Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 2
RELIEFUL ROMANIEI
Relieful României se caracterizează printr-o mare diversitate și complexitate. Din
întreaga suprafață a României, 28% este ocupată de munți (peste 800 m altitudine), 42% de dealuri și podișuri (200–800 m altitudine) și 30% de câmpii (sub 200 m altitudine). Relieful României este caracterizat prin patru elemente: varietate, proporționalitate, complementaritate și dispunere simetrică, dat fiind numărul mare de forme de relief, repartiția aproximativ egală a principalelor unități de relief (35% munți, 35% dealuri și podișuri și 30% câmpii) și gruparea reliefului. Carpații Românești se extind ca un inel, ce închide o mare depresiune în centrul țării, cea a Transilvaniei Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați, cu un etaj alpin, pășuni alpine și întinse suprafețe de eroziune, a căror altitudine maximă se atinge în vârful Moldoveanu (din Munții Făgăraș), la 2 544 de metri. Pe teritoriul României, Munții Carpați au o lungime de 910 km. Relieful este axat pe arcul Carpaților. În centrul teritoriului se află Podișul Transilvaniei, înconjurat de lanțurile muntoase ale Carpaților Orientali, Meridionali și Occidentali, la exteriorul cărora se întind, ca o treaptă mai joasă, podișuri și câmpii, către care trecerea se face prin intermediul dealurilor subcarpatice. a exterior Munților Carpați se află un inel de dealuri — Subcarpații și Dealurile de Vest — locurile cele mai populate, [1] datorită bogatelor resurse de subsol (petrol, cărbuni, sare) și condițiilor favorabile culturii viței-de-vie și pomilor fructiferi. În est și sud se extind trei mari podișuri (Moldovei, Dobrogei și Getic), dar și Podișul Mehedinți, în timp ce în sud și vest se întind două mari câmpii, Câmpia Română (îngustată spre est) și Câmpia de Vest. Delta Dunării este cea mai joasă regiune a țării, sub 10 m altitudine, cu întinderi de mlaștini, lacuri și stuf. Ceva mai înălțate sunt grindurile fluviale și maritime (Letea, Caraorman, Sărăturile) pe care se grupează satele de pescari. Este un teritoriu descris din Antichitate de numeroși oameni de știință ai vremurilor, printre care Herodot, Strabon, Ptolemeu sau Plinius cel Bătrân. Delta Dunării a fost introdusă în lista patrimoniului mondial al UNESCO în 1991 ca rezervație naturală a biosferei. România beneficiază de toate tipurile de unități acvatice: fluvii și râuri, lacuri, ape subterane, ape marine. Particularitățile hidrografice și hidrologice ale României sunt determinate, în principal, de poziția geografică a țării în zona climatului temperat-continental și de prezența arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificări ale acestor particularități Reţeaua apelor curgătoare din România este dispusă radial, datorită configuraţiei reliefului, cea mai mare parte izvorând din munţii Carpaţi. Principalul colector este Dunărea, care formează cea mai mare parte a graniţei de sud a ţării (din lungimea ei totală – 2.850 km – 1.075 km se află pe graniţa şi pe teritoriul României). Principalele râuri din România sunt: Mureş (768 km), Olt (736 km), Prut (716 km), Siret (598 km), Ialomiţa (410 km), Someş (388 km), Argeş (344 km), Jiu (331 km). Din cele aprox. 3.500 de lacuri din România, 300 au o suprafaţă de peste 1 km 2, cele mai mari fiind Razelm şi Sinoe (415 şi respectiv 171 km2) situate pe litoralul Mării Negre. Marea Neagră formează graniţa României în partea de sud-est pe o distanţă de 245 km. Clima României este continental-temperată, cu influenţe oceanice în vest, mediteraneene în sud-vest şi continental-excesive în nord-est. Temperatura medie anuală este 80C în nord şi 110 C în Sud. Fauna şi flora României sunt foarte bogate şi variate, graţie poziţiei geografice şi diversităţii condiţiilor naturale.