ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI SI CERCETARII

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ CHRISTIANA PITEŞTI
Str.Nicolae Dobrin, nr.3, tel./fax 0248/251790
https/postlicealachristiana.ro
[email protected]/secretariat@ postlicealachristiana.ro

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

„CHRISTIANA”
https://sites.google.com/site/christianapitesti/home
mail: [email protected]
https://sites.google.com/site/christianapitesti/home
mail: [email protected]

PITEŞTI
.......................

BIOCHIMIE

SUPORT DE CURS

Prof. Stan Florina

2023
CURS 1 si 2
 INTRODUCERE

BIOCHIMIA este o stiinta moderna, cu caracter complex, care are drept material de studiu
materia vie si fenomenele specifice acesteia, din punct de vedere al organizarii, compozitiei si
structurii biomoleculelor componente, precum si al proceselor complexe de transformare a
acestora, in corelatie cu efectele energetice asociate reactiilor metabolice.

BIOCHIMÍE este o parte a chimiei care studiază compoziția chimică a materiei vii și

procedeele chimice care se petrec în această materie(chimie biologic).

 Cunoasterea substratului biochimic al materiei vii, si a mecanismelor reactiilor biochimice ofera

cheia intelegerii stiintifice a fenomenelor particulare lumii vii cum ar fi: procesele fiziologice
normale sau patologice, formarea speciilor, variabilitatea, ereditatea, reproductibilitatea,
adaptabilitatea etc si proiectarea posibilitatilor de interventie si de aplicare a unor alternative
optime.

Datorita interesului suscitat, dar mai ales a posibilitatilor fizico-chimice moderne de investigare,
biochimia s-a dezvoltat in ultimii ani foarte mult, facand posibila evaluarea structurii moleculare
a vietii, deschizand porti spre domenii noi de cercetare, cum ar fi: secventionarea ADN,
obtinerea unor noi combinatii genetice, elucidarea mecanismului de control al metabolismului si
al proceselor de transport prin membrane celulare etc .

Caracteristici biochimice ale materie vii

Materia vie este constituita din aceleasi elemente chimice care alcatuiesc materia lumii minerale,
organizate in structuri care se supun acelorasi legi, fizice si chimice, care guverneaza lumea
nevie.
In constitutia organismelor vii, vegetale si animale, sunt reprezentate un numar de aproximativ
60 din cele peste o suta de elemente chimice cunoscute.

Dintre acestea 12 elemente chimice (99,9 %) se regasesc in structura tuturor celulelor vii si
sunt denumite MACROBIOELEMENTE: C, H, O, N, P, S, Cl, Si, Mg, K, Na, Ca.

Un numar de patru elemente chimice: C, O, H, N reprezentand peste 99% din masa totala a
organismelor vii se gasesc in proportii diferite in plante, in animale si in organismul uman.

In proportii mai reduse, (aproximativ 1%), dar manifestand un important rol biocatalitic in
procesele metabolice, se gasesc o serie de microbioelemente (oligobioelemente) : B(Bor),
V(vanadiu), Mn, Co, Ni, Mo, Cu, Zn, etc.
Din ordinul milionimilor de procente au fost identificate in cenusa plantelor si
ultrabiomicroelemente: Au, Ag, Hg(mercur), Pb, Ge(germaniu), etc.
Desi este constituita pornind de la molecule mici, cu compozitie elementala simpla, (H 2O, CO2,
NH3, aminoacizi, monoglucide, lipide simple etc .. ), materia vie este total diferita prin
proprietati de cea minerala, caracterizandu-se printr-un inalt grad de complexitate si organizare,
intr-o mare varietate de forme, rezultat al procesului de evolutie indelungat.

Cu toata varietatea si complexitatea chimica a organismelor, materia vie este organizata dupa un
principiu unitar. Componentii celulari nu alcatuiesc o serie continua, marimea si complexitatea
biomoleculelor nu variaza treptat. Majoritatea constituentilor celulari sunt compusi
macromoleculari si doar un numar relativ redus de biomolecule au dimensiuni mici, in timp ce
speciile moleculare cu dimensiuni intermediare sunt practic absente. Aceasta discontinuitate intre
marimea si gradul de complexitate a celor doua tipuri de biomolecule este rezultatul mijloacelor
pe care le utilizeaza pentru edificarea lor. Intr-o prima etapa, printr-o mare diversitate de reactii
biochimice, organismele vii, sintetizeaza biomolecule primordiale: cateva tipuri de
monozaharide, 20 de aminoacizi, opt nucleoide, cativa acizi grasi si alcooli.
A doua etapa a chimiei celulare consta in policondensarea moleculelor primordiale sub forma
de macromolecule: proteine, acizi nucleici, polizaharide, lipide complexe.
Prin repetarea aceluiasi gen de biosinteza, cu maximum de economie de materiale si energie, din
molecule mici se formeaza treptat macromolecule, proces care decurge cu randament maxim si
fara formare de compusi intermediari.
Componentii celulari , in afara de dimensiuni, se deosebesc si prin caracterul lor specific sau
nespecific. Unii dintre ei, cum ar fi moleculele mici, biomoleculele primordiale: monozaharidele,
aminoacizii, nucleoidele, acizii grasi sunt identici in toate organismele vii, vegetale si animale,
altii prezinta specificitate de specie, de organ si mai ales de individ.
Constituentii celulari specifici sunt macromoleculele proteice si acizii nucleici, care pot exista
intr-o varietate practic infinita, dar fiecare celula, fiecare organism cuprinde un set distinct de
proteine si de acizi nucleici. Diversitatea structurala a celor 5 milioane de specii de proteine si
un numar corespunzator de specii acizi nucleici, se realizeaza prin mijloace simple, de
combinarea a unui numar redus de specii moleculare, respectiv, 20 de aminoacizi pentru proteine
si cate patru tipuri de nucleotide pentru acizii nucleici.
Plantele si cateva specii de microorganisme inmagazineaza prin fotosinteza energia solara in
glucide, lipide, proteine, care alcatuiesc hrana oamenilor sau a animalelor, consumate la randul
lor de catre om. De fapt, organismele animale iau din mediul inconjurator o forma de energie de
calitate superioara pe care o utilizeaza pentru indeplinirea tuturor functiilor vitale si elibereaza in
mediu o cantitate de energie de calitate inferioara (caldura).
Schimburile de materie si de energie dintre organism si mediu, care definesc insasi viata, implica
desfasurarea unui numar mare de reactii chimice, care alcatuiesc metabolismul, cu doua laturi
principale:
-catabolismul (degradarea constituentilor celulari la compusi mai simpli) implica procese
exergonice, in care produce energie
-anabolismul (edificare si refacerea constituentilor celulari) decurge prin reactii endergonice, in
care se consuma energia mobolizata in procesele catabolice.
Organismele vii sunt deci sisteme deschise, aflate intr-un permanent schimb de energie si
materie cu mediul inconjurator, constituind sediul unui triplu flux, de materie ,de energie
si de informatie.
La baza activitatii chimice celulare stau biocatelizatorii- enzime, care catalizeaza multitudinea
de reactii care alcatuiesc metabolismul. Enzimele sunt proteine care se caracterizeaza printr-o
activitate catalitica mult superioara catalizatorilor chimici si o inalta specificitate. Reactiile
catalitice care alcatuiesc metabolismul intermediar nu sunt independente, ele alcatuiesc secvente
liniare sau secvente ramificate in cicluri, atat anabolice cat si catabolice. Desii termenii extremi
ai acestor secvente sunt identici, procesele de biosinteza nu au loc prin inversarea reactiilor de
degradare, secventa anabolica nu este o simpla parcurgere in sens invers a celei catabolice, cele
doua procese se diferentiaza prin una sau mai multe etape. Reactiile distincte ale celor doua
secvente opuse sunt adesea acele reactii care au efectele enrgetice cele mai pronuntate, respectiv
sunt puternic endergonice sau exergonice.

Un alt aspect important al metabolismului este coerenta functionala a diverselor reactii

biochimice.
Metabolismul nu este o suma de reactii, ci este alcatuit din sisteme de reactii intercorelate care
asigura functionarea optima a organismlui. Cu toate ca organismul este sediul unei activitati
biochimice intense si variate, compozitia sa chimica calitativa si cantitativa este relativ constanta.

Homeostazia biologica (mentinerea intre anumite limite a parametrilor biochimici si fiziologici

ai organismului) este rezultatul functionarii unor mecanisme de autoreglare. La nivel celular se
exercita un control primitiv metabolic prin accelerarea si incetinirea reactiilor metabolice ca
rezultat al modificarii activitatii enzimelor existente in celule sau prin inductia si represia sintezei
proteinelor cu rol biocatalitic. La nivelul organismului se adauga sistemul de control neuro-
umoral, cu rol de coordonare a activitatilor metabolice celulare.
 CAPITOLUL I
ELEMENTELE CHIMICE DIN ORGANISMUL UMAN

Elementele chimice inserate in sistemul periodic pot fi: metale si nemetale

Elementele chimice care se gasesc in organismul uman se numesc bioelemente.

Metalele pot fi (vezi sistemul periodic):

Netranzitionale din grupele principale:Na,K,Ca,Mg
Tranzitionale:Fe,Co,Mn,Cu,etc.

Nemetale-elemente organogene care intra in componenta organismului uman:C,H,O,P,S,X.

O-65%, C-18%, H-10%, N-3% azot, Sulf-0.25%, P-1%, K-0,35%, Sodiu-0,15%,Mg-0,05%,
Cl si restul elementelor
Alta clasificare a elementelor din componenta organismului uman:
-Macroelemente(99,99%). Organismul are nevoie de ele in cantitati mari:
C,H,O,N,K,Na,Cl,Ca,P,Mg.
-Microelemente(0,01%): organismul are nevoie de ele in cantitati extrem de mici:
F(fluor),Mn,Fe,Co,Cr,I,Zn,Cu,Mo,Se.

Importanta biologica a unor elemente chimice :

-Na:Controleaza absorbtia ,distributia,retinerea si eliminarea apei din organism si are rol in

excitabilitatea nervoasa .
-K:intervine sub forma de ioni in desfasurarea normal a activitatii muschilor
-CI:ajuta la digestie sub forma de HCI care se gaseste in sucul gastric si in NaCI .
-Ca:confera oaselor rigiditatea caracteristica ,are un rol esential in functionarea muschiilor si a
nervilor.
-P:Ajuta la procesele de crestere si de vindecare ,se afla alaturi de calciu (Ca)in oases i dinti .
-F (fluorul):in sistemul periodic se gaseste ….,reduce frecventa cariilor dentare ,intareste oasele.
-Mn:Ajuta la eliminarea oboselii ,imbunatateste reflexele musculare ,contribuie la oprirea
osteoporozei si stimuleaza memoria .
-Fe:este important in formarea hemoglobinei ,care reda sangelui culoarea caracteristica si asigura
transportul O de la plamani la tooate celulele .
-Cobaltul :previne anemia
-Cu:asigura absorbtia Fe in organism ,exercitand un efect energizant .
-Zn :accelereaza procesul de vindecare a ranilor interne si extreme.Elimina petele albe pe
unghii,favorizeaza cresterea si capacitatea mentala.
-Se:ajuta la mentinerea elasticitatii tesuturilor .
-Milibden (Mo):actioneaza preventiv impotriva anemiei
-I (iodul):are rol in glanda tiroida ,asigura sinteza hormonilor produsi in glanda tiroida ,ce
implinesc functii importante cum ar fi : dezvoltarea normala a SNC la copii , accelerarea arderii
hranei .
-Cr: ajuta la scaderea tensiunii arteriale.
 Surse natural in care se gasesc bioelementele:

-F: in apa potabila clorurata;

-Mn: in cereale integrale, in nuci, in vegeteale de culoare verde, in mazare, in sfecla;
-Fe: in spirulina, susan,galbenus de ou, polen, linte, nuci, ovaz, grau,spanac;
-Co: in lapte, ficat, carne;
-Cu: fasole uscata, mazare, grau integral, prune si aproape toate elementele de origine marina;
-Zn: carne, ficat, alimente de origine marina, germeni de grau, drojdie de bere, seminte de
dovleac, oua, lapte degresat;
-Se(seleniu): germeni de grau, tarate, ton, ceapa, rosii, brocolii;
-Mo(molibden): vegetale cu frunze de culoare verde inchis, cereal integrale;
-Iod: alge marine alimentare, sare marina, carne de peste;
-Cr: ficat de vital, germeni de grau, drojdie de bere, carne de pui, ulei de porumb;
-N: sare de bucatarie, morcovi , sfecla, anghinare;
-Cl: sare de bucatarie, masline;
-Ca: lactate, susan, soia, migdale, alune, nuci;
-P( fosfor): pui, peste , cereale integrale, oua, seminte, nuci;
-Mg:cereale nemacinate, smochine,migdale, nuci, serminte, vegetale de culoare verde inchis,
banana, capsuni;
-K(potasiu): citrice, pepene galben, toate vegetalele de culoare verde, frunze de menta, seminte
de floarea-soarelui, rosii, prune, banana, cartofi.

Apa in organismul uman

Dintre toate substantele care intra in constitutia organismului uman, apa sta pe primul loc in
ceea ce priveste cantitatea. In medie, omul are 63-70% apa in organismul sau. Pentru un corp de
aproximativ 70 kg: plasma sanguina are 3 l, lichidul interstitial 14 l si din cellule 29 l.
- In creier-75%, - Plamani-80%, - Inima-79%, - Splina – 75%
- Rinichi 82%, - Sange 83%, - Muschi 75%, - Oase 22%

Rolul apei in organismul uman .

-Apa este un excelent dizolvant pentru multe substante si este mediul in care se desfasoara cele
mai multe reactii chimice legate de metabolismul substantelor.Daca se amesteca 2 substante
solide reactia nu are loc.E nevoie ca cele doua substante sa fie dizolvate in apa.pentru ca reactia
sa aiba loc
-In organismul uman au loc numeroase reactii chimice care dau nastere la caldura si energie
necesare vietii .Aceste reactii au nevoie de un mediu apos.
-Apa este un electrolit slab,disociaza in protoni si hidroxil A +B .Acesti ioni au prioritati
catalietictice accelerand un numar considerabil de reactii chimice.Multe reactii care ar avea loc
intr-un timp indelungat sub actiunea catalitica a apei are loc in fractiuni de secunda.
-Apa are prioritatea de a acumula si a degaja caldura si evaporarea .Aceste insusiri ale apei sunt
utilizate in fiziologia termoreglarii (transpiratiei).La temperaturile ridicate ale verii organismul
uman primeste mult mai multa caldura decat are nevoie.Transformarea apei din stare lichida in
stare gazoasa presupune o pierdere de caldura de la corpul unde se afla apa .In corpul omenesc
fiecare gram de apa evaporeaza de pe suprafata pielii prin transpiratie la temperature camerei
intalneste pierderea a 580 de calorii.

METABOLISMUL APEI IN ORGANISMUL UMAN(cum intra cum iese apa..).

Apa este introdusa in organismul uman sub forma de bauturi impreuna cu alimentele .In afara
cantitatii de apa pe care o introducem pe cale bucala .Apa mai rezulta in foarte multe procese de
oxidare care au loc in organismul uman :oxidarea alcolilor la aldehyde ,la acizi sau arderi.
Substanta (C2H)+O2 CO2+H2O
De regula fructele contin peste 90% apa ,iar alimentele uscate contin intre 60-85%apa
Apa luata din stomac si din intestine este transportata de sange in tot organismul si este
retinuta de catre tesuturi .Rezerva de apa a organismului o constituie in special muschii si pielea
.Pe langa acestea si celelalte organe si parti ale corpului omenesc au in compozitia lor o cantitate
inseamnata de apa (vezi inceputul lectiei …)
In mod normal organismul are nevoie de 2,5 L apa pe zi.Unneori aceasta nevoie creste de
pana la zeci de litri de apa.Depinde de mediul exterior …
Apa din organism se elimina prin:
Rinichi 06-21 de zi
-Cr (crom): ajuta la scaderea tensiunii arteiale

BIOMOLECULE SI CELULE

In acest prim capitol vom dezvolta ideea studierii biomoleculelor din urmatoarele
puncte de vedere:
- Examinarea structurii si proprietatilor lor dupa principiile si metodele chimiei clasice;
- Examinarea lor in lumina ipotezei evolutionismului- biomoleculele sunt produsi ai
selectiei in timpul evolutiei, sunt cele mai potrivite pentru functia lor biologica si interactioneaza
intre ele in moduri specifice, conform logicii moleculare a materiei vii;
Pe Terra, unele elemente chimice s-au selectat si au devenit apte pentru a forma molecule
proprii organismelor vii. Doar 27 din cele 90 de elemente chimice naturale sunt componente
esentiale ale diferitelor elemente vii de pe Terra.
- Elemente componente ale materiei organice - O, C, N, H, P; S, ioni monoatomici- Na+,
K+, Mg2+, Ca2+, Cl-;
- Elemente componente ale materiei organice prezente in cantitati foarte mici- Mn, Fe,
Co, Cu, Zn, B, Al, V, Mo, I, Si, Sn, Ni, Cr, F, Se;
Exista mari diferente intre raspandirea elementelor in scoarta pamantului si in
organismele vii:
Compus Scoarta Terrei Organismul uman
O2 47% 25.5%
C 0.19% 9.5%
H 0.22% 63%
Cele mai raspandite elemente in organismul uman sunt- H, O, C, N = 96% din masa
celulara.

Ierarhia organizarii moleculare a celulelor

 Toate biomoleculele organismului uman provin din precursori foarte simpli, cu masa
moleculara mica, proveniti din mediu (marele laborator al naturii!) - CO2, H2O, NH3.
Acesti precursori din mediu, prin intermediul unor mecanisme metabolice (cu compusi
intermediari: Piruvat, Citrat, Malat, Gliceraldehida-3-fosfat), sunt transformati de catre
organismele vii in compusi organici cu masa moleculara ceva mai mare, numite si biomolecule
de baza sau unitatile constituiente: Nucleotide, Aminoacizi, Monozaharide, Acizi grasi, Glicerol.
Biomoleculele de baza se leaga intre ele prin legaturi covalente, rezultand
macromolecule proprii celulei vii: Acizi nucleici, Protoine, Polizaharide, Lipide.
La un nivel superior macromoleculele se combina rezultand ansamble supramoleculare:
ribozomi, complexe enzimatice, sisteme contractile, microtubuli.
La randul lor aceste ansamble se organizeaza foarte precis in organite celulare care vor
compune si asigura functionalitatea celulei vii: Nucleu, Mitocondrie, Corpusculi Golgi, etc.
Principalele clase de biomolecule au functii identice in toate tipurile de celule – Acizi
nucleici - ADN. ARN - transmiterea informatiei genetice; proteinele sunt produsi si efectori ai
actiunii genelor (enzime sau elemente structurale); polizaharidele - depozit de energie si
elemente structurale; lipidele - depozit energetic si element structural.

Biomolecule primordiale
Intr-o celula de E.coli- exista aproximativ 3000 de tipuri diferite de proteine si 1000 de
tipuri de acizi nucleici. Toate aceste proteine sunt formate din doar 20 de aminoacizi , iar acizii
nucleici din 8 tipuri de nucleotide diferite.
Aminoacizi: - Glicocol (glicina), Treonina, Acid aspartic, Alanina, Fenilalanina,
Asparagina, Valina, Tirozina, Ac. Glutamic, Glutamina, Leucina, Triptofan, Histidina,
Izoleucina, Cistenina, Arginina, Serina, Prolina, Lizina, Metionina.
Alte biomolecule primordiale : Uracil, Timina, Citozina, Adenina, Guanina, Alfa-D-
Glucoza, Alfa-D-Riboza, Alcool glucidic, Alcool azotat, Acid palmitic, etc.

Originea biomoleculelor
In istoria indepartata a pamantului au existat numerosi compusi organici diferiti, in
concentratii mari, la suprafata oceanelor –“supa". Sub actiunea diferitilor agenti fizici - lumina in
spectru vizibil, UV, raze X, radiatii gamma, descarcari electrice cu scanteie sau neluminoase,
US, unde de soc, particule alfa si beta, etc., s-au format primele biomolecule care, mai apoi s-au
combinat formand primele celule vii.
Organismele vii au aparut probabil acum 4000 de milioane de ani in urma.
Biomoleculele erau mult mai diverse decat cele pe care le cunoastem astazi, ele suferind
un proces de selectie, cele care s-au combinat intr-un mod care le-a conferit "persistenta" in timp,
plasticitatea necesara si au ramas si au ,,evoluat ‘ spre organizarea elementelor vii.

Biomolecule, structuri supramoleculare si organite celulare

In celulele vii exista o organizare ierarhica - biomolecurele formeaza macromoleculele,
macromoleculele sunt componentele complexelor supramoleculare, iar acestea din urma sunt
organizate in organite celulare care stau la baza organizarii structurale si functionale a celulei.
Este deosebit de importanta aceasta structurare in existenta unei celule vii. La om, exista
boala denumita anemia cu celule in secera (drepanocitara). De fapt este un defect determinat de
numai 2 aminoacizi (2 molecule de acid glutamic sunt inlocuite de 2 molecule de valina) din cei
600 de aminoacizi care formeaza hemoglobina - Hb. Acest defect determina o modificare de
structura a Hb care va duce la schimbarea formei celulei rosii care capata o forma de semiluna
”de secera”. La randul lor aceste celule anormale nu vor functiona normal si vor fi cauza unor
microtromboze repetate si a unui turn-over rapid.

Organizarea structurala a celulelor

Pe parcursul studiului Biochimiei va trebui sa raportam structura si functia dinamica a
fiecarui tip de biomolecula la structura si rolul biologic al diferitelor componente celulare: pereti
celulari, membrane celulare si intracelulare, ribozomi, cloroplastele, sistemete contractile,
reticulul endoplasmic si nucleul celular.
Exista 2 mari clase de celule - procariote si eucariote.

Organirarea celulelor procariote:

Primele aparute pe scara evolutiei;
- Celulele procariote sunt celule foarte mici, simple, delimitate de membrana celulara
(frecvent aceasta este inconjurata de un perete celular rigid); peretele celular – schelet rigid de
lanturi polizaharidice de care sunt legate scurte lanturi pepdidice; suprafata exterioara este
acoperita cu lipopolizaharide; pilii sunt prezenti numai la anumite bacterii si sunt prelungiri ale
peretelui celular; 45% din membrana celulara sunt lipide si 55% proteine; intravaginarile
membranei celulare se numesc mezozomi.
Proprietati si functii - protejeaza celula impotriva umflarii in mediu hipoton (bogat in
apa); permite trecerea moleculelor mici; are permeabilitate selectiva - lasa apa, anumite substate
hranitoare si ionii metalici sa treaca liberi; gazda pentru enzimele care transforma energia
alimentara in energie inmagazinata in ATp.
- Nu au organite cu membrana - mitocondrii si reticul endoprasmic.
- Nu au nucleu. Au un singur cromosom constituit dintr-o singura molecula de ADN,
dublu helicoidala, dens spiralata = zona nucleara. ADN-ul este purtatorul informatiei genetice. In
timpul diviziunii, fiecare catena este replicata in 2 molecule fiice, dublu helicoidale. De pe ADN
mesajul genetic este transcris pentru a forma ARN mesager –ARNm.
- Ribozomii sunt formati din 2 subunitati- mare si mica; fiecare subunitate contine
aproximativ 65% ARN si 35% proteine; o celula de E. coli contine aproximativ 15000 de
ribozomi. Aici are loc sintza proteinelor. ARNm se leaga in spatiul dintre subunitati si determina
secventa de aminoacizi- aa in lanturile polipeptidice care se formeaza.
- Granule de depozitare - sunt polimeri glucidici; in unele celule sunt granule de polibeta-
hidroxibutirat. Aceste granule sunt degradate enzimatic si elibereaza energia.
- Citosolul - partea solubila a citoplasmei; foarte vascoasa; concentratia proteinelor este
foarte mare - > 20%. Majoritatea proteinelor sunt enzime necesare metabolismului celular. Mai
exista metaboliti intermediari si saruri anorganice.
- Se inmultesc prin diviziune asexuata; exista si conjugare sexuata.
- Exemple - eubacteriile, algele verzi-albastre, spirochetele, rickettsiiie, organisme
micoplasmatice.
Organirarea celulelor Eucariote

- Celulele Eucariote sunt mult mai mari si mai complexe decat celulele procariote (de
1000 - 10000 de ori mai mari) sunt in componenta tuturor organismelor superioare din regnul
vegetal si animal, celulele fungilor, protozoarelor si a majoritatii algelor.
 - Membrana celulara - glicocalix - flexibil si vascos; compus din mucopolizaharide acide,
glicolipide si glicoproteine; proteineie si lipidele sunt in proportii aproape egale; lipidele sunt
aranjate in strat dublu. Are rol adeziv, de recunoastere celulera si organizare tisulara. Este
selectiv permeabila si are sisteme de transport activ (consumatoare de energie) pentru Na+, K+,
glucoza, aa, substante nuiritive si unele enzime.
- Nucleul - are invelis perinuclear; ADN-ul este conjugat cu histonele si organizat in
cromosomi. Nucleolul este bogat in ARN. In timpul diviziunii - cromosomii sufera o replicare a
ADN-ului celulele fiice avand acelasi numar de cromosomi ca si celula mama.
Exceptie de la aceasta regula o fac celulele sexuale - spermatozoidul si ovulul care sunt
haploide - au jumatate din numarul de cromosomi. Celulele umane au un numar de 46
cromosomi.
Mitocondria - in numar variabil in celule; aproximativ 800 intr-un hepatocit; au
membrana interna si externa au compozitie lipidica si enzimatica diferita, matricea fiind bogata
in enzime. Sunt "uzine" energetice ale celulei- hidratii de carbon, lipidele si aa sunt oxidati pana
la nivel de CO2 si H2O + energie inmagazinata in ATP.
- Complexul Golgi- vezicule aplatizate, unimembranare, suprapuse. Are rol in secretia
produsilor celulari (proteine spre exemplu) spre exterior. Ajuta la formarea membranei
plasmatice si a celei lizozomale.
- Peroxizomii - microcorpi-vezicule unimembranare ce contin catalaza, D-aminoacid
oxidaza, urat-oxidaza si alte enzime oxidative. Are rol in oxidarea anumitor substante nutritive
rezultand H2O ce va fi ulterior redus la O2 si H2O.
- Lizozomii - vezicule unimembranare ce contin enzime hidrolitice ca ribonucleaza si
fosfataza. Au rol in digestia materialulul nutritiv adus prin fagocitoza sau pinocitoza. Rol si in
autoliza.
- Reticulul endoplasmatic si ribozomii - vezicule aplatizate unimembranare ale caror
compartimente interioare - cisternele - comunica intre ele formand canale ce strabat
citoplasma. Portiunea exterioara poate fi acoperita de ribozomi. Proteinele sintetizate de
ribozomi intra in cisterne si vor fi transportate prin interiorul celulei catre periferia acesteia.
Exista si sinteza proteica la nivelul ribozomilor care nu sunt atasati RE.

REZUMAT

- Materia vie utilizeaza numai 27 din cele 90 elemente chimice obisnuite gasite in
scoarta pamantului;
- 4 elemente - C, H, N, O - reprezinta 96% din masa totala a organismelor vii;
- Aproape toata masa neapoasa a celulelor vii are in structura compusi organici ai C;
- Exista o ierarhie in organizarea moleculara a celulelor – CO2, H2O, NH3 -›aa,
nucleotide, monozaharide, acizi grasi (AG) -› macromolecule: proteine, acizi nucleici,
polizaharide, lipide -> complexe supramoleculare -> organite celulare -> celula.
- Biomoleculele primordiale au o origine abiotica provenind din interactiunea
componentelor atmosferei primitive sub influenta energiei radiante sau a descarcarilor electrice.
Din aceasta ”supa" primordiala au fost selectate moleculele cele mai potrivite pentru formarea si
supravietuirea primelor organisme vii.
- Marimea, forma si suprafata caracteristica a biomoleculelor sunt deosebit de importante
pentru interactiile lor biochimice si pentru functia lor de elemente constitutive ale
macromoleculelor.