Desen Referat Sculptor

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 3

Conea Sara-Iulia

Constantin Brâncuși

Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876 în Hobița, județul Gorj.


A fost sculptor, pictor și fotograf, desfășurându-și majoritatea activității în Franța,
la Paris.

Viața și copilăria

Constantin Brâncuși este cunoscut astăzi ca fiind unul dintre cei mai
influenți sculptori ai secolului al XX-lea, precum și un pionier și vizionar al
modernismului. Un alt titlu după care este cunoscut este acela de „Patriarhul
sculpturii moderne”. În primii ani de viață, Constantin Brâncuși și-a petrecut
copilăria în satul Hobița, din județul Gorj, aflat lângă Târgu Jiu. Era o zonă
cunoscută la acea vreme pentru tradițiile sale vibrante, în special pentru
meșteșuguri și prelucrarea lemnului. Locuitorii satului foloseau modele
tradiționale în lucrările lor, care au fost ulterior adoptate de Constantin Brâncuși
în lucrările sale.
A avut o copilărie săracă, fiind al șaselea copil al lui Radu Nicolae și al
Mariei Brâncuși. La vârsta de șapte ani, Constantin Brâncuși păzea turma de oi a
familiei. În acea perioadă el a început să arate o afinitate pentru sculptarea
obiectelor din lemn și adesea o folosea ca o formă de evadare de la truda vieții de
zi cu zi.
La vârsta de nouă ani a părăsit satul natal și s-a mutat într-un oraș din
apropiere, iar la vârsta de 11 ani a lucrat pentru o băcănie locală în Slatina. Apoi
s-a mutat în Craiova, unde a lucrat ca servitor casnic și unde a stat până la
împlinirea vârstei de 18 ani.
După ce a împlinit majoratul, Constantin Brâncuși și-a creat prima vioară
din lemn, lucrată manual din materiale ușor accesibile, la locul său de muncă.
Opera sa nu a trecut neobservată și a atras atenția unui industriaș care a fost
impresionat de munca sa și de talentul său pentru sculptură. Acesta l-a înscris la
Școala de Arte și Meserii din Craiova, unde și-a urmat pasiunea și dragostea
pentru prelucrarea lemnului și a absolvit mai târziu cu înalte onoruri în 1898.
S-a înscris apoi la Școala de Arte Frumoase din București, unde a primit
îndrumare și formare educațională în domeniul sculpturii. Aici a avut ocazia să se
facă remarcat prin talentul și sârguința sa.

Opera sculptorului

Cea mai veche lucrare a sa, care a supraviețuit până în ziua de astăzi, este o
sculptură care a redat cu măiestrie un om cu pielea îndepărtată, dezvăluindu-și
mușchii. Ea a fost prezentată la Ateneul Român, în 1903. Deși a fost prima sa
lucrare, a prefigurat eforturile ulterioare ale sculptorului de a dezvălui esența
lucrurilor, și nu doar dorința de a copia aparențe exterioare.
Conea Sara-Iulia

Tot în 1903 Constantin Brâncuși a călătorit la München, apoi mai târziu la Paris,
unde a fost primit cu brațele deschise de comunitatea artistică de acolo. Aceasta
cuprindea un mix de intelectuali și artiști inovatori. S-a stabilit și a lucrat în
atelierul lui Antonin Mercie, de la Școala de Arte Frumoase pentru primii doi ani.
Constantin Brâncuși s-a mutat ulterior în atelierul lui Auguste Rodin. Deși a
primit admirație și laude din partea renumitului artist, după câteva luni
Constantin Brâncuși a plecat spunând că „Nimic nu poate crește sub copaci.” A
continuat să-și urmeze pasiunea și a început să-și dezvolte stilul revoluționar
pentru care este cel mai bine cunoscut astăzi. El a finalizat lucrarea intitulată
„Rugăciunea”, care a făcut parte dintr-o piatră funerară dedicată unui memorial,
ce înfățișează o femeie care își face cruce în timp ce îngenunchează. Acest lucru a
marcat primul pas spre reprezentarea abstractizată a ideilor. Această lucrare a
fost prima care a conturat, de asemenea, dorința sa de a descrie nu doar forma
exterioară, ci în plus, esența lucrurilor.
Deși inițial a folosit tehnici și metode care erau utilizate în mod obișnuit de către
contemporanii lui — acelea care foloseau lut sau ipsos — pe măsură ce a
progresat, Constantin Brâncuși a folosit materiale tot mai diverse pentru operele
sale, utilizând chiar metal.

Popularitatea

Lucrările sale au început să crească în popularitate, captând atenția și


admirația oamenilor din Franța, România și Statele Unite. Colecționarii au început
să-i cumpere lucrările, iar diverse piese au fost chiar refăcute — „Domnișoara
Pogany”, de exemplu, are patru versiuni din bronz și una din marmură. Toate
aceste lucrări i-au adus faima atât pe plan național, cât și internațional.
În jurul anului 1920, Constantin Brâncuși a început să creeze baza sculpturilor
sale cu mai multă grijă și detaliu pentru originalitatea lor. Unul dintre grupurile
sale majore de sculpturi este „Pasărea în spațiu”, format din forme abstracte
simple, reprezentând o pasăre în mijlocul zborului.
Lucrările sale au fost inspirate de multe ori din folclorul românesc. „Seria
Măiastra” descrie o frumoasă pasăre de aur care a prezis viitorul și a reușit să
vindece orbirea. Timp de douăzeci de ani, Constantin Brâncuși a continuat să
creeze multiple variante ale păsării în spațiu folosind diferite materiale, cum ar fi
bronzul și marmura.
De-a lungul vieții sale, lucrările sale au devenit din ce în ce mai renumite și
peste ocean, fapt ce s-a datorat în mare parte numeroaselor vizite ale sculptorului
în Statele Unite ale Americii. Această faimă la nivel global i-a permis să fie invitat
să construiască un templu de meditație, numit „Templul Eliberării pentru
Maharajahul” din Indore. Cu toate acestea, când a plecat în India în 1937 pentru a
finaliza planurile și a începe construcția, a aflat că maharajahul și-a pierdut
interesul, iar proiectul nu a mai fost finalizat. Constantin Brâncuși s-a întors în
țară după două săptămâni.
În 1938 a reușit să finalizeze și să dezvăluie un monument dedicat Primului
Război Mondial, la Târgu-Jiu, unde și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei.
„Masa Tăcerii”, „Poarta Sărutului” și „Coloana Infinitului” stau în semn de
Conea Sara-Iulia

recunoaștere și comemorare a curajului și sacrificiului românilor care au apărat


orașul Târgu-Jiu în 1916 de forțele inamice.
Memorialul pe care l-a făcut a fost ulterior restaurat, iar proiectul a fost preluat
de Fondul Mondial al Monumentelor. Ansamblul colectiv al operelor sale
marchează, într-adevăr, apogeul carierei artistice a lui Constantin Brâncuși.

Sfârșitul carierei

Timp de 19 ani Constantin Brâncuși a creat aproximativ 15 piese,


majoritatea recreând idei și teme anterioare din lucrările sale. Deși faima sa era
încă în creștere, Constantin Brâncuși a început să se retragă din ochii publicului.
Domiciliat în Franța la acea vreme, el a fost îngrijit de bunătatea unui cuplu
român. În acest timp i-a fost acordată și cetățenia franceză. Astfel, el a decis să
lase moștenire atelierul său împreună cu tot conținutul lui cuplului care l-a
îngrijit.
Constantin Brâncuși a murit pe 16 martie 1957, la vârsta de 81 de ani. A fost
înmormântat în cimitirul parizian Montpanasse. La moartea sa, a lăsat în urmă
1200 de fotografii și 215 sculpturi. O parte din colecția sa a fost dată statului
francez de la acea vreme, cu condiția ca atelierul său să fie reconstruit așa cum
era în ziua în care artistul a murit.
Astăzi, studioul său este deschis publicului, iar lucrările și moștenirea sa
inspiră încă artiști și arhitecți moderni și artizani moderni.

S-ar putea să vă placă și