Ministerul Educației, Culturii și Cercetării

al Republicii Moldova
Universitatea Tehnică a Republicii Moldova
Facultatea Textile și Poligrafie
Specialitatea: Inginerie și Management în Textile

Lucrare practică nr. 3

LA CREATIVITATE ȘI INVENTICĂ

Metode colective de generare a ideilor noi

Efectuat: eleva gr IMTex-171 Ciobu Nicoleta

Verificat: conf. Univ., dr. Ing. Bulgaru Valentina

Chișinău 2021
 LUCRARE PRACTICĂ NR 3

TEMA: Metode colective de generare a ideilor noi

SCOPUL LUCRĂRII: Familiarizarea cu metodele de creație – brainstorming și brainwriting,
utilizarea lor la soluționarea unei probleme date

 CONŢINUTUL ŞI FORMA PREZENTĂRII DĂRII DE SEAMĂ

Darea de seamă se va prezenta pe coli format A4 şi va cuprinde:
1. Tema şi scopul lucrării;
2. Noțiuni generale despre metoda de creație „brainstorming”.
3. Descrierea succintă a mersului lucrării şi prezentarea listei ideilor înaintate în cadrul
ședinței de creație.
4. Clasificarea/gruparea ideilor generate în baza unor criterii identificate (construcție,
structură materiale, funcții, formă etc.)
5. Selectarea a 5 idei din lista totală (altele decât a fiecăruia din colegi) şi analiza acestora
prin descrierea avantajelor şi dezavantajelor pe care le prezintă.
6. Concluzii.
MERSUL LUCRĂRII:
a) În vederea aplicării metodei Brainstorming grupa de studenți se divizează în două
subgrupe (numite grupuri de generatori de idei) şi fiecare subgrupă primește de la cadrul
didactic problema care necesită soluționare. Ulterior, într-un timp limitat, în cadrul fiecărui grup
de generatori de idei sunt aleși conducătorul şi unul – doi secretari, ultimii având ca sarcină
notarea rapidă într-o listă ordonată a fiecărei idei înaintate.
Cadrul didactic dă startul ședinței de creație, care v-a dura 30-45 min. Conducătorul
grupului va urmări cu atenție să se respecte principiile şi regulile de bază ale brainstormingului,
la fel v-a interveni în cazul unei crize de idei.
După expirarea timpului rezervat pentru ședința de creație conducătorul fiecărui grup
verifică lista prezentată de secretar şi face schimb cu listele de idei înaintate. Din acest moment
grupurile de creație devin grupuri de experţi şi încep activitatea de evaluare, critică şi selectează
ideile interesante noi.
b) În vederea aplicării metodei brainwriting, grupa de studenți se divizează în echipe
a câte 6 studenți.
Metoda se desfășoară urmând șapte etape:
I. Liderul reuniunii informează echipa asupra problemei ce așteaptă soluția de rezolvare.
II. Celor 6 participanți li se distribuie cate o coala de hârtie, pe care este scris enunțul problemei
și se precizează circuitul precis al hârtiilor între ei.
III. Fiecare membru al echipei, în timp de 5 minute (pentru unele probleme se poate stabili inițial
o durata de timp mai mare, de 10-15 min.), v-a scrie 3 soluții considerate cele mai bune.
IV. Fiecare participant, după traseul convenit, v-a transmite hârtia vecinului sau si va primi
totodată, și el la rândul lui, hârtia completata de celălalt vecin al sau. Va analiza cele trei idei
primite și le va compara cu cele trei idei scrise de el pe hârtie pe care a transmis-o, alegând
cele mai bune trei soluții pe care le va înscrie pe hârtia primita, în timpul stabilit.
V. Se transfera hârtiile după acelaşi traseu, fiecare participant analizând cele 6 soluții înscrise pe
hârtia primita, la care se adaugă în minte cele 6 soluții de pe hârtia pe care a transferat-o
vecinului, precum și alte idei, din care va alege cele mai bune 3 soluții, pe care le va înscrie în
ordinea de valoare.
VI. Operațiunea se repeta pana ce toate hârtiile au trecut pe la fiecare membru al echipei de 2-3
ori sau pana când se observa ca pe toate hârtiile ultimele 3 soluții sunt aproape aceleași,
moment în care operațiunea se oprește.
VII. Analizarea soluțiilor care se regăsesc pe cat mai multe hârtii și stabilirea soluției optime.
 Ce este Brainstormingul?
Brainstormingul este o metodă de generare de idei și de împărtășire a cunoștințelor
pentru a rezolva o anumită problemă comercială sau tehnică, în care participanții sunt încurajați
să gândească fără întrerupere. La încheierea sesiunii, ideile sunt clasificate și clasate pentru
acțiunea ulterioară. Tehnica Brainstorming este cunoscută şi sub alte denumiri: „Cascada
ideilor”, „Asaltul creierului”, „Metoda OSBORN”. Este poate cea mai răspândită dintre tehnici,
atât datorită faptului că este folosită încă din 1938, dar, mai ales, datorită faptului că, în extrem
de multe cazuri, a deschis drumul succesului. 
Când se planifică o sesiune de brainstorming, este important să se definească clar
subiectul care trebuie abordat. Un subiect prea specific poate restrânge gândirea, în timp ce un
subiect prost definit nu va genera suficiente idei direct aplicabile. Brainstorming-ul eficient
permite echipei să creeze planuri reușite de acțiuni și să implementeze cu ușurință proiecte noi.
Totodată, organizarea regulată a brainstorming-urilor crește nivelul de implicare a angajaților din
companie și reduce fluctuația personalului. Compoziția grupului de brainstorming este de
asemenea importantă. Ar trebui să includă persoane care au legătură directă cu subiectul, precum
și cei care pot contribui cu idei noi și neașteptate. Poate cuprinde personal din interiorul sau din
afara organizației. 

Regulile brainstorming-ului
1. Încurajarea ideilor
Prima regulă a brainstorming-ului este aceea că nu există idei nebunești sau ridicole.
Fiecare ideea adusă în discuție poate fi începutul unui concept extraordinar. Din acest motiv,
fiecare participant trebuie să se simtă liber să spună orice îi trece prin cap, indiferent de cât de
trăsnit poate părea. Este mai ușor să modelezi o idee nebunească decât să transformi în original o
idee banală.
2. Interzicerea criticilor
Ideile celorlalți nu trebuie judecate, pentru că în brainstorming nu există idei bune şi idei
proaste. De asemenea, trebuie evitată şi lăudarea unor idei, pentru că există riscul ca
brainstorming-ul să se axeze doar pe acele idei.
3. Cantitatea primează în fața calității
Scopul brainstorming-ului este de a genera cât mai multe idei, indiferent de calitatea lor.
Cu cât sunt mai multe cu atât cresc șansele de a găsi o idee extraordinară. De aceea e important
ca fiecare membru al echipei să nu-şi limiteze gândirea doar la soluții creative, de calitate, pentru
că există riscul de a apărea un blocaj mental.
4. Toate ideile trebuie notate
În faza de brainstorming, fiecare idee trebuie notată rapid, fără a reflecta foarte mult
asupra ei. Ulterior se încearcă dezvoltarea lor şi li se hotărăște valabilitatea.
5. Generarea de idei
Fiecare participant trebuie să fie atent la ce spun ceilalți, pentru a putea să dezvolte ideile
deja spuse cu noi adăugiri care să genereze alte noi idei.
6. Fiecare membru este important
În cadrul unui brainstorming, nu există șefi şi subalterni, nu există oameni mai creativi şi
oameni mai puțin creativi. Fiecare individ are o perspectivă unică asupra situației discutate, de
aceea e important ca fiecare membru al echipei să participe activ la întâlnire.

Principiile de bază ale brainstorming-ului

- Amânarea criticii şi autocriticii;
- Cantitatea poate genera calitate;
- Se încurajează şi ideile aparent ieșite din comun, la prima vedere absurde, ridicole, dar
care adesea, fiind analizate inginerește, pot deveni deosebit de eficiente;
- Se stimulează combinarea şi îmbunătățirea ideilor, pe principiul evocării şi asocierii.
Avantajele brainstorming-ului
1. Metodă de lucru în echipă:
- punerea în comun a experienței şi viziunii fiecărui participant;
- abordare mult fațetată a problemei prin contribuția fiecărui membru;
- o multitudine de idei rezultate din efortul colectiv al echipei, idei care nu ar fi putut fi
generate de un singur membru;
2. Evadare din gândirea ieșită din tipar:
- fiecare membru al echipei este încurajat să abordeze problema din orice unghi dorește;
- fiecare membru al echipei poate spune orice, fie că este relaționat sau nu cu subiectul în
cauză (uneori, din ideile care par pe lângă subiect se pot naște concepte frumoase);
3. Metodă de team building:
- fiecare membru are aceeași libertate de exprimare, lucru care le oferă tuturor o șansă
egală de contribuție;
- un singur scop (găsirea unei idei originale) care-i face pe membrii echipei să lupte pentru
acelaşi lucru;

Dezavantajele brainstorming-ului
1. Devierea de la subiect:
- participanții au tendința de a ocoli subiectul în cauză, de aceea este important să existe un
coordonator care să-i ghideze permanent spre scopul întâlnirii;
2. Timiditatea participanților:
- nu toți membrii echipei se exprimă cu ușurință sau nu toți au curajul de a-şi face publice
ideile, de aceea este important de stabilit încă de la început că nimeni nu va fi judecat sau
criticat pentru contribuția sa;
3. Monopolul:
- unii participanți la brainstorming pot acapara discuția, expunând ideile în mod repetat şi
nelăsându-le celorlalți timp să şi le expună pe ale lor;
4. Brainstorming-ul nu este doar distracție:
- deși este şi o metodă de relaxare şi de unificare a echipei, brainstorming-ul trebuie să fie
focusat în principal pe găsirea unei idei creative care să se potrivească cu cerința. 

I. Aplicarea metodei Brainstorming

1. Formularea problemei (-lor) .
2. Formarea grupurilor de creație (generatorilor de idei).
3. Desfășurarea ședinței de creație cu notarea simultană a ideilor înaintate.
4. Verificarea de către conducător a listei de idei înaintate şi clasificarea acestora după
categorii logice.
5. Formarea grupului de experţi.
6. Evaluarea şi selectarea ideilor.

Ședința de brainstorming s-a organizat în data de 24.01.2017, în cadrul orelor de

Creativitate și Inventică. Ședința a durat 45 de minute şi tema discutată a fost: ”De identificat
cât mai multe idei noi pentru reciclarea confecțiilor textile”. La şedinţă au participat în total
11 studenți din 4 grupe cu specialități diferite din cadrul facultății Textile și Poligrafie, un lider
din cei 11 studenți care își are rolul și un coordonator fiind însăși doamna conf., dr., ing Bulgaru
Valentina. Liderul a creat un mediu relaxant pentru noi ceilalți participanți, a propus idei, dar a și
notat pe hârtie toate ideile noastre ingenioase.

Pe parcursul ședinței au fost emise următoarele idei pentru reciclarea confecțiilor textile:
1. Pentru legarea viței de vie, tăierea fâșii.
2. Donarea vestimentației la boschetari.
3. Din hainele părinților facem haine pentru copii.
 4. Genți ECO.
5. Covoare împletite.
6. Din vestimentele împletite, confecționăm alte vestimente.
7. Borduri pentru pătuc.
8. Colorarea / decolorarea vestimentelor.
9. Folosirea confecțiilor în vestimente.
10. Schimbarea formei, ajustarea/remodelarea.
11. Realizarea jucăriilor moi.
12. Pentru uz casnic (lavete).
13. Realizarea haine pentru animalul de companie.
14. Mărunțirea hainelor pentru perne.
15. Pentru speriat păsările.
16. Pentru mulaje.
17. Pentru manuale, caiete.
18. Accesorii pentru păr.
19. Realizarea huselor.
20. Plasă pentru construcție.
21. Accesorii pentru grădină în amestec cu ciment.
22. Plasă pentru uși, geamuri.
23. Acoperirea țevilor pentru apărarea de îngheț.
24. Realizarea măștilor.
25. Realizarea pernelor decorative pentru drum.
26. Din doi chiloței faci top.
27. Realizarea corturilor.
28. Aplicarea broderiilor.
29. Personalizarea obiectelor.
30. Confecționarea brelocurilor.

Ideile generate în cadrul ședinței de Brainstorming, au fost clasificate în următoarele criterii: idei
realizabile şi cu aplicabilitate imediată; idei realizabile într-un timp mai îndelungat; idei
neaplicabile.
Tabelul 1. Clasificarea ideilor
Clasificarea ideilor după următoarele criterii:
idei realizabile şi cu idei realizabile într-un timp
idei neaplicabile.
aplicabilitate imediată; mai îndelungat;
- Pentru legarea viței de vie, - Din hainele părinților facem - Pentru mulaje.
tăierea fâșii. haine pentru copii. - Din doi chiloței faci top
- Donarea vestimentației la - Genți ECO.
boschetari. - Schimbarea formei,
- Colorarea / decolorarea ajustarea/remodelarea.
vestimentelor. - Realizarea jucăriilor moi.
- Pentru uz casnic (cârpe). Borduri pentru pătuc.
- Mărunțirea hainelor pentru - Realizarea haine pentru
perne animalul de companie.
- Pentru speriat păsările. - Pentru manuale, caiete.
- Accesorii pentru păr. - Realizarea huselor.
- Plasă pentru construcție. - Accesorii pentru grădină în
- Acoperirea țevilor pentru amestec cu ciment.
apărarea de îngheț. - Plasă pentru uși, geamuri.
- Realizarea măștilor.
- Realizarea pernelor
decorative pentru drum.
 - Realizarea corturilor.
- Aplicarea broderiilor.
- Personalizarea obiectelor.
- Confecționarea brelocurilor.

Astfel cele mai reușite soluții în urma aplicării metodei Brainstorming sunt cele acele idei
realizabile și cu aplicabilitate imediată deoarece nu necesită investiții pentru reciclarea
confecțiilor textile. Dar ideile realizabile într-un termen mai lung se necesită investiții în plus și
de timp.
Înainte de reciclarea confecțiilor textile se vor analiza aspectul lor exterior pentru a se
sorta spre a fi recondiționate prin pictare, decolorare astfel, încât să se obțină produse „noi”
frumoase și fără niciun cost. Deși 95% din deșeurile textile pot fi reutilizate, repurtate sau
reciclate. Dacă acestea sunt repurtabile, vor putea fi donate unor organizații caritabile sau
persoane nevoiașe. Dacă sunt considerate refolosibile, se pot folosi sub formă de lavete, care să
fie utilizate la curățenie (cârpe de șters praful, de spălat faianța, geamurile etc.).
Produsele din categoria ideilor realizabile pe termen mai îndelungat sunt idei mai
ingenioase care ulterior le putem purta cu mândrie sau chiar le putem vinde, deoarece prin
schimbarea formei sau crearea unui produs cu o altă întrebuințare, unicul dezavantaj ar fi că se
necesită unele investiții pentru procurarea accesoriilor adăugătoare.
Accesoriile pentru grădină din ciment e o idee superbă, redă grădinii o frumusețe aparte.
Acestea au forma unei vaze, suport pentru plantarea sau ornamentarea florilor. O altă idee
genială aș spune e să confecționăm genți ECO din produsele care ne hotărâm să le reciclăm,
pentru a ne face cumpărăturile, astfel economisim bani pentru procurarea zilnică a pachetelor din
material plastic. Aceste genți ECO sunt ușoare şi plus la asta chiar destul de elegante. Astfel vom
proteja planeta de materiale plastice și vom arăta stilat și în vogă.

Ce este brainwriting-ul?

Brainwriting este un instrument de creativitate, derivat din brainstorming, care a fost

dezvoltat în anul 1969 de consultantul german în marketing Bernd Rohrbach și publicat în
revista germană Absatzwirtschaft, sub denumirea de Metoda 635. Participanții își scriu ideile și
le transmit la ceilalți participanți ca inspirație pentru idei noi. Variantele metodei sunt : Metoda
6-3-5, pentru că există 6 participanți în grupul de lucru, care notează pe o foaie de hârtie câte 3
soluții fiecare, la o problemă dată, timp de 5 minute. Acest lucru se face de 5 ori și generează
6×18 = 108 idei în mai puțin de o oră. Metoda bilețelelor Crawford, Metoda cartonașelor,
Metoda galeriei.
Brainwriting-ul se utilizează atunci când se dorește o gamă largă de idei creative,
originale și când se urmărește implicarea întregului grup de participanți. Se folosește pentru
tipuri de probleme cu complexitate mică până la medie. Pentru ca tehnica să dea rezultatul, este
necesar să se respecte cele 7 etape.
Avantaje:
- stimularea creativității;
- dezvoltarea gândirii critice și a capacității de argumentare;
- participarea activă a tuturor chiar și a celor introvertiți;
- formarea și dezvoltarea capacității reflective;
- stimularea participanților în a realiza analize, comparații, generalizări;
- combinarea muncii individuale cu cea pe grupe;
- reducerea timpului de aplicare, în comparație cu brainstorming-ul.
Dezavantaje:
- posibilitatea apariției unor ,,timpi morți” pentru membrii grupurilor, în momentul în care
fișa de brainwriting se află la un alt membru;
- apariția unor fenomene de contagiune negativă a ideilor și a unui blocaj creativ;
 - se neglijează tratarea diferențiată a elevilor, pentru că unii au nevoie de mai mult de 5
minute pentru a găsi soluții creative și valoroase.

II Aplicarea metodei Brainwriting

Ședința de brainstorming s-a organizat în data de 25.01.2017, în cadrul orelor de
Creativitate și Inventică. Ședința a durat 30 de minute şi tema discutată a fost: ”De identificat
cât mai multe idei pentru motivarea personalului”. La şedinţă au participat în total 7 studenți
din 4 grupe cu specialități diferite din cadrul facultății Textile și Poligrafie, și un moderator fiind
însăși doamna conf., dr., ing Bulgaru Valentina.

SARCINA: Motivarea personalului dintr-o întreprindere de confecții

Tabelul 2.1 Motivarea personalului
I. idee II. idee III. idee
Creșterea în gradul
profesional datorită la
Salariu Crearea unei atmosfere
I. etapă organizarea seminarelor,
motivațional; plăcute;
trening-urilor, conferințelor
din contul întreprinderii.
Salariu Crearea unei atmosfere
II. etapă Respectarea orelor de lucru.
motivațional; plăcute.
Salariu Crearea unei atmosfere
III. etapă Respectarea orelor de lucru.
motivațional; plăcute;
Creșterea în gradul
Oferirea
profesional datorită la
premiilor, Respect față de angajați între
IV. etapă organizarea seminarelor,
bonusurilor, angajații
trening-urilor, conferințelor
vacanță.
din contul întreprinderii.
Creșterea în gradul
profesional datorită la
Salariu Reducere de 50% la produse
V. organizarea seminarelor,
motivațional; pentru angajați.
trening-urilor, conferințelor
din contul întreprinderii.
Creșterea în gradul
profesional datorită la
Salariu Respect față de angajați între
VI. etapă organizarea seminarelor,
motivațional; angajații
trening-urilor, conferințelor
din contul întreprinderii.
Salariu motivațional – 5;
Creșterea în gradul profesional datorită la organizarea seminarelor, trening-
VII. etapă
urilor, conferințelor din contul întreprinderii – 4;
Crearea unei atmosfere plăcute - 3

În urma ședinței de brainwriting cele mai importante soluții în urma ideilor generate către
membrii grupului sunt: Salariu motivațional – 5; Creșterea în gradul profesional datorită la
organizarea seminarelor, trening-urilor, conferințelor din contul întreprinderii – 4; Crearea unei
atmosfere plăcute – 3. Pentru majoritatea forței de muncă din Republica Moldova, salariul
reprezintă principalul factor motivațional care determină menținerea sau plecarea angajatului din
organizație. Angajații trebuie sa fie motivați ca sa lucreze cat mai bine și să-și depășească
limitele, trecând dincolo de responsabilităţile stabilite în contractul de munca. Dezvoltarea
profesională prin participarea la cursurile de formare continuă, autoformare, este necesară pentru
ca angajații să poată oferi o imagine asupra lumii științifice contemporane şi să -şi însușească
maniere eficiente de interacțiune cu colegii. O astfel de dezvoltare se face prin motivarea
angajaților cu scopul îmbunătățirii calificării lor, abilitarea acestora de a construi o gândire
modernă şi diversificată, centrată pe nevoile de dezvoltare ale angajaților. O atmosfera plăcută în
companie face ca oamenii să lucreze cu plăcere, cu drag, sa ajungă la birou cu inima deschisa și
să plece.

Concluzie
Creativitatea este strâns legată de modul flexibil şi inventiv de găsire a soluțiilor pentru
diferite probleme şi de aplicare a lor, de originalitate a soluțiilor noi şi neobișnuite, de modul de
abordare a problemelor din puncte de vedere diferite.
Metodele brainstorming și brainwriting sporesc creativitatea membrilor grupului și
generează idei noi folosind diverse mijloace, suport pentru simularea de asocieri sau analogii,
dezvolta creativitatea grupului anume prin exersarea gândirii divergente, care solicita găsirea
unor soluții proprii pentru problemele propuse
Utilizarea metodelor interactive în activitatea unui grup contribuie la îmbunătățirea
calității procesului instructiv având un caracter activ – participativ şi o reală valoare activ –
formativă asupra personalității fiecăruia.
Metodele interactive stimulează în primul rând comunicarea, activizează toți membrii
grupului şi le formează anumite capacități cum ar fi spiritual critic constructiv, independență în
gândire şi acțiune, găsirea unor idei creative în rezolvarea sarcinilor.

Referințe

https://www.researchgate.net/profile/ValeriuDulgheru/publication/318531844_Creativity_Textbook/
links/5989a78ba6fdcc75626365e9/Creativity-Textbook.pdf accesat în data de 12. 12. 2021.

https://www.imindq.com/brainstorming/ accesat în data de 12. 12. 2021.

https://administrare.info/domenii/management/9148-metoda-brainstorming accesat în data de 13.
12. 2021.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Brainwriting#cite_note-1 accesat în data de 13. 12. 2021.

Bibliografie
1. Șerban BOBANCU Creativitate și Inventică, Ed. Univ. Transilvania din Brașov, Ediția a X-a,
2015 http://old.unitbv.ro/Portals/31/Scoala%20DOctorala/Curs%20CI%20-%20Sectiunea
%201%20si%202.pdf accesat în data de 12. 12. 2021.
2. https://www.researchgate.net/profile/Valeriu-Dulgheru/publication/
318531844_Creativity_Textbook/links/5989a78ba6fdcc75626365e9/Creativity-Textbook.pdf p,
163; accesat în data de 13. 12. 2021.
3. Maria Popescu Managementul inovării, Ed. Univ. Transilvania din Brașov, 2016
http://193.254.231.113/Carti%20on-line/Management/Popescu_Management.pdf accesat în
data de 13. 12. 2021.