[Type text]

NURSING IN OFTALMOLOGIE

Anatomia analizatorului vizual

Ochiul e format din globul ocular si organe anexe.
Globul ocular e format din mai multe învelisuri, din 3 tunici suprapuse:
- o tunica externa (sclerotica-“albul ochiului”); aici se gaseste corneea(disc transparent prin
care patrund razele luminoase in interiorul globului ocular)
- sub sclerotica se afla o tunica pigmentata, ce asigura nutritia ochiului, numita
coroida(invelis mediu al globului ocular ce contine vase sangv).; aici intalnim pupila
- tunica interna; întâlnim retina(invelis intern ce contine celule fotosensibile si asupra
careia se proiecteaza razele luminoase)
In afara de cele 3 tunici, globul ocular mai cuprinde:
- camera transparenta(corpul vitros),
- umoarea apoasa(lichid transparent care ocupa partea anterioara a ochiului)
- cristalinul
Acestea au rolul de a reflecta razele de lumina.

Mai sunt organe anexe:

- muschi (oblici, striati)

Anexe de protectie:
- pleoapa
- sprânceana
- conjunctiva
- gene
- aparatul lacrimal

Razele luminoase patrund în cornee, in globul ocular, sunt refractate de catre mediile refrigerente

Page 1
[Type text]

(reflecte) ale ochiului, si formeaza pe retina imaginea obiectului asezat in fata ochiului.
Acomodarea la intensitatea luminii se realizeaza prin intermediul irisului.
Pupila se mareste (midriaza) sau se micsoreaza (mioza) sub actiunea muschilor sai, in functie de
intensitatea luminii.
Spatiul cuprins cu vederea se numeste câmp vizual.
Fiecarui ochi îi corespunde un câmp vizual monocular care se suprapune cu câmpul celuilalt ochi.
Imaginile fuzioneaza pe scoarta cerebrala intr-o imagine unica

Măsuri de prevenire primară

• Educaţia populaţiei pentru îngrijirea ochiului:
- spălare cu apă curată zilnic, mai frecvent dacă se lucrează în mediu cu praf;
- nu se duce mâna murdară la ochi
- nu se îndepărtează corpii străini oculari de către persoanele necalificate (dacă sunt mici
se va face spălare cu apă din abundenţă aruncată din mână spre ochi)
- folosirea obiectelor individuale pentru toaleta feţii
- nu se vor freca ochii deoarece se produc mici traumatisme ale conjunctivei şi corneei
- controlul prenatal al gravidei pentru prevenirea conjunctivitei gonococice a nou-
născutului.
• Igiena vederii:
- sursa de lumină trebuie să vină din partea stângă în timpul scrisului, cititului, lucrului
- distanţa pentru scris-citit trebuie să fie de 25-30 cm.
- lumina artificială trebuie să fie focalizată pe hârtia de scris-citit
- când este soare puternic sau zăpadă strălucitoare să se poarte ochelari fumurii
- persoanele care execută activitate migăloasă, de fineţe, ce necesită concentrarea vederii,
vor face pauze, din timp în timp, privind la distanţă
- persoanele care lucrează la sudură vor purta ochelari de protecţie
- vizionarea spectacolelor de televiziune nu se va face în camere întunecoase iar distanţa
pentru privit va fi de 2-5 metri, ecranul televizorului fiind aşezat la înălţimea ochiului
- se recomandă alimentaţie completă cu respectarea necesarului zilnic de proteine, vit. C, A, B
- examenul periodic al vederii pentru pacienţii cu boli generale (diabet zaharat, HTA)
- îndrumarea către oftalmolog a persoanelor cu cefalee repetată.

Măsuri de prevenire secundară

• în cazul infecţiilor ochiului:
- îndrumarea pacientului către medicul specialist pentru a trata în mod corect aceste
infecţii
- educarea pacientului să evite transmiterea infecţiei şi la ochiul sănătos sau la alte
persoane.
• in cazul deficienţelor de vedere
- educarea pacienţilor care necesită corectarea vederii cu ochelari să-i poarte conform
prescripţiilor (permanent sau numai pentru scris-citit) pentru copii ochelarii vor avea rame colorate,
atrăgătoare şi se va avea grijă să nu-şi spargă ochelarii generând accidente grave
- învăţarea pacienţilor să-şi cureţe ochelarii - lentilele, ştergându-le cu material moale pentru a
preveni zgârierea lor
- dispensarizarea pacienţilor cu defecte de vedere
- periodic pacientul se prezintă la control pentru a stabili necesitatea schimbării lentilelor
- îndrumarea părinţilor al cărui copil prezintă strabism să se prezinte la medicul oftalmolog
- învăţarea purtătorilor de lentile de contact să le folosească numai cât este necesar, să le scoată în
timpul nopţii, nu le vor folosi în mediu cu pulberi, praf.

Page 2
[Type text]

TEHNICI PENTRU EXPLORAREA VEDERII

OPTOTIPUL
Tablou pe care-s tipărite litere/diferite, imagini de mărimi diferite în ordine (descrescândă) a
mărimii. În dreptul fiecărui rând sunt înscrise cifre care arată distanţa (în metri) de la care un
ochi normal vede distingând respectivele litere / semne. Pentru folosire se aşează pe unul din
pereţii cabinetului medical, la 5 m faţă de scaunul de examinare.
Ochii sunt examinaţi pe rând, ochiul examinat acoperindu-se cu un carton/cu mâna.
În F. O. se notează :  V = vedere,  O = ochi
 S = stâng  D = drept
Acuitatea vizuală se observă în fundul de ochi şi se notează în F. O.

 VOD = distanţa (în metri) de la care pacientul citeşte optotipul, distanţa de la care ochiul
normal vede, este posibil ca unul din cei examinaţi să nu vadă nici un semn de la 5 metri şi apoi
să se apropie la 4 m, 2 m, l m, iar apoi să se facă ecuaţia introducând la numărător distanţa de la
care vede. În unele situaţii pacientul abia percepe lumina / doar conturul degetelor mâinii
Explorarea vederii cu ajutorul trusei de lentile, explorarea viciilor de refracţie. Trusa e
compusă dintr-un număr complet de lentile aşezate într-o cutie şi marcate în funcţie de puterea
de corecţie cu indicatoare. Pentru cercetarea lentilelor pacientul este aşezat la 5 m de optotip,
lentilele se pun pe rând în ramele de ochelari la ochiul drept şi stâng, ochiul fără lentilă fiind
acoperit

 FUNDUL DE OCHI = Oftalmoscopia se face cu oftalmoscopul printr-o oglinda cu un

orificiu central prin care examinatorul priveşte în fundul ochiului care este terminat prin lumina
reflectată, care se reîntoarce şi ajunge în ochiul examinatorului prin orificiul ce există în oglindă.
Aparatul este prevăzut cu lentile pentru neutralizarea viciilor de refracţie a ochiului examinat. Se
face în cameră întunecoasă după insulare cu atropină/midrum (interzis în glaucom).
TROPICAMIDA

 VEDEREA PERIFERICĂ = Retina are capacitatea de a percepe obiectul aşezat lateral.

Pentru punerea în evidenţă a deficienţelor periferice şi stabilirea câmpului vizual al pacientului
se foloseşte un aparat - PERIMETRU - format dintr-un semicerc metalic. Pacientul îşi reazemă
bărbia pe un suport al aparatului şi fixează cu privirea un punct în mijlocul semicercului. Din
afară, spre punctul pe care-1 priveşte pacientul se plimbă un mic pătrat alb, care atunci când este
observat de cel examinat înseamnă că a centrat în câmpul său vizual şi se citeşte pe perimetrul
gradat
= Examenul se face pe: orizontală, verticală, intermediară.
= Pe o schemă se reunesc punctele stabilite şi se obţine câmpul vizual care raportat la o schemă
tip de vedere normală, relevă dacă pacientul are deficienţe sau nu.
= Absenţa din câmpul vizual al unor zone luminoase.

 SIMŢUL CULORILOR = Controlul simţului culorilor prin folosirea unor tachete colorate
cu diferite culori elementare şi alte nuanţe de culori. Tulburările se numesc DISCROMII.

 DALTONISM = Cea mai importantă tulburare: pacientul nu deosebeşte culoarea roşu de

verde (le vede cenuşii).
[Type text]

 GONIOSCOPIA. Investigaţii prin care se stabileşte unghiul închis în glaucom.

 ADAPTOMETRIA = Se măsoară tensiunea globilor oculari cu ajutorul tonometrului.

Normal: 14-20 mm Hg. În glaucom: peste 22 mmHg. Scăderea tenisunii oculare în diabet,
tulburări hidroelectrolitice sau acido-bazice.

 TACR = Tensiunea în Artera Centrală a Retinei = se măsoară cu oftalmodiera manometrului.

VN = minimă: 35 ± 10 mmHg
= maximă: 60-70 mmHg
EVALUAREA MORFOFUNCŢIONALĂ A OCHIULUI ŞI ANEXELOR SALE

- educarea pacienţilor cu diferite afecţiuni de vedere să nu desfăşoare o activitate care să

suprasolicite vederea
- îndrumarea pentru intervenţii chirurgicale a pacienţilor cu cataractă în vederea corectării
vederii
- reintegrarea socială şi profesională a ambliopilor prin îndrumarea către profesii ca maseur,
cartonar

Examenul anatomic
- se realizează: la lumina zilei, instrumental, iluminat lateral
- se examinează pleoapele, genele, conjunctiva
- se evidenţiază corpii străini
- în camera obscură se examinează corneea, camera anterioară, irisul, pupila şi cristalinul

Determinarea acuităţii vizuale

- se examinează vederea centrală cu ajutorul optotipului
- ochiul emetrop este cel care vede de la 5 m ultimul rând pe optotip - VOD = 5/5 = 1
- VOS = 5/5 = 1.
Determinarea câmpului vizual
- examinează vederea periferică cu ajutorul perimetrului Forstek.
- interpretarea se face utilizând o schemă tip pentru ochiul drept şi alta pentru ochiul stâng.

Determinarea simţului cromatic

- examinează capacitatea pacientului de a distinge culorile

Oftalmoscopia
- examinează fundul de ochi - straturile profunde ale ochiului: retina, corpul vitros, papila
nervului optic şi vasele retiniene

Măsurarea tensiunii intraoculare

- VN = 14-20 mmHg; valorile crescute se înregistrează în glaucom.

Examene de laborator
- secreţia conjunctivală - pentru examen bacteriologic şi antibiogramă.
- sânge: glicemie, uree, TS, TC, hemograma (în vederea pregătirii preoperatorii).
[Type text]

MD (S/S POSIBILE)
1. Scăderea acuităţii vizuale - poate fi cauzată:
- traumatisme oculo-orbitale în antecedentele imediate (plăgi, corp străini intraoculari, arsuri).
Este însoţită de lăcrimare, fotofobie şi semnele locale ale traumatismului.
Cauze netraumatice: - glaucom acut, nevrita nervului optic, intoxicaţii cu alcool metilic, embolia
arterei centrale a retinei
- scăderea lentă şi progresivă a vederii este întâlnită în cataractă, leziuni
retiniene. Scăderea progresivă a vederii de aproape este întâlnită în presbiţie.
2. Durerea - este un semn subiectiv cu diferite grade de intensitate de la jenă oculară, arsură,
până la durere atroce.
Cauze: - eforturi oculare intense îndeosebi seara
- insuficienţă circulatorie cerebrală.
- se poate asocia cu mişcările globului ocular, cu scăderea acută a acuităţii vizuale
(glaucom acut) sau cu erupţie veziculară (Zona Zoster)
3. Reacţie pupilară - midriază - dilatarea pupilei
- mioză - micşorarea pupilei
4. Fotofobie = intoleranţă faţă de lumină (pacientul strânge pleoapele, se întoarce cu spatele spre
lumină).
Cauze: - conjunctivite, corpi străini oculari dar şi afecţiuni cerebrale (migrenă, meningite, tumori
cerebrale) şi afecţiuni sinuzale.
5. Diplopie = vedere dublă întâlnită în paralizia muşchilor globului ocular, creierul percepând
două imagini distincte.
6. Cecitate = dispariţia vederii
- cauze: - leziuni ale ochiului (cornee, cristalin, retină)
- leziuni ale nervului optic
- psihice.
- cecitate diurnă, diminuarea acuităţii vizuale la lumină, cauzată de perioade lungi
petrecute în întuneric (peşteri, închisori) sau de boli infecţioase şi avitaminoza

ROLUL AUTONOM ŞI DELEGAT AL NURSEI

ÎN ACTELE DE INVESTIGARE A OCHIULUI

Explorarea vederii periferice. Acuitatea vizuală: mediile care permit luminii să treacă prin ele
sunt medii transparente. Mediile care deviază razele de lumină ce le străbat sunt medii
refrigerente:
- lentilele - cristalinul - corneea.
Pe măsură ce razele de lumină trec dintr-un mediu într-altul, precum din aer în apă, acestea îşi
schimbă direcţia( refracţie). Atunci când aceste raze trec prin corneeşi prin cristalinul ochiului,
ele sunt refractate, de asemenea, focalizându-se pe retină. Atunci când ochiul nu este capabil să
focalizeze lumina pe retină, de obicei pentru că forma ochiului nu este perfectă, această problemă
este numită eroare de refracţie.
Deviaţia razelor este refracţie / refringere. Cercetarea refracţiei în oftalmologie se face cu
scopul de a determina dacă imaginea venirii din afară şi transmisă de cristalin se formează corect
pe retină.
[Type text]

DEFICIENŢE DE REFRACŢIE:
- se fac cu optotipul şi trusa de lentile.
1. ACOMODAREA - capacitatea ochiului de a trece de la un plan de vedere apropiat la un
plan depărtat şi invers. Se face graţie modificării curburi cristalinului, datorat elasticităţii.
2. EMETROPIA - situaţie normală a vederii în care razele paralele, care vin formează un focar
unic şi direct pe retină.
3. AMETROPIA - vicii de refracţie cu unele variante:
a) MIOPIA - imaginea obiectului se formează înaintea retinei De aceea, ca punct, ia
aspectul unui cerc şi imaginea, va fi ştearsă. Imaginea devine mai clară cu cât se apropie mai
mult de ochi.
b) HIPERMIOPIA - opusă miopiei. Razele care vin la ochi îşi formează focarul înapoia
retinei; persoana nu vede bine obiectele decât de la distanţă.
c) PRESBITIŢIA - vicii de refracţie peste 40-45 ani, datoraţi faptului că cristalinul îşi
pierde elasticitatea şi acomodarea se face mai greu/ deloc.
d) ASTIGMATISM - datorat unor defecţiuni în convexitatea corneei, care fac ca razele
luminoase să se concentreze pe retină în puncte diferite.

IGIENA OCHIULUI

Spălarea frecventă a ochilor, frunţii, pleoapelor. Nu se scot corpii străini cu mâna ci prin
jeturi de apă aruncate cu mâna. La fel se procedează când pătrund în ochi substanţe
iritante/caustice. Se evită frecarea ochilor ca un tic nervos (sursă de infecţie). În caz de corpi
străini se foloseşte tifon steril sau un colţ de batistă cu mişcări blânde. Interzise jocurile cu
obiecte ascuţite (provoacă accidente).

IGIENA VEDERII
-Se îndrumă la oftalmolog orice persoană, ce se plânge de tulburări de vedere.
-Cei care execută mişcări migăloase ce necesită multă concentrare şi fineţe trebuie a întrerupe
temporar lucrul şi să privească la distanţă mare.
- Vara şi iarna să poarte ochelari cu lentile fumurii care să acopere ochiul
-. Privitul la TV nu dă tulburări în menţinerea acuităţii vizuale dacă camera e întunecoasă,
pacientul are o alimentaţie bogată în proteine şi vitamine: A, B, C.
- Nu se folosesc ochelari fără indicaţia medicului.
-Cei care poartă ochelari să-şi cureţe lentilele pentru a nu devia fascicolul luminos. Verificarea
periodică a lentilelor purtătorilor de ochelari şi evitarea accidentelor ce pot provoca leziuni
grave.

1.Menţineţi-vă în formă - pentru a evita diabetul şi retinopatia diabetica

Toate bunele deprinderi legate de stilul de viaţă pe care ni le recomandă medicii, de la controlul
greutăţii până la prevenirea bolilor, ajută şi la menţinerea sănătăţii oculare.
-vă puteţi proteja vederea ajutându-vă să vă feriţi de diabet, Aceasta poate produce deteriorarea
vaselor mici de sânge din retina( retinopatie diabetic), şi este afecţiunea oculară cea mai des
întâlnită legată de diabet.
[Type text]

-respectaţi un plan de alimentaţie sănătos, consumând, în special, suficiente vitamine A

-beţi multă apă, faceţi exerciţii fizice cel puţin 30 de minute pe zi şi urmăriţi-vă TA
-nu fumaţi.
2.Antrenaţi-vă ochii
Practicate cu regularitate, exerciţiile pentru ochi pot ajuta la întârzierea nevoii de a purta ochelari
sau lentile de contact la unele persoane, mai ales în cazul celor ai căror ochi sunt supuşi la efort
din cauza folosirii computerului sau a unor activităţi îndelungate ce implică vederea de aproape.
Luaţi o pauză pentru a vă focaliza privirea pe obiecte care se află la o distanţă mai mare.!!! Nu
există încă dovezi solide care să susţină opiniile conform cărora exerciţiile ochilor pot elimina
nevoia ochelarilor. 
3.Alternaţi ochelarii cu lentilele de contact
-se poartă lentile de contact datorită flexibilităţii, confortului şi aspectului . În general, lentilele
de contact sunt o opţiune sigură şi eficientă în cazul multor persoane. Dar trebuie să
conştientizam şi că acestea prezintă potenţiale riscuri. Deoarece acestea sunt amplasate direct pe
ochi, lentilele de contact pot duce la afecţiuni precum infecţii ale ochilor şi ulcere ale
corneei.Numeroase persoane îşi permit astăzi să aibă atât ochelari, cât şi lentile de contact şi să
treacă de la lentile la ochelari atunci când îşi simt ochii uscaţi, obosiţi sau au nevoie de o pauză -
sau pur şi simplu pentru un nou aspect. Dacă totuşi se prefera lentilele de contact - de exemplu,
datorită unui stil de viaţă activ - să se curete şi să se întreţina periodic, conform instrucţiunilor,
nu numai pentru a le prelungi durata de folosire, dar şi pentru sănătatea ochilor.

ROLUL AUTONOM ŞI DELEGAT AL ASISTENTEI

(ÎN TRATAMENT)
Medicamentele aplicate local sub formă de: lichide,pudra, pomezi (seci,grasoase sau gazoase).

COLIRELE LICHIDE:
- soluţii medicamentoase dizolvate în apă sau ulei de măsline; să fie proaspete (deoarece pot
deveni toxice sau caustice). Se păstrează bine închise în flacoane pentru a nu se deteriora.
Flacoanele sunt perforate.

COLIRELE MOI:
- pomezi formate din: - excipient (lavolină / vaselină)

- medicament activ indus

Să fie perfect omogen pentru a nu irita conjunctiva şi corneea. Pot fi preparate de farmacie şi
puse în flacoane mici/ tuburi livrate de fabricile de medicamente.

COLIRELE SECI:
[Type text]

- substanţă activă ce e redusă în particule foarte fine care se pulverizează din flacon tip spray.

INSTILAŢIILE:
Cel care efectuează instilaţia, să se spele pe mâini foarte bine. Ochiul este foarte sensibil, de
aceea toate manevrele de apăsare efectuate asupra lui se fac cu multă fineţe.
Temperatura flaconului = cu T° corpului , prin tinere în mână câteva minute.
Picăturile se sterilizează înainte de folosire; se ţine în poziţie verticală pentru ca substanţa
medicamentoasă să nu vină în contact cu picurătorul. Pentru maximă securitate, marginea pipetei
va fi perfect netedă pentru a nu produce accidente.
În timpul instilaţiei, lângă ochiul bolnav să fie o compresă sterilă pentru a şterge excesul de
lichid ce se prelinge pe obraz. Pacientul stă pe scaun cu capul uşor pe spate sau întins pe pat,
priveşte spre frunte. Cu mâna stângă se lasă în jos pleoapa inferioară şi cu mâna dreaptă se picură
câteva picături în unghiul extern al pleoapei pe conjunctivita acestuia Pacientul închide pleoapa
uşor fără a strânge. Cu compresa sterilă se şterge surplusul. Se recomandă mişcări pentru a ajuta
răspândirea colirului aplicat
ATINGERI - Colirele moi se aplică prin atingerea. Se foloseşte o spatulă bine sterilizată cu care
se ia puţin unguent şi se aplică pe conjuncţia pleoapelor inferioare, după ce aceasta se continuă
ca instilaţie.

PUDRAREA - Aplicarea colirelor reci. Pudra se ia cu o pensulă/spatulă şi se scutură pe

mucoasa conjuctivală. Colirele sunt sub formă de creioane folosite prin atingerea foarte fină a
conjuctivei cu vârful. Se folosesc creioane de: - Alaun - alb
- Cu SO4- albastru
- AgNO3 - caustice
Suprafaţa creioanelor să fie complet compactă pentru a nu cădea particule în ochi.
SUBSTANŢE ANTISEPTICE.
AgNO3 în conjunctivite acute, cheratitoconjuctivite exematoare (sol. l %).
Se foloseşte cu prudenţă, niciodată de 2 ori / zi.
Alte săruri de Ag mai puţin caustice: ARGIROL 15 %, PROTARGOL l-2%, COLARGOL 2% -
în conjunctivite catarale. Limitat. Se impregnează conjunctiva şi o înnegreşte

SUBSTANŢE ASTRINGENTE
- ALAUN - sulfat dublu de K şi Al, folosit în soluţii de glicerina l %
- ZnSO4 - l % - în tratamentul conjunctivitelor
- ACID TANIC - se prepară în glicerina (3%) în tratamentul conjunctivitelor şi blefaritelor
- REZORCINĂ - soluţie apoasă l %, în tratamentele conjunctivitei cronice.

SUBSTANŢE VASOCONSTRICTOARE ŞI VASODILATATOARE

- ADRENALINĂ - 1% - simplă sau cu NOVOCAINĂ, prelungeşte şi adânceşte acţiunea
anestezică a NOVOCAINEI.
- DIONINA - sol 5 % sau pomadă 2 % - Acţiune analgezică de cicatrizare a plăgilor corneene.
Se foloseşte cu prudenţă pentru că produce: edem conjunctival, senzaţie de arsură.

CHIMIOTERAPIE - ANTIBIOTICE
- SULFATIAZOL: - numai în soluţii apoase 5% recent preparată în tratamentul
[Type text]

leziunilor conjuctivitei şi corneei (1-2 pic.) 7

- PENICILINĂ: - în soluţie proaspăt preparată

SUBSTANŢE CARE DILATĂ / MICŞOREAZĂ PUPILA

pentru a împiedica temporar ochii să-şi modifice focalizarea în timpul testului.
- MIDRIATICE - pentru a executa mai uşor fundul de ochi sau când corneea trebuie păstrată
deschisă pentru tratamentul bolilor: corneei, irisului, corpului ciliar.
Dacă se urmăreşte şi obţinerea unei paralizii temporare a acomodaţiei, se folosesc paralizante
ale muşchiului ciliar: - SULFAT DE ATROPINĂ l %
- MYDRIUM
- MIOTICE - (contractante) - pentru tratamentul glaucomului - PILOCARPINA1%
- FIZOSTIGNINA 0,25%
- ANESTEZICE: - pe operaţii de scurtă durată, care se picură pe mucoasa conjuctivei
- COCAINĂ 2-4%
- NOVOCAINĂ 1 fiolă 0,5-1 % ; XILINĂ 1%
- Tetracaină, Pantocaină - 0,5 - l % + 1 ml Adrenalină - creşte durata anesteziei
- AGENŢI FIZICI:
- Căldura locală favorizează absorbţia. În tratamentul afecţiunilor conjuctivei, corneei, după
intervenţia chirurgicală pentru a curăţa ochiul şi a suprima durerea.
- Aplicaţii reci: contractarea, reducerea fenomenului inflamator, favorizează oprirea sângelui
după răniri ale ochiului
- Căldura umedă: comprese înmuiate în apă caldă, acid boric, ceai de muşeţel, T° maxim: 50°C.
Se reîncălzeşte după 2-3 min. de utilizare. Pentru menţinerea îndelungată a T°, aceste comprese
se pot acoperi cu un strat impermeabil
- Căldură sub formă de vapori: pac. stă în faţa unei surse de căldură umedă (apă care a fiert).
- Căldură uscată: termofor electric, frigul (pungi de gheaţă, comprese răcite în frigider la 8-12°C
sau apă cu gheaţa).
- FOTOTERAPIE. Helioterapia. Căldură emanată de aparat de raze infraroşii sau ultraviolete.

PANSAMENTE

Rol: - ocluziv, protector - o bucată de vată învelită în tifon diametru mai mare ca diametrul
orbitei .
-separate pentru cei 2 ochi. Se ţine pe loc cu o faşă/benzi de romplast
-pansament se face la fiecare ochi
-dupa interventii chirurgicale oftalmologice, chiar daca sunt efectuate la un singur ochi sunt
bandajati ambii ochi.
[Type text]

Tulburarea vederii la distanţă,

Miopia- apare atunci când razele de lumină care pătrund în ochi se focalizează în faţa retinei .
În cazul tulburării vederii la distanţă, ochii pot fi mai lungi decât este normal sau corneea poate
fi prea curbată.

Cauze :
- tulburarea vederii la distanţă se dezvoltă, în mod normal, în copilărie şi este detectată pentru
prima dată atunci când părinţii află despre incapacitatea copilului lor de a citi de pe tablă la
şcoală. - tinde să se agraveze pe parcursul anilor adolescenţei şi apoi se stabilizează în timpul
perioadei de adult tânăr. Unii experţi sunt de părere că myopia este transmisă pe cale genetică.
Poate apărea cu sau fără astigmatism. 
-cataracta poate produce miopie
-nasterea prematura creste riscul de dezvoltare a unui copil
-persoanele cu miopie pot dezvolta miopie severa, dezlipire de retina sau glaucom
-femeile = mai predispuse de a face miopie decat barbatii
-s-a constatat o legatura între activitatea care necesita timp îndelungat vederea de aproape,
concentrare si miopie

Manifestari:
- copilul cu miopie nu vede la distanta (la tabla, TV)
- copiii cu miopie au performante scolare mai scazute
- copiii sub 8 ani nu-si dau seama ca nu vad obiectele la distanta, îm schimb parintii sau
profesorii pot observa lucrul acesta
- copilul priveste încruntat, cu ochii întredeschisi, tine cartea foarte aproape de ochi, se
aseaza in randul din fata, aproape de computer, TV
- majoritatea copiilor se nasc cu o usoara dificultate de vedere
- in timpul adolescentei, odata cu cresterea globului ocular, miopia se poate înrautati rapid
- avansarea miopiei se intalneste la 14-16 ani in cazul femeilor, la barbat dupa 25 ani

Tratament:
- desi miopia nu poate fi vindecata, tratamentul poate restabili vedere normala sau aproape
normala
[Type text]

- ochelarii de vedere şi lentilele de contact ajută la corectarea anumitor probleme de

vedere, acestea sunt soluţii temporare care nu elimină de fapt cauza problemei aşa cum o
pot face procedurile chirurgicale.
- cea mai folosita metoda = folosirea ochelarilor’lentilele de contact.
- s-a constatat ca ochelarii nu ofera aceeasi claritate a vederii ca si lentilele de contact
- scopul interventiei chirurgicale este acela de a corecta tulburarea de refractie prin
modificarea formei corneei
- se pot implanta (chirurgical) lentile intra-oculare sau inel corneean
Atentie!
Nu exista un singur tratament pentru toate persoanele cu miopie, tratamentul trebuie
individualizat pentru fiecare pacient.
Trebuie avut în vedere urmatoarele aspecte:
- se va avea in vedere daca tratamentul este eficient in timp si care sunt rezultatele
- e posibil ca in timp corectia sa se schimbe
- se are în vedere riscurile si complicatiile posibile, care sunt urmarile estetice ale
procedeului
- trebuie luata in considerare vârsta pacientului (pana la 20 ani nu se practica interventie
chirurgicala asupra globului ocular pt ca el pana atunci se modifica)
- se are in vedere si costurile tratamentului
- interventiile cu laser produc modificari permanente ale ochiului, pe când procedeele mai
noi (implantul) sunt reversibile
- trebuie luat in considerare locul de munca a pacientului, capacitatea de munca, cei care
practica un anumit sport

9
Ingrijirile dupa interventia chirurgicala:
- se face prin îngrijirea bandajului ca în afectiunile oculare
- se prescriu picaturi sau colire pt a reduce inflamatia si riscul de infectie
- se recomanda ca 2 sapt dupa interventie sa se evite activitati sportive, machiajul, activitati
care împiedica patrunderea apei in ochi
- indiferent de tipul interventiei, atenetionam pacientul ca acuitatea vizuala poate fi scazuta
sau modificata dupa operatie cateva zile
- pacientul nu va conduce pana nu vede bine
[Type text]

Tulburarea vederii de aproape

 Hipermetropia- apare atunci când corneea este aplatizată sau globul oc. este prea scurt.
Aceste situaţii împiedică razele de lumină care pătrund în ochi să ajungă într-un punct de
focalizare de pe retină.  Imaginile pe care le vedem se focalizează în spatele retinei ,furnizând
astfel creierului o imagine neclară

Este afectiunea in care bolnavul vede bine la distanta si vede obiectele de departe mai
aproape decât sunt in mod obisnuit.
Desi tulburarile sunt si la nivelul vederii de aproape, si la vederea la distanta (vedere incetosata).
Pe masura ce se înainteaza in vârsta, ochiul îsi pierde capacitatea de acomodare.
Etiologie:
- defectul poatefi congenital (din nastere)
- poate aparea pe parcursul vietii
- de multe ori dupa 40 ani, cand ochii isi pierd capacitatea de acomodare

Manifestari:
- vedere incetosata, in mod special pt obiectele din apropiere
- devin dificile activitatile precum citit, cusut...
- vederea incetosata e mai accentuata pe intuneric
- apare cefale
- durere + tensiune oculara
- dificultate in a citi, sau tendinta de a citi acelasi rând de mai multe ori
- in cazul copiilor, hipermetropia nu se evidenteaza, si totusi pot prezenta dureri de cap in
mod frecvent, îsi freaca ochii des, nu manifesta un interes prea mare pt citit, dificultati la
citit

Tratament:
Principiile de tratament + mecanismul fizio-patologic:
- daca afectiunea nu se corecteaza pâna la 9 ani cand ochiul se opreste din dezvoltare,
vederea se poate pastra nemodificata, prin acomodare
- daca vederea nu se corecteaza nici prin acomodare, se indica purtarea ochelarilor sau
lentilelor sau interventia chirurgicala 10
- ochelarii si lentilele sunt prima optiune terapeutica. La prescrierea ochelarilor trebuie sa
se aiba în vedere ca acestia nu ofera aceeasi calitate a imaginii asa cum o ofera lentilele
[Type text]

- interventiile chirurgicale constau in modificarea suprafetei corneene in asa fel încat

imaginea sa se formeze direct pe retina

Avantaje + dezavantaje ale mijloacelor terapeutice:

- ochelarii reprezinta cea mai simpla si sigura metoda de corectie dar se rup, se sparg, se
deterioreaza mai usor
- lentilele de contact produc o corectie adecvata, dar cresc riscul de aparitie a leziunilor
corneene si a infectiilor corneene
- pot fi pierdute usor sau pot fi lovite, se pot zgaria foarte usor
- chirurgia prezinta si ea un risc de infectie

Tratamentul indicat pentru corectarea hipermetropiei depinde de mai multi factori.

Sunt anumite profesii care nu sunt compatibile cu anumite procedee.
Anumite boli sau medicamente pot interfera cu terapia chirurgicala.
Sunt boli care determina scaderea imunitatii si anumite medicamente care încetinesc procesul de
vindecare in urma chirurgiei.
Sunt anumite boli sau stari fiziologice care pot modifica vederea (sarcina)

Tratamentul la domiciliu (ambulator):

- consta în îngrijirea adecvata a lentilelor (curatirea, aerisirea)
- daca s-a suferit interv. chirurgicala, este indicata purtarea de bandaje
- pacientul e nevoit sa-si administreze picaturi pentru a reduce inflamatia, uneori sunt
recomandate cateva luni dupa interventie
- se evita activitatile sportive
- dupa interventia chirurgicala este interzisa folosirea fardurilor, substantelor care pot
afecta ochiul
- este interzis dusul 2-3 zile dupa interventia chirurgicala
- atentionam pacientul ca dupa interventie, cateva zile/sapt. vederea poate fi diminuata,
frecvent pacientul acuza senzatie de ochi uscat (stari tranzitorii)
Atentie!
Dieta, activitatea fizica sau masurile de auto-întretinere nu au nici un efect asupra hipermetropiei

Prezbitismul (prezbiopia)

o tulburare ce determină o scădere a capacităţii ochiului de a focaliza, în mod obişnuit ca

rezultat al procesului natural al îmbătrânirii 
- reprezinta diminuarea vederii datorita diminuarii puterii de acomodare odata cu înaintarea
în vârsta (vede departe, dar aproape nu)
- afectiunea se datoreaza subtierii cristalinului si datorita pierderii elasticitatii acestuia
- afectiunea este remarcata dupa 40-50 ani, cand pentru a citi un ziar sau o carte, acestea
trebuiesc îndepartate
- în mod normal muschii care sustin cristalinul se relaxeaza si se contracta in functie de
distanta la care sunt privite obiectele
 [Type text]

- în prezbitism muschii înca functioneaza, dar cristalinul îsi pierde din elasticitate si nu-si
mai poate modifica convexitatea pt a vedea bine obiectele de aproape
- imaginile sunt focalizate în spatele retinei
- mai e numita si sindromul “bratului scurt“
11
Cauze:
 teoria cea mai răspândită este că fibrele musculare din jurul cristalinului natural al ochiului
devin rigide şi îşi pierd elasticitatea, micşorând capacitatea ochiului de a modifica forma
cristalinului. Pe măsură ce cristalinul natural al ochiului nostru devine mai puţin flexibil, suntem
mai puţin capabil să ne focalizăm pe obiectele aflate în apropiere. Traumatismele, stilul de viaţă
şi ocupaţia, precum utilizarea unui computer ore îndelungate, pot juca, de asemenea, un rol în
dezvoltarea prezbiopiei.

- principalul simptom = vederea neclara

-  dificultăţi în a citi literele foarte mici, precum cele din cartea de telefoane, dintr-un ziar
sau de pe un flacon de medicamente, deoarece literele par să aibă mai puţin contrast iar
ochii obosesc mai repede atunci când citim sau ne uitam la un ecran de computer.
- se accentueaza cand lumina e neclara sau pe un fond de oboseala
- bolnavul acuza cefalee sau oboseala ochilor (astenopie)

Dx:
- se pune cu ocazia consultului oftalmologic când se testeaza acuitatea vizuala, puterea
refractara
- se evalueaza starea muschilor si starea retinei

Tratament:
La început, ţinerea materialului de citit mai departe poate ajuta să citim. Acesta este motivul
pentru care prezbiopia este uneori denumită, în mod informal, „boala braţului lung”. În cele din
urmă, este posibil să avem nevoie de ochelari de citit sau lentile de contact pentru activităţile ce
presupun vederea în apropiere. Pentru a stabili dacă lentilele de contact sau ochelarii de vedere
sunt soluţii mai bune pentru pac, se discuta cu medicul oft. Acesta poate recomanda:
 Ochelarii de citit. Aceşti ochelari de vedere sunt meniţi a fi purtaţi atunci când se citesc
texte aflate în prim-plan.

 Lentilele bifocale. Oferind 2 puncte focale, lentilele bifocal permit vederea în depărtare

atunci când se priveste prin partea superioară sau vederea în apropiere atunci cand priveste
prin partea inferioară. Această opţiune duală este bună pentru persoanele cu astigmatism şi este
disponibilă şi în cazul lentilelor de contact.

 Lentilele trifocale.Aceste lentile au 3 puncte de focalizare: unul pentru vederea de

aproape, unul pentru vederea intermediară şi unul pentru distanţă.

- daca persoana afectata nu a avut nevoie pana atunci de lentile/ochelari, i se va corecta

vederea prin prescrierea unor ochelari pentru vederea de aproape
[Type text]

- daca persoana deja folosea ochelari pt apropiere sau distanta, e nevoie de o noua reteta. In
situatia asta se recomanda purtarea de lentile bifocale, la care partea de deasupra = pt
vederea la distanta, iar partea inferioara pt vederea îndeaproape
- se recomanda consult oftalmologic regulat, pt ca
- se poate interveni si chirurgical (laser, plastica) pt a remodela corneea sau pentru a
înlocui cristalinul natural cu unul artificial sau pentru a schimba forma corneei
- chiar daca a fost operat, afectiunea poate apare din nou dupa operatie
- pâna la vârsta de 60 ani, ochii îsi vor pierde capacitatea de acomodare în mod continuu,
necesitând schimbarea dioptriilor mai frecvent
- dupa 60 ani, acest proces se opreste si vederea nu se mai înrautateste

Lentilele de contact pentru monovedere - ȋn acest caz pacientul va purta lentile de contact
bifocale în  cazul ochiului nondominant și un set de lentile de contact pentru distanță la ochiul
dominant. Se vor utilizea ambii ochi pentru vederea la distanță și un ochi pentru lectură. Cu
ajutorul acestor lentile creierul învaţă să aleagă pe ce ochi să se bazeze pentru anumite sarcini, în
funcţie de distanţă.
Procedura LASIK monovedere, un ochi este lăsat cu o uşoară miopie iar celălalt ochi este tratat
pentru vederea la distanţă. La fel ca în cazul lentilelor de contact pentru monovedere, creierul se
adaptează treptat şi învaţă să aleagă pe ce ochi să se bazeze pentru anumite sarcini, în funcţie de
distanţă.

Astigmatismul

apare atunci când corneea are mai degrabă forma unei mingi de rugby, decât forma rotundă a
unei mingi de fotbal. Această formă neuniformă determină razele de lumină ce pătrund în ochi să
se focalizeze în mai multe puncte, în loc să se focalizeze numai pe retină , are ca rezultat
înceţoşarea tuturor imaginilor, fie că acestea sunt apropiate sau depărtate. 

Cauze:
este foarte întâlnit, afectând aproximativ 1 din 3 persoane şi este prezent, de obicei, de la
naştere.  Un grad mic al acestei erori de refracţie este considerat normal şi nunecesita corectie.
.În astigmatismul combinat, simptomele tulburării vederii la distanţă şi cele ale tulburării vederii
de aproape apar în mod simultan. Această combinaţie de probleme de vedere are ca rezultat o
incapacitate generală de a vedea imaginile cu claritate.

Tratam: ochelari,lentile ,chirurgical-cristaline artif .torice

[Type text]

LENTILELE DE CONTACT

Lentilele de contact sunt disponibile într-o gamă foarte variată. Unele sunt de unică folosinţă,
adică se pot purta doar o zi. Există lentile de contact care nu au rolul de corectare a vederii, ci
doar un rol estetic, modificând culoarea ochilor sau forma pupilei, dând aspectul de ochi de
pisică.
Lentilele de contact trebuie să îndeplinească mai multe criterii.
_În primul rând, trebuie să corecteze defectul de vedere
_trebuie să se fixeze bine,
_să nu irite ochiul
_să permită trecerea oxigenului către cornee.

Clasificare: dure (rigide) şi moi

.
Lentilele de contact dure disponibile în prezent sunt de fapt destul de flexibile şi se numesc
rigide gaz-permeabile (RGP).
indicate pentru corectarea astigmatismului cornean, iar în unele cazuri pot ameliora alacrimia,
deoarece lentilele RGD permit schimbul de lichid sub lentilă. Motivul principal este că lentilele
RGP sunt permeabile pentru oxigen, dar nu şi pentru apă.

Lentilele moi sunt fabricate dintr-un plastic ce conţine lichid. Cele mai recente modele de
lentile moi sunt fabricate dintr-un amestec de silicon şi silicon hidrogel. Siliconul este un
material cu o permeabilitate optimă pentru oxigen, însă se erodează în contact cu apa, de aceea
este amestecat cu plasticul ce conţine lichid, astfel încât lentilele să fie funcţionale în prezenţa
lichidului lacrimal. Lentilele de contact cu silicon hidrogel permit filtrarea oxigenului suficient
cât să poate fi purtate încontinuu timp de 24 de ore.
Există şi lentile de contact cu funcţie estetică, de exemplu cele care dau aspectul de ochi de
pisică. Acestea comportă aceleaşi riscuri şi necesită aceeaşi întreţinere ca şi cele medicale.
lentilele de contact bifocale şi multifocale, utilizate pentru corectarea prezbitismului datorat
vârstei, în locul ochelarilor pentru citit.
Lentilele de contact pot fi purtate diferite perioade de timp. În prezent există lentile de contact
care se pot purta un an, şase luni, trei luni, o lună, două săptămâni sau o zi. Lentilele de contact
de unică folosinţă necesită un efort minim, deoarece se aruncă la sfârşitul zilei. În fiecare zi alte
persoane încep să poarte lentile de contact, cu toate acestea procentul total de purtători de lentile
de contact în raport cu populaţia generală creşte foarte încet. Aceasta din cauză că multe
persoane întrerup utilizarea lor din cauza preţului, a iritaţiilor oculare sau alacrimiei sau din
cauza timpului pe care îl necesită întreţinerea lor.
[Type text]

Întreţinerea lentilelor de contact

Neglijenţa sau neştiinţa în manevrarea lentilelor de contact pot duce la complicaţii grave.
Curăţarea lentilelor de contact este obligatorie pentru evitarea complicaţiilor. Procesul de
curăţare trebuie să îndepărteze reziduurile şi să distruga orice virus, bacterii sau fungi de pe
suprafaţa lentilei.
- Adesea se recurge la curăţarea mecanică. Frecaţi lentilele în palme (după ce v-aţi spălat pe
mâini!) cu o soluţie de săpun specială (“soluţie de curăţat de uz zilnic”). Aceasta îndepărtează
depunerile şi reziduurile de pe suprafaţa lentilei, care pot irita ochiul. Curăţarea reduce şi
numărul microbilor viabili. Se consideră că procedeul de curăţare mecanică ajută la reducerea
complicaţiilor.
-Curăţarea mecanică trebuie suplimentată întotdeauna cu un procedeu de dezinfectare pentru
eliminarea bacteriilor, fungilor .În prezent este disponibilă o soluţie multifuncţională, ce conţine
substanţe chimice bactericide, însă neiritante pentru ochi
- Îngrijirea necorespunzătoare a lentilelor de contact poate duce la complicaţii grave care vă pot
afecta vederea pentru întreaga viaţă. Deosebit de gravă este cheratita microbiană (o infecţie a
corneei de natură bacteriană). Leziunile care afectează vederea se instalează foarte repede, iar
modificările nu sunt întotdeauna perceptibile.
-Nu purtaţi niciodată lentile de contact în timpul unei răceli, deoarece ochii se pot infecta.
- Nu purtaţi lentile de contact dacă aveţi ochii roşii.
-Scoateţi lentilele dacă ochii se irită sau dacă vi se înceţoşează vederea. Dacă simptomele nu se
ameliorează în decurs de 24 de ore, adresaţi-vă medicului specialist în oftalmologie.
Controalele periodice sunt foarte importante şi sunt recomandabile la interval de şase luni, sau
cel puţin o dată pe an. Astfel se pot preveni situaţiile în care aportul insuficient de oxigen la
nivelul corneei poate duce la afectarea vederii.

Lentilele de contact pot oferi protecţie într-un mediu, însă în alt mediu pot fi periculoase
pentru ochi.
-pot proteja ochii de leziuni în unele cazuri, dar există şi cazuri în care pot agrava leziunile. L_
nu trebuie percepute ca un mijloc de protecţie a ochiului, de aceea în mediile toxice se vor purta
întotdeauna ochelarii de protecţie.
_nu se vor utiliza în medii cu expunere crescută la radiaţiile infraroşii, deoarece ele absorb
radiaţiile. Astfel creşte temperatura care usucă lentilele de contact, iar acestea se pot lipi de
cornee. Acest lucru se poate întâmpla în mediile de sudură şi în cele în care funcţionează
uscătoare cu radiaţii infraroşii.
_ Lentilele de contact oferă protecţie împotriva unor vapori din substanţele dizolvate, dar numai
pe o perioadă scurtă de timp. Pe perioade mai lungi, vaporii pot fi absorbiţi de lentile.
De exemplu, lentilele de contact asigură o protecţie parţială împotriva gazelor lacrimogene sau
atunci când tăiaţi ceapă
_ Lentilele de contact moi nu cad atunci când deschideţi ochii sub apă, dar cele dure pot cădea
[Type text]

uşor. Cu toate acestea, nu este recomandabil să înotaţi purtând lentile de contact de orice fel,
deoarece apa din bazine conţine multe bacterii.
_ Mediile uscate, ca birourile, pot provoca probleme purtătorilor de lentile de contact, deoarece
acestea se usucă şi pot irita ochii.
_ frigul nu prezintă o ameninţare, deoarece lentilele sunt încălzite prin contactul cu ochiul şi nu
pot îngheţa.
Riscurile purtarii lentilelor de contact
Purtarea lentilelor de contact creează frecvent probleme, însă în majoritatea cazurilor nu prezintă
un pericol pentru vedere. Există însă şi complicaţii care pot duce la deteriorarea permanentă a
vederii.
Cauza cea mai frecventă a complicaţiilor datorate purtării lentilelor de contact este aportul
insuficient de oxigen la nivelul corneei. Lipsa oxigenului poate duce la acumularea lichidului în
cornee, aşa-numitul edem cornean. Rezultatul este vederea înceţoşată. Edemul se retrage
singur, dacă renunţaţi la purtarea lentilelor de contact. Edemul poate fragiliza epiteliul cornean şi
poate creşte riscul de infecţie corneană de natură bacteriană sau virală.

Ingrijiri in afectiuni inflamatorii oculare

BLEFARITA =>inflamaţia marginii libere a pleoapei determinată de microbii aduşi la ochi de

mâna murdară / după activitate.
Poate apare la persoane cu rezistenţă scăzută datorată unor boli cronice; diabet; afecţiuni
renale, hepatice; subnutriţie, avitaminoze. Poate fi provocată şi de iritaţia marginii pleoapelor
datorată unor agenţi chimici, medicamentoşi, alergeni.

MC - Congestia marginii libere a pleoapei

- Arsură
- Mâncărime (prurit)

Forme clinice
- congestivă
- ulceroasă: lasă urme prin distrugerea cililor sau devierea lor spre cornee. Poziţia normală a
genelor şi reîntoarcerea lor spre cornee cu iritarea globului ocular.
Tratamentul general: restabilirea stării generale.
Vindecarea bolilor care determină apariţia blefaritei prind rezistenţă regiunii.

Tratament local: - în funcţie de forma clinică şi etiologic.

- în blefarita congestivă: -comprese calde + instilaţii de Borat de Na 2%, aplicaţii de AgNO3 1%
- în blefaritele alergice: comprese cu Adrenalină l % şi cu Hidrocortizon.
- în blefarita scuamoasă (ulcerată): comprese calde cu Borat de Na 2%,
- în blefaritele supurative: unguente cu Penicilină. Masajele corneei se fac în timpul zilei.
Nu se aplică seara, pentru că pătrund pe cornee şi conjunctivă şi le irită
-
[Type text]

ORJELET - inflamare a folicului pilos al glandelor sebacee al cililor de pe marginea pleoapei

datorată staphilococului auriu. Germenele este adus de mâini murdare. Apare la bolnavi cu
rezistenţă scăzută.
MC
- formaţiune tumorală cu aspect: la început este roşu apoi galben când este colectat cu secreţie
seropurulentă
- o zonă mai mare / mai mică în jurul ei e edem
În procesul inflamator poate fi prinsă şi conjunctiva:
- prurit palpebral
- durere locală, clipit des
- bolnavul nu poate închide complet pleoapele. Procesul inflamator durează 3-5 zile apoi
abcedează, puroiul se elimină şi fenomenele neplăcute dispar.
Tratament
- profilactic: igiena mâinilor, ochilor, spălarea frecventă cu apă simplă; comprese cu ceai de
muşeţel (cald) pentru grăbirea colectării.
- Se aşteaptă abcedarea spontană. Dacă întârzie abcedarea, oftalmologul poate face o incizie
simplă sau cu galvanocanterul. Nu se evacuează conţinutul => complicaţii.

CHALAZIONUL
- Inflamaţia unor glande aflate în unghiul palpebral şi nu se văd la suprafaţa pleoapelor.
Evoluţie
- Acelaşi fenomen cu orjeletul; nu are însă aspectul acut al acestuia. Se transformă în formaţiune
relativ dură, granulom, chalaziom.
Tratament
- La dimensiuni mici se resoarbe fără tratament special
- La dimensiuni mari - intervenţia chirurgicală comprese calde, masaje calde.

CONJUNCTIVITA
-.Este o inflamatie a mucoasei pleoapelor.
Etiologie:
-infectia cu virusi,cu bacterii(gonoreea)
-factorii iritanti(sampoanele,praful,fumul de tigara,clorul-in tratarea apei)
-alergenii(praful,polenul,fardurile sau chiar lentilele de contact)
-conjunctivita de cauza infect.se poate transmite de la o pers.la alta insa nu det.complicatii
serioase daca este diagnosticata si tratata precoce

Manifestari:
-fotofobie
-inrosireea muc.conjunctivale
-poate aparea o secretie verzuie,groasa la niv.ochiului(gonoree)
-apare hiperlacrimatia
-o secretie alb-galbuie care se depoziteaza la radacina genelor si in coltul ochiului in special dupa
somn
-pruritul conjunctival care prin grataj poate accentua hiperemia(inrosirea)
[Type text]

-arsuri oculare si vederea incetosata

Diagn-se pune pe o ex.minutioasa a ochiului
-as.recolteaza cu aj.unui tampon steril o proba din secretia oculara patologica
-se face examenul microbiologic al secretiei oculare care poate identifica cauza conjunctivitei

Interventii:
Trat.se face dupa antibiograma,cu antibiotice,cub forma de colire,unguente sau comprimate
-colirele si unguentele treb.aplicate la niv.conjunctivei de 3-4 ori/zi,timp de 1sapt
-comprimatele uneori e nev.sa se adm.mai mult de 1sapt-sau dupa caz
-este f.important ca pac.sa-si continue trat.recomandat si sa nu-l inrerupa chiar daca simptomele
s-au ameliorat,pt. A evita decidivele

Conjunctivita virala este cea mai fv.,este una din primele manifestari ale racelilor sezoniere,si
are evolutie autolimitata(dispare fara trat.dupa un interval de 5-7 zile de la debut)
Conjunctivita alergica apare cel mai fv.la pers.cu un teren alergic,se trat.cu medicatie specifica
antialergica
-este f. Imp.identificarea alergenului,pt.a se putea realiza profilaxia unor episoade noi de
conjunctivita alergica
Conjunct.prod.de iritanti-din ext:
-in acest tip este f.imp.indep.fact.iritant,cat mai rapid posibil si spalare locala cu apa din abund.
-in cazul patrunderii subst.acide sau alcaline in ochi,ese imp.consultul medical de specialitate

Profilaxie
-se recomanda protecti corespunzatoare ochilor impotriva prafului si iritantilor externi(protectia
se face cu ochelari e protect,de soare si prin igiena coresp.a oc.)
-se rec.evitarea folosirii de produse cosmetice in cazul pers.cu o sens.crescuta
-este imp.utilizarea corecta a lentilelor de ctct prin indepartarea regulata si pastrarea corecta a
acestora
-este importanta instilarea de “lacrimi artificiale” care sunt niste pic.care mentine globul ocular
umed si curat
-profilaxia la copii-se recomanda evitarea gratajului mai ales in perioadele de conjunctivita,
-spalare fv.a mainilor cu apa si sapun
E imp.stergerea cu un tampon steril de cel putin2 ori /zi pt. A indeparta secretiile patologice
-se recomanda igiena corespunzatoare a lucrurilor personale
-se evita folosirea colectiva a prod.de machiaj
-este interzisa folosirea in comun a lent.de ctct
-se recomanda ca atunci cand apare conj.oc.sa se poarte ochelari
-spalarea obligatorie a mainilor inainte si dupa aplicarea unguentelor si a colirelor
-este interzisa folosirea unui recipient pt. Picaturi oculare sau pipa,dupa ce a fost folosit in
pealabil ,la o pers.cu conj.inf
-orice copil cu conj.treb.izolat de restul copiilor,pana in mom.in care copilul nu mai este
contagios
-trebuie evitata atingerea directa a conjunctivei cu picuratorul.
Dupa aplicarea solutiei,in unghiul ocular median se inchid pleoapele si se mentin ochii inchisi 1
min sau 2 pt.a favoriza abs.medic.
[Type text]

ATENTIE
-tratamentul cu colire se efectueaza prin folosirea unica a recipientului si folosirea personala.

DACRIOCISTITA

Repr.inflamarea sacului lacrimal

-Afectiunea poate fi acuta sau cronica
-glanda lacrimala este gl.din cav.orbitala care prod.lichidul ce umezeste ochiul
-canalul lacrimal este can.prin care lic.produs de gl.lacrimale se scurge din orbita och.in
fundul gurii
dacriocistita acuta este insotita detumefactie de cul rosie,calda la pipait si susceptibila de a se
transforma intr-un abces
daccriocistita cronica determina si aparitia de chisturi care contin mucus,numit mucocel
-mucocelul este localizat si este constituit de sacul lacrimal,atunci cand canalele lacrimale nu
permit trecerea lacrimilor,situatie insotita de o obstructie a canal.nazal,
manifestarile generale sunt:
-durerea la niv.ochilor
-,lacrimare cronica accentuata la frig,la vant sau la lumina puternica,
- abcesul ce apare in unghiul intern al ochiului,insotit de colectie purulenta
-afectiunea este asemanatoare ulciorului

-TRATAMENT
Consta in dacriocistitorinostomie(o desfundare a can.lacrimonazal)
-se face cu aj.endoscopului prin nas
INTERVENTII
-poate fi realizata de oftalmolog dar si de chirurgul plastician
-in.dureaza pana la 30 de min.si are ca obiectiv restabilirea legaturii inre sacul lacrimal si
deschizatura foselor nazale atunci cand canalul este infundat
-se face cu anestezie locala si se poate face si cu ajutorul laserului
-in dacriocistita acuta este necesara incizia abcesului urmata de drenaj chirurgcal
-plaga este acoperita cu antibiotice
-se adm.antib.si oral,calmante si se intervine prin ingrijirea si urmarirea pansamentului

IRIDOCICLITA
proces inflamator ce afecteaza irisul si corpul ciliar(afect.mai e numita si uveita anterioara)
-este o afect.relativ fv.acuta si cronica,atingand adesea ambii ochi,si cu tendinta la recidiva
Etiologie
-o iridociclita survine adesea dupa o infeccie bacteriana(sinuzita,abces dentar,infectie
urinara,sifilis),dupa o inf.virala(herpes zoster sau zona zoster )
-afect.poate aparea si dat.infectiilor care sunt la distanta de ochi,cum ar fi cele pm,urinare
,genital

Manifestari
-apar dureri oculare constante,surde si moderate,afect.se caracterizeaza print-o scadere
[Type text]

variabila,limiatea a acuitatii vizuale,bv.nu suporta lumina,ochiul este rosu

-la barbatii tineri in general,iridociclita de multe ori anunta o boala reumatismala cum ar fi
spondilita anchilozanta
-de obicei,bv.simt dureri articulare si in zona lombara
-fv.se poate complica cu glaucom,
-afect.poate surveni si dupa traumatisme,cand se rup vase din ochi sau se poate complica si cu
cataracta
IN
-constau in tratarea concomitenta a afectiunii impreuna cu cauza care a determinat iridociclita
-se folosesc colire,care de regula sunt midriatice,si uneori se recomanda si corticoterapie care
este generala
- Pac.este ingrijit ca dupa orice interventie chirurgicala efectuata la nivel ocular

Interventii preoperatorii in afectiuni oftalmologice

- se recomanda ca pacientul sa cunoasca personalul medical ce urmeaza sa-l îngrijeasca
dupa interventie, pentru a-l recunoaste dupa operatie, chiar daca ar ochii acoperiti
- e indicat ca pacientul sa cunoasca topografia camerei si a spatiului din jur, în deosebi a
grupului sanitar si a mobilierului si obiectelor din camera
- este util sa se astupe ochii pacientului înainte de operatie si sa se faca exercitii de
deplasare prin camera
- în camera se va crea semiobscuritate pentru a se obisnui si sub aceasta forma cu situatia
in care se va afla dupa operatie
- anuntam pacientul ca dupa scoaterea pansamentului va trebui sa stea mai intai în
semiobscur, dupa care se va lumina treptat camera in zilele urmatoare
- patul bolnavului sa fie asezat astfel incat lumina sa vina lateral
Atentie!!
Oricât am conta pe memoria noastra, este necesar ca inainte de a aduce bolnavul la sala sa
se faca un semn cu un creion dermatografic pe fruntea bolnavului, de partea ochiului ce
urmeaza a fi operat, pentru a nu se confunda ochiul la care urmeaza sa fie interventia.
Se are in vedere ca doctorul sa noteze in FO indicatiile operatorii cu precizarea ochiului ce
urmeaza a fi operat.
- se sustine psihic pacientul

Îngrijiri post-operatorii

Sunt conform indicatiilor directe date de oftalmolog.

De multe ori sunt foarte dificile (îngrijirile), datorita nelinistii, mai ales a copiilor datorita durerii,
datorita intunericului in care acestia se gasesc, si datorita faptului ca pansamentul trebuie sa stea
nemiscat o lunga perioada de timp, ceea ce este mai greu de realizat din cauza miscarilor
involuntare a bolnavului, mai ales cele din timpul somnului.
[Type text]

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU TRAUMATISME ALE OCHIULUI

ŞI CORPI STRĂINI INTRAOCULARI

Deşi ochiul este protejat de orbită şi pleoape, traumatizarea sa este frecventă. Leziunile
grave pot duce la pierderea vederii ochiului traumatizat dar pot periclita şi vederea celuilalt ochi.

Culegerea datelor
• circumstanţe de apariţie - traumatisme
- accidente casnice şi de muncă
- în timpul jocului la copii
• MD (s/s posibile):
Contuzii, plăgi, arsuri - durere, senzaţie de corp străin în ochi, tulburări de vedere
Corpi străini conjunctivali, corneeni, intraoculari (fragmente de lemn, sticlă, cărbune)
- durere, lăcrimare, fotofobie, anxietate, scurgerea umorii apoase la exterior şi hemoftalmie în
cazul corpilor intraoculari
Dx
- durere
- anxietate
- comunicare ineficientă la nivel senzorial-vizual
- risc de complicaţii: - infecţii
- zdrobirea globului ocular
Ob
- pacientul să prezinte stare de bine fizic şi psihic
- leziunile să se vindece fără complicaţii
- pacientul să-şi păstreze acuitatea vizuală
IN
• Contuzii, plăgi
- asistenta aplică pansament steril ocular la locul accidentului şi trimite pacientul într-un serviciu
de specialitate
- în spital pregăteşte materialele, instrumentele, soluţii anestezice în vederea suturii plăgii, dacă
este cazul
- administrează tratamentul local (soluţii midriatice) şi general cu antibiotice – aplică pansament
protector.
• Arsuri chimice
- spală repetat ochiul cu apă de la robinet, apă distilată sau ser fiziologic prin stropire cu mâna
- şterge cu un tampon steril sacul conjunctival de resturile de substanţă chimică
- calmează durerea prin administrarea de analgezice
- aplică pansament steril protector
- transportă pacientul la spital
• Arsuri fizice
- scoate victima de sub acţiunea agentului agresor
- îndepărtează cu un tampon corpii străini încinşi
- spală repetat ochiul cu apă de la robinet, apă distilată sau ser fiziologic prin stropire cu
mâna
- aplică pansament steril protector şi transportă victima la spital
- în spital, administrează tratamentul local (instilează midriatice) şi general (antibiotice)
[Type text]

prescris de medic
- supraveghează pacientul
- schimbă pansamentul
• Corpi străini conjunctivali, corneeni, intraoculari
- spală cu apă din abundenţă ochiul pentru a îndepărta corpurile străine conjunctivale, sau le
îndepărtează cu un tampon din tifon steril
- pregăteşte soluţiile anestezice, instrumentale (acul pentru corpi străini) şi pacientul pentru
scoaterea corpilor străini corneeni de către medic
- aplică pansament steril şi transportă de urgenţă la spital pac. cu corpi străini intraoculari
- în spital, pregăteşte pacientul pentru examinare
- pregăteşte instrumentarul pentru extragerea corpilor străini
- îngrijeşte pacientul după extragerea prin aplicare de pansament steril
- învaţă pacientul cum să folosească mijloace de protecţie la locul de muncă pentru a preveni
accidentele ochiului.

!!!! DE ŞTIUT !!!!

OCHIUL ROŞU ESTE EXPRESIA DIFERITELOR CAUZE
ÎN BOLILE OCULARE

CATARACTA
- este boala oculară caracterizată prin opacifierea progresivă a cristalinului.

Culegerea datelor
• circumstanţe de apariţie: - persoane vârstnice (cataracta senilă)
- traumatisme (cataractă traumatică)
- boli metabolice - diabet zaharat, avitaminoze (cataractă secundară)
- boli infecţioase ale mamei în timpul sarcinii (cataractă congenitală)
• MD (s/s posibile)
- scăderea acuităţii vizuale care poate fi cu instalare insidioasă (cataracta senilă) sau cu instalare
rapidă (cataracta traumatică)
- localizarea cataractei unilaterală şi apoi la celălalt ochi (cataracta senilă) şi bilaterală (în
cataracta congenitală)

Factori predispozanţi:
1. îmbătrânirea – după 70 ani – cataracta senilă
2. la naştere - cataracta congenitală
3. ocazional la tineri – datorită unei afecţiuni sau după un traumatism

MC
1. Alterarea vederii: obiectele sunt distorsionate sau împăienjenite, nu prezintă dureri sau eritem
al ochiului, iar pierderea vederii este gradată
2. Alterarea aparenţei: a. pupila, de obicei închisă la culoare, se decolorează spre alb
[Type text]

b. eventual opacifierea devine completă.

Tratament.
General.
1. îndepărtarea chirurgicală a cristalinului
2. de obicei dacă este monocular pacientul poate să nu facă intervenţie
3. dacă e prezentă la ambii ochi - intervenţia chirurgicală; când vederea ochiului bun cauzează
probleme în activităţile zilnice intervenţia se face pe rând la câte un ochi
4. intervenţia se face cu anestezie locală; medicaţia preoperatorie produce calmarea dureri şi
scade activitatea motorie
- se administrează medicaţie preoperatorie pentru a reduce presiunea interoculară
5. de obicei se face implant de cristalin, în acelaşi moment, cu extracţia de cristalin sau extracţia
cataractei
6. în procesul vindecării, pacientul poate purta ochelari prescrişi sau lentile de contact pentru a
corecta refracţia

Proceduri chirurgicale. Există două tipuri de extracţii:

a. intracapsulară - se îndepărtează printr-o mică incizie cristalinul şi capsula
b. extracapsulară - se incizează capsula cristalinului şi se extrage nucleul, cortexul şi capsula
exterioară
- se lasă pe loc capsula posterioară care de obicei este baza unde se implantează cristalinul
- se face o procedură conservatoare de obicei sub anestezie locală
Cele două proceduri pentru extracţie includ:
a. CRIOCHIRURGIA - în care un instrument cu aspect de creion cu un vârf metalic care e răcit
la -35C, şi prin îngheţare cristalinul e ridicat sau îndepărtat uşor
b. IMPLANTUL DE CRISTALIN - desemnat pentru vederea la distanţă; pacientul poate purta
ochelari pentru citit şi vederea de aproape

Avantajele pentru implantul de cristalin includ:

a. oferă o alternativă pentru pacienţii care nu pot purta ochelari speciali sau lentile de contact
b. nu pot fi pierdute ca ochelarii convenţionali
Complicaţii
- durere datorită inflamaţiei diferitelor structuri ale ochiului, controlate de obicei de AINS,
antibiotice, imunosupresive.
- degenerarea corneei
- lumina excesivă intră în pupilă afectând macula (degenerescenţă maculară)
- malpoziţia sau dislocarea cristalinului

PROCESUL NURSING

Dx
- comunicare ineficientă la nivel senzorial vizual
- anxietate
- izolare
- risc de accidente, căderi - în special la vârstnici
- reducerea autonomiei în autoîngrijire
[Type text]

Ob şi IN preoperatorii
A. Reducerea anxietăţii şi asigurarea securităţii
1. explic planul de îngrijire şi aşteptările preoperatorii
2. orientez pacientul cu mediul înconjurător
3. apreciez nivelul de cunoştinţe al pacientului în ceea ce priveşte intervenţia chirurgicală şi
nivelul de securitate
4. administrez tranchilizante după prescripţie
B. Reducerea bacteriilor conjunctivale şi minimalizarea complicaţiilor preoperatorii
1. recoltez cultură conjunctivală
2. folosesc tehnici aseptice când tratez ochiul
3. instruiesc pacientul să nu atingă ochiul
4. administrez medicaţia prescrisă: - antiemetice
- narcotice - DEMEROL
- hipotensive oculare inclusiv diuretice osmotice
- midriatice (observ dacă pupilele se dilată după instilaţia
medicamentoasă)

Ob şi IN postoperatorii
A. Prevenirea creşterii presiunii intraoculare
1. educ pacientul să nu tuşească, strănute
2. adm. antiemetice după prescripţie, diuretice osmotice, deoarece greaţa poate duce la vărsături
3. sfătuiesc pacientul să evite mişcările rapide şi să nu se aplece înainte
B. Promovarea confortului şi securităţii
1. permit pacientului să se întoarcă pe partea neoperată sau spate, şi ridic capul patului
2. analgezice după prescripţie
3. observ pentru durere bruscă la nivelul ochiului care se poate datora rupturii unui vas sau
suturii şi poate duce la hemoragie
- observ pentru agitaţie şi creşterea pulsului
- anunţ medicul imediat
4. permit pac. să se mobilizeze, să meargă la toaletă îndată ce şi-a revenit după anestezie

Educarea pacientului.
A. Să-şi promoveze independenţa
1. orientăm pacientul în cameră şi cu lucrurile personale
2. zilnic să crească gradat activităţile care încep de a doua zi după phacoemulsifiere
(îndepărtarea mecanică a cristalinului cu un ac care vibrează la viteza ultrasunetelor)
3. precauţii în legătură cu eforturile, să nu ridice greutăţi şi să evite constipaţia
4. rezumarea activităţilor sexuale până la examinarea ochiului
5. pacientul să denumească cum va administra medicaţia pentru ochi
B. Aşteptările convalescenţei
1. se protejează ochiul în timpul nopţii
2. primele 6 săptămâni va purta temporar ochelari de corecţie
a. prescripţia pentru ochelari permanenţi se face după 6-12 săptămâni de la intervenţia
chirurgicală pentru extracţia intracapsulară
b. după 3-6 săptămâni de la phacoemulsifiere
[Type text]

3. să poarte ochelari de culoare închisă peste pansament şi după extragerea pansamentului pentru
a promova confortul
C. Ajustarea ochelarilor.
1. conştientizăm pacientul de această perioadă de convalescenţă, deoarece este frustrat
2. dacă trebuie să poarte ochelari avertizăm pacientul că imaginea va fi o treime mai mare decât
a vedea înainte de formarea cataractei
3. instruim pacientul să se uite prin centrul lentilelor corectoare şi apoi să întoarcă capul când se
uită lateral deoarece vederea periferică este distorsionată semnificativ
4. este necesar să reînveţe aprecierea mediului înconjurător, să meargă, să urce scările, să atingă
obiectele de pe masă, să toarne lichide
5. să folosească bare laterale când merge
D. Să se familiarizeze cu lentilele de contact
1. vederea creşte cu 5-10% şi vederea periferică nu este distorsionată
2. ambii ochi pot fi folosiţi deoarece diferenţa între un ochi cu afachie cu lentile de contact şi
ochiul operat este de 8-10 %
3. dacă pacientul are dificultăţi cu lentilele de contact, îi tremură mâinile sau există probleme cu
igiena care poate cauza infecţie, ar putea fi foarte complicat şi aceşti pacienţi sunt descurajaţi să
poarte lentile de contact.
E. Să se familiarizeze cu implantul de cristalin
1. educ pacientul că în acest caz problemele de mărire a vederii sunt neglijabile şi atât ochiul
neoperat cât şi cel operat pot lucra împreună după implantul de cristalin
2. ochelarii pentru depărtare pot să nu fie necesari, dar sunt necesari cei pentru apropiere
3. avertizăm pacientul să evite efortul de orice tip şi să îndoaie genunchii când doreşte să ridice
ceva de pe podea
4. să evite baia sau duşul, să se spele cu buretele. Să evite pătrunderea săpunului în ochi.
5. să nu ridice capul brusc când se spală pe cap, să evite scuturatul capului.
F. Administrarea medicamentelor pentru ochi.
1. instilaţii după prescripţii
2. să aducă toată medicaţia pentru ochi pentru a ajusta doza; ce nu se foloseşte se aruncă.

GLAUCOMUL
Glaucomul este o stare patologică caracterizată prin hipertensiune intracelulară şi leziuni
vasculare care duc la atrofia nervului optic.
Este cauză majoră a cecităţii şi a incapacităţii de viaţă normală de muncă.

Clasificare: 1. unghi acut sau cronic

2. unghi lărgit
3. congenital

Forme clinice:
- glaucomul infantil
- glaucomul adultului cu manifestare acută sau cronică

Culegerea datelor
• circumstanţe de apariţie:
[Type text]

- tulburări congenitale de drenaj a umorii apoase (glaucom infantil)

- persoane cu sistem nervos labil,schimbări bruşte de temperatură
• MD (S/S posibile):
• Glaucomul acut
- dureri oculare şi perioculare foarte vii cu iradiere temporală, occipitală şi însoţite de lăcrimare
- scăderea acuităţii vizuale
- greţuri şi vărsături
- anxietate
- alterarea stării generale
• Glaucomul cronic - dureri periorbitale permanente.
- scăderea insidioasă a vederii - cecitate în 10-15 ani

Principalii factori cauzali pot fi primari sau secundari:

- primari – genetici
- secundari – ca rezultat al unei afecţiuni oftalmologice, traumatism, intervenţie chirurgicală.
Afecţiunea poate să nu fie descoperită până când ajunge în stadiul avansat, determinarea
timpurie şi tratarea vor preveni pierderea vederii.

GLAUCOMUL ACUT (unghi mic):

- urgenţă medicală care netratată poate duce la orbire după 3-5 zile de la debut.
MC
- durere severă în interiorul şi în jurul ochilor datorită ↑ tensiunii intraoculare peste 75 mmHg
- curcubeu în jurul punctelor luminoase
- vederea se înceţoşează
- pupilele se dilată, poate să apară greaţă şi vărsături
- deşi debutul poate avea iniţial tulburări subclinice, severitatea simptomelor pot progresa pentru
a include tulb. sistemelor (gastrointestinale, ale sinusurilor, tulburări neurologice, stomatologice).
Tratament
- de urgenţă se iniţiază tratament de scădere a tensiunii intraoculare înaintea interv. chirurg.
- oftalmologul prescrie medicamente:
a. parasimpaticomimetice: folosite ca miotice (contractă pupila)
b. simpaticomimetice: scad producţia de umoare apoasă
c. inhibitor al anhidrozei carbonice, restricţionează acţiunea enzimei care e necesară să producă
umoarea apoasă.
d. betablocant neselectiv: poate reduce producţia de umoare apoasă
e. agenţi hiperosmotici cresc osmolaritatea sanguină
Tratament chirurgical. Se indică:
1. Presiune intraoculară, nu e menţinută în limitele normale de tratament medicamentos
2. Când este o pierdere progresivă a vederii cu afectarea nervului optic
Tipuri de intervenţii:
1. Iridectomie: se excizează o mică porţiune a irisului
2. Trabectulectomie  (fistula care va ajuta la scaderea tensiunii intraoculare). : rezecţia unei
porţiuni groase din scleră cu o mică porţiune din trabect şi iridectomie. E necesară dacă
adeziunile s-au dezvoltat datorită atacurilor repetate de glaucom.
[Type text]

GLAUCOMUL CRONIC.
Forma cea mai comună a glaucomului, debutează după 40-45 ani.
Simptome clinice: apar după 60-65 ani.

MC
- disconfort uşor bilateral (ochii se simt obosiţi, vederea înceţoşată)
- afectarea progresivă şi îndelungată a vederii periferice (vederea centrată nefiind afectată)
- pierderea progresivă a câmpului vizual.
Este important ca depistarea să fie precoce, de aceea la oftalmologie trebuie să se facă
obligatoriu un control sistematic al presiunii intraoculare la toţi pacienţii cu vârstă peste 40 ani
indiferent de motivul consultaţiei. Controlul se face cu oftalmonometrul, se aplică după o
anestezie prealabilă pe cornee. Nu se va face acest examen în caz de conjunctivită, deoarece
examenul poate produce leziuni corneene ce se pot infecta cu centre conjunctivale. Orice bolnav
trebuie întrebat dacă nu are în familie membrii suferinzi de glaucom, factorii ereditari fiind foarte
importanţi. În această formă de glaucom se instalează hipertensiune oculară permanentă. La
examenul obiectiv pupila este dilatată cu reflexe diminuate. Tensiunea intraoculară mărită
permanent duce la ischemia retinei şi a fasciculului nervos optic, cu timpul acestea se atrofiază,
apare cecitate = posibilitatea dispariţiei de concepţie vizuală.

Tratament
- adm. de Pilocarpină şi Ederen pentru a ↓ tensiunea intraoculară cât mai aproape de normal
- se fac controale regulate la oftalmolog
- adeseori e necesară intervenţia chirurgicală
Tratamentul chirurgical: trebuie instituit de urgenţă când tensiunea intraoculară scade greu,
constă în executarea de iridectomie parţială. De cele mai multe ori această intervenţie
chirurgicală aduce remedierea în afecţiune.
- bolnavii cu glaucom cronic trebuie să aibă o viaţă liniştită, fără stres; de obicei se administrează
somnifere sau sedative (Bromat)
- vor evita mesele copioase, eforturile fizice şi psihice
- sunt interzise băuturile acidulate, cafeaua
La bolnavii cu glaucom nu se administrează Atropină şi derivaţi (Scobutil) chiar atunci
când acestea sunt indicate pentru alte boli.

IN (postoperatorii)
- se ridică capul patului pentru a promova drenajul umoarei apoase după trabectulectomie.
- se administrează Steroizi şi Cicloplegice după iridectomie periferică pentru a dilata pupila

PROCESUL NURSING
Dx
- dureri oculare şi perioculare
- intoleranţă digestivă
- comunicare ineficientă la nivel senzorial-vizual
- anxietate
Ob
[Type text]

- pacientul să aibă stare de bine fizic şi psihic

- să aibă acuitatea vizuală în limitele vârstei
- să se prevină complicaţiile invalidante
IN
• în glaucomul acut:
- asistenta asigură internarea pac. în spital, repaus la pat, în cameră cu semiobscuritate
- participă la examinarea pac., pregătind instrumentele pentru măsurarea tensiunii intraoculare
- linişteşte pacientul, administrează medicaţia tranchilizantă şi analgezică prescrisă
- adm. tratamentul medicamentos recomandat pentru reducerea tensiunii intraoculare:
- instilaţii cu pilocarpină 1 %
- diuretice (ederen), purgative
- perfuzie cu Manitol 15%
- asigură alimentaţia hiposodată şi cu un aport redus de lichide
• în glaucomul cronic
- educă pac. să urmeze corect trat. local şi general prescris (pilocarpină sol. 1-3%, vit. PP)
- recomandă alimentaţie desodată, cu reducerea lichidelor, fără condimente, alcool, cafea
- recomandă regim de viaţă ordonat, fără emoţii negative cu respectarea orelor de somn (în
timpul somnului capul va fi aşezat mai sus pe două perne)
- educă pacientul pentru a purta ochelari fumurii în timpul zilei, să evite întunericul şi trecerile
bruşte de la temperaturi scăzute la căldură
- încurajează pacientul privind evoluţia favorabilă a bolii dacă respectă
recomandările medicale
- pregăteşte preoperator şi îngrijeşte postoperator pacientul cu glaucom când
tensiunea intraoculară nu scade.

Educarea pacientului:
1. bolnavul trebuie să ştie că boala e severă şi nu poate fi vindecată ci doar controlată
2. e necesar tratamentul conştiincios şi periodic (se poate modifica tensiunea intraoculară
datorită factorilor neuropsihici, de aceea încurajăm pacientul)
3. trebuie să ştie că nu va avea niciodată vederea normală dacă printr-un tratament va putea să
rămână la gradul pe care îl are şi emoţiile mari negative şi pozitive pot provoca starea acută de
glaucom
4. să evite circumstanţele ce pot creşte tensiunea intraoculară:
- infecţii CRS
- stres emoţional, îngrijorare, frică, mânie
- eforturile: dat zăpada, ridicare de greutăţi
- constipaţia
- recomandăm: - să-şi ia tratamentul zilnic
- exerciţiu moderat pentru a menţine starea de bine
- să bea suficiente lichide
- să poarte o brăţară sau lanţ care să indice că pacientul are glaucom.
[Type text]