Geografie
Geografie
Geografie
- notarea și explicarea unor termeni citiți sau desprinși dintr-un mesaj oral;
- elaborarea unui text pe baza unei realități studiate sau a unei imagini, după
un model dat
- elaborarea unui text pe baza unei structuri date, folosind corect termenii
corespunzători;
- realizarea unor planuri simple ale clasei și ale școlii, utilizând forme
geometrice simple
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 5003 / 02.12.2014 MINISTERUL
EDUCAȚIEI NAȚIONALE
a) Terra – ca sistem unitar – geosistemul, care cuprinde structura, energia, evoluţia sa,
geosferele naturale componente, dar şi raportul relaţiilor de integrare a omului în peisaj.
b) Terra - ca parte a mediului extraplanetar care i-a dat naştere (sistemul solar).
Geografia umană care studiază problemele legate de populaţia Terrei geografia aşezărilor
umane.
Obiectivele actuale ale geografiei ca ştiinţă vizează trei direcţii: analiza, diagnoza şi prognoza
mediului geografic, formularea unor soluţii cu caracter aplicativ în scopul organizării optime şi
a utilizării variabile a mediului de către om.
e) Principiul integrării funcţionale răspunde la întrebarea cum? Conform acestui principiu
orice obiect sau proces geografic trebuie să fie raportat la întregul din care face parte şi să se
stabilească rolul lui în sistem. Integralitatea este calitatea unui sistem de a avea proprietăţi
specifice conferite de interdependenţa şiu interacţiunea elementelor sale componente. Pentru
a respecta acest principiu în activitatea didactică, când studiem un obiect, proces sau
fenomen geografic este necesar să răspundem la câteva întrebări: cum există?, cum este
influenţat de alte obiecte, procese sau fenomene?, cum influenţează procesul sau fenomenul
alte procese sau fenomene? Aplicarea principiului integrării funcţionale presupune stabilirea
rolului obiectului sau procesului în sistemul funcţional din care face parte.
EX.: apa se găseşte în natură în trei stări de agregare (lichidă, solidă, gazoasă).
Curs 1_Didactica_Geografiei_Nick.pdf
Lectie_ex_Carpatii_Occidentali.pdf
Lectie_ex_CarpatiiOrientali.pdf
Ex_lectie_Subcarpatii.pdf
Ex_lectie_Podisul Moldovei.pdf
Ex_lectie_PodMehPodGetic.pdf
Ex_lectie_Campiile.pdf
Mijlocele de învăţământ cuprind acele resurse materiale şi tehnice adaptate ori create în
scopul îndeplinirii sarcinilor instructive-educative.
- funcţia ergonomică – asigură transmiterea într-un timp scurt a unui volum maxim de
informaţii;
- funcţia estetică – prin mijloacele de învăţământ elevii îşi dezvoltă capacitatea de a percepe,
înţelege, aprecia şi evalua aspectele estetice ale realităţii.
- Mijloace obiectuale - (tabla obişnuită, tabla magnetică, colecţiile de roci, insectare, ierbare
etc.);
- Mijloace scrise şi grafice - reprezintă informaţii gata elaborate prin intermediul unui cod scris
sau a desenului (cărţile, manualele, planşele, hărţile, albumele, dicţionarele, revistele etc.);
a) citirea hărţii – reprezintă descierea tuturor elementelor de pe o hartă (forme de relief, ape,
oraşe, căi de comunicaţie, bogăţii ale subsolului etc.)
Evaluarea este actul didactic complex prin care se determină cantitatea de cunoştinţe şi
abilităţi dobândite, valoarea lor la un anumit moment când se efectuează o prestaţie scrisă,
orală sau practică.
Evaluarea implică trei elemente: verificarea, aprecierea şi notarea. Verificarea este actul
didactic prin care profesorul constată volumul şi calitatea cunoştinţelor şi abilităţilor practice
pe care elevii le au la un moment dat. Aprecierea este actul didactic prin care profesorul
estimează valoarea, nivelul, performanţa cunoştinţelor şi capacităţii elevilor la un moment dat
şi la tema respectivă.
Notarea este actul didactic prin care profesorul măsoară şi validează rezultatul pregătirii
elevului, obţinut prin verificare şi apreciere, iar rezultatul este reprezentat de simboluri
convenţionale (note sau calificative).
-evaluarea finală – are ca obiectiv verificarea cantitativă şi calitativă a însuşirii întregii materii
de studiu Evaluare după modul de efectuare:
-examinarea scrisă – se face prin lucrări de control sau extemporale (verificare curentă)
neanunţate, prin lucrări scrise semestriale anunţate (teze), prin lucrări scrise la sfârşit de ciclu
şcolar (capacitate sau bacalaureat).
-evaluare formativă, orientată spre un conţinut parcurs, indică eficienţa învăţării şi zonele în
care se manifestă deficienţa;
-evaluare pentru plasament – are ca scop repartizarea subiecţilor în grupe de nivel relativ
omogen, pentru a adopta strategii diferenţiate de predare-învăţare;
-evaluare sumativă – are ca scop ierarhizarea subiecţilor în privinţa unui conţinut parcurs
într-o perioadă îndelungată ( în timpul unui an şcolar, unui ciclu de învăţământ, pentru
bacalaureat etc.).
Testul este o formă de verificare frontală, scrisă, care cuprinde un ansamblu diversificat de
itemi – întrebări – care vizează un volum mare de cunoştinţe şi capacităţi. Baremul de notare
al testului asigură condiţiile unei notări obiective.
-teste de progres – care cuprind itemi, centraţi direct pe obiectivele operaţionale şi care indică
eficienţa procesului de învăţare, a progresului realizat de elevi prin parcurgerea conţinutului
dar şi deficienţele ce pot fi corectate prin modificarea strategiilor de învăţare
-teste de notare – vizează o unitate de învăţare sau mai multe unităţi de învăţare, din
conţinutul cuprins în programa şi manualul şcolar.
-teste de ierarhizare – testele sintetice cuprind o sinteză a materiei predate pe parcursul unui
an şcolar, sau vizează mai multe capitole dintr-un manual.Grilele sunt forme particulare ale
testelor care vizează conţinutul unui manual.
Testul poate conţine până la 50-60 itemi de discriminare binară sau multiplă cu răspunsuri
deschise.
Elaborarea testului:
-itemi obiectivi – abordează un singur aspect cognitiv precis delimitat, izolat din domeniul
testării ex. Capitala Romaniei este ______________
-itemi subiectivi – cotarea nu se poate realiza pe baza unor modele complete ale
răspunsurilor coreste, de aceea opiniile, criteriile şi judecăţile evaluatorului fiind deosebit de
importante.
Discuţiile pe baza filmului cuprind: analizarea unor momente sau aspecte din din
film; formularea întrebărilor de către elevi; formularea răspunsurilor de către elevi sau
profesor; sistematizarea informaţiilor, formularea concluziilor; localizarea pe hartă a
locurilor prezentate.
· Realizarea unor emisiuni radio sau tv (concursuri, jocuri, reportaje etc). În vizite şi
excusii se realizează filme documentare cu conţinut geografic cu diferite
subiecte. Activitatea este coordonată de profesori sau de către realizatorii emisiunilor
respective.
Drumeţia are ca scop relaxarea, dar şi cunoaşterea directă a unor aspecte din
realitate. Obiectivele cognitive care pot fi atinse în drumeţie sunt culegerea informaţiilor
prin observarea directă a mediului, cunoaşterea nemijlocită a unui obiectiv natural
(rezervaţie, peisaj, lac, peşteră) sau antropic. Obiectivele formative realizabile de către
elevi în vizite şi drumeţii vizează câteva direcţii fundamentale: