destinate imbunatatirii mediului urban, revitalizarii oraselor, regenerarii si
decontaminarii terenurilor industriale dezafectate (inclusiv a zonelor de reconversie), reducerii
poluarii aerului si promovarii masurilor de reducere a zgomotului
In cadrul acestei prioritati de investitie sunt vizate reconversia functionala si/sau reutilizarea unor
terenuri si suprafete abandonate si neutilizate din interiorul oraselor si transformarea lor in zone de
agrement si petrecere a timpului liber pentru comunitate.
In vederea promovarii revitalizarii zonelor urbane, vor fi finantate urmatoarele tipuri de activitati
asupra terenurilor supuse interventiei:
 demolarea cladirilor situate pe terenurile supuse interventiilor aflate intr-o stare avansata de
degradare, care nu aparţin patrimoniului naţional cultural;
 realizarea alei pietonale, piste pentru biciclisti, creare trotuare;
 amenajare spatii verzi (defrisarea vegetatiei existente; modelarea terenului; plantarea cu
plante perene /gazonarea suprafetelor, inclusiv plantare arbori si arbusti);
 crearea de facilitati pentru recreere pe terenurile amenajate (ex. zone speciale amenajate
pentru sport, locuri de joaca pentru copii, etc.;
 Achizitionarea si montarea elementelor constructive de tipul alei, foisoare, pergole, grilaje,
grupuri sanitare, spaţii pentru intreţinere/vestiare, scene;
 instalare Wi-Fi in spatiile publice;
 dotare mobilier urban (banci, cosuri de gunoi, toalete ecologice, suport parcare biciclete, imprejmuire
etc);
 modernizarea strazilor urbane care conduc in mod direct la terenul supus interventiei (Strazile urbane
sunt eligibile in situatii exceptionale, numai in masura in care astfel de investitii sunt necesare pentru
facilitarea accesibilitatii la obiectivul de investitii, si in limita de maxim 15% din valoarea a cheltuielilor
eligibile aferente Cap.1, Cap.2, Cap.4, punctul 4.1, punctul 4.2 si cap. 5, punctul 5.1.1, din bugetul
proiectului);
 inlocuirea si/sau racordarea la utilitati publice a terenului obiect al investitiei;
 Realizare sistem de irigatii/sistem de iluminat pentru spatiile amenajate prin proiect.

Axa prioritara 6
Imbunatatirea infrastructurii rutiere de importanta regionala
Prioritatea de investitii 6.1
Stimularea mobilitatii regionale prin conectarea nodurilor secundare si tertiare la infrastructura
TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale, cu urmatoarele activitati:
 modernizarea si reabilitarea (pentru imbunatatirea parametrilor relevanti- cresterea vitezei,
sigurantei rutiere, portantei etc.) reţelei de drumuri judeţene care asigura conectivitatea,
directa (drumuri judetene sau trasee compuse din mai multe drumuri judetene legate direct)
sau indirecta (drumuri judetene/trasee legate de retea prin intermediul unui drum national
 modernizat) cu reteaua TEN-T, construirea unor noi segmente de drum judetean pentru
conectarea la autostrazi sau drumuri expres;
 construcţia / modernizarea variantelor ocolitoare cu statut de drum judeţean ce vor face
parte din drumul judetean respectiv, construirea/realizarea de sensuri giratorii si alte
elemente pentru cresterea sigurantei circulatiei;
 construirea/ modernizarea/ reabilitarea de pasaje/noduri rutiere (construirea doar pentru
asigurarea conectivitatii directe la autostrazi TEN T a drumurilor judetene) şi construirea
pasarelelor pietonale;
 construirea/modernizarea de statii pentru transport public pe traseul drumului judetean;
 realizarea de investitii destinate sigurantei rutiere pentru pietoni si biciclisti (trasee pietonale
si piste pentru biciclisti unde situatia din teren o permite), inclusiv semnalistica verticala
pentru treceri de pietoni cu alimentare fotovoltaica;
 realizarea de perdele forestiere si parapeti pentru protectie, realizarea de investitii
suplimentare pentru protectia drumului respectiv fata de efectele generate de conditii
meteorologice extreme (provocate de schimbari climatice sau alte cauze exceptionale) –
inundatii, viscol etc.

Axa prioritara 8
Dezvoltarea infrastructurii de sanatate şi sociale
Prioritatea de investitii 8.1
Investiţiile in infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional,
regional şi local, reducand inegalitaţile in ceea ce priveşte starea de sanatate şi promovand
incluziunea sociala prin imbunataţirea accesului la serviciile sociale, culturale si de recreare,
precum si trecerea de la serviciile institutionale la serviciile prestate de colectivitatile locale, cu
urmatoarele activitati:
 constructie/reabilitarea/modernizarea/extinderea dotarea centrelor comunitare integrate
socio-medicale;
 reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii ambulatoriilor, inclusiv a celor
provenite din reorganizarea/raţionalizarea spitalelor mici, ineficiente;
 reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea infrastructurii de unitaţi de primiri urgenţe;
 construcţia/ dotarea spitalelor de urgenţa regionale;
 reabilitare/ modernizarea/ extinderea/ dotarea infrastructurii de servicii sociale fara
componenta rezidentiala (centre de zi, centre „respiro”, centre de consiliere psihosociala,
centre de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu etc.);
 construcţie/reabilitare/ modernizare de locuinţe de tip familial, apartamente de tip familial,
locuinţe protejate etc.

Axa prioritara 9
Sprijinirea regenerarii economice si sociale a comunitatilor defavorizate din mediul urban
Prioritatea de investitii 9.1
Dezvoltare locala plasata sub responsabilitatea comunitaţii, cu urmatoarele activitati:
 investiţiile in infrastructura de locuire - construirea/reabilitare/modernizare locuinţelor
sociale;
 investiţii in infrastructura de sanatate, servicii sociale – reabilitarea/modernizarea centrelor
comunitare integrate medico-sociala;
  investiţii in infrastructura de educaţie – construire /reabilitare/modernizare de unitaţi de
invaţamant preuniversitar (creşe, gradiniţe, şcoli primare, şcoli gimnaziale etc.);
 investitii in amenajari ale spatiului urban degradat al comunitatii defavorizate respectiv,
constructia/reabilitarea/modernizarea cladirilor pentru a gazdui diferite activitati sociale,
comunitare, culturale, agrement si sport etc.;
 crearea/reabilitarea/modernizarea spatiilor publice urbane (strazi nemodernizate, inclusiv
reabilitarea/modernizarea utilitatilor publice, zone verzi neamenajate, terenuri abandonate,
zone pietonale si comerciale, etc.);
 construirea/ dotarea cu echipamente a infrastructurii intreprinderilor de economie sociala
de inserţie.

Axa prioritara 10
Imbunatatirea infrastructurii educationale
Prioritatea de investitii 10.1
Investitiile in educatie si formare, inclusiv in formare profesionala pentru dobandirea de
competente si invatare pe tot parcursul vietii prin dezvoltarea infrastructurilor de educatie si
formare, cu urmatoarele activitati:
 constructia/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii pentru
educatia timpurie - educaţionale anteprescolare si prescolara (crese si gradinite)
 constructia/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale
pentru invatamantul general obligatoriu (scoli I - VIII)
 constructia/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale
pentru invaţamantul profesional şi tehnic si invatarea pe tot parcursul vietii (licee
tehnologice şi şcoli profesionale)
 reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale universitare

 Programul Operational Capital Uman 2014-2020

Axa Prioritara Prioritate de investitie

AP 1 8.2 Prioritatea de investiţii

Initiativa locuri de munca pentru (ii) integrarea durabila pe piata fortei de munca a tinerilor, in special a celor care nu
tineri au un loc de munca, care nu urmeaza studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor
care se confrunta cu riscul excluziunii sociale si a tinerilor din comunitatile
marginalizate, inclusiv prin implementarea garantiei pentru tineri

AP 2 8.2 Prioritatea de investiţii

Imbunatatirea (ii) integrarea durabila pe piata fortei de munca a tinerilor, in special a celor care nu
situatiei tinerilor din categoria au un loc de munca, care nu urmeaza studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor
NEETs (notin education, care se confrunta cu riscul excluziunii sociale si a tinerilor din comunitatile
employment or training) marginalizate, inclusiv prin implementarea garantiei pentru tineri
AP 3 8.1 Prioritatea de investiţii
Locuride munca (i) acces la locuri de munca pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca si
pentru toti pentru persoanele inactive, inclusiv pentru somerii de lunga durata si pentru
persoanele cu sanse mici de angajare, inclusiv prin initiative locale de angajare si
sprijin pentru mobilitatea fortei de munca

8.3 Prioritatea de investiţii

(iii) activitati independente, antreprenoriat si infiintare de intreprinderi, inclusiv a unor
microintreprinderi si a unor intreprinderi mici si mijlocii inovatoare

8.5 Prioritate de investiţii

(v) adaptarea la schimbare a lucratorilor, a intreprinderilor si a antreprenorilor

8.7 Prioritatea de investiţii

(vii) modernizarea institutiilor pietei fortelor de munca, precum serviciile publice si
private de ocuparea fortei de munca si imbunatatind satisfacerea nevoilor pietei
fortelor de munca, prin masuri destimulare a mobilitatii transnationalea lucratorilor si
prin programe de mobilitate si printr‐o mai buna cooperare intreinstitutii si partile
interesate relevante

10.3 Prioritatea de investiţii

(iii) cresterea accesului egal la invatarea pe tot parcursul vietii pentru toate grupele
de varsta in cadre formale, nonformale si informale, actualizarea cunostintelor, a
competentelor si a aptitudinilor fortei de munca si promovarea unor parcursuri de
invatareflexibile, inclusiv prin orientarea profesionala si validarea competentelor
dobandite
AP 4 9.2 Prioritatea de investiţii
Incluziunea sociala si combaterea (ii) Integrarea socio‐economica a comunitaţilor marginalizate, cum ar fi romii
saraciei
9.5 Prioritate de investiţii
(v) Promovarea antreprenoriatului social si a integrarii profesionale in
intreprinderile sociale si promovarea economiei sociale si solidare pentru a facilita
accesul la locuride munca

9.4 Prioritatea de investiţii

(iv) Cresterea accesului la servici iaccesibile, durabile si de inalta calitate, inclusiv
asistenta medicala si servicii socialede interes general

AP 5 9.6 Prioritatea de investiţii

Dezvoltare locala plasata sub (vi) Dezvoltare locala plasata sub responsabilitateacomunitaţii
responsabilitatea comunitatii

10.1 Prioritatea de investiţii

(i) reducerea si prevenirea abandonului scolar timpuriu si promovarea accesului egal
la invatamantul prescolar, primar si secundar d ecalitate, inclusiv la cursuri de
invatare formale, nonformale si informale pentru reintegrarea in educatie si formare

8.2 Prioritatea de investiţii

(ii) integrarea durabila pe piata fortei de munca a tinerilor, in special a celor care nu
au un loc de munca, care nu urmeaza studii sau cursuri de formare, inclusiv a tinerilor
care se confrunta cu riscul excluziunii sociale si a tinerilor din comunitatile
marginalizate, inclusiv prin implementarea garantiei pentru tineri
 10.2 Prioritatea de investiţii
(ii) imbunatatirea calitatii si a eficientei invatamantului tertiar si a celui echivalent si a
accesului la acestea, in vederea cresterii participarii si a nivelului de educatie, in
special pentru grupurile defavorizate

10.3 Prioritateadeinvestiţii
(iii) cresterea accesului egal la invatarea pe tot parcursul vietii pentru toate grupele
de varsta in cadre formale, nonformale si informale, actualizarea cunostintelor, a
competentelor si a aptitudinilor fortei de munca si promovarea unor parcursuri de
invatare flexibile, inclusiv prin orientarea profesionala si validarea competentelor

10.4 Prioritatedeinvestitii
(iv) sporirea relevantei pe piata fortelor de munca a educatie isi a sistemelor de
formare, facilitarea tranzitiei de la educatie la piata fortelor de munca si consolidarea
formarii si a sistemelor de formare profesionala, precumsi a calitatii lor, inclusiv prin
mecanisme de anticiparea competentelor, adaptarea programelor de invatamant
siinstituirea si dezvoltarea unor sisteme de invatarela locul demunca ,inclusiv a unor
sisteme de invatare duala si programe de ucenicie

 Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020

Axa Prioritara 2
Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient
Obiectivul specific 2.5 Creşterea gradului de siguranţa şi securitate pe toate modurile de transport
şi reducerea impactului transporturilor asupra mediului, cu urmatoarele actiuni:
 Masuri de imbunataţire a siguranţei traficului şi securitaţii transporturilor pentru toate
modurile de transport prin actiuni specifice de tipul, dar nu exclusiv
 Implementarea mijloacelor de semnalizare orizontala şi verticala
 Implementarea unor masuri specifice in localitaţile liniare de-a lungul drumurilor europene
şi naţionale (semnalizarea trecerilor de pietoni, benzi de viraj, statii de autobuz laterale,
parcari, etc.)
 Constructia unor bariere de tip New Jersey pe toate drumurile nationale cu 4 benzi fara
protectie intre sensurile de mers
 Trecerea la un profil de 2+1 benzi alternativ pe sensurile de mers pe toate drumurile
naţionale cu profil periculos (tip „2 x 1.5” benzi) prin
 Implementarea sistemelor de transport inteligente (ex. ERTMS, VTMIS, Ro-RIS) şi a
interfeţelor intre diverse moduri de transport STI, acolo unde nu au fost implementate ca
parte a intervenţiilor la nivelul infrastructurii, pentru cresterea sigurantei la nivelul actiunilor
de control a traficului
 Treceri la nivel rutier/feroviar imbunataţite
 Extinderea sistemelor mobile si fixe de monitorizare a traficului si de supraveghere
automata, pe toate modurile de transport
  Perdele forestiere, panouri parazapezi sau alte solutii echivalente de protectie in vederea
asigurarii protecţie a cailor de comunicaţie impotriva inzapezirii /altor calamitati naturale
(pentru infrastructura existenta, unde nu se prevad investitii integrate prin POIM din alte OS)
 Achiziţionarea de echipamente de pe şenale - canal navigabil şi alte tipuri de echipamente cu
rol in asigurarea siguranţei şi securitaţii transporturilor indiferent de modul de transport
 Alte acţiuni cu rol de creşterea a siguranţei pe toate modurile de transport, inclsuiv
proiectele fazate
 Masuri destinate protecţiei mediului, la nivelul tuturor modurilor de transport (ex: instalarea
de panouri de protecţie impotriva zgomotului, covoarea astfaltice fonoabsorbante, perdele
forestiere, achiziţia de nave multifuncţionale PSI şi asistenţa in activitaţile de depoluare pe
caile navigabile şi maritime).

Axa Prioritara 6
Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice in vederea sustinerii unei economii cu emisii
scazute de carbon
Obiectivul specific 6.1 Creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin
exploatate (biomasa, biogaz, geotermal), cu urmatoarele actiuni:
 Realizarea şi/sau modernizarea capacitaţilor de producţie a energieielectrice şi/sau termice din
biomasa şi biogaz
 Realizarea ş imodernizarea capacitaţilor de producţie a energiei termice pe baza de energie
geotermale
 Sprijinirea investiţiilor in extinderea şi imodernizarea reţelelor de distribuţie a energiei electrice, in
scopul preluarii energiei produse din resurse regenerabile in condiţii de siguranţa a funcţionarii SEN.

 Programul Operational Capacitate Administrativa

Axa prioritara 1
Administratie publica si sistem judiciar eficiente
Obiectivul specific 1.1 - Dezvoltarea si introducerea de sisteme si standarde comune in
administratia publica ce optimizeaza procesele decizionale orientate catre cetateni si mediul de
afaceri in concordanta cu SCAP
Exemple de actiuni:
 Planificarea strategica si bugetarea pe programe la nivel central
 Dezvoltarea de sisteme si instrumente de management
 Imbunatatirea politicilor publice si cresterea calitatii reglementarilor
 Simplificarea procedurilor administrative si reducerea birocratiei pentru cetateni si mediul
de afaceri prin simplificarea poverii administrative ce afecteaza mediul de afaceri si
simplificarea procedurilor administrative pentru cetateni
 Masuri pentru sustinerea ONG-urilor si a partenerilor sociali
 Dezvoltarea competentelor si cunostintelor personalului din autoritatile si institutiile publice
(inclusiv decidenti politici).
Obiectivul Specific 1.2 - Dezvoltarea si implementarea de politici si instrumente unitare si moderne
de management al resurselor umane
Exemple de actiuni:
  Cadru legal si institutional privind managementul resurselor umane
 Instrumente moderne de management al resurselor umane pentru cresterea
profesionalismului si a atractivitatii administratiei publice.
Obiectivul Specific 1.3 - Dezvoltarea si implementarea de sisteme standard si instrumente moderne
si eficiente de management la nivelul institutiilor din sistemului judiciar
Exemple de actiuni:
 Sistem de management strategic si operational, integrat, prin care sa fie asigurate deciziile
cheie ce privesc administrarea justitiei
 Capacitate institutionala consolidata la nivelul sistemului judiciar pentru creşterea
performanţei instituţionale, inclusiv pentru continuarea punerii in aplicare a noilor coduri.
Obiectivul Specific 1.4 - Cresterea transparentei si responsabilitatii sistemului de achizitii publice in
vederea aplicarii unitare a normelor si procedurilor de achizitii publice si reducerea neregulilor in
acest domeniu
Exemple de actiuni:
 Masuri care urmaresc sa imbunatateasca cadrul legal si institutional in domeniul achizitiilor
publice
 Sprijin pentru masuri care sa vizeze imbunatatirea pregatirii si managementului procedurilor
de achizitii publice, si asigurarea executarii corecte a contractelor
 Dezvoltarea competentelor si cunostintelor personalului din autoritatile si institutiile publice
(inclusiv decidenti politici).

Axa prioritara 2
Administratie publica si sistem judiciar accesibile si transparente
Obiectivele specifice ale axei prioritare 2 vor sprijini sustinerea unui management performant la
nivelul autoritatilor si institutiilor publice locale, cresterea transparentei, eticii si integritatii la nivelul
autoritatilor si institutiilor publice, precum si imbunatatirea accesului si a calitatii serviciilor furnizate
de sistemul judiciar, inclusiv prin asigurarea unei transparente si integritati sporite la nivelul
acestuia.
Obiectivul Specific 2.1 - Introducerea de sisteme si standarde comune in administratia publica
locala ce optimizeaza procesele orientate catre beneficiari in concordanta cu SCAP
Exemple de actiuni:
 Planificare strategica si financiara
 Sprijinirea introducerii de instrumente, procese de management la nivel local
 Masuri pentru sustinerea organizatiilor non-guvernamentale si a partenerilor sociali
 Dezvoltarea abilitatilor personalului din autoritatile si institutiile publice locale (inclusiv a
factorilor de decizie la nivel politic).
Obiectivul Specific 2.2 - Cresterea transparentei, eticii si integritatii in cadrul autoritatilor si
institutiilor publice
Exemple de actiuni:
 Masuri de crestere a transparentei in administratia public
 Mecanisme administrative (audit, control, control managerial intern)
 Capacitatea administrativa de a preveni si a reduce coruptia
 Educatie anticoruptie.
Obiectivul Specific 2.3 - Asigurarea unei transparente si integritati sporite la nivelul sistemului
judiciar in vederea imbunatatirii accesului si a calitatii serviciilor furnizate la nivelul acestuia.
Exemple de actiuni:
 Consolidarea planurilor de formare a personalului din sistemul judiciar raportat la noul
cadru legislativ şi evoluţia practicii judiciare.
 Elaborarea de materiale suport pentru formare precum ghiduri, manuale, instrumente IT
(e-learning, sisteme audio-video, aplicatii mobile etc.) etc.;
 Organizarea de conferinte, seminarii, stagii de formare si specializare pentru formarea
profesionala a personalului de la nivelul sistemului judiciar si a practicienilor dreptului
 Dezvoltarea şi aplicarea de politici imbunatatite de acordare a asistenţei juridice, de
evaluare a calitaţii şi monitorizare a asistenţei.
 Organizarea de campanii de informare, educatie juridica si constientizare
 Dezvoltarea si diversificarea paletei de servicii de consiliere si asistenta juridica adecvate
nevoilor cetateanului
 Promovarea si consolidarea metodelor alternative de solutionare a litigiilor prin
derularea de campanii de informare a justitiabililor si magistratilor, actiuni de formare a
practicienilor;
 Imbunatatirea activitatii de executare a hotararilor judecatoresti
 Dezvoltarea sistemelor informatice necesare asigurarii unui grad sporit de transparenţa
şi accesibilitate a serviciilor furnizate de sistemul judiciar.
 OBIECTIV GENERAL
Asigurarea dezvoltarii durabile a Municipiului Campulung sub aspectul activitaţilor economice, sociale, al accesibilitaţii şi calitaţii mediului in perspectiva
gestionarii echilibrate a fondurilor publice identificate in prezentul document

PROIECTE/ACTIUNI/INDICATORI DE REZULTAT SURSE ENTITATI PUBLICE

OBIECTIVE SPECIFICE DE SI PRIVATE
FINANTARE IMPLICATE
ACTIUNI REZULTAT ASTEPTAT

DIRECTIA DE ACTIUNE 1
INFRASTRUCTURA TEHNICO-EDILITARA

O.S.1. Reabilitare urbana Investitie " Sosea de centura a Municipiului: - Imbunatatirea calitatii traficului rutier de tranzit; - POR 2014-2020 –
prin cresterea calitatii Alexandru cel Bun, I.C. Bratianu, Mihalache, - Diminuarea poluarii fonice si diminuarea emisiilor; Axa prioritara 6, Municipiul
vietii si asigurarea Marasti, Gr. Alexandrescu, M. Antonescu" - Infrastructura modernizata si reabilitata privind Domeniul 6.1 Campulung
conditiilor necesare traficul rutier si accesul la utilitati publice. - Bugetul local
conectarii cetateanului la Investitie “ Expertizarea şi modernizarea tuturor
- Infrastructura modernizata si reabilitata privind Municipiul
utilitati publice si retele podurilor peste Raul Targului” - Bugetul local
traficul rutier si accesul la utilitati publice; Campulung
rutiere moderne

Investitie “ Amenajarea Raului Targului"

- construirea unei microcentrale, - Asigurarea si indeplinirea conditiilor privind protectia - Fondul de Mediu
Municipiul
- amenajarea albiei minore a raului, mediului in conformitate cu legislatia nationala si - Bugetul local
Campulung
- amenajarea unei zone de agrement, europeana; - alte surse
- realizarea sursei şi rezervei de apa - Cresterea gradului de confort a cetateanului.

- Fluidizarea traficului rutier;

- Imbunatatirea calitatii traficului rutier; Municipiul
Investitie "Parcare supraetajata" - Bugetul local
- Infrastructura modernizata si reabilitata privind Campulung
traficul rutier si accesul la utilitati publice.

- Infrastructura modernizata si reabilitata privind - POR 2014-2020 – Municipiul

Investitie "Reabilitare şi modernizare strazi in
Municipiul Campulung Leculesti, Livadie, Chilii; traficul rutier si accesul la utilitati publice. Axa prioritara 6, Campulung
Plãiesi; Parseni; Mãrcus; Boboc; NedelestiI. ; Domeniul 6.1
Ticãloiu, Revolutiei, Dragalina" - Bugetul local

Municipiul
Extinderea reţelei de alimentare cu gaze in Campulung
- Cresterea gradului de confort a cetateanului - Bugetul local
Municipiului Campulung

- Inlocuirea corpurilor de iluminat stradal cu corpuri

cu tehnologii de generatie noua cu consum redus;
- Inlocuirea corpurilor de iluminat stradal cu corpuri de
- POR 2014-2020 -
iluminat moderne cu tehnologie led/microled;
Axa prioritara 3,
- Montarea unor echipamente sau dispozitive pentru
Domeniul 3.1
Extinderea şi modernizarea retelei de iluminat compensarea energiei reactive; Municipiul
Operatiunea C –
public - Modernizarea retelelor aferente sistemului de Campulung
Iluminat Public
iluminat public;
- Realizarea bilanţului energetic pentru sistemul de
- Bugetul local
iluminat public şi adoptarea masurilor de eficientizare
propuse in urma auditului energetic.

- Cresterea calitatii serviciului public de transport Municipiul

Modernizare statii asteptare calatori transport public; - Bugetul local Campulung
urban - Cresterea gradului de confort a cetateanului.

- Asigurarea si indeplinirea conditiilor privind protectia

mediului in conformitate cu legislatia nationala si Municipiul
- Bugetul local
Dezvoltarea şi modernizarea transportului europeana; Campulung
- alte surse
ecologic - Cresterea calitatii serviciului public de transport
public; Operator local
- Cresterea gradului de confort a cetateanului.
 - POR 2014-2020–
- Fluidizarea traficului rutier;
Amenajarea de piste pentru biciclete in Axa prioritara 5, Municipiul
- Imbunatatirea calitatii traficului rutier.
municipiul Campulung Domeniul 5.2 Campulung
- Bugetul local
Municipiul
Campulung
- Asigurarea si indeplinirea conditiilor privind protectia
mediului in conformitate cu legislatia nationala si Administratia
Modernizarea serviciului de salubrizare şi
europeana; -Bugetul local Domeniului Public
gestiunea deseurilor solide
- Cresterea calitatii serviciului public de salubrizare; Campulung
- Cresterea gradului de confort a cetateanului.
Consiliul Judetean
Arges
- POR 2014-2020 -
- Cladiri publice reabilitate la standarde europene;
Axa prioritara 3, Municipiul
Reabilitarea cladirilor publice - Cresterea si asigurarea sigurantei cetateanului;
Domeniul 3.1b Campulung
- Insitutii moderne si functionale.
- Bugetul local
- Asigurarea si indeplinirea conditiilor privind protectia
Investitii in eficienta energetica a blocurilor de mediului in conformitate cu legislatia nationala si - POR 2014-2020 -
locuinte europeana Axa prioritara 3, Municipiul
- Reabilitarea blocurilor 2, 3, 4, 5, str. Traian şi a - Cladiri rezidentiale reabilitate la standarde europene; Domeniul 3.1a Campulung
blocului 17, str. Emil Garleanu - Cresterea gradului de satisfacere a cetateanului - Bugetul local

Eliminare deversari necontrolate in emisar

- Asigurarea si indeplinirea conditiilor privind protectia
(str.Caragiale-Tabaci–I.Teodorescu, zona Centru– - Fondul de Mediu Municipiul
mediului in conformitate cu legislatia nationala si
Pod Catrinescu, bl. Turn-Vişoi, bl. S1,S2,S3-Grui, - Bugetul local Campulung
europeana
Tipografie Grigoroiu, Machedon)

- Asigurarea sigurantei cetateanului;

Montare sistem supraveghere pentru -POR 2014-2020 Municipiul
- Cresterea capacitatii de interventie in situatia
monitorizare in municipiului Campulung -Bugetul local Campulung
producerii dezastrelor naturale.
Crearea unor sisteme de locuinte speciale pentru - Cresterea capacitatii de interventie in situatia Municipiul
- Bugetul local
situatii de urgenta producerii dezastrelor naturale Campulung

Investitii in reteaua de alimentare si distributie

apa
1.Reabilitare aducţiune apa bruta
2. Aducţiune apa bruta conducta de siguranţa (by-
pass sistem hidro Lereşti)
3. Conducta aducţiune apa bruta de la Baraj la Municipiul
- Asigurarea si indeplinirea conditiilor privind protectia
Polderul Lereşti Campulung
mediului in conformitate cu legislatia nationala si - POIM 2014-2020
4. Inlocuire conducte alimentare cu apa din
europeana; - Bugetul local
azbociment str. Negru Voda, str. Eremia Operator
- Cresterea gradului de confort a cetateanului.
Grigorescu, Lascar Catargiu, Matei Basarab, Sf. Ilie, local/regional
Fraţii Goleşti, Brancoveanu, Premo Φ600 Magura,
Premo Φ800 Magura, Mircea cel Batran
5. Contorizarea tuturor abonaţilor şi citire la
distanţa a debitelor

Municipiul
Campulung
Modernizarea parcului de maşini A.D.P. si
- Imbunatatirea bazei tehnice in vederea satisfacerii la
achizitionarea de utilaje necesare activitaţilor - Bugetul local
nivel european a cetateanului. Administratia
specifice
Domeniului Public
Campulung
 Investitii in reteaua de canalizare, epurare si
tratare apa uzata
1. Retehnologizare Staţie Epurare etapa II, Linia
apei, treapta terţiara şi
Eliminare namol deshidratat St. Epurare
2. Inlocuire şi extindere reţele canalizare: colector - Asigurarea si indeplinirea conditiilor privind protectia Municipiul
Dinicu-Epurare, str. Ion. Mihalache – Renel, cu mediului in conformitate cu legislatia nationala si Campulung
- POIM 2014-2020
traversare, cartier Marcuş, Valea Romaneştilor, europeana;
- Bugetul local
Apa Sarata, Vişoi, Valea Barbuşii, str, Ţicaloiu, - Cresterea gradului de confort a cetateanului. Operator
zona Magurii şi Dragalina local/regional
3. Inlocuire (reabilitare) şi extindere reţele
canalizare menajere şi pluviale (şi separarea
acestora)
4. Retehnologizare Staţie Tratare Calea Pietroasa
etapa II

Elaborare de studii /strategii /programe

/campanii, in vederea realizarii de investitii - Cresterea gradului de constientizare, informare si
- POCA
viabile si cu impact asupra cetateanului in mediatizare a problemelor locale, in randul populatiei; Municipiul
- Bugetul local
perspectiva dezvoltarii durabile a municipiului - Elaborarea de studii in vederea realizarii de proiecte Campulung
Campulung durabile.

DIRECTIA DE ACTIUNE 2
EDUCATIE, SOCIAL, SANATATE

Municipiul
- Cresterea numarului locurilor de munca in structurile
- POCU 2014-2020 - Campulung
O.S.2. Sprijinirea Proiecte de sprijinire a grupurilor vulnerabile in economiei sociale si incluziunea sociala a membrilor
Axa prioritara 4
dezvoltarii resurselor economia sociala intretinatori de familii monoparentale si a copiilor din
- Bugetul local Directia de
umane familiile acestora pe o perioada de 2 ani.
asistenta sociala
Infiintarea de centru pentru reinsertie socio- - Cresterea numarului locurilor de munca in structurile - POCU 2014-2020 - Municipiul
 profesionala economiei sociale si incluziunea sociala. Axa prioritara 4 Campulung
- Bugetul local Directia de
asistenta sociala

- Constructia/reabilitarea / modernizarea/ extinderea/ - POR 2014-2020 –

echiparea infrastructurii pentru educatia timpurie - Axa prioritara – 4,
O.S.3. Imbunataţirea educaţionale anteprescolare si prescolara (crese si Domeniul 4.4
Modernizare/extindere/dotare spatii destinate Municipiul
infrastructurii locale prin gradinite); - POR 2014-2020 –
invatamantului prescolar si gimnazial Campulung
creşterea accesului la - Constructia/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ Axa prioritara – 10,
servicii educative si socio- echiparea infrastructurii educaţionale pentru Domeniul 10.1
medicale de calitate invatamantul general obligatoriu (scoli I - VIII). -Bugetul local

Municipiul
- Constructia si dotarea unui centru comunitar integrat - POR 2014-2020 –
Campulung
socio-medical; Axa Prioritara – 8,
Infiintare Centru de permanenţa
- Constructia si dotarea unui centru comunitar integrat Domeniul 8.1
Directia de
socio-medical. - Bugetul local
asistenta sociala
Municipiul
Infiintare centre de zi pentru persoane din - POR 2014-2020 –
Campulung
categorii vulnerabile - Infiintarea si dotarea infrastructurii de servicii sociale Axa Prioritara 8,
- varstnice, cu dizabilitaţi, familii monoparentale fara componenta rezidentiala Domeniul 8.1
Directia de
sau cu multi copii -Bugetul local
asistenta sociala
- Reducerea numarului de persoane aparţinand
grupurilor vulnerabile care au depaşit situaţia de
Municipiul
vulnerabilitate prin furnizarea unor servicii sociale/ - POR 2014-2020 –
Campulung
medicale/ socio-profesionale/ formare profesionala Axa Prioritara 8,
Infiintare Serviciu „Ambulanta sociala”
etc. adecvate nevoilor specifice in vederea integrarii Domeniul 8.1
Directia de
socio-profesionale -Bugetul local
asistenta sociala

Proiect tip „A doua şansa” pentru parinţii copiilor - Reducerea numarului de persoane aflate in risc de - POR 2014-2020 – Municipiul
care frecventeaza Şcoala Gradişte, dar şi pentru saracie si excluziune sociala prin implementarea de Axa Prioritara 8, Campulung
alte persoane adulte din zona care nu au absolvit masuri integrate. Domeniul 8.1
 4 clase - Bugetul local. Directia de
asistenta sociala
Municipiul
- Extinderea si dotarea infrastructurii de servicii sociale - POR 2014-2020 –
Campulung
Infiintare Centru de zi pentru copii aflaţi in fara componenta rezidentiala – centru de zi pentru Axa Prioritara 8,
situaţie de risc de tip „Scoala dupa şcoala” copii. Domeniul 8.1
Directia de
- Bugetul local
asistenta sociala
- Cresterea gradului de constientizare, informare si
Elaborare de studii/ strategii/ programe/
mediatizare a problemelor locale, in randul populatiei;
campanii, in vederea realizarii de investitii viabile - Bugetul local Municipiul
- Elaborare de studii in vederea realizarii de proiecte
si cu impact asupra cetateanului in perspectiva - POCA Campulung
durabile.
dezvoltarii durabile

DIRECTIA DE ACTIUNE 3
CULTURA, TURISM, SPORT

O.S.1. Reabilitare urbana - Cresterea gradului de atractivitate a municipiului

- Bugetul local Municipiul
prin cresterea calitatii Construirea unui bazin de inot descoperit Campulung prin organizare de evenimente sportive
- alte fonduri Campulung
vietii si asigurarea
conditiilor necesare - Cresterea gradului de atractivitate a municipiului
conectarii cetateanului la Construirea unui parc de aventuri in Parcul Campulung prin organizare de evenimente cultural- Municipiul
- Bugetul local
utilitati publice, retele Ştefanescu sportive si educative Campulung
rutiere moderne,
agrement si sport - Crearea de facilitati pentru recreere pe terenurile
amenajate (ex. construirea unui amfiteatru de vara in - POR 2014-2020 –
Parcul Krertzulescu, zone speciale pentru sport, Axa prioritara 5,
Amenajarea de mini-spaţii urbane de relaxare, Municipiul
construirea unei piste de skatebord, locuri de joaca Domeniul 5.2
odihna şi recreere Campulung
pentru copii, construirea unui parc de aventuri in - Fondul de Mediu
Parcul Ştefanescu, etc.) - Bugetul local

Centru multifuncţional pentru petrecerea - Cladire destinata utilizarii publice pentru activitati - Bugetul local Municipiul
timpului liber şi desfaşurarea de activitaţi educative, culturale si recreative, cu scopul de a crea, - alte fonduri Campulung
 extraşcolare imbunatati sau extinde serviciile publice de baza
inclusiv dotarea acestora cu echipamente specifice

- Crearea de facilitati pentru recreere pe terenurile

Reabilitarea/ modernizarea/ crearea de locuri de amenajate (ex. zone speciale pentru sport, locuri de - Fondul de Mediu Municipiul
joaca si parcuri de fitness joaca pentru copii, etc.) - Bugetul local Campulung

Reabilitarea/protejarea/conservarea
monumentelor din patrimoniul cultural precum şi
crearea/modernizarea infrastructurilor conexe
1. Centrul istoric - Reabilitarea monumentelor cultural- istorice prin
- POR 2014-2020 –
2. Restaurarea secţiei de etnografie a Muzeului restaurarea, protectia, consolidarea si realizarea
Axa prioritara 5, Municipiul
Municipal picturilor interioare, frescelor, picturilor murale
Domeniul 5.1 Campulung
3. Finalizarea reabilitarii Palatului Culturii „Tudor exterioare, etc., cu scopul de a conserva, promova si
- Bugetul local
Muşatescu” dezvolta patrimoniul cultural.
4. Resaturarea crucilor de piatra şi punerea in
valoare a acestora printr-o semnalizare adecvata
O.S.4.Dezvoltarea de noi
servicii in vederea - Parteneriat Public
Investitie "Staţiune turistica de schi (Iezer-
valorificarii potentialului Privat Municipiul
Portareasa)" - Valorificarea patrimoniului local.
local natural si antropic - Bugetul local Campulung
- Alte fonduri
Proiecte de promovare a obiectivelor si
- Fondul de Cultura
produselor turistice locale
National AFCN Municipiul
1. Traseul monumentelor - Cresterea circulatiei turistice
- Bugetul local Campulung
2. Circuitul capitalelor istorice
- alte fonduri

Elaborare de studii/ strategii/ programe/ - Cresterea gradului de constientizare, informare si

campanii, in vederea realizarii de investitii viabile mediatizare a problemelor locale, in randul populatiei - Bugetul local Municipiul
si cu impact asupra cetateanului, in perspectiva -Elaborare de studii in vederea realizarii de proiecte - POCA Campulung
dezvoltarii durabile a municipiului Campulung durabile.
 8.1. Sistemul de management propus pentru implementarea strategiei

Managementul strategic implica formularea si implementarea obiectivelor si initiativelor majore

preconizate, bazându-se pe luarea in considerare a tuturor resurselor si a evaluarii mediului intern si
extern.

Implementarea strategiei include, printre altele, dezvoltarea unei structuri organizationale eficiente,
pregatirea bugetului si a programelor care sa sprijine executia strategiei, etapa de implementare
fiind deseori numita etapa de actiune in managementul strategic, uneori fiind si cel mai dificil de
realizat.

Etapa de implementare, monitorizare si control reprezinta sistemul complex de realizare a

proiectelor, programelor si politicilor prevazute in strategie si de colectare si raportare a
informatiilor asupra desfasurarii proiectelor si asupra succesului si impactului acestora asupra
dezvoltarii comunitatii.

Scopul monitorizarii si evaluarii implementarii strategiei consta in evaluarea atingerii obiectivelor in

timp util si in bugetul alocat, precum si in constatarea durabilitatii proiectelor implementate.

Succesul realizarii strategie depinde in mare masura de participarea tuturor locuitorilor la procesul
de implementare si monitorizare a acesteia. In procesul implementarii prezentei strategii vor fi
implicati mai multi actori:
 administratia locala (Consiliul Local, Primar, Primarie)
 agentii economici si ONG-uri
 societatea civila.

Tinând cont de faptul ca strategia a fost conceputa pe o perioada relativ lunga de timp (2017 - 2022),
obiectivele propuse vor fi aduse la indeplinire treptat, in functie de prioritati, implementarea
prezentei strategii, urmarind structura:
 impartirea fiecarei activitati planificate pentru anul in curs, in mai multe actiuni;
  specificarea rezultatului asteptat/actiune;
 precizarea indicatorilor pentru indeplinirea actiunii;
 desemnarea compartimentului/serviciului din cadrul institutiei pentru aducerea la
indeplinire a fiecarei actiuni;
 estimarea timpului necesar pentru indeplinirea actiunii.

Asadar, schema structurii planului de actiune va fi: obiectiv general – obiectiv specific – actiune –
indicatori de rezultat – surse de finantare – entitati publice/ private implicate.

Etapele implementarii strategiei sunt urmatoarele:

1. Adoptarea
In cadrul acestei etape strategia va fi supusa dezbaterilor publice, in urma carora se vor opera
recomandarile primite, strategia urmând va fi inaintata Consiliului Local spre aprobare.
2. Implementarea
In cadrul acestei etape se vor realiza actiunile, activitatile, masurile si procesele concrete de
implementare. Fiecare proiect va contine obiective stricte, planul activitatilor necesare, perioada de
desfasurare, persoanele responsabile in proiect si partenerii implicati in realizarea proiectului,
sursele de finantare.
3. Monitorizare
Monitorizaea este procesul de colectare periodica şi analiza a informatiilor, cu scopul de a
fundamenta procesul de luare a deciziei de catre primarie, asigurând transparenţa in luarea deciziei
şi furnizând o baza pentru viitoarele acţiuni de evaluare, presupunând resurse considerabile alocate
(sisteme de colectare, prelucrare şi raportare) şi o pregatire specifica (definirea indicatorilor
cantitativi si calitativi, corelat cu potenţialele surse de colectare/ producere a acestora).
Monitorizarea implementarii strategiei, ca intreg, si a actiunilor concrete, urmareste realizarea
obiectivelor in contextul actiunilor/activitatilor propuse, a resurselor umane, materiale si financiare
alocate, respectarea planificarilor in timp, buna functionare a parteneriatelor generale sau
individuale pe proiecte si performantele echipelor de implementare.
In cazul aparitiei unor devieri de la planificare, a unor situatii de criza sau de forta majora, a unor
reactii negative sau neasteptate din partea participantilor la strategie, activitatea de monitorizare va
genera actiuni de ajustare/restructurare/alocari suplimentare, prin care sa se asigure cele mai
eficiente si rationale solutii de remediere si readucere a strategiei sau proiectelor pe sensul de
implementare prevazut, asigurându-se astfel impactul asteptat.
Modalitatea de colectare şi corectitudinea datelor sunt importante in condiţiile in care
monitorizarea activeaza ca un sistem de avertizare timpurie şi adesea puncteaza probleme sau arii
care au nevoie de evaluare. Construirea unui sistem de monitorizare al strategiei de dezvoltare este
necesara, pentru a urmari in mod continuu implementarea şi pentru a putea acţiona rapid şi eficient
in cazul apariţiei unor eventuale probleme.
4. Evaluarea rezultatelor si impactului
Sistemul de evaluare permite aprecierea masurii in care strategia si proiectele componente si-au
atins obiectivele propuse, iar rezultatele tangibile si intangibile sunt cele prevazute, in termeni de
eficienta, calitate si cantitate.
Evaluarea strategiei se bazeaza pe elemente structurale riguroase, tinând cont de caracteristicile
comunitatii, având un caracter permanent. Astfel, evaluarea va aprecia atât performanta in
realizarea obiectivelor propuse, cât si procentul in care au fost atinse obiectivele strategice.
Proiectele ce se vor depune spre finantare se vor elabora in acord cu obiectivele asumate prin
strategie, iar evaluarea lor se va realiza intr-un cadru transparent, ghidat de relevanta, eficienta,
eficacitatea, impactul si sustenabilitatea proiectelor.

Evaluarea se va realiza in trei momente cheie:

 evaluarea anterioara inceperii actiunii – se evalueaza impactul potential al actiunii si
corectitudinea presupunerilor, constituind un element important de decizie asupra
oportunitatii proiectului/actiunii.
 evaluarea intermediara a actiunii – se efectueaza la jumatatea perioadei de implementare,
analizând cursul corect al actiunii si rezultatele intermediare.
 evaluarea finala – se realizeaza dupa finalizarea proiectului, imediat sau/si dupa anumite
perioade, pentru a analiza atingerea rezultatelor prevazute de proiect. Aceasta evaluare
poate servi ca justificare pentru noi proiecte, care sa consolideze sau sa corecteze reultatele
realizate.

Pentru realizarea monitorizarii si evaluarii se vor utiliza indicatori de progres, la nivel de strategie si
indicatori de impact si de rezultat, la nivel de actiuni concrete.

Implementarea strategiei de dezvoltare locala se va face cu participarea tuturor serviciilor şi

compartimentelor instituţiei, a personalului, a partenerilor, a beneficiarilor şi a altor factori
interesaţi din comunitate, suportând revizuiri ori de câte ori va fi necesar.

8.2. Procesul de informare si diseminare

Pornind de la premisa ca participarea publica cuprinde si un modul informativ, diseminarea
informaţiilor se va realiza de sus in jos, autoritaţile procedând la informarea cetaţenilor, a
partenerilor comunitatii, precum si a altor factori de interes, cu privire la politicile concepute şi la
drepturile şi responsabilitaţile lor cu privire la acestea.

Institutia va depune toate eforturile necesare diseminarii informatiilor cu privire la Strategia de

Dezvoltare Locala, intreprinzând actiuni de promovare prin intermediul departamentelor sale si prin
mijloacele mass-media locale.

De asemenea, site-ul primariei, www.primariacampulung.ro., va fi actualizat si va oferi spre

informare intregul document al strategiei.

8.3. Indicatorii de monitorizare si evaluare ai strategiei

Monitorizarea şi evaluarea sunt procese corelate şi interdependente, ce depind de etapele de

identificare si de formulare a strategiei. Monitorizarea furnizeaza informaţia necesara evaluarii,
astfel ca, pentru a putea monitoriza implementarea strategiei şi pentru a aprecia performanţele ei in
raport cu obiectivele stabilite, este necesara stabilirea unui set de indicatori.

In procesul de dezvoltare se vor evalua continuu complexitatea factorilor SEMT (social-economic-

mediu-tehnologic) prin indicatori de dezvoltare durabila considerati relevanti pentru Municipiul
Campulung. Monitorizarea şi evaluarea implementarii strategiei se va efectua folosind un sistem
unic bazat pe indicatori calitativi şi cantitativi. Sistemul propus apropie indicatorii destinati unui
proces de evaluare si monitorizare a dezvoltarii urbane la nivel global, de situatia concreta a
Municipiului Campulung, precum si de potentialul si aspiratiile de dezvoltare ale actorilor locali.
Indicatorii de realizare a obiectivelor strategiei, pe domenii, sunt urmatorii:
 aducerea infrastructurii la standard europene;
 dezvoltarea resurselor umane si a mediului de afaceri prin parteneriate la nivelul polului
competitiv;
 dezvoltarea turismului si promovarea antreprenoriatului;
 crearea, imbunatatirea si diversificarea infrastructurii turistice, a facilitatilor si atractiilor
turistice;
 dinamica cresterii populatiei;
 gradul de educatie superioara;
 crearea de locuri de munca;
 cresterea cifrei de afaceri in sectoarele economice;
 crearea de servicii pentru populatia urbana;
 dezvoltarea si modernizarea serviciilor publice.