Duluș Debora Mihaela AMG Lugoj AN II Grupa II

Hossu Mihaela AMG Lugoj AN II Grupa II

Foltuțiu Paula AMG Lugoj AN II Grupa II

ORDIN Nr.443
privind protocolul national de triaj al pacientilor
din structurile de primiri urgente
Vazând Referatul de aprobare al Serviciului medicina de urgenta nr. S.P.

3.978/2019,

având în vedere prevederile art. 4, 16 si cele ale titlului IV „Sistemul

national de asistenta medicala de urgenta si de prim ajutor calificat“ din

Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, republicata, cu

modificarile si completarile ulterioare,

tinând cont de prevederile art. I alin. (4) din Ordonanta de urgenta a

Guvernului nr. 1/2014 privind unele masuri în domeniul managementului

situatiilor de urgenta, precum si pentru modificarea si completarea

Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National

de

Management al Situatiilor de Urgenta, aprobata prin Legea nr. 104/2014,

cu

modificarile si completarile ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotarârea Guvernului nr.

144/2010 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii, cu

modificarile si completarile ulterioare,

 ministrul sanatatii emite urmatorul ordin:
Art. 1. - (1) Protocolul national de triaj al pacientilor din structurile
de primiri urgente este un protocol care stabileste modul în care se
realizeaza activitatea de triaj în structurile de urgenta din cadrul
unitatilor sanitare din România.
(2) În întelesul prezentului ordin, termenii si notiunile folosite au
urmatoarele semnificatii:
a) structura de primiri urgente - unitatile de primiri urgente,
compartimentele de primiri urgente care functioneaza, dupa caz, la nivelul
spitalelor judetene, regionale, orasenesti, municipale, al celor apartinând
ministerelor si institutiilor cu retele sanitare;
b) triaj în structurile de primiri urgente - mecanismul sau procedura de
evaluare si clasificare a pacientilor care se prezinta în structurile de
urgenta, în vederea stabilirii prioritatii si a nivelului de asistenta
medicala necesara;
c) asistentul medical de triaj - asistentul medical cu pregatire specifica,
cu experienta de cel putin 3 ani în domeniul acordarii asistentei medicale de
urgenta, desemnat responsabil cu desfasurarea activitatii de triaj în
structurile de primiri urgente;
d) spatiu pentru triaj - un spatiu în cadrul structurii de primiri urgente,
aflat la intrare, unde se desfasoara activitatea de triaj; o structura de
primiri urgente are un singur spatiu de triaj;
e) calea de evaluare rapida este procedura care permite efectuarea unor
manevre medicale sau luarea unor decizii, în anumite situatii bine definite,
cu scopul de a micsora timpul de asteptare al pacientului si de a permite o
solutionare mai rapida a problemelor pentru care acesta s-a prezentat.
Art. 2. - (1) Triajul se efectueaza numai de catre asistentul medical de
triaj în spatiul pentru triaj o singura data, la momentul intrarii
pacientului în structura de primiri urgente, indiferent de mijlocul de
prezentare.
(2) Dupa efectuarea triajului, pacientul este îndrumat catre spatiul de
asteptare, care este un spatiu destinat pacientilor a caror stare clinica
permite asteptarea, integrat în spatiul pentru triaj, aflat sub directa
supraveghere a asistentului medical de triaj sau a unei alte persoane
calificate, special desemnata acestui scop, de catre asistentul sef de tura.
(3) Fiecare structura de primire a urgentelor va asigura minimum 2
asistenti medicali de triaj pe tura, astfel încât intervalul de timp maximum
continuu pentru un asistent în desfasurarea activitatii de triaj este de 6
ore.
Art. 3. - (1) Pentru aplicarea caii de evaluare rapida, în cadrul fiecarei
structuri de primiri urgente va fi desemnat un medic specialist sau primar
care va desfasura aceasta activitate în conformitate cu prevederile
protocolului national de triaj.
(2) Calea de evaluare rapida se aplica într-un spatiu delimitat
corespunzator din cadrul structurii de primiri urgente, care va fi în
permanenta disponibil pentru evaluarea pacientilor care se încadreaza în
criteriile specifice acestei proceduri.

Art. 4. - (1) Protocolul national de triaj al pacientilor din structurile

de primiri urgente este cuprins în anexa nr. 1 la prezentul ordin.
(2) Planul de învatamânt al programului de pregatire pentru asistentii
medicali de triaj si curriculumul de pregatire în cadrul programului sunt
elaborate de catre Comisia de medicina de urgenta si dezastre a Ministerului
Sanatatii si sunt aprobate prin ordin al ministrului sanatatii, cu avizul
secretarului de stat, sef al Departamentului pentru situatii de urgenta din
Ministerul Afacerilor Interne.
(3) Programul de pregatire pentru asistentii medicali de triaj este
implementat de catre Scoala Nationala de Sanatate Publica, Management si
Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti.
(4) Sarcinile specifice asistentului medical de triaj se stabilesc prin
anexa la fisa postului asistentului medical desemnat în acest sens.
Structura-cadru a acestei anexe se regaseste în anexa nr. 2 la prezentul
ordin.
(5) Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentul ordin.

Art. 5. - La data intrarii în vigoare a prezentului ordin se abroga

prevederile Ordinului ministrului sanatatii nr. 48/2009 privind aprobarea
Protocolului national de triaj al pacientilor din structurile pentru primirea
urgentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 4
Februarie 2009.

Art. 6. - Scoala Nationala de Sanatate Publica, Management si

Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti si structurile de primiri urgente
organizate la nivelul unitatilor sanitare de toate categoriile, la nivel
national, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. 7. - Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
p. Ministrul sanatatii,
Dan Octavian Alexandrescu,
secretar de stat
Bucuresti, 25 martie 2019.
Nr. 443.
ANEXA Nr. 1
PROTOCOLUL NATIONAL
de triaj al pacientilor din structurile de primiri urgente

Capitolul I
Ce înseamna triajul în practica medicala
Triajul este un sistem de evaluare si clasificare a pacientilor care se
prezinta în structurile de primire a urgentelor în vederea stabilirii
prioritatii si a nivelului de asistenta medicala necesara.

Numarul pacientilor care se prezinta în departamentele de urgenta este în

continua crestere, iar capacitatea acestora de a asista pacientii cu
afectiuni acute este constanta. Din acest dezechilibru s-a nascut necesitatea
utilizarii unui sistem care sa permita sortarea rapida si eficienta a
pacientilor, astfel încât acestia sa beneficieze de o alocare corecta a
resurselor disponibile în functie de afectiunile pentru care se prezinta în
serviciul de urgenta. Triajul este modalitatea transparenta de prioritizare a
accesului pacientilor la îngrijiri (investigatii, diagnostic, tratament).
De ce necesitatea unui protocol national?
Structurile pentru primirea urgentelor din cadrul spitalelor din România
sunt caracterizate printr-o aparenta neomogenitate structurala, functionala
si din punctul de vedere al resurselor umane si materiale. În conditiile unei
legislatii, ale unei pregatiri profesionale a personalului si ale unei dotari
relativ similare, neomogenitatea este determinata de detalii care însa pot
deveni semnificative si chiar pot periclita, în anumite situatii, calitatea
actului medical. Pentru a asigura o îngrijire uniforma a pacientilor
indiferent de locul unde acestia se prezinta în vederea asistentei medicale
de urgenta este necesara standardizarea conditiilor pe care acesti pacienti
le vor întâlni în aceste unitati. În cadrul acestei standardizari,
instituirea la nivel national a unui protocol de triaj va permite atât
crearea unui standard de prioritizare a pacientilor si de alocare a
resurselor, dar, în acelasi timp, va impune în rândul pacientilor notiunea de
asteptare justificata supravegheata. Asteptarea este sau poate deveni cel mai
suparator element, pe care anumiti pacienti îl accepta cu multa greutate,
fiind generator de situatii conflictuale si dificil de solutionat. Odata ce
aceasta asteptare (aleatorie ca durata) se transforma într-un interval de
timp limitat, cuantificat si mai ales justificat, treptat si perceptia
pacientilor si familiilor acestora se va modifica în sensul unei acceptari
mai facile.
Protocolul românesc de triaj are la baza scala de triaj ESI (Emergency
Severity Index), o scala cu 5 nivele creata de medicii de urgenta Richard
Wuerz si David Eitel în SUA. Cei doi au considerat ca rolul principal al
triajului în departamentul de urgenta este de a facilita prioritatea
pacientilor bazata pe starea lor de urgenta. Asistenta de la triaj determina
prioritatea prin întrebarea: „Cine ar trebui sa fie vazut primul?“. Doctorii
Wuerz si Eitel au realizat ca atunci când mai multi pacienti cu maxima
prioritate sunt prezenti simultan, aceasta întrebare se transforma în „Cât de
mult poate fiecare sa astepte?“. ESI a fost creat în jurul unui modelconceptual al triajului în departamentele
de urgenta.

În plus fata de întrebarea „Cine ar trebui sa fie vazut primul?“, asistentele de la triaj
folosesc algoritmul pentru a lua în calcul si ce resurse sunt necesare pentru
parcursul pacientului în departamentul de urgenta. Aceasta scala de triaj
mentine fundamentul traditional al urgentei pacientului si apoi încearca sa
realizeze un obiectiv secundar, nu doar sortarea pacientilor, ci si
directionarea acestora, trimiterea pacientului corespunzator catre resursele
corespunzatoare, în locul potrivit si la timpul potrivit.
Capitolul II
Consideratii generale
2.1. Unde se efectueaza triajul
Triajul se efectueaza în zona special amenajata pentru acest scop, conform
prevederilor legale în vigoare. Aria de triaj poate avea configurari si
amenajari diferite în functie de spatiul care sta la dispozitia unitatii
sanitare respective. Elementele definitorii ale acestui spatiu sunt:
amplasarea la intrarea în acea parte a institutiei care a fost desemnata
pentru gestionarea urgentelor, evidenta tuturor pacientilor, precum si un
control strict al accesului catre zonele specifice de diagnostic si tratament
al tuturor acelor pacienti care se prezinta pentru acordarea asistentei
medicale de urgenta.

2.2. Când se efectueaza triajul

Triajul se face în momentul prezentarii pacientului în structura de
primire a urgentelor. Se definesc mai jos urmatorii parametri:
– momentul în care pacientul a intrat în structura de primire a urgentelor
- ora preluarii (de catre asistentul de triaj);
– momentul preluarii pacientului în una dintre zonele de tratament - ora
primului consult medical.

În cazul prezentarii simultane a mai multor pacienti în structura de

primire a urgentelor sau în orice alta situatie deosebita, asistentul de
triaj va solicita sprijinul celui de-al doilea asistent de triaj.
Recomandare: Timpul mediu de triaj nu trebuie sa fie mai mare de 2 minute
pentru un pacient.
2.3. Cine efectueaza triajul

Triajul pacientilor care se prezinta în structurile de primire a

urgentelor este necesar tocmai în acele momente dificile în care numarul
prezentarilor depaseste resursele umane si materiale. Alocarea unui medic
pentru a efectua aceasta procedura este considerata ca fiind o risipa de
resurse; în plus, medicul va fi întotdeauna tentat sa „consulte“ mai
amanuntit pacientul. Aceasta duce inevitabil la prelungirea timpului în care
ceilalti pacienti vor avea primul contact cu personalul medical. Din aceste
motive, în majoritatea situatiilor în care s-a decis aplicarea unui protocol
de triaj cu 5 nivele de prioritate, cadrul medical desemnat pentru efectuarea
triajului a fost un asistent medical.
Asistentul medical de triaj: asistentul medical cu pregatire specifica, cu
experienta si abilitati corespunzatoare

Rolul, abilitatile si responsabilitatile asistentului de triaj:

– abilitatea de a recunoaste pacientul bolnav versus nonbolnav;
– abilitatea de a anticipa si a avea planuri de rezolvare pentru diferite
situatii care pot sa apara;
– abilitati interpersonale si de comunicare (solutionarea conflictelor,
luarea deciziilor etc.);
– capacitate de prioritizare excelenta;
– capacitate de gândire critica;
– abilitati de organizare;– flexibilitate, adaptabilitate;
– capacitate de adaptare la stres;
– rolul de model;
- tact;
– rabdare;
– cunoasterea regulamentelor.

Asistentul de triaj trebuie sa auda nu doar ce relateaza pacientul, ci si

informatiile primite în acelasi timp de la alte surse.
Fiecare structura de primire a urgentelor va asigura minimum 2 asistenti
de triaj pe tura; intervalul de timp maxim continuu pentru un asistent în
serviciul de triaj este de 6 h. Acesta este considerat ca fiind intervalul pe
durata caruia un asistent medical poate efectua triajul pacientilor în
conditii optime. Dupa stabilirea nivelului de prioritate, pacientul va fi
preluat în zona de tratament care i-a fost alocata de catre asistentul de
triaj. În situatii deosebite (imposibilitatea încadrarii într-un nivel de
triaj, conflicte etc.) asistentul de triaj poate solicita sprijinul medicului
responsabil de tura.
Capitolul III
Algoritmul de triaj
Algoritmul utilizeaza 4 puncte decizionale pentru a încadra pacientii în
unul dintre cele 5 nivele de triaj (figurile 1 si 2). Cele 4 puncte
decizionale sunt critice pentru aplicarea corecta a protocolului. Acestea se
concretizeaza în patru întrebari-cheie:
A. Pacientul are risc vital?
B. Este periculos sa astepte?
C. Câte resurse sunt necesare?
D. Sunt afectate functiile vitale?
Raspunsul la aceste întrebari ghideaza asistentul în alegerea nivelului
corect de triaj.
Pentru punctul decizional A, asistentul trebuie sa aiba în vedere si daca
pacientul are nevoie de interventie salvatoare de viata. La punctul
decizional B, întrebarile suplimentare care ghideaza încadrarea în nivelul II
de triaj sunt:
• Este o situatie cu risc major?
• Pacientul prezinta alterare acuta a statusului mental?
• Pacientul are durere intensa sau disconfort major?
Nivelul de triaj: Cuprinde toti pacientii care prezinta acelasi grad de
prioritate în functie de gravitatea si/sau caracterul acut al patologiei lor
si de resursele necesare.
Nivel I - Resuscitare (cod rosu)
( ) Pacientul care necesita acum interventie salvatoare de viata.
( ) Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 0 minute
 Tabel 1. Interventii salvatoare de viata

●
Interventii salvatoare de viata ●
Nu se considera interventii

●
salvatoare de viata

●
Cai ●
Ventilatie pe masca si balon ●
Administrarea de oxigen
●
aeriene/respiratie ●
Sustinere avansata a cailor aeriene ●
- pe masca faciala
●
Rezolvarea chirurgicala a caii aeriene ●
- pe canula nazala
●
Ventilatie de urgenta CPAP (cu presiune
●
pozitiva continua)
●
Ventilatie de urgenta BiPAP (cu presiune
●
pozitiva pe doua nivele)
●
Manevra Heimlich
●
Terapie electrica ●
Defibrilare ●
Monitorizarea cardiaca
●
Cardioversie de urgenta

●
Pacing extern

●
Proceduri ●
Decompresia pneumotoraxului sufocant ●
Testele diagnostice:
●
Pericardiocenteza ●
- electrocardiograma
●
Toracotomie de urgenta ●
- teste de laborator
●
Compresiuni toracice externe ●
- ecografie
●
Abordul intraosos ●
- CT sau ecografie FAST în
●
traum
●
Interventii ●
Resuscitare volemica cu fluide i.v ●
- linie i.v.
●
hemodinamice ●
Administrare de sânge ●
- linie i.v. pentru
●
Controlul sângerarilor majore ●
administrarea medicatiei

●
Naloxone ●
Aspirina
●
Glucoza 33% ●
Nitroglicerina i.v.
●
Dopamina ●
Antibiotice
●
Atropina ●
Heparina
●
Adenozina ●
Analgetice
●
Adrenalina ●
Betaagonisti pe cale
Medicamente ●
Amiodarona ●
inhalatorie
 Se încadreaza la acest nivel si pacientii care prezinta una sau mai multe
dintre urmatoarele situatii clinice: pacient intubat, apneic, fara puls,
detresa respiratorie severa, modificari acute ale statusului mintal
(inconstient*).
Nivel II - Critic (cod galben)
( ) Pacientul care prezinta o situatie cu risc major sau status mental
alterat (modificare acuta) sau orice durere intensa sau discomfort major
( ) Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 15 minute
Situatii cu risc major:
– starea clinica ce se poate deteriora rapid sau necesita tratament
imediat;
– afectarea grava a starii functionale sau a structurii unui organ sau a
unui segment anatomic;
– acele situatii pentru care „ocupam si ultimul pat liber“.Durere severa:
apreciata clinic sau de catre pacient ca fiind mai mare de 7 pe scala analog
vizuala a durerii (0-10) Status mental alterat: confuz, letargic, dezorientat
Disconfort major: poate fi fizic sau psihologic (victima violentei
domestice, abuz etc.)
În cazul copiilor cu vârste mai mici de 6 luni, se va lua în considerare
si temperatura.
Tabel 2. Corelatii între febra la copiii sub 6 luni si nivelul de triaj

●
Vârsta ●
Temperatura ●
Nivel de triaj

●
1-28 zile ●
> 38° C ●
Cel putin nivel 2

●
1-3 luni ●
> 38° C ●
Nivel 2
●
< 36,5° C

●
3-6 luni ●
> 39° C ●
Nivel 2
 Al 6-lea simt“: pe baza experientei si a cunostintelor acumulate,
asistentul de triaj poate sa prevada agravarea starii pacientului fara sa o
poata documenta în acel moment!
Nivel III - Urgent (cod verde)
( ) Pacientul cu functii vitale stabile, dar care necesita 2 sau mai multe
dintre resursele definite mai jos
_____
* Starea de inconstienta este definita astfel:
– pacientul nu vorbeste si nu executa comenzi (modificare acuta);si/sau
– pacientul nu raspunde la stimuli sau raspunde doar la stimuli durerosi.
( ) Copilul cu vârsta între 3-36 luni si febra peste 38°C, dar cu stare
generala buna
( ) Sugarul agitat, cu plâns neconsolabil, fara simptomatologie asociata
( ) Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 60 de minuteÎnainte de clasificarea pacientului în
nivelul III, asistentul de triaj
trebuie sa determine semnele vitale si sa decida daca sunt în limite normale
pentru vârsta pacientului. Daca semnele vitale sunt în limite normale, atunci
pacientul va fi încadrat la unul dintre nivelurile III, IV sau V, în functie
de numarul de resurse. Daca semnele vitale sunt în afara parametrilor
acceptati, asistentul de triaj trebuie sa ia în considerare reclasificarea
pacientului la o categorie superioara, respectiv nivelul II de triaj. Semnele
vitale, evidentiate pe grupe de vârsta (figura 3), sunt frecventa cardiaca,
frecventa respiratorie si saturatia în oxigen, iar pentru orice copil cu
vârsta mai mica de trei ani, temperatura masurata rectal sau auricular.
Figura 3. Functiile vitale - zona de alerta
 Definirea resurselor
Resursele sunt acele interventii care presupun evaluarea sau efectuarea
unei proceduri ce necesita mai mult timp din partea personalului medical din
urgenta si/sau care implica personal din afara departamentului de urgenta.
Resursele ce necesita un timp îndelungat (administrarea medicatiei intravenos,
insertia unui dren toracic etc.) sau care necesita personal sau resurse din
afara departamentului de urgenta (radiografii, consult chirurgical) cresc
durata de stationare a pacientului în departamentul de urgenta si indica
gradul de complexitate; de aceea, categoria de triaj va fi una superioara.
Esenta acestei parti a algoritmului este diferentierea pacientilor cu
patologie mai complexa de cei cu probleme mai simple.
Din punctul de vedere al numarului de resurse, conteaza utilizarea unor
resurse diferite, si nu fiecare test de laborator sau radiografie în parte
(de exemplu: hemoleucograma, electrolitii sau testele de coagulare reprezinta
o resursa; hemoleucograma si radiografia toracica reprezinta doua resurse).
Tabel 3. Exemple generale de resurse
Tabel 4. Exemple de apreciere a numarului de resurse*
*Se poate adapta la nivel local în functie de specificul fiecarei unitati
sanitare (de exemplu, structura pavilionara, calificarea personalului, dotare
cu echipamente etc.).
Nivel IV - Nonurgent (cod albastru)
( ) Pacientul care prezinta functii vitale stabile si necesita o singura
resursa dintre cele definite anterior (la nivelul III)
( ) Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 120 de minute
Nivel V - Consult (cod alb)
( ) Pacientul care nu necesita asistenta medicala de urgenta si niciuna
dintre resursele definite mai sus (la nivelul III)
( ) Persoane care se prezinta pentru unul dintre motivele de mai jos:
( ) vaccinare;
( ) caz social fara acuze clinice;
( ) probleme clinico-administrative (certificate medicale, retete
etc.).
( ) Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 240 de minute
Reevaluarea pacientului
Se face în cazul în care timpul de preluare în zona de tratament este mai
mare de 15 minute sau apar modificari semnificative în starea pacientului,
ceea ce presupune reluarea integrala a algoritmului de triaj. Reevaluarea se
va efectua
la 15 minute pentru pacientii de nivel 3,
la 30 de minute pentru cei de nivel 4 si
la o ora pentru cei de nivel 5.
Pe perioada asteptarii, pacientul poate sa primeasca medicatie analgetica
orala, medicatie administrata de catre asistentul de triaj la indicatia medicului desemnat
pentru zona de fast-track.

În responsabilitatea asistentului de triaj intra si efectuarea unor interventii simple ce au ca

scop ameliorarea durerii si cresterea confortului pacientilor aflati în sala
de asteptare.

Folosirea dispozitivelor de imobilizare (atele sau esarfe)

atunci când se suspecteaza o fractura, aplicarea de gheata pe o glezna
traumatizata sau chiar învatarea pacientului sa adopte o pozitie antalgica
sunt interventii ce nu consuma mult timp si care pot avea ca rezultat
ameliorarea simptomatologiei si cresterea confortului pentru pacient.
Capitolul IV
Fast-track - Calea de evaluare rapida
Protocolul national de triaj este o unealta care permite identificarea si
sortarea/trierea, respectiv prioritizarea pacientilor care se prezinta în
structurile pentru primirea urgentelor în acele momente în care numarul
acestora depaseste capacitatea de asistenta ce poate fi acordata.
Experienta aplicarii pâna în prezent a primei editii a Protocolului
national de triaj ne demonstreaza faptul ca în structurile pentru primirea
urgentelor se prezinta un numar semnificativ de pacienti care nu necesita
investigatii sau consulturi de specialitate, fiind posibile evaluarea si
stabilirea unei decizii terapeutice într-un timp relativ scurt, fara
utilizarea unor resurse, de catre medicul din structurile pentru primirea
urgentelor.
În acelasi timp, exista anumite situatii în care pacienti care se prezinta
cu manifestari care determina o încadrare pe un nivel de triaj ce ar permite
intervale de asteptare de peste 15 minute necesita evaluare sau decizii de
conduita medicala într-un interval de timp mai scurt decât cel stabilit prin
prezentul protocol.
Crearea unui context bine definit de criterii care sa permita
identificarea acestor situatii mentionate mai sus va permite diminuarea
intervalului de timp de asteptare atât pentru pacientii care vor avea acces
mai repede în zona de tratament imediat, cât si pentru acei pacienti care vor
putea fi trimisi la domiciliu cu recomandari mult mai repede decât timpul de
asteptare permis de nivelul de triaj corespunzator pacientului respectiv.
Definitie: procedura ce permite efectuarea unei manevre/proceduri medicale
sau luarea unei decizii, în anumite situatii bine definite, cu scopul de a
micsora timpul de asteptare si a urgenta solutionarea cazului.
Conditii necesare:
– procedura de fast-track se desfasoara într-o zona separata de restul
structurii pentru primirea urgentelor. În aceasta zona se vor gasi toate
actele necesare (fise, retete) pentru a documenta activitatea medicala
desfasurata. Aceasta zona va fi amplasata astfel încât sa permita trecerea
pacientilor prin triaj înainte de a fi îndrumati spre zona de fast-track;
– în functie de dimensiunea structurii pentru primirea urgentelor si
numarul de pacienti asistati va exista cel putin un pat/o targa ce va permite
evaluarea pacientilor care corespund criteriilor de încadrare în procedura de
fast-track;
– în aceasta zona vor exista toate materialele si medicamentele care sunt
necesare procedurilor ce sunt definite mai jos;
– personal alocat: un asistent medical si un medic specialist/primar
pentru zona de fast-track. Acestia pot fi alocati din personalul care
deserveste restul structurii de primire urgente; desemnarea acestora se va
face de catre medicul responsabil de tura. Medicul va consulta pacientul si
va solicita un asistent medical pentru zona de fast-track (daca este necesar);
– se recomanda ca functionarea fast-track sa acopere cel putin intervalul 11,00-23,00 si sa se realizeze în
conditiile în care schema de personal o permite, respectiv doi sau mai multi medici/tura.

Criterii de includere:
– pacient stabil hemodinamic;
– arsuri minore;
– febra;
– otalgie unilaterala/bilaterala;
– tusea fara afectarea respiratiei si fara hemoptizie;
– disfagie;
– eruptii localizate;
– reactii alergice fara manifestari hemodinamice;
– întepaturi de insecte fara manifestari hemodinamice;
– probleme dentare;
– disuria în absenta confirmata a litiazei reno-ureterale;
– dureri musculare netraumatice;
– afte (vezicule în cavitatea bucala) la pacient care nu este imuno-compromis;
– prurit fara eruptie sau cu eruptie localizata;
– durerea anala;
– durerea de gât, fara istoric de trauma;
– faringita;
– întepaturi de insecte, fara simptome alergice;
– infectii cutanate minore, care nu necesita administrare de antibiotic intravenos;
– plaga întepata;
– administrarea de ATPA sau alte vaccinuri;
– conjunctivita;
– dermatite;
– evaluarea clinica asociata recoltarii sângelui în vederea stabilirii alcoolemiei.

Criterii de excludere:
– durerea toracica de orice natura;
– durerea abdominala;
– sarcina suspectata;
– epistaxis.

Proceduri ce pot fi efectuate în zona de fast-track:

– electrocardiograma;
– administrarea intramusculara de medicamente sau vaccinuri;
– administrarea topica de medicamente;
– aplicarea unui pansament fara a fi necesara sutura sau alta procedura de mica chirurgie.
Figura 1
Figura 2
ANEXA Nr. 2
Anexa la fisa postului - asistent medical pentru triaj

Nume: .........................................................................
Prenume: ....................................................................…

Precizari suplimentare pentru asistentul de triaj din structurile pentru

primirea urgentelor:
I. Criterii de evaluare:
1. Experienta necesara efectuarii operatiunilor specifice:
a) Minimum un an vechime în unitate
b) Minimum un an vechime în asistenta medicala de urgenta într-o structura pentru primirea urgentelor
c) Minimum 15 ture efectuate ca dublura a asistentului de triaj din structura pentru primirea urgentelor - documentate prin
programul de lucru
2. Pregatire specifica si abilitati:
a) Asistent medical generalist
b) Parcurgerea si promovarea cursului de triaj în structurile pentru primirea urgentelor (Protocolul national de triaj al pacientilor
din structurile de primiri urgente, denumit în continuare Protocol national de triaj)
3. Responsabilitati, atributii si obligatii specifice:
a) raspunde de prioritizarea corecta, în conformitate cu prevederile

Protocolului national de triaj, a pacientilor prezentati în structura pentru primirea urgentelor, pe toata perioada desfasurarii
activitatii de triaj;
b) raspunde de informarea corecta si prompta a asistentului-sef sau a medicului-sef asupra tuturor problemelor ivite în timpul
desfasurarii activitatii si care au influenta negativa asupra derularii normale a
activitatii de triaj, inclusiv cele legate de personal, indiferent daca aceste probleme au fost rezolvate sau nu în cadrul programului
de activitate;
c) are obligatia de a evalua si tria toti pacientii prezentati în urgenta, fara nicio discriminare, în conformitate cu prevederile
Protocolului national de triaj, precum si cu prevederile legale în vigoare;
d) are obligatia de a reevalua toti pacientii din zona de asteptare, în modul si la intervalele de timp stabilite prin Protocolul
national de triaj;
e) are obligatia documentarii întregii activitati desfasurate, precum si a starii pacientilor, atât în momentul efectuarii triajului, cât si
ulterior, în timpul reevaluarii pacientilor aflati în zona de asteptare;
f) are obligatia de a anunta asistenta sociala în cazul în care persoana prezentata în urgenta nu are domiciliu, a fost abuzata sau
este victima a abuzului domestic, în cazul copiilor abandonati, în cazul tentativei de suicid, precum si în orice alte situatii în care
pacientul poate reprezenta un caz social;
g) are obligatia de a parasi zona de triaj a pacientilor doar cu acordul asistentului responsabil de tura si doar dupa desemnarea
unui alt asistent de triaj;
h) va anunta medicul desemnat pentru activitatea de cale rapida atunci când sunt întrunite conditiile prevazute în Protocolul
national de triaj.
4. Rolul si abilitatile necesare:
a) abilitatea de a recunoaste pacientul bolnav sau pe cel care nu este bolnav;
b) abilitatea de a anticipa si de a cunoaste planuri de rezolvare pentru diferite situatii care pot sa apara;
c) abilitati pentru gestionarea relatiilor interpersonale si de comunicare (solutionarea conflictelor, luarea deciziilor etc.);
d) cunoasterea Regulamentului de ordine interna al unitatii sanitare în care îsi desfasoara activitatea;
e) îndemânare excelenta în stabilirea prioritatilor din punctul de vedere al criteriilor Protocolului national de triaj;
f) capacitate de gândire critica;
g) abilitati de organizare;
h) flexibilitate, adaptabilitate;
i)capacitate de adaptare la stres;
j)tact, rabdare.

5.Sfera de relatii:
a) ierarhice:
(i) de subordonare: medicului-sef al structurii pentru primirea urgentelor, asistentului-sef, medicului responsabil de garda din
structura pentru primirea urgentelor, asistentului sef de tura;
(ii) în subordine: personalul auxiliar, voluntari;
b) functionale: cu celelalte compartimente din cadrul structurii pentru primirea urgentelor;
c) de colaborare: cu tot personalul din cadrul structurii pentru primirea urgentelor;
d) profesionale: cu bolnavii si însotitorii acestora.

6. Integrarea în structura organizationala:

– Pozitia postului în cadrul structurii organizatiei:
(i) postul imediat superior: asistent sef de tura;
(ii) postul imediat inferior: personalul auxiliar, voluntari care activeaza cu statut de cadre medii sau auxiliare;
(iii) este subordonata: medic-sef, asistent-sef, medic responsabil de tura, asistent sef de tura;
(iv) are în subordine: personalul auxiliar, voluntari care activeaza cu statut de cadre medii sau auxiliare;
(v) este înlocuita de: alt asistent de triaj, asistent sef de tura, asistent-sef;
(vi) înlocuieste pe: orice asistent din cadrul UPU.

II. Standardul de performanta:

1. Cantitatea:
– numarul total al pacientilor evaluati corect raportat la total pacienti evaluati
2. Calitatea:
a) promptitudinea:
(i) preluarii pacientilor în zona de triaj si alocarea corecta si în timp optim a nivelului de triaj;
(ii) monitorizarii si reevaluarii acestora;
b) supravegherea continua a bolnavilor si anuntarea medicului despre evolutia starii bolnavilor, precum si documentarea corecta
în fisa de urgenta;
c) comunicarea corespunzatoare cu pacientii si familiile acestora;
d) prevenirea si gestionarea situatiilor conflictuale în zona de triaj
3. Costuri: – utilizarea eficienta a aparaturii si a materialelor din dotare
4. Timp: – efectuarea manevrelor si manoperelor la standardul cerut si în timp optim
5. Utilizarea resurselor: – utilizarea tuturor resurselor din dotarea serviciului, în functie de pregatire
6. Mod de realizare: – prin integrarea completa în cadrul echipei

Am luat cunostinta.
Data Semnatura
...../...../20..… ...........................
Vă mulțumim!