Printesa Care Sforaia Piesa An 2020 Final
Printesa Care Sforaia Piesa An 2020 Final
Printesa Care Sforaia Piesa An 2020 Final
Concursul se desfășoară
sub egida și cu sprijinul
CASEI REGALE A ROMÂNIEI
Editură a UNITER
TEATRU
PRINȚESA
CARE SFORĂIA
Editura UNITEXT
București, 2021
(piesă pentru copiii între 7 și 70 de ani)
Această piesă permite și încurajează cu
bună știință interacțiunea cu publicul, în
consecință și improvizația.
PERSONAJE:
Prințesa
Regina
Regele
Guvernanta
Sfetnicul
Vraciul
Făt-Nefrumos
Prințul de Aur
Prințul Diamantelor
Prințul de Platină
Doamna de companie 1
Doamna de companie 2
Doamna de companie 3
Halebardier 1
Halebardier 2
Curteni, pleavă
5
6
SCENA 1
7
REGELE: Al tău, al șambelanului, al
curtenilor, al tuturor! Dar sună cam ciudat…
SFETNICUL: De ce ciudat, re– (Se oprește)
REGELE: Doamnă…
8
REGELE: Nu mai puțin fericit, draga mea!
9
DOAMNA DE COMPANIE 3: Are o talie de
viespe!
DOAMNA DE COMPANIE 1: Are picioare
superbe!
SFETNICUL: Nu știu, nu i le-am văzut
niciodată.
DOAMNA DE COMPANIE 2:Vă spunem noi
că sunt superbe!
DOAMNA DE COMPANIE 3: Are un chip de
înger!
DOAMNA DE COMPANIE 1: Are mâini
delicate!
DOAMNA DE COMPANIE 2:Are un păr de
invidiat!
DOAMNA DE COMPANIE 3: Are un nas
fără cusur, nici prea mare, nici prea mic!
DOAMNA DE COMPANIE 1: Are pomeți de
păpușă!
DOAMNA DE COMPANIE 2:Are o frunte
potrivită!
DOAMNA DE COMPANIE 3: Are buze
apetisante!
10
DOAMNA DE COMPANIE 1: Are ochi de
smarald!
DOAMNA DE COMPANIE 2: Are umeri
rotunzi ca merele!
DOAMNA DE COMPANIE 3: Are genunchi
delicați și netezi ca niște pietre șlefuite
de mare!
SFETNICUL: Nu știu, nu și-i arată niciodată.
11
REGELE: Da, așa este, fiica mea!
12
Nici nu atinge Terra cu picioarele!
Desăvârșită, turnată-n unic tipar
Ursitoarele datu-i-au har după har!
În ochi are stele, cum noi nici nu visăm.
SFETNICUL: Ce ne rămâne? În laude s-o-
ngropăm!
CORUL: Păru-i de aur lucește – unduiește!
Niciun ochi frumusețea nu i-o răpește!
Bujori înfloresc în obraz, fruntea-i pură.
SFETNICUL: Zâmbetul ei străpunge orice
armură!
CORUL: Fragedă gură, buze în roșu carmin
Doar să le vezi – te vindeci de orișice chin!
Brațe fără defecte și umeri rotunzi!
SFETNICUL: Uiți că-n lume există și
oameni bolunzi!
CORUL: Degete fine prelungi de pianist…
Dar ea poate să fie orice artist!
Sânii, o sânii, de ei să nu mai vorbim!
SFETNICUL: Unici crescut-au și nu-i voie
să-i privim!
CORUL: Talia-i subțire de viespe fără ac…
Taie răsuflarea de bogat ori de sărac!
Șolduri de sirenă te lasă fără grai!
13
SFETNICUL: Pe pământ să fim oare sau
poate în rai?!
CORUL: Picioare zvelte, superbe,
zvăpăiate…
Lichefiază minți, opresc și atentate!
Făptura-i minunată ne umilește, zău!
Vrem să-i fim supuse, nu ne gândim la
rău!
SFETNICUL: Și mai are ceva perfect…
rotund tare…
CORUL: Câtă îndrăzneală, ce nerușinare!
(Fir-ar să fie, dreptate totuși are…)
Noi nu ne putem ridica până la ea
Noi suntem pulbere, prințesa e o stea!
Viața noastră o-nchinăm perfecțiunii!
SFETNICUL: Se trezesc, o doamne, din
străfund străbunii!
CORUL: Desăvârșită, perfectă ca soarele!
Frumusețea-i trece toate hotarele!
Brusc se aud trompetele care anunță
oaspeți de seamă. Intră cei trei prinți.
Temenele în fața fețelor regale etc.
14
GUVERNANTA: (Aparte, spre public)
Ăsta-i un pleonasm.
REGELE: (Spre Guvernantă) Tacă-ți
fleanca!
GUVERNANTA: Dacă-i prințesă, normal
că-i desăvârșită.
REGELE: Iată cea mai frumoasă fată din
Univers, imaculată ca prima ninsoare a
iernii…
GUVERNANTA: (Spre public) …că doar nu
a verii…
REGELE: …strălucitoare ca soarele și
perfectă ca nimeni altcineva!
PRINȚUL DE AUR: Majestățile Voastre…
sunt onorat să cer mâna Prea-
strălucitoarei Prințese, Luceafăr de
Dimineață și Luceafăr de Seară totodată…
Cu voia Majestăților Voastre și cu
îngăduința Neasemuitei Prințese, îi pun
la picioare inima mea și darul cel mai de
preț: o rochie țesută din fire de aur, cu o
trenă așijderea și un voal aidoma…
15
PRINȚESA: Hm… Nu-i rău, Prințule, dar…
nici de ajuns.
16
din cea mai nobilă materie din lume,
platina !
PRINȚESA: (Strâmbă din nas) N-am
nevoie de nici o bijuterie ca să-mi fac
cunoscute frumusețea și perfecțiunea
mea perfectă !
17
PRINȚUL DIAMANTELOR: (Face un pas
în față) Nemaiauzită Prințesă… Îți voi
face acte pe toate minele de diamante
din Regatul meu, ca să fii deplina lor
stăpână!
PRINȚESA: Și minele din afara regatului
tău?
PRINȚUL DIAMANTELOR: (Transpirând)
Păi… nu sunt ale mele…
PRINȚESA: Când vor fi, atunci mai stăm
de vorbă!
PRINȚUL DE PLATINĂ: (Se încumetă
și el) Nesfârșit de frumoasă și de
nemaipomenită Prințesă…! Eu îți voi
oferi… luna de pe cer!
PRINȚESA: (Descumpănită, dar numai
pentru câteva clipe, căci izbucnește în
râs, amuzându-se copios) Ce să fac eu cu
luna de pe cer?! (Râde ca apucata) Auzi,
luna de pe cer! Ce caraghios! (Brusc
serioasă, celor trei Prinți deopotrivă)
Când veți avea cu adevărat ce să-mi
oferiți, abia atunci să vă întoarceți la
superbele, inegalabilele, de top-model
picioare ale mele. Și cel ce va fi ales îmi
18
va putea săruta degetele de la picioare
tot restul vieții sale!
19
SCENA 2
Halebardier 1 și Halebardier 2, apoi Regina,
apoi Regele.
Anticamera dormitorului Prințesei.
Halebardierul 1 picotește, celălalt patru
lează prin fața ușii.
20
HALEBARDIER 1: (Trezindu-se) M-a
verificat: eu nu sforăi.
HALEBARDIER 2: Știi ceva? Ce-ar fi să
mai patrulezi și tu! Că– (Tace brusc)
HALEBARDIER 1: Ce-i?
HALEBARDIER 2: Șșșșșșșșșșșșșșșșșșșșt!
HALEBARDIER 1: Nu se poate!
HALEBARDIER 2: No way!
HALEBARDIER 2: E cu neputință!
21
HALEBARDIER 1: (Spre public) Voi auziți…?
Vă spune eu, e ceva nemaipomenit!
HALEBARDIER 2: (Spre public) Ceva
nemaiauzit!
HALEBARDIER 1: Prințesa… sforăie!!!
22
HALEBARDIER 1: Ai dreptate, dar… Ai
mai auzit tu de vreo prințesă care să
sforăie?!
HALEBARDIER 2: (Spre public) Voi ați
auzit ? Scrie în vreo poveste, în vreun
basm, că regii, reginele, prinții și
prințesele… SFORĂIE?!?!
23
REGINA: Ceeee?! Cum s-auziți?! N-ați
auzit nimic! Nu aveți cum s-auziți!
HALEBARDIER 2: Preabună stăpână, dar
totuși cu toate astea… știți… se aude…
REGINA: Știți ce-aud eu? Scârțâitul funiei
de care o să atârnați în dimineața asta la
ora omletei!
HALEBARDIER 1: (Palid) Îndurare,
stăpână!
HALEBARDIER 2: (Speriat) Dar… SFORĂIE!!!
24
R EG I NA : B i n e e e e e e e e e ! L i n i ș te !
Șșșșșșșșșșșșt! Dacă m-ați mințit – și
sigur m-ați mințit – acolo unde vă stă
capul…
HALEBARDIER 2: …o să ne stea… știm…
25
sforăit subțirel, delicat, feminin… Dar
sforăit.
26
REGINA: Majestate, nenorocire!
27
REGELE: Cine știe cu ce năravuri s-a
întors din Regatul Opus! Sigur ai fost cu
ochii pe ea?
REGINA: Îți jur, bărbate, că n-a putut
mișca în front!
REGELE: A, îl omor, oricine-ar fi în
patul prințesei! A dezonorat-o și ne-a
dezonorat și pe noi!
28
SCENA 3
Regele, Regina, apoi Sfetnicul, apoi
Vraciul.
Sala tronului.
SFETNICUL: Păi…
29
REGELE: Păi…
Sfetnicul iese.
30
REGELE: Îl amenințăm cu ștreangul,
iar după ce-o vindecă, îl trimitem… în
China.
REGINA: A, da, China… Uitasem de
China… (După o scurtă pauză) Dar s-a
inventat China? Nu se va inventa mai
târziu?
REGELE: Hă?! Atunci eu de unde știu de
China?!
31
VRACIUL: Trebuie monitorizată, să
vedem dacă se mai întâmplă.
REGELE: „Monitorizată”?
REGELE: Îndeaproape?!
32
REGINA: (Exaltare bruscă) Da, pe toți, și
morți și vii!
REGELE & REGINA: (Spre public) De-aici
nu veți mai ieși!
33
REGINA: Nimeni nu mai iese!
34
SCENA 4
Prințesa, apoi Halebardierii, apoi Regina,
apoi Regele.
Dormitorul Prințesei.
Prințesa tocmai s-a trezit. Cască, se întinde.
Pe marginea patului, se privește într-o
oglindă ovală, de mână. Țipă. Halebardierii
năvălesc în dormitor. Prințesa își acoperă
fața și țipă și mai tare. Halebardierii fug
înspăimântați. Prințesa tace. Se uită din
nou în oglindă. Țipă. Halebardierii își bagă
doar capetele pe ușă. Prințesa aruncă
cu oglinda spre ele. Capetele se retrag.
Prințesa se prăbușește pe pat. După scurt
timp, intră Regina. E agitată, îngrijorată
etc., se apleacă deasupra Prințesei. Țipă.
Țipă și Prințesa, ridicându-se ca un arc.
REGINA: Nu se poate!
35
REGINA: Trece. Sigur trece.
PRINȚESA: O să mor!
36
Prințesa hohotește, se vaită etc. Intră
Regele.
REGELE: O, o, o! E un blestem!
37
REGELE: „Nașpa”? Ce-i asta? Asta-ți
lipsește, „nașpa”? (Tare, spre ușă) Străjeri!
Străjeri!
38
SCENA 5
Regele, Regina, apoi Guvernanta.
Sala tronului.
Regele stă neglijent pe tron, îi lipsește un
papuc, coroana îi stă strâmb pe cap. Intră
Regina.
REGINA: Ai băut!
39
colțurile pământului. Cineva o să-i
găsească leac și atunci, gata! Am scăpat!
REGELE: Vraci? Ha! Șarlatani! Dac-ar ști
ceva, s-ar vindeca pe ei înșiși de sforăit,
de acnee–
REGINA: De ce…?!
40
GUVERNANTA: Majestate. Nici eu nu
vreau să–
REGELE: (Reginei) Nu vrei?! Da' ce, e
după tine?! (Guvernantei) Hai, spune!
REGINA: Treaba voastră! Eu plec! Dacă
nu aud nenorocirea, nici nu există!
REGELE: Stai! (Guvernantei) Zi, scorpie,
hai, dă-mi lovitura de grație! Nu de sabie
străină o să pier. Noooooooo... (Brusc,
ton hotărât) Gata, îți poruncesc să spui!
Acum!
GUVERNANTA: (După ezitări etc.) Nu
pedepsiți mesagerul, vă rog… Eu doar…
Știți, Prințesa… a tras un pârț!
41
SCENA 6
Prințesa, Guvernanta, apoi Regina.
Dormitorul Prințesei.
42
GUVERNANTA: …trage un pârț? Da! Fața
ți-o dăm cu fond de ten și alte pomezi.
(Se apucă să o dea cu fond de ten) Și te
abții să… știi tu… Orice om normal așa
face: se abține până ajunge în baie.
PRINȚESA: Să mă abțin? Ce-i aia?
Intră Regina.
43
REGINA: Important e să nu strănute.
(Prințesei) Să nu strănuți, da?
PRINȚESA: De ce-aș strănuta?!
REGINA: Hă ?
44
PRINȚESA: Vrei să dorm într-un sac? Sau
într-o pufoaică?
REGINA: Ce-i aia… „pufoaică”?
45
SCENA 7
Prințul de Aur, Prințul Diamantelor, Prințul
de Platină, curteni, Făt-Nefrumos, apoi
Prințesa, Regina, Guvernanta, suita.
Sala tronului.
Prinții șușotesc între ei. Rivalitatea pare să
li se fi evaporat. Intră Prințesa cu Regina,
Guvernanta și suita.
46
REGINA: Poftim?!
47
PRINȚESA: (Doamnei de companie) Ia-
mi din față chestia asta! Dispari! Cum
îndrăznești să-mi arăți propria-mi față?!
Câtă nerușinare!
48
GUVERNANTA: Prințesa noastră este
perfectă! Nu trebuie să dovedească
nimic! E mai presus de voi toți!
PRINȚUL DE AUR: Atunci de ce are
nevoie de un Prinț? Dacă-i perfectă, nu
are nevoie de nimic și de nimeni!
PRINȚUL DIAMANTELOR: Da! Nici de
slujitoare, nici de guvernantă, de nimeni!
REGINA: Cum îndrăzniți?! Blasfemie!
49
Prințesa o fulgeră cu privirea. Guvernanta
se dă înapoi.
Aria sfidării
PRINȚESA: CORUL:
Ce dacă pielea-i Suntem pierduți
toată acnee?
Mă bucur că zeița-i Sfârșitul lumii vine
femeie! peste noi
Sub ochi crescut-au Suntem pierduți
cearcăne grele –
– Aceiași ochi încă Se umple lumea
răsfrâng stele! toată de strigoi
Ce bine-i să râgâi ca Suntem pierduți
oricine!
Sughiț – dar nu ca Sfârșitul lumii se
voi, sughiț ca mine! apropie
Căci ați prefăcut Suntem pierduți
osanalele
50
În bârfe ce umplu Știm: lumea
canalele! noastră e o copie!
51
SCENA 8
Halebardier 1, Halebardier 2.
În fața ușii Prințesei.
HALEBARDIER 2: Jaleeeee…
Pauză lungă.
52
HALEBARDIER 1: Vuiește castelul!
53
HALEBARDIER 2: Asta nu-nseamnă că
Prințesa îți și spune ce crede despre
lume și viață. Poate… ușa! (Râde)
HALEBARDIER 1: Ei, da, și ușa poate să
mai spună câte ceva…
HALEBARDIER 2: Prea multe ore de
serviciu te fac să bați câmpii.
HALEBARDIER 1: Ba nu. Uite…
54
HALEBARDIER 1: Șșșșșșșșș… Zice… (Alt
ton) Sforăie.
HALEBARDIER 2: Ce ți-am spus?
55
HALEBARDIER 1: (Spre Halebardier 2)
Mai bine-am trage un pui de somn.
HALEBARDIER 2: (Spre Halebardier 1)
Ai dreptate. Nu văd rostul păzitului. Toți
fug de prințesă, nimeni n-o vrea și nu-i
vrea răul.
HALEBARDIER 1: Păi sforăitul ăla… nu-i
rău destul?!
HALEBARDIER 2: Sforăitul o păzește de
orice pericol.
56
SCENA 9
Intră Făt-Nefrumos. Nu e frumos – dar nici
urât. Nu-i semeț, ci firesc. În orice caz, nu-i
perfect. Trece printre străjerii adormiți,
intră în dormitorul Prințesei. Prințesa
zace în pat, distrusă. Arată deplorabil,
neîngrijită, însă purtarea, vom vedea, îi
va fi normală.
FĂT-NEFRUMOS: Adică?
PRINȚESA: Poftim?
FĂT-NEFRUMOS: Regina… cu ce e
responsabilă?
PRINȚESA: Cu leșinurile.
57
PRINȚESA: Chiar nu-mi pasă. (Scurtă
pauză) Da' nu știu de ce vorbesc cu ceva
care nu există.
FĂT-NEFRUMOS: De ce crezi că nu exist?
58
FĂT-NEFRUMOS: „Mănânc”.
PRINȚESA: Ce?
FĂT-NEFRUMOS: A, nimic.
PRINȚESA: Sifon.
FĂT-NEFRUMOS: ?!
59
PRINȚESA: Ce știi tu? Tu nu exiști. Ești
doar în imaginația mea. Ești halucinația
care mi-o provoacă jeleurile.
FĂT-NEFRUMOS: „Pe care”.
PRINȚESA: Poftim ?
60
PRINȚESA: Nu era cu „p” mic ?
FĂT-NEFRUMOS: Era.
Făt-Nefrumos se dă înapoi.
A, nu…
Făt-Nefrumos se reapropie, chiar mai
mult.
61
PRINȚESA: (Brusc intrigată) Chiar, ce
cauți aici?! Cum ai intrat?! Ce vrei de la
mine?! (Se retrage în vârful patului) Sunt
ciumată! Am acneeeeeeeeeeee!
FĂT-NEFRUMOS: Și eu.
62
minusculă! Mai mult – sunt o prințesă
disperată!
FĂT-NEFRUMOS: Îmi dau seama.
63
PRINȚESA: Mă placi?! Pe mine?! Ești
sigur? Eu sforăi, am acneee, râgâi… și…
știi tu… așa cum știe tot regatul…
FĂT-NEFRUMOS: Așa, și?
PRINȚESA: A, nimic.
PRINȚESA: Da!
FĂT-NEFRUMOS: Chiar…?
64
FĂT-NEFRUMOS: Tu chiar ești o Prințesă.
Dar eu voiam… o prințesă.
PRINȚESA: Adică nu cu majusculă, ci cu
minusculă?!
FĂT-NEFRUMOS: Da. Numai că…
65
SCENA 10
66
să vă aduceți aminte de întrebarea mea.
Și să-mi răspundeți. Mă veți găsi pe
undeva, pe vreo scenă, pe vreo „rețea de
socializare” – știu, în regatul meu încă
nu s-a inventat, dar… până vin timpurile
voastre… se schimbă lucrurile…
67
SCENA 11
68
SCENA 12
69
Varianta B: publicul a hotărât ca Făt-
Frumos să nu-i mai dea nici o șansă
Prințesei
Heblu
70
apariţie: iulie 2021