Ghiduri Pentru Aplicarea Unitara A Standardelor de Evaluare Vol226022021 1

Ghiduri pentru aplicarea unitară a
standardelor de evaluare
Pentru o școală mai bună!
Volumul 2
Evaluarea internă și
externă a stării de bine
ARACIP
București
2021
CUPRINS
Pagina
Sumar executiv 2
I. Introducere 4
II. Starea de bine—aspecte generale și conceptuale 7
III. Lista indicatorilor și a cerințelor privind starea de bine aferente standardelor
și standardelor de referință 22
IV. Interpretări, explicații și exemplificări—cerințe privind starea de bine 29
V-1. Anexa 1—baza legală, note și bibliografie 37
V-2. Anexa 2—surse de informații privind îndeplinirea cerințelor 39

SUMAR EXECUTIV
Obiectivul ARACIP este de a realiza evaluarea externă a calității pentru unitățile de învățământ
preuniversitar. În vederea realizării acestui obiectiv fundamental, ARACIP a elaborat și a propus spre
aprobare, prin Hotărâre de Guvern, standarde, metodologii și instrumente, care pot fi utilizate atât pentru
evaluarea internă, cât și pentru evaluarea externă a calității educației.
Scopul acestor instrumente este de a asigura judecăți de evaluare privind nivelul calității serviciilor
educaționale, fundamentate pe dovezi, prin raportare la cerințele formulate în standarde (care cuprind
cerințe minimale) și în standardele de referință (care indică un nivel optim de activitate).
La finele anului 2020, au fost aprobate, prin Hotărârea de Guvern Nr. 994/2020, noi standarde de
calitate, care vor intra în vigoare începând cu anul școlar 2021-2022. În vederea implementării noilor
standarde, ARACIP a inițiat procesul de elaborare și dezbatere publică a unui set de Ghiduri de aplicare, care
să permită interpretarea unitară a cerințelor formulate în standarde și standardele de referință, atât în
evaluarea internă, cât și în cea externă a calității educației.
Ghidurile vor fi folosite de: directorii unităților de învățământ preuniversitar (pentru elaborarea
documentelor de diagnoză și prognoză), de comisiile de evaluare și asigurare a calității (CEAC) din unitățile
de învățământ preuniversitar (pentru realizarea proceselor și activităților de evaluare internă și pentru
redactarea rapoartelor anuale de evaluare internă a calității educației—RAEI), de inspectoratele școlare (care
sunt parte a procedurilor de evaluare externă și de îmbunătățire a calității educației) și, desigur, de experții
ARACIP (din aparatul propriu și evaluatori externi) pentru realizarea proceselor și activităților de evaluare
externă și redactarea rapoartelor de evaluare externă (REE).
Acest ghid este structurat astfel:

Partea I, introductivă, se referă la contextul general al funcționării ARACIP (misiune și obiective)
și la cel specific, creat prin adoptarea noului cadru normativ al evaluării interne și externe. Tot aici, este
descris grupul țintă—respectiv, destinatarii acestor materiale de orientare—și este arătat locul ghidului de
față în structura de ansamblu a documentelor de orientare (Ghiduri), care vor fi elaborate de ARACIP,
precum și întrebările esențiale la care vor răspunde aceste Ghiduri. De asemenea, sunt explicate conceptele
de bază, așa cum sunt ele definite în legislație și utilizate în activitatea de evaluare internă și externă.
Partea a II-a se referă la aspectele generale ale definirii și asigurării stării de bine în școală, pe
baza bunelor practici manageriale, naționale și internaționale.
Partea a III-a cuprinde lista tuturor indicatorilor și cerințelor (descriptorilor) aferente
standardelor și standardelor de referință, care sunt abordate în acest ghid și care răspund întrebării
fundamentale avute în vedere: În ce măsură școala asigură starea de bine a participanților la
educație?
Lista indicatorilor și a cerințelor este structurată pe două coloane:
• Prima coloană cuprinde indicatorii și descriptorii, așa cum apar în HG 994/2020.
• Cea de-a doua coloană explică nivelul minim de realizare aferent standardelor și standardelor de
referință, la care se referă acest ghid, cu alte cuvinte, care sunt condițiile care trebuie îndeplinite,
pentru nivelul ”satisfăcător” de realizare a cerinței respective.
Partea a IV-a cuprinde interpretări, explicații și exemplificări suplimentare, relative la
cerințele privind definirea, măsurarea și asigurarea stării de bine, așa cum rezultă din bunele practici
identificate pe plan național și internațional.
Interpretările și explicațiile suplimentare privesc standardele și, în plus față de secțiunea anterioară,
și standardele de referință. Ca urmare, pentru ca o unitate școlară să poată fi evaluată ca ”bună”, ”foarte
bună” sau ”excelentă” în privința indicatorului respectiv, ea trebuie să îndeplinească cerințele în spiritul
explicațiilor oferite.
Pentru a facilita procesul de evaluare (internă și externă), cerințele specifice (descriptorii) din
standarde au fost transformate în întrebări de evaluare, explicațiile arătând modul în care evaluatorii
(interni și externi) vor analiza răspunsurile la întrebările respective, pentru a judeca adecvarea și
corectitudinea răspunsului. Pentru anumite cerințe, în privința cărora, pe baza experienței anterioare de
evaluare a ARACIP, nu există bune practici sau practicile dominante sunt inadecvate, vor fi oferite și
exemple concrete.
Ghidul se încheie cu două anexe:
• Anexa 1—care cuprinde baza legală a procesului de evaluare internă și externă—inclusiv
legislația generală a învățământului, care stabilește cerințele minime menționate pe parcursul
acestui Ghid.
• Anexa 2—care se referă la sursele de informații, pe care evaluatorii (interni și externi) le vor
folosi pentru dovedirea îndeplinirii cerințelor menționate în Ghid.
3
I. INTRODUCERE
Obiectivul ARACIP este realizarea evaluării externe a calității educației din unitățile de învățământ
preuniversitar pentru:
a. atestarea capacității organizațiilor furnizoare de educație de a satisface așteptările beneficiarilor și

standardele de calitate, prin activități de evaluare și acreditare;
b. asigurarea protecției beneficiarilor direcți și indirecți de programe de studiu de nivelul învățământului
preuniversitar prin producerea și diseminarea de informații sistematice, coerente și credibile, public
accesibile, despre calitatea educației;
c. dezvoltarea unei culturi instituționale a calității în învățământul preuniversitar;
d. a propune Ministerului Educației și Cercetării politici și strategii de îmbunătățire permanentă a calității
învățământului preuniversitar, în strânsă corelare cu învățământul superior.
Pentru realizarea acestui obiectiv fundamental, ARACIP a elaborat și a propus spre aprobare,
conform prevederilor legale, standarde, metodologii și instrumente pentru evaluarea internă și externă a
calității educației, care să fundamenteze, pe bază de dovezi, judecățile de evaluare privind nivelul calității
serviciilor educaționale, prin raportare la cerințele formulate în standardele și standardele de referință.
Ghidurile publicate de ARACIP au ca scop interpretarea unitară a cerințelor formu-

late în standarde și standarde de referință (aprobate prin HG Nr. 994/2020), atât în
evaluarea internă, cât și în cea externă a calității educației. Ele vor fi folosite de:
• Directorii unităților de învățământ preuniversitar—pentru elaborarea documen-
telor de diagnoză și prognoză.
• Comisiile de evaluare și asigurare a calității (CEAC) din unitățile de învățământ
preuniversitar—pentru realizarea proceselor și activităților de evaluare internă
și pentru redactarea rapoartelor anuale de evaluare internă a calității educației
(RAEI), ca documente de diagnoză.
• ISJ/ISMB—pentru evaluarea internă și avizarea fișei-tip, anexă la cererea de
evaluare externă și parte integrantă din raportul de evaluare externă, precum și
în activitatea de inspecție.
• Experții ARACIP (din aparatul propriu și evaluatori externi) - pentru realizarea
proceselor și activităților de evaluare externă (pentru obținerea autorizației de
funcționare provizorie, a acreditării și pentru evaluarea externă periodică) și
redactarea rapoartelor de evaluare externă (REE).
Pe baza experienței acumulate și a bunelor practici identificate pe plan național și internațional,

procesul de evaluare instituțională (internă și externă) răspunde unui număr de 5 întrebări fundamentale:
1. În ce măsură școala servește nevoile și interesele membrilor comunității,

ale comunității în ansamblu și ale societății în general?
2. În ce măsură școala funcționează și este guvernată în mod eficient?
3. În ce măsură școala obține rezultatele așteptate ale învățării?
4. În ce măsură școala asigură starea de bine a participanților la educație?
5. În ce măsură este școala o instituție de succes, care învață și se îmbunătă-
țește continuu?
Ghidul de față, pentru evaluarea internă și externă a stării de bine, își propune să faciliteze
înțelegerea unitară a modului în care o instituție de învățământ răspunde la cea de-a patra întrebare din
lista de mai sus.
Ca urmare, procesul de evaluare internă și externă va stabili măsura în care unitatea de învățământ
asigură, respectă și protejează drepturile omului și, în particular, drepturile copilului, sănătatea
și siguranța participanților la educație, oferind, totodată, experiențe de învățare interesante și
atractive, care îi fac pe copii și tineri să se simtă bine la școală și împreună cu ceilalți, care
dezvoltă motivația și capacitatea pentru învățarea pe tot parcursul vieții, precum și încrederea în
forțele proprii, în comunitate și în societate, în general.
Pe această bază, au fost selectați indicatorii și descriptorii relevanți pentru evaluarea modului în
care unitatea școlară răspunde acestor cerințe.
Atragem atenția asupra faptului că unele cerințe (unii descriptori) se pot referi la mai multe
aspecte fundamentale ale calității, respectiv, se referă la răspunsuri pentru mai multe întrebări
fundamentale. De exemplu, Indicatorul 4, Asigurarea sănătății și securității tuturor celor implicați în
activitatea școlară, este un instrument de măsură atât pentru funcționarea optimă a unității de
învățământ (oferind răspunsuri la întrebarea ”În ce măsură școala funcționează și este guvernată în mod
eficient?”), cât și pentru îmbunătățirea stării de bine (oferind răspunsuri la întrebarea ”În ce măsură
școala asigură starea de bine a participanților la educație?”).
Din acest motiv, unii indicatori și unele cerințe vor fi regăsite în mai multe ghiduri de aplicare,
perspectiva (ilustrată și de întrebările de evaluare) fiind, însă, diferită.
Reamintim, în acest context, și câteva considerații generale referitoare la standarde (aprobate prin
HG Nr. 994/2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcționare provizorie și a standardelor
de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar) și la modul în care se face
evaluarea (conform HG 993/2020 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituțională în vederea
autorizării, acreditării și evaluării periodice a organizațiilor furnizoare de educație).
• Acreditarea presupune parcurgerea a două etape succesive: autorizarea de funcționare provizorie și
acreditarea.
• Standardul pentru autorizarea de funcționare provizorie reprezintă un set de cerințe minime
obligatorii de înființare a unei noi unități de învățământ sau a unui nou nivel, unei noi specializări sau
calificări sau unui nou program de studiu într-o unitate de învățământ deja înființată. Aceste cerințe
minime se referă la existența tuturor condițiile necesare privind derularea proceselor educaționale
(privind mediul, sănătatea, siguranța copiilor / tinerilor, securitatea și sănătatea în muncă etc.) și la
existența dotărilor și serviciilor obligatorii pentru educația oferită, care pot fi evaluate anterior
începerii activități. Aceste cerințe sunt enumerate având, în față, indicativul ”A” (A1-A40). Autorizarea
de funcționare provizorie se acordă în condițiile în care toate cerințele pentru autorizare sunt
îndeplinite.
• Standardul de acreditare reprezintă cerințele minime obligatorii, pentru existența și
funcționarea oricărei unități de învățământ, așa cum sunt ele definite de legislația în vigoare,
formulate în termeni de reguli (norme) și rezultate. Aceste condiții vizează, pe lângă respectarea
tuturor cerințelor îndeplinite la autorizare, și funcționarea unității de învățământ, conform
reglementărilor legale în vigoare, precum și obținerea rezultatelor scontate în urma furnizării
serviciilor de educație. Aceste cerințe sunt enumerate având, în față, indicativul ”B” (B1-B109). Așadar,
cerințele din coloana respectivă se adaugă celor evaluate la autorizare, la acreditare fiind evaluate
cerințele din ambele coloane. Acreditarea se acordă în condițiile în care toate cerințele pentru
autorizare și pentru acreditare sunt îndeplinite. Nivelul calității definit prin standardul de
acreditare este „satisfăcător“.
• Standardul de referință reprezintă descrierea cerințelor care definesc un nivel optimal de realizare
a unei activități de către o organizație furnizoare de educație, pe baza bunelor practici existente la
nivel național, european sau mondial. Cerințele standardului de referință nu sunt obligatorii.
Unitatea de învățământ are libertatea de a-și defini obiectivele și opțiunile strategice prin propriul
plan de dezvoltare - PDI, PAS etc., având ca reper cerințele descrise în standardele de referință.
Acordarea unui calificativ „bine“, „foarte bine“ sau „excelent“ depinde de gradul de conformare față de
aceste cerințe.
• Formatul standardului este următorul:
 enumerarea celor 24 de indicatori, în ordinea domeniilor și a criteriilor stabilite de lege;
5
 la fiecare indicator, sunt menționate cerințe comune și cerințe specifice, dacă este cazul, pentru
diferite niveluri de învățământ și tipuri de unități de învățământ. Au fost identificate cerințe
specifice pentru (în paranteză, prescurtarea folosită pentru cerințele specifice respectivului nivel/
tip de învățământ): învățământul liceal—vocațional și tehnologic, învățământul
profesional și învățământul postliceal (t), învățământul antepreșcolar și preșcolar (ap; p),
învățământul special (s), învățământul antepreșcolar special - intervenție timpurie (s-it)
și învățământul special care funcționează în cadrul centrelor de reeducare/
penitenciarelor/centrelor de detenție (s-r). Cerințele specifice pot fi, după caz, adaptări ale
standardelor comune sau suplimentări ale acestora;
 cerințele pentru standardul de autorizare provizorie, pentru standardul de acreditare și pentru
standardul de referință sunt cumulative, cu excepția celor marcate cu (*), care se verifică numai
la evaluarea externă pentru obținerea autorizației de funcționare provizorie. Pentru vizitele de
evaluare externă în vederea acreditării și evaluării periodice, cerințele respective sunt verificate
de inspectoratul școlar județean/al municipiului București și doar în situația lipsei aceste evaluări
sau a constatării unor neconcordanțe, aceste cerințe vor fi evaluate de către ARACIP.
• Îndeplinirea standardelor de autorizare și acreditare se înregistrează prin „da/nu“. Gradul de îndeplinire
a standardelor de referință se înregistrează pe baza unui calificativ, care poate fi transpus într-un
punctaj.
• Calificativele, care se acordă pentru fiecare indicator de performanță evaluat (și înregistrate în raportul
de evaluare externă periodică), sunt următoarele:
 „Nesatisfăcător“, în situația neîndeplinirii a cel puțin unei cerințe din standardele de acreditare,
la nivelul indicatorului respectiv.
 „Satisfăcător“, în situația îndeplinirii tuturor cerințelor din standardele de acreditare, aferente
indicatorului respectiv.
 „Bine“, în situația îndeplinirii tuturor cerințelor din standardele de acreditare și a cel puțin unei
cerințe din standardele de referință.
 „Foarte bine“, în situația îndeplinirii tuturor cerințelor din standardele de acreditare și a tuturor
cerințelor din standardele de referință.
 „Excelent“, în situația îndeplinirii tuturor cerințelor din standardele de acreditare, a tuturor
cerințelor din standardele de referință, precum și a unor cerințe definite de unitatea de
învățământ, care depășesc sau suplimentează cerințele definite în standardele de referință.
6
II. STAREA DE BINE—ASPECTE GENERALE
ȘI CONCEPTUALE
Ghidul pentru evaluarea internă și externă a stării de bine își propune să faciliteze
înțelegerea unitară a modului în care este evaluată capacitatea instituției de învățământ de
a respecta drepturile omului și, în particular, drepturile copilului, a modului în care este
protejată sănătatea și asigurată siguranța copilului / tânărului în timpul activităților de
învățare (în unitatea de învățământ și în vecinătatea acesteia), a măsurii în care sunt
oferite experiențe de învățare atractive, interesante, care îl fac să se simtă bine la școală și
împreună cu ceilalți, care dezvoltă motivația și capacitatea pentru învățare pe tot
parcursul vieții, precum și încrederea în forțele proprii, în comunitate și în societate.
Există numeroase dovezi și bune practici, care demonstrează o legătură strânsă între participare și
rezultatele învățării, pe de o parte, și starea de bine a copilului / tânărului, pe de altă parte. Este descris,
chiar, un ”cerc virtuos”, de
potențare reciprocă: când copilul
sau tânărul se simte bine (în pielea
lui și la școală), obține rezultate
mai bune; cu cât rezultatele sunt
mai bune, cu atât copilul / tânărul
se simte mai bine la școală și este
mai fericit cu sine.
Totodată, starea de bine la
școală este esențială pentru
dezvoltarea unei atitudini
favorabile învățării pe tot parcursul
vieții: un adult cu amintiri negative
despre școală, despre foștii colegi,
despre școală, despre profesori și
despre experiențele de învățare
trăite este de așteptat că nu va fi
favorabil învățării: toți vom evita
repetarea unor experiențe care ne-au produs numai emoții negative—frustrare, teama de eșec și de ridicol,
frica de reacția celorlalți, etc.
Ca urmare, sistemele de învățământ se arătă tot mai interesate de modul în care școala poate asigura
un climat școlar pozitiv, care dezvoltă și întreține starea de bine și, în subsidiar, de modul în care
experiențele oferite pot fi folosite și pentru învățarea socială și emoțională.
Dorim, de la început, să subliniem faptul că starea de bine nu înseamnă, exclusiv, o stare de fericire
sau voioșie perpetuă, resimțită de copilul / tânărul care învață. Dimpotrivă, toate modelele contemporane
ale ”stării de bine” insistă pe aspecte, cum ar fi: ordinea și predictibilitatea (pe bază de reguli), disciplina
(inclusiv punctualitatea), perseverență și efort (incluzând temerile și frustrările asociate unui parcurs de
învățare presărat cu obstacole) și nicidecum pe bunul plac al copilului. Literatura de specialitate
menționează rolul formativ al emoțiilor negative (cu condiția să nu fie permanente și foarte puternice) în
îmbunătățirea stării de bine, prin alegerile făcute, prin galvanizarea schimbării și, în ultimă instanță, prin
pozitivarea acestora.
Totodată, chiar dacă teoriile moderne ale învățării pun un accent tot mai puternic pe inițiativa celui
care învață și pe motivația intrinsecă asociată procesului de învățare (de exemplu, prin ”învățarea auto-
normată”, care va fi explicată în Ghidul dedicat rezultatelor învățării), acest lucru nu exclude învățarea
inițiată / dirijată din exterior: tot mai multe voci semnalează importanța instruirii în obținerea unor
rezultate ale învățării dezirabile la nivel individual și social. Mai mult decât atât, cercetările au arătat că
oamenii se simt bine atunci când, în situații noi (cum sunt cele de învățare), primesc direcție și orientare.
În ultimii 20 de ani, conceptul de ”stare de bine” a început să fie analizat și operaționalizat în vederea
”infuzării” lui în curriculum și, mai ales, în practicile concrete din școală. Astfel, învățarea socială și
emoțională a devenit o componentă curriculară importantă pentru toate nivelurile de învățământ, în
curriculumul scris, în cel predat (activitățile de învățare proiectate și realizate efectiv) și, nu în ultimul rând,
în cel evaluat. Mai mult decât atât: în prezent, în contextul unor schimbări dramatice la nivelul școlii și al
societății, induse de globalizare, de digitalizare, de dezvoltarea exponențială a tehnologiei și, nu în ultimul
rând, de evenimente neașteptate (cum ar fi pandemia de COVID-19), au ieșit în evidență problemele de
natură socială și emoțională cu efecte negative asupra rezultatelor învățării. De exemplu:
nesatisfacerea nevoilor fiziologice primare, starea de insecuritate fizică și psihică permanentă, izolarea,
respingerea și bullying-ul, nerecunoașterea meritelor și a progresului (sau ducerea lor în derizoriu, prin
comentarii sarcastice, de exemplu) și multe altele asemenea duc la diminuarea participării (copiii și tinerii
încep să lipsească și chiar abandonează școala) și la înrăutățirea rezultatelor învățării.
Desigur, școala nu poate interveni, direct, asupra tuturor factorilor care influențează, în bine sau în
rău, starea de bine. Pe de altă parte, cunoașterea acestor factori, chiar dacă se află în afara ariei efective de
influență, poate ajuta școala, în vederea adoptării unor acțiuni de prevenire, compensare și remediere (vezi,
în cele ce urmează, și cum anume, prin corelare cu standardele de calitate).
Deci, pentru a îmbunătăți participarea și rezultatele învățării, instituția de

învățământ trebuie să îmbunătățească și starea de bine a copiilor / tinerilor în
toate activitățile asociate cu învățarea, derulate în școală, acasă sau în alte
contexte și situații de învățare.
1. Definiția operațională a ”stării de bine”
În literatura de specialitate, există multe abordări și definiții ale ”stării de bine”, din foarte multe
perspective. De exemplu, starea de bine este asociată cu bunăstarea materială, cu bunăstarea spirituală, cu
calitatea vieții, cu starea de sănătate (fizică și psihică), cu fericirea etc. Ca urmare, și conceptele sau teoriile
(descriptive și explicative) sunt foarte numeroase. De exemplu, există teorii1.
• Centrate pe utilitate, care definesc starea de bine în termeni de satisfacere a nevoilor, fericire,
preferințe personale etc.
• Focalizate pe bunăstarea materială, care, pornind de la necesitatea satisfacerii prioritare a
nevoilor fundamentale, se concentrează pe venituri și pe resursele disponibile la nivel individual.
• ”Factoriale”, care listează nevoi, drepturi, capacități.
Indiferent de teoria adoptată, ”stare de bine este, evident, un concept multidimensional, cuprinzând
elemente ce țin, printre multe altele, de dezvoltarea fizică, psihologică și emoțională a copiilor (identitate și
încredere, autogestionare, inițiativă, rezistență), de comportamentul social (empatie, grijă și respect față de
sine și de alteritate, implicare civică), de relaționare (prietenie, echitate, atitudini prosociale, respect) sau de
8
capacitatea mediului de învățare de a fi prietenos, suportiv, de a promova colaborarea, diversitatea sau
disponibilitatea pentru dezvoltare”2. De aici rezultă și necesitatea de a colecta date diverse, obiective și
subiective, care țin de persoană, familie, școală, grupul de prieteni, comunitate în general.
Având în vedere că acest ghid nu este o lucrare științifică, având ca scop urmărește oferirea unor
repere de orientare în cunoașterea fenomenului și, mai ales, pentru acțiunea de îmbunătățire, propunem o
abordare operațională (nu teoretică), limitată la ”starea de bine”, asociată cu învățarea—în școală,
acasă sau în alte contexte și situații legate de școală. Am optat, de asemenea, pentru o definire
”mulifactorială”:
• Inventariind aspectele (individuale, familiale, școlare, sociale), care influențează starea de bine,
pe baza rezultatelor cercetării.
• Inventariind ceea ce poate face școala (pornind de la a bunele practici identificate) pe cele două
dimensiuni menționate deja: cunoaștere (a situațiilor concrete) și acțiune (de îmbunătățire).
În acest context, definim ”starea de bine în școală” drept

atitudinea preponderent pozitivă a copiilor / tinerilor față de învățare,
școală, profesori și colegi, determinată și influențată de factori
individuali, familiali, școlari și comunitari.
Ca urmare, vom inventaria acești factori, cărora le vom asocia
acțiuni derulate la nivelul unității de învățământ pentru:
• Cunoașterea atitudinii copiilor / tinerilor față de învățare,
școală, profesori și colegi.
• Cunoașterea factorilor pozitivi sau negativi care influențează
această atitudine, pentru fiecare copil / elev în parte.
• Îmbunătățirea stării de bine prin acțiune la nivelul factorilor
care influențează (pozitiv sau negativ) această atitudine.
Modelul pe care l-am adoptat a fost propus de UNICEF3. Este un model sintetic, multidimensional,
organizat pe trei niveluri de analiză:
• Persoana.
• Relațiile (pe care le are persoana respectivă).
• Contextul (în care aceasta trăiește acea persoană).
Fiecare nivel este, la rândul lui, analizat pe mai multe dimensiuni (detaliate, în cele ce urmează).
Este evident, așa cum am mai subliniat, că nu toate aspectele analizate (care influențează starea de
bine) pot fi, mai mult sau mai puțin, controlate sau influențate de școală. Totuși, cuprinderea lor în model
poate arăta cine poate interveni eficient și cum anume școala poate sprijini aceste intervenții. De exemplu,
chiar dacă școala nu poate interveni direct, în familie și în comunitate, pentru a stopa violența, ea poate
iniția sau participa la activități care vizează acest aspect – de exemplu:
• Programe de educație parentală și alte activități dedicate părinților pentru cunoașterea copiilor,
relațiile cu ei, combaterea violenței etc.
• Activități interculturale, care promovează ”norme sociale pozitive” și valori precum diversitatea
sau toleranța.
• Găzduirea unor evenimente comunitare.
• Diversificarea activităților extracurriculare și recreative oferite de școală, etc..
9
În cele ce urmează, vom enumera:
• Dimensiunile și factorii care vor fi luați în considerare. Față de modelul originar, am operat o
selecție și simplificare a factorilor, având în vedere specificul, posibilitățile și misiunea unei
instituții de învățământ, precum și definiția operațională propusă. De asemenea, am inclus în
model și cerințele referitoare la incluziune, echitate, nondiscriminare și protecția drepturilor
copilului—dar, exclusiv din perspectiva stării de bine.
• Ce are de făcut unitatea de învățământ pentru cunoașterea existenței, inexistenței și, după
caz, a intensității factorului respectiv—pe baza unor informații de natură cantitativă și calitativă.
Multe dintre datele respective există, deja, la nivelul unității de învățământ, la nivelul
colectivelor de copii/tineri (prin educatoare, învățători și profesorii diriginți) și la consilierii
școlari.
• Ce are de făcut unitatea de învățământ pentru îmbunătățirea stării de bine, prin acțiuni
corespunzătoare factorului respectiv.
Datele colectate vor putea fi folosite pentru documentarea mai multor aspecte (dimensiuni și factori)
ale stării de bine. De exemplu, participarea copiilor / tinerilor la activitățile extracurriculare oferă
cunoaștere (informații despre atitudine față de școală, față de învățare, dar și în privința competențelor
sociale—cooperare, atitudini pro-sociale etc.). Totodată, activitățile respective pot duce la îmbunătățirea
stării de bine, pe pe una sau mai multe din dimensiunile menționate mai jos.
Cel mai la îndemână factor (dar și cel care se poate măsura cel mai greu) este atitudinea
cadrelor didactice, a întregului personal față de cel care învață, față de rezultatele sale, încurajând
și susținând, astfel, procesul de învățare.
Întrucât standardele de calitate sunt aplicate la nivel instituțional (deci, se referă doar indirect la
comportamentul individual al cadrelor didactice), în acest ghid vom prezenta datele / informațiile care pot fi
colectate, precum și acțiunile care pot fi inițiate și realizate, la nivel instituțional și managerial, pentru
cunoașterea și îmbunătățirea stării de bine.
O serie de aspecte care pot influența, direct sau indirect, starea de bine vor fi abordate în alte
Ghiduri. De exemplu:
• Factori care țin de proiectarea, realizarea și evaluarea activităților de învățare vor fi abordați, în
detaliu, în Ghidul referitor la obținerea rezultatelor învățării.
• Factori care țin de incluziune, echitate, nondiscriminare și de protecția drepturilor copilului vor
fi abordați și în Ghidul referitor la funcționare și guvernanță.
Acești factori vor fi marcați cu roșu. În cazul acestora, vom menționa doar aspectele care țin de
starea de bine, dar nu vom intra în alte detalii privind celelalte aspecte—care țin de conținutul
documentelor de proiectare sau al metodologiei și instrumentarului aferent activităților de învățare,
respectiv de conținutul documentelor și ale altor dovezi care atestă funcționarea corespunzătoare a
instituției de învățământ.
Subliniem necesitatea ca toate datele personale ale beneficiarilor să fie colectate respectând
legislația privind protecția datelor cu caracter personal, inclusiv pe baza consimțământului informat al
persoanei care oferă datele (de regulă, părintele).
Tipologia acțiunilor care pot fi realizate de o unitate școlară este vastă (în tabelul de mai jos doar
exemplificăm). Totuși, respectarea cerințelor privind cunoașterea și îmbunătățirea stării de bine nu va
deveni o încărcătură suplimentară pentru oamenii școlii: vizitele de evaluare externă au arătat că
multe dintre datele necesare sunt deja colectate și, de asemenea, că unitățile de învățământ realizează
programe și activități care influențează, pozitiv, starea de bine. Ca urmare, acest ghid urmărește să sprijine
unitățile de învățământ prin sistematizarea cerințelor, prin corelarea lor cu acțiunile deja întreprinse
și prin orientarea activității spre o îmbunătățire efectivă și măsurabilă a stării de bine.
10
În acest capitol, inventariem dimensiunile, factorii, precum și acțiunile recomandate, la nivelul
unității de învățământ, pentru cunoașterea și îmbunătățirea stării de bine. În secțiunea următoare, vom
prezenta și cerințele minime în acest sens (pentru nivelul ”satisfăcător” de realizare a descriptorilor și
indicatorilor respectivi).
Subliniem, în treacăt, și faptul că toate analizele efectuate au arătat că pandemia de COVID-19 a
afectat puternic starea de bine a copiilor și tinerilor. Ca urmare a mutării activităților de învățare online, am
asistat la o limitare drastică a relațiilor, la creșterea nesiguranței în familie, în școală și în comunitate, pe
toate planurile, din cauza evoluțiilor economice și sociale impredictibile.
A. La nivel de individ:
Ce are de făcut unitatea de învățământ pentru

Cunoaștere, Îmbunătățirea stării de bine:
Dimensiuni și factori ai (prin colectarea de informații gene-
”stării de bine” rale și, în mod distinct, pentru co-
piii/elevii aparținând categoriilor
vulnerabile / în risc de abandon
școlar / rezultate slabe):
Sănătate și siguranță
• Nivelul de sănătate: sta- • Starea de sănătate fizică și mentală • C.d.ș și activități extracurriculare de
rea de sănătate, eventuale generală, existența unor boli acute educație pentru sănătate și pentru
boli, îngrijirea sănătății. sau cronice de care suferă copilul / autocunoaștere.
tânărul, existența unor dizabilități, • Educație parentală și alte activități cu
tulburări specifice de învățare sau părinții în domeniul educației pentru
alte nevoi speciale. sănătate.
• Comportamente legate • Alimentația suficientă / corectă în • Consiliere.
de sănătate: hrana familie și la școală (dacă e cazul). • Parteneriate și proiecte comune în
(cantitate / calitate), • Respectarea timpului de somn și domeniul sănătății publice și al edu-
somn, fumat, consum de de odihnă. cației pentru sănătate (cu DSP, medi-
alcool/droguri, obezitate • Comportamente dăunătoare sănă- cii de familie, ONG de profil).
etc,; exerciții fizice / tății (dacă este cazul): fumat, con-
sport. sum de alcool sau droguri etc.
• Practicarea unui sport, a exerciții-
lor fizice regulate, care indică un
stil de viață sănătos.
• Comportamente legate • Evidența cazurilor în care copiii/ • C.d.ș și activități extracurriculare pri-
de siguranța personală și tinerii au manifestat comporta- vind siguranța personală (de exemplu,
a celorlalți în cadrul școlii mente periculoase (pentru sine și educație rutieră).
și în vecinătate: pentru ceilalți) – inclusiv cazurile • Educație parentală și alte activități cu
”alergatul”, ”cățăratul”, de violență. părinții în domeniul educației pentru
traversarea arterelor pu- • Evidența locurilor din școală siguranță personală.
blice etc. (scări, teren de sport, sobe etc.) • Consiliere.
sau din vecinătate (de exemplu, • Exerciții de alertare / comportament
artere aglomerate care trebuie tra- în situații de urgență.
versate) cu pericol potențial pen- • Parteneriate și proiecte comune în
tru siguranța copiilor / tinerilor. domeniul siguranței personale și co-
• Nivelul siguranței percepute în lective (cu DSP, ISU, ONG de profil).
spațiile școlare, în vecinătatea șco- • Măsurarea, prin chestionare (sau alte
lii și pe drumul la/de la școală. mijloace, în funcție de nivelul de vâr-
stă și alte caracteristici personale) a
nivelului perceput de siguranță în
școală, în vecinătatea școlii, în timpul
deplasării la / de la școală.
11
Participarea școlară și rezultatele învățării
• Participarea la educație și • Tendința și motivele absenteismu- • Educație parentală și alte activități cu
prezența la școală (Ghid lui, care țin de școală (de exemplu părinții în domeniul educației pentru
”Guvernanță și funcționa- evitarea unor discipline sau a unor siguranță personală.
re”) profesori, de persoană (de exem- • Consiliere.
plu, starea de sănătate), de fami- • Activități de formare / dezvoltare pro-
lie (munca în gospodărie și parti- fesională a personalului (în situația în
ciparea la alte activități cu părin- care absenteismul este selectiv – la
ții) sau de grupul de prieteni (de anumite discipline / cadre didactice.
exemplu, normele de grup care
încurajează ”chiulul”).
• Calificări obținute - diplo- • Nivelul satisfacției copiilor / tine- • Oferirea de feedback regulat, sistema-
me și certificate (Ghid rilor privind: tic, personalizat în privința rezultate-
”Rezultatele învățării”)  activitățile de învățare la lor învățării și a altor rezultate perso-
• Rezultatele școlare la care au participat copiii/ nale.
competențe cheie și spe- elevi și rezultatele învățării; • Oferirea de oportunități de alegere și
cifice (Ghid ”Rezultatele  evaluarea rezultatelor învă- decizie personală (în funcție de nivelul
învățării). țării (echitatea și adecvarea de vârstă) în privința activităților de
• Nivelul ”competențelor la așteptările personale); învățare (curriculare și extracurricula-
de viață”: luarea decizii-  nivelul competențelor gene- re).
lor, management financi- rale și specifice deținute; • Măsurarea, prin chestionare (sau alte
ar, activitatea în gospodă-  calificările (diplome și certi- mijloace, în funcție de nivelul de vâr-
rie (Ghid ”Rezultatele ficatele) care vor fi obținute stă și alte caracteristici personale, cum
învățării”). la absolvire; ar fi existența unor dizabilități) a nive-
• Autopercepția rezultate-  perspectivele la absolvire – lului de satisfacție privind aspectele
lor școlare și a propriilor continuarea studiilor și/sau menționate.
abilități și competențe intrarea pe piața muncii. • Consiliere și orientare.
(Ghid ”Rezultatele învăță- • Capacitatea de autoevaluare (de • C.d.ș și activități extracurriculare pri-
rii). exemplu, prin compararea între vind competențele de viață (”life
• Gândire critică (Ghid rezultatele obținute și cele estima- skills”), informarea și orientarea în
”Rezultatele învățării). te). carieră și de dezvoltare personală.
• Cunoștințele și comporta- • Exemple de opțiuni și decizii per- • Activități cu voluntari și alte persoane-
mente privind cariera - sonale bazate pe analiza critică a resursă din comunitate.
școlile care pot fi urmate informației disponibile. • Activități de consultare a copiilor /
și calificările care pot fi • Copiii / tinerii implicați în activi- tinerilor în privința vieții școlare și a
obținute, cerințele acesto- tăți de voluntariat din școală și activităților care vor fi desfășurate la
ra, posibilitățile de salari- timpul dedicat acestor activități. nivel de colectiv / unitate.
zare și de dezvoltare etc. • Activități de dezvoltare profesională
(Ghid ”Guvernanță și aferente aspectelor menționate.
funcționare”).
• Angajarea în viața școlară • Copii / tineri participanți la activi- • Oferirea de oportunități pentru alege-
– la nivel cognitiv, emoți- tățile extracurriculare realizate la re și decizie personală (în funcție de
onal și comportamental. nivelul unității de învățământ. nivelul de vârstă) în privința activități-
• Puncte de vedere perso- • Propunerile de îmbunătățire a lor de învățare (curriculare și extra-
nale privind problemele activității (la nivel de colectiv / de curriculare).
identificate. unitate de învățământ). • C.d.ș și activități extracurriculare de
• Comportamente antisociale / devi- educație civică și juridică, de prevenire
ante: infracțiuni și contravenții; și combatere a violenței și hărțuirii.
violență și hărțuire (bullying); van- • Parteneriate și proiecte comune pen-
dalism și distrugere etc. tru prevenirea comportamentelor
antisociale, violenței și hărțuirii.
• Consiliere.
12
Dimensiuni și factori ai (prin colectarea de informații ge-
”stării de bine” nerale și, în mod distinct, pentru
copiii/elevii aparținând categorii-
lor vulnerabile / în risc de aban-
don școlar / rezultate slabe):
Participarea școlară și rezultatele învățării
• Atitudine pozitivă față de • Atitudinea față de învățare și mo- • Măsurarea, prin chestionare (sau alte
învățare – curiozitate, im- tivația pentru învățare. mijloace, în funcție de nivelul de vâr-
plicare în procesul de în- stă și alte caracteristici personale, cum
vățare, motivația pentru ar fi existența unor dizabilități) a atitu-
rezultat. dinii față de învățare și a motivației
pentru învățare.
• Activități curriculare și extracurricula-

re care stimulează curiozitatea și moti-
vația pentru învățare.
• Consiliere.
• Activități de dezvoltare profesională

aferente aspectelor menționate.
• Folosirea interactivă, etică • Cazuri de hărțuire pe Internet. • Reguli stricte și măsuri de siguranță
și în siguranță, a tehnolo- pentru platformele și aplicațiile de
giilor – Internet, rețele de • Accesări și tentative de accesare a învățare utilizate și privind accesarea
socializare etc. (Ghid unor site-uri interzise sau pericu- Internetului de pe terminalele oferite
”Rezultatele învățării”). loase. de către unitatea de învățământ.
• C.d.ș și activități extracurriculare pri-

vind siguranța pe Internet și de com-
batere a hărțuirii pe Internet (”cyber-
bullying”).
• Creativitate: interese și • Copii / tineri talentați, capabili de • Activități de promovare a rezultatelor

rezultate artistice (Ghid performanțe înalte. deosebite obținute de copiii/tinerii din
”Rezultatele învățării”). unitatea de învățământ.
• Premii, distincții, diplome care
atestă talentul / performanța înal- • Activități de identificare a talentelor /
tă. capacităților deosebite.
• C.d.ș și activități extracurriculare de

dezvoltare personală și de creștere a
încrederii în sine.
• Consiliere.

13
lor vulnerabile / în risc de abandon
Dezvoltarea psihologică și emoțională
• ”Fericirea” / ”starea pozi- • Nivelul stimei de sine, al satisfac- • Măsurarea, prin chestionare (sau alte
tivă de bine”, satisfacția ției față de propria viață și propria mijloace, în funcție de nivelul de vâr-
privind propria viață. persoană în rândul copiilor / tine- stă și alte caracteristici personale, cum
rilor din unitatea școlară. ar fi existența unor dizabilități) a nive-
lului satisfacției față de propria viață și
față de propria persoană.
• Consiliere.
• Managementul de sine: • Nivelul autonomiei individuale în • Măsurarea, prin chestionare (sau alte
gradul de autonomie privința aspectelor menționate mijloace, în funcție de nivelul de vâr-
(dependent de nivelul de (stăpânirea emoțiilor, perseveren- stă și alte caracteristici personale, cum
vârstă), stăpânirea emoții- ță, folosirea timpului, respectiv, ar fi existența unor dizabilități) a nive-
lor, perseverență, folosi- planificarea activității proprii, lului autonomiei și a spiritului de iniți-
rea timpului. identificarea resurselor pentru ativă.
• Inițiativa: planificarea realizarea obiectivelor personale, • C.d.ș și activități extracurriculare de
activității proprii, identifi- asumarea pozitivă a riscului, mo- dezvoltare a autonomiei și a spiritului
carea resurselor pentru tivație). de inițiativă.
realizarea obiectivelor • Consiliere.
personale, asumarea pozi- • Activități de dezvoltare profesională
tivă a riscului, motivație. aferente aspectelor menționate.
• Încredere: identitate de • Nivelul încrederii în sine / în pro- • Măsurarea, prin chestionare (sau alte
sine pozitivă și încredere priile capacități. mijloace, în funcție de nivelul de vâr-
în sine, inclusiv ca parte a stă și alte caracteristici personale, cum
unui întreg social și natu- ar fi existența unor dizabilități) a nive-
ral. lului încrederii în sine / în propriile
capacități.
• C.d.ș și activități extracurriculare de
creștere a încrederii în sine.
• Oferirea unor exemple / modelele de
succes / modele de viață (”role mo-
dels”) – prin exemplu personal, dintre
absolvenți sau colegi etc.
• Consiliere.
• Optimism și rezistență: • Nivelul optimismului. • Măsurarea, prin chestionare (sau alte

abordare pozitivă și adap- • Nivelul rezistenței (”rezilienței”) mijloace, în funcție de nivelul de vâr-
tare constructivă la adver- individuale la nivelul copiilor / stă și alte caracteristici personale, cum
sitate. tinerilor. ar fi existența unor dizabilități) a nive-
lului optimismului și al rezilienței.
• Consiliere.
14
Dezvoltare și comportament social
• Dimensiunea morală: in- • Copiii / tinerii implicați în activi- • Măsurarea, prin chestionare (sau alte
tegritate, comportament tăți de voluntariat din școală și mijloace, în funcție de nivelul de vâr-
etic. comunitate și timpul dedicat aces- stă și alte caracteristici personale, cum
tor activități. ar fi existența unor dizabilități) a com-
• Conștiința și comporta- portamentului moral și civic.
mentele civice: motivația • Copii / tineri implicați în activita-
și grija în raport cu comu- tea unor ONG locale, inclusiv în • C.d.ș și activități extracurriculare de
nitatea (în funcție de vâr- activități caritabile. educație civică, juridică, de prevenire
stă), cunoaștere civică, și combatere a violenței și hărțuirii, de
imagine civică de sine și • Comportamente antisociale / de- promovare a integrității și valorilor
implicare conștientă. viante: infracțiuni și contravenții; pro-sociale.
violență și hărțuire (bullying);
• Valori pro-sociale mani- vandalism și distrugere etc. • Parteneriate și proiecte comune de
festate: grija față de celă- prevenire a comportamentelor antiso-
lalt, empatia. • Cazuri de hărțuire pe Internet. ciale, a violenței și hărțuirii.
• Comportamentul legat de • Accesări și tentative de accesare • Consiliere.

protecția mediului. (cunoscute) a unor site-uri inter-
zise sau periculoase. • Activități de dezvoltare profesională
• Învățare socială: comuni- • Nivelul comunicării și al cooperă- • Măsurarea, prin chestionare (sau alte
care, cooperare, abilități rii în timpul activităților curricu- mijloace, în funcție de nivelul de vâr-
de rezolvare a conflicte- lare și extracurriculare. stă și alte caracteristici personale, cum
lor. ar fi existența unor dizabilități) a com-
• Nivelul cunoașterii istoriei și tra- petențelor de comunicare, cooperare și
• Înțelegerea culturală: în- dițiilor minorităților existente în de rezolvare a conflictelor.
țelegerea altor culturi și unitatea școlară.
comunicarea trans- • C.d.ș și activități extracurriculare pri-
culturală. • Participarea la activități de expri- vind exprimarea culturală și de natură
mare culturală și interculturale. interculturală.
• Parteneriate și proiecte comune în

domeniile menționate (cooperare, co-
municare, exprimare culturală și inter-
culturalitate).
• Consiliere.

15
B. La nivel de relații:

(prin colectarea de informații gene-
Dimensiuni și factori ai
rale și, în mod distinct, pentru co-
”stării de bine”
Relațiile din familie
• Relații pozitive cu părin- • Situația familială – în special dacă • C.d.ș și activități extracurriculare pri-
ții: căldură, apropiere, sunt ambii părinți prezenți. vind relațiile din cadrul familiei.
comunicare, sprijin, apre-
ciere pozitivă • Alți membri ai familiei: frați / su- • Educație parentală și alte activități cu
rori, bunici etc. părinții în domeniul îmbunătățirii
• Relații pozitive cu frații și relațiilor din cadrul familiei.
cu familia extinsă: căldu- • Cazuri cunoscute de violență do-
ră, apropiere, comunicare, mestică, alcoolism, consum de • Cluburi ale părinților.
sprijin, apreciere pozitivă droguri etc.
• Consiliere.
• Calitatea relațiilor din cadrul fami-
liei. • Parteneriate și proiecte comune pri-
vind îmbunătățirea relațiilor din ca-
drul familiei (cu DGASPC, ONG de
profil etc.).
Relațiile cu colegii / grupul de egali
• Prietenie: sprijin reciproc, • Caracterul dominant sau nu al • C.d.ș și activități extracurriculare pri-
comportamente pozitive relațiilor de prietenie de la nivelul vind relațiile de prietenie și colegiali-
(apreciative), posibilitatea școlii față de cele dintre copii/ tate.
de a întâlni prieteni/ tineri din școală cu cei din afara
colegi sau de a-i invita școlii. • Consiliere.
acasă. • Oferirea de oportunități pentru copii/
tineri de a se întâlni în spațiile școlare
în afara programului – ”cluburi ale
elevilor”.
Relațiile din școală
• Relații pozitive cu perso- • Nivelul incluziunii în comunitatea • Măsurarea, prin chestionare (sau alte
nalul școlii (mai ales cu școlară / procentul copiilor/ mijloace, în funcție de nivelul de vâr-
cadrele didactice): opinii- tinerilor care se simt / se consideră stă și alte caracteristici personale,
le elevilor despre sprijinul excluși. cum ar fi existența unor dizabilități) a
primit. nivelului de incluziunii și al satisfacți-
• Nivelul satisfacției față de compor- ei față de relațiile cu personalul insti-
• Angajament pozitiv și tamentul personalului școlii. tuției de învățământ.
legături strânse: participa-
rea la viața școlii și la acti- • Copii / tineri participanți la activi- • C.d.ș și activități extracurriculare, care
vitățile extracurriculare; tățile extracurriculare realizate la consolidează încrederea și relațiile
sentimentul apartenenței nivelul unității de învățământ. pozitive de la nivelul instituției de
la școală și acceptarea de • Propunerile de îmbunătățire a ac- învățământ.
către colegi. tivității (la nivel de colectiv / de • Parteneriate și proiecte comune în
unitate de învățământ). realizarea activităților extracurricula-
• Copiii / tinerii implicați în activi- re.
tăți de voluntariat din școală și • Consiliere.
timpul dedicat acestor activități.
• Comportamente antisociale / devi- aferente aspectelor menționate.
ante: infracțiuni și contravenții;
violență și hărțuire (bullying); van-
dalism și distrugere etc.
16
Relațiile din comunitate și la nivel de macrosistem social
• Sentimentul apartenenței • Copiii / tinerii implicați în activi- • Măsurarea, prin chestionare (sau alte
la comunitate și angaja- tăți de voluntariat din comunitate mijloace, în funcție de nivelul de vâr-
ment în activitatea insti- și timpul dedicat acestor activități. stă și alte caracteristici personale, cum
tuțiilor comunitare – in- ar fi existența unor dizabilități) a nive-
clusiv prin activitățile • Copii / tineri implicați în activita- lului de implicare a copiilor / tinerilor
recreative. tea unor ONG locale, inclusiv în în activități comunitare.
activități caritabile.
• Angajament civic: partici- • Măsurarea nivelului incluziunii în co-
parea curentă sau trecută • Comportamente antisociale / de- munitatea școlară.
la activitatea unor organi- viante: infracțiuni și contravenții;
zații (de exemplu, cele violență și hărțuire (bullying); van- • Parteneriate, proiecte și acțiuni comu-
pentru apărarea drepturi- dalism și distrugere etc. ne pentru dezvoltarea sentimentului
lor omului, cluburile pen- de apartenență la comunitatea locală,
tru tineret, organizații • Cazuri de hărțuire pe Internet. exprimare culturală și educație inter-
religioase); intenții pri- culturală și de prevenire a excluziunii.
vind participarea politică • Accesări și tentative de accesare a
și civică viitoare, în calita- unor site-uri interzise sau pericu- • C.d.ș și activități extracurriculare pri-
te de adult (de exemplu, loase. vind exprimarea culturală și de natură
privind votul, participarea interculturală, realizate în comunitate.
la evenimentele electora- • Nivelul incluziunii în comunitatea
le, voluntariatul etc.). școlară și procentul copiilor/ • Consiliere.
tinerilor care se simt excluși.
• Munca în comunitate / • Activități de dezvoltare profesională
voluntariatul. • Nivelul cunoașterii istoriei și tra- aferente aspectelor menționate.
dițiilor minorităților existente în
• Relațiile în mediul virtual: unitatea școlară. • Activități cu voluntari.
numărul de ore petrecut
în interacțiuni virtuale. • Participarea la activități de expri-
mare culturală și interculturale.
• Identitate pozitivă de
grup: relaționarea poziti-
vă la propriul grup de
apartenență, fără discri-
minarea altor grupuri/
persoane.
17
C. La nivel de context:

Familia
• Resurse: angajare stabilă, • Nivelul de educație a părinților. • Măsurarea, prin chestionare (sau alte
venituri adecvate, nivelul • Statutul pe piața muncii și secto- mijloace, în funcție de nivelul de vârstă
de educație, numărul de rul / domeniul de activitate. și alte caracteristici personale, cum ar
adulți din gospodărie, • Locuire: suprafață, materiale, si- fi existența unor dizabilități) a nivelu-
existența serviciilor de guranță, accesul la utilități. lui de satisfacție față de condițiile de
sănătate, existența resur- • Existența bunurilor de folosință locuire.
selor cognitive / educațio- îndelungată (ca indicator al nive- • Stabilirea unor categorii de risc în pri-
nale (cărți, telefon, Inter- lului veniturilor familiei). vința stării de bine, pe baza factorilor
net, reviste, ziare etc.). • Existența unei camere separate de context.
• Locuință sigură: stare bu- sau a unui loc propriu, liniștit,
nă, absența igrasiei și a pentru învățare.
fumului etc. • Numărul de cărți din bibliotecă și
acces la mass media (radio, TV,
Internet etc.).
• Acces la servicii de sănătate și so-
ciale.
• Comunicarea în familie, • Capacitatea părinților de a-și ajuta • Stabilirea unor categorii de risc în pri-
modele de rol, timp alocat copiii în procesul de învățare. vința stării de bine, pe baza factorilor
copiilor și discuții cu co- • Rolul jucat de părinți în creșterea de context.
piii, structurarea și urmă- motivației pentru învățare • Educație parentală și alte activități cu
rirea activității copiilor, (atitudinea față de educație, în părinții.
așteptări înalte. general).
• Activități de sprijin în • Anturajul familiilor de la nivel
învățare și complementa- comunitar.
re (de îmbogățire: părinții
citesc cărți copiilor, merg
împreună cu ei la biblio-
tecă, ies (în oraș, la plim-
bare, la evenimente etc.
împreună cu copiii).
• Cantitatea și calitatea re-
țelelor sociale, familiale și
profesionale în care sunt
implicați părinții (grupul
de prieteni / colegi).
• Implicarea părinților în • Părinți și alți membri ai familiei • Stabilirea unor categorii de risc în pri-
comunitate: în viața șco- implicați în activitatea școlii – în vința stării de bine, pe baza factorilor
lară, religioasă, a altor organismele consultative ale pă- de context.
organizații și instituții. rinților și în activitățile organizate • Educație parentală și alte activități cu
de către școală. părinții.
• Părinți și alți membri ai familiei
implicați în activități de voluntari-
at din comunitate și timpul dedi-
cat acestor activități.
• Părinți și alți membri ai familiei
implicați în activitatea unor ONG
locale, inclusiv în activități carita-
bile.
18
Colegii/prietenii
• Grupul de prieteni / co- • Caracterul dominant sau nu al • Stabilirea unor categorii de risc în pri-
legi / egali nu se angajea- relațiilor de prietenie de la nivelul vința stării de bine, pe baza factorilor
ză în comportamente ris- școlii față de cele dintre copii/ de context.
cante și au rezultate șco- tineri din școală cu cei din afara
lare bune. școlii.
• Caracterul pro-social / anti-social

al valorilor grupului de prieteni.
Școala
• Acces la școli bune: părin- • Fluctuația numărului de elevi: • Măsurarea, prin chestionare (sau alte
ții sunt satisfăcuți de raportul elevi veniți / care și-au mijloace, în funcție de nivelul de vâr-
școală sau, dimpotrivă, manifestat (ei sau părinții) dorința stă și alte caracteristici personale, cum
vor să-și transfere copiii de înscriere în unitatea școlară, ar fi existența unor dizabilități) a nive-
(manifestă interes pentru față de cei plecați / care și-au ma- lului satisfacției față de școală și viața
o educație de calitate). nifestat (ei sau părinții) dorința de școlară.
a pleca la o altă unitate.
• Raportul dintre copiii / elevii din

comunitate înscriși și cei care lo-
cuiesc în comunitate și au vârsta
corespunzătoare.
• Școală sigură: oferă pro- • Nivelul siguranței percepute în • Măsuri de sănătate publică și de sigu-
tecție împotriva hărțuirii, spațiile școlare, în vecinătatea șco- ranță (inclusiv sisteme de supraveghe-
discriminării, delincvenței lii și pe drumul la/de la școală. re) în spațiile școlare și peri-școlare.
(Ghid ”Guvernanță și
funcționare”). • Comportamente antisociale / de- • Măsurarea, prin chestionare (sau alte
viante: infracțiuni și contravenții; mijloace, în funcție de nivelul de vâr-
violență și hărțuire (bullying); van- stă și alte caracteristici personale, cum
dalism și distrugere etc. la nivel de ar fi existența unor dizabilități) a nive-
școală. lului perceput de siguranță în școală,
în vecinătatea școlii, în timpul depla-
sării la / de la școală.
19
Comunitatea și macrosistemul social
• Vecinătate sigură: inexis- • Nivelul siguranței percepute în • Măsuri de sănătate publică și de sigu-
tența violenței, a delin- comunitate și, în general, în socie- ranță (inclusiv sisteme de supraveghe-
cvenței, a mediului tate. re) în spațiile școlare și peri-școlare,
”toxic” (resimțit ca gene- prin parteneriate cu instituții și orga-
rând preponderent emoții • Comportamente antisociale / devi- nizații din comunitate.
negative și ”stare de rău”). ante: infracțiuni și contravenții;
violență și hărțuire (bullying); van- • Parteneriate, proiecte și acțiuni comu-
• Norme sociale pozitive: dalism și distrugere etc. la nivel de ne de dezvoltare a sentimentului de
valorile promovate spriji- comunitate. apartenență la comunitatea locală, de
nă diversitatea, toleranța, exprimare culturală și de educație
munca, familia etc. • Existența unor situații de discrimi- interculturală în vederea prevenirii
nare și segregare la nivelul comu- excluziunii, discriminării și segregării.
• Culturi/subculturi: valori nității – de exemplu, cartiere im-
sociale, stiluri de viață, provizate la marginea localităților. • Educație parentală și alte activități cu
modele de cheltuire a părinții și cu alți membri ai comunită-
veniturilor. • Existența unor situații de respinge- ții.
re / marginalizare a unor comuni-
• Sistemele de credințe: în tăți. • Măsurarea, prin chestionare (sau alte
plan spiritual, filosofic, mijloace, în funcție de nivelul de vâr-
politic, economic etc. stă și alte caracteristici personale, cum
ar fi existența unor dizabilități) a nive-
lului perceput de siguranță în școală,
în vecinătatea școlii, în timpul depla-
sării la / de la școală.
• Activități la nivelul comu- • Instituții și organizații din comu- • Parteneriate, proiecte și acțiuni comu-
nității: mediu fizic pozi- nitate care pot sprijini misiunea ne de dezvoltare a sentimentului de
tiv, spații suficiente și educațională a școlii. apartenență la comunitatea locală, de
facilități recreative, perso- exprimare culturală și de educație
nal adecvat. • Servicii economice, sociale de să- interculturală în vederea prevenirii
nătate publică oferite de comuni- excluziunii, discriminării și segregării.
• Instituții / organizații din tate.
comunitate: existența
unor instituții/organizații
active de mediu, religioa-
se, sociale, politice, civice.
• Servicii sociale, de sănăta-

te publică, de ocupare,
economice etc. adecvate.
Dacă îl punem pe cel care învață în centrul activității, se poate observa ușor că factorii care
acționează asupra stării de bine sunt convergenți, iar un anumit element exterior poate influența starea de
bine în multiple moduri. De exemplu, familia poate influența starea de bine la nivel de persoană (prin
asigurarea condițiilor pentru un stil de viață sănătos), prin modul în care aceasta se relaționează cu
copilul / tânărul, dar și prin contextul general de viață pe care îl oferă acestuia (de exemplu, prin aderența
la anumite norme sau valori, asigurarea condițiilor de locuire etc.).
20
Putem analiza, în același mod, și grupul de prieteni / colegi și toți ceilalți factori, inclusiv cei de la
nivelul comunității. Subliniem acest lucru pentru a arăta că nu este posibilă măsurarea stării de bine
exclusiv pe baza unui singur factor sau a unui număr limitat de factori.
Așa cum am mai menționat, multe dintre informațiile necesare pentru cunoașterea nivelului stării de
bine sunt deja colectate. La fel, unitățile de învățământ realizează programe și activități care pot
îmbunătăți starea de bine, dar, în multe cazuri, fără a avea în vedere și această dimensiune, respectiv cum
pot influența starea de bine activitățile respective.
Înțelegem, totodată, atât dificultățile privind colectarea tuturor datelor, cât și posibilitățile
limitate de realizare a tuturor categoriilor de activități de îmbunătățire, mai ales în unitățile mici
de învățământ. Ca urmare, informațiile din tabelele de mai sus vor fi folosite de unitățile școlare pentru:
• Sistematizarea datelor deja colectate, pe baza relevanței acestora și pentru evaluarea stării
de bine.
• Acolo unde este posibil, extinderea colectării de date (prin directorii, membrii CEAC,
cadrele didactice etc.), pentru a deține cât mai multe informații despre acești factori, chiar dacă o
colectare exhaustivă este, adesea, imposibilă.
• Valorificarea activităților de învățare existente (curriculare și extracurriculare), și din
perspectiva influenței acestora asupra stării de bine a copiilor / tinerilor.
• Acolo unde este posibil, multiplicarea programelor și activităților cu influență pozitivă
asupra stării de bine.
În încheierea acestui capitol introductiv, prezentăm un ”portret robot” al unui copil / tânăr cu o
”stare de bine” corespunzătoare, pe trei dimensiuni, scoase în evidență de literatura de specialitate4: ”a fi” ,
”a avea”, ”a face”.
Copilul / tânărul, având o ”stare de bine” corespunzătoare:

• Este: sănătos, în siguranță, îngrijit, dorit, iubit, fericit, curajos, încrezător, liber, voios,
integrat, conectat cu ceilalți, generos, activ, vizibil, ascultat de ceilalți și empatic.
• Are (nevoi satisfăcute): hrană adecvată, somn suficient, ajutor/sprijin, drepturi,
echitate și justiție, experiență de viață, familie, prieteni, ”voce” (auzită și luată în
considerare), forță și încredere în sine și în ceilalți, respect și recunoaștere, viață
privată, distracții, relații, succes.
• Face (acțiuni inițiate de persoană pentru a-și îmbunătăți starea de bine): se îngrijește,
se acceptă pe sine și îi acceptă pe ceilalți, ia decizii bune, oferă (ajutor, protecție,
resurse), se joacă, învață, muncește.
În capitolul următor, vom trece în revistă cerințele (indicatorii și descriptorii) care se referă la ”starea
de bine”, precum și ceea ce considerăm a fi minimum de îndeplinit la nivelul unității de învățământ.
21
III. LISTA INDICATORILOR ȘI A CERINȚE-
LOR PRIVIND STAREA DE BINE AFERENTE
STANDARDELOR ȘI STANDARDELOR DE
REFERINȚĂ
Pentru a răspunde la întrebarea fundamentală:

În ce măsură școala asigură starea de bine a participanților la educație?
vor fi necesare răspunsuri pertinente, complete și relevante pentru întrebările de evaluare
aferente indicatorilor și descriptorilor (cerințelor) de mai jos:
Indicatori și descriptori Condiții minime de realizare (pentru judecarea ni-

velului ”satisfăcător”)
Indicatorul 1. Existența, structura și
conținutul documentelor proiective:
planul de dezvoltare și planul mana-
gerial
A.2. Definirea în cadrul PDI/PAS a unor ținte Există, în PDI/PAS, cel puțin o țintă strategică și cel puțin o cate-
strategice și programe care abordează explicit gorie de activități, care abordează explicit, în general îmbunătăți-
îmbunătățirea participării la educație, a rezulta- rea stării de bine.
telor învățării și a stării de bine a antepreșcola- Există, în PDI/PAS, cel puțin o țintă strategică și cel puțin o cate-
rilor, preșcolarilor/elevilor, în general și pentru gorie de activități, care abordează explicit îmbunătățirea stării de
antepreșcolari, preșcolari/elevi aparținând cate- bine, pentru antepreșcolarii / preșcolarii / elevii aparținând ca-
goriilor dezavantajate/vulnerabile existente la tegoriilor dezavantajate/vulnerabile existente la nivelul unită-
nivelul unității de învățământ ții de învățământ
A.6. Respectarea prin PDI/PAS și planul mana- PDI/PAS și planul managerial nu cuprind elemente care pot fi in-
gerial a drepturilor copilului/omului, a principi- terpretate ca:
ilor nediscriminării și ale egalității de șanse în- • încălcând drepturile omului și, mai ales, drepturile copilu-
tre femei și bărbați, dacă este cazul, a drepturi- lui, așa cum sunt formulate în Declarația universală a drepturi-
lor minorităților naționale existente în școală. lor copilului și în legislația națională privind apărarea drepturi-
lor copilului (v. de exemplu, http://www.dgaspc-sectorul1.ro/
pagina.aspx?pid=117&keyn=19);
• fiind discriminatorii—în funcție de etnie, gen și alte criterii
explicit menționate în legislația națională (v., de exemplu,
https://cncd.ro/legislatie).;
• inducând segregare (conform definițiilor cuprinse în Ordinul-
cadru nr 6.134/21.12.2016 privind interzicerea segregării școlare
în unitățile de învățământ preuniversitar).
B.3. Evidența și prezentarea rezultatelor obținu- Sunt prezentate, în PDI/PAS, rezultate generale, care se referă,
te în implementarea PDI/PAS referitoare la îm- explicit, la îmbunătățirea stării de bine.
bunătățirea participării la educație, a rezultate- Există, în PDI/PAS, rezultate obținute care se referă, explicit, la îm-
lor învățării și a stării de bine a antepreșcolari- bunătățirea stării de bine pentru antepreșcolarii / preșcolarii /
lor, preșcolarilor/elevilor, în general și, dacă elevii aparținând categoriilor dezavantajate/vulnerabile exis-
este cazul, pentru grupurile dezavantajate/ tente la nivelul unității de învățământ.
vulnerabile de antepreșcolari, preșcolari/elevi
existente la nivelul unității școlare
C.3. Includerea în PDI/PAS a țintelor, progra- Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
melor și/sau activităților stabilite la cererea be- (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
neficiarilor de educație din comunitate, inclu- sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
siv, dacă este cazul, a minorităților existente.
C.5. Includerea în PDI/PAS a cel puțin unei țin- Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
te privind educația incluzivă, privind atragerea (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
și integrarea în comunitatea școlară a tuturor sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
categoriilor/grupurilor vulnerabile de ante-
preșcolari, preșcolari/elevi, precum și a minori-
tăților identificate la nivelul comunității.
C.6. Existența în PDI/PAS și în planul manage- Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
rial a țintelor strategice specifice, respectiv a (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
activităților dedicate îmbunătățirii rezultatelor sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
învățării și a stării de bine a antepreșcolarilor,
preșcolarilor/elevilor din grupuri dezavantaja-
te/vulnerabile și, respectiv, a celor talentați și/
sau capabili de performanțe înalte.
C.7. Existența țintelor strategice specifice edu- Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
cației interculturale/pentru diversitate. (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
Cerințe specifice pentru învățământul spe-
cial și special integrat, inclusiv antepreșco-
lar (intervenție timpurie)
A.3.s. Corelarea PDI/PAS cu nevoile individuale PDI/PAS, respectiv, planul managerial cuprind, dacă școlarizează
ale elevilor cu cerințe educaționale speciale și/ copii/elevi cu cerințe educaționale speciale / cu dizabilități, în
sau cu dizabilități. mod obligatoriu:
A.6.s. Corelarea planului managerial cu nevoile • Ținte strategice și activități relevante pentru nevoile speciale
individuale ale elevilor cu cerințe educaționale respective și realizabile pentru copiii/elevii respectivi.
speciale și/sau dizabilități. • Modul în care unitatea de învățământ va asigura și sprijini inclu-
derea copiilor/elevilor respectivi în derularea respectivelor acti-
vități.
Indicatorul 2. Organizarea internă și
funcționarea curentă a unității de
învățământ
C.12. Preluarea propunerilor consiliului elevilor Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
și a consiliului consultativ/asociației părinților (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
în activitatea unității de învățământ sau moti- sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
varea respingerii lor
Indicatorul 3. Existența și funcționa-

rea sistemului de comunicare inter-
nă și externă și de gestionare a in-
formației
B.19. Colectarea sistematică, de la nivelul comu- Evidențierea, în documentele de diagnoză/prognoză (prin analiza
nității și al unității de învățământ, a datelor PEST) a factorilor de risc care pot afecta starea de bine a ante-
privind factorii de risc care pot afecta participa- preșcolarilor, preșcolarilor/elevilor, la nivel de persoană, relații și
rea școlară, starea de bine a antepreșcolarilor, context (conform modelului prezentat).
preșcolarilor/elevilor și obținerea rezultatelor
scontate
B.22. Inexistența situațiilor de segregare școlară, Nu există cazuri de segregare școlară (conform definițiilor cu-
definite conform reglementărilor în vigoare. prinse în Ordinul-cadru nr 6.134/21.12.2016 privind interzicerea se-
gregării școlare în unitățile de învățământ preuniversitar) sau cazu-
rile identificate sunt în evidența unității pentru rezolvare.
23
Indicatorul 4. Asigurarea sănătății și
securității tuturor celor implicați în
activitatea școlară
B.26. Reducerea numerică și procentuală a ca- Realizarea a cel puțin 3 activități / semestru, la nivel de unitate
zurilor de violență și hărțuire a copiilor de învățământ, de prevenire și combatere a violenței și hărțuirii,
(bullying și mobing), în unitatea de învățământ, pentru care există dovezi (liste de participare și alte documente, fo-
ca urmare a aplicării programelor de prevenire tografii, clipuri video, mărturii, răspunsuri la chestionare sau de ori-
și combatere a violenței și hărțuirii, precum și care al tip) referitoare la rezultatele pozitive ale acestor activități.
pentru prevenirea cazurilor de trafic de minori
în instituția de învățământ. Realizarea a cel puțin o activitate / an școlar, pentru prevenirea
cazurilor de trafic de minori, pentru care există dovezi (de orice tip)
referitoare la rezultatele pozitive ale acestor activități.
B.27. Referirea către instituțiile responsabile din Nu există cazuri de abuz, neglijare, exploatare, trafic de minori și
domeniul asistenței sociale și protecției copilu- alte forme de violență asupra copilului sau, pentru toate cazurile
lui, precum și către alte instituții abilitate a tu- identificate, s-au realizat obligațiile menționate în Art. 52/4,
turor cazurilor de violență în școală și violență Art. 89/2, 95 și 102 din Legea Nr. 272/2004 privind protecția și pro-
în familie, precum și pentru prevenirea cazuri- movarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulteri-
lor de trafic de minori, identificate de cadrele oare.
didactice
C.22. Realizarea sistematică a programelor și Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință

activităților de educație pentru sănătate, inclu- (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
siv a celor de prevenire și combatere a compor- sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
tamentelor dăunătoare sănătății
C.23. Promovarea de către conducerea și perso- Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
nalul unității de învățământ a unui stil de viață (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
sănătos (inclusiv a deprinderilor de igienă per- sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
sonală și a alimentației sănătoase) prin realiza-
rea unor activități educaționale în acest sens și
prin exemplu personal
C.24. Participarea membrilor familiilor fiecărui Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
antepreșcolar și preșcolar și a fiecărui elev la cel (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
puțin o activitate/an privind prevenirea și com- sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
baterea violenței în școală și în familie
C.25. Participarea membrilor familiilor fiecărui Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
antepreșcolar și preșcolar, a fiecărui elev și a (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
fiecărui angajat al unității de învățământ la cel sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
puțin o activitate/an privind sănătatea și sigu-
ranța în unitatea de învățământ prin colabora-
re/parteneriat între furnizorul de educație și
instituțiile responsabile - Inspecția Muncii, In-
spectoratul pentru Situații de Urgență, poliție,
jandarmerie etc.
C.26. Implicarea părinților și a altor reprezen- Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
tanți ai comunității în identificarea problemelor (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
de siguranță și în proiectarea și implementarea sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
măsurilor privind siguranța antepreșcolarilor,
preșcolarilor și elevilor în spațiile școlare și în
vecinătatea unității de învățământ
C.27. Îmbunătățirea nivelului de satisfacție a Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință

elevilor, părinților și cadrelor didactice privind (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
siguranța acestora în toate spațiile școlare și în sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
vecinătatea unității de învățământ
24
C.28. Existența și funcționarea unui sistem de Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
supraveghere cu camere video, cu respectarea (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
prevederilor legale privind protecția datelor cu sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
caracter personal
Indicatorul 5. Asigurarea serviciilor

de orientare și consiliere pentru
elevi
B.28. Accesul tuturor antepreșcolarilor, preșco- Existența, în unitatea de învățământ, a consilierului școlar
larilor și elevilor din unitatea de învățământ la (angajat al unității sau care are unitatea repartizată prin decizie a
serviciile de asistență psihopedagogică/ inspectoratului școlar și/sau a CJRAE/CMBRAE).
psihoeducațională, orientare și consiliere, după
caz
B.30. Oferirea, cu prioritate, a accesului ante- Toți copiii/tinerii din categoriile defavorizate au beneficiat de
preșcolarilor, preșcolarilor/elevilor din grupuri- consiliere, de preferință prin personal specializat. În lipsa acestuia,
le dezavantajate/vulnerabile la serviciile de asis- prin educatoare, învățători și diriginți.
tență psihopedagogică, orientare și consiliere
B.32. Consilierea, specifică și prioritară, a copii- Toți copiii/tinerii cu dizabilități/nevoi speciale sau care pre-
lor/elevilor cu dizabilități/nevoi speciale sau zintă forme accentuate de manifestare violentă, agresivă, în
care prezintă forme accentuate de manifestare relațiile cu colegii și cadrele didactice, au beneficiat de consiliere
violentă, agresivă, în relațiile cu colegii și cadre- prin personal specializat.
le didactice
B.33. Existența acordurilor de asistență și parte- Existența, în unitatea de învățământ, a evidenței copiilor/ tine-
neriat cu serviciile publice de asistență socială, rilor din grupurile dezavantajate/vulnerabile care beneficiază de
cu alte instituții ale statului sau aparținând au- măsuri de asistență socială/servicii sociale de bază.
torităților publice locale, cu ONG-uri (inclusiv Prezentarea, dacă este cazul, a acordurilor de parteneriat în
prin acorduri de voluntariat) prin care se asigu- acest sens.
ră accesul antepreșcolarilor, preșcolarilor/
elevilor din grupurile dezavantajate/vulnerabile
la măsuri de asistență socială/servicii sociale de
bază
C.29. Colaborarea, pe baza unor proceduri, cu Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
specialiștii centrului județean de resurse și asis- (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
tență educațională/centrului județean de asis- sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
tență psihopedagogică sau cu alți specialiști
identificați în comunitate, pentru realizarea de
activități de cunoaștere și autocunoaștere pen-
tru copii/elevii
C.31. Oferirea serviciilor de consiliere psihope- Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
dagogică familiilor antepreșcolarilor/ preșcola- (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
rilor/elevilor și/sau cadrelor didactice sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
C.32. Existența în unitatea de învățământ a pro- Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
gramelor de educație parentală și/sau a forma- (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
torilor parentali și participarea la aceste progra- sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
me a cel puțin 25% din membrii familiilor/
aparținătorilor antepreșcolarilor/preșcolarilor/
elevilor
Cerințe specifice pentru învățământul spe-

cial și special integrat inclusiv antepreșco-
lar (intervenție timpurie)
C.29.s. Oferirea de consiliere elevilor și, după Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
caz, părinților pentru integrarea școlară, profe- (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
sională și socială optimă a copiilor/elevilor cu sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
cerințe educaționale speciale prin includerea
25
acestora prioritar în unități de învățământ de
masă conform recomandărilor din Certificatul
de orientare școlară și profesională emis de Co-
misia de Orientare Școlară și Profesională din
cadrul centrelor județene de resurse și de asis-
tență educațională, respectiv al Centrului Muni-
cipiului București de Resurse și Asistență Edu-
cațională
Indicatorul 6. Caracteristicile, dota-

rea și utilizarea spațiilor școlare, ad-
ministrative și auxiliare
C.35. Asigurarea confortului beneficiarilor di- Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
recți și personalului în spațiile școlare (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
C.36. Dotarea și decorarea unor spații școlare Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
pe baza opțiunilor și cu sprijinul reprezentanți- (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
lor comunității locale prin sponsorizări sau sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
donații din partea lor sau prin atragerea de
fonduri extrabugetare
C.38. Asigurarea accesului beneficiarilor de Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință

educație, în special al beneficiarilor primari (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
(copii/elevi), la spațiile școlare și la dotări în sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
afara orelor de cursuri, pentru organizarea acti-
vităților extracurriculare
C.40. Existența unor spații dedicate și dotate Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
corespunzător, pentru relaxarea copiilor/ (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
elevilor, cadrelor didactice și pentru comunica- sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
rea între părinți, copii/elevi și părinți
Indicatorul 7. Accesibilitatea spații-

lor școlare, administrative și auxilia-
re și a echipamentelor, materialelor,
mijloacelor de învățământ și auxilia-
relor curriculare
B.44. Repartizarea antepreșcolarilor / Nu există cazuri noi de segregare școlară (de la apariția Ordinul-
preșcolarilor / elevilor în clădirile, sălile, grupe- cadru nr 6.134/21.12.2016 privind interzicerea segregării școlare în
le sau băncile unității de învățământ pentru a unitățile de învățământ preuniversitar), conform definițiilor legale.
asigura o reflectare cât mai adecvată a diversi- Dacă este cazul, unitatea de învățământ va prezenta demersuri-
tății sociale, etnice și culturale a comunității în le de rezolvare a cazurilor identificate anterior.
care funcționează aceasta și pentru prevenirea
și eliminarea oricărei forme de segregare școla-
ră, în condițiile prevăzute de legislația în vigoa-
re
B.45. Existența măsurilor de sprijin pentru edu- Asigurarea accesului în toate spațiile școlare a persoanelor cu dizabi-
cația incluzivă, precum și pentru combaterea lități (dacă este cazul).
barierelor de atitudine și de mediu față de per- Realizarea a cel puțin trei activități / semestru, pentru prevenirea
soane cu dizabilități, de etnie romă sau aparți- și combaterea barierelor de atitudine față de persoane cu dizabili-
nând altor minorități tăți, de etnie romă sau aparținând altor minorități . Furnizarea de
dovezi (de orice tip) referitoare la rezultatele pozitive ale acestor
activități.
C.42. Asigurarea de sprijin individual, privind Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
accesul în spațiile școlare, pentru persoanele cu (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
dizabilități identificate la nivelul educabililor și sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
al personalului propriu
26
Indicatorul 9. Definirea și promova-
rea ofertei educaționale
C.48. Consultarea, în procesul elaborării ofertei Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
educaționale, a beneficiarilor relevanți din co- (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
munitate, cum ar fi copii și/sau elevi, părinți, sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
autorități locale, angajatori, ONG etc.
C.49. Cuprinderea în oferta educațională a acti- Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
vităților/ programelor la cererea beneficiarilor și (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
oferite de furnizori de servicii educaționale sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
complementare - instituții, organizații non-
guvernamentale sau firme specializate, care
activează în domeniul respectiv.
Indicatorul 10. Proiectarea curricu-

lumului și planificarea activităților
de învățare
B.53. Respectarea, în activitățile de învățare pla- Respectarea, în proiectarea activităților de învățare, a prevederilor
nificate, inclusiv privind temele pentru acasă, OM Sănătății nr. 1.456 din 25 august 2020 pentru aprobarea Norme-
activitățile de învățare online și activitățile ex- lor de igienă din unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea,
tracurriculare, a legislației în vigoare privind odihna și recreerea copiilor și tinerilor.
echilibrul între activitatea de învățare și activi-
tățile de recreere
B.55. Asigurarea relevanței activităților de învă- Menționarea explicită, în documentele de proiectare/

țare proiectate pentru starea de bine a ante- planificare a activităților de învățare, a factorilor care vor îm-
preșcolarilor/ preșcolarilor/elevilor bunătăți starea de bine a copiilor/tinerilor.
C.64. Proiectarea unor activități de învățare (în Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
cadrul disciplinelor din trunchiul comun, curri- (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
culumul la decizia școlii și/sau prin activitățile sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
extracurriculare), care abordează îmbunătățirea
rezultatelor învățării și a stării de bine a ante-
preșcolarilor/preșcolarilor/elevilor aparținând
grupurilor dezavantajate/vulnerabile existente
în școală
Indicatorul 11. Realizarea activități-

lor de învățare, asigurarea participă-
rii și obținerea stării de bine
B.61. Respectarea, în activitățile de învățare rea- Respectarea, în realizarea activităților de învățare, a prevederilor
lizate, inclusiv privind temele pentru acasă și OM Sănătății nr. 1.456 din 25 august 2020 pentru aprobarea Norme-
activitățile extra-curriculare, a legislației în vi- lor de igienă din unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea,
goare privind echilibrul între activitatea de în- odihna și recreerea copiilor și tinerilor.
vățare și activitatea de recreere
B.63. Asigurarea relevanței activităților de învă- Abordarea vizibilă, în activitățile de învățare vizionate, a facto-
țare realizate pentru starea de bine a ante- rilor care pot îmbunătăți starea de bine a copiilor/tinerilor.
preșcolarilor/preșcolarilor/elevilor Cadrele didactice intervievate vor fi capabile să descrie mijloa-
cele concrete folosite în cadrul activităților de învățare, pentru îm-
bunătățirea stării de bine.
B.72. Descurajarea comportamentelor neetice - Existența practicilor de identificare, discutare și sancționare a

de exemplu copiatul, plagiatul etc. - în timpul comportamentelor neetice din timpul activităților de învățare,
activităților de învățare dovedită prin observarea activităților de învățare și prin interviuri /
chestionare aplicate.
C.77. Realizarea unor activități de învățare (în Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință
cadrul disciplinelor/tipurilor de activități din (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
trunchiul comun, curriculumul la decizia școlii sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
27
și/sau prin activitățile extracurriculare), care
abordează îmbunătățirea rezultatelor învățării
și a stării de bine a antepreșcolarilor/
preșcolarilor/elevilor aparținând grupurilor
dezavantajate/vulnerabile existente în școală
C.78. Utilizarea cu preponderență a disciplinării Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință

pozitive în situații de comportament inadecvat (utilizată pentru evaluarea performanței la nivel ”bine”, ”foarte bine”
al antepreșcolarilor, preșcolarilor/elevilor în sau ”excelent”—v., mai jos, explicații și interpretări.)
timpul activităților de învățare sau în afara ore-
lor de curs
Indicatorul 12. Rezultatele obținute

(participare școlară, rezultatele în-
vățării și starea de bine)
B.76. Evaluarea sistematică a stării de bine, pen- Existența, la nivelul unității de învățământ, a instrumentelor de
tru fiecare antepreșcolar/preșcolar/elev. Exis- evaluare a stării de bine (chestionare, ghiduri de interviu, ghiduri
tența dovezilor privind îmbunătățirea stării de de observare a activităților de învățare etc.) și a concluziilor din
bine analiza rezultatelor aplicării acestor instrumente.
Menționarea (în interviurile realizate cu reprezentanții unității de
învățământ) cel puțin a unei inițiative de îmbunătățire a stării
de bine și a rezultatelor acesteia.
B.77. Îmbunătățirea rezultatelor școlare Menționarea (în interviurile realizate cu reprezentanții unității de
(participare, rezultatele învățării și starea de învățământ) cel puțin a unei inițiative specifice de îmbunătățire
bine) pentru antepreșcolarii, preșcolarii și elevii a stării de bine și a rezultatelor acesteia pentru copiii/tinerii
aparținând grupurilor dezavantajate/ aparținând grupurilor dezavantajate/vulnerabile
vulnerabile existente în unitatea de învățământ
Indicatorul 15. Realizarea autoevalu-

ării instituționale și asigurarea in-
ternă a calității conform prevederi-
lor legale
B.92. Evidențierea clară, în RAEI, a aspectelor Evidențierea, în ultimul RAEI cel puțin a unui rezultat în privința
îmbunătățite față de ultimul RAEI publicat, pre- îmbunătățirii stării de bine, în anul școlar respectiv, și cel puțin a
cum și a aspectelor care necesită îmbunătățire unei activități, care are ca scop îmbunătățirii stării de bine în
în următorul ciclu de evaluare internă și îmbu- următorul ciclu de evaluare internă și îmbunătățire a calității.
nătățire a calității, prin raportare la factorii de
risc de la nivelul comunității, care pot afecta
participarea școlară, starea de bine a ante-
preșcolarului/preșcolarului/elevului și obține-
rea rezultatelor scontate ale învățării
28
IV. INTERPRETĂRI, EXPLICAȚII ȘI EXEMPLI-
FICĂRI—CERINȚE PRIVIND STAREA
DE BINE
Întrebări de evaluare Explicații, interpretări și exemplificări

A.2.:
• Planul de dezvoltare instituționa- Ca instrument managerial esențial, PDI/PAS trebuie să se refere la toate
lă (PDI), respectiv planul de acțiu- aspectele care necesită dezvoltare și care rezultă din diagnoză. Având în vede-
ne școlară (PAS) cuprinde obiecti- re relativa noutate a acestui aspect în ceea ce privește viața școlară, dar și im-
ve / ținte strategice referitoare la portanța stării de bine în obținerea și îmbunătățirea celorlalte rezultate esenți-
îmbunătățirea stării de bine? ale ale educației școlare (respectiv, participarea la educație și rezultatele învă-
• Există în PDI/PAS ținte specifice țării), este nevoie de o abordare explicită a stării ce bine (cunoaștere și
de îmbunătățire a stării de bine îmbunătățire), atât în documentele de diagnoză, cât și cele de prognoză.
pentru antepreșcolarii, preșcola-
rii / elevii aparținând categoriilor Cercetările au dovedit că sărăcia, marginalizarea, discriminarea afectează grav
dezavantajate/vulnerabile existen- starea de bine. Ca urmare, din perspectiva educației ca serviciu universal,
te la nivelul unității de învăță- oferit nediscriminatoriu, precum și din perspectiva justiției sociale, tre-
mânt? buie interpretate și cerințele din standarde referitoare la învățământului inclu-
A.6.: ziv: în funcție de situația concretă a fiecărei unități de învățământ, eforturile
• PDI/PAS și planul managerial res- de îmbunătățire/dezvoltare nu trebuie să lase în afara procesului de edu-
pectă legislația și politicile publice cație niciun copil / tânăr, o atenție deosebită trebuind acordată copiilor /
privind drepturile copilului / tinerilor defavorizați: din familii sărace, cu dizabilități, de etnie romă, orfani,
drepturile omului, privind nedis- în grija rudelor sau cu părinții plecați în străinătate, supuși abuzului și/sau
criminarea, privind egalitatea de hărțuirii—sau orice altă categorie identificată, ca atare, la nivelul unității de
șanse între femei și bărbați și pri- învățământ. Activitățile de educație incluzivă duc, în mod direct, la îm-
vind drepturile minorităților nați- bunătățirea climatului școlar și a stării de bine: copiii se simt bine la școa-
onale existente în școală? lă (și lipsesc mai puțin) și învață mai bine, dacă sunt acceptați, indiferent dacă
A.3.s.: sunt fete sau băieți, dacă provin dintr-o familie bogată sau săracă sau dacă
• PDI/PAS este corelat cu nevoile aparțin unei minorități (cum ar fi copiii/tinerii de etnie romă).
individuale ale elevilor cu cerințe
educaționale speciale și/sau cu O atenție deosebită trebuie acordată copiilor / tinerilor cu dizabilități, cu
dizabilități? tulburări specifice de învățare sau cu alte nevoi speciale, din două per-
A.6.s.: spective.
• Planul managerial este corelat cu • În primul rând, cercetările arată că sunt, de multe ori, marginalizați, chiar
nevoile individuale ale elevilor cu excluși—excluziunea alterând, adesea, irevocabil, dezvoltarea lor socială și
cerințe educaționale speciale și/ emoțională. Ca urmare, activitățile privind educația incluzivă nu vor fi
sau dizabilități? adresate numai copiilor / tinerilor și părinților copiilor tinerilor din aceste
categorii, ci tuturor beneficiarilor—elevi și părinți pentru a conștienti-
B.3.: za, în rândul populației majoritare, caracteristicile și nevoile specifice ale
• Sunt evidențiate rezultatele obți- acestora, pentru a crea un climat de acceptare și colaborare și pentru a
nute în implementarea PDI/PAS, combate segregarea, rasismul și alte forme de excludere și marginalizare.
referitoare la îmbunătățirea stării • În al doilea rând, incluziunea este condiționată de acces. Ca urmare,
de bine (în general și, dacă este dacă este cazul, PDI/PAS și planul managerial vor include programe și
cazul, pentru grupurile dezavan- activități de îmbunătățire a accesului la educație pentru copiii cu nevoi
tajate/vulnerabile)? speciale—de exemplu, prin facilitatea accesului copiilor cu dizabilități
C.5. : (motrice sau de vedere) la spațiile școlare (prin adaptări specifice dizabili-
• Sunt incluse în PDI/PAS ținte, tății) și prin achiziționarea / realizarea unor auxiliare curriculare adaptate.
programe și/sau activități privind
educația incluzivă (de atragere și La fel, copiii talentați și capabili de performanțe înalte trebuie să se bucu-
integrare în comunitatea școlară a re de un tratament egal. De exemplu, trebuie descurajată excluderea lor de la
elevilor din categorii / grupuri activitățile școlii, chiar dacă părinții o cer, sub pretextul ”au ore de antrena-
vulnerabile și din minoritățile ment / de pregătire specială și nu au timp”. Și acești copii au nevoie de relații
identificate la nivelul comunită- corespunzătoare, de dezvoltarea competențelor sociale, să fie ascultați, să se
ții)? simtă în siguranță și apreciați etc.
C.6.:
• Există în PDI/PAS și în planul ma- Din aceeași perspectivă, conform legislației naționale și europene, este
nagerial ținte strategice specifice, interzisă discriminarea, de orice fel și este obligatorie respectarea drepturilor
respectiv activități dedicate îmbu- omului. Este obligatorie, în mod special pentru școală, respectarea drepturi-
nătățirii stării de bine a ante- lor copilului, așa cum sunt ele stipulate în Convenția Națiunilor Unite cu pri-
preșcolarilor, preșcolarilor/ vire la Drepturile Copilului, transpusă și în legislația românească. Ca urmare,
elevilor din grupuri dezavantaja- documentele de prognoză nu vor cuprinde prevederi discriminatorii sau care
te/vulnerabile și, respectiv, a celor pot încălca drepturilor omului și, cu precădere, drepturile copilului. Mai mult
talentați și/sau capabili de perfor- decât atât, PDI/PAS, planul managerial și raportul anual de evaluare internă a
manțe înalte? calității educației (RAEI) se vor referi, în mod explicit, și la modul în care școa-
C.7.: la evaluează și îmbunătățește accesul și participarea la educație, rezul-
• Există, în PDI/PAS, ținte strategi- tatele învățării și starea de bine pentru copiii/elevii defavorizați
ce specifice educației intercultura- (indiferent de categorie) identificați la nivelul unității de învățământ.
le/pentru diversitate?
Totodată, încrederea reciprocă, stabilirea unor relații corespunzătoare și crea-
rea unui climat școlar pozitiv, nediscriminatoriu, evitarea prejudecăților și ste-
reotipurilor de gen sau privind anumite minorități etc. - sunt, toate, condițio-
nate de cunoașterea reciprocă. În acest sens, este de dorit ca fiecare unitate
de învățământ să organizeze activități de educație interculturală și educa-
ție pentru diversitate care să asigure cunoașterea, acceptarea și înțele-
gerea reciprocă.
C.3.:
• Sunt incluse în PDI/PAS ținte, Un element important al stării de bine este ”vocea”: copilul / tânărul este auzit
programe și/sau activități la cere- și ceea ce spune sau cere este luat în considerare. O unitate școlară bună,
rea beneficiarilor direcți de educa- foarte bună sau excelentă ia în considerare vocea copiilor / tinerilor. De
ție? aceea, este importantă activitatea consiliilor consultative ale elevilor, care în-
C.12. deplinesc mai multe funcții, între care: asigurarea unui cadru instituțional
• Propunerile consiliului elevilor și pentru exprimarea ”vocii” copiilor / tinerilor, pentru educația pentru de-
ale consiliului consultativ/ mocrație (prin alegerea reprezentanților, de exemplu) și pentru incluziunea
asociației părinților sunt preluate copiilor / tinerilor din categorii și grupuri defavorizate. Toți copiii / tineri
în activitatea unității de învăță- trebuie să fie vizibili și trebuie ascultați. Pentru aceasta este nevoie de un
mânt? sistem de consultare sistematică a beneficiarilor și a celorlalți actori din
• Dacă nu sunt preluate, este moti- școală și din comunitate, inclusiv pentru evaluarea nivelului lor de satisfacție
vată respingerea lor? în privința activității unității de învățământ.
C.48.:
• Sunt consultați , în procesul ela- Acest lucru se poate realiza, concret, în multiple moduri de exemplu: prin
borării ofertei educaționale, bene- includerea reprezentanților elevilor în echipa de realizare a PDI/PAS și a celor-
ficiarii relevanți din comunitate, lalte documente de prognoză; prin dezbaterea, în școală, a acestor documente
cum ar fi copiii / tinerii? și, în general, a proiectelor, programelor și proiectelor importante, care pot
C.49.: influența viața școlară; prin sondaje regulate de opinie și prin aplicarea siste-
• Sunt cuprinse în oferta educațio- matică a chestionarelor de satisfacție privind viața școlară (inclusiv comunica-
nală activități / programe la cererea rezultatelor aplicării acestor instrumente).
rea beneficiarilor și oferite de fur-
nizori de servicii educaționale Ca urmare, o unitate de învățământ bună, foarte bună sau excelentă preia,
complementare - instituții, orga- acolo unde se poate (și, eventual, în urma unor negocieri), propunerile bene-
nizații nonguvernamentale sau ficiarilor și, acolo unde nu se pot prelua (de exemplu, când legea nu permite),
firme specializate, care activează sunt explicate motivele respingerii propunerilor respective. Astfel, se dezvoltă
în domeniul respectiv? sentimentul de apartenență la comunitatea școlară, este creată certitudinea că
vocea copilului / tânărului este ascultată și, în ultimă instanță, este îmbunătă-
țită starea de bine.
Propunerile beneficiarilor, pentru programe și activități noi, pot fi implemen-

tate direct de către școală sau, după caz, furnizate de instituții, organiza-
ții nonguvernamentale sau firme specializate, care activează în domeni-
ul respectiv, prin ceea ce am numit ”servicii educaționale complementa-
re”. Este evident că o școală nu poate oferi toate programele și activitățile posi-
bile—de la sport de performanță la învățarea unui instrument muzical, de la
robotică la teatru. Ca urmare, o școală bună, foarte bună sau excelentă alocă
sau identifică resurse pentru îndeplinirea acestor cereri, la cel mai înalt nivel
30
posibil, prin profesioniștii domeniului respectiv.
B.19.:
• Sunt colectate sistematic datele Datele colectate vor acoperi toate nivelurile (individ, relații, context),
privind factorii de risc care pot dimensiunile și, pe cât posibil toți factorii care pot afecta starea de bine
afecta starea de bine? (v. capitolul anterior). Unitățile de învățământ vor asigura colectarea, anali-
za, prelucrarea și utilizarea datelor, cel puțin la nivelul colectivelor
(clase/grupe). Adesea, informațiile relevante pentru starea de bine (de exem-
plu, privind climatul familial, situațiile de violență domestică, de alcoolism
etc.) sunt colectate doar la nivel anecdotic și nesistematic și sunt utilizate doar
sporadic (dacă directorul sau profesorul dorește) pentru eventuale măsuri de
îmbunătățire. Ca urmare, recomandăm centralizarea lor la nivelul unității
școlare și analiza lor pentru identificarea unor tendințe.
De exemplu, vor fi colectate:
• Date individuale: starea de sănătate, eventuala existență a unei dizabili-
tăți / nevoie specială de educație, dacă copilul / tânărul este orfan etc.
• Date despre familie: componența familiei (dacă sunt ambii părinți pre-
zenți, existența fraților / surorilor și a bunicilor), ocupația părinților și ni-
velul lor de educație, statutul pe piața muncii etc.
• Date privind rezultatele școlare și extrașcolare ale copiilor / tineri-
lor—inclusiv privind activitățile de voluntariat și alte modalități de impli-
care în viața școlii și a comunității.
• Date privind cazurile de violență, hărțuire și segregare/
discriminare—centralizate la nivel de unitate și raportate, conf0rm pre-
vederilor actelor normative existente.
Subliniem faptul că, în prezent, majoritatea datelor colectate la nivelul

unității de învățământ nu sunt analizate și din perspectiva influenței
lor asupra stării de bine. Recomandăm ca datele existente să fie utilizate
și pentru identificarea copiilor / tinerilor cu stare de bine precară care,
de regulă sunt aceiași în risc de abandon școlar și de rezultate școlare
slabe (fiind vorba de aceiași factori determinanți).
De asemenea, activitățile din școală nu sunt evaluate din perspectiva îm-

bunătățirii stării de bine. De exemplu, nu se analizează modul în care activi-
tățile de învățare prin cooperare / în grup sau activitățile extracurriculare con-
duc la îmbunătățirea sistemului de relații în care este angajat un copil/tânăr
dintr-o categorie defavorizată sau a climatului din clasă / grupă.
Ca urmare a celor de mai sus, recomandăm extinderea colectării și a utili-

zării datelor, atât pentru cunoașterea nivelului stării de bine a copiilor/
tinerilor din unitatea de învățământ, cât și pentru îmbunătățirea aces-
teia.
B.22.:
• Există situații de segregare școla- Trebuie acordată o atenție deosebită datelor care pot semnala situații de
ră, definite conform reglementări- discriminare, segregare, marginalizare, excluziune sau încălcarea drep-
lor în vigoare? turilor copilului.
B.44.:
• Antepreșcolarii, preșcolarii, elevii Conform legislației în vigoare, pentru a se evita segregarea, antepreșcolarii,
sunt reapartizați în clădirile, săli- preșcolarii și elevii trebuie repartizați uniform în colective. Astfel, vor fi
le, grupele sau băncile unității de evitate:
învățământ fără discriminare și • Colective segregate pe criterii de rezultate ale învățării (de exemplu, ”clase
reflectând adecvat diversitatea bune” și clase slabe”).
socială, etnică și culturală a comu- • Colective segregate pe criteriul mediului de proveniență (de exemplu, cla-
nității în care funcționează aceas- se de liceu formate exclusiv din elevi din mediul rural, dacă există mai
ta și pentru prevenirea și elimina- multe clase paralele la respectiva specializare / calificare).
rea oricărei forme de segregare • Colective segregate în funcție de veniturile, de ocupația sau de nivelul de
școlară, în condițiile prevăzute de educație a părinților.
legislația în vigoare? • Colective segregate pe etnii (cu excepția situației în care respectivele co-
C.42.: lective s-au format pe limbi de predare și pentru învățarea limbii și a cul-
• Sprijinul individual, privind acce- turii etniei respective).
sul în spațiile școlare, este asigu- • Colective segregate pe criteriul dizabilității sau al cerințelor speciale. De
rat pentru persoanele cu dizabili- exemplu, dacă unitatea are mai multe clase paralele, se consideră segrega-
31
tăți identificate la nivelul educabi- re când toți elevii cu dizabilități / cerințe speciale sunt grupați într-o sin-
lilor și al personalului propriu? gură clasă.
B.45.:
• Există măsuri concrete de sprijin De asemenea, legislația obligă unitățile de învățământ să asigure accesul în
pentru educația incluzivă, precum toate spațiile școlare pentru persoanele cu dizabilități. De exemplu, ram-
și pentru combaterea barierelor pa de acces și toaletele accesibile în cărucior rulant sunt obligatorii pentru toa-
de atitudine și de mediu față de te spațiile publice. În acest sens, recomandăm ca unitățile de învățământ să
persoane cu dizabilități, de etnie asigure și sprijin individual persoanelor cu dizabilități, din rândul elevi-
romă sau aparținând altor minori- lor și al personalului, în forme adecvate tipului de dizabilitate, prin persona-
tăți? lul propriu, cu ajutorul elevilor, al părinților, al autorităților locale și al comu-
B.26.: nității, în ansamblu.
• Cazurile de violență și hărțuire a
copiilor (bullying și mobing), în În afara asigurării accesului în toate spațiile școlare, pentru persoanele cu diza-
unitatea de învățământ, au fost bilități, unitatea de învățământ va realiza cel puțin trei activități / semes-
reduse (numeric și procentual) ca tru, pentru prevenirea și combaterea barierelor de atitudine față de per-
urmare a aplicării programelor de soane cu dizabilități, de etnie romă sau aparținând altor minorități și va furni-
prevenire și combatere a violenței za dovezi (de orice tip) referitoare la rezultatele pozitive ale acestor activi-
și hărțuirii, precum și pentru pre- tăți. De exemplu, vor fi organizate activități:
venirea cazurilor de trafic de mi- • De prezentare a ceea ce înseamnă viața cotidiană pentru o persoană cu
nori? dizabilități (de vedere, de auz, locomotorii etc.).
B.27.: • De combatere a antițigănismului și de cunoaștere a limbii, culturii și tradi-
• Cazurile de violență în școală și țiilor romilor.
violență în familie, precum și de • Activități de combatere a homofobiei sau transfobiei.
trafic de minori, identificate de • De prezentare a cazurilor de succes din rândul persoanelor cu dizabilități
cadrele didactice, au fost referite și al minorităților naționale sau sexuale.
către instituțiile responsabile din Toate aceste activități vor induce o îmbunătățire a stării de bine, atât la ni-
domeniul asistenței sociale și pro- velul persoanelor cu dizabilități / din minoritatea respectivă, cât și la ni-
tecției copilului, precum și către velul majorității—prin atenuarea frustrărilor determinate de intoleranță.
alte instituții abilitate?
Pe lângă combaterea discriminării și a segregării școlare și pe lângă refe-
rirea cazurilor de violență în școală, familie și de trafic de minori către
autoritățile competente (toate obligatorii, conform reglementărilor le-
gale în vigoare), recomandăm identificarea cazurilor de marginalizare, exclu-
ziune sau de alte încălcări ale drepturilor copilului (inclusiv prin colectarea de
date de la nivelul familiei și al comunității). Toate aceste date sunt relevante
pentru că starea de bine a copiilor respectivi este, cu siguranță, afectată,
iar unitatea școlară va putea lua și măsuri compensatorii—de tipul celor
enumerate în capitolul anterior.
De exemplu, copiii din familii unde există violență domestică, alcoolism etc.
vor beneficia de o atenție suplimentară din partea cadrelor didactice și a cole-
gilor pentru ca aceștia să se simtă în siguranță și acceptați în școală și pentru a
beneficia de activități remediale. O stare de bine îmbunătățită va duce, cu
siguranță, și la îmbunătățirea participării și a rezultatelor învățării.
C.22. :
• Programele și activitățile de edu- Recomandăm ca fiecare copil/ tânăr să participe la cel puțin o activitate
cație pentru sănătate, inclusiv de de educație pentru sănătate, în fiecare lună.
prevenire și combatere a compor-
tamentelor dăunătoare sănătății, Aceste activități pot fi realizate și în timpul activităților de învățare obliga-
sunt realizate sistematic? torii (din planul cadru / planul de învățământ). De exemplu:
C.23.: • La educația timpurie, activitățile de educație pentru sănătate pot fi cuprin-
• Conducerea și personalul unității se în activități tematice, respectiv activități pe domenii experiențiale.
de învățământ promovează un stil • Începând cu învățământul primar, teme aferente educației pentru sănătate
de viață sănătos (inclusiv privind pot fi cuprinse în activitățile de învățare din diferite discipline / arii
deprinderile de igienă personală și curriculare—la biologie, dezvoltare personală, limba română / limba ma-
alimentația sănătoasă) prin reali- ternă, limbi străine, istorie etc., și, desigur, pot fi subiect al orelor de diri-
zarea unor activități educaționale genție / al activităților aferente ariei curriculare ”Consiliere și orienta-
în acest sens? re”.
• Conducerea și personalul unității
de învățământ promovează un stil De asemenea, educația pentru sănătate poate fi o disciplină opțională sau
de viață sănătos (inclusiv privind temă pentru activități extracurriculare (realizate la nivelul școlii sau în
32
deprinderile de igienă personală și parteneriat cu DSP, medici școlari sau de familie, ONG cu activitate relevantă
alimentația sănătoasă) prin exem- în domeniu etc.).
plu personal?
De mare ajutor în acest sens este exemplul personal. Ca urmare, recoman-
dăm personalului din unitățile de învățământ:
• Să practice și să recomande practicarea sportului și a exercițiilor fizice.
• Să manifeste deprinderi de igienă personală (de exemplu, să se spele frec-
vent pe mâini, să solicite curățenia spațiilor de învățare etc.).
• Să se abțină, în prezența elevilor, de la fumat, de la consumul alimentelor
nesănătoase (stabilite, ca atare, de Ministerul Sănătății) sau de la alte com-
portamente contrare unui stil de viață sănătos.
C.24.:
• Membrii familiilor fiecărui ante- Recomandăm ca fiecare elev, precum și fiecare părinte de antepreșcolar
preșcolar și preșcolar și fiecare și preșcolar să fie expus cel puțin unei activități de educație privind pre-
elev participă la cel puțin o activi- venirea și combaterea violenței în școală, respectiv în familie, în fiecare
tate/an privind prevenirea și com- an.
baterea violenței în școală și în
familie?
C.25.:
• Membrii familiilor fiecărui copil, Sentimentul de siguranță, în unitatea de învățământ și în vecinătatea aces-
fiecare elev și fiecare angajat al teia, este o parte importantă a stării de bine. Pe lângă asigurarea condiții-
unității de învățământ participă la lor obligatorii de sănătate și siguranță stabilite de legislația în vigoare, o
cel puțin o activitate/an privind unitate de învățământ, care se dorește a fi bună, foarte bună sau excelentă,
sănătatea și siguranța în unitatea întreprinde și măsuri suplimentare în acest sens. De exemplu:
de învățământ prin colaborare/ • Recomandăm ca fiecare elev, fiecare părinte de antepreșcolar și
parteneriat între furnizorul de preșcolar, precum și fiecare angajat al unității de învățământ să par-
educație și instituțiile responsabi- tticipe la cel puțin o activitate de educație privind sănătatea și sigu-
le - Inspecția Muncii, Inspectora- ranța în unitatea de învățământ, în fiecare an. Activitățile respective
tul pentru Situații de Urgență, vor fi realizate în colaborare cu instituțiile menționate și /sau vor bene-
poliție, jandarmerie etc.? ficia de sprijinul unor experți certificați în acest sens.
C.26.: • Recomandăm ca părinții și alți membri ai comunității să fie implicați în
• Părinții și alți reprezentanți ai identificarea problemelor de siguranță—de exemplu, siguranța copii-
comunității sunt implicați în lor pe drumul la și de la școală, identificarea locurilor periculoase din
identificarea problemelor de sigu- școală, curtea școlii sau din vecinătate (de exemplu intersecții periculoase
ranță și în proiectarea și imple- sau artere aglomerate—cum ar fi mari bulevarde, în orașe, sau drumuri
mentarea măsurilor privind sigu- naționale, la sat—care trebuie traversate de copii, probleme de delincven-
ranța antepreșcolarilor, preșcola- ță în cartier etc.).
rilor și elevilor în spațiile școlare • Recomandăm ca părinții și alți membri ai comunității să fie implicați în
și în vecinătatea unității de învă- rezolvarea problemelor de siguranță identificate—de exemplu, prin
țământ? însoțirea copiilor în locurile identificate ca fiind periculoase sau în timpul
C.28. transportului școlar și prin realizarea demersurilor, împreună cu școala,
• Sistemul de supraveghere video pentru creșterea gradului de siguranță în școală și în jurul școlii etc.
există și funcționează (cu respec- • Recomandăm ca unitatea de învățământ (din veniturile bugetare sau ex-
tarea prevederilor legale privind trabugetare) să instaleze sisteme de supraveghere video și de alertare
protecția datelor cu caracter per- în zonele cu probleme de siguranță—cu respectarea cerințelor legale pri-
sonal)? vind protecția datelor cu caracter personal.
C.27.:
• Nivelul de satisfacție a elevilor, Toate aceste măsuri vor duce, cu siguranță, la creșterea nivelului de satis-
părinților și cadrelor didactice facție a beneficiarilor și personalului, în privința siguranței din unitatea
privind siguranța acestora în toate de învățământ. Pentru a evidenția acest aspect, recomandăm ca investigarea
spațiile școlare și în vecinătatea nivelului de satisfacție a părților interesate în privința acestui aspect să fie rea-
unității de învățământ s-a îmbu- lizată cel puțin anual—folosind mijloace clasice sau electronice. În timpul
nătățit, constant? evaluării externe, se va consemna progresul înregistrat în ultimul ciclu de învă-
țământ.
B.28.:
• Au accesul toți copiii / tinerii din Accesul copiilor/ tinerilor la servicii de asistență / orientare / consiliere se do-
unitatea de învățământ la servicii vedește prin existența consilierului școlar, în condițiile menționate în capi-
de asistență psihopedagogică/ tolul anterior. Chiar dacă, în prezent, numărul de copii/tineri alocați unui con-
psihoeducațională, orientare și silier este mare și nu permite acordarea unor servicii consistente, de acest tip,
consiliere, după caz ? tuturor copiilor/tinerilor din unitățile de învățământ, avem în vedere acorda-
B.30.: rea acestor servicii, cu prioritate, copiilor / tinerilor care au cea mai ma-
33
• Au prioritate la aceste servicii re nevoie de ele—inclusiv din perspectiva stării de bine. Este vorba, în primul
copiii / tinerii din grupurile dez- rând de copiii/tinerii:
avantajate/vulnerabile? • Din familii sărace și/sau cu nivel scăzut de educație.
B.32.: • Din mediul rural—mai ales dacă învață în unități de învățământ din medi-
• Au prioritate la aceste servicii ul urban.
copiii / tinerii cu dizabilități/ • De etnie romă—din cauza numeroaselor cazuri de discriminare / segrega-
nevoi speciale sau care prezintă re semnalate.
forme accentuate de manifestare • Din minoritățile sexuale.
violentă, agresivă? • Cu dizabilități, tulburări specifice de învățare și alte nevoi speciale.
B.33.: • Violenți sau care își hărțuiesc, sistematic, colegii.
• Există acorduri de asistență și
parteneriat cu serviciile publice De regulă factorii de mai sus sunt cumulați: un copil de etnie romă este foarte
de asistență socială, cu alte insti- probabil să provină dintr-o familie săracă sau să învețe într-o școală rurală sau
tuții ale statului sau aparținând dintr-un ghetou urban. Ca urmare este importantă, și în acest caz, având în
autorităților publice locale, cu vedere capacitatea limitată a sistemului de a oferi servicii adecvate de orienta-
ONG-uri (inclusiv prin acorduri re și consiliere, culegerea de date pentru a putea stabili prioritățile și ni-
de voluntariat) prin care se asigu- velul urgenței în acordarea acestor servicii.
ră accesul copiilor / tinerilor din
grupurile dezavantajate/ În situația în care nevoile (economice, sociale, psihologice) ale copiilor / tine-
vulnerabile la măsuri de asistență rilor din unitatea de învățământ depășesc capacitatea de sprijin a unității,
socială/servicii sociale de bază? vor fi încheiate acorduri de parteneriat, prin care sprijinul de care se bucură
C.29.: acești copiii să fie extins—inclusiv în privința accesului la măsuri de asistență
• Sunt realizate activități de cu- socială și servicii sociale de bază. De exemplu, dacă se constată cazuri de sără-
noaștere și autocunoaștere pentru cie extremă și familia nu beneficiază, indiferent de motive, de serviciile respec-
copii/tineri prin colaborare cu tive, sau cazuri de neglijare a copiilor, vor fi informate Serviciile publice de
specialiștii centrului județean de asistență socială (SPAS) și, după caz, direcțiile generale de asistență socială și
resurse și asistență educațională/ protecția copilului (DGASPC) și vor fi încheiate acorduri de parteneriat cu
centrului județean de asistență instituții și organizații relevante și/sau care pot oferi aceste servicii de bază—
psihopedagogică sau cu alți speci- inclusiv privind locuirea, hrana, serviciile medicale etc.
aliști identificați în comunitate?
C.29.s.: La nivelul școlilor bune, foarte bune și excelente, atât sfera serviciilor de ori-
• Sunt oferite servicii de consiliere entare și consiliere, cât și colaborarea cu instituții, organizații și persoane din
elevilor și, după caz, părinților comunitate vor fi extinse considerabil prin:
pentru integrarea școlară, profesi- • Realizarea de activități de cunoaștere (pentru părinți) și de autocunoaștere
onală și socială optimă a copiilor/ (pentru copii/tineri).
elevilor cu cerințe educaționale • Realizarea de activități specifice de integrare, pe cât este posibil, a copiilor
speciale prin includerea acestora cu dizabilități, în învățământul de masă.
prioritar în unități de învățământ • Asigurarea de servicii de asistență psihopedagogică/psihoeducațională,
de masă (conform recomandărilor orientare și consiliere, după caz părinților și/sau cadrelor didactice din
din Certificatul de orientare școla- unitatea de învățământ—având în vedere că multe dintre problemele care
ră și profesională)? țin de starea de bine a copiilor / tinerilor își au originea în familie și chiar
C.31.: pot fi cauzate de comportamentul inadecvat al cadrelor didactice.
• Sunt oferite servicii de consiliere • Implementarea sistematică a programelor de educație parentală—
psihopedagogică familiilor copii- exprimată prin existența educatorilor parentali certificați în unitate și prin
lor / tinerilor și/sau cadrelor di- participarea la aceste programe a cel puțin 25% din membrii familiilor co-
dactice ? piilor / tinerilor din unitate, în ultimul ciclu de învățământ. (Această ce-
C.32. rință nu se aplică unităților de învățământ care școlarizează exclusiv nive-
• Există, în unitatea de învățământ, lul postliceal / școala de maiștri.)
programe de educație parentală
și/sau formatorilor parentali?
• Au participat , în ultimul ciclu de
învățământ, reprezentanții a cel
puțin 25% dintre familiile copiilor
din unitate?
C.35.:
• Este asigurat confortul beneficia- Mediul fizic are influență (pozitivă sau negativă) dovedită nu numai asupra
rilor direcți și personalului în spa- rezultatelor învățării, ci și stării de bine.: lumina, căldura, modul de decorare a
țiile școlare? spațiilor școlare, calitatea mobilierului școlar și, în general, crearea unui me-
C.36.: diu școlar prietenos constituie o preocupare a școlilor bune, foarte bune sau
• Există spații școlare decorate pe excelente.
baza opțiunilor și cu sprijinul re- La dezvoltarea stării de bine poate contribui și participarea efectivă a copii-
34
prezentanților comunității locale lor și tinerilor la creșterea calității spațiului fizic, prin voluntariat sau prin
prin sponsorizări sau donații din atragerea de fonduri extrabugetare sau prin proiecte diverse.
partea lor sau prin atragerea de
fonduri extrabugetare? Pentru îndeplinirea nevoii de apartenență și a unei atitudini pozitive față de
C.38.: școală și față de învățare, spațiile școlare ar trebui să fie accesibile pe toa-
• Este asigurat accesul beneficiari- tă durata zilei. De aceea, recomandăm ca sala și terenul de sport sau alte spa-
lor de educație, în special al bene- ții proprii ale unității de învățământ să fie deschise copiilor / tinerilor, pentru
ficiarilor primari (copii/elevi), la activități extracurriculare, pentru întâlniri informale sau pentru lucrul la pro-
spațiile școlare și la dotări în afara iecte comune, în afara orelor propriu-zise de curs, cu asigurarea, desigur, a
orelor de cursuri, pentru organi- securității acestora în spațiile respective.
zarea activităților extracurricula-
re ? La fel, mai ales în condițiile declinului demografic, în multe unități de învăță-
C.40.: mânt au apărut spații excedentare, care pot fi ușor amenajate în locuri dedi-
• Există spații dedicate și dotate cate unor astfel de activități extracurriculare sau informale—de exem-
corespunzător, pentru relaxarea plu, în club al părinților, club al copiilor etc.
copiilor/elevilor, cadrelor didacti-
ce și pentru comunicarea între
părinți, copii/elevi și părinți?
B.55.:
• Este asigurată relevanța activități- Așa cum am mai menționat, cea mai la îndemână și cea mai eficientă mo-
lor de învățare proiectate pentru dalitate de îmbunătățire a stării de bine a copiilor / tinerilor o reprezin-
starea de bine a copiilor / tineri- tă chiar activitățile de învățare relevante în acest sens. Primul pas, în acest
lor? sens îl constituie abordarea explicită a stării de bine în proiectarea și rea-
C.64. lizarea activităților de învățare. De exemplu (mai multe explicații privind
• Sunt proiectate activități de învă- cele de mai jos vor fi oferite în Ghidul aferent obținerii rezultatelor învățării):
țare (în cadrul disciplinelor din • Comunicarea adecvată: fără a ridica tonul și, fără a manifesta gesturi sau
trunchiul comun, curriculumul la mimică amenințătoare; se vor evita sarcasmul și deriziunea etc.
decizia școlii și/sau prin activități- • Folosirea unor metode și tehnici de predare relevante pentru starea de
le extracurriculare), care abordea- bine, cum ar fi, de exemplu, metodele de grup sau învățarea pe bază de
ză îmbunătățirea stării de bine a proiect
copiilor / tinerilor aparținând • Încurajarea inițiativei și a răspunderii personale ale copilului / tânărului
grupurilor dezavantajate/ pentru rezultatele învățării, inclusiv prin încurajarea gândirii critice (și a
vulnerabile? exprimării propriilor puncte de vedere) și prin învățarea auto-normată /
B.63.: auto-dirijată.
• Este asigurată relevanța activități- • Asigurarea caracterului aplicativ, în situații concrete de viață, a celor învă-
lor de învățare proiectate pentru țate și utilizarea experienței personale pentru noile achiziții de învățare.
starea de bine a copiilor / tineri- • Utilizarea unor auxiliare atractive—inclusiv multimedia.
lor? • Descurajarea comportamentelor neetice - de exemplu copiatul, plagiatul
B.72.: etc. sau favorizarea unor copii sau tineri (care, toate, produc frustrări lega-
• Sunt descurajate comportamente- te de ”echitatea recompensei”).
lor neetice - de exemplu copiatul, • Utilizarea, pe cât posibil, a disciplinării pozitive 5.
plagiatul etc. - în timpul activită-
ților de învățare ? În mod special, recomandăm ca fiecare cadru didactic să aibă în vedere,
C.77.: în primul rând, copiii/tinerii din categoriile defavorizate / la risc, care,
• Sunt realizate activități de învăța- de regulă, au și probleme privind starea de bine—de exemplu, copiii cu
re (în cadrul disciplinelor din dizabilități, cei săraci sau din familii în care există violență, alcoolism, copiii
trunchiul comun, curriculumul la neglijați, timizi / retrași sau, dimpotrivă, violenți sau indisciplinați au atitu-
decizia școlii și/sau prin activități- dini negative față de propria persoană, față de ceilalți, față de învățare și față
le extracurriculare), care abordea- de școală în general.
ză îmbunătățirea stării de bine a
copiilor / tinerilor aparținând
grupurilor dezavantajate/
vulnerabile?
C.78.:
• Disciplinarea pozitivă este utiliza-
tă cu preponderență în timpul
activităților de învățare?
B.53.:
• Este respectată, în activitățile de Supraîncărcarea, stresul, sau, dimpotrivă, starea de plictiseală din tim-
învățare planificate, legislația în pul activităților de învățare influențează starea de bine și atitudinea
35
vigoare privind echilibrul între față de învățare. Ca urmare, atât în planificarea cât și în realizarea activități-
activitatea de învățare și activită- lor de învățare vor fi avute în vedere, în afara prevederilor legale, și următoare-
țile de recreere? le aspecte:
B.61.: • Oferirea de timp suficient copilului / tânărului pentru somn și pentru acti-
• Este respectată, în activitățile de vități recreative. În acest scop, în planificarea și realizarea activităților de
învățare realizate, legislația în învățare, inlclusiv temele pentru acasă vor avea în vedere, pentru fiecare
vigoare privind echilibrul între zi de școală, evitarea supraîncărcării. Cadrele didactice de la același
activitatea de învățare și activita- colectiv vor colaboa în vederea realizării acestui deziderat.
tea de recreere? • În mod special, în privința cuantumului total al temelor pentru acasă,
recomandăm să se țină cont de ”regula celor 10 minute”: la clasa pregăti-
toare, timpul necesar pentru realizarea temelor zilnice nu trebuie să depă-
șească 10 minute / zi, în clasa I, 20 de minute—etc.
• Pentru evitarea plictiselii și a decuplării copilului / elevului de la învățare,
recomandăm utilizarea unor metode variate de predare, care favorizea-
ză implicarea și motivația pentru învățare, de exemplu, metodele de grup
(vezi, în acest sens, și Ghidul referitor la obținerea rezultatelor învă-
țării).
B.76.:
• Este evaluată sistematic starea de Evaluarea stării de bine se realizează prin diferite instrumente de evaluare
bine, pentru fiecare copil / tânăr? (chestionare, ghiduri de interviu, ghiduri de observare a activităților de învăța-
• Există dovezi privind îmbunătăți- re etc.). Întrucât tema este relativ nouă în cadrul preocupărilor de cercetare și
rea stării de bine în unitatea de asigurare, nu există decât puține astfel de instrumente—adaptate și etalonate
învățământ? pe populația școlară. Putem menționa, în acest sens, proiectul româno-danez
B.77. ”RODAWELL”, realizat de Universitatea București, prin Facultatea de Psiholo-
• Există dovezi ale îmbunătățirii gie și Științele Educației, în parteneriat cu VIA University College din Dane-
stării de bine pentru copiii / tine- marca (și susținut de Ministerul Educației și de ARACIP), care, printre alte
rii aparținând grupurilor dezavan- produse, propune și un instrument de autoevaluare adresat cadrelor didacti-
tajate/vulnerabile existente în ce6.
unitatea de învățământ ?
Fiind parte integrantă a conceptului de ”calitate a educației” promovat de
ARACIP, toate unitățile de învățământ vor evalua starea de bine (cu in-
strumente de evaluare la alegerea lor), vor trage concluziile, care se impun,
din analiza rezultatelor aplicării acestor instrumente și vor furniza dovezi
privind îmbunătățirea stării de bine. Aceste dovezi pot fi, de exemplu:
• Creșterea numerică și procentuală a elevilor care declară, în diferite forme,
că se simt bine la școală și, cu precădere, la activitățile de învățare
(inclusiv extracurriculare).
• Îmbunătățirea climatului școlar—de exemplu, prin scăderea numerică și
procentuală a conflictelor din unitate (profesori-elevi, profesori-părinți,
între profesori etc.), a cazurilor de violență și de hărțuire etc.
• Creșterea nivelului de satisfacție a elevilor și, după caz, a părinților, în pri-
vința activităților de învățare.
• Creșterea nivelului de satisfacție a absolvenților față de educația oferită de
unitatea școlară (inclusiv intensificarea activității organizațiilor de absol-
venți (”alumni”), de sprijinire a școlii.
Reamintim, și în acest caz, cerința de a acorda o atenție deosebită evaluării
stării de bine a copiilor / tinerilor din categoriile defavorizate.
B.92.:
• Sunt evidențiate în RAEI, aspecte- Ultimul RAEI va include cel puțin un rezultat privind îmbunătățirea stării
le îmbunătățite față de ultimul de bine, în anul școlar respectiv, și cel puțin o activitate, care are ca scop
RAEI publicat, precum și aspecte- îmbunătățirii stării de bine, pentru anul școlar următor —cu accent pe
le care necesită îmbunătățire în grupurile dezavantajate/vulnerabile
următorul ciclu de evaluare inter-
nă și îmbunătățire a calității, prin De asemenea, vizitele de evaluare externă vor avea în vedere, în interviurile
raportare la factorii de risc de la realizate cu reprezentanții unității de învățământ și în chestionarele aplicate:
nivelul comunității, care pot afec- • Menționarea cel puțin a unei inițiative de îmbunătățire a stării de bi-
ta starea de bine a copiilor / tine- ne și a rezultatelor acesteia.
rilor? • Menționarea cel puțin a unei inițiative specifice de îmbunătățire a
stării de bine și a rezultatelor acesteia pentru copiii/tinerii aparți-
nând grupurilor dezavantajate/vulnerabile
36
V-1. ANEXA 1—BAZA LEGALĂ, NOTE ȘI
BIBLIOGRAFIE
Legislație:
• Legea nr. 1/2011 a Educației Naționale, cu modificările și completările ulterioare—cu legislația subsec-
ventă.
• OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, cu modificările și completările ulterioare.
• HG nr. 994/2020 privind aprobarea standardelor de autorizare de funcționare provizorie și a standarde-
lor de acreditare și de evaluare externă periodică în învățământul preuniversitar .
• Acte normative privind drepturile și protecția minorităților naționale în România—v. http://
www.edrc.ro/juridic_search.jsp.
• Acte normative privind combaterea discriminării—v. https://cncd.ro/legislatie; v. și Legea Nr. 2/2021
privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea antițigănismului.
• Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului , cu modificările și completările
ulterioare—cu legislația subsecventă (un sumar al legislației privind apărarea drepturilor copilului poate
fi găsit la http://www.dgaspc-sectorul1.ro/pagina.aspx?pid=117&keyn=19).
• Convenția privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (http://anpd.gov.ro/web/conventia/), ratificată
prin Legea Nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități,
adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, des-
chisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie 2007 (http://anpd.gov.ro/
web/lege-nr-221-din-11-noiembrie-2010-pentru-ratificarea-conventiei-privind-drepturile-persoanelor-cu-
dizabilitati/)
• OM Sănătății nr. 1.456 din 25 august 2020 pentru aprobarea Normelor de igienă din unitățile pentru
ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor—https://aracip.eu/categorii-
documente/functionare-legala.
Note
1. Clark D.A. (2014). Defining and Measuring Human Well-Being. In: Freedman B. (eds) Global Environ-
mental Change. Handbook of Global Environmental Pollution, vol 1. Springer, Dordrecht (https://
doi.org/10.1007/978-94-007-5784-4_66).
2. Nedelcu, A., Ulrich Hygum, C., Ciolan, L., Țibu, F. (2018). Educație cu stare de bine. După o rețetă româ-
no-daneză. Ghid Rodawell, București (https://rodawell.fpse.unibuc.ro/resurse/educatie-cu-stare-de-
bine/), p. 8.
3. Lippman, L., Anderson Moore, K., McIntosh, H. (2009). Positive Indicators of Child Well-Being: A Con-
ceptual Framework, Measures and Methodological Issues. Innocenti Working Paper No. 2009-21. Floren-
ce, UNICEF Innocenti Research Centre (https://www.unicef-irc.org/publications/580-positive-indicators
-of-child-well-being-a-conceptual-framework-measures-and-methodological.html).
4. Powell, M.-A., Graham1, A., Fitzgerald, R., Thomas, N., White, N.-E.(2018). Wellbeing in schools: what do
students tell us? Aust. Educ. Res. (2018) 45:515–531 (https://doi.org/10.1007/s13384-018-0273-z).
5. Pentru conceptul de ”disciplinare pozitivă” vezi, de exemplu, două ghiduri realizate în România—
primul, în cadrul Campaniei de promovare a participării școlare, ”Hai la școală!”, derulată sub coordona-
rea UNICEF: Cojocaru, Ștefan (coord.)(2015). Abordarea pozitivă a comportamentelor copiilor. Bucu-
rești / Iași: UNICEF/Holtis-Expert projects (https://gimnaziuldaciams.ro/
download/90e6e0ddab8a6dfed9fc636bbb9e9d3c) și cel de-al doilea, propus de organizația ”Salvați Copi-
ii”: Asociația Salvați Copiii Iași (2013). Schimbări mici, diferențe MARI! - Ghid de disciplinare pozitivă. Iași:
Salvați Copiii (http://www.cmbrae.ro/2017/wp-content/uploads/Brosura_Ghid_de_disciplina_pozitiva-
1.pdf).
6. V. Starea de bine—Instrument de autoevaluare pentru cadre didactice (https://rodawell.fpse.unibuc.ro/
instrument-de-autoevaluare/. Ghidul realizat în cadrul acestui proiect, menționat mai sus, la Nota nr. 2,
poate fi descărcat la https://rodawell.fpse.unibuc.ro/resurse/educatie-cu-stare-de-bine/.
Bibliografie și lecturi suplimentare:

În afara titlurilor indicate mai sus, vă recomandăm:
• Baza de date a OECD privind starea de bine: https://stats.oecd.org/Index.aspx?datasetcode=HSL.
• Două colecții de materiale, dezvoltate recent, în contextul pandemiei, pentru îmbunătățirea stării de
bine (https://www.schoolwellbeing.co.uk/ și https://cacollaborative.org/sites/default/files/
CA_Collaborative_COVID_Well-Being.pdf).
• Volumele III și VI din seria rezultatelor la PISA: OECD (2019), PISA 2018 Results (Volume III): What
School Life Means for Students’ Lives, PISA, OECD Publishing, Paris (https://www.oecd.org/
publications/pisa-2018-results-volume-iii-acd78851-en.htm); OECD (2020), PISA 2018 Results (Volume
VI): Are Students Ready to Thrive in an Interconnected World?, PISA, OECD Publishing, Paris (http://
www.oecd.org/publications/pisa-2018-results-volume-vi-d5f68679-en.htm).
• Backing the Future: why investing in children is good for us all (2009). NEF and Action for Children
(https://neweconomics.org/uploads/files/e15acdab95a4f18989_j8m6vrt0j.pdf).
• Bădescu, Gabriel, Petre, Niculina (2012). Bunăstarea copilului din mediul rural. Cluj-Napoca: Risoprint
(https://www.yumpu.com/ro/document/view/15590466/bunastarea-copilului-din-mediul-rural-2012-
world-vision-).
• Bădescu, Gabriel, Petre, Niculina (2014). Bunăstarea copilului din mediul rural. Cluj-Napoca: Risoprint
(https://worldvision.ro/wp-content/uploads/2017/11/bunastare2014.pdf)
• Petrescu, Claudia, Neguţ, Adriana, Stănilă, Gabriel (2018). Bunăstarea copilului din mediul rural. Cluj-Napoca:
Risoprint (https://childhub.org/ro/system/tdf/library/attachments/
bunastarea_copilului_2018_online_final.pdf?file=1&type=node&id=33538).
• Mihalache, Flavius, Neguţ, Adriana, Tufă, Laura (2020). Bunăstarea copilului din mediul rural. Cluj-
Napoca: Risoprint (https://worldvision.ro/wp-content/uploads/2020/11/Raport-de-Bunastare-a-
Copilului-din-Mediul-Rural-2020.pdf)
38
V-2. ANEXA 2—SURSE DE IFORMAȚII PRI-
VIND ÎNDEPLINIREA CERINȚELOR
I. Documente:
• PDI/PAS curent și cel anterior (dacă este cazul).
• Planul managerial pentru anul în curs și pentru anii școlari pentru care este valabil
PDI/PAS—cuprinzând activitățile de cunoaștere și îmbunătățire a stării de bine:
− activități de prevenire și combatere a violenței și hărțuirii în școală și în familie;
− activități de prevenire a cazurilor de trafic de minori;
− activități de prevenire și combatere a barierelor de atitudine față de persoane cu dizabili-
tăți, de etnie romă sau aparținând altor minorități;
− activități de educație pentru sănătate;
− activități de educație privind sănătatea și siguranța în unitatea de învățământ;
− activități de cunoaștere (pentru părinți) și de autocunoaștere (pentru copii/tineri);
− activități de integrare a copiilor cu dizabilități, în învățământul de masă;
− programe și activități de educație parentală.
Pentru activitățile respective, deja desfășurate, vor fi furnizate dovezi (liste de participare și
alte documente, fotografii, clipuri video, mărturii, răspunsuri la chestionare, testimoniale
sau oricare al tip) referitoare la rezultatele pozitive ale acestor activități.
• Raportul anual de evaluare internă a calității educației (RAEI) pentru ultimul ciclu de în-
vățământ (existența activităților de îmbunătățire a calității cu impact asupra stării de bine).
• Documente privind activitatea de orientare și consiliere pentru elevi și, după caz, părinți-
lor și/sau cadrelor didactice, care dovedesc realizarea cerințelor aferente Indicatorului 5. Asigu-
rarea serviciilor de orientare și consiliere pentru elevi.
• Dacă este cazul: documente privind realizarea obligațiilor menționate în Art. 52/4, Art.
89/2, 95 și 102 din Legea Nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu
modificările și completările ulterioare, privind cazurile de abuz, neglijare, exploatare, trafic de
minori și alte forme de violență asupra copilului.
• Dacă este cazul: documente privind comunicarea și colaborarea cu serviciile publice de
asistență socială (SPAS) și, după caz, direcțiile generale de asistență socială și protecția copilu-
lui (DGASPC).
• Oferta educațională existentă și cea anterioară (dacă este cazul—în situația unor revizuiri
majore).
39
• Rezultatele aplicării chestionarelor de satisfacție a beneficiarilor de educație și interpreta-
rea acestor rezultate (în cadrul documentelor de diagnoză / prognoză sau ca documente inde-
pendente).
• Baza de date a unității de învățământ sau de la nivelul colectivelor de copii/tineri—cu
date referitoare la factorii care determină / influențează starea de bine, menționați în Capitolul
II (”Starea de bine—aspecte generale și conceptuale”) - completată cu date individuale, despre
familie, privind rezultatele școlare și extrașcolare ale copiilor / tinerilor, privind cazurile de vio-
lență, hărțuire și segregare/discriminare (dacă este cazul), privind cazurile de marginalizare,
excluziune sau de alte încălcări ale drepturilor copilului (dacă este cazul).
• Alte documente de diagnoză, prognoză și evidență—la inițiativa unității de învățământ
(dacă este cazul).
Documentele menționate se încarcă în platforma ARACIP, la rubrica Documentele școlii și,
pentru a fi luate în considerare în procesul de evaluare externă, vor fi atașate cererii de evaluare
externă.
II. Observare:
Vor fi observate:
• Mediul fizic: lumina, căldura, modul de decorare a spațiilor școlare, calitatea mobilierului șco-
lar și, în general, caracterul prietenos al mediului școlar.
• Accesibilitatea spațiilor școlare pentru persoanele cu dizabilități.
• Existența și funcționarea sistemelor de supraveghere video.
• Comportamentul personalului și copiilor / tinerilor în unitatea de învățământ (cu precă-
dere în timpul activităților de învățare):
− Comunicarea adecvată.
− Încurajarea inițiativei și a răspunderii personale ale copilului / tânărului pentru rezulta-
tele învățării, inclusiv gândirea critică și exprimarea propriilor puncte de vedere.
− Descurajarea comportamentelor neetice.
− Folosirea unor metode și tehnici de predare relevante (de exemplu, metodele de grup).
− Asigurarea caracterului aplicativ, în situații concrete de viață, a celor învățate și utiliza-
rea experienței personale.
− Utilizarea disciplinării pozitive.
− Exemplul personal al cadrelor didactice în privința prevenirii și combaterii comporta-
mentelor dăunătoare sănătății.
• Respectarea prevederilor OMENCS nr. 6134/2016 privind interzicerea segregării școlare în
unitățile de învățământ preuniversitar.
40
III. Interviuri / chestionare:
Vor fi aplicate chestionare și / sau vor fi intervievați, după caz, reprezentanți ai elevilor, ai părinți-
lor și ai cadrelor didactice, în care se vor evalua:
• Atitudinea față de învățare, față de școală și cât de bine se simt în școală—mai ales în timpul
activităților de învățare (inclusiv extracurriculare)
• Atitudinea față de propria persoană, încrederea în sine și în propriile capacități.
• Sentimentul de incluziune / excludere.
• Climatul școlar general—de exemplu, prin evoluția nivelului conflictelor din unitate (profesori-
elevi, profesori-părinți, între profesori etc.), a numărului cazurilor de violență și de hărțuire etc.
• Nivelul de satisfacție a elevilor și, după caz, a părinților, în privința activităților de învățare.
• Nivelul de satisfacție a absolvenților față de educația oferită.
• Implicarea elevilor și a părinților, după caz, în identificarea și rezolvarea problemelor de sănăta-
te și siguranță din unitate.
Notă:
Pentru observare, interviuri / chestionare, vor fi avute în vedere proporțiile menționate în O.MEC
nr. 4488/2020 pentru aprobarea Procedurii privind modalitatea de derulare online a activităților
de evaluare externă în vederea acordării autorizației de funcționare provizorie și a acreditării pen-
tru unitățile de învățământ preuniversitar de stat și particular, pe perioada stării de alertă și a
O.MEC nr. 5927/2020 privind modificarea și completarea Ordinului ministrului educației și cerce-
tării nr. 4.488/2020 (Anexa 2).
41

Ghiduri Pentru Aplicarea Unitara A Standardelor de Evaluare Vol226022021 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghiduri Pentru Aplicarea Unitara A Standardelor de Evaluare Vol226022021 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghiduri Pentru Aplicarea Unitara A Standardelor de Evaluare Vol226022021 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghiduri pentru aplicarea unitară a

II. Starea de bine—aspecte generale și conceptuale 7

III. Lista indicatorilor și a cerințelor privind starea de bine aferente standardelor

IV. Interpretări, explicații și exemplificări—cerințe privind starea de bine 29

V-1. Anexa 1—baza legală, note și bibliografie 37

V-2. Anexa 2—surse de informații privind îndeplinirea cerințelor 39

Acest ghid este structurat astfel:

a. atestarea capacității organizațiilor furnizoare de educație de a satisface așteptările beneficiarilor și

Ghidurile publicate de ARACIP au ca scop interpretarea unitară a cerințelor formu-

Pe baza experienței acumulate și a bunelor practici identificate pe plan național și internațional,

1. În ce măsură școala servește nevoile și interesele membrilor comunității,

Deci, pentru a îmbunătăți participarea și rezultatele învățării, instituția de

1. Definiția operațională a ”stării de bine”

În acest context, definim ”starea de bine în școală” drept

Ce are de făcut unitatea de învățământ pentru

• Activități curriculare și extracurricula-

• Activități de dezvoltare profesională

• C.d.ș și activități extracurriculare pri-

• Creativitate: interese și • Copii / tineri talentați, capabili de • Activități de promovare a rezultatelor

• C.d.ș și activități extracurriculare de

• Activități de dezvoltare profesională

• Optimism și rezistență: • Nivelul optimismului. • Măsurarea, prin chestionare (sau alte

• Comportamentul legat de • Accesări și tentative de accesare • Consiliere.

• Parteneriate și proiecte comune în

• Activități de dezvoltare profesională

Ce are de făcut unitatea de învățământ pentru

Relațiile din școală

Ce are de făcut unitatea de învățământ pentru

• Caracterul pro-social / anti-social

• Raportul dintre copiii / elevii din

• Servicii sociale, de sănăta-

Copilul / tânărul, având o ”stare de bine” corespunzătoare:

Pentru a răspunde la întrebarea fundamentală:

Indicatori și descriptori Condiții minime de realizare (pentru judecarea ni-

Indicatorul 3. Existența și funcționa-

C.22. Realizarea sistematică a programelor și Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință

C.27. Îmbunătățirea nivelului de satisfacție a Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință

Indicatorul 5. Asigurarea serviciilor

Cerințe specifice pentru învățământul spe-

Indicatorul 6. Caracteristicile, dota-

C.38. Asigurarea accesului beneficiarilor de Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință

Indicatorul 7. Accesibilitatea spații-

Indicatorul 10. Proiectarea curricu-

B.55. Asigurarea relevanței activităților de învă- Menționarea explicită, în documentele de proiectare/

Indicatorul 11. Realizarea activități-

B.72. Descurajarea comportamentelor neetice - Existența practicilor de identificare, discutare și sancționare a

C.78. Utilizarea cu preponderență a disciplinării Cerință neobligatorie aferentă standardului de referință

Indicatorul 12. Rezultatele obținute

Indicatorul 15. Realizarea autoevalu-

Întrebări de evaluare Explicații, interpretări și exemplificări

Propunerile beneficiarilor, pentru programe și activități noi, pot fi implemen-

Subliniem faptul că, în prezent, majoritatea datelor colectate la nivelul

De asemenea, activitățile din școală nu sunt evaluate din perspectiva îm-

Ca urmare a celor de mai sus, recomandăm extinderea colectării și a utili-

Bibliografie și lecturi suplimentare:

S-ar putea să vă placă și