3 Bogdan Petriceicu Ha Deu Rzvan I Vidra

Clasa a 8-a
Tema lecţiei: Bogdan Petriceicu Hașdeu. Drama „Răzvan și Vidra”.

Motivele sociale și morale ale conflictului. Analiza personajelor.
Structura operei.
Tipul lecţiei: de însuşire a cunoştinţelor noi.
Strategia didactică:
♦ metode şi procedee:
conversaţie euristică, descoperire ( inductivă prin
investigare, deductivă), descoperire analogică,
problematizare, demonstraţie didactică,
lucrul cu textul;
♦ mijloace didactice: ilustraţii, manualul, multimedia.
Obiective de referinţă:
 întrebuinţarea vocabularului adecvat temei.
Obiective operaţionale
O1 – să plaseze opera literară în contextul literaturii române;
O2 – să stabilească valoarea operei literare;
O3 – să stabilească tema, ideea şi subiectele operei;
O4 – să stabilească expoziția;
O5 – să găsească intriga în operă;
O6 – să enumere etapele desfășurării acțiunii;
O7 – să stabilească punctul culminant;
O8 – să descopere deznodământul;
O9 – să analizeze personajele operei;
O10 – să deosebească limbajul operei de limbajul altor opere;
O11 – să memorizeze arhaismele şi istorismele din text;
O12 – să găsească prologurile în operă.
SCENARIU DIDACTIC
♦ Organizarea clasei.
♦ Actualizarea cunoştinţelor.
♦ Anunţarea temei lecţie şi a obiectivelor operaţionale.
♦ Verificarea temei de acasă.
Redați pe scurt conținutul dramei „Răzvan și Vidra” Bogdan Petriceicu Hașdeu.
► Care sunt criteriile de apreciere ale unui personaj
dintr-o operă literară?
Ce numim personaj literar?
1. După prezenţa personajelor la desfăşurarea acţiunii într-o operă stabilim trei tipuri
de personaje:
a) personaje principale – participă la întreaga acţiune a operei literare (Răzvan);
b) personaje secundare – participă numai parţial la acţiune şi prin intervenţia lor
ajută la reliefarea personajelor principale (Bașotă, Tănase, boierul Sberea);
c) personaje episodice – participă incident în acţiune şi nu sunt practic
caracterizate (târgoveții, hoții, haiducii).
Folosiţi-vă cunoştinţele!
Descoperiţi personajele principale, secundare şi episodice.
Demonstraţi de ce credeţi că fac parte din personaje principale, secundare şi
episodice.
2. Pentru a caracteriza personajele scriitorii recurg la mijloace diferite:
a) caracterizarea personajelor după faptele lor, comportarea lor în diferite situaţii;
b) caracterizarea făcută direct de autor (reliefarea imaginii fizice şi morale a
personajelor);
c) caracterizarea personajului făcută prin propria vorbirea a personajului;
d) caracterizarea personajului făcută de un alt personaj din operă
Folosiţi-vă cunoştinţele!
Găsiţi în text fragmente după care am putea face analiza personajelor conform
criteriilor de analiză de mai sus.
V-I. Faceţi caracterizarea personajelor după faptele lor, comportarea lor în diferite
situaţii;
V-II. Faceţi caracterizarea făcută directă de autor (reliefarea imaginii fizice şi
morale a personajelor);
V-III. Faceţi caracterizarea personajului făcută prin propria vorbirea a personajului;
V-IV. Faceţi caracterizarea personajului făcută de un alt personaj din operă.
3. Fiecare dintre personajele unei opere literare trezeşte în sufletul cititorului unele
sentimente.
a) Personajele care trezesc prin faptele şi comportarea sa sentimentul de simpatie la
cititor sunt personaje pozitive;
b) Personajele care trezesc prin faptele şi comportarea sa sentimentul de antipatie la
cititor sunt personaje negative.
Stabiliţi care sunt personajele pozitive şi negative în drama „Răzvan și Vidra” de
Bogdan Petriceicu Hașdeu.
► Structura operei.
Totalitatea episoadelor din care este alcătuită o operă literară formează subiectul
acestei opere.
O operă literară poate fi compusă din: expozițiune, intrigă, desfășurarea acțiunii,

punctul culminant și deznodământ. Unele opere mai conțin prolog și epilog. Despre fiecare
aparte vom vorbi în clipele ce urmează.
Expozițiunea este partea acțiunii în care ni se înfățișează cadrul ei și în care facem

cunoștință cu participanții la viitorul conflict.
Intriga este incidentul din care izbucnește conflictul.
Desfășurarea acțiunii este trecerea ei prin diferite etape.
Punctul culminant este momentul în care conflictul ajunge la cea mai mare
încordare.
Deznodământul este concluzia care reiese după punctul culminant.
Prologul este expunerea unui episod isolat la început de operă care ajută la
înțelegerea faptelor ce vor urma.
Epilogul este relatarea a ceea ce s-a întâmplat cu eroii după terminarea operei.
Consolidarea şi generalizarea cunoştinţelor
• Ce numim personaj principal?

• Ce numim personaj secundar?
• Ce numim personaj episodic?
• Ce numim personaj pozitiv?
• Ce numim personaj negativ?
• Comform căror criterii putem face analiza personajelor?
• Ce este subiectul unei opere literare?
• Ce numim expozițiune?
• Ce numim intrigă?
• Ce conține desfășurarea acțiunii?
• Ce numim punct culminant?
• Ce numim deznodământ?
• Ce numim epilog?
• Ce numim prolog?
♦ Notarea
♦ Temă pentru acasă

• Faceţi analiza unui personaj din drama „Răzvan și Vidra” de Bogdan Petriceicu
Hașdeu. (vizionarea unui fragment din filmul ”Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanul”
min. 04.00-05.02).

3 Bogdan Petriceicu Ha Deu Rzvan I Vidra

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3 Bogdan Petriceicu Ha Deu Rzvan I Vidra

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3 Bogdan Petriceicu Ha Deu Rzvan I Vidra

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Clasa a 8-a

Tema lecţiei: Bogdan Petriceicu Hașdeu. Drama „Răzvan și Vidra”.

O operă literară poate fi compusă din: expozițiune, intrigă, desfășurarea acțiunii,

Expozițiunea este partea acțiunii în care ni se înfățișează cadrul ei și în care facem

Intriga este incidentul din care izbucnește conflictul.

Desfășurarea acțiunii este trecerea ei prin diferite etape.

Deznodământul este concluzia care reiese după punctul culminant.

• Ce numim personaj principal?

♦ Temă pentru acasă

S-ar putea să vă placă și