Desen Referat Sculptor
Desen Referat Sculptor
Desen Referat Sculptor
Constantin Brâncuși
Viața și copilăria
Constantin Brâncuși este cunoscut astăzi ca fiind unul dintre cei mai
influenți sculptori ai secolului al XX-lea, precum și un pionier și vizionar al
modernismului. Un alt titlu după care este cunoscut este acela de „Patriarhul
sculpturii moderne”. În primii ani de viață, Constantin Brâncuși și-a petrecut
copilăria în satul Hobița, din județul Gorj, aflat lângă Târgu Jiu. Era o zonă
cunoscută la acea vreme pentru tradițiile sale vibrante, în special pentru
meșteșuguri și prelucrarea lemnului. Locuitorii satului foloseau modele
tradiționale în lucrările lor, care au fost ulterior adoptate de Constantin Brâncuși
în lucrările sale.
A avut o copilărie săracă, fiind al șaselea copil al lui Radu Nicolae și al
Mariei Brâncuși. La vârsta de șapte ani, Constantin Brâncuși păzea turma de oi a
familiei. În acea perioadă el a început să arate o afinitate pentru sculptarea
obiectelor din lemn și adesea o folosea ca o formă de evadare de la truda vieții de
zi cu zi.
La vârsta de nouă ani a părăsit satul natal și s-a mutat într-un oraș din
apropiere, iar la vârsta de 11 ani a lucrat pentru o băcănie locală în Slatina. Apoi
s-a mutat în Craiova, unde a lucrat ca servitor casnic și unde a stat până la
împlinirea vârstei de 18 ani.
După ce a împlinit majoratul, Constantin Brâncuși și-a creat prima vioară
din lemn, lucrată manual din materiale ușor accesibile, la locul său de muncă.
Opera sa nu a trecut neobservată și a atras atenția unui industriaș care a fost
impresionat de munca sa și de talentul său pentru sculptură. Acesta l-a înscris la
Școala de Arte și Meserii din Craiova, unde și-a urmat pasiunea și dragostea
pentru prelucrarea lemnului și a absolvit mai târziu cu înalte onoruri în 1898.
S-a înscris apoi la Școala de Arte Frumoase din București, unde a primit
îndrumare și formare educațională în domeniul sculpturii. Aici a avut ocazia să se
facă remarcat prin talentul și sârguința sa.
Opera sculptorului
Cea mai veche lucrare a sa, care a supraviețuit până în ziua de astăzi, este o
sculptură care a redat cu măiestrie un om cu pielea îndepărtată, dezvăluindu-și
mușchii. Ea a fost prezentată la Ateneul Român, în 1903. Deși a fost prima sa
lucrare, a prefigurat eforturile ulterioare ale sculptorului de a dezvălui esența
lucrurilor, și nu doar dorința de a copia aparențe exterioare.
Conea Sara-Iulia
Tot în 1903 Constantin Brâncuși a călătorit la München, apoi mai târziu la Paris,
unde a fost primit cu brațele deschise de comunitatea artistică de acolo. Aceasta
cuprindea un mix de intelectuali și artiști inovatori. S-a stabilit și a lucrat în
atelierul lui Antonin Mercie, de la Școala de Arte Frumoase pentru primii doi ani.
Constantin Brâncuși s-a mutat ulterior în atelierul lui Auguste Rodin. Deși a
primit admirație și laude din partea renumitului artist, după câteva luni
Constantin Brâncuși a plecat spunând că „Nimic nu poate crește sub copaci.” A
continuat să-și urmeze pasiunea și a început să-și dezvolte stilul revoluționar
pentru care este cel mai bine cunoscut astăzi. El a finalizat lucrarea intitulată
„Rugăciunea”, care a făcut parte dintr-o piatră funerară dedicată unui memorial,
ce înfățișează o femeie care își face cruce în timp ce îngenunchează. Acest lucru a
marcat primul pas spre reprezentarea abstractizată a ideilor. Această lucrare a
fost prima care a conturat, de asemenea, dorința sa de a descrie nu doar forma
exterioară, ci în plus, esența lucrurilor.
Deși inițial a folosit tehnici și metode care erau utilizate în mod obișnuit de către
contemporanii lui — acelea care foloseau lut sau ipsos — pe măsură ce a
progresat, Constantin Brâncuși a folosit materiale tot mai diverse pentru operele
sale, utilizând chiar metal.
Popularitatea
Sfârșitul carierei