Castraveti
Castraveti
Castraveti
SEMINȚELE CASTRAVEȚILOR
Castravetele (Cucumis sativus) face parte din familia Cucurbitaceae și este o plantă
legumicolă ce poate fi cultivată atât în câmp, cât și în sere și solarii. Planta își are originea în sudul
Asiei, iar acum se cultivă în toate județele din România, preponderent în zonele din sud și vest,
deoarece acestea oferă cele mai bune condiții de mediu.
Castravetele este o plantă erbacee care are un sistem radicular slab dezvoltat și o tendință de a
crește spre suprafața solului. Tulpina este târâtoare sau urcătoare, fragilă la tinerețe, devenind
lemnificată când planta ajunge la maturitate, conform informațiilor din Tratat de legumicultură
(Ruxandra Ciofu et al, 2004).
Frunzele sunt mari, trilobate sau pentalobate și au perișori grandulari, aspri. Dacă sunt rănite,
strivite sau răsucite, fructele vor avea un gust amar, deoarece curcubitacina va migra (din peduncul
va ajunge în fruct).
Fructul are o formă alungită, cu ridicături semisferice și poate avea dimensiuni și culori diferite.
Semințele sunt turtite, de o culoare alb-gălbuie și sunt mai bine dezvoltate la baza fructului.
Perioada de cultivare
Cultura de castraveți este profitabilă pe termen lung, deoarece castraveții pot fi cultivați atât
timpuriu, vara, cât și toamna. În funcție de sezon, se va alege specia, forma și tehnologia pentru
cultivare.
Înființarea culturii
Înființarea culturii se poate face atât prin răsaduri, pentru cultura timpurie, cât și direct prin semințe,
pentru culturile de vară și de toamnă. În plus, castraveții pot fi cultivați pe sol sau agățați de spaliere.
Răsaduri
Pentru culturile timpurii, semințele trebuie tratate termic sau chimic și abia apoi semănate, câte două
semințe în cuburi nutritive cu latura de 7-8 cm. Producerea răsadurilor se face în spații cu protejare
dublă sau în răsadnițe, semănându-se aproximativ 1-1,5 kg pentru un hectar. La plantare, răsadul
trebuie să aibă o vârstă de 40-45 de zile și aproximativ 4-5 frunze. După ce pericolul brumei târzii de
primăvara a trecut, urmează plantarea răsadurilor, la începutul lunii mai. Se plantează 33.000-
34.000 de plante la hectar.
Semănatul
Cultura de vară se realizează prin semănat direct, mai rar prin răsad. Astfel, semănatul trebuie făcut
la sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai, folosind 4-6 kg de sămânță pe hectar, la o adâncime de
3-4 cm.
Culturile de toamnă vor fi înființate prin semănat direct, folosindu-se 5-7 kg de semințe pe hectar. Pe
fiecare strat vor fi semănate 2-3 rânduri, la o distanță de 10-15 cm, obținută prin rărit. Pentru că în
luna septembrie nu vor fi condițiile climatice ideale, trebuie semănate mai multe semințe, astfel încât
să rămână destule plante care să ajungă la maturitate.
Cultura castraveților pe spaliere
Pentru culturile pe spaliere, semănatul se realizează cu 71.000 de plante pe hectar pe suprafețe
mari și 38.000-50.000 de plante pe hectar în sistem gospodăresc.
Spalierele se confecționează din lemn sau beton armat, cu o lungime de 150-160 cm și diametrul de
7-8 cm. Pentru un hectar sunt necesare aproximativ 800-850 de bucăți de spaliere. Sârma care
urmează a fi folosită pentru spaliere trebuie să aibă diametrul de 3-4 mm și vor fi necesare
aproximativ 300 kg pe hectar.
Spalierele trebuie instalate înainte de înființarea culturii și pot rămâne în pământ permanent, dacă
prin rotația culturilor vor fi plantate și tomate sau fasole urcătoare.
Cultura castraveților pe sol
Pentru cultura pe sol, plantele vor fi semănate la o densitate de 133.000-148.000 de plante pe
hectar, dacă se plantează soiul cornișon. Dacă se optează pentru un soi cu fructe mijlocii, atunci
desimea va fi de 33.000-34.000 de plante pe hectar.
Recoltarea
Pentru cultura timpurie, recoltarea are loc eșalonat, între 15 iunie și 10 august, la intervale de 2-3
zile. E important să se acorde mare atenție la recoltare, vrejurile nu trebuie deranjate, altfel fructele
vor deveni amare. În funcție de mărimea fructelor, se pot obține între 15 și 25 de tone pe hectar.
Pentru cultura de vară, recoltarea se face în general manual, când fructul ajunge la maturitatea
tehnică. Fructele se culeg la interval de 2-4 zile și dimensiunea la care trebuie recoltate depinde de
scopul utilizării:
Pentru consum în stare proaspătă: 9-12 cm, 12-15 cm
Pentru industrializare: 6-9 cm, 3-6 cm
Pentru recoltare, trebuie să alegi momentul optim al zilei: dimineața, când temperatura este încă
scăzută, după ce s-a zvântat roua. Fructele trebuie culese de la nivelul pedunculului și pot fi
recoltate cu mâna, folosind un cuțit, sau combine speciale.
Producția obținută variază în funcție de soi și de modul de cultivare: 10-15 tone pe hectar pentru
soiurile cu fructe mici, 15-25 de tone pe hectar pentru cele cu fructe mari și 25-50 de tone pe hectar
pentru cultura pe spaliere.
Dacă fructele nu vor fi valorificate imediat, pot fi depozitate pentru o perioadă scurtă, în funcție de
mărime. Astfel, fructele mari pot fi păstrate 8-10 zile la 7-10 grade Celsius și umiditate de 92-95%,
iar cele mici, timp de 5-8 zile la 13 grade Celsius și umiditate de 90-95%.
Pentru cultura de toamnă, recoltarea începe în prima decadă a lunii septembrie și durează până la
scăderea accentuată a temperaturii. Se va face la intervale de 1-2 zile, manual sau mecanizat.
Producția realizată poate fi între 5 și 15 tone pe hectar.