CAPITOLUL I

ASEZAREA SI ORGANIZAREA SPATIALA A ROMANIEI.

MARILE REGIUNI TURISTICE

1. POZITIA GEOGRAFICA

Romania este situata la intersectia paralelei de 45 ° latitudine nordica cu meridianul

de 25° longitudine estica, in zona climei temperate. Pe continentul european ea se afla in
partea de sud-est, la distante aproximativ egale (2900 km) fata de Oceanul Atlantic la vest,
Oceanul Arctic la nord, Muntii Ural la est si la numai 900 km departare de Marea
Mediterana, la sud. Fiind situata la contactul a trei sectoare europene ( estic, vestic si sudic),
pe teritoriul tarii noastre se interfereaza caraceristicile climatului continental excesiv din est (
cu geruri mari iarna si seceta vara), cu cele ale fronturilor de ploi din zona vestica oceanica,
cu scaderi accentuate e temperatura din sectorul scandinavo baltic, si cu cele ale climatului
mediteranean din sudul continentului ( secetos vara si ploios iarna).
Aceleasi cauze fac ca pe teritoriul tarii nostre sa se intrepatrunda doua limite
fitogeografice: cea a padurilor, caracteristica Europei Vestice si nordice, cu cea a stepei,
specifica sud-estului Europei. Conditiile climatice au favorizat dezvoltarea unei vegetatii
naturale variate si a unor culturi agricole diferite.

Asezarea in continentul Europa:

 Asezarea matematica:
 N paralela 48˚15’ lat.N - Horodistea

 S paralela 43˚37’ lat. N – Zimnicea

 V meridianul 20˚15’ long E – Beba Veche

 E meridianul 29˚41’ long E – Sulina

Granitele de stat :

Nord :UCRAINA

Nord – Vest :UNGARIA

Sud – Vest:IUGOSLAVIA (Serbia)

Sud:BULGARIA

Sud –Est: MAREA NEAGRA

Est:REP. MOLDOVA

Trei componente geografice de insemnatate europeana. Pozitia geografica a

Romaniei se defineste, de asemenea, prin trei elemente naturale de importanta europeana,

1
incluse in teritoriul ori la hotarele sale. Romania este o tara carpatica, doua treimi din aceasta
catena muntoasa situandu-se in cuprinsul tarii noastre ; este o tara dunareana, deoarece 38 %
din lungimea acestui fluviu – partea cea mai importanta ca debit si navigatie , inclusiv gurile
lui de varsare se situeaza pe pamantul tarii nostre; este o tara pontica , prin litoralul de 244
km la Marea Neagra, care deschide cai navigabile spre intreg Oceanul Planetar.

Unitatea reliefului, unitatea retelei hidrografice si complementaritatea zonelor

Ca element esential al teritoriului Romaniei, relieful se caracterizeaza prin trei
trasaturi majore :varietate de peisaj, proportionalitate si dispunere simetrica, in amfiteatru, a
terenurilor fata de lantul carpatic. In mijlocul tarii se afla Depresiunea Transilvaniei,
inconjurata de cununa muntilor Carpati, in exterior se dispun: subcarpatii, dealurile si
podisurile, iar la margini, campiile si, spre Marea Neagra, Podisul Dobrogei si Delta Dunarii.
Proportionalitatea dintrea treptele mari de relief rezulta din distributia lor : 35% munti, 35%
dealuri si podisuri, 30% campii si lunci.
Reteaua hidrografica reprezita alt element de unitate geografica, a carei infatisare,
circulara pe margini ( Dunarea, Prutul si, pe o mica portiune Tisa radiala in interior creeaza o
drenare spre periferie a raurilor tarii noastre. Ferestruind muntii, raurile au creeat vai
transversale, in lungul carora caile de comunicatie asigura legaturile transcarpatice.
In ansamblu, teritoriul tarii noastre ocupa o suprafata de 238 391 km².
Diversitatea reliefului si structurii geologice s-a rasfrant si in diferentierea resurselor
naturale de la o zona la alta. Sub raport economic s-au creat curenti de materii prime, produse
industriale si fluxuri de forta de munca intre diferite regiuni ale tarii, generand locuri de
concentrare a populatiei si a activitatii umane- orasele.
Caracterul unitar al teritoriului tarii noastre rezulta asadar din imbinarea armonioasa a
elementelor naturale si antropice intr-o asociatie de elemente care se completeaza reciproc.
Se poate spune ca aceasta unitate geografica complexa a teritoriului Romaniei a creat conditii
favorabile dezvoltarii unitatii etnice, lingvistice si continuitatii multi-milenare a poporului
roman.

2. RELIEFUL

Marile unitati de relief ale Romaniei

Dupa structura – adica dupa modul de asezare a stratelor pamantului – aproape
jumatate din suprafata tarii (muntii, subcarpatii, Dobrogea de Nord, Podisul Mehedinti si
unele dealuri),cuprinde strate cutate (zone de orogen) cu relief mai semet si pante mai
accentuate; cealalta parte, in genere mai joasa (majoritatea tinuturilor deluroase si cele de
campie), este alcatuita din strate orizontale sau aproape de orizontala (zone de platforma).
Faptul se rasfrange in aspectul formelor de relief si in raspandirea multora din resursele
miniere ale tarii.

 MUNTII CARPATI

- fac parte din categoria muntilor tineri ai Europei.

- fac parte din lantul Alpino-Carpato- Himalayan (pastreaza caracteristicile M
Alpi si M Balcani).
- sunt munti de inaltime mijlocie
- se intind din Bazinul Vienei pana la Valea Timokului.
- strabat 5 tari : Slovacia, Polonia, Ucraina, Romania, Iugoslavia.
- au lungimea de 1600 km. In Romania 800 km.

2
Carpatii Romanesti -caractere fizico geografice
- prin pozitia lor fata de regiunile inconjuratoare Carpatii determina dispozitia
simetrica in amfiteatru a celorlalte unitati.
- prin varsta lor au jucat un rol important in formarea unitatilor pericarpatice.
- in ceea ce priveste relieful: lantul carpatic are fizionomie sinuoasa ca urmare a
prabusirii la sfarsitul cretacicului al compartimentului central constituind
Bazinul Transilvan.
- Prezinta o structura orografica complexa cu variatii regionale.
- Masivitatea relativa a fost diminuata de catre vaile transversale mari.
- Se caracterizeaza prin existenta unor depresiuni tectonice si de baraj vulcanic
si a unor depresiuni de eroziune mari care insumeaza cca 23% din arealul
montan.
- Repartitie inegala a altitudinilor absolute si medii : pentru CMeridionali -1136
m, pentru C Orientali -950 m, pentru C Occidentali -654 m
- Mare parte din lantul Carpatic este rezultatul eruptiilor vulcanice.
- Varietate petrografica (roci sedimentare, sisturi cristaline, roci volcanice).
- Temperatura medie anuala -2 ° + 7° .
- Din punct de vedere biogeografic prezinta o concordanta cu alte sisteme
montane central europene.
- Au rol de baraj in calea maselor de aer .
- Din punct de vedere al asezarii, al altitudinii lor medie si a structurii geologice
Carpatii Romanesti se impart in 3 mari unitati :
-
1. CARPATII ORIENTALI : de la granita cu Ucraina pana la Valea
Prahovei
2. CARPATII MERIDIONALI : de la Valea Prahovei pana la Culoarul
Timis-Cerna
3. CARPATII OCCIDENTALI 

 DEALURILE SI PODISURILE 

1. DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI

2. SUBCARPATII MOLDOVEI
3. SUBCARPATII CURBURII
4. SUBCARPATII GETICI
5. CULOARUL SIRETULUI
6. PODISUL GETIC
7. PODISUL MEHEDINTI
8. DEALURILE DE VEST
9. PODISUL MOLDOVEI
10. PODISUL DOBROGEI

 CAMPIILE, DELTA SI VALEA DUNARII, LITORALUL ROMANESC 

1. CAMPIA DE VEST

3
 2. CAMPIA ROMANA
3. DELTA DUNARII
4. VALEA DUNARII
5. LITORALUL ROMANESC

MARILE REGIUNI TURISTICE ALE ROMANIEI 

Romania dispune de un bogat si complex potential turistic. El este alcatuit mai intai
dintr-o varietate de forme de relief, izvoare cu apa minerala si termala, lacuri construite
pentru agrement, natatie si pescuit sportiv, un valoros fond cinegetic concentrat in paduri de
foioase si conifere, peisaje diverse de la cel al crestelor montane dezvoltate la peste 2000 de
m la cele de campie, litoral si Delta Dunarii.

1. REGIUNEA CARPATILOR SI A SUBCARPATILOR

a) CARPATII ORIENTALI
Aceasta unitate montana prezinta o mare varietate de peisaje pe cuprinsul celor 33500
km², determinata de structura geologica dispusa in fasii, altitudine, masivitate si paralelismul
culmilor, actiunea intensa de modelare a agentilor subaerieni din momentul iesirii teritoriilor
de sub influenta domeniului de sedimentare, multimea depresiunilor si a pasurilor, arealele de
discontinuitate, etajare biopedoclimatica, expozitia catenelor montane si de interventia
semnificativa a factorului antropic.

b) CARPATII MERIDIONALI
Aceasta importanta unitate montana de pe teritoriul Romaniei prezinta, prin
altitudine, masivitate pronuntata, relief glaciar bine pus in evidenta si zona alpina clar
exprimata, o seama de caracteristici geografico-fizice, la care se alatura cele geografico-
umane, acestea din urma fiind rezultate din prezenta omului si a activitatilor sale.

c) CARPATII OCCIDENTALI
Carpatii Occidentali – Sunt munti cu o altitudine mai redusa (in multe portiuni sub
1000 m). Principala lor caracteristica este discontinuitatea intre diversele grupe de munti,
despartite prin culoare largi si prin depresiuni, ce patrund ca niste prelungiri ale Campiei si
Dealurilor de Vest. Specifica este marea diversitate a rocilor (eruptive, sedimentare, sisturi
cristaline). Si aici avem de a face cu o mare varietate a reliefului. Caracteristica este de
asemenea prezenta zacamintelor metalifere, carbuni si valoroase roci de constructie.

In divizarea Subcarpatilor, ca si in cea a Carpatilor, s-au inregistrat viziuni diferite. Astfel, pe

baza elementelor de specificitate, au fost evidentiate trei compartimente majore in
Subcarpatii Romanesti :
 SUBCARPATII MOLDOVEI
 SUBCARPATII CURBURII
 SUBCARPATII GETICI.

2. REGIUNEA TURISTICA A DEPRESIUNII TRANSILVANIEI

Zona deluroasa din interiorul arcului carpatic, constituie o unitate teritoriala cu

altitudinea de 500-600m in podis si culminatii cu putin peste 1000 m in zona submontana
estica, fapt ce explica aspectul racoros si umed al climei. Este o depresiune intercarpatica
4
mare, cu relief de podis, dealuri si depresiuni marginale. Este strans legata de spatiul carpatic
si de exteriorul sau prin trecatori si pasuri transcarpatice. Reprezinta centrul geografic al tarii.
Este strabatuta de culoare largi de vale, drenate de cele mai complexe rauri interioare:
Muresul, Somesul si Oltul.

3. REGIUNEA TURISTICA CAMPIA SI DEALURILE DE VEST

a) DEALURILE DE VEST localizate la limita vestica a Carpatilor Occidentali, au o

latime variabila, alcatuite din formatiuni sedimentare. Rar trec de 300 m altitudine, ceea
ce le confera o utilizare agricola pronuntata.
b) CAMPIA DE VEST este o fasie de campie aluvionara , alungita pe directia nord-sud,
avand o latime de 20-60 km. Patrunde sub forma de golfuri in dealurile vestice si chiar in
interiorul muntelui, in lungul vailor. Are altitudini de 80-180 m si o inclinare foarte slaba.
Este al doilea granar al tarii (impreuna cu Dealurile de Vest). Are ape termale si petrol.
Asezarile sunt sistematizate. Orasele sunt, sau foarte mari sau mici. Industria este bine
dezvoltata.

4. PODISUL MOLDOVEI

Cel mai mare podis al Romaniei. Altitudini intre 200 m ( in sud si Campia
Moldovei si 500-600 m ( Podisul Sucevei). Prezinta multe diversificari locale si regionale
( relief, clima etc).

5. REGIUNEA TURISTICA A CAMPIEI ROMANE

Cea mai mare campie a tarii, granarul Romaniei. Altitudini de 200-300 m spre dealuri
si podisuri si 10-20 m in arealul Siretului, unde este o zona de scufundare – subsidenta.
Inclina N-S si V-E ca si raurile . Avand soluri de mare fertilitate, un climat prielnic si mari
sisteme de irigatie in zonele mai secetoase , Campia Romana este principala regiune agricola
a tarii. In subsolul ei se afla si importante zacaminte de petrol si gaze naturale.

6. REGIUNEA TURISTICA A DUNARII ( Valea Dunarii)

Dunarea traverseaza Europa de la vest la est, varsandu-se in Marea Neagra. Este

singurul fluviu al Romaniei, o componenta esentiala a naturii tarii noastre. Colecteaza
aproape toate raurile Romaniei. Are un mare defileu, lunca larga si o delta specifica. Este o
artera a turismulu fluviatil. Are doua sectoare deosebite pentru turism Defileul si Delta.

7. REGIUNEA TURISTICA DOBROGEA

Cuprinde intreg spatiul dintre Dunare si Marea Neagra unde se gasesc, alaturi de
peisaje naturale, variate si numeroase obiective antropice in randul carora se impun vestigiile
istorice.

8. REGIUNEA TURISTICA DELTA DUNARII

Este o campie fluvio-marina, cea mai joasa unitate de relief din tara (-2 la 12 m). Este
una dintre cele mai interesante delte de pe glob si cea mai frumosa din Europa. Are o mare
bogatie de pesti pasari si stuf, face parte din sectorul maritim al Dunarii , si este o rezervatie a

5
biosferei. Este o regiune turistica recunoscuta in Europa. Atrag peisajele sale cu brate de apa,
stuf, aliniamente de salcii si plopi, multitudinea si varietatea pasarilor. Se adauga grindurile,
dunele de nisip, lacurile, rezervatiile, plajele marine s.a.
Turistii sunt atrasi si de pescuitul si vanatul sportiv, de plimbarile cu barca pe canaluri
inguste etc.
Intre localitatile turistice se remarca : Tulcea, Mila23, Maliuc, Sulina, Sf Gheorghe.
Atractive sunt si arealele grindurilor Letea, Caraorman, complexul lagunar Razem si Insula
Sacalin.

9. REGIUNEA TURISTICA A LITORALULUI ROMANESC

Litoralul Marii Negre este cea mai importanta zona turistica, considerand numarul
mare de turisti romani si straini. ˝ Riviera ˝ romaneasca se intinde pe o lungime de 244 km si
are doua sectoare : unul cu faleza , situat la sud de Capul Midia , si altul jos, de plaje, la nord.
Litoralul Romanesc se compune dintr-un lant continuu de 16 statiuni (unele dintre ele
balneoclimaterice). Inafara de Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti,
Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, 2 Mai , turistii pot vizita si vestigiile
celor trei colonii fondate de greci aici in secolele VII-VI i.Hr : Histria in nord , Tomis
(Constanta) in centru (cel mai important port la Marea Neagra a Romaniei, gazduieste un
impozant muzeu arheologic) si Callatis (in prezent orasul Mangalia), cat si monumentul de la
Adamclisi ( aflat la circa 100 km vest de litoral). Inafara de factorii de cura obisnuiti, exista
aici lacuri naturale cu namol. Lacul Tchirghiol este cel mai apreciat.

6
`