D

EM

LE NST
O
C RA
ŢI T
E IV
Ă
INTRODUCERE

Ţinerea evidenţei contabile a unei întreprinderi/firme constituie o problemă destul de

complicată. În trecut, înregistrările contabile erau destul de simple, însă, pe măsură
ce tranzacţiile economice s-au diversificat, s-a simţit necesitatea introducerii unor
forme de înregistrare mai complexe, care să răspundă cât mai bine noilor realităţi
economice. Sarcina realizării acestor înregistrări a revenit unor persoane cu o vastă
experienţă în domeniu.

Scopul cursului de Contabilitate primară propus de Eurocor este de a vă familiariza

cu elementele fundamentale ale contabilităţii, astfel încât la sfârşitul cursului să puteţi
realiza cu maximă eficienţă sarcinile ce revin unui contabil.

Am încercat, atât în partea de teorie, cât şi în temele practice să vă propunem exemple

reale din activitatea de zi cu zi a unei întreprinderi/firme. Cu ajutorul cursului de
Contabilitate primară veţi dobândi cunoştinţele necesare pentru a ţine contabilitatea
unei firme, veţi şti să întocmiţi documentele contabile şi să interpretaţi bilanţul contabil
şi contul de rezultate al firmei dumneavoastră.
2 lecţie demonstrativă curs de contabilitate primară

Cursul EUROCOR de Contabilitate primară este structurat în 32 de lecţii, grupate în

16 caiete, patru dintre aceste caiete constituind un material foarte util de aprofundare a
cunoştinţelor prin numeroase exemple şi aplicaţii. Materialul cursului a fost astfel conceput
încât să permită însuşirea optimă a informaţiilor prezentate. Accesibilitatea materialului
este asigurată printr-o structurare clară a conţinutului şi prin explicarea detaliată a
noţiunilor noi. Fiecare caiet de curs debutează cu o introducere, în care sunt prezentate
succint informaţiile ce vor fi expuse în cadrul acestuia. Pentru înţelegerea tuturor tipurilor
de documente contabile, a conturilor sau a altor aspecte pe care le implică activitatea de
contabil, dar şi pentru aplicarea lor cu succes în practică, vă sunt de ajutor numeroasele
exemple şi exerciţii. Iar grafica atractivă a cursului vă poate face învăţarea mai uşoară,
prin numeroase semne grafice, prin marcarea definiţiilor şi informaţiilor importante şi
prin numeroase ilustraţii amuzante. La sfârşitul caietelor de curs veţi găsi o recapitulare,
în care sunt sistematizate cunoştinţele prezentate, şi o temă pentru acasă, pe care, după
rezolvare, o puteţi trimite spre corectare profesorului personal, pe adresa Institutului
EUROCOR. Informaţii utile privind temele, care se trimit pe un formular special, veţi
găsi în îndrumarul de rezolvare a temei, care se găseşte la sfârşitul caietelor de curs.
Iar dacă doriţi să verificaţi cât de corect aţi rezolvat exerciţiile din cadrul lecţiilor, aveţi
la dispoziţie secţiunea de răspunsuri la exerciţii.

Pentru ca studiul dumneavoastră să fie cât mai uşor şi eficient, pe marginea

lecţiilor au fost introduse diferite simboluri:

i – desemnează noţiunile, definiţiile şi informaţiile importante

e – semnalează exerciţiile pe care vi le propunem spre rezolvare

3 (21) – subiectul din paragraful respectiv a mai fost abordat şi în cadrul lecţiei 3, pagina 21.

Informaţiile deosebit de importante sunt tipărite în chenar.

Lecţia de faţă constituie o lecţie demonstrativă, care doreşte să vă familiarizeze cu

materialele de studiu EUROCOR. Pentru a vă forma o imagine cât mai clară asupra
structurii cursului, am selectat pentru dumneavoastră câteva fragmente din lecţiile
acestui curs, conţinând secţiuni teoretice, exemple şi exerciţii, un model de recapitulare
şi de temă pentru acasă. Din punctul de vedere al numărului de pagini, ea reprezintă
mai puţin de jumătate din conţinutul unui caiet de studiu.

Dacă sunteţi interesat de obţinerea unui certificat cu recunoaştere oficială

(având regimul actelor de studii) pentru ocupaţia Contabil, Eurocor a
devenit Centru autorizat pentru evaluarea şi certificarea competenţelor
profesionale pentru această ocupaţie. Puteţi afla mai multe informaţii în
acest sens contactându-ne la adresa de mail: certifică[email protected].
curs de contabilitate primară lecţie demonstrativă 3

Programa cursului
CONTABILITATE PRIMARĂ

Lecţia 1 Evidenţa documentelor şi contabilitatea primară

Introducere
Documente şi termeni de specialitate
Lecţia 2 Jurnalele
Tipuri de jurnale
Exemple
Lecţia 3 Bilanţul şi întocmirea inventarului
Inventarul şi bilanţul
Modificări ale poziţiilor din bilanţ
Lecţia 4 Registrul „Cartea Mare”
Sistematizarea datelor în registrul „Cartea Mare”
Înregistrările în „Cartea Mare”
Lecţia 5 Registrul „Cartea Mare” (continuare)
Principiile de înregistrare în conturile analitice
Exemple
Lecţia 6 Balanţa de verificare
Conţinutul balanţei de verificare
Determinarea rezultatului exerciţiului financiar
Lecţia 7 Analiza contabilă a operaţiilor economice şi financiare
Formula şi articolul contabil
Modelul sistemului financiar
Lecţia 8 Planul de conturi
Prezentare generală
Evidenţierea în contabilitate a profitului din vânzarea mărfurilor
Lecţia 9 Organizarea sistemului de contabilitate financiară
Contabilitatea financiară în întreprinderile mici
Contabilitatea financiară în întreprinderile mari
Lecţia 10 Compartimentele specializate
Atribuţiile compartimentelor specializate
Înregistrarea prin metoda poziţiilor centralizate
Lecţia 11 Conturi intermediare. Impozite şi taxe
Conturi intermediare
Impozite şi taxe
Lecţia 12 Tipuri de conturi. Modalităţi de plată
Conturi de venituri şi cheltuieli, conturi privind patrimoniul firmei,
conturi intermediare
Tranzacţii speciale – operaţii de încasări sau plăţi fără numerar
4 lecţie demonstrativă curs de contabilitate primară

Lecţia 13 Amortizarea activelor

Metode de amortizare
Deprecierea activelor
Lecţia 14 Recapitulare
Sistemul dublei înregistrări
Planul de conturi
Lecţia 15 Computere I
Câteva elemente de bază despre computere
Alegerea componentelor unui calculator
Lecţia 16 Computere II
Contabilitatea financiară asistată de calculator
Obţinerea rezultatelor
Lecţia 17 Cheltuieli şi venituri
Cheltuieli
Venituri
Lecţia 18 Planificarea economică
Costurile
Managementul costurilor
Lecţia 19 Închiderea anului financiar
Lucrări de închidere a exerciţiului
Lucrări de închidere a exerciţiului (continuare)
Lecţia 20 Interpretarea bilanţului contabil
Indicatori şi rate financiare
Exemple
Lecţia 21 Forme de societăţi comerciale; contabilitatea financiară
Forme de societăţi comerciale
Particularităţi ale contabilităţii financiare pentru diferite tipuri de
societăţi comerciale
Lecţia 22 Tipuri de finanţare
Atragerea de fonduri
Împrumuturi
Lecţia 23 Sistemul contabilităţii financiare
Contabilitatea, sistemul contabilităţii financiare, funcţii şi principii
contabile
Privire retrospectivă asupra planului de conturi
Lecţia 24 Aplicaţii
Lecţiile 25-26 Modul de aprofundare 1
Lecţiile 27-28 Modul de aprofundare 2
Lecţiile 29-30 Modul de aprofundare 3
Lecţiile 31-32 Modul de aprofundare 4
curs de contabilitate primară lecţie demonstrativă 5

Introducerea lecţiei are rolul de a vă familiariza cu informaţiile

care vor fi prezentate pe larg ulterior. Am selectat din lecţia 1
un fragment, în care veţi vedea cum se pot administra eficient
datele în activitatea dumneavoastră.

EVIDENŢA DOCUMENTELOR {I
CONTABILITATEA PRIMARĂ
PARTEA ÎNTÂI – Introducere

Notăm pentru a nu uita lucrurile importante. Când mergem la cumpărături, facem

o listă a lucrurilor de cumpărat. O persoană care participă la multe întâlniri şi
conferinţe trebuie să-şi noteze data şi ora acestora, cel puţin pentru a nu programa
două evenimente în acelaşi timp. Doctorii păstrează datele pacienţilor în registre
speciale, iar şcolile pe cele ale cursanţilor.

Dacă datele (sau notele) sunt înregistrate în mod sistematic, cu scopul de a obţine anumite
informaţii, atunci vorbim de administrarea acestora. Administrarea poate fi simplă (de
exemplu agenda de lucru, administrarea corespondenţei primite şi expediate) sau complexă
(de exemplu administrarea membrilor unei societăţi, administrarea fişelor pacienţilor unui
doctor, administrarea fişelor elevilor într-o şcoală).

Agenda de lucru:

sistem: bazat pe un calendar zilnic sau săptămânal.

date: data şi ora întâlnirilor este înregistrată pe pagina potrivită a calendarului.

Pot fi notate aici şi alte lucruri importante.

informaţii: dacă agenda de lucru este corect întocmită, veţi putea verifica oricând
ce mai aveţi de făcut şi dacă există posibilitatea să efectuaţi şi alte
activităţi într-o anumită zi.

AUGUST
17 J IUNIE VI
L
29
V
18
M
S
30
19 IULIE
M
D 1
20
J
2
L
21
V
M
3
22
S
M
4
23
D
(31)
5
AUGUST
(31)
IULIE
6 lecţie demonstrativă curs de contabilitate primară

Forma agendei de lucru depinde de scopul său:

• Este recomandabil să se utilizeze un calendar detaliat pe zile, eventual pe ore

(vezi figura 1) pentru persoanele care au întâlniri numeroase.

Figura 1

• Dacă doriţi să notaţi numai evenimentele deosebite, este potrivită o formă mai
puţin detaliată, de exemplu un calendar pe săptămâni (vezi figura 2).

Figura 2
curs de contabilitate primară lecţie demonstrativă 7

Administrarea corespondenţei primite şi expediate:

sistem: bazat pe două registre: unul pentru corespondenţa de expediat şi
unul pentru cea primită. În fiecare registru există rubrici care vor fi
completate cu informaţii referitoare la documente: data, numele şi
alte informaţii despre expeditor sau destinatar, o scurtă descriere a
scrisorii.
date: se face o copie a fiecărei scrisori de expediat. Copiile sunt păstrate în
dosarul pentru corespondenţă de expediat. În acelaşi timp, pe prima
pagină a registrului se notează data expedierii, destinatarul şi un
rezumat al scrisorii. Scrisorile primite se păstrează în dosarul pentru
corespondenţă primită. Datele acestora sunt înregistrate, de asemenea,
pe prima pagină a registrului.
informaţii: în acest mod, se poate afla cu uşurinţă:
– ce scrisori au fost expediate sau primite într-o anumită zi;
– dacă domnul X a primit sau a transmis o anumită informaţie;
– unde este păstrată scrisoarea respectivă.

• Sisteme complexe de evidenţă:

– evidenţa membrilor unei asociaţii;
– evidenţa pacienţilor unui doctor;
– evidenţa elevilor unei şcoli.

Administrarea fişelor pacienţilor unui doctor

sistem: – fişa pacientului;
date: – datele vizitelor;
– ce simptome acuză pacientul;
– diagnostic;
– mod de tratament;
– medicamente prescrise.
informaţii : – ce îl deranjează pe pacient cel mai des;
– ce boli recidivează cel mai des (epidemii?) şi dacă apar într-o
anumită regiune mai des decât în altele;
– ce medicamente sunt cel mai frecvent prescrise de către medic.

Contabilitatea financiară poate oferi informaţii pentru proprietari,

creditori, investitori şi autorităţile publice, care urmăresc realizarea
unor venituri din derularea tranzacţiilor şi, deci, au nevoie să
cunoască poziţia financiară a întreprinderii şi rezultatele obţinute
de aceasta.
8 lecţie demonstrativă curs de contabilitate primară

Prezentarea tuturor documentelor care stau la baza înregistrărilor în

contabilitatea financiară este însoţită şi de imagini, ajutându-vă
astfel să vă familiarizaţi îndeaproape cu acestea.
Vă oferim asemenea exemple din lecţia 1.

PARTEA A DOUA – Documente şi termeni de specialitate

Primul sistem financiar a apărut în secolul al XIV-lea, în Italia. Negustorii italieni

îşi desfăşurau activitatea în întreaga ţară şi chiar dincolo de graniţele ei. Modul de
administrare utilizat de unul dintre aceştia, Francesco di Prato, ne oferă informaţii
referitoare la modul de calcul al profitului şi cum se împărţea acesta între parteneri.
El folosea o metodă sistematică de înregistrare a stocurilor şi a mijloacelor fixe cu
care îşi desfăşura negoţul.
Metoda de contabilitate financiară utilizată în acele vremuri este comparabilă, în linii
generale, cu cea de astăzi. Sunt utilizaţi în mod curent termeni (italieni) apăruţi atunci,
ca de exemplu: debit, credit, dobândă, emisiune, inventar, balanţă, jurnal.

Documente şi termeni
În contabilitatea financiară, în locul expresiei „eveniment financiar” se utilizează
termenul de „tranzacţie financiară”, iar în loc de „a nota” se utilizează termenul
„a înregistra” tranzacţii financiare.
Fiecare tranzacţie financiară este consemnată prin documente care stau la baza
înregistrărilor în contabilitatea financiară. Sistemul financiar începe să funcţioneze
într-o firmă în momentul intrării primelor documente financiare referitoare la
constituirea firmei. Multe alte documente sunt întocmite chiar în cadrul firmei.
Datoriile pe care firma le are faţă de alte firme sau pe care alte firme le au faţă de
aceasta pot fi achitate în mai multe moduri:
• în numerar, caz în care vorbim de plăţi/încasări în numerar;
• prin instrumente de plată fără numerar (cec, ordin de plată bancar, cambie, bilet la
ordin etc). Banca – la care firma are deschis un cont – este obligată să efectueze
plata/încasarea în numele acesteia, caz în care vorbim de plăţi/încasări prin
virament.
Documentele cele mai des întrebuinţate într-o întreprindere sunt:

Documente de încasări şi plăţi în numerar

Fiecare încasare sau plată în numerar trebuie confirmată prin documente cum
sunt: chitanţa, bonul de casă, dispoziţiile de încasare sau plată, borderoul de
vânzări, statul de plată.
Dispoziţia de încasare sau plată este întocmită de cel abilitat să dispună casierei
încasarea sau plata în numerar a unor sume (figura 1).
curs de contabilitate primară lecţie demonstrativă 9

Chitanţa este documentul emis de către furnizor (cel care încasează numerarul)
ca dovadă a efectuării plăţii de către debitor. Primul exemplar rămâne la debitor,
iar copia la furnizor (figura 2).
Borderoul de vânzări este utilizat pentru înregistrarea tuturor sumelor încasate
din vânzarea mărfurilor într-o zi, în comerţul cu amănuntul. Pe baza acestuia, la
sfârşitul zilei sau la o anumită perioadă de timp, se întocmeşte o chitanţă pentru
bunurile vândute (în care se evidenţiază valoarea bunurilor şi taxa pe valoarea
adăugată aferentă), document care va servi la înregistrarea în contabilitatea
financiară (figura 4).

Documente bancare
Titularul unui cont primeşte regulat din partea băncii extrasul bancar care
prezintă situaţia plăţilor şi a încasărilor efectuate prin cont într-o anumită
perioadă. Extrasul bancar poate servi pentru solicitarea şi confirmarea de la
debitor a sumelor neachitate.
Plăţile prin contul de la bancă se efectuează pe baza ordinului de plată
(figura 3), document care este întocmit de firma plătitoare în trei exemplare:
cel de culoare verde (exemplarul 3) este păstrat în contabilitatea firmei,
împreună cu extrasul bancar care confirmă efectuarea plăţii respective, cel
roşu (exemplarul 2) va fi expediat beneficiarului, iar cel negru (originalul)
rămâne la bancă.

Facturi şi copii ale facturilor

Facturile sunt documentele trimise de furnizori clienţilor lor pentru bunurile
livrate, lucrările executate sau serviciile prestate (figurile 5a şi 5b).
Când facturile sunt achitate imediat în numerar, vânzătorul eliberează o
chitanţă.
Când apare un decalaj între momentul livrării bunurilor, prestării serviciilor sau
executării lucrărilor şi achitarea facturilor („cumpărări pe credit comercial”),
furnizorul are o creanţă (drepturi) asupra clientului, devenind CREDITOR,
iar clientul are faţă de furnizor o datorie, devenind DEBITOR. Nu orice parte
contractantă poate fi numită creditor sau debitor. De exemplu, nu este debitor
un prieten căruia i-am împrumutat o sumă de bani.
Factura se întocmeşte în trei exemplare. Originalul are culoarea albastră şi este
expediat de către furnizor clientului. Celelalte două exemplare (de culoare verde
şi roşie) sunt cópii şi rămân în evidenţa contabilă şi financiară a furnizorului.

Operaţiuni diverse
Tranzacţiile financiare necesită şi alte documente (referate, rapoarte cu caracter
financiar), ca în următoarele situaţii:
– Într-un depozit se constată lipsa unor articole. Contabilitatea financiară
trebuie să înregistreze acest fapt.
10 lecţie demonstrativă curs de contabilitate primară

– Un client reclamă lipsa a două articole dintr-o livrare de 100 de articole.

Furnizorul trebuie să expedieze cele două articole care lipsesc şi să
înregistreze aceasta prin documente adecvate.

– Suntem informaţi că unul din debitorii noştri a dat faliment. Datoria

acestuia către noi va fi înregistrată ca pierdere, în momentul declarării
falimentului de către o instanţă judecătorească, în cazul în care, în urma
lichidării patrimoniului firmei falimentate, nu s-a putut recupera debitul
(integral sau parţial).

– Înregistrarea amortizării mijloacelor fixe, a unor venituri excepţionale etc.

1)

2)

3)
curs de contabilitate primară lecţie demonstrativă 11

4)

5a)
12 lecţie demonstrativă curs de contabilitate primară

5b)
curs de contabilitate primară lecţie demonstrativă 13

Noţiunile teoretice sunt însoţite de numeroase exemple,

care vă permit să asimilaţi eficient informaţiile.
Iată asemenea exemple din lecţia 11, în care vă sunt
prezentate conturile intermediare.

Etape în realizarea tranzacţiilor cu bunuri

„Furnizori - În exemplele prezentate până acum, facturile erau primite odată cu bunurile cumpărate.
facturi nesosite” În acest caz, înregistrarea contabilă este următoarea:
Conturi de stocuri = “Furnizori”

Există posibilitatea ca factura pentru bunurile achiziţionate să sosească după

recepţionarea bunurilor sau să se întocmească o singură factură pentru mai multe
recepţii (de obicei, după ultima recepţie).

Exemplu

La data de 20 februarie, la un magazin sunt recepţionate, pe baza „Avizului de însoţire

a mărfii” nr. 3435, mărfuri în valoare de 850 u.m. (avizul se întocmeşte pentru valoarea
mărfii fără TVA). Trimisă prin poştă de către furnizor factura – care include şi 19%
TVA –ajunge la magazin pe data de 22 februarie.

Recepţia mărfurilor se înregistrează astfel:

%
Conturi de stocuri = 408 “Furnizori - facturi nesosite”
(cu valoarea din “Avizul de
însoţire a mărfii”)

4428 “TVA neexigibilă” (aferentă valorii de mai sus)

Primirea facturii se consemnează în contabilitate astfel:

408 “Furnizori - facturi = 401 “Furnizori”

nesosite”

Concomitent:

4426 “TVA deductibilă” = 4428 “TVA neexigibilă”

Pentru întreprinderea studiată, înregistrările vor fi:

20.02
%

850 371 “Mărfuri” = 408 “Furnizori - 1.011,50

facturi nesosite”

161,50 4428 “TVA

neexigibilă”
14 lecţie demonstrativă curs de contabilitate primară

22.02
1.011,50 408 “Furnizori - = 401 “Furnizori” 1.011,50
facturi nesosite”

22.02

161,50 4426 “TVA = 4428 “TVA 161,50

deductibilă” neexigibilă”

Observaţie:

În momentul primirii tuturor facturilor pentru bunurile achiziţionate, soldul contului

„Furnizori-facturi nesosite” trebuie să fie nul.

„Clienţi - facturi De asemenea, din perspectiva vânzătorului, factura pentru bunurile vândute se poate
de întocmit” întocmi, din diverse cauze, cu întârziere faţă de expedierea bunurilor către client.

În această situaţie se utilizează contul „Clienţi – facturi de întocmit”, cu ajutorul căruia

se evidenţiază livrările de bunuri, prestările de servicii sau executările de lucrări,
inclusiv taxa pe valoarea adăugată, pentru care nu s-au întocmit facturi.

În momentul livrării bunurilor, prestării serviciilor sau executării lucrărilor, se

efectuează înregistrarea:

%
418 “Clienţi – facturi de = 707 “Venituri din vânzarea
întocmit” mărfurilor”

4428 “TVA neexigibilă”

Descărcarea gestiunii la livrare:

%
607 “Cheltuieli privind = 371 “Mărfuri”
mărfurile”

378 “Diferenţe de preţ la mărfuri”

La întocmirea facturilor:

411 “Clienţi” = 418 “Clienţi – facturi de întocmit”

Concomitent:

4428 “TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată”

curs de contabilitate primară lecţie demonstrativă 15

Exemplu
La data de 20.03 un magazin de papetărie livrează unui client mărfuri în valoare de 200
u.m. (TVA colectată = 19%). Pe data de 22.03 se întocmeşte factura corespunzătoare
acestei tranzacţii (preţul de achiziţie al mărfurilor a fost 160 u.m.).

Înregistrările în contabilitate se efectuează astfel:

20.03 %

238 418 “Clienţi - fac- 707 “Venituri 200

turi de întocmit” din vânzarea
mărfurilor”

% 4428 “T.V.A. 38
neexigibilă”

160 607 “Cheltuieli 371 “Mărfuri” 200

privind mărfurile”

40 378 “Diferenţe de
preţ la mărfuri”

22.03

238 411 “Clienţi” 418 “Clienţi - fac- 238

turi de întocmit”

22.03

38 4428 “TVA 4427 “TVA 38

neexigibilă” colectată”
16 lecţie demonstrativă curs de contabilitate primară

Exerciţiile sunt un instrument util de verificare

a cunoştinţelor teoretice dobândite în cadrul unei lecţii. Puteţi găsi
soluţiile acestora în secţiunea de răspunsuri la exerciţii.
Vă oferim asemenea exemple din lecţia 6.

e Exerciţiul 1

Presupunem că fişele de cont Cartea Mare dintr-o unitate patrimonială sunt următoarele:

Contul „Mijloace fixe”

Data Document Explicaţii Debit Credit
01.01 sold iniţial 10.000

Contul „Mărfuri”
Data Document Explicaţii Debit Credit
01.01 sold iniţial 5.000

04.01 factura cumpărări mărfuri 500

23.01 chitanţa vânzări 1.500

fiscală

Contul „Debitori”
Data Document Explicaţii Debit Credit
01.01 sold iniţial 3.000

19.01 extras bancar S.C. “Green” 1.000

Contul „Banca”
Data Document Explicaţii Debit Credit

01.01 sold iniţial 5.000

10.01 extras bancar S.C. “Simplex” 1.700

19.01 e.b. S.C. “Green” 1.000
20.01 e.b. transfer din casierie 1.000
30.01 e.b. plată chirie 300

Contul „Casa”
Data Document Explicaţii Debit Credit
01.01 sold iniţial 2.000

20.01 foaie de transfer în cont 1.000

vărsământ
30.01 chitanţa vânzări 2.000
fiscală
30.01 factura apă, gaze, energie electrică 300
curs de contabilitate primară lecţie demonstrativă 17

Contul „Capital propriu”

Data Document Explicaţii Debit Credit

01.01 sold iniţial 15.000

Contul „Furnizori”

Data Document Explicaţii Debit Credit

01.01 sold iniţial 10.000

04.01 factura S.C. “Generalcom” 500

10.01 factura S.C. “Simplex” 1.700

Contul „Cheltuieli cu chiriile”

Data Document Explicaţii Debit Credit

30.01 factura chiria 300

Contul „Cheltuieli cu energia şi apa”

Data Document Explicaţii Debit Credit

30.01 factura apă, energie electrică, 300

gaze

Contul „Cheltuieli cu mărfurile”

Data Document Explicaţii Debit Credit

09.01 chitanţa vânzări mărfuri 1.500

Contul „Venituri din vânzări”

Data Document Explicaţii Debit Credit

12.01 chitanţa vânzări 2.000

fiscală

• închideţi fişele de cont Cartea Mare;

• întocmiţi balanţa de verificare;

• corectaţi toate erorile descoperite.

Soluţia exerciţiului se află la sfârşitul lecţiei.

18 lecţie demonstrativă curs de contabilitate primară

Pentru o bună sistematizare a cunoştinţelor, veţi găsi la finalul

lecţiilor o recapitulare. Iată un astfel de model din lecţia 17.

RECAPITULAREA LECŢIEI 17
17.1 Caracteristicile esenţiale ale desfăşurării activităţii firmei:
– obţinerea unui profit cât mai mare;
– asumarea unui risc economic relativ la condiţiile externe.

17.2 Fondurile existente în cadrul întreprinderii pot avea 3 destinaţii:

– costuri;
– investiţii;
– alte cheltuieli.

17.3 Elementele costurilor sunt:

– cheltuielile materiale;
– cheltuielile cu salariile;
– cheltuielile generale.

17.4 Cheltuielile şi veniturile întreprinderii se grupează în trei categorii:

– cheltuieli şi venituri din activitatea de exploatare;
– cheltuieli şi venituri din activitatea financiară;
– cheltuieli şi venituri excepţionale.

17.5 Totalitatea veniturilor obţinute din vânzări constituie cifra de afaceri, un

indicator esenţial al eficienţei activităţii firmei.

17.6 Calculul profitului sau al pierderii presupune trecerea în revistă a tuturor

veniturilor şi cheltuielilor. Dacă diferenţa acestora este pozitivă, am obţinut
profit şi dacă este negativă, pierdere.

17.7 Profitul obţinut este obiectul unui impozit

către bugetul statului şi sursa principală pentru
investiţii.

17.8 Activele lichide sunt disponibilităţile din

casierie şi conturile curente la bănci şi
constituie sursele efectuării plăţilor curente ale
întreprinderii. Întreprinderile trebuie să deţină
un nivel suficient de lichidităţi deoarece lipsa
lor poate avea consecinţe nefavorabile asupra
activităţii lor.

17.9 Valoarea de piaţă a întreprinderii este deter-

minată de:
– nivelul capitalurilor proprii;
– rentabilitatea estimată;
– nivelul activelor lichide.
curs de contabilitate primară lecţie demonstrativă 19

Temele propuse se rezolvă pe formularele de temă ataşate în fiecare

caiet de curs şi se trimit spre corectare profesorului personal. În rubrica
dedicată observaţiilor profesorului, veţi primi din partea acestuia sugestii şi
recomandări pentru a vă perfecţiona continuu. Am ales spre
exemplificare tema lecţiei 20 şi formularul acesteia.

TEMA PENTRU ACASĂ 20

1. Ce document constituie baza de extragere a informaţiilor în vederea
calculului indicatorilor şi ratelor financiare?
a. bilanţul contabil;
b. Registrul-jurnal general;
c. Raportul de gestiune.
2. De ce consideraţi că este importantă analiza indicatorilor şi a ratelor
financiare?
3. Care consideraţi că sunt cei mai importanţi indicatori financiari? De ce?
4. Din situaţiile financiare întocmite la 31 decembrie 2005 ale S.C.
„DONNA” S.A. s-au extras următoarele informaţii:
Bilanţ contabil
la 31 decembrie 2005
– u.m. –
ACTIVE PASIVE
Active fixe 56.179,00 Capital social 46.952,00
Active circulante Fonduri proprii 15.278,00
– Stocuri 15.921,00 Credite bancare pe termen
– Clienţi 23.128,50 lung 24.519,00
– Conturi curente la bănci 14.500,00 Furnizori 9.767,50
– Casa 325,00 Alţi creditori 6.787,00
Salarii de plată 5.500,00
Impozite de plată 1.250,00
Total 110.053,50 110.053,50

1. Venituri totale, din care 95.619

– venituri din vânzări 90.600
2. Cheltuieli totale, din care 60.059,50
– cheltuieli directe 55.000
Valoarea amortizărilor aferente mijloacelor fixe este de 15.000 u.m.
Cota de impozit pe profit este de 16%.
Adunarea Generală a Acţionarilor a hotărât distribuirea de dividende în valoare
de 5.000 u.m.
Politica de creditare a firmei este de 30 de zile, iar condiţiile oferite de furnizori
sunt de 40 de zile.
Rata de restituire a creditelor pe termen lung şi dobânzile aferente este de 5.000 u.m.
Calculaţi principalii indicatori şi rate financiare şi interpretaţi rezultatele
obţinute.
20 lecţie demonstrativă curs de contabilitate primară

Cu prezentarea formularului de temă pentru acasă

se încheie lecţia demonstrativă a acestui curs.
În speranţa că materialul prezentat
v-a convins de accesibilitatea şi atractivitatea cursului nostru,
vă aşteptăm să deveniţi cursant al Institutului Eurocor,
înscriindu-vă la cursul de Contabilitate primară.

tel. 021/33.225.33; www.eurocor.ro