Benescu Vlad - Referat

Prespective somatice asupra aparatului fonator
Vocea este principalul canal de comunicare pe care îl utilizăm în interacțiunile cu ceilalți.

Inflexiunile vocii, tonul acesteia, pauzele luate între cuvinte sau înainte de anumite idei crează
efecte constante în cei care ascultă. In domeniul artelor spectacolului și al teatrului, vocea este un
element esențial. Dexteritatea cu care vocea este folosită determină diferite stări și emoții în
spectatorii care iau parte la spectacol, dar în același timp dexteritatea cu care un actor își utilizează
vocea poate defini calitatea acestuia sau putem determina tipologia în care acesta se încadrează.
Fiecare suntem înzestrați o anumită calitate sonoră. Această calitate sonoră evoluează, atât
organic, în urma maturizării sau urmă îmbătrânirii, dar ea se poate transforma și pe baza unor
antrenamente specifice. Aici se încadrează exerciții de dicție, de respirație, de logopedie. Aceste
exerciții sunt foarte benefice deoarece lucrează direct asupra cauzelor învecinate ale aparatului
fonator. Exercițiile de dicție lucrează direct asupra mușchilor care ne ajută să producem sunete
variate: mușchii limbi (genioglosul - cel mai important muschi al limbii când vine vorba de vorbit
sau de cântat, el fiind singurul mușchi coborâtor al limbii. Prin activarea acestuia permitem lărgirea
cavității bucale, aerul având mai mult loc să iasă, iar camera de fonație își schimbă forma), mușchii
buzelor, obrajilor, mandibulei etc.
Prin aplicarea consistentă a acestor exerciții abilitățile vocale se pot îmbunătății continuu,
dar există cazuri când aceasta evoluție atinge niște limite sau mai există cazuri când anumite
probleme tot persistă, anumite probleme recurente care nu s-au rezolvat pe baza procesului de
antrenament. Există cazuri de actori sau de oameni care vorbesc în public, care deși practică aceste
meserii de foarte mult timp, chiar cu succes, nu încetează să răgușescă sau să semnaleze alte
disconforturi în urma evenimentelor de vorbit în public.
Frederick Matthias Alexander a fost actor de origine australiană. El a început să aibă
probleme cu vocea, care uneori îi punea dificultăți în a-și practica meseria. A început să manifeste o
formă cronică de laringită, la care doctorii nu au știut cum să-l ajute. Așa că el a reușit la un moment
dat să găsească o soluție de unul singur. “Alexander a fost nedumerit când a observat că, deși putea
vorbi ore în șir cu prietenii fără să experimenteze cel mai mic disconfort, câteva momente pe scenă
l-au lăsat răgușit. Întrebat care este diferența dintre conversația sa obișnuită și spectacolele sale, a
petrecut câteva luni lucrând într-un studio plin de oglinzi, încercând să creeze din nou ceea ce a
făcut când era pe punctul de a merge pe scenă. El a descoperit treptat un sistem complex de
atitudini, sentimente și modele muzicale pe care le-a numit „obiceiul de joc”. Acest obicei contrasta
cu felul în care vorbea cu prietenii. Când se pregătea să joace un rol, conștiința lui de sine s-a
manifestat într-o particulară înclinare a spatelui capului, însoțită de tensiunea din mușchii gâtului,
care i-a încordat laringele și i-a inhibat respirația. Niciuna dintre aceste tensiuni nu a fost prezentă
când a stat de vorbă cu prietenii săi.”1
A realizat că avea foarte multe tensiuni la nivelul gâtului de care nu era conștient și a început
să dezvolte diferite metode de a vorbi și a se mișca mai relaxat. După acel moment situația lui s-a
îmbunătățit atât de mult încât a început să primească oferte din partea prietenilor și a doctorilor, care
erau uimiți de rezultatele recuperării acestuia și îi sugerau să îi învețe și pe alții ceea ce el a aplicat.
Abordarea lui Frederic Alexander nu este solitară, o parte din metode apărut ulterior iar
altele existau încă de atunci și de multe ori metodele noi s-au bazat pe aceste practici anterioare. Ne
referim în principal la metodele definite azi ca tehnici somatice. Tehnicile somatice pun accentul pe
integrarea relației dintre minte și corp. Aceste metode explorează continuu faptul că mintea și
corpul funcționează concomitent și se influențează una pe cealaltă. Practic, orice modificare
produsă într-una dintre ele se va manifesta în cealaltă și viceversa.
1Marta Eddy - Mindful Movement, Ed. Gomer Press, Bristol 2016, pg. 158
Majoritatea din aceste motode somatice tind să găsească și să bunătățească cauze mai
îndepărtate care condiționează evoluția unui sistem, de cele mai multe ori motor. Prin intermediul
acestor noi viziuni de abordarea a corpului s-a putut clarifica faptul toate sistemele sunt integrate,
iar forma în care acestea o există le influențează dinamica și funcționalitatea. Postura va determina
daca anumite sisteme fie motorii, digestive sau fonatoare vor fi ținute într-o anumită poziție cu un
anumit grad de presiune sau vor colabora cu celelate părțile corpului și vor distribui constant
greutatea și forțele din corp.
Metoda Feldenkrais este o altă tehnică somatică în care se regăsesc foarte multe
antrenamente și abordări inedite pentru a îmbunătății calitatea fonației. Inclusiv el a aplicat exerciții
care ținteau de îmbunătățirea vocii, dar mai ales câțiva dintre discipolii lui s-au concentrat pe acest
subdomeniu. Richard Corbeil a creat Vocal Integration with The Feldenkrais Method și Turning Air
into Sounds. Un alt studiu realiazat pe acesta tema este Singing with Your Whole Self: A Singer's
Guide to Feldenkrais Awareness through Movement realizat de catre by Samuel H.
Nelson , Elizabeth L. Blades. Aceasta carte îi învață pe interpreți să folosească metoda Feldenkrais
de educație neuromusculară pentru a ameliora problemele de tensiune, încordare musculară și boală,
în vederea obținerii unei performanțe vocale optime.
Tehnicile somatice nu trebuie să elimine din antrenament alte forme de mișcare, ci doar
ajută la înțelegerea de sine și la înțelegerea fiecărei forme de mișcare în parte. Richard Schusterman
mai spune în cartea sa că “putem observa cu ușurință, de pildă, că aportul esteticii somatice la
acuitatea senzorială, mișcările musculare și conștientizarea experiențelor noastre ar contribui în mod
fructuos la înțelegerea și practicarea unor arte tradiționale precum muzica, pictura și dansul (o artă
prin excelență estetico-somatică) și ne-ar putea îmbogăți, totodată, maniera de a aprecia mediile
naturale și artificiale în care locuim și ne mișcăm.” 2
2Richard Shusterman - Estetica pragmatistă, arta în stare vie, Ed. Institutul European, laşi
2004 pg. 293

Benescu Vlad - Referat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Benescu Vlad - Referat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Benescu Vlad - Referat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prespective somatice asupra aparatului fonator

Vocea este principalul canal de comunicare pe care îl utilizăm în interacțiunile cu ceilalți.

S-ar putea să vă placă și