Suport Curs Educatori Specializati 2
Suport Curs Educatori Specializati 2
Suport Curs Educatori Specializati 2
Indicatori:
z Își exprimă emoțiile prin joc și activități artistice.
z Împărtășește celorlalți trăirile/ emoțiile sale (copiilor de vârstă apropiată, adulților din
anturaj).
z Reacționează emoțional adecvat și flexibil în contexte sociale și fizice variate.
z Își verbalizează frustrarea.
z Are mimică adecvată sensului mesajului transmis de altcineva.
.
Activități
z Propune jocuri de asociere a sunetelor, a culorilor, a mișcărilor cu diverse emoții.
z Demonstrează unele variante de exprimare a emoțiilor.
z Discutați cu copiii despre muzică și emoții.
z Implică copiii în diferite activități artistice (pictură, colorat) și întrebă-I ce fac și cum
anume se simt. Se pot începe lecțiile prin identificarea stării de spirit a clase, a
fiecărui copil. Dacă încep să vă descrie un eveniment, un vis sau o emoție simțită,
ascultă-i cu atenție și oferă-le sprijin spunând prin întrebări ajutătoare: “înțeleg” sau
“și apoi?”
z Încurajează în permanență copiii să utilizeze cuvinte și expresii ce denumesc stări
emoționale. Adresează copiilor întrebări de genul: „Cum te simți?”, „Cum te face
acest lucru să te simți?”, „Cum te simți atunci când...?” pentru a-i ajuta pe copii să-și
identifice propriile emoții dar și să înțeleagă faptul că este mult mai bine să exprime
verbal cum se simt decât prin comportamente dezadaptative. Copiii vor învăța astfel
că este normal să experimenteze diverse emoții și să vorbească despre ele.
z Cultivă flexibilitatea emoțională, care presupune reevaluarea rapidă a situațiilor care
provoacă emoții.
z Acordă sprijin suplimentar copiilor care în familii sunt nevoiți să se adapteze la medii
dificile sau stresante (copiii expuși la violență domestică sau în comunitate, care
trăiesc cu părinți depresivi, care au o vulnerabilitate temperamentală la stres).
z Dialogați cu copiii despre emoțiile trăite la activitățile din grup (vizionarea filmelor,
audierea muzicii, dansuri, audierea poveștilor, etc.).
z Examinați poze, fotografii, propuneți copiilor să identifice emoțiile. Aplicați jocuri de
tip „Omul vesel, omul trist”.
z Exersați denumirea emoțiilor de către copii.
z Încurajează copiii, oferind întăriri pozitive ori de câte ori aceștia au făcut față unei
situații frustrante, precizându-le exact ceea ce au făcut, în acest fel veți promova
realizarea a cât mai multe comportamente pozitive de către copii.
Alte abilități considerate a sprijini învățarea pe tot parcursul vieții țin de cogniție și
socio‑emoționalitate.
Curiozitatea și interesul se referă la dorința copilului de explorare a realității din jur, a
o cunoaște mai bine și înțelege, la interesul său de a afla lucruri noi, de a ști și a dori să
învețe cât mai multe despre cele ce-l înconjoară. Acestea sunt factorii motivaționali care
susțin procesul învățării.
Inițiativa se referă la dorința copilului de a participa la activități de învățare, de a iniția
acțiuni individual sau în grup. Inițiativa presupune încredere, dorință, motivație și stă la
baza învățării autonome.
Persistența vizează capacitatea copilului de a-și concentra atenția asupra unei sarcini și
de a o duce la bun sfârșit, chiar dacă întâmpină dificultăți, de a trece peste ostacole pentru
a-și atinge scopul.
Această capacitate dezvoltată în timp contribuie semnificativ la acumularea de progrese în
învățare și se întrepătrunde mult cu resorturile de tip emoțional implicate în învățare.
Creativitatea vizează capacitatea copilului de a-și extinde singur cunoașterea pe baza
cunoștințelor/experiențelor deja acumulate, utilizând modalități noi de combinare a lor în
forme noi, dincolo de modurile convenționale, de găsire de soluții diverse pentru aceeași
situație problematică, de construcție a unor noi realități utilizând imaginea, cuvântul,
sunetul, mișcarea, dansul, obiectele și materialele din jurul său.
z Oferă ajutor pentru a soluționa problemele și a-și menține încrederea în forțele proprii.
z Discută individual sau în grup sarcina, examinează alte posibilități de abordare și
propune copilului se revină la ea. Încurajează copilul să reflecteze asupra sarcinii și
să revină.
z Oferă suficient timp pentru a finaliza jocuri sau sarcini complexe.
61-84 luni
Activități pentru dezvoltarea creativității:
z Folosește întrebări deschise în dialogurile cu copiii. Nu folosi modele.
z Încurajează copiii să utilizeze ceea ce știu în situații noi: să formeze obiecte variate
din formele geometrice cunoscute, să cânte versurile memorizate, să pună în scenă
poveștile cunoscute, etc.
z Propune copiilor să înlocuiască unele personaje din povești, filme cu desene
animate și să schimbe firul poveștii.
z Încurajează și extinde ideile și acțiunile noi ale copiilor.
z Demonstrează copiilor cum pot fi combinate diferite materiale sau acțiuni. Învață-I
să fie deschiși la nou și să încerce sarcini noi.
z Discută împreună cu copiii despre reciclare, despre ce utilizări pot avea cutiile de
carton, pet-urile, din ce pot fi improvizate diverse obiecte necesare activităților în
after school. Dezvoltă activități realizate din materiale reciclabile.
z Realizează jocuri în care regulile interzic comunicarea verbală, propunându-le
copiilor să utilizeze cântatul, desenul, dansul, mișcarea.
Limbajul și comunicarea, dar și achizițiile premergătoare citit-scris-ului prind viață în cadrul
unui proces complex, intens, care debutează la naștere.
Activități:
z Realizați împreună cu copiii experimente pentru a surprinde relația de cauză-efect:
să experimenteze stările apei în natură, gravitația, diverse texturi.
Activități:
z Organizează activități de lectură în grupuri mici și discută despre personajele
preferate ale copiilor. Provocați-I să facă asocieri, comparații.
z Discută cu copiii despre ceea ce au realizat la școală solicitând comparații/asocieri
cu zilele anterioare.
z Supune copiii la provocări de genul „Hai să construim în clasă un parc de distracții
folosind doar materialele pe care le avem aici. Pune întrebări ajutătoare, solicită
argumente, întrebări.
z Supune-i la probleme noi care necesită soluții ce se bazează pe experiența lor
anterioară.
z Solicită explicații sau argumente pentru soluțiile pe care le propune copilul sau alți
copii.
z Implică copiii în jocuri simbolice și dramatizări, punându-le la dispoziție costumații
diferite, măști etc. Încurajează-i să joace roluri diferite.
Activități:
z Propune sarcini de grup mic care să necesite rezolvarea de probleme împreună cu
un grup de copii. Intervene ca moderator pentru a ajuta procesul de soluționare a
problemei.
z Discută avantajele și dezavantajele alegerii unei soluții și ajută copilul să găsească
cea mai bună soluție.
anexă | Jocuri
Jocul cu elasticul
Descriere:
Avem un elastic de aprox 1.5m pe care îl legăm la capete. Îl așezăm pe gelzna a doi
participanți, stfel încât să se formeze un dreptungi între glezne și picioare. Al treilea
participant sare elasticul plecaând de la nivelul gleznelor până la genunchi.
Cine calcă pe elastic sau nu reușește să sară la înălțimea corespunzătoare nivelului la
care este face schimb cu unul dintre cei care țin elasticul.
Jocul Scrable
Jocul Twister
Realizează un colaj
IERARHIZAREA, ORGANIZAREA,
ADAPTAREA, PROGRAMAREA ȘI ESTIMAREA
TIMPULUI NECESAR ACTIVITĂȚILOR
z imediat când vin de la școală copiii sunt obosiți și flămânzi și au nevoie de mișcare
după ce au stat în bănci 4-5 h;
z imediat după ce mănâncă au o capacitatea scăzută de concentrare
z activitățile statice trebuie alternate cu activitățile dinamice
z atunci când copiii nu se pot concentra este mai bine să găsești alte activități
relaxante decât să insiști ca ei să realizeze activități dificile.
Așa după cum trebuie să ținem cont de factorii deja amintiți, trebuie să gândim activitățile
ți în funcie de timpul disponibil și de intervalul orar necesar pentru realizarea ei. Este
indicat ca anumite activități care nu sunt mari consumatoare de timp, să fie finalizate în
aceeași zi și pentru aceasta trebuie să estimezi corect timpul necesar pentru a nu ajunge
în criză de timp, sau pentru a nu propune a activitate imposibil de realizat în intervalul orar
avut la dispoziție. De asemenea, este bine să oferi suficient timp copiilor pentru a realiza
sarcina propusă. Trebuie avut în vedere că unii copii au nevoie de mai mult timp decât alții
pentru realizarea aceleiași sarcini și în același timp și de pierderea timpului (adeseori se
întâmplă ca aceștia să fie distrași de la activitatea în care sunt implicați). Copiii trebuie să
învețe să‑și planifice activitățile, să se organizeze și să stea concentrați pe sarcină. Pentru
aceasta poți fi tu un model corect de comportament prin respectarea și explicarea pașilor
folosiți în realizarea unei activități, prin concentrarea pe activitate, pe care să-i exerseze și
ei în cadrul activităților.
Organizarea activităților se referă și la a ști ce materiale ai nevoie pentru a o putea
realiza. Astfel că înainte de a propune o activitate asigură-te că ai tot ce îți trebuie la
îndemână. Implică și copiii în organizarea activităților, și astfel vor învăța și ei cum să
planifice, pregătească, desfășoare o activitate.
Ierarhizarea activităților – exercițiu practic.
Comunicarea nonverbală este un cumul de mesaje care nu sunt exprimate prin cuvinte,
dar care pot fi decodificate. Aceste semnale pot repeta, contrazice, înlocui, completa sau
accentua mesajul transmis prin cuvinte.
Importanța comunicării nonverbale a fost demonstrată în 1967 de către Albert Mehrabian.
În urma unui studiu, acesta a ajuns la concluzia ca numai 7% din mesaj este transmis prin
comunicare verbală, în timp ce 38% este transmis pe cale vocală și 55% prin limbajul corpului.
Mesajele comunicarii nonverbale sunt transmise prin mimică, privire, gestică și prin
elementele de paralimbaj.
Pana la dobandirea abilitatilor de comunicare verbala copilul are la indemana comunicarea
nonverbala.In mod diferit de comunicarea verbala care se face prin coduri specifice unei
limbi, limbile fiind diferite,comunicarea nonverbala foloseste coduri universale.Daca ne
uitam la un film fara sonor, in mare masura ne putem da seama de starea de spirit a
personajelor.Teama sau veselia pot fi citite fara a auzi cuvintele.Chiar si dupa insusirea
limbii mesajele nonverbale continua sa fie folosite si sa aiba o importanta covarsitoare.
Comunicarea nonverbala include toate gesturile, comportamentele si actiunile care
exprima sensuri, trairi sau informatii, constientizate sau neconstientizate.
Comunicarea nonverbala are urmatoarele roluri:
z Exprimarea emotiilor;
z Exprimarea atitudinilor;
z Initierea, dezvoltarea si mentinerea relatiilor cu familia si copilul;
z Influenteaza comunicarea verbala.
Comunicarea nonverbala sustine, dezvolta, nuanteaza sau, dimpotriva, diminueaza si
contrazice mesajul verbal.
Spatiul personal
Comunicarea se realizeaza confortabil daca spatiul personal este adecvat (apropierea
prea mare poate ameninta persoana si periclita comunicarea, dupa cum spatiul prea mare
conduce la obstacole de comunicare).
Este de preferat o distanta de aproximativ un metru pentru a permite un contact vizual si
corporal propice. Un copil insa poate fi securizat de o distanta mai mica.
Mimica
Mimica reprezinta modul în care trăsăturile fetei redau trăirile unei persoane. In timpul
unui discurs, pentru a ajuta la câștigarea încrederii publicului, mimica nu trebuie să intre
in contradicție cu cele spuse de vorbitor. Vorbitorii experimentați pot folosi anumite trucuri
care să îi ajute în convingerea auditoriului. De exemplu, fără a spune în cuvinte că sunt
împotriva unei idei, aceștia o susțin zâmbind ironic, creând o reacție de opoziție față de
ceea ce spun.
Zâmbetul este un element care ajută vorbitorul să atragă bunăvoința publicului, deoarece
transmite prietenie, apropiere și încredere în sine. Din acest motiv este recomandabil ca
în introducerea discursului, vorbitorul să zâmbească. Încruntarea transmite concentrare,
atenție maximă, dar și încordare și rigiditate. De aceea nu este bine ca vorbitorul să stea
încruntat, deoarece transmite o stare de tensiune publicului.
Rictusul (schimonosirea feței) induce ideea de nesiguranță. Publicul tinde să creadă că cel
care ține discursul nu spune adevărul sau nu cunoaște tema despre care vorbește.
Privirea
Privirea este un factor important al limbajului nonverbal, ea fiind și modalitatea prin care
se păstrează legătura dintre vorbitor și public. Faptul că privirea nu este îndreptată spre
public induce sentimentul de nesiguranță și de ascundere a adevărului.
Contactul vizual permanent este decisiv pentru câștigarea bunăvoinței și a încrederii
publicului. În cazul unui public numeros, pentru a crea fiecăruia impresia că este privit,
cea mai simplă posibilitate pentru un vorbitor este de a se uita la public în forma literei Z,
începând cu ultimul loc din stânga sălii și terminând cu primul loc din dreapta.
Gestica și postura
Lipsa gesturilor face discursul să-și piardă din dinamism și să devină plictisitor. Pe de alta
parte, utilizarea excesivă a acestora induce publicului o stare de agitație, rezultatul fiind
obosirea audienței.
Un alt obiectiv pentru vorbitor este ca gesturile făcute în timpul unui discurs să atragă
atenția asupra celor spuse fără a deranja publicul. Evitarea gesturilor agresive (mâinile
ținute în șolduri, îndreptarea degetului arătător către auditor), nervoase (pocnitul din
degete) sau a celor care denotă indecizie sau nesiguranța (jocul cu diferite obiecte,
trecerea mâinii prin păr sau aranjarea părului) face mai sigură obținerea unui rezultat
pozitiv.
Postura fermă, dar nu rigidă a vorbitorului oferă un plus de credibilitate celor spuse.
Orientarea spre public este, de asemenea, un element ajutător pentru captarea atenției si
păstrarea acesteia pe parcursul desfășurării discursului.
Elementele de paralimbaj
Elementele de paralimbaj constituie o altă componentă de bază a limbajului nonverbal.
Ele presupun utilizarea modalităților de exprimare vocală pentru a da anumite înțelesuri
cuvintelor din discurs. Tonul, ritmul și volumul vocii pot fi folosite în așa fel încât să îi atragă
și să îi convingă pe cei care ascultă un discurs.
Tonul poate fi calm, agresiv, pedant, nervos, cald, rece etc. Pentru a avea succes, într-un
discurs este preferabil să se folosească un ton calm și sigur, dar care să nu fie uniform.
Schimbările acestuia sunt importante, întrucât întrerup monotonia, făcând ca expunerea
să câștige în atractivitate. Trecerea de la un ton calm la un ton entuziast menține trează
sau duce la o atenție sporită a publicului.
Ritmul vorbirii reprezintă felul în care alternează cuvintele accentuate cu cele
neaccentuate și frecvența acestora. El este ales în funcție de ceea ce se dorește să se
comunice.
Pentru accentuarea ideilor importante din cadrul unui discurs se folosesc ruperile de ritm.
Spre exemplu, se poate folosi în expunere un ritm alert, pentru ca înainte de introducerea
unei idei importante ritmul să se reducă și să se reia la aceeași intensitate.
Volumul este intensitatea vocii cu care un vorbitor se adresează publicului. Cel care ține
un discurs trebuie să vorbească suficient de tare pentru a fi auzit de toate persoanele
care îl ascultă. În general, nu este bine să se folosească un volum foarte ridicat, deoarece
acest lucru poate fi perceput de cei din jur ca o agresiune.
COMUNICAREA VERBALĂ
Fii pozitivă!
z Spune-le copiilor clar ce și cum dorești ca ei să îndeplineasco o cerință
z Spune-le clar ce vrei să facă și nu ceea ce nu ar fi trebuit să facă
z Acordă-le două opțiuni dintre care să aleagă ei
Fii specifică!
z Spune-le copiilor clar și exact ceea ce dorești sau nu dorești să facă
z Este important să le explicit felul în care comportamentele lor îi influențează pe
ceilalți
64 COMUNICAREA VERBALĂ
1
Menținerea integrității și siguranței beneficiarilor,
planificarea activităților, comunicarea cu beneficiarii
Rămâi calmă
z Vorbește pe un ton calm dar ferm atunci când vrei să disciplinezi, chiar dacă ești
supărată sau nervoasă.
z Dacă un copil țipă trebuie să-i atragi atenția că nu este modul adecvat de exprimare
și dacă e nevoie, să-i spui că nu înțelegi ce spune dacă țipă. Apoi așteaptă să
coboare tonul.
z Folosește umorul pentru detensionare
COMUNICAREA VERBALĂ 65
1
Manual pentru
INSTRUIREA EDUCATORILOR SPECIALIZAȚI
ADECVAREA COMUNICĂRII
anexă |
SITUAȚIA A:
”Este o zi frumoasă de vară, te hotărăști să-i oferi copilului tău o zi specială de sâmbătă.
Pentru aceasta dorești să-l duci la un ștrand nou construit cu tobogane și locuri de joacă
pentru copii.
Îi spui copilului tău că trebuie să se pregătească în 20 de minute, ceea ce înseamnă că își
strânge lucrurile pe care le-a împrăștiat în toată casa, se spală și apoi se îmbracă, în timp
ce tu pregătești o gustare pentru ștrand și celelalte lucruri de care aveți nevoie. În timp ce
îi spui toate acestea te apuci să faci sandvișurile pentru prânz. Nu te uiți la el și nici nu te
asiguri că a înțeles ce are de făcut sau că măcar te-a auzit.
Peste 20 de minute, după ce a pregătit totul pentru plecare, te duci să vezi dacă copilul
tău este gata. Îl găsești în cameră în mijlocul unei grămezi de jucării foarte fericit.
Te uiți la el enervată și începi să țipi:
– De câte ori trebuie să-ți spun ce ai de făcut?
– Nicidată nu-ți aduni lucrurile și mereu te faci că nu mă auzi! M-am săturat! Gata, ești
pedepsit! Toată săptămâna nu vei primi înghețată. Copil obraznic ce ești!
Apoi te apleci și strângi tu jucăriile ca să poți pleca la ștrand cu copilul.”
SITUAȚIA B
”Este o zi frumoasă de vară, te hotărăști să-i oferi copilului tău o zi specială de sâmbătă.
Pentru aceasta dorești să-l duci la un ștrand nou construit cu tobogane și locuri de joacă
pentru copii.
Îl chemi pe copil la tine, te apleci, faci contact vizual cu el și îi spui că vrei să-l duci
într‑un loc special dar că pentru asta trebuie să se pregătească în 20 de minute, ceea ce
înseamnă că își strânge lucrurile pe care le-a împrăștiat în toată casa, se spală și apoi se
îmbracă, în timp ce tu pregătești o gustare și celelalte lucruri de care aveți nevoie. După
ce îi spui acestea îl întrebi dacă a înțeles ce are de făcut. Copilul repetă:
– Da, mami. Trebuie să îmi strâng jucăriile, să mă spăl și să mă îmbrac, în 20 de minute.
După ce te asiguri că totul este clar te apuci să faci sandvișurile pentru amiază. După ce
66 ADECVAREA COMUNICĂRII
1
Menținerea integrității și siguranței beneficiarilor,
planificarea activităților, comunicarea cu beneficiarii
termini, după aproximativ 15 minute, te duci la el și vezi că a strâns foarte puține jucării din
câte avea de strâns, drept pentru care îi explici (cu voce calmă, dar fremă) că mai sunt 5
minute până plecați și că dacă nu va face tot ce i s-a cerut, nu veți mai merge nicăieri.
– Ai înțeles?
– Da, mami. Acum strâng tot.
După încă cinci minute te duci la el în cameră și vezi că a strâns aproape totul, dar mai
trebuie să se spele și să se îmbrace.
Îi explici că âți pare rău, nu mai puteți merge la ștrand, pentru că nu a făcut ce i s-a cerut
în timpul acordat, dar că totuși, pentru că a strâns aproape tot, veți merge să mâncați o
înghețată.
– Data viitoare, să faci ce îți cer din primul moment, bine?
Copilul îți zâmbește, se duce repede să se spele și să se îmbrace.
ADECVAREA COMUNICĂRII 67
1
Manual pentru
INSTRUIREA EDUCATORILOR SPECIALIZAȚI
context
canal
mesaj
E R
cod
feedback
68 ADECVAREA COMUNICĂRII
1
Menținerea integrității și siguranței beneficiarilor,
planificarea activităților, comunicarea cu beneficiarii
Glosar:
Codarea = punerea in corespondenta a elementelor din 2 categorii distincte. De exemplu
inlocuim un mar ca obiect/fruct cu sunetele MAR. In alta limba acest obiect este identificat
prin conventie cu alt cod verbal.
Recodarea = transformarea sau refacerea mesajului initial cu scop de optimizare a
comunicarii. Consta in accentuarea, amplificarea/ reorganizarea elementelor dupa criterii
de ordin logic si emotional. Prin aceasta prelucrare se faciliteaza si se apropie momentul
de intelegere finala a mesajului.
Decodarea = transformarea inversa a codului asigura restabilirea identitatii reale a
mesajului (daca cerem un MAR vom primi informatii despre fructul fizic, real). Prin
decodare se efectueaza legatura mai mult sau mai putin adecvata intre mesajul initial
si cel final.Mesajul receptat dupa traducerea si interpretarea personala este o imagine,
o schema mintala (drum de urmat, operatie mentala), un construct conceptual (idée,
concept, rationamentetc) sau o realitate subiectiva (emotie, sentiment, dispozitie).
Decodarea inseamna intelegerea continutului mesajului transmis.
ADECVAREA COMUNICĂRII 69
1
Manual pentru
INSTRUIREA EDUCATORILOR SPECIALIZAȚI
Receptorul decodifica
El poate raspunde, observa Emitatorul codifica
sau corecta – Unde este jucaria?
Ex:
– Masinuta preferata este pe
masa.
– Hai s-o cautatam impreuna!
Receptorul recodifica
Stiu aceste cuvinte?
Ce semnifica?
Recunosc sunetele?
Aud mesajul?
Ma decid sa raspund?
Despre ce jucarie este vorba?
In ce fel raspund? (pot vorbi sau
pot arata)
70 ADECVAREA COMUNICĂRII
1
Menținerea integrității și siguranței beneficiarilor,
planificarea activităților, comunicarea cu beneficiarii
anexă |C
ateva repere utile pentru a folosi/interpreta eficient
un mesaj nonverbal
z Atentie la interpretarea mesajelor nonverbale pentru ca fiecare avem un sistem
propriu dupa care ii apreciem pe ceilalti iar uneori stereotipiile pe care le aplicam in
mod automat, nu sunt adevarate ;
z Acorda atentie fiecarui cod nonverbal dar nu exagera in interpretarea lor;
z Constientizeaza propriile semnale nonverbale ;
z Realizeaza in fiecare zi un exercitiu (in oglinda) de imbunatatire a abilitatilor
nonverbale de comunicare (ex.: expresivitatea mimicii) ;
z Constientizeaza raportul corp-psihic si foloseste acest lucru pentru o comunicare
mai buna.
anexă |C
e este comunicarea eficienta?
ADECVAREA COMUNICĂRII 71
1
Manual pentru
INSTRUIREA EDUCATORILOR SPECIALIZAȚI
anexă |A
utocunoașterea și rolul ei în comunicare
72 ADECVAREA COMUNICĂRII
1
Menținerea integrității și siguranței beneficiarilor,
planificarea activităților, comunicarea cu beneficiarii
anexă |A
scultarea eficienta
ADECVAREA COMUNICĂRII 73
1
Manual pentru
INSTRUIREA EDUCATORILOR SPECIALIZAȚI
Ascultarea inautentica
Poate fi cauzata de distrageri, fie externe fie interne.
Distragerile externe includ sunete din mediu, cum ar fi cele de radio, TV, zgomotul din
trafic.Distragerile interne includ ganduri de tipul anxietatii, neincredere in sine, manie ori
oboseala,idei preconcepute,atitudine critica.
Slabele abilitati de ascultare pot provoca parintelui sau copilului sentimentul ca:
z Educator specializatul il priveste ca avand o prioritate scazuta;
z Educator specializatul este centrat pe sine;
z Educator specializatul nu este capabil sa faca fata emotiilor si stresului;
z Educator specializatul nu este capabil sa-si ierarhizeze propriile emotii pe plan
secundar fata de emotiile copilului/parintelui.
74 ADECVAREA COMUNICĂRII
1
Menținerea integrității și siguranței beneficiarilor,
planificarea activităților, comunicarea cu beneficiarii
anexă |O
bservarea si interpretarea
Observatia adecvata
Observarea si interpretarea eficienta implica identificarea punctelor forte din
comportamentul verbal si nonverbal, verifica presupunerile si previne intelegerea
gresita a informatiilor. Beneficiile observatiei si interpretarii eficiente includ utilizarea
comportamentului nonverbal al observatorului pentru a-l convinge pe copil sau parinte
asupra interesului si valorizarii acordate.
A identifica si a interpreta comportamentul nonverbal presupune ca educatorul specializat
sa fie atent la context si sa verifice si valideze interpretarea comportamentului.Intelesurile
comunicarii nonverbale sunt universale comparativ cu cele ale comunicarii verbale.
Acesta este un aspect important de cunoscut. Un copil ar putea sa nu fie constient
de sentimentele sale si s-ar putea sa nu fie constient ca se transmit prin comunicarea
nonverbala. Observandu-l, educatorul specializat ar trebui sa deduca trebuintele si sa
raspunda nevoilor copilului.
Observatia neadecvata
Poate rezulta atunci cand educator specializatul da gres in acordarea atentiei sale
mesajelor verbale si nonverbale ale parintelui sau copilului. Acest fapt poate conduce la
felurite probleme de la comunicarea gresita pana la refuzul/blocajul interactiunii.
Educatorul specilaizat poate fi neadecvat prin incompatibilitatea dintre perceptiile,
gandurile si comportamentele sale cu cele ale copilului sau familiei. Perceptiile, gandurile
si comportamentele sunt considerate incompatibile atuci cand doua persoane care au
aceleasi informatii ajung la concluzii total diferite. Observatia inadecvata deriva din faptul
ca educator specializatul nu recunoaste influenta variabilelor culturale si /sau familiale,
cum ar fi diferentete legate de educatie sau cele legate de modele de comportament
acceptate.
Absenta recunoasterii starii emotionale este un alt exempu al observatiei inadecvate.
Interactiunea educator specializat-copil poate fi pusa pe socoteala emotiilor mai mult decat
in orice alta relatie Mai jos sunt prezentate cateva urmari ale starilor emotionale pe care
educator specializatul trebuie sa fie capabil sa le recunoasca si sa raspunda apoi adecvat
parintelui sau copilului:
z Furia : modelul agresiv al discutiei si vocea ridicata, raspunsurile scurte, cresterea
tensiunii musculare, cresterea pulsului.
z Anxietatea: vorbirea precipitata, nelinistea, neatentia, iritabilitatea, hipervigilenta,
cresterea tensiunii musculare, cresterea pulsului, uscaciunea gurii.
z Depresia: tulburarile de somn, scaderea apetitului, scaderea ori castigul in
greutate, greata si voma, scaderea interesului pentru activitatea de joc si invatare,
mentinerea slaba a contactului ocular, scaderea spontaneitatii, vorbirea si miscarea
lenta, dificultatile de concentrare.
ADECVAREA COMUNICĂRII 75
1
Manual pentru
INSTRUIREA EDUCATORILOR SPECIALIZAȚI
anexă |A
bilitati de a raspunde eficient
Ce este empatia?
Este abilitatea de a percepe cu acuratete sentimentele altei persoane si de a comunica
celuilalt ceea ce ai inteles. Implica sa intrii in lumea perceptuala a altei persoane, fara a o
judeca sau a-i da sfaturi si permite celeilalte persoane sa se exprime pe deplin. Empatia
poate fi comunicata prin feed-back verbal si nonverbal, directionata spre intelegerea
situatiilor,sentimentelor, valorilor.
Beneficiile empatiei
Empatia permite educator specializatului sa relationeze mai usor cu parintii si copilul, ceea
ce creeaza un potential pentru cresterea satisfactiei si colaborarii. Una dintre problemele
majore care afecteaza relatia de munca parinte-educator specializat este legata de
asteptarile diferite. Empatia il poate ajuta pe educator specializat sa-l determine pe parinte
76 ADECVAREA COMUNICĂRII
1
Menținerea integrității și siguranței beneficiarilor,
planificarea activităților, comunicarea cu beneficiarii
sa-si exprime asteptarile. Raspunsul empatic arata grija si caldura.In mod similar poate
fi folosit si in raport cu copilul. Interactiunea prin comunicare are drept scop ca educator
specializatul sa cunoasca si sa dea atentie nevoilor emotionale ale parintelui si copilului.
Empatia este conditia de baza in stabilirea acestui raport.
Ce este validarea?
Consta in obtinerea feed-back-ului de la parinte sau copil pentru a descoperi daca un
raspuns empatic este legat de o perceptie/observatie clara.
ADECVAREA COMUNICĂRII 77
1
Manual pentru
INSTRUIREA EDUCATORILOR SPECIALIZAȚI
Beneficiile valdarii
Validarea arata ca parintii sunt auziti si ascultati. Validarea da parintelui oportunitatea de
a corecta si educator specializatului posibilitatea intelegerii celor comunicate de catre
parinte. In plus, validarea incurajeaza parintele sa exprime mai multe informatii.
Ce este reafirmarea?
Reafirmarea este repetarea de catre educator specializat, aproape cuvant cu cuvant, a
mesajului pe care il crede principal, repetarea ideii sau sentimentului care a fost exprimat
de catre parinte sau copil.
Beneficiile reafirmarii
Reafirmarea arata parintelui/copilului ca educatorul specializat il asculta. In plus poate
servi ca validare a interpretarii mesajelor.
78 ADECVAREA COMUNICĂRII
1
Menținerea integrității și siguranței beneficiarilor,
planificarea activităților, comunicarea cu beneficiarii
Ce este reflectarea?
Este un proces de redirectionare catre parinte a propriilor idei, sentimente si intrebari. Se
realizeaza cu ajutorul parafrazarii, implica sentimente si valori si examinarea motivelor
care declanseaza sentimentele.
Beneficiile reflectarii
Reflectarea ajuta la clarificarea mesajelor parintelui si il ajuta pe acesta sa recunoasca
si sa intre in contact cu ideile, sentimentele si intrebarile sale. Aceasta tehnica poate fi
folosita pentru a valida sentimentele si gandurile parintelui pentru a-l incuraja sa continue
sa vorbeasca.
ADECVAREA COMUNICĂRII 79
1
Manual pentru
INSTRUIREA EDUCATORILOR SPECIALIZAȚI
Ce este clarificarea?
Este incercarea de a intelege raspunsurile parintelui prin solicitarea informatiilor
suplimentare.
Beneficiile clarificarii
Clarificarea indica parintelui faptul ca Educatorul specializat incearca sa-l inteleaga.
Clarificarea construieste expectatii comune pentru cei doi pentru ca ingrijirea copilului sa
fie oferita corect, eficient, cu compasiune si in interesul copilului si parintelui.
80 ADECVAREA COMUNICĂRII
1
Menținerea integrității și siguranței beneficiarilor,
planificarea activităților, comunicarea cu beneficiarii
TIPURILE DE INTREBĂRI
Intrebările închise sunt necesare în identificarea datelor care țin de statut, aflarea vârstei,
profesiei etc.Prin ele insa nu pot fi explorate sentimentele, atitudinile, asteptarile etc.
Intrebarile ipotetice
Intrebarile ipotetice aduc o stare confortabila pentru ca ofera o posibila rezolvare fara a
puncta limitele momentului.De multe ori acestea sunt neglijate desi ajuta la detensionare
prin proiectii in viitor. Pastrati insa nota realista in adresarea lor!
TIPURILE DE INTREBĂRI 81
1
Manual pentru
INSTRUIREA EDUCATORILOR SPECIALIZAȚI
82 TIPURILE DE INTREBĂRI
1
Menținerea integrității și siguranței beneficiarilor,
planificarea activităților, comunicarea cu beneficiarii
TIPURILE DE INTREBĂRI 83
1
Manual pentru
INSTRUIREA EDUCATORILOR SPECIALIZAȚI
84 TIPURILE DE INTREBĂRI
1
Menținerea integrității și siguranței beneficiarilor,
planificarea activităților, comunicarea cu beneficiarii
TIPURILE DE INTREBĂRI 85
1
Manual pentru
INSTRUIREA EDUCATORILOR SPECIALIZAȚI
cele mai frecvente cauze ale esecului in comunicare,mai ales cand vorbim de emotii
negative,intense si persistente ca durata.
86 TIPURILE DE INTREBĂRI
1
Menținerea integrității și siguranței beneficiarilor,
planificarea activităților, comunicarea cu beneficiarii
„Inteleg ca esti
furios.”
Spune-mi ce s-a
intamplat, daca tu
plangi,nu pot sa
te inteleg,nu are
sens pentru mine.
Sunt sigur ca voi
intelege despre
ce e vorba.Mie nu
„Inteleg ca nu mi s-a intamplat
mai esti asa asta niciodata, dar
de furios ca la trebuie sa vad cat
inceput.Acum de adanc te-ai taiat.”
esti doar putin
suparat.
TIPURILE DE INTREBĂRI 87
1
Manual pentru
INSTRUIREA EDUCATORILOR SPECIALIZAȚI
88 TIPURILE DE INTREBĂRI
1
Menținerea integrității și siguranței beneficiarilor,
planificarea activităților, comunicarea cu beneficiarii
TIPURILE DE INTREBĂRI 89
1
Manual pentru
INSTRUIREA EDUCATORILOR SPECIALIZAȚI
Copilul hiperactiv
Copiii cu acest specific sant mai activi decit altii, mai agitati, se confrunta cu dificultati de
concentrare asupra sarcinii, fiind usor distrasi de ceea ce se intimpla in jurul lor.
Copiii cu hiperactivitate se deosebesc de cei cu o dezvoltare normala prin frecventa si
intensitatea manifestarilor comportamentale in 3 domenii importante, atragind atentia prin:
z dificultati de atentie si concentrare;
z conduite impulsive,
z hiperactivitate (agitatie evidenta).
Copiii cu hiperactivitate pot sta intr-un loc doar cateva minute; chiar si in acest rastimp
prezinta un neasampar excesiv. Ei vorbesc prea mult in cadrul activitatilor, au o putere de
concentrare redusa (de regula, mai putin de 5 min), isi provoaca colegii si deseori, strica
jucariile.
Acestor copii le este greu sa-si planifice munca sau jocul, fapt ce are drept consecinta o
activitate neglijenta, senzatii de intensa frustrare in joc si in cercul de prieteni. Ei nu se pot
supune regulilor unui joc si neglijeaza sentimentele celorlalti. Trebuie ajutat sa ii inteleaga
pe ceilalti si reactiile lor la comportamnetul sau.Comportarea lor nu se schimba nici sub
influenta unor argumente logice, nici in urma aplicarii de pedepse.
Cereti-i copilului hiperactiv lucruri realiste: nu-l rugati sa stea linistit atata vreme cat el nu
poate face aceasta.
Evitati, pe cat posibil, certurile cu un copil hiperactiv. Certurile rascolesc sentimentele si nu
duc neaparat la rezolvare. E mai bine sa ignorati lucrurile care nu au o mare importanta.
Ideal ar fi sa nu va lasati antrenati in certurile provocate de copii.
Stimulati-i orice aptitudine sau talent, pentru a-i inlesni cat mai multe succese. Un copil
care se bucura de succes in orice activitate extra-scolara poate suporta socuri si greutati
aparute in alte domenii cu mai putina impotrivire sau frustrare.
Incercati sa evitati pedepsele, invatandu-l pe copil cauzele si efectele unei actiuni. Adoptati
o pozitie rigida numai atunci cind santeti sigur/a de rezultat.
Laudati-l pentru fiecare realizare, intr-un mod consecvent. Copiii hiperactivi au nevoie de recom‑
pense repetate, care sa-i mentina la nivelul atins, altfel tind sa-si reia modelele de comportare.
90 TIPURILE DE INTREBĂRI
1
Menținerea integrității și siguranței beneficiarilor,
planificarea activităților, comunicarea cu beneficiarii
Ajutati-l sa faca fata modului sau dezorganizat de gindire. Copiii hiperactivi tind sa
abordeze mai multe activitati fara un plan prealabil, ceea ce duce, deseori, la reusite
scazute si la indispunerea prietenilor si a familiei.
Comunicarea cu acesti copii va fi dificila si solicitanta, si este nevoie de perseverenta.
Impuneti reguli si rutina si fiti alaturi de el. Acesti copii se simt de multe ori coplesiti de
viata si au nivelul stimei de sine scazut. Are nevoie de suport in comunicarea cu ceilalti
copii.
TIPURILE DE INTREBĂRI 91
1
Manual pentru
INSTRUIREA EDUCATORILOR SPECIALIZAȚI
anexă | Conflictele
Conflictul este o stare antagonica intre doua sau mai multe persoane. In general, un
conflict, o situatie de criza, evolueaza de la un dezacord (cearta, antagonism, opozitie
deschisa) la confruntare, escaladare, diminuare si rezolvare.
In cazul conflictelor, interactiunea reprezinta un instrument catre progres, armonie,
reechilibrare sau o arma eficace, sursa de amplificare a conflictului.
Conflictul este considerat bun atunci cand aduna constructiv resursele persoanei sau
persoanelor in relatie, sustine schimbarile in sensul prevenirii unor situatii similare sau mai
accentuate in viitor, stimuleza creativitatea si dinamizeaza relatia. Din aceasta perspectiva
conflictul este considerat un raport inevitabil care insoteste orice schimbare in sensul de
progres. La un nivel minim ca si intensitate si durata conflictul este optimizator la fel ca si
frustrarea.
Conflictul considerat disfunctional apare atunci cand imiedica realizarea scopurilor.
Conflictul vazut ca piedica in comunicarea parinte/copil si educator specializat trebuie
atunci evitat prin procedee de negociere si adaptare la stilul de interactiune propriu unei
familii.In aceasta perspectiva: evitarea conflictului cu orice pret devine un scop in sine.
Conflictul in sine nu este nici bun nici rau, capata un asemenea atribut in functie de
efectele sale. In functie de motivele personale, abilitati si cunostinte, familie etc., oamenii
isi dozeaza eforturile de a elimina confruntarile conflictuale.
92 TIPURILE DE INTREBĂRI
1
Menținerea integrității și siguranței beneficiarilor,
planificarea activităților, comunicarea cu beneficiarii
Diferențele de percepție
Când vedem doar propriile modele de viață/educație fără a fi atenți și la experiențele și
modelele celorlalți, vedem lumea deformat. Lumea „reala” poate fi privită din unghiuri
diferite. Modul personal de a vedea lucrurile este atribuit și celorlalte persoane/părinti/copii
și se naște prejudecata că și ceilalți gândesc pe acest tipar. Reprezentările diferite dintre
oameni devin în timp surse potențiale de conflict. Pentru a ne susține punctul de vedere în
favoarea percepției proprii folosim argumentul numărului (și ceilalti educator specializati cu
care lucrez văd lucrurile la fel).
Un educator specializat poate gandi de exemplu ca: „Toti parintii sunt interesati de serviciul
lor si nu de binele copiilor.”, „Toti bunicii sunt niste batrani rautaciosi care barfesc” etc.
Informatiile nerelevante
Daca informatiile care au fost transmise au fost gresite,incomplete, sau daca instructiunile
de utilizare a unui obiect electrocasnic nu au fost intelese, se creeaza un mediu conflictual.
TIPURILE DE INTREBĂRI 93
1
Manual pentru
INSTRUIREA EDUCATORILOR SPECIALIZAȚI
Este dificil sa comunicam cu cineva care are o educatie diferita de a noastra, ale carui
cunostiinte asupra unui subiect de discutie sunt mult mai inalte sau reduse.Informatiile
nerelevante sunt o cauza usor de inlaturat pentru ca nu implica un conflicte de valori si
afectivitate puternica – cauzele celor mai puternice conflicte.
O solutie posibila este crearea unei baze comune clare de informatii pentru parinti si
educator specializati ori pentru cei implicati.De exemplu poate exista un jurnal al zilei,un
caiet cu detalii tehnice de folosire a aparaturii,o procedura de comunicare acceptata de toti
cei implicati in ingrijirea copilului.
Spatiul personal
Exista o atitudine de protejare a spatiului personal (material, social sau intelectual) de alte
persoane. Teritoriul poate fi material (camera,jucaria favorita, geanta, vesela, telefonul
etc), unul social (prietenii, colegii etc), sau unul conceptual (convingeri favorite, metode
educationale puternic valorizate etc). Daca acesta este incalcat fara permisiune atunci pot
lua nastere conflicte.
Pentru a evita astfel de conflicte putem comunica celorlati in mod ferm limitele de spatiu si
sa aflam de la ceilalalti limitele lor,in asa fel incat sa evitam conflictele.
Ritmul rapid
Activitatile familiei sunt traite la „viteze” diferite de catre fiecare membru. Aceste diferente
de ritm sunt vizibile in rapiditatea cu care educator specializatii indeplinesc sarcinile in
timp util si in rapiditatea cu care aplica informatiile primite de la parinti/copii. Modul in
care educator specializatul se acomodeaza la schimbarile din familie este si el potential
generator de conflicte. Atunci cand vin in contact un parinte si un educator specializat care
au tepou diferit potentialul pentru situatii conflictuale creste.
De exemplu un parinte vrea ca educator specializatul sa imbrace copilul in timp limita pe
cand educator specializatul poate sa faca acest lucru fara o limita precisa.Pentru a evita
astfel de situatii prezentati argumentat limitele realiste care duc la diferentele de asteptare
in raport cu viteza de lucru.
Nu uitati ca timpul diferit de reactie si receptivitatea sunt variabile personale care tin in
afara de context de trasaturile temperamentale si de personalitate.O persoana colerica
este mai agila decat o persoana flegmatica,de aceea timpul de intrare,persistenta si
incheiere a unei sarcini difera din start.In asemenea context este bine sa tinem cont de
diferentele interindividuale.
Atitudinea devalorizatoare
Cand un educator specializat are parte de un comportament incorect, el va fi motivat sa-si
restabileasca valoarea prin masurile de care dispune: diminuarea efortului sau actionand
impotriva altor persoane, chiar impotriva membrilor familiei.
94 TIPURILE DE INTREBĂRI
1
Menținerea integrității și siguranței beneficiarilor,
planificarea activităților, comunicarea cu beneficiarii
Resursele limitate
Orice familie are resurse limitate pentru atingerea scopurilor sale si prioritati de folosire
a acestor resurse. Educator specializatii trebuie sa gestioneze astfel resursele. Cu cat
este mai mare deficitul resurselor cu atat mai ridicat este potentialul pentru conflict. Daca
un educator specializat va aloca neechilibrat resursele (nu va doza alimentele,produsele
cosmetice pentru copil etc) atunci pot fi generate conflicte.In acest sens este util ca
educator specializatul sa culega datele reale resurse si sa comunice in timp util necesarul
obiectelor de care are nevoie pentru ingrijirea copilului.
TIPURILE DE INTREBĂRI 95
1
Manual pentru
INSTRUIREA EDUCATORILOR SPECIALIZAȚI
1. Emotiv
z foloseste mijloace de comunicare expresive; imbina comunicarea verbala cu cea nonverbala
z foloseste capacitatile empatice si de convingere
2. Autoritar
z foloseste mijloace de comunicare ferme (glas sonor, opinii clare, uneori rigide etc.)
z atitudinea afisata este responsabila, parentala, dar ascunde uneori indiferenta
3. Reflexiv
z foloseste mijloacele de comunicare formale (fraze pretentioase, cuvinte indelung
cautate, accentul cade pe detaliu, controlul emotional este puternic)
z sunt peroane introverte, lente, meticuloase, perfectioniste, aparent preocupate de altceva
4. Indatoritor
z foloseste mijloace de comunicare persuasive (conving prin caldura mesajului, forta
prieteniei, atentie, intelegere)
z sunt persoane supuse, care nu se afirma, sensibile, care evita sa ia decizii
5. Flexibil
z este un stil combinat, mobil, care corespunde asteptarilor celorlalti si se modifica in
raport cu situatia, bazandu-se pe cele patru stiluri anterioare
96 TIPURILE DE INTREBĂRI
1
Menținerea integrității și siguranței beneficiarilor,
planificarea activităților, comunicarea cu beneficiarii
TIPURILE DE INTREBĂRI 97
1
Manual pentru
INSTRUIREA EDUCATORILOR SPECIALIZAȚI
Familiile satisfacute de serviciile de calitate, centrate pe nevoile lor vad in educatorul spe‑
cializat o persoana resursă pentru prezent si viitor. In plus familia poate fi interesata sa
recomande serviciile educatorului specializat si altor familii, sau la terminarea contractului,
sa ofere recomandari favorabi
98 TIPURILE DE INTREBĂRI
1
Menținerea integrității și siguranței beneficiarilor,
planificarea activităților, comunicarea cu beneficiarii
RELAȚIA CU FAMILIA
Pentru o mai bună implicare în viața educațională a copilului este recomandată implicarea
acestora prin activități copii-părinți, fie acasă, fie la centru, evenimente dedicate părinților,
implicarea părinților în pregătirea activităților și evenimentelor pentru copii, discuții cu
cadrele didactice și echipa de management, cursuri de parenting.
Newsletter-ul poate fi o formă prin care părinții pot urmări viața din centru.
In același timp este foarte importantă transparența din partea centrului și cooperarea ta cu
părinții.
Pentru aceasta, părinții ar trebui să aibă tot timpul acces la dosarul copilului, să poată
participa periodic la activitățile desfășurate în clasă, la programul de acitivități, orar, meniul
zilnic, și să li se asigure posibilitatea de a discuta cu cei care au grijă de copilul lor.
Trebuie să existe o modalitate de comunicare constantă cu părinții, cum ar fi caietul de
observații.
Observarea atentă a copilului la clasă, urmărirea progesului.
Este important ca părintele să primească mesajul că există deschidere pentru discuții cu
aceștia.
Dacă copilul este instituționalizat într-un centru rezidențial este bine ca părinții să aibă
acces la informații privind viața copilului (fotografii, convorbiri telefonice, prin intermediul
internetului, scrisori, vizite, petrecerea weekend/ evenimente importante/ sărăbători cu
părinții). Copilul are nevoie de familie, și trebuie contruită o relație cu aceștia pentru
echilibrul emoțional al copilului.
Dacă copilul trăiește într-o alta familie decât cea naturală, este bine ca asistentul social
răspunzător de caz să facă vizite periodice la domiciliu și să observe evoluția copilului
atât acasă cât și la școală, să poarte discuții cu apropiații copilului și cu cadrele didactice,
pentru a-și forma o opinie corectă despre felul în care acesta este îngrijit și integrat social.
Pentru dezvoltarea unui parteneriat cu părinții este indicat ca:
z Specialiștii să respecte și să înțeleagă rolul părinților în educația copiilor.
z Specialiștii discută cu părinții îngrijorările lor
z Se depund eforturi pentru a integra copilul
RELAȚIA CU FAMILIA 99
1
Manual pentru
INSTRUIREA EDUCATORILOR SPECIALIZAȚI
z Toți părinții sunt făcuți să se simtă bine veniți și valorizați, printr-o serie de
oportunități de colaborare între copii, părinți și specialiști.
z Cunoștințele și expertiza părinților sunt folosite pentru a îmbunătății oportunitățile de
învățare asigurate de centru.
z Specialiștii folosesc o multitudine de metode prin care să-i țină pe părinți informați
privind activitățile, prin broșuri, display-uri, filme și discuții informative.
z Părinții și specialiștii discută și înregistrează progresele realizate de copii prin
întâlniri, cărți, evaluări.
z Activitățile de învățare și joacă relevante, precum cititul, schimbul de cărți, etc, sunt
continuate și acasă. De asemenea, experiențele de acasă sunt folosite pentru a
asigura învățarea.
GESTIONAREA ACTELOR
ȘI DOCUMENTELOR
BENEFICIARILOR, RESPECTAREA
NORMELOR DE SECURITATE
ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ȘI
ÎN DOMENIUL SITUAȚIILOR
DE URGENȚĂ, RESPECTAREA
DREPTURILOR BENEFICIARILOR
101
2
Manual pentru
INSTRUIREA EDUCATORILOR SPECIALIZAȚI
GESTIONAREA ACTELOR
ȘI DOCUMENTELOR BENEFICIARILOR
Nume şi prenume:
Data nasterii:
Data întocmirii:
Educator,
Educator,
Educator,
Fise de lucru
Stimularea proceselor mnezice 3 luni
Exercitiul
Psiholog,
Evaluarea potenţialului
de integrare în familie
Reintegrarea în familie 6 luni
Reevaluare
Monitorizare
Includerea tînărului în evidenţa
A.L.O.F.M.
Altele 6 luni
Identificarea unui centru social pe
raza sectorului 1
Asistent social,
AVIZAT,
DIRECTOR GENERAL ADJUNCT
D.G.A.S.P.C. SECTOR 1
PLAN DE SERVICII
Numele şi prenumele copilului:
1. CNP –
2. M
ama – CNP –
Tatal – decedat
Reprezentantul legal al copilului - mama
Alt reprezentant legal al copilului -
Domiciliul:
Si cu reşedinţa în Bucureşti sectorul 1,
Data întocmirii planului de servicii:
Dosarul nr.
Motivul întocmirii planului de servicii – Cererea................ prin care se solicită pentru copilul
...............din fondurile DGASPC Sectorul 1.
Responsabilul de caz:
Manager de caz: - DGASPC Sectorul 1
PRESTAŢII
Autoritatea locală Data de Perioada
Tipul Cuantumul
responsabilă începere de acordare
Ministerul Muncii,
Familiei şi Protecţiei Conform Conform
Alocatie
42 lei/lună Sociale prin legislaţiei în legislaţiei în
de stat
DGASPC Serviciul vigoare vigoare
Alocaţii
contribuţia
Prestaţii de hrană la DGASPC Sector 1, Decembrie
3 luni
financiare Grădiniţa nr.... Serviciul Financiar 2014
pt. copilul
Prevenirea
separării
D.G.A.S.P.C.
copilului de Decembrie
Social Sector 1 3 luni Consilier pr.
părinţi; 2014
S.P.S.C.F
Prevenirea
neglijării;
Îmbogăţirea
Educaţie vocabularului;
formală/ activităţi Decembrie
Grădiniţa nr. 3 luni Educatori
nonformală, extracurriculare, 2014
informală joc de rol,
socializare.
Prevenirea
separării
copilului de
D.G.A.S.P.C. mamă şi
Sector 1 familie
Serviciul Prevenirea Decembrie
Social Prevenire 3 luni Consilier pr.
neglijării 2014
a Separării
Copilului de Prevenirea
Familie dependenţei
de sistemul
de asistenţă
socială
Mentinerea
Cabinet de
starii de Pers. Resp.
Sanatate medicina nelimitatat nelimitat
sanatate dr. de familie
familiala
optime
D.G.A.S.P.C. Colaborare
instituţională
Sector 1 şi intrainsti
Serviciul tuțională; Decembrie
Social 3 luni Consilier pr.
Prevenire Vizite la 2014
a Separării domiciliu;
Copilului de Monitorizare
Familie socială.
Responsabilul
Instituţia Data de Perioada de de caz/
Tipul Activitati
responsabilă începere desfăşurare persoana
responsabilă
Activităţi
ludice;
stimulare
cognitivă
prin jocuri
Educaţie
specifice
formală/ Decembrie
Grădiniţa nr. vârstei 3 luni educatori
nonformală, 2014
biologice-
informală
culori,
forme,
construcţii.
Jocuri de
imitaţie.
Consultaţii
Cabinet de
şi intervenţie Medic de
Sanatate medicină de permanent
in caz de permanent familie
familie
nevoie
Consiliere
D.G.A.S.P.C. socială;
Sector 1 Discu‑
ţii privind
Social Serviciul reabilitarea Decembrie 3 luni Consilier pr.
Prevenire socială; 2014
a Separării Colaborare
Copilului de instituţională
Familie şi interinsti‑
tuţională;
Responsabilul
Instituţia Data de Perioada de de caz/
Tipul Activitati
responsabilă începere desfăşurare persoana
responsabilă
Vizite la
domiciliu;
Acordarea unui
ajutor financiar
constând în
contribuţia
de hrană la
Grădiniţa nr.
pentru copilul
său.
Controale
periodice
Cabinet de
în vederea nedetermi‑ nedetermi‑ Pers. resp. dr.
Sanatate medicină de
investigării nata nata de familie.
familie
stării de
sănătate.
Avizat
Şef Serviciu Prevenire a Separarii Copilului de Familie
Responsabilul de caz:��������������������������������������������������������������������������� DGASPC Sectorul 1
Manager de caz: ����������������������������������������������������������������������������������� DGASPC Sectorul 1
Membrii echipei şi instituţia din care provin:
z DGASPC Sectorul 1;
z Director Grădiniţa Nr...;
z Educatori Grădiniţa nr. …
Am luat la cunoştinţă: beneficiar
RESPECTAREA NORMELOR
DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ
ŞI ÎN DOMENIUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
În caz de alarmare
z Orice semnal de alarmă trebuie luat în serios
z Cu totii trebuie să cunoaștem calea de evacuare spre exterior
z Toate trecerile, coridoarele, scările, trebuie menținute libere
z Salvarea oamenilor primează stingerii incendiilor
z Clădirea se părăsește în ordine și liniște, rapid
z Ușile se închid dar nu se blochează
z Nu trebuie lăsată lumina aprinsă
z Nu alerga dar mergi repede
Evacuarea
z Rapid
z Siguranța primează rapiditatea
z Salvarea oamenilor primează stingerii incendiului
z Anunțarea Dispeceratului pentru situații de urgență la 112
z Răspundeți la toate întrebările pompierilor
z Nu părăsiți locul de unde ați sunat, vor suna pentru confirmarea apelului de urgență
1. În timpul seismului
z Pătrează-ți calmul, nu intra în panică, liniștește-i și pe copii, protejează-i, nu te
speria de zgomotele din jur.
z Preveniți tendința de a părăsi camera – prima fază seismică are durata cea mai
mică, iar următoarea este posibil să văa prindă în timpul evacuării.
z Rămâi cu copiii în încăpere, departe de fereastra care se poate sparge, sub o
grindă, toc de ușă solid, sub un birou sau masă rezistente pentru a vă feri de
căderea unor obiecte, bucăți din construcție, etc.
z Dacă nu există această posibilitatea trebuie să rămâneți stând la podea, lângă un
perete solid, pe genunchi și coate, cu fața în jos si cu capul în mâini.
z Nu fugiți pe ușă, nu săriți pe fereastră, nu alergați pe scări, nu utilizați liftul
z Nu alergați în stradă.
z Acordă primul ajutor copiilor răniți.
z Ulterior vei încerca să alarmezi echipele de salvare – intervenție, de prezența
voastră.
UTILIZAREA STINGĂTOARELOR
ATENȚIE!!!!
Dacă pârghia mobilă după perforarea membranei nu este lăsată liberă cele 5-8 sec ratăm
funcționarea stingătorului
Stingător portabil cu pulbere presurizat permanent (cu manometru)
z Se scoate agrafa de siguranță
z Se apasă pârghia superioară pentru a acționa amestecul din interior
z Dacă este dotat și cu un furtun, cu o mână se ține furtunul care se îndreaptă
spre baza focului, cealaltă apasă pârghia mobilă
ATENȚIE!!!!
Nu se recomanda pentru stingerea incendiilor la calculatoare, componente electronice și
este interzis la stingerea incendiilor la rețele electrice de înaltă tensiune
Stingătorul portabil cu bioxid de carbon tip G3 sau G6
z Se ia stingătorul și se transport până în apropierea incendiului
z Se scoate agrafa de siguranță
z Se apasă mânerul declanșator (rozeta declanșatoare)
z Se ridică și se îndreaptă cu țeava de evacuare asupra centrului focului
ACORDAREA
PRIMULUI AJUTOR
Alergiile
z Copilul poate dezvolta o iritație, mâncărime, sau să I se inflameze mâinile,
picioarele, fața. Poate să prezinte dificultăți de a respira.
Vomă și diaree – cauze – polen, înțepături, latex, mâncare, alune, lactate.
z Dacă copilul este în șoc anafilactic (probleme de respirație, stare de șoc) sună la
112 sau fa-I injecție cu Epi-pen.
Alimentele cu potențial alergenic: alunele, fructele de mare, lactatele, ouale.
Arsuri
z Răcește arsura sub apă rece pentru cel puțin 10 min pentru a stopa extinderea
arsurii. Reduce și durerea, inflamația și efectele arsurii.
z Poate fi bandajată cu ceva curat
z În cazul unui copil trebuie să suni la 112 dacă arsura acopera mai mult de o singură
zonă a corpului, acoperă picioare, mâini, încheieturi, față sau se vede țesutul de
dedesupt.
z Nu pune ulei sau crema/unt pe arsura!
z Nu folosi gheața pentru a răci rana ci apă sau alt lichid rece.
z Nu folosi plasturi sau leucoplast ci un material care nu se lipeste.
z Nu incerca să îndepărtezi imbrăcăminte/bijuterii lipite de pielea arsă.
Diabet urgență (foame, convulsii, transpirație, amețeală sau confuzie, slăbiciune, leșin,
pierderea bruscă a cunoștinței)
Lovituri la cap
z Dacă devin confuzi, amețiți, vomită sau dacă căderea s-a produs de la o înălțime
mai mare de două ori înălțimea lor, atunci sună la 112.
z Roagă-l să se așeze și aplică o compresă rece pe lovitură (gheață, legume
înghețate – împachetate într-un prosop).
Simptomele unei contuzii:
z Amețeală
z Pierderea cunoștinței
z Durere de cap
z Confuzie
z Stare generală de rău
z Vedere încețoșată
z Lipsa memoriei a ceea ce s-a întâmplat
Nu le da calmante de durere de cap sau altele.
Diabet
z Oferă-i ceva care conține zahăr.
CAP. I
Dispozitii generale si definitii
ART. 1
(1) Prezenta lege reglementeaza cadrul legal privind respectarea, promovarea si
garantarea drepturilor copilului.
(2) Autoritatile publice, organismele private autorizate, precum si persoanele fizice
si persoanele juridice responsabile de protectia copilului sunt obligate sa respecte,
sa promoveze si sa garanteze drepturile copilului stabilite prin Constitutie si lege, in
concordanta cu prevederile Conventiei Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile
copilului, ratificata prin Legea nr. 18/1990, republicata, si ale celorlalte acte internationale
in materie la care Romania este parte.
ART. 2
(1) Prezenta lege, orice alte reglementari adoptate in domeniul respectarii si promovarii
drepturilor copilului, precum si orice act juridic emis sau, dupa caz, incheiat in acest
domeniu se subordoneaza cu prioritate principiului interesului superior al copilului.
(2) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv in legatura cu drepturile
si obligatiile ce revin parintilor copilului, altor reprezentanti legali ai sai, precum si oricaror
persoane carora acesta le-a fost plasat in mod legal.
ART. 3
De dispozitiile prezentei legi beneficiaza:
a) copiii cetateni romani aflati pe teritoriul Romaniei;
b) copiii cetateni romani aflati in strainatate;
c) copiii fara cetatenie aflati pe teritoriul Romaniei;
d) copiii care solicita sau beneficiaza de o forma de protectie in conditiile
reglementarilor legale privind statutul si regimul refugiatilor in Romania;
e) copiii cetateni straini aflati pe teritoriul Romaniei, in situatii de urgenta constatate, in
conditiile prezentei legi, de catre autoritatile publice romane competente.
ART. 4
In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) copil - persoana care nu a implinit varsta de 18 ani si nu a dobandit capacitatea
deplina de exercitiu, in conditiile legii;
b) familie - parintii si copiii acestora;
c) familie extinsa - copilul, parintii si rudele acestuia pana la gradul IV inclusiv;
d) familie substitutiva - persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
in conditiile legii, asigura cresterea si ingrijirea copilului;
e) planul individualizat de protectie - documentul prin care se realizeaza planificarea
serviciilor, prestatiilor si a masurilor de protectie speciala a copilului, pe baza
evaluarii psihosociale a acestuia si a familiei sale, in vederea integrarii copilului care
a fost separat de familia sa intr-un mediu familial stabil permanent, in cel mai scurt
timp posibil;
f) planul de servicii - documentul prin care se realizeaza planificarea acordarii
serviciilor si a prestatiilor, pe baza evaluarii psihosociale a copilului si a familiei, in
vederea prevenirii separarii copilului de familia sa;
g) reprezentant legal al copilului - parintele sau persoana desemnata potrivit legii sa
exercite drepturile si sa indeplineasca obligatiile parintesti fata de copil;
h) A.N.P.D.C. - Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului;
ART. 5
(1) Copiii au dreptul la protectie si asistenta in realizarea si exercitarea deplina a
drepturilor lor, in conditiile prezentei legi.
(2) Raspunderea pentru cresterea si asigurarea dezvoltarii copilului revine in primul rand
parintilor, acestia avand obligatia de a-si exercita drepturile si de a-si indeplini obligatiile
fata de copil tinand seama cu prioritate de interesul superior al acestuia.
(3) In subsidiar, responsabilitatea revine colectivitatii locale din care fac parte copilul si
familia sa. Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a sprijini parintii sau,
dupa caz, alt reprezentant legal al copilului in realizarea obligatiilor ce le revin cu privire la
copil, dezvoltand si asigurand in acest scop servicii diversificate, accesibile si de calitate,
corespunzatoare nevoilor copilului.
(4) Interventia statului este complementara; statul asigura protectia copilului si garanteaza
respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifica realizata de institutiile statului
si de autoritatile publice cu atributii in acest domeniu.
ART. 6
Respectarea si garantarea drepturilor copilului se realizeaza conform urmatoarelor
principii:
a) respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
b) egalitatea sanselor si nediscriminarea;
c) responsabilizarea parintilor cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea
obligatiilor parintesti;
d) primordialitatea responsabilitatii parintilor cu privire la respectarea si garantarea
drepturilor copilului;
e) descentralizarea serviciilor de protectie a copilului, interventia multisectoriala si
parteneriatul dintre institutiile publice si organismele private autorizate;
f) asigurarea unei ingrijiri individualizate si personalizate pentru fiecare copil;
g) respectarea demnitatii copilului;
h) ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia, tinand cont de varsta
si de gradul sau de maturitate;
ART. 7
Drepturile prevazute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor fara nici o
discriminare, indiferent de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau alta opinie,
de nationalitate, apartenenta etnica sau origine sociala, de situatia materiala, de gradul
si tipul unei deficiente, de statutul la nastere sau de statutul dobandit, de dificultatile de
formare si dezvoltare sau de alt gen ale copilului, ale parintilor ori ale altor reprezentanti
legali sau de orice alta distinctie.
CAP. II
Drepturile copilului
SECTIUNEA 1
Drepturi si libertati civile
ART. 8
(1) Copilul are dreptul la stabilirea si pastrarea identitatii sale.
(2) Copilul este inregistrat imediat dupa nastere si are de la aceasta data dreptul la un
nume, dreptul de a dobandi o cetatenie si, daca este posibil, de a-si cunoaste parintii si de
a fi ingrijit, crescut si educat de acestia.
(3) Parintii aleg numele si prenumele copilului, in conditiile legii.
(4) Copilul are dreptul de a-si pastra cetatenia, numele si relatiile de familie, in conditiile
prevazute de lege, fara nici o ingerinta.
(5) Daca se constata ca un copil este lipsit, in mod ilegal, de elementele constitutive ale
identitatii sale sau de unele dintre acestea, institutiile si autoritatile publice sunt obligate sa
ia de urgenta toate masurile necesare in vederea restabilirii identitatii copilului.
ART. 9
(1) In scopul realizarii dreptului prevazut la art. 8 alin. (1), unitatile sanitare care au in
structura sectii de nou-nascuti si/sau de pediatrie au obligatia de a angaja un asistent
social sau, dupa caz, de a desemna o persoana cu atributii de asistenta sociala.
(2) In vederea stabilirii identitatii copilului parasit sau gasit ori a parintilor acestuia,
organele de politie competente au obligatia de a desemna una sau mai multe persoane
responsabile cu realizarea demersurilor ce le revin, potrivit legii, pentru inregistrarea
nasterii copilului.
ART. 10
(1) Certificatul medical constatator al nasterii, atat pentru copilul nascut viu, cat si pentru
copilul nascut mort, se intocmeste in termen de 24 de ore de la nastere.
(2) Raspunderea pentru indeplinirea obligatiei prevazute la alin. (1) revine medicului care a
asistat sau a constatat nasterea si medicului sef de sectie.
(3) Cand nasterea a avut loc in afara unitatilor sanitare, medicul de familie avand
cabinetul inregistrat in raza teritoriala unde a avut loc nasterea este obligat ca, la cererea
oricarei persoane, in termen de 24 de ore, sa constate nasterea copilului, dupa care sa
intocmeasca si sa elibereze certificatul medical constatator al nasterii copilului, chiar daca
mama nu este inscrisa pe lista cabinetului sau.
ART. 11
(1) In situatia in care copilul este parasit de mama in maternitate, unitatea medicala are
obligatia sa sesizeze telefonic si in scris directia generala de asistenta sociala si protectia
copilului si organele de politie, in termen de 24 de ore de la constatarea disparitiei mamei.
(2) In termen de 5 zile de la sesizarea prevazuta la alin. (1), se intocmeste un
proces‑verbal de constatare a parasirii copilului, semnat de reprezentantul directiei
generale de asistenta sociala si protectia copilului, reprezentantul politiei si al maternitatii;
cand starea de sanatate a copilului permite externarea, in baza procesului-verbal, directia
generala de asistenta sociala si protectia copilului va stabili masura plasamentului in regim
de urgenta pentru copil.
(3) In termen de 30 de zile de la intocmirea procesului-verbal, politia este obligata sa
intreprinda verificarile specifice privind identitatea mamei si sa comunice rezultatul acestor
verificari directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului.
(4) In situatia in care mama este identificata, directia generala de asistenta sociala
si protectia copilului va asigura consilierea si sprijinirea acesteia in vederea realizarii
demersurilor legate de intocmirea actului de nastere.
(5) In situatia in care, in urma verificarilor efectuate de politie, nu este posibila identificarea
mamei, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului transmite serviciului
public de asistenta sociala in a carui raza administrativ-teritoriala s-a produs nasterea
ART. 12
(1) In situatia copilului gasit, precum si a celui parasit de parinti in alte unitati sanitare, a
carui nastere nu a fost inregistrata, obligatia de a realiza demersurile prevazute de lege
pentru inregistrarea nasterii copilului revine serviciului public de asistenta sociala in a carui
raza administrativ-teritoriala a fost gasit sau parasit copilul.
(2) Expertiza medico-legala necesara pentru inregistrarea nasterii copilului este gratuita.
ART. 13
(1) Unitatile sanitare, unitatile de protectie sociala, serviciile de ingrijire de tip rezidential,
entitatile fara personalitate juridica, alte persoane juridice, precum si persoane fizice, care
interneaza sau primesc in ingrijire femei gravide ori copii care nu poseda acte pe baza
carora sa li se poata stabili identitatea, sunt obligate sa anunte, in termen de 24 de ore, in
scris, autoritatea administratiei publice locale in a carei raza isi au sediul sau, dupa caz,
domiciliul, in vederea stabilirii identitatii lor.
(2) Cel care ia un copil pentru a-l ingriji sau proteja temporar, pana la stabilirea unei masuri
de protectie in conditiile legii, are obligatia de a-l intretine si, in termen de 48 de ore, de a
anunta autoritatea administratiei publice locale in a carei raza teritoriala isi are sediul sau
domiciliul.
ART. 14
(1) Copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele,
precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament.
(2) Copilul are dreptul de a-si cunoaste rudele si de a intretine relatii personale cu acestea,
precum si cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, in
masura in care acest lucru nu contravine interesului sau superior.
(3) Parintii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot impiedica relatiile personale ale
acestuia cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat
de viata de familie, decat in cazurile in care instanta decide in acest sens, apreciind ca
exista motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau
morala a copilului.
ART. 15
(1) In sensul prezentei legi, relatiile personale se pot realiza prin:
a) intalniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana care are, potrivit prezentei
legi, dreptul la relatii personale cu copilul;
b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
c) gazduirea copilului pe perioada determinata de catre parintele sau de catre alta
persoana la care copilul nu locuieste in mod obisnuit;
d) corespondenta ori alta forma de comunicare cu copilul;
e) transmiterea de informatii copilului cu privire la parintele ori la alte persoane care
au, potrivit prezentei legi, dreptul de a mentine relatii personale cu copilul;
f) transmiterea de informatii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluari
medicale sau scolare, catre parintele sau catre alte persoane care au dreptul de a
mentine relatii personale cu copilul.
(2) Transmiterea informatiilor prevazute la alin. (1) lit. e) si f) se va face cu respectarea
interesului superior al copilului, precum si a dispozitiilor speciale vizand confidentialitatea
si transmiterea informatiilor cu caracter personal.
ART. 16
(1) Copilul care a fost separat de ambii parinti sau de unul dintre acestia printr-o masura
dispusa in conditiile legii are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu
ambii parinti, cu exceptia situatiei in care acest lucru contravine interesului superior al
copilului.
(2) Instanta judecatoreasca, luand in considerare, cu prioritate, interesul superior al
copilului, poate limita exercitarea acestui drept, daca exista motive temeinice de natura a
periclita dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copilului.
ART. 17
(1) Copilul ai carui parinti locuiesc in state diferite are dreptul de a intretine relatii
personale si contacte directe cu acestia, cu exceptia situatiei in care acest lucru contravine
interesului superior al copilului.
(2) Exercitarea dreptului prevazut la alin. (1) va fi facilitata de Autoritatea Nationala pentru
Protectia Drepturilor Copilului, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, pe baza unei
proceduri aprobate prin ordin comun.
ART. 18
(1) Copiii neinsotiti de parinti sau de un alt reprezentant legal ori care nu se gasesc sub
supravegherea legala a unor persoane au dreptul de a li se asigura, in cel mai scurt timp
posibil, reintoarcerea alaturi de reprezentantii lor legali.
(2) Deplasarea copiilor in tara si in strainatate se realizeaza cu instiintarea si cu acordul
ambilor parinti; orice neintelegeri intre parinti cu privire la exprimarea acestui acord se
solutioneaza de catre instanta judecatoreasca.
(3) Parintii sau, dupa caz, alta persoana responsabila de supravegherea, cresterea si
ingrijirea copilului sunt obligati sa anunte la politie disparitia acestuia de la domiciliu, in cel
mult 24 de ore de la constatarea disparitiei.
ART. 19
(1) Misiunile diplomatice si consulare ale Romaniei au obligatia de a sesiza Autoritatea
Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului cu privire la copiii cetateni romani aflati in
strainatate care, din orice motive, nu sunt insotiti de parinti sau de un alt reprezentant legal
ori nu se gasesc sub supravegherea legala a unor persoane din strainatate.
(2) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului va lua masurile necesare
pentru intoarcerea copilului la parinti sau la un alt reprezentant legal, imediat dupa
identificarea acestora. In cazul in care persoanele identificate nu pot sau refuza sa preia
copilul, la cererea Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului, tribunalul de
la domiciliul copilului sau Tribunalul Bucuresti, in situatia in care acest domiciliu nu este
cunoscut, va dispune plasamentul copilului intr-un serviciu de protectie speciala propus de
Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.
(3) Procedura de intoarcere a copiilor in tara, de identificare a parintilor sau a altor
reprezentanti legali ai copiilor, modul de avansare a cheltuielilor ocazionate de intoarcerea
in tara a acestora, precum si serviciile de protectie speciala, publice sau private,
competente sa asigure protectia in regim de urgenta a copiilor aflati in situatia prevazuta la
alin. (1) se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
ART. 20
(1) Misiunile diplomatice si consulare straine au obligatia de a sesiza Autoritatea Nationala
pentru Protectia Drepturilor Copilului si Autoritatea pentru Straini despre toate situatiile
in care au cunostinta de copii cetateni straini aflati pe teritoriul Romaniei, care, din
orice motive, nu sunt insotiti de parinti sau de un alt reprezentant legal ori nu se gasesc
sub supravegherea legala a unor persoane. In cazul in care autoritatile romane se
autosesizeaza, acestea vor instiinta de urgenta misiunea straina competenta cu privire la
copiii in cauza.
(2) In situatia copiilor prevazuti la alin. (1), Autoritatea Nationala pentru Protectia
Drepturilor Copilului, pana la definitivarea demersurilor legale ce cad in competenta
Autoritatii pentru Straini, va solicita Tribunalului Bucuresti stabilirea plasamentului copilului
ART. 21
In vederea aplicarii prevederilor art. 19 si 20 se incheie tratatele necesare cu statele sau
cu autoritatile statelor vizate, pe baza propunerilor Autoritatii Nationale pentru Protectia
Drepturilor Copilului si ale Ministerului Afacerilor Externe, precum si a altor institutii
interesate.
ART. 22
(1) Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice si a vietii sale intime, private si
familiale.
(2) Este interzisa orice actiune de natura sa afecteze imaginea publica a copilului sau
dreptul acestuia la viata intima, privata si familiala.
(3) Participarea copilului in varsta de pana la 14 ani la dezbateri publice in cadrul unor
programe audiovizuale se poate face numai cu consimtamantul scris al acestuia si al
parintilor sau, dupa caz, al altui reprezentant legal.
(4) Copiii nu pot fi folositi sau expusi de catre parinti, reprezentanti legali sau alte persoane
responsabile de cresterea si ingrijirea lor, in scopul de a obtine avantaje personale sau de
a influenta deciziile autoritatilor publice.
(5) Consiliul National al Audiovizualului monitorizeaza modul de derulare a programelor
audiovizuale, astfel incat sa se asigure protectia si garantarea dreptului copilului prevazut
la alin. (1).
ART. 23
(1) Copilul are dreptul la libertate de exprimare.
(2) Libertatea copilului de a cauta, de a primi si de a difuza informatii de orice natura, care
vizeaza promovarea bunastarii sale sociale, spirituale si morale, sanatatea sa fizica si
mentala, sub orice forma si prin orice mijloace la alegerea sa, este inviolabila.
(3) Parintii sau, dupa caz, alti reprezentanti legali ai copilului, persoanele care au in
plasament copii, precum si persoanele care, prin natura functiei, promoveaza si asigura
respectarea drepturilor copiilor au obligatia de a le asigura informatii, explicatii si sfaturi,
in functie de varsta si de gradul de intelegere al acestora, precum si de a le permite sa-si
exprime punctul de vedere, ideile si opiniile.
(4) Parintii nu pot limita dreptul copilului minor la libertatea de exprimare decat in cazurile
prevazute expres de lege.
ART. 24
(1) Copilul capabil de discernamant are dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricarei
probleme care il priveste.
(2) In orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste copilul are dreptul de a
fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a implinit varsta de 10 ani. Cu toate
acestea, poate fi ascultat si copilul care nu a implinit varsta de 10 ani, daca autoritatea
competenta apreciaza ca audierea lui este necesara pentru solutionarea cauzei.
(3) Dreptul de a fi ascultat confera copilului posibilitatea de a cere si de a primi orice
informatie pertinenta, de a fi consultat, de a-si exprima opinia si de a fi informat asupra
consecintelor pe care le poate avea opinia sa, daca este respectata, precum si asupra
consecintelor oricarei decizii care il priveste.
(4) In toate cazurile prevazute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi luate in
considerare si li se va acorda importanta cuvenita, in raport cu varsta si cu gradul de
maturitate a copilului.
(5) Orice copil poate cere sa fie ascultat conform dispozitiilor alin. (2) si (3). In caz de
refuz, autoritatea competenta se va pronunta printr-o decizie motivata.
(6) Dispozitiile legale speciale privind consimtamantul sau prezenta copilului in procedurile
care il privesc, precum si prevederile referitoare la desemnarea unui curator, in caz de
conflict de interese, sunt si raman aplicabile.
ART. 25
(1) Copilul are dreptul la libertate de gandire, de constiinta si de religie.
(2) Parintii indruma copilul, potrivit propriilor convingeri, in alegerea unei religii, in conditiile
legii, tinand seama de opinia, varsta si de gradul de maturitate a acestuia, fara a-l putea
obliga sa adere la o anumita religie sau la un anumit cult religios.
(3) Religia copilului care a implinit 14 ani nu poate fi schimbata fara consimtamantul
acestuia; copilul care a implinit varsta de 16 ani are dreptul sa-si aleaga singur religia.
(4) Atunci cand copilul beneficiaza de protectie speciala, persoanelor in ingrijirea carora se
afla le sunt interzise orice actiuni menite sa influenteze convingerile religioase ale copilului.
ART. 26
(1) Copilul are dreptul la libera asociere in structuri formale si informale, precum si
libertatea de intrunire pasnica, in limitele prevazute de lege.
(2) Autoritatile administratiei publice locale, unitatile de invatamant si alte institutii publice
sau private competente iau masurile necesare asigurarii exercitarii corespunzatoare a
drepturilor prevazute la alin. (1).
ART. 27
(1) Copilul apartinand unei minoritati nationale, etnice, religioase sau lingvistice are dreptul
la viata culturala proprie, la declararea apartenentei sale etnice, religioase, la practicarea
propriei sale religii, precum si dreptul de a folosi limba proprie in comun cu alti membri ai
comunitatii din care face parte.
(2) Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii asigura si urmareste exercitarea
drepturilor prevazute la alin. (1).
ART. 28
(1) Copilul are dreptul la respectarea personalitatii si individualitatii sale si nu poate fi
supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante.
(2) Masurile de disciplinare a copilului nu pot fi stabilite decat in acord cu demnitatea
copilului, nefiind permise sub nici un motiv pedepsele fizice ori acelea care se afla in
legatura cu dezvoltarea fizica, psihica sau care afecteaza starea emotionala a copilului.
ART. 29
(1) Copilul are dreptul sa depuna singur plangeri referitoare la incalcarea drepturilor sale
fundamentale.
(2) Copilul este informat asupra drepturilor sale, precum si asupra modalitatilor de
exercitare a acestora.
SECTIUNEA a 2-a
Mediul familial si ingrijirea alternativa
ART. 30
(1) Copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai.
(2) Parintii au obligatia sa asigure copilului, de o maniera corespunzatoare capacitatilor
in continua dezvoltare ale copilului, orientarea si sfaturile necesare exercitarii
corespunzatoare a drepturilor prevazute in prezenta lege.
(3) Parintii copilului au dreptul sa primeasca informatiile si asistenta de specialitate
necesare in vederea ingrijirii, cresterii si educarii acestuia.
ART. 31
(1) Ambii parinti sunt responsabili pentru cresterea copiilor lor.
(2) Exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti trebuie sa aiba in vedere
interesul superior al copilului si sa asigure bunastarea materiala si spirituala a copilului,
in special prin ingrijirea acestuia, prin mentinerea relatiilor personale cu el, prin
asigurarea cresterii, educarii si intretinerii sale, precum si prin reprezentarea sa legala si
administrarea patrimoniului sau.
(3) In cazul existentei unor neintelegeri intre parinti cu privire la exercitarea drepturilor si
indeplinirea obligatiilor parintesti, instanta judecatoreasca, dupa ascultarea ambilor parinti,
hotaraste potrivit interesului superior al copilului.
ART. 32
Copilul are dreptul sa fie crescut in conditii care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala,
spirituala, morala si sociala. In acest scop parintii sunt obligati:
a) sa supravegheze copilul;
b) sa coopereze cu copilul si sa ii respecte viata intima, privata si demnitatea;
c) sa informeze copilul despre toate actele si faptele care l-ar putea afecta si sa ia in
considerare opinia acestuia;
d) sa intreprinda toate masurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor;
e) sa coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice care exercita atributii in
domeniul ingrijirii, educarii si formarii profesionale a copilului.
ART. 33
Copilul nu poate fi separat de parintii sai sau de unul dintre ei, impotriva vointei acestora,
cu exceptia cazurilor expres si limitativ prevazute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare si
numai daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului.
ART. 34
(1) Serviciul public de asistenta sociala va lua toate masurile necesare pentru depistarea
precoce a situatiilor de risc care pot determina separarea copilului de parintii sai, precum
si pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale parintilor si a violentei in familie.
(2) Orice separare a copilului de parintii sai, precum si orice limitare a exercitiului
drepturilor parintesti trebuie sa fie precedate de acordarea sistematica a serviciilor si
prestatiilor prevazute de lege, cu accent deosebit pe informarea corespunzatoare a
parintilor, consilierea acestora, terapie sau mediere, acordate in baza unui plan de servicii.
ART. 35
(1) Planul de servicii se intocmeste si se pune in aplicare de catre serviciul public de
asistenta sociala, organizat la nivelul municipiilor si oraselor, precum si de persoanele cu
atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea
administrativ-teritoriala unde se afla copilul, in urma evaluarii situatiei copilului si a familiei
acestuia.
(2) La nivelul municipiului Bucuresti intocmirea si punerea in aplicare a planului prevazut la
alin. (1) se realizeaza de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului
de la nivelul fiecarui sector.
(3) Planul de servicii se aproba prin dispozitia primarului.
(4) Planul de servicii are ca obiectiv prevenirea separarii copilului de parintii sai. In acest
scop serviciul public de asistenta sociala ori, dupa caz, directia generala de asistenta
sociala si protectia copilului de la nivelul fiecarui sector al municipiului Bucuresti sprijina
accesul copilului si al familiei sale la serviciile si prestatiile destinate mentinerii copilului in
familie.
(5) Planul de servicii poate avea ca finalitate transmiterea catre directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului a cererii de instituire a unei masuri de protectie
speciala a copilului, numai daca, dupa acordarea serviciilor prevazute de acest plan, se
constata ca mentinerea copilului alaturi de parintii sai nu este posibila.
ART. 36
(1) Daca exista motive temeinice de a suspecta ca viata si securitatea copilului sunt
primejduite in familie, reprezentantii serviciului public de asistenta sociala ori, dupa caz,
ai directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul sectoarelor
municipiului Bucuresti au dreptul sa viziteze copiii la locuinta lor si sa se informeze despre
felul in care acestia sunt ingrijiti, despre sanatatea si dezvoltarea lor fizica, educarea,
invatatura si pregatirea lor profesionala, acordand, la nevoie, indrumarile necesare.
(2) Daca, in urma vizitelor efectuate potrivit alin. (1), se constata ca dezvoltarea fizica,
mentala, spirituala, morala sau sociala a copilului este primejduita, serviciul public de
asistenta sociala este obligat sa sesizeze de indata directia generala de asistenta sociala
si protectia copilului in vederea luarii masurilor prevazute de lege.
(3) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata sa sesizeze
instanta judecatoreasca in situatia in care considera ca sunt intrunite conditiile prevazute
de lege pentru decaderea, totala sau partiala, a parintilor ori a unuia dintre ei din exercitiul
drepturilor parintesti.
ART. 37
(1) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va lua toate masurile
necesare pentru ca parintii decazuti din drepturile parintesti, precum si cei carora le-a fost
limitat exercitiul anumitor drepturi sa beneficieze de asistenta specializata pentru cresterea
ART. 38
Instanta judecatoreasca este singura autoritate competenta sa se pronunte, luand in con‑
siderare, cu prioritate, interesul superior al copilului, cu privire la:
a) persoana care exercita drepturile si indeplineste obligatiile parintesti in situatia in
care copilul este lipsit, temporar sau permanent, de ocrotirea parintilor sai;
b) modalitatile in care se exercita drepturile si se indeplinesc obligatiile parintesti;
c) decaderea totala sau partiala din exercitiul drepturilor parintesti;
d) redarea exercitiului drepturilor parintesti.
ART. 39
(1) Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea parintilor sai sau care, in
vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora are dreptul la protectie
alternativa.
(2) Protectia prevazuta la alin. (1) include instituirea tutelei, masurile de protectie speciala
prevazute de prezenta lege, adoptia. In alegerea uneia dintre aceste solutii autoritatea
competenta va tine seama in mod corespunzator de necesitatea asigurarii unei anumite
continuitati in educarea copilului, precum si de originea sa etnica, religioasa, culturala si
lingvistica.
ART. 40
(1) Tutela se instituie in situatia in care ambii parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti
din exercitiul drepturilor parintesti sau li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor
parintesti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau disparuti, precum si in
cazul in care, la incetarea adoptiei, instanta judecatoreasca hotaraste ca este in interesul
copilului instituirea unei tutele.
(2) Tutela se instituie conform legii de catre instanta judecatoreasca in a carei
circumscriptie teritoriala domiciliaza sau a fost gasit copilul.
ART. 41
(1) Pot fi tutori persoanele fizice sau sotul si sotia impreuna, care au domiciliul in Romania
si nu se afla in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de lege.
(2) Persoana fizica sau familia care urmeaza a fi tutore trebuie sa fie evaluata de catre
directia generala de asistenta sociala si protectia copilului cu privire la garantiile morale si
conditiile materiale pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a primi un copil in ingrijire.
Evaluarea se realizeaza de catre directia generala de asistenta sociala si protectia
copilului de la domiciliul persoanei sau familiei, acordandu-se prioritate membrilor familiei
extinse a copilului.
ART. 42
(1) Instanta judecatoreasca numeste cu prioritate ca tutore, daca motive intemeiate nu
se opun, o ruda sau un afin ori un prieten al familiei copilului, in stare sa indeplineasca
aceasta sarcina.
(2) Persoana fizica, respectiv sotii care urmeaza a fi tutori sunt numiti pe baza prezentarii
de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului a raportului de evaluare
a acestora. Propunerea se va face tinandu-se seama de relatiile personale, de apropierea
domiciliilor, precum si de opinia copilului.
SECTIUNEA a 3-a
Sanatatea si bunastarea copilului
ART. 43
(1) Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate pe care o poate
atinge si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare necesare pentru asigurarea
realizarii efective a acestui drept.
(2) Accesul copilului la servicii medicale si de recuperare, precum si la medicatia adecvata
starii sale in caz de boala este garantat de catre stat, costurile aferente fiind suportate din
Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si de la bugetul de stat.
(3) Organele de specialitate ale administratiei publice centrale, autoritatile administratiei
publice locale, precum si orice alte institutii publice sau private cu atributii in domeniul
sanatatii sunt obligate sa adopte, in conditiile legii, toate masurile necesare pentru:
a) reducerea mortalitatii infantile;
b) asigurarea si dezvoltarea serviciilor medicale primare si comunitare;
c) prevenirea malnutritiei si a imbolnavirilor;
d) asigurarea serviciilor medicale pentru gravide in perioada pre- si postnatala,
indiferent daca acestea au sau nu au calitatea de persoana asigurata in sistemul
asigurarilor sociale de sanatate;
e) informarea parintilor si a copiilor cu privire la sanatatea si alimentatia copilului,
inclusiv cu privire la avantajele alaptarii, igienei si salubritatii mediului inconjurator;
ART. 44
(1) Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sa permita dezvoltarea sa
fizica, mentala, spirituala, morala si sociala.
(2) Parintilor sau, dupa caz, altor reprezentanti legali le revine in primul rand
responsabilitatea de a asigura, in limita posibilitatilor, cele mai bune conditii de viata
necesare cresterii si dezvoltarii copiilor; parintii sunt obligati sa le asigure copiilor
locuinta, precum si conditiile necesare pentru crestere, educare, invatatura si pregatirea
profesionala.
ART. 45
(1) Copilul are dreptul de a beneficia de asistenta sociala si de asigurari sociale, in functie
de resursele si de situatia in care se afla acesta si persoanele in intretinerea carora se
gaseste.
(2) In cazul in care parintii sau persoanele care au, potrivit legii, obligatia de a intretine
copilul nu pot asigura, din motive independente de vointa lor, satisfacerea nevoilor minime
de locuinta, hrana, imbracaminte si educatie ale copilului, statul, prin autoritatile publice
competente, este obligat sa asigure acestora sprijin corespunzator, sub forma de prestatii
financiare, prestatii in natura, precum si sub forma de servicii, in conditiile legii.
ART. 46
(1) Copilul cu handicap are dreptul la ingrijire speciala, adaptata nevoilor sale.
(2) Copilul cu handicap are dreptul la educatie, recuperare, compensare, reabilitare si
integrare, adaptate posibilitatilor proprii, in vederea dezvoltarii personalitatii sale.
(3) Ingrijirea speciala trebuie sa asigure dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau
sociala a copiilor cu handicap. Ingrijirea speciala consta in ajutor adecvat situatiei copilului
si parintilor sai ori, dupa caz, situatiei celor carora le este incredintat copilul si se acorda
gratuit, ori de cate ori acest lucru este posibil, pentru facilitarea accesului efectiv si fara
discriminare al copiilor cu handicap la educatie, formare profesionala, servicii medicale,
recuperare, pregatire, in vederea ocuparii unui loc de munca, la activitati recreative,
precum si la orice alte activitati apte sa le permita deplina integrare sociala si dezvoltare a
personalitatii lor.
(4) Organele de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile administratiei
publice locale sunt obligate sa initieze programe si sa asigure resursele necesare
dezvoltarii serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor cu handicap si ale familiilor
acestora in conditii care sa le garanteze demnitatea, sa le favorizeze autonomia si sa le
faciliteze participarea activa la viata comunitatii.
SECTIUNEA a 4-a
Educatie, activitati recreative si culturale
ART. 47
(1) Copilul are dreptul de a primi o educatie care sa ii permita dezvoltarea, in conditii
nediscriminatorii, a aptitudinilor si personalitatii sale.
(2) Parintii copilului au cu prioritate dreptul de a alege felul educatiei care urmeaza sa fie
data copiilor lor si au obligatia sa inscrie copilul la scoala si sa asigure frecventarea cu
regularitate de catre acesta a cursurilor scolare.
(3) Copilul care a implinit varsta de 14 ani poate cere incuviintarea instantei judecatoresti
de a-si schimba felul invataturii si al pregatirii profesionale.
ART. 48
(1) Ministerul Educatiei si Cercetarii, ca organ de specialitate al administratiei publice
centrale, precum si inspectoratele scolare si unitatile de invatamant, ca institutii ale
administratiei publice locale cu atributii in domeniul educatiei, sunt obligate sa intreprinda
masuri necesare pentru:
a) facilitarea accesului la educatia prescolara si asigurarea invatamantului general
obligatoriu si gratuit pentru toti copiii;
b) dezvoltarea de programe de educatie pentru parintii tineri, inclusiv in vederea
prevenirii violentei in familie;
c) organizarea de cursuri speciale de pregatire pentru copiii care nu pot raspunde la
cerintele programei scolare nationale, pentru a nu intra prematur pe piata muncii;
d) organizarea de cursuri speciale de pregatire pentru copiii care au abandonat scoala,
in vederea reintegrarii lor in sistemul national de invatamant;
e) respectarea dreptului copilului la timp de odihna si timp liber, precum si a dreptului
acestuia de a participa liber la viata culturala si artistica;
f) prevenirea abandonului scolar din motive economice, luand masuri active de
acordare a unor servicii sociale in mediul scolar, cum sunt: hrana, rechizite,
transport si altele asemenea.
(2) In cadrul procesului instructiv-educativ copilul are dreptul de a fi tratat cu respect
de catre cadrele didactice, de a fi informat asupra drepturilor sale, precum si asupra
modalitatilor de exercitare a acestora. Pedepsele corporale in cadrul procesului
instructiv‑educativ sunt interzise.
(3) Copilul, personal si, dupa caz, reprezentat sau asistat de reprezentantul sau legal, are
dreptul de a contesta modalitatile si rezultatele evaluarii si de a se adresa in acest sens
conducerii unitatii de invatamant, in conditiile legii.
(4) Cadrele didactice au obligatia de a semnala serviciului public de asistenta sociala
sau, dupa caz, directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului cazurile de rele
tratamente, abuzuri sau de neglijare a copiilor.
ART. 49
(1) Copilul are dreptul la odihna si vacanta.
(2) Copilul trebuie sa beneficieze de timp suficient pentru odihna si vacanta, sa participe
in mod liber la activitati recreative proprii varstei sale si la activitatile culturale, artistice si
sportive ale comunitatii. Autoritatile publice au obligatia sa contribuie, potrivit atributiilor ce
le revin, la asigurarea conditiilor exercitarii in conditii de egalitate a acestui drept.
(3) Autoritatile publice au obligatia sa asigure, potrivit atributiilor care le revin, locuri de
joaca suficiente si adecvate pentru copii, in mod special in situatia zonelor intens populate.
CAP. III
Protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv,
de ocrotirea parintilor sai
SECTIUNEA 1
Dispozitii comune
ART. 50
Protectia speciala a copilului reprezinta ansamblul masurilor, prestatiilor si serviciilor des‑
tinate ingrijirii si dezvoltarii copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai
sau a celui care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora.
ART. 51
(1) Copilul beneficiaza de protectia speciala prevazuta de prezenta lege pana la
dobandirea capacitatii depline de exercitiu.
(2) La cererea tanarului, exprimata dupa dobandirea capacitatii depline de exercitiu,
daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant de zi, protectia speciala se acorda,
in conditiile legii, pe toata durata continuarii studiilor, dar fara a se depasi varsta de 26 de
ani.
(3) Tanarul care a dobandit capacitate deplina de exercitiu si a beneficiat de o masura de
protectie speciala, dar care nu isi continua studiile si nu are posibilitatea revenirii in propria
familie, fiind confruntat cu riscul excluderii sociale, beneficiaza, la cerere, pe o perioada
de pana la 2 ani, de protectie speciala, in scopul facilitarii integrarii sale sociale. In cazul
in care se face dovada ca tanarului i s-au oferit un loc de munca si/sau locuinta, iar
acesta le-a refuzat ori le-a pierdut din motive imputabile lui, in mod succesiv, prevederile
prezentului alineat nu mai sunt aplicabile.
ART. 52
Serviciile de protectie speciala sunt cele prevazute la art. 108-110.
ART. 53
(1) Masurile de protectie speciala a copilului se stabilesc si se aplica in baza planului
individualizat de protectie.
(2) Planul prevazut la alin. (1) se intocmeste si se revizuieste in conformitate cu normele
metodologice elaborate si aprobate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor
Copilului.
ART. 54
(1) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului are obligatia de a intocmi
planul individualizat de protectie imediat dupa primirea cererii de instituire a unei masuri de
protectie speciala sau imediat dupa ce directorul directiei generale de asistenta sociala si
protectia copilului a dispus plasamentul in regim de urgenta.
(2) In situatia copilului pentru care a fost instituita tutela, dispozitiile alin. (1) nu sunt
aplicabile.
(3) La stabilirea obiectivelor planului individualizat de protectie se acorda prioritate
reintegrarii copilului in familie sau, daca aceasta nu este posibila, plasamentului copilului in
familia extinsa. Obiectivele planului se stabilesc cu consultarea obligatorie a parintilor si a
membrilor familiei largite care au putut fi identificati.
(4) Planul individualizat de protectie poate prevedea plasamentul copilului intr-un serviciu
de tip rezidential, numai in cazul in care nu a putut fi instituita tutela ori nu a putut fi dispus
plasamentul la familia extinsa, la un asistent maternal sau la o alta persoana sau familie,
in conditiile prezentei legi.
ART. 55
Masurile de protectie speciala a copilului sunt:
a) plasamentul;
b) plasamentul in regim de urgenta;
c) supravegherea specializata.
ART. 56
De masurile de protectie speciala, instituite de prezenta lege, beneficiaza:
a) copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor
parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi
sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau disparuti, cand nu a putut fi
instituita tutela;
b) copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija parintilor
din motive neimputabile acestora;
c) copilul abuzat sau neglijat;
ART. 57
Parintii, precum si copilul care a implinit varsta de 14 ani au dreptul sa atace in instanta
masurile de protectie speciala instituite de prezenta lege, beneficiind de asistenta juridica
gratuita, in conditiile legii.
SECTIUNEA a 2-a
Plasamentul
ART. 58
(1) Plasamentul copilului constituie o masura de protectie speciala, avand caracter
temporar, care poate fi dispusa, in conditiile prezentei legi, dupa caz, la:
a) o persoana sau familie;
b) un asistent maternal;
c) un serviciu de tip rezidential, prevazut la art. 110 alin. (2) si licentiat in conditiile legii.
(2) Persoana sau familia care primeste un copil in plasament trebuie sa aiba domiciliul
in Romania si sa fie evaluata de catre directia generala de asistenta sociala si protectia
copilului cu privire la garantiile morale si conditiile materiale pe care trebuie sa le
indeplineasca pentru a primi un copil in plasament.
ART. 59
Pe toata durata plasamentului, domiciliul copilului se afla, dupa caz, la persoana, familia,
asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidential care il are in ingrijire.
ART. 60
(1) Plasamentul copilului care nu a implinit varsta de 2 ani poate fi dispus numai la familia
extinsa sau substitutiva, plasamentul acestuia intr-un serviciu de tip rezidential fiind
interzis.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), se poate dispune plasamentul intr-un
serviciu de tip rezidential al copilului mai mic de 2 ani, in situatia in care acesta prezinta
handicapuri grave, cu dependenta de ingrijiri in servicii de tip rezidential specializate.
(3) La stabilirea masurii de plasament se va urmari:
a) plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsa sau la familia substitutiva;
ART. 61
(1) Masura plasamentului se stabileste de catre comisia pentru protectia copilului, in
situatia in care exista acordul parintilor, pentru situatiile prevazute la art. 56 lit. b) si e).
(2) Masura plasamentului se stabileste de catre instanta judecatoreasca, la cererea
directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului:
a) in situatia copilului prevazut la art. 56 lit. a), precum si in situatia copilului prevazut
la art. 56 lit. c) si d), daca se impune inlocuirea plasamentului in regim de urgenta
dispus de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului;
b) in situatia copilului prevazut la art. 56 lit. b) si e), atunci cand nu exista acordul
parintilor sau, dupa caz, al unuia dintre parinti, pentru instituirea acestei masuri.
ART. 62
(1) Drepturile si obligatiile parintesti fata de copil se mentin pe toata durata masurii
plasamentului dispus de catre comisia pentru protectia copilului.
(2) Drepturile si obligatiile parintesti in situatia copilului pentru care nu a putut fi instituita
tutela si pentru care instanta a dispus masura plasamentului sunt exercitate si, respectiv,
indeplinite de catre presedintele consiliului judetean, respectiv de catre primarul sectorului
municipiului Bucuresti.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), parintii decazuti din drepturile parintesti,
precum si cei carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza
dreptul de a consimti la adoptia copilului lor.
(4) Modalitatea de exercitare a drepturilor si de indeplinire a obligatiilor parintesti cu
privire la persoana si la bunurile copilului aflat in situatia prevazuta la art. 56 lit. c) si d) si,
respectiv, la art. 56 lit. b) si e) se stabileste de catre instanta judecatoreasca.
ART. 63
Comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta care a dispus plasamentul
copilului va stabili, daca este cazul, si cuantumul contributiei lunare a parintilor la
intretinerea acestuia, in conditiile stabilite de Codul familiei. Sumele astfel incasate se
constituie venit la bugetul judetului, respectiv la cel al sectorului municipiului Bucuresti de
unde provine copilul.
SECTIUNEA a 3-a
Plasamentul in regim de urgenta
ART. 64
(1) Plasamentul copilului in regim de urgenta este o masura de protectie speciala, cu
caracter temporar, care se stabileste in situatia copilului abuzat sau neglijat, precum si in
situatia copilului gasit sau a celui abandonat in unitati sanitare.
(2) Dispozitiile art. 58-60 se aplica in mod corespunzator.
(3) Pe toata durata plasamentului in regim de urgenta se suspenda de drept exercitiul
drepturilor parintesti, pana cand instanta judecatoreasca va decide cu privire la mentinerea
sau la inlocuirea acestei masuri si cu privire la exercitarea drepturilor parintesti. Pe
perioada suspendarii, drepturile si obligatiile parintesti privitoare la persoana copilului sunt
exercitate si, respectiv, sunt indeplinite de catre persoana, familia, asistentul maternal
sau de catre seful serviciului de tip rezidential care a primit copilul in plasament in regim
de urgenta, iar cele privitoare la bunurile copilului sunt exercitate si, respectiv, sunt
indeplinite de catre presedintele consiliului judetean, respectiv de catre primarul sectorului
municipiului Bucuresti.
ART. 65
(1) Masura plasamentului in regim de urgenta se stabileste de catre directorul directiei
generale de asistenta sociala si protectia copilului din unitatea administrativ-teritoriala
in care se gaseste copilul gasit sau cel abandonat de catre mama in unitati sanitare
ori copilul abuzat sau neglijat, in situatia in care nu se intampina opozitie din partea
reprezentantilor persoanelor juridice, precum si a persoanelor fizice care au in ingrijire sau
asigura protectia copilului respectiv.
(2) Masura plasamentului in regim de urgenta se stabileste de catre instanta
judecatoreasca in conditiile art. 94 alin. (3).
ART. 66
(1) In situatia plasamentului in regim de urgenta dispus de catre directia generala
de asistenta sociala si protectia copilului, aceasta este obligata sa sesizeze instanta
judecatoreasca in termen de 48 de ore de la data la care a dispus aceasta masura.
(2) Instanta judecatoreasca va analiza motivele care au stat la baza masurii adoptate de
catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului si se va pronunta, dupa
caz, cu privire la mentinerea plasamentului in regim de urgenta sau la inlocuirea acestuia
cu masura plasamentului, instituirea tutelei ori cu privire la reintegrarea copilului in familia
sa. Instanta este obligata sa se pronunte si cu privire la exercitarea drepturilor parintesti.
(3) In situatia in care plasamentul in regim de urgenta este dispus de catre instanta
judecatoreasca, aceasta se va pronunta in conditiile art. 94 alin. (4).
SECTIUNEA a 4-a
Supravegherea specializata
ART. 67
(1) Masura de supraveghere specializata se dispune in conditiile prezentei legi fata de
copilul care a savarsit o fapta penala si care nu raspunde penal.
(2) In cazul in care exista acordul parintilor sau al reprezentantului legal, masura
supravegherii specializate se dispune de catre comisia pentru protectia copilului, iar, in
lipsa acestui acord, de catre instanta judecatoreasca.
SECTIUNEA a 5-a
Monitorizarea aplicarii masurilor de protectie speciala
ART. 68
(1) Imprejurarile care au stat la baza stabilirii masurilor de protectie speciala, dispuse
de comisia pentru protectia copilului sau de instanta judecatoreasca, trebuie verificate
trimestrial de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului.
(2) In cazul in care imprejurarile prevazute la alin. (1) s-au modificat, directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului este obligata sa sesizeze de indata comisia pentru
protectia copilului sau, dupa caz, instanta judecatoreasca, in vederea modificarii sau, dupa
caz, a incetarii masurii.
(3) Dreptul de sesizare prevazut la alin. (2) il au, de asemenea, parintii sau alt
reprezentant legal al copilului, precum si copilul.
ART. 69
(1) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sau, dupa caz, organismul
privat autorizat are obligatia de a urmari modul in care sunt puse in aplicare masurile de
protectie speciala, dezvoltarea si ingrijirea copilului pe perioada aplicarii masurii.
(2) In indeplinirea obligatiei prevazute la alin. (1) directia generala de asistenta sociala si
protectia copilului sau, dupa caz, organismul privat autorizat intocmeste, trimestrial sau
ori de cate ori apare o situatie care impune acest lucru, rapoarte privitoare la evolutia
dezvoltarii fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale a copilului si a modului in care
acesta este ingrijit.
(3) In situatia in care se constata, pe baza raportului intocmit potrivit alin. (2), necesitatea
modificarii sau, dupa caz, a incetarii masurii, directia generala de asistenta sociala si
protectia copilului este obligata sa sesizeze de indata comisia pentru protectia copilului
sau, dupa caz, instanta judecatoreasca.
ART. 70
La incetarea masurilor de protectie speciala prin reintegrarea copilului in familia sa,
serviciul public de asistenta sociala, organizat la nivelul municipiilor si oraselor, persoanele
cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale,
precum si directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, in cazul sectoarelor
municipiului Bucuresti, de la domiciliul sau, dupa caz, de la resedinta parintilor au obligatia
de a urmari evolutia dezvoltarii copilului, precum si modul in care parintii isi exercita
drepturile si isi indeplinesc obligatiile cu privire la copil. In acest scop acestea intocmesc
rapoarte lunare pe o perioada de minimum 3 luni.
ART. 71
Copilul fata de care a fost luata o masura de protectie speciala are dreptul de a mentine
relatii cu alte persoane, daca acestea nu au o influenta negativa asupra dezvoltarii sale
fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale.
CAP. IV
Protectia copiilor refugiati si protectia copiilor in caz de conflict armat
ART. 72
(1) Copiii care solicita obtinerea statutului de refugiat, precum si cei care au obtinut acest
statut beneficiaza de protectie si asistenta umanitara corespunzatoare pentru realizarea
drepturilor lor.
(2) Copiii prevazuti la alin. (1) beneficiaza de una dintre formele de protectie prevazute
de Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor in Romania,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2001, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 73
(1) In situatia in care copilul care solicita statutul de refugiat este neinsotit de catre parinti
sau de un alt reprezentant legal, sustinerea intereselor acestuia pe parcursul procedurii de
acordare a statutului de refugiat se asigura de catre directia generala de asistenta sociala
si protectia copilului in a carei raza administrativ-teritoriala se afla organul teritorial al
Ministerului Administratiei si Internelor unde urmeaza a fi depusa cererea.
(2) Cererea pentru acordarea statutului de refugiat al copilului aflat in situatia prevazuta la
alin. (1) se analizeaza cu prioritate.
(3) In scopul sustinerii adecvate a intereselor copilului prevazut la alin. (1), directia
generala de asistenta sociala si protectia copilului desemneaza o persoana cu studii
superioare juridice sau de asistenta sociala din cadrul personalului propriu sau al unui
organism privat autorizat, care sa sustina drepturile copilului si sa participe, alaturi de
acesta, la intreaga procedura de acordare a statutului de refugiat.
ART. 74
(1) Pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cererii de acordare a statutului de
refugiat, cazarea copiilor prevazuti la art. 73 se realizeaza intr-un serviciu de tip rezidential
prevazut de prezenta lege, apartinand directiei generale de asistenta sociala si protectia
copilului sau unui organism privat autorizat.
(2) Copiii care au implinit varsta de 16 ani pot fi cazati si in centrele de primire si cazare
aflate in subordinea Oficiului National pentru Refugiati.
(3) Copiii prevazuti la alin. (1), carora li s-a acordat statutul de refugiat, beneficiaza de
protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai,
prevazuta de prezenta lege.
ART. 75
(1) In situatia in care cererea copilului prevazut la art. 72, de acordare a statutului de
refugiat, este respinsa in mod definitiv si irevocabil, directia generala de asistenta sociala
si protectia copilului sesizeaza Autoritatea pentru Straini si solicita instantei judecatoresti
stabilirea plasamentului copilului intr-un serviciu de protectie speciala.
(2) Masura plasamentului dureaza pana la returnarea copilului in tara de resedinta a
parintilor ori in tara in care au fost identificati alti membri ai familiei dispusi sa ia copilul.
ART. 76
(1) Copiii afectati de conflicte armate beneficiaza de protectie si asistenta in conditiile
prezentei legi.
(2) In caz de conflicte armate, institutiile statului iau masurile necesare pentru dezvoltarea
de mecanisme speciale menite sa asigure monitorizarea masurilor adoptate pentru
protejarea drepturilor copilului.
ART. 77
Nici un copil nu va fi folosit ca spion, calauza sau curier in timpul conflictelor armate.
ART. 78
(1) In situatia existentei unui conflict armat, Autoritatea Nationala pentru Protectia
ART. 79
(1) In orice judet sau sector al municipiului Bucuresti, presedintele consiliului judetean
ori, dupa caz, primarul sectorului municipiului Bucuresti are obligatia de a inainta directiei
generale de asistenta sociala si protectia copilului, in termen de 24 de ore de la initierea
unui conflict armat, o lista completa a tuturor copiilor aflati pe teritoriul respectivei unitati
administrativ-teritoriale, in vederea monitorizarii situatiei acestora.
(2) Infrastructura avand ca destinatie protectia si promovarea drepturilor copilului nu va fi
folosita in scopuri militare.
(3) In cazul actiunilor de evaluare desfasurate in urma unor conflicte armate, copiilor li
se va acorda prioritate. Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, in
colaborare cu protectia civila, va lua masurile necesare pentru a se asigura supravegherea
copiilor care sunt evacuati de catre persoane care isi pot asuma responsabilitatea ocrotirii
si sigurantei lor. Ori de cate ori este posibil, membrii aceleiasi familii vor fi cazati impreuna.
CAP. V
Protectia copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal
ART. 80
(1) Pentru copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde
penal, la propunerea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului in a carei
unitate administrativ-teritoriala se afla copilul, se va lua una dintre masurile prevazute la
art. 55 lit. a) si c).
(2) In dispunerea uneia dintre masurile prevazute la art. 55 lit. a) si c), Comisia pentru
Protectia Copilului, atunci cand exista acordul parintilor sau al altui reprezentant legal al
copilului, ori, dupa caz, instanta judecatoreasca, atunci cand acest acord lipseste, va tine
seama de:
a) conditiile care au favorizat savarsirea faptei;
b) gradul de pericol social al faptei;
c) mediul in care a crescut si a trait copilul;
d) riscul savarsirii din nou de catre copil a unei fapte prevazute de legea penala;
e) orice alte elemente de natura a caracteriza situatia copilului.
ART. 81
(1) Masura supravegherii specializate consta in mentinerea copilului in familia sa, sub
conditia respectarii de catre acesta a unor obligatii, cum ar fi:
a) frecventarea cursurilor scolare;
b) utilizarea unor servicii de ingrijire de zi;
c) urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie;
d) interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legaturi cu anumite
persoane.
(2) In cazul in care mentinerea in familie nu este posibila sau atunci cand copilul nu isi
indeplineste obligatiile stabilite prin masura supravegherii specializate, comisia pentru
protectia copilului ori, dupa caz, instanta judecatoreasca, dupa distinctiile prevazute la art.
80 alin. (2), poate dispune plasamentul acestuia in familia extinsa ori in cea substitutiva,
precum si indeplinirea de catre copil a obligatiilor prevazute la alin. (1).
ART. 82
In cazul in care fapta prevazuta de legea penala, savarsita de copilul care nu raspunde pe‑
nal, prezinta un grad ridicat de pericol social, precum si in cazul in care copilul pentru care
s-au stabilit masurile prevazute la art. 81 savarseste in continuare fapte penale, comisia
pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta judecatoreasca dispune, pe perioada de‑
terminata, plasamentul copilului intr-un serviciu de tip rezidential specializat.
ART. 83
Este interzis sa se dea publicitatii orice date referitoare la savarsirea de fapte penale de
catre copilul care nu raspunde penal, inclusiv date privitoare la persoana acestuia.
ART. 84
(1) Pe toata durata aplicarii masurilor destinate copilului care savarseste fapte penale si nu