Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 2
Internationalizarea curentelor in viziune lovinesciana
Ne surprindem neincetat aruncand priviri furise peste umar, in urma. Ne
intrebam: cum era atunci?, cum au facut ei?, noi putem mai bine?. Construirea unei culturi solide se face prin verificarea sedimentelor asa cum in arhitectura, inainte de a adauga un etaj se asigura fundatia. In momentul in care a intrat in campul existentei culturale, omul a patruns in zona unei tensiuni structurale dintre unitate si diversitate, dintre universal si specific. Fiinta umana- afirma Platon- pentru a se (re)cunoaste pe sine trebuie sa se oglindeasca in seamanul sau care este asemanator cu el, dar si distinct. Pentru inceput, trebuie pus in lumina ca integrarea in context european determina culturile nationale sa se redefineasca intr-o lume policentrica si globala, in care specificitatea lor a devenit 'o functie a relatiilor dintre ele', dupa cum spunea Claude Levi-Strauss. Traditia reprezinta partea active a mostenirii culturale, ceea ce ramane viu din trecutul cultural care actioneaza modelator asupra prezentului. Astfel ca Eugen Lovinescu ne propune in Mutatia valorilor estetice o viziune moderna de relationare cu ideile europene in stil inerent poporului roman. Angajati in cursa unei dezvoltari accelerate, confruntati in permanenta cu 'teroarea istoriei' (cum va spune M. Eliade), romanii 'au pierdut dreptul de a mai comite greseli nepedepsite'. In burta monstrului literaturii moderne, nationalitatea nu mai este asociata cu religia, ci cu limba si cu patrimonial cultural: 'Nu noi suntem stapanii limbii, ci limba e stapana noastra', consemna Eminescu. Asemanam umanitatea cu ceea ce el numea in Genius pustiu o 'prisma cu mii de culori, un curcubeu cu mii de nuante' in care natiunile sunt nuantele prismatice ale Omenirii, iar deosebirea dintre ele este atat de naturala de explicabila, precum putem explica direfenta dintre individ si individ. Raportandu-se la firele care leaga prezentul de traditie si tes o foarte fina panza culturala, Eugen Lovinescu formuleaza legea sincronismului, potrivit careia, in istoria moderna putem descoperi o crestere a interdependentelor dintre societati, o treapta de solidarizare a lor in numele unor principii, valori, intrucat fara cultura nu putem ridica literatura la rangul de arta. Toate aceste concepte se impun tuturor sub presiunea unui spirit al veacului, al unui saeculum, concept preluat de Lovinescu de la istoricul roman Tacit. El defineste acest termen ca pe 'o totalitate de conditii materiale si morale configuratoare ale vietii poporelor europene intr-o epoca data'. Preluand faimoasa lege a interdependentelor formulata de Gherea si Ibraileanu si extrapoland-o obliga societatile intarziate sa intre in 'orbita' celor dezvoltate,care dau tonul in spiritul timpului si sa se dezvolte dupa scenariul lor. Lovinescu, agresat de discursurile traditionalistilor, sustine ca elementele civilizatiei noastre nu sunt creatie a poporului roman, ci au fost preluate de la alte culturi si astfel ca noi suntem absenti din istoria universala. Cioran va deplange 'golul istoric', adamismul culturii romane, lipsa ei de vocatie mesianica, deficitul de creativitate istorica la nivel major. Exempli gratia, culturile franceza si germana au structuri interioare, matrici stilistice care se rasfrang in chip diferit si asupra culturilor pe care le influenteaza. Cultura franceza, structural clasica, se prezinta ca un model care te indeamna sa-l urmezi (care iti spune: 'fii cum sunt eu!'); cultura germana, structural romantica, mai moderna, nu se prezinta ca un model, ci ca o structura particulara care te indeamna sa-ti regasesti 'propria menire' (ea iti spune:'fii tu insuti!'). 'Cultura franceza e ca un maestru care cere sa fie imitat; cultura germana este mai curand un dascal, care te orienteaza spre tine insuti'. Exista o moda a cartilor precum pentru evantaie, manusi, panglici, insa identitatea culturala a fiecarei tari nu va deveni perimata niciodata, de aceea poezia interbelica integreaza si idei traditionaliste evidentiind omul in oglinda timpului care simte autentic 'le joie de vivre' in conceptul, identificat realitatii ce devine tinta de neatins a modernistilor, trandafirul absent din orice buchet. Caracterizand cultura romaneasca, Blaga o pune sub semnul 'spatiului mioritic', definit ca un orizont ondulat (deal-vale), in care omul isi simte destinul ca o inaintare leganata. Libertatea de exprimare ofera literaturii caramizi diverse si esopice printr-un simbolism bacovian, un spirit ludic arghezian, prin filozofiile blagiene si purismul barbian. Unii cititori au urmat poezia pe noul ei drum, iar altii(la inceput, majoritari) au ramas fideli unui suflet tulbure ori abisal presupus in poezia traditionalista, un suflet tipic, precum a dovedit Paul Zumthor, procedeele poeziei vechi semanand cu niste broaste ale unor usi carora li se potriveste orice cheie. Insa ceea ce Eugen Lovinescu vrea sa demonstreze in Mutatia valorilor estetice este ideea ca scriitorii au obligatia de a se ridica la spiritul veacului lor, de a-si acorda ideile cu influente noi europene pe care sa le abordeze apoi in stil original, sa iasa de sub chingile spiritului teoretic si sa lase ochiurile panzei literarii suficient de mari ca lumea sa se vada tel quel, adevarata si palpabila. In concluzie, Lovinescu formuleaza pe de o parte o conceptie despre sincronism si despre o atitudine realista si libertina oferita de societatile cu mentalitate modelatoare, catalitica pe care trebuie sa o abordam, iar pe de alta parte ne impune sa ne mentinem originalitatea ca nationalitate. Monica Spiridon identifica drept trasatura definitorie a culturii romanesti o dubla vocatie: tendinta retractila de a-si conserva identitatea in raport cu firul principal al istoriei si, in paralel, gustul pentru deschiderea catre modele dintre cele mai eterogene.
DIRECTIA MODERNISTA EUGEN LOVINESCU (Direcţia Modernistă Promovată de Eugen Lovinescu În Cultura Română, Ilustrată Cu Un Text Narativ Patul Lui Procust de Camil Petrescu)