„TURURILE TEMATICE”

1.Istorice -Ținutul natal:

 Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală ( Str. Mihail
Kogălniceanu 82)
 Muzeul de Arheologie şi Etnografie (Str. Bănulescu Bodoni,35)
 Muzeul Satului (Vizavi de Grădina Botanică a A.Ş.M)
 Istorico-etnografic (La Criva şi Gordineşti)
 De istorie şi studiere a ţinutului (La Edineţ şi Râşcani)
 Muzeul Satului (Brânzeni)
 De studiere a ţinutului (La Corestăuţi şi Maramonovca (Moara
Nouă) jud. Edineţ)
 Muzeul Satului (Horodişte)
 De studiere a ţinutului (Bălți)
 Etnografic (Ungheni şi Sofia)
 Muzeul Satului (Pelinia)
 Istorico-etnografic (or. Râşcani)
 De istorie şi studiere a ţinutului (La Floreşti, Trifăneşti,
Camenca, Vadul Turcului, Molochişul Mare, Popenchi şi
Dubăsari)
 De studiere a ţinutului (Ungheni, Hânceşti, Buda şi Horodişte)
 Orăşenesc de cunoaştere a ţinutului (Tighina)
 De istorie a ţinutului (Tiraspol)
 Al Satului (Speia, Anenii Noi)
 Muzeul Ținutului Cahul
 Muzeul “Casa părintească” ( s. Palanca, Călăraşi)
 Muzeul satului (Vălcineţ, Călăraşi)

-Militar-istorice:
 Armatei Naţionale (În Casa Centrală a Armatei, str.
Thighina 47.)
 Muzeul Memoriei Neamului (Bd. Negruzzi,4)
 Memorial (Sectorul Râşcani, din 1969, inaugurat voluntarilor
bulgari)
 Naţional de Istorie ( Str. 31 August 1989 ,121 A, amplasată
Expoziția Diorama „Operația Iași-Chișinău”)
 Complexul memorial „Capul de pod Șerpeni” (malul drept
al Nistrului, la aproximativ 40 km est de  Chișinău. în
amintirea soldaților sovietici căzuți în timpul operațiunii Iași-
Chișinău din anul 1944, Șerpeni, Anenii Noi)
 Buncărul sovietic ( R. Șoldănești, satul Olișcani)
 Mausoleele eroilor din primul război mondial (De la Mărăşeşti
şi Mărăşti a sculptorului german Oscar Han, Orhei)

-Arheologice:
 Cetatea getică de la Butuceni (cea mai veche construcție
fortificată de la Orheiul Vechi, amplasată pe
promontoriul Butuceni)
 Așezarea de la Costeșt ( aparținut Hoardei de Aur și a existat
 în perioada anilor 1340–1360, fiind amplasată în apropierea
actualului sat Costești din raionul Ialoveni. Un alt oraș
aparținând culturii Cucuteni a fost descoperit, de asemenea, în
regiunea localității Costești. Aici au fost descoperite trei valuri
și un șanț, rămășițe ale unor case din noroi cu două etaje,
cuptoare de ceramică, unelte, figurine)
 Așezarea de la Echimăuți (a aparținut  tribului tiverților care
avea o origine slavo-română și a fost amplasată în apropierea
actualui sat Echimăuți din raionul Rezina)
 Complexul Muzeal- Arheologic „Orheiul Vechi”
 Orhei (o veche cetate  moldoveană, amplasată de-a lungul
apelor Răutului, la 15 km est de actualul oraș Orhei, între
prezentele sate Trebujeni și Butuceni. a fost completată în  anii
60 ai sec. al XV-lea pe ruinele orașului Hoadei de Aur,  Șehr
al-Djedid.)
 Mănăstirile rupestre din Orheiul Vechi (reprezintă un
ansamblu de vestigii rupestre localizate în stâncile
de calcar sarmațian de pe valea râului Răut, pe
teritoriul Republicii Moldova în arealul
localităților Trebujeni și Butuceni din raionul
Orhei și Mașcăuți din raionul Criuleni.)
 Valul lui Traian (un complex de fortificații de tip vallum. Pe
teritoriul Republicii Moldova se păstrează două fragmente
importante: Zidul de Jos- datat în secolul al III-lea,
construcția lui fiind atribuită uneori regelui got Athanaric. o
continuare a valului din jurul Galațiului de astăzi, întinzându-
se pe 126 km de la localitatea Vadul lui Isac de pe Prut, în
raionul Cahul, către est în Buceag, oprindu-se la lacul
(limanul) Sasîc la 50 km vest de Nistru; și Zidul de Sus-
atribuit goților lui Greuthungi, secolul al IV-lea, fiind
construit pentru apărarea frontierei împotriva
atacurilor hunilor. Se întinde pe 120 km de la Nistru,
în Chițcani, lângă Thighina, până la Prut, orașul Leova,
traversând actualele raioane Căușeni, Cimișlia și Leova.)

-Istorico-biografice:
 Casa- muzeu „A.V.Şciusev” (str. A. Șciusev 77,
sectorul Centru)
 Casa- muzeu „Liviu Deleanu”
 Casa- muzeu „A.S.Puşkin” (Strada Anton Pann 19)
 Conacuri urbane (Str. 31 august 1989 nr.100; Bucureşti nr.62;
Columna nr. 104)
 Casa Kligman (Bd. Ştefan cel Mare, valoroasă pentru decorul
său interior)
 Casa Hertzza (Bd. Ştefan cel Mare, construită în stilul
barocului vienez modernizat, singurul din Chişinău)
 C. lui Vasile Stroiescu (s. Brânzeni, a marelui filantrop şi
patrio, susţinător de eliberare naţională din Basarabia şi
Transilvania)
 Familiei Leonardi-Buzni (s. Ciuciulea, din sec. XIX- încep. sec.
XX, înconjurat de parc)
  Boierului Roseti Roznovanu ( Lipcani, format din corpul
central şi turnul de apă, sec. XIX)
 Casa scriitorului Constantin Stamati-Ciurea (Cărăcuşenii
Vechi, în stil rococo)
 Fostului bancher Pommer (În faţa parcului Ţaul)
 Casa-muzeu „C. Stamati” (s. Ocniţa, în fostul conac al
scriitorului în stil gotic. Există un dulap din fosta bibliotecă cu
ediţii rare de cărţi, iar în altul obiecte de ceramică, monede
vechi ale familiei scriitorului)
 Casa-muzeu a poetului Petru Zadnipru (La Sauca, a poetului,
1927-1976)
 Casa-muzeu şi atelierul pictorului şi graficianului I. Vieru (La
Cernoleuca, 1923-1959)
 Casa memorială a scriitorului Vladimir Rusu (În s. Plopi,
1925-1959)
 Conacul Familiei Manolache Negruzzi (Din Târnova, din a
doua jum. a sec. XVIII, al unchiului lui C. Negruzzi)
 Familiei Ohanowicz (Din Livădeni (1980), în jurul lui este
amplasat un parc sădit în 1896)
 Familiei Dombrovschi (La Rediul Mare, de la încep. sec. XX,
în jurul căruia se află un parc amenajat între 1912-1924)
 Conacul moşierului Hasnaş (Din s. Sofia, construit în 1960 şi
găzduieşte un muzeu)
 Camera-muzeu „Alecu Russo” ( Bălți, incita Universităţii de
Stat, din 1984)
 Conacul Boierului Melega (s. Temeleuţi cu parc de 3,8 ha
fondat în 1903-1908 cu 40 forme exotice de arbuşti şi copaci,
Bălți)
 Conacul Familiei Bogdan (Cuhureştii de Sus, construit la sf.
Sec. XIX- încep. sec. XX, Bălți)
 Conacul Familiei N. Regiu (Din Năpadova, cu un parc natural
fondat la încep. sec. XX, Bălți)
 Conacul Boierului Zamfirache Ralli (De la Dolna, jud.
Chişinău, construit la încep. sec. XIX)
 Conacul „Manuc-Bei” (or. Hânceşti, construit în 1881 în stilul
vilelor franceze după proiectul lui Al. Bernardazzi, adăposteşte
şi un muzeu de istorie)
 Conacul Lui Dolgorucov (or. Hânceşti, construit în sec.XIX)
 Conacul Familiei scriitorului A. Donici (Din Bezeni, Jud.
Orhei, construit la sf. sec. XIX)
 Conacul familiei Lazo (Pe malul stâng al Răutului)
 Casa memorială a Savantului chimist N.Zelinskii (La Tiraspol,
originar din oraş, 1861-1953)
 Casa memorială a Preotului-poet A. Mateevici (La Căinari, în
locuinţa în care a trăit familia sa, deschisă din 1968)

2.Literare  Muzeul Literaturii Române „M. Kogălniceanu” (Str. 31 august

1989)
 Biblioteca Națională (Dispune de cca. 4 mil. unităţi
bibliografice, str. 31 August 1989, 78A)
  Biblioteca „Bogdan Petriceicu- Hasdeu” (Bibliotecă
municipală, dispune de mai multe filiale, resurse electronice)
 Biblioteca „Onisifor Ghibu” (Bibliotecă municipală, dispune
de resurse electronice)
 Biblioteca „Transilvania” (Bibliotecă municipală cu mai multe
filiale prin capitală, dispune de opere literare şi surse
electronice)
 Centrul Academic Internaţional „Eminescu” (Înfiinţat în 2002
pe bd. Dacia, constituit dintr-o librărie, bibliotecă şi o sală de
conferinţe)
 Casa Limbii Române (Deschisă la 31 august 1998 pe str.
M.Kogălniceanu,90, cu scopul de a contribui normalizarea
funcţionării limbii de stat)
 Muzeul Literar-şcolar „Ion Creangă” (La şcoala din Teleşeu)
 Biblioteca judeţeană Ialoveni (Se găseşte o sală memorială a
etnografului şi folcloristului Petre Ştefănucă(1806-1942)
născut aici)

3.De studiere a artelor  Casa Olarului „Vasilii Gonciari” (Hoginești, Călărași)

(Muzee de artă,  Casa Mierii (Răciula, Călărași)
ateliere, galerii, teatre)  Muzeul Naţional de Arte Plastice (Îşi are localurile pe str. 31
august 1989, clădirile Hertzza şi Kligman. Enumeră cca. 33
mii de obiecte)
 Centrul expoziţional „C. Brâncuşi” (Bd. Ştefan cel Mare, sunt
expuse numai lucrările membrilor Uniunii Artiştilor Plastici
din R.M)
 Galeria „L” particulară (De pictură şi suvenire, fondată în
1991)
 Galeria particulară de arte „Alexander”( Str. G.Bănulescu-
Bodoni 41, cu tablouri, goblenuri, suvenire din lemn, piele,
ceramică, paie)
 Muzeul de arte din Cahul
 Teatrul De Operă şi Balet „Maria Bieşu” (Înfiinţat în 1980, cu
1200 locuri, Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 152)
 Teatrul „Mihai Eminescu” (Reconstruit în anii 1946-1953 de
arhit. V. Smirnov, Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 79)
 Teatrul „Satiricus- I.L.Caragiale” (Str. Mihai Eminescu, 55)
 Teatrul „Luceafărul” (Str. Veronica Micle ,7)
 Teatrul „A.P.Cehov” (Teatru dramatic, prezintă spectacole
doar în limba rusă, Str. Vlaicu Pârcălab 75)
 Teatrul „Licurici” (Teatru p/u copii, şi-a început activitatea la
15 octombrie 1945, Str. 31 August 1989, 121)
 Teatrul „Guguţă” (Str. Maria Drăgan ,1)
 Teatrul Etno-folcloric (S-a deschis în 2001, pe spaţiul Parcului
dendrologic)
 Teatrul dramatic (La Tirapol, din anii 30 sec. XX)
 Teatrul Dramatic-muzical „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” (La
Cahul, inaugurat în 1987)
 Teatrul Naţional Găgăuz „Mihail Ceachir” (La Ceadâr-
Lunga, deschis în 1997)
4.Arhitectonice 1. Alexandru Bernardarzzi
(Monumente, edificii, Bernardazzi a lucrat la amenajarea Chișinăului, ocupându-se de
cartiere locative, trasarea și pavarea străzilor, în anii 1850–60 a proiectat și a construit
activitatea unui concret conducta orășenească de apă. A participat la amenajarea parcului
orășenesc (azi, Parcul „Ștefan cel Mare”). Bernardazzi a avut circa
arhitect) 30 de proiecte în Chișinău, între care:

 Clădirea dumei orășenești (actualmente Clădirea primăriei

municipiului Chișinău)
 Clădirea gimnaziului de fete „Principesa N. Dadiani”
 Clădirea parohiei luterane
 Clădirea capelei gimnaziului de fete (în prezent  Biserica
Sfânta Teodora de la Sihla)
 Clădirea clubului nobiliar
 Clădirea judecătoriei
 Turnul de apă
 Biserica Sfântul Pantelimon
 Biserica Armenească (restaurare)
În afara de cele menționate, Bernardazzi a proiectat capela
catolică, stațiile căii ferate Tighina–Galați, porturi militare pe
Dunăre (în apropiere de Reni), a participat la lucrările efectuate
la cetatea Tighina, a proiectat poduri peste Nistru și  Dunăre și
biserica mănăstirii Noul Neamț de la Chițcani.
2. Arhitectul academician Alexei Şciusev s-a născut
în Chișinău şi a proiectat pentru oraşul natal cîteva clădiri-
casa lui V. Karcevski, vila lui Karcevski, complexul bisericii
din satul Cuhureştii de Sus.

 Universiatatea Pedagogică (Sunt originale basoreliefurile lui

Ion Creangă de pe faţada blocului principal, cărui i s-a
inaugurat şi un muzeu)
 U. De Medicină şi Farmacie „N. Testemiţeanu” (Str. Malina
Mică, i s-a dezvelit în 1995 un monument lui Nicolae
Testemiţeanu)
 Fosta Bancă de Stat (Construită la sf. sec. XIX- încep. sec. XX)
 Primăria Oraşului (Bd. Ştefan cel Mare, construită în stil
florentin în perioada renaşterii)
 Blocul administrativ al U. Tehnice (Bd. Ştefan cel Mare)
 Blocul principal al Academiei de Muzică (Str. A. Mateevici,
85)
 Universitatea de Stat (Dispune de un observator
astronomic„N. Donici”)
 Clădirea Parlamentului (Ridicată în anii 70 sec.XX, are forma
unei cărţi deschise)
 Casa Preşedenţiei (Bd. Ştefan cel Mare, 154)
5.De producție  Vinăria „Cricova” ( Cricova, Petru Ungureanu 1)
 Vinăria „Mileștii Mici” (Ialoveni)
 Vinăria „Chateau Vartely” ( Orhei, Str. Eliberării 170/b)
 Vinăria „Et Cetera” ( Crocmaz, L519)
 Vinăria „Kvint” ( Tiraspol)
 Vinăria „Chateau Cojușna- Migdal P” ( Strășeni, Cojușna)
 Vinăria „Purcari” ( Purcari, Ștefan-Vodă)
 Beciurile din Brănești ( Orheiul Vechi, s. Brănești)
 Vinăria „Asconi” ( Puhoi, Ștefan cel Mare, 1)
 S.A. „Franzeluța” (Str, Sarmizegetusa 30)
 S.A. „Bucuria” ( Str. Columna 162)
 S.A. „Zorile” (Str. Calea Ieșilor 8)
 S.A. „Ionel” ( Str. Bulgară, 47)
 S.A. „Viorica Cosmetics” ( Str. Mesager, 1)
 Fabrica de oglinzi ( Str. Maria Drăgan 11a)
 S.R.L. „Iuvas” ( Str. Meșterul Manole 9)
 S.R.L. „Maicom” ( Str. Academiei 15/1)
 „Tutun CTC” ( Str. Ismail 116)

6.Ecologice sau de
studiere a cadrului  Muzeul de Ştiinţe ale Naturii (Cu secţiile:Pedologie, Botanică
şi Zoologie a U.S.M, Str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-
natural Bodoni)
 Muzeul de Pedologie (A Institutului de Cercetări pentru
Pedologie)
 Muzeul Verde „Ştefan Tudoreanu” (Un centru de consultanţă,
informare şi educaţie ecologică din or. Ştefan Vodă.
Adăposteşte peste 1500 exponate de mare valoare ştiinţifică)
 Muzeul Naturii (Din incinta Universităţii din Tiraspol)
 Rezervaţiile peisagistice „Teţcani”, „Feteşti”, „La Castel”
(Lângă Prut, Lopatnic. Păduri de luncă, domină frasinul înalt)
 Parcurile Pavlovca, Brânzeni şi Stolniceni (În r. Briceni,
Edineţ. Arii protejate de R.M)
 Rezervaţia „Suta de Movile” (La est de satele Branişte şi
Cobani paralel cu lunca Prutului. Se găsesc lacuri şi o
vegetaţie relictară de stepă primară: dediţalul , ruscuţa de
primăvară, ochiul boului etc)
 Reciful Buteşti (Înconjurat din trei părţi de r. Camenca şi de
afluentul lui Camencuţa. Se găsesc plante maritime: muşchi,
plante de apă în formă rotundă (litotamnii))
 Parcul de lângă s. Hincăuţi (Suprafaţa de 5 ha, luat sub
protecția statului. Format din conac, lac, poienele centrale şi
lateral, reţele inelare de poteci. Cresc vreo 40 de specii de
copaci şi arbuşti)
 Rezervaţia Rudi-Arioneşti (Cuprinde trei defilee cu maluri
abrupte şi împădurite: Rudi, Arioneşti, Tatărăuca. Reprezintă
o comoară forestieră unică, nestropită cu chimicale, are
izvoare)
 Rezervaţia Călărăşăuca (Lângă Rudi. Reprezintă grote,
peşteri, izvoare)
 Rezervaţia peisagistică „La 33 vaduri” (Situat în colţul de
nord-est al republicii, s. Naslavcea. Aflorimente de cremene de
diferite nuanţe de la negru la roz)
 Rezervaţia naturală de plante medicinale Cernoleuca
(Suprafaţa de 337 ha din ocolul silvic Donduşeni cu comunităţi
de stejar cu mesteacăn şi stejar cu cireş)
 Parcul de la Ţaul (Suprafaţa de 46,2 ha, sub protecţia statului
din 1956. Peste 150 specii de arbori, arbuşti şi liane ( 2/3
exotice). Fondul dendrologic-128 specii de arbori şi arbuşti
coniferi cu frunză lată)
 Conac-parc de la Rediul Mare (Baza fondului arborifer o
formează speciile locale şi cele aclimatizat, 30 de specii de
copaci şi arbuşti)
 Vila cu parc Mândâc (Suprafaţa de 16,4 ha, în jurul conacului
cresc arbori seculari)
 Rezervaţia ştiinţifică „Pădurea Domnească” (Între s. Cobani
şi Pruteni cu o suprafaţă de 6032 ha. S-au păstrat vreo 730 de
specii de plante dintre 1200 şi peste 200 specii de animale. Cea
mai mare parte a pădurii naturale din rezervaţie este alcătuită
din stejar penduculat, plop alb, salcie albă şi plop negru)
 Rezervaţia peisagistică „Izvoare-Risipeni” (Suprafaţa de 1162
ha, între satele cu aceeaşi denumire)
 Rezervaţia ştiinţifică „Codru” (Suprafaţa 5177 ha, la nord-
vestul masivului silvic Căpriana. Peste 1000 specii de plante-
53 rare)
 Rezervaţia ştiinţifică „Plaiul Fagului” (5642 ha, la nord-vestul
codrilor din Ungheni. Peste 900 specii (77 rare), 48 licheni,
639 plante vasculare, specii de copaci)
 Pitoreasca poiană „Eminescu” (S. Scoreni, r. Străşeni)
 Rezervaţia peisagistică „Trebujeni” (500 ha, între s. Furceni şi
Trebujeni. Predomină gorunetele monodominante, pe pietre-
şoaldina, în fisurile pietrilor- acul pământului, spinarea
lupului, feriguţa de stâncă etc)
 Parcul de la Ivancea (4.6 ha, din 1880, ocrotit de stat. 40
specii de arbuşti şi copaci, 9 sunt rare)
 Parcul „La izvor” (Situat la Calea Ieşilor, fondat în 1972. 150
ha cu un lac şi plajă la mijloc)
 Parcul „Valea Trandafirilor” (Între partea centrală a
sectorului Botanica din 1968. 145 ha cu câteva lacuri mici)
 Parcul „Valea Morilor” (Din preajma Văii Dicescu cu lacul
„Valea Morilor” din 1951. 114 ha în care este situat Teatrul
Verde)
 Parcul „Râşcani- Ciocana” (Fondat în 1970 pe baza masivului
verde natural cu o suprafaţă de peste 100 ha, cu lac şi o plajă)
 Grădina Publică „Ştefan cel Mare” (Plantată din 1816-1817
cu 7 ha. Sunt cca. 50 specii de arbori + Aleea Clasicilor)
 Parcul Dendrariu (În valea pârâiaşului Durleşti pe o suprafaţă
de 83 ha. Realizează doritorilor peste 200 soiuri, forme de
plante decorative)
  Grădina Botanică (Constituie baza de studii a Institutului de
Botanică al A.Ş.M. Reprezintă 10 mii specii, forme şi soiuri de
plante, repartizate după principiul sistemic)
 Menajeria Oraşului (Într-un loc pitoresc vizavi de Grădina
Botanică)
 Parcul Catedralei (Centrul oraşului)
 Parcul vechi (Str. Cuza Vodă colţ cu str. Sarmisegetusa)
 Rezervaţia ştiinţifică hidrologică „Iagorlâc” (Lângă s.
Iagorlâc şi Goian. 649 specii de plante vasculare: 50 rare)
 Rezervaţia peisagistică „Pădurea Hârbovăţ” (2216 ha, între s.
Bulboaca şi Hârbovăţ. Predomină stejarul pufos şi cel
obişnuit)
 Rezervaţia peisagistică „Grădina Turcească” (224 ha din
albia veche a Nistrului „Chior” cu o L 30 km., între s. Leuntea
şi Copanca)
 Parcul Hârbovăţ (Monumente de arhitectură peisagistică)
 Rezervaţia ştiinţifică hidrologică „Prutul de Jos” (Între
comuna Slobozia Mare şi r. Prut, la 12 km. de Dunăre. 270 de
plante vasculare, relictare şi rare de plante)
 Rezervaţia silvică „Vadul lui Isac” (68 ha, ocolul silvic
Slobozia)
 Ecosistemul acvatic „Lebăda Albă” (30 ha, la nord-vest de or.
Leova)

7.Monastice sau  Biserici:

religioase 1.„Naşterea Maicii Domnului” (Situată în partea centrală a oraşului,
pe una dintre cele trei coline ale malului drept al râului Bâc. Înălţată
la 1752, continuă tradiţiile arhitecturii medievale moldoveneşti)
2. „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” (Ridicată pe dealul Râşcani,
dominând valea râului Bâc în 1777. În jurul ei s-a aflat un cimitir)
3. Apostolică armenească (Construită în 1803 din cărămidă şi piatră
de calcar pe str. Armenească Veche)
4. „Buna Vestire” (Ridicată în 1807-1810 pe str. Bogdan Petriceicu
Hasdeu din centrul capitalei)
5. „ Sf. Gheorghe” (Construită în 1818 cu arhitectură clasică şi
medievală moldovenească îmbinată. Pe str. Sf. Gherghe colţ cu Avram
Iancu din centrul oraşului)
6. „Sf. Arhangheli Gavriil şi Mihail” (Construită în 1818-1825 de pe
str. Bisericii,5, din fostul sat Buiucani, astăzi parte a capitalei)
7. „ Sf. Haralambie” (Construită în 1836 de negustorul Haralambie
pe str. Columna)
8. „ Sf. Teodor Tiron” (Construită în 1856 cu susţinerea fraţilor greci,
Ciuflea pe str. Ciuflea)
9. „Sf. Treimi” (Din a doua jum. a sec. XIX, în mijlocul unui cimitir.
Situată la începutul str. Munceşti colţ cu str. Decebal)
10. Sf. Pantelemon” (Din 1891, din piatră cioplită, în stil biyantin pe
str. Vlaicu Pârcălab colţ cu str. 31 august 1989)
11. „Sf. Teodora Cuvioasaă de la Sihla” (Fosta capelă a gimnaziului
de fete „Dadiani”, str. Puşkin, centrul oraşului, înălţată în 1895)
12. „Sf. Ierarh Nicolae” (Construită în 1901 pe bd. Ştefan cel Mare ,
pe teritoriului spitalului de Traumatologie. Aparţine Mitropoliei
Basarabiei)
13. „Sf. Dumitru” (Construită în 1916 în sectorul Botanica)
14. Armenească nouă (Construită în 1916 din cărămidă roşie şi piatră
de familia Oganovici-Demianovici în cimitirul armenesc-polonez de
pe Valea Trandafirilor)
15. „ Sf. Duminica Tuturor Sfinţilor” (Construită în 1818-1880 ;
1930, se află pe teritoriul cimitirului central)
16. „Sf. Treimi” (Din complexul „Prometeu” de pe str. Constantin
Stere din 2001)
17. „Sf. Vladimir” (înălţată în 1900 pe teritoriul cimitirului central)
18. „Isus Salvatorul” (De pe str. Sf. Andrei, dată în exploatare la
încep. lui 2000)
19. „Biserica Păcii” (De pe str. Mihail Sadoveanu, sectorul Ciocana)
20. „Hramul sf. Lazăr” (Anii 60, pe teritoriul cimitirului „Sf. Lazăr”)

 Catedrale:
21. „Naşterii Domnului” (Construită în 1830-1836 în centrul
oraşului)
22. „Înălţării Domnului” (Din anii 30 ai sec. XIX, în partea de jos a
str. Hânceşti)
23. „Providenţa Divină” (Catedrala centrală a Episcopiei Romano-
catolice din R.M. Construită între 1840-1843, str. Mitrolopit Dosoftei)
24. „Schimbarea la Faţă” (De pe bd. Ştefan cel Mare din 1899-1902)
25. „Clopotniţa Memoriei” (Clopotniţa Catedralei Centrale ,
restabilită în 1998)
26. „ Arcul de Triumf” (Porţile Sfinte din 1841 din Piaţa Marii
Adunări Naţionale)
27. Paraclisul „Sf. Gherghe” (Al cetăţii Soroca. În 2002 a fost
instaurată o frumoasă catapeteasmă, cu icoane sculptate în lemn de
stejar)
28. „Sf. Împăraţi Constantin şi Elena” (Ridicată în Bălţi în 1924-
1934, folosită până nu demult ca sediu al muzeului de istorie şi
studiere a ţinutului)

 Cimitire:
29. Central (Înmormântaţi: Alexei Mateevici, Alexandru Plămădeală,
V. Cijevschi, I. Vieru, N. Sulac etc)
30. Militar (Înfiinţat în sec. XIX. Se găsesc rămăşiţele a sute de ostaşi
români, austrieci, ruşi, greci de pe timpul primului si al II-lea război
mondial)
31. „Sf. Lazăr” (Inaugurat în anii 60 între zonele Poşta Veche şi
Petricani, multe persoane renumite)
32. Al militarilor germani (Lângă cimitirul „Sf. Lazăr”, ostaşi căzuţi
în lupta celui II-lea război mondial)
33. Catolic (Pe str. Valea Trandafirilor, început în 1813)
34. Evreiesc (În zona Sculeni a capitalei)
35. Rămaşiţele Cimitirului Eroilor (La intersecţia str. Munceşti şi
Decebal, distrus de sovietici după 1944)
  Mănăstiri:
36.Călărăşăuca (Situată într-un defileu pe malul drept al Nistrului
lângă satul cu aceeaşi denumire. Mănăstire de călugăriţe înfiinţată ca
un schit al mănăstirii „Sf. Sava” din Iaşi în 1780-1782 pe locul
bisericii ruinate de tătari)
37. Complexul „ Sf. Treime” (Situat în Rudi, în pădure în unul din cele
3 canioane a landşaftului rezervaţiei naturale Rudi-Arioneşti, din sec.
XIX- anii 30 ai sec. XX)
38. „Adormirea Maicii Domnului” (Ansamblul de piatră a fost zidit
din donaţia boierului Hangi Marcu Donici, român di Movilău. În 1843
a devenit mănăstire)
39. Nicoreni (Din Bălţi, cu hramul „ Sf. Proroc Ilie”, înfiinţat în 1992
de Mitropolia R.M)
40.Chiştelniţa (Bălţi, cu hramul „ Sf. Arhanghel Mihai”, deschisă de
Ministerul Culturii şi Cultelor a R.M. în 1994)
41. Veveriţa (Bălţi, cu hramul „ Maicii Domnului tuturor scârbiţilor”
înfiinţată în 1924)
42. Schitul Bocancea (Bălţi, cu hramul „ Sfinţilor Apostoli Petru şi
Pavel”, inaugurat în 1870)
43.Dobruşa (Din jud. Soroca, înfiinţată în 1772)
44.Japca (Ansamblu monastric de călugăriţe cu hramul „Înălţarea
Domnului”, întemeiată la început ca schit pe la mij. Sec. XIII-XIV, în
1812 a devenit mănăstire)
45. Saharna (Cu biserica „Sf. Treime” din sec. XVIII)
46. Cuşelăuca (Cu hramul „ Adormirii Maicii Domnului”, construită
în 1786 de creştina Maria Tocană din s. Cotiujenii Mari)
47. „Acoperământul Maicii Domnului” (De la Cosăuţi, înfiinţată în
1729, ănvhisă dupa 1821, construită din nou în a doua jum. a anilor
90, sec. XX. Există un izvor cu apă tămăduitoare de ochi.)
48. Ţipova (Mănăstire rupestră din rezervaţia peisagistică cu aceeaşi
denumire, în documente numită şi Horodişte. Construită în primele
secole a mil. 2- sec. XVIII)
49. Curchi (La Pripiceni Curchi, zidită în 1902- 1904_
50. Chiştelniţa (Cu hramul „Sf. Ahanghel Mihail”, construită în 1994,
dispune de 2 biserici)
51. „Noul Neamţ” (Nu departe de cetatea Tighina, cu hramul „Sfintei
Înălţări”, inaugurată în 1859/ 1864)
52. Mănăstire în peşteră (Lângă Roghi din stânga Nistrului din sec.
XVIII, descoperită în 1989)
53. Schit rupestru Holercani- Mărcăuţi (Din dreapta Nistrului, între
Holercani şi Mărcăuţi)