DOCUMENTAŢIE

TEHNICO-ECONOMICĂ DE INFIINŢARE A CULTURI DE

MAZARE

Beneficiar: CERNICA ALEXANDRA BIANCA

Ing: CERNICA ALEXANDRA BIANCA

Suprafața: 1 ha
 MAZĂREA DE GRĂDINĂ
Caracterizare generală :Mazărea de grădină provine din specia Pisum elatius
Stev., care la rândul ei derivă din Pisum humile, ce creşte spontan în zona
bazinului de est a Mării Mediterane până în Asia Centrală. În prezent, mazărea de
grădină se cultivă pe tot globul, până la latitudini de 65-670 în emisfera nordică şi altitudinea de
2000 m, fiind mai puţin adaptată pentru zonele tropicale. Pe plan mondial ocupă, cu cele
aproximativ 1,27 mil. ha, locul patru în ansamblul culturilor legumicole . , 30,0 mii ha, Ungaria,
13,7 mii ha, Italia 11,6 mii ha, etc. În România, mazărea de grădină a fost introdusă în cultură în
sec. XVII, odată cu colonizarea Transilvaniei şi Banatului cu etnici germani şi austrieci. Suprafaţa
cultivată în prezent este de cca. 5,3 mii ha, ce se găsesc amplasate în jurul oraşelor şi a fabricilor
de conserve. Mazărea de grădină se cultivă pentru boabele verzi, consumate în stadiu de
maturitate tehnică

Caracteristici biologice şi ecologice: Mazărea de grădină este o specie anuală. Rădăcina

principală este pivotantă şi pătrunde la peste 100 cm în sol iar rădăcinile secundare sunt
răspândite în stratul de până la 40 cm adâncime. Sistemul radicular la mazăre şi, în special,
ramificaţiile tinere sunt prevăzute cu nodozităţi cu azoto-bacterii (Rhizobium leguminosum
Frank) care fixează în sol între 50 şi 200 kg N/ha din azotul atmosferic. Tulpina este erbacee,
goală în interior, agăţătoare cu ajutorul cârceilor din partea terminală a frunzelor, având
înălţimi de 20-200 cm, în funcţie de cultivar. La cultivarele cu creştere determinată, tulpina este
de până la 60 cm înălţime şi mai groasă, bogat ramificată şi se menţine în poziţie verticală, pe
când la soiurile cu creştere nedeterminată înălţimea TEHNOLOGII LEGUMICOLE ALTERNATIVE
plantei este de peste 100 cm, subţire, cu internodii lungi şi ţesut mecanic slab dezvoltat, astfel
că se culcă la pământ dacă nu este susţinută. Frunzele, dispuse altern, sunt compuse, cu 1-3
perechi de foliole ovale sau ovoide, cu marginea întreagă şi în vârf cu un cârcel cu 3-5
ramificaţii, provenit din transformarea foliolei terminale. Prin mutaţie genetică, a apărut un nou
tip de mazăre, numit “afila”, la care foliole sunt transformate în cârcei şi care prezintă o
rezistenţă mai mare la cădere. Florile sunt hermafrodite, papilionate, albe sau galben deschis,
solitare sau grupate câte 2-3, cu polenizare autogamă. Fructul, păstaie dehiscentă, are lungimea
de 3-12 cm şi 1,0-2,4 cm lăţime şi formă cilindrică, dreaptă sau uşor curbată, în funcţie de soi.
Seminţele, în număr de 6-12 într-o păstaie, sunt netede sau zbârcite, în funcţie de varietate şi
de dimensiuni şi de forme diferite: sferice, sferic-turtite, ovoide, cubice. Culoarea este
determinată de cultivar, precum şi de gradul de maturitate, fiind la maturitatea tehnică verde
de nuanţe variabile şi la coacerea deplină, verde deschis cu nuanţe albicioase, verde cenuşiu,
galben sau galben deschis (Fig. 7.1.). Fig. 7.1. Mazărea de grădină Seminţele verzi ajung la
greutate maximă în 20-25 zile de la înflorit, apoi scad în greutate şi pierd gustul dulce prin
transformarea glucidelor în amidon, boabele trecând de la faza zaharoasă la faza amidonoasă.
Mărimea seminţelor este caracter de soi: mari, cu MMB peste 250 g, mijlocii, MMB=200-250 g,
mici, MMB sub 200 g. Facultatea germinativă este de 85-95% şi se păstrează 3-4 ani la conv.
medullare (seminţe colţuroase) şi 4-5 ani la conv. medullo-saccharatum (seminţele sferice şi
netede). Temperatura minimă necesară germinării seminţelor este de 2- 30 C, când plantele
răsar în 8-10 zile. În faza de răsad suportă –6…-70 C în cazul soiurilor cu bobul neted şi de –2…-
30 C cele cu bobul zbârcit. Pentru creşterea vegetativă nivelul termic optim este de 15-220 C şi
de 5- 210 VII. TEHNOLOGIA PLANTELOR LEGUMICOLE PENTRU PĂSTĂI, SEMI NŢE VERZI ŞI
CAPSULE 211 70 C pentru inducţia florală (Krug H., 1991). Valori de peste 250 C stânjenesc
dezvoltarea, iar la 300 C, embrionii mor, astfel că numărul de seminţe în păstaie scade foarte
mult. Asimilaţia clorofiliană la mazăre este normală la 4000-6000 lx, dar cultivată la umbră sau
prea des, plantele formează puţine păstăi. În ceea ce priveşte fotoperioada, mazărea fiind
plantă de zi lungă, solicită o durată de iluminare de 12-14 ore zilnic. În condiţii de zi lungă,
formarea florilor este accelerată, în timp ce la fotoperioadă scurtă, frânată, fenomen care stă şi
sub incidenţa perioadei de vegetaţie a soiurilor. Astfel, cultivarele timpurii sunt aproape neutre
la lungimea zilei, spre deosebire de cele târzii care reacţionează foarte puternic, în sens negativ,
la fotoperioadă scurtă (Berry G. J. şi Aitken Y., 1979). Mazărea consumă cele mai mari cantităţi
de apă în faza de germinare a seminţelor, înflorire şi legare a păstăilor, când solicită în sol o
umiditate de 75-80% din CC. Insuficienţa apei din sol şi seceta atmosferică determină avortarea
florilor, micşorarea dimensiunilor păstăilor şi a numărului de seminţe în fruct, iar excesul
provoacă creşteri vegetative puternice, dar întârzie sau chiar diminuează fructificarea şi
măreşte sensibilitatea plantelor la atacul agenţilor patogeni şi dăunători. Terenurile trebuie să
fie plane sau cu o uşoară pantă sudică, însorite şi lipsite de buruieni, cu soluri adânci şi
permeabile, cu textură luto-nisipoasă până la luto-argiloasă şi pH-ul de 6-7,5.

Tehnologia culturii convenţionale

Mazărea de grădină este o cultură legumicolă anterioară, urmând în succesiune culturi de
toamnă: ardei gogoşar şi lung, specii din grupa verzei, praz, castraveţi, morcov, sfeclă roşie,
salată, spanac, etc. Sortimentul de cultivare de mazăre este bogat şi variat, fiind format din
soiuri cu bobul neted şi cu bobul zbârcit, care au perioade de vegetaţie diferite: extratimpurii
(45-50 zile): Lulu, Işalniţa 60, Marifon, Perla de Mai; timpurii (50-55 zile): Prima, Masterfon,
Mingomark, Timpurie de Craiova; semitimpurii (55-60 zile): Afila, Bördi, Diana, Ema, Ialomiţa 1,
Quad, Ujmajori Korai; semitardive (60-70 zile): Adela, Armonia, Cornelia, Işalniţa 110, Frila,
Fabundo, Sica, Vidra 187; tardive (70-80 zile): Götinga, Regina, Undine, Dinga, Jof. Pentru
condiţiile ecologice specifice zonei de sud a României, se recomandă cultivarele timpurii de
mazăre Işalniţa-60, Prima, Marifon, obţinându-se în decursul lunii mai producţii de 2570-3225
kg boabe extrafine şi fine / ha (Soare Rodica, Duţă Adriana, 2004).
Plante premergătoare bune sunt culturile care lasă terenul curat de buruieni şi nu fac parte din
familia Fabaceae. Pregătirea terenului se execută toamna şi primăvara. Toamna se efectuează
desfiinţarea culturii premergătoare cu grapele GD-3,2; GD–6,4; GDU–3,4M, care mărunţesc
resturile vegetale şi le încorporează în sol la adâncimea de 7-12 cm, nivelarea de exploatare
(NT-2,8; NM-3,2), fertilizarea de bază cu îngrăşăminte pe bază de fosfor şi potasiu (doze
orientative: 45-55 kg/ha P2O5 şi 100-120 kg/ha K2O) şi arătura adâncă la 25-30 cm (cu PPU-3-
30, P2 V, P3 V ş.a. în agregat cu tractorul U-650), urmată de mărunţirea solului. Se recomandă
aplicarea de îngrăşăminte cu microelementele Mn, B, Cu, Mo, necesare nu atât pentru nutriţia
mazării, ci a bacteriilor fixatoare ale azotului atmosferic. Primăvara se grăpează şi se aplică 40-
80 kg/ha N şi se erbicidează ppi cu Dual 3-4 l/ha sau Triflurex 2,5-3,5 l/ha sau Digermin 3,5-5
l/ha, etc. Cultura de mazăre se înfiinţează prin semănat direct în câmp. Epoca de semănat este
fie toamna târziu, în pragul iernii, între 20- 30 noiembrie, când cultura iernează sub formă de
sămânţă negerminată, fie în ferestrele iernii sau primăvara foarte devreme, în mustul zăpezii,
calendaristic în luna martie, când în sol se realizează temperatura minimă de germinare a
seminţelor, de 2-30 C şi umiditatea solului este de 70-80% din CC. Pentru aprovizionarea ritmică
a fabricilor de conserve, există două posibilităţi de stabilire a epocii de semănat: 212 VII.
TEHNOLOGIA PLANTELOR LEGUMICOLE PENTRU PĂSTĂI, SEMINŢE VERZI ŞI CAPSULE 213 -
prin semănatul concomitent, primăvara devreme, a unui sortiment bogat de cultivare, cu
perioade de vegetaţie diferite; - prin semănatul numai a unui singur soi, de preferat timpuriu şi
performant ca producţie, începând cu prima urgenţă, în 2-3 epoci, la distanţe de 10-12 zile, în
perioada 25 februarie - 10 aprilie. Norma de sămânţă/ha este determinată de convarietate şi
epoca de semănat, fiind de 170-240 kg/ha. Seminţele se dezinfectează cu Tiramet 3-4 g/kg şi se
tratează cu Nitragin 6-8 g/kg, respectiv 1,5 kg/ha. Schema de semănat pe suprafeţe mari, este
în benzi, cu câte cinci rânduri în bandă, distanţate la 12,5-15 cm şi 40 cm între benzi, ceea ce
permite efectuarea lucrărilor de grăpat, irigat, tratamente fito-sanitare şi recoltare.
Desimea plantelor la unitatea de suprafaţă este determinată de precocitatea cultivarelor: la
soiurile tardive 800 mii plante/ha, la cele semitârzii, 1 mil. plante/ha şi la soiurile timpurii, peste
1,2 mil. plante/ha. Lucrarea se execută cu maşinile de semănat universale, adâncimea de
semănat fiind de 3-5 cm, în funcţie de mărimea seminţelor. Pe suprafeţe reduse se seamănă la
25-30 x 2-3 cm. La cultura de mazăre verde se aplică numai lucrări generale: y erbicidarea
preemergentă, imediat după semănat, dacă nu s-a efectuat erbicidarea ppi, cu Topogard,
Leguzin, Promedin, etc., precum şi postemergentă, cu Agil, Targa, Pivot, Dicotext, Focus ultra,
Basagran; y irigarea prin aspersiune, de 2-3 ori, cu norme de 250-300 m3 apă/ha, efectuate în
fazele critice: imediat după răsărit, înainte de înflorit şi la legarea boabelor; y fertilizare fazială
în preajma înfloritului şi numai când plantele au creşteri vegetative reduse, cu 50 kg/ha azotat
de amoniu sau 28 kg/ha N, 50 kg/ha P2O5 şi 100 kg/ha K2O (Gilly G., citat de Zuang H, 1982). Se
pot administra şi fertilizanţi foliari, odată cu tratamentele fito-sanitare, rezultate bune fiind
obţinute prin două fertilizări cu F-231, 1%, sporul de producţie fiind de peste 1200 kg boabe/ha
(Duţă Adriana şi colab., 2004); y combaterea bolilor şi dăunătorilor se realizează prin aplicarea
de tratamente preventive sau la semnalarea atacului: - patogeni şi produse de combatere:
Sclerotinia sclerotiorum (putregaiul umed) şi Botrytis cinerea (putregaiul cenuşiu) cu Ronilan,
Rovral, Sumilex; Colletotrichum lindemuthianum (antracnoza) cu Benlate, Topsin M,
Bavistin/Derosal+ Dithane; - dăunători şi produse de combatere: Kokothrips robustus (tripsul
mazărei), Doralis fabae (păduchele negru) şi Bruchus pisorum (gărgăriţa mazărei),
Acanthoscelides obtectus (gărgăriţa fasolei), Mamestra pisi
TEHNOLOGII LEGUMICOLE ALTERNATIVE (buha mazărei) cu Sinoratox, Ekalux, Diazol, Fernos,
Decis, Fastac, Thiodan; Acyrthosiphon pisum (păduchele verde), Laspeyresia sp. (molia păstăilor
de mazăre) cu Zolone, Thionex, Carbetox; etc. Recoltarea boabelor de mazăre de grădină se
efectuează când au mărimea caracteristică soiului şi sunt dulci, cu raportul între zahăr şi amidon
de 2 : 6, aprecieri care se pot face vizual şi organoleptic sau cu diferite aparate: tenderometru,
refractometru, maturometru Mather-Platt, la care indicele maturometric optim pentru
recoltare este 200-260 unităţi. Prin depăşirea momentului optim boabele se întăresc, îşi pierd
calităţile alimentare şi nu mai corespund consumului. Recoltarea începe cu cultivarele foarte
timpurii şi timpurii, în jur de 15 mai şi se încheie cu cele tardive, la sfârşitul lunii iunie. Pentru
industrializare lucrarea se execută mecanizat cu MRM-2,2 + MA-1,2, urmat imediat de
batozare, cu batoze fixe sau mobile, în câmp ( tip Rider, Herbert, ICM, etc.). După extragerea
boabelor, acestea trebuie transportate imediat la beneficiar în vederea prelucrării, deoarece au
un grad de perisabilitate ridicat. Pe suprafeţe mici recoltarea se efectuează manual, în 3-4
etape, la 2-3 zile. Producţia de boabe de mazăre este determinată de soi, modul de recoltare şi
categoria de calitate, fiind de 3-6 t/ha, în cazul recoltatului mecanic şi de 6-8 t/ha, când se
recoltează manual, în mai multe etape.
 Cheltuieli 1-ha Mazare

Denumire Suprafat Litri Lei Produse Valoare lei TOTAL lei

lucreare a motorina motorina Produse
1 Desfintare 1 ha 25 163 - 163
cultura
2 Fertilizare 2 ha 5 32 Fosfor 55kg 1600 1632
potasiu120k
g
-azot 80 kg
-foliar
3 Arat 1 ha 30 195 195

4 Grapa de 2 ha 20 130 130

rimavara 2-treceri
5 Semanat 1 ha 10 65 Seminte 3000 4065
200kg
6 Irigare 5ha 10 65 65
5-irigari
7 Erbicidat 1ha 5 32 Dual gold 275 302

8 Combatere 1 ha 3 20 Romilan 270 290

boli roval
9 Combatere 1 ha 3 20 decis 450 470
daunatori
10 Recoltare 1ha 30 195 195

TOTAL 1ha 141 917 5095 7507

6,5-litru/motorina
Productie -4 tone
Pret vanzare mazare 6lei/kg
Pret total :24.000lei
24.000-7507(cheltuieli)=16.495 lei profit