Buletine de Analiza, Propuneri, Raspunsuri

Descărcați ca pdf sau txt
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 16

BULETINE DE ANALIZĂ – INTERPRETARE

MICROCLIMAT_BULETINE DE ANALIZĂ
1.
Temperatura aerului: 280C
Umiditatea relativă: 29%
Viteza curenţilor de aer: 0,125 m/sec
Temperatura radiantă medie: 400C
Temperatura efectivă: 24,20TE
Temperatura centrală: 37,80C
Temperatura cutanată: frunte 34,80C; picior 32,80C

1) Concluzii – Temperatura aerului este peste maximul admis. Umiditatea relativa indica un aer uscat.
Aceste indica un mediu nefaborabil, supraincalzit.
Viteza curentilor de aer si temperatura radianta medie au valori optime.
Temperatura efectiva si temperatura centrala au valori marite, ceea ce indica o suprasolicitare a
mecanismelor de termoreglare. Temperatura cutanata a fruntii si a halucelui sunt ambele marite, insa
gradientul termic are o valoare de 2°C, in limitele normale.
Determinarile de mai sus au fost probabil facute intr-o incapere in care se afla in functiune sisteme de
incalzire.

2.
Temperatura aerului: 170C
Umiditatea relativă: 68%
Viteza curenţilor de aer: 0,55 m/sec
Temperatura radiantă medie: 220C
Temperatura efectivă: 15,50TE
Temperatura cutanată: frunte 31,50C; picior 240C

2) Concluzii – Temperatura aerului este sub valorile admise. Umiditatea relativa este in limite,
insa crescuta, foarte aproape de limita superioara a intervalului normal admis. Viteza
curentilor de aer este peste limita admisa.
Conditiile de mai sus sunt propice racirii organismului uman. Temperatura efectiva
este scazuta sub limitele normale.
Temperatura cutanata a fruntii si a halucelui sunt scazute (a halucelui chiar sub
limitele normale). Gradientul termic mare sugereaza faptul ca organismul face eforturi de
termoreglare.

3.
Temperatura aerului: 27,10C
Umiditatea relativă: 29%
Viteza curenţilor de aer: 0,125 m/sec
Temperatura radiantă medie: 30,80C
Temperatura efectivă corectată (TEC): 24,20
Temperatura cutanată: frunte 34,80C; braţ 32,80C; antebraţ 32,40C; mână 33,80C; gambă
32,4 C; picior 32,80C; stern 36,90C; torace posterior 36,20C.
0

Pulsul 76 bătăi/minut.

3) Concluzii – Temperatura aerului este crescuta peste limita maxima admisa. Umiditatea relativa
este scazuta sub limitele admise. Viteza curentilor de aer, la fel ca temperatura radianta medie,
sunt in limite normale. Aerul este uscat si cald, ceea ce indica faptul ca incaperea ar putea fi
incalzita cu sisteme de incalzire.
Temperatura fruntii si a piciorului este peste limitele normale, ceea ce ar putea sugera o
temperatura cutanata medie crescuta probabil din cauza mediului mult prea cald din interiorul
incaperii. Gradientul termic este de doar 2°C, ceea ce indica faptul ca organismul face eforturi de
termoreglare.
Simetria termica dintre stern si toracele posterior prezinta o variatie mai mare de 0.5°C,
ceea ce indica faptul ca individul se afla in conditii nefavorabile de microclimat.
Frecventa cardiaca are o valoare normala.

VICIEREA AERULUI_BULETINE DE ANALIZĂ


1.
Identificarea probei: dioxid de carbon pentru aprecierea vicierii aerului
Locul recoltării: salon spital
Metoda de determinare: prin aspiraţie
Metoda de determinare în laborator: titrare cu acid oxalic
Concentraţia calculată – 0,15% CO2

1) Concluzie – Locul recoltarii din acest caz (un salon de spital) necesita o calitate foarte
buna a aerului pentru bolnavi, iar concentratia calculata de CO2 este peste limita admisa,
ceea ce indica o forma de viciere a aerului in locatia respectiva.
2.
Identificarea probei: dioxid de carbon pentru aprecierea vicierii aerului
Produsul recoltat: 5200 cm³ aer la temperatura de 30°C şi presiunea de 762 mmHg.
Scopul analizei: CO2% pentru aprecierea vicierii aerului.
Rezultatul obţinut: 0,194 CO2.

2) Concluzie –Concentratia de dioxid de carbon gasita in aerul testat este peste limita
maxima admisa, ceea ce indica vicierea aerului.

POLUANȚII ASFIXIANȚI_BULETINE DE ANALIZĂ


A. CO în aerul din încăpere de locuit încălzită cu sobe cu cărbuni

Recoltare: Aerul care urmează a fi analizat se recoltează în recipiente de sticlă (un flacon special
cu robinet), cu capacitate 1 litru.
Determinare: cu clorură de paladiu şi reactiv Folin-Ciocâlteu (amestec de acid fosforic,
wolframic și molibdenic). CO reduce clorura de paladiu proporțional cu concentrația lui.
Det. concentrația CO pe care o comparăm cu concentrația maximă admisă (CMA) pentru CO.
Legislația EU: CMA a CO = 6 mg CO/m³ aer/8 ore.
Rezultatul de probă: 76 g/litru
Rezultat calculat: 76 mg CO/m³ aer/8 ore

A. Concluzie: Concentratia de monoxid de carbon gasita in aerul din incapere in urma


testelor folosind metoda calorimetrica este mult peste concentratia maxima admisa.
Persoanele din incapere pot tolera aceste concentratii mari numai pentru o perioada
scurta de timp. Trebuie fie mutate persoanele din incaperea incalzita cu soba cu
carbuni, fie oprita incalzirea incaperii cu respectiva soba pentru a evita efectele toxice
ale CO asupra indivizilor.

B. Metoda directă de determinare a carboxihemogobinei = metoda recoltării din sânge


COHb din sânge

Recoltare: Sânge prin puncţie venoasă, pe hemolizant şi anticoagulant. După 4-6 ore, se
măsoară extincţia probei şi a martorului la spectofotometru, la lungimea de undă de 50 nm, în
cuva de 1 cm. COHb % = (g COHb/g Hb totală) x 100
Cantitatea calculată: COHb 13,2%

A. Concluzie: Valoarea carboxihemoglobinei este multe prea mare pentru un nefumator,


dar poate fi considerata in limite normale pentru un fumator. Daca este vorba despre un
nefumator, este posibil ca acesta sa traiasca intr-un mediu poluat cu CO. Este
recomandata evitarea in viitor a zonelor poluate cu CO de catre individul in cauza sau
purtarea de catre acesta a unei masti speciale de protectie in zonele poluate.
C. Determinarea monoxidului de carbon (CO) din aerul expirat - Metoda Dräger

Recoltarea: Se face în pungă de PVC sau în balon de plastic special: inspir/expir (de 2-3 ori);
urmează inspir profund urmat de apnee 20’’ și expir forțat în punga de PVC sau în balon. Se
astupă bine și se transportă la laborator. Se ataşează la pompa Dräger la care este fixat un tub
Dräger pentru a determina cantitatea de CO. Se aspiră aerul din pungă cu ajutorul pompei până
când stratul alb (granulele albe) din tubul Dräger începe să devină maro, oprind pomparea când
îmbrunarea stratului a ajuns la o diviziune exactă. Se ţine cont de numărul de pompări care s-au
efectuat. Citim și notăm diviziunile de pe tub până unde s-a îmbrunat suportul şi calculăm CO.
Cunoscând cantitatea de CO din aerul expirat în ppm=părți per milion, determinăm COHb:
% COHb din Hb totală = 𝑉𝑎𝑙oarea CO𝑐𝑖𝑡𝑖𝑡ă (î𝑛 𝑝𝑝𝑚)/5 (ex.: pentru 10 ppm citite, concentrația
este de 2% COHb).

În cazul nostru, se face recoltarea în balon special de cca 3 l prin extracţia de la P.G. de 15 ani
Rezultat calculat: COHb 12%

Concluzie: Nivelul de COHb (determinata in functie de CO din aerul expirat) are, in cazul
acesta, o valoare normala pentru un fumator si mult prea mare pentru un nefumator.
Recomandarile sunt aceleasi ca cele de la punctul anterior, punctul B.

POLUANȚII IRITANȚI_BULETINE DE ANALIZĂ


A. Determinarea particulelor "sedimentabile" din aer (Ø > 10 microni) - Metoda
gravimetrică prin cântărire

Poluantul: pulberi sedimentabile


 recoltarea: sedimentare în vase de 100 cm³, pentru un interval de 30 zile
 determinarea gravimetrică: 0,5 g / probă
 concentraţia calculată: 50 g / m² / lună (= 600 t / km² / an)

Concluzii – Concentratia calculata de pulberi sedimentabile din aer este mult peste valoarea
maxima recomandata de normele sanitare. Aceste particule cu diametru mare ajung la nivelul
nazo- faringelui si traheei si pot produce discomfort, insa nu reprezinta o amenintare
importanta pentru sanatatea indivizilor.

B. Metoda GRAVIMETRICĂ - prin aspirație. Determinarea particulelor ”respirabile” din


aer [Ø de 10 microni (PM10) și mai mici (PM2,5)]

Poluantul: pulberi în suspensie


Metoda de recoltare: prin aspiraţie, timp de 24 ore
Metoda de determinare în laborator: gravimetrică
Cantitatea de pulberi calculată: 0,3 mg / m³ aer

Concluzii: Cantitatea calculata (300 micrograme/mc) de pulberi cu dimensiuni medii (PM10


si PM2,5) este mult peste valorile recomandate de normele sanitare. Valorile maxime admise
scad cu cat creste perioada de expunere. Indiferent de perioada de expunere (o luna sau an)
valoarea gasita este mult prea mare. Pulberi de aceste dimensiuni constituie un pericol pentru
sanatate, ajungand pana la diferite nivele ale arborelui respirator si neputand fi usor exhalate.
Particulele PM2,5 au o agresivitate mai mare putand ajunge mai departe in arborele bronsic.

C. Metoda REFLECTOMETRICĂ - prin aspirație. Determinarea particulelor”respirabile”


din aer (Ø < 0,1 microni)

Poluantul : funingine
 Recoltare: aspiraţie prin hârtia de filtru standard cu 10 l / min, timp: 24 ore
 Cantitatea: 15 m³
 Determinare reflexometrică: rezultat pe probă = 8,4 mg
 Concentraţia calculată: 0,42 mg / m³ / 24 ore

Concluzii:

Concentratia de particule mai mici de 0,1 microni din aer calculata este mult prea mare.
Dimensiunile mai mici de 0,1 microni permit acestor particule sa patrunda pana la nivel
alveolar, dar si sa fie eliminate in cea mai mare parte odata cu aerul expirat. Avand in vedere
ca proba provine din funingine, stim ca particulele sunt particule de carbon arse care contin
HPA de tip benzoapiren si care reprezinta un risc cancerigen in expunerea pe termen lung a
indivizilor.

POLUANȚII TOXICI – Pb (plumb)


BULETINE DE ANALIZĂ

A. Poluantul: Pb în aer
Recoltare: probă medie zilnică
Debit: 12 l / min, cantitatea totală 8640 l
Determinare: metoda colorimetrică cu ditizonă
Rezultat: probă 80 g
Rezultat calculat: 18 g / m³; depăşire de 18 ori

A. Concluzie – Valoarea obtinuta a plumbului din aerul atmosferic depaseste cu mult


concentratia maxima admisa. Aceasta indica un mediu viciat cu plumb. Persistenta
poluarii aerului cu Pb va duce la poluarea apei, solului, obiectelor si, implicit, afectarea
oamenilor din zona poluata, cu risc important pentru sanatate. Se impune identificarea
surselor de poluare cu Pb si elimarea acestora sau mutarea populatiei din zonele afectate
sau, daca nu este posibil, protejarea indivizilor de contactul direct cu aerul poluat.

B. probă de sânge
T.M., 15 ani, suspect de intoxicaţie saturnină
Hematii cu granulaţii bazofile: 1320 / 1 milion (normal sub 500/1 milion)
Reticulocite: 36 %o (normal sub 10-20%o)
Porfirine eritrocitare libere 120 mg / 100 ml (normal 50 g / 100 ml eritrocite)
-amino levulinic acid dehidraza 10 u / l (normal 25 unităţi / l)
Plumb 64 g / 100 ml (normal sub 25 g / l).

A. Concluzii – Toate analizele efectuate indica o cantitate mult prea mare de plumb in sange, o
plumbemie mare, deci o intoxicatie cu plumb. Nivelul crescut al porfirinelor eritrocitare libere
sugereaza o afectare a fixarii fierului de hemul hematiilor. Nivelul scazut al dehidrazei acidului
delta-amino-levulinic sugereaza, de asemenea, o expunere la Pb.

C. probă de urină
ALAU (acid deltaaminolevulinic urinar) 8 mg / l (normal = 2,5 mg / l)
Coproporfirine 380 ml / l (normal = sub 120 mg / l)
Plumb 15 g / l (normal = sub 30 g / l).

A. Concluzii – Rezultatele analizelor indica o valoare a plumburiei peste limitele normale. Nivelul
crescut al ALAU, in paralel cu plumbemia crescuta indica o expunere constanta la Pb pe o
perioada lunga de timp. Pe de alta parte, nivelul crescut al coporfirinelor nu este specific
intoxicatiilor cu Pb, ci ar putea indica pentru tanarul de 15 ani o hepatopatie, o anemie
hemolitica sau existenta unei stari febrile.

Concluzii B. probă de sânge și C. probă de urină – Adolescentul caruia I s-au facut testele de
la punctele B si C traieste probabil intr-un mediu viciat cu Pb si a fost expus unei cantitati
crescute de plumb timp indelungat. Se recomanda indepartarea tanarului din zona poluata cu Pb
pentru a preveni efectele pe termen lung asupra sanatatii.

CONTAMINAREA MICROBIANĂ_
BULETINE DE ANALIZĂ
1.
Tipul analizei: determinarea florei microbiene din aer (aeromicrofloră)
Locul recoltării: sala de operaţie septică
Rezultate:
- NTG / m³ aer – 700
- nr. streptococi hemolitici / m³ aer – 0
- nr. stafilococi / m³ aer – 10
- nr. stafilococi hemolitici / m³ aer – 8
- nr. coliformi / m³ aer – 5

Concluzii – Numărul de germeni dezvoltați în sala de operație este mai mare decât
maximul acceptat. Numărul streptococilor arată că este o contaminare periculoasă. De asemenea,
această sală este contaminată și cu stafilococi hemolitici și cu coliformi, care, în mod normal, ar
trebui să fie 0

2.
Tipul analizei: determinarea florei microbiene de pe suprafeţe
Locul recoltării: salon de nou născuţi
Rezultate:
- NTG / cm² suprafaţă – 5
- nr. streptococi hemolitici / cm² suprafaţă –0
- nr. coliformi / cm² suprafaţă - 1

Concluzii – Numărul de germeni dezvoltați pe suprafață pe suprafață este mai mare decât
normalul ( max. 3 ). De asemenea, nu ar trebui să existe coliformi. Salonul de nou-născuți este
contaminat

3.
Tipul analizei: determinarea florei microbiene de pe mâinile personalului
Locul recoltării: sala de operaţii aseptică
- Rezultate: o mână – 40
- nr. streptococi hemolitici / o mână – 2
- nr. coliformi / o mână – 0

Concluzii – NTG ul dezvoltat pe mana chirurgului depaseste limita maxima (10 ) si la fel si
streptococii ( trebuie sa fie absenti !!).Nr coliformi este in limita normala, dar mainile chirurgului
sunt contaminate.

4.
Tipul analizei: determinarea florei microbiene din aer
Locul recoltării: sala pansamente
Rezultate:
- NTG / m³ aer – 220
- nr. streptococi hemolitici / m³ aer – 0
- nr. stafilococi / m³ aer – 60
- nr. stafilococi hemolitici / m³ aer – 6
- nr. coliformi / m³ aer – 5

Concluzii – NTg este in limite normale (max 500), nr de stafilococi este destul de mare deci
incaperea este contaminata( cu cat nr de stafilococi este mai mare cu atat este mai contaminata o
incapere), nr coliformi ar trebui sa fie absenti deci incaperea este contaminata.

SOL_BULETIN DE ANALIZĂ
Examen microbiologic şi parazitologic al solului

Provenienţă: camping
Nr. total de germeni – 6.997.000
Titru bacterii coliforme totali – 10-4
Titru coliformi fecali – 10-2
Titru streptococi fecali – 10-2
Titru bacterii sulfito-reducătoare – 10-4
Geohelminţi – prezenţi ascaris lumbricoides

Concluzii - nr total de germeni din sol este crescut deci indica un mediu poluat,iar prezenta
geohelmitilor reprezinta asemenea un mediu poluat.

PARAMETRII BACTERIOLOGICI și CHIMICI


_ANALIZA APEI_
BULETINE DE ANALIZĂ
1. Locul recoltării: instalaţie centrală.
Scopul analizei: examen chimic
- substanţe organice – 7 mg permanganat/dm³ apă
- amoniac – 0
- nitriţi – 0
- nitraţi – 0
- clor rezidual liber – 0,15 mg/dm³ apă

Concluzii: Toate concentartiile prezente in proba analizata sunt sub limitele maxime admise.
Apa este potabila, dezinfectata si de calitate foarte buna.

2. Locul recoltării: uzina de apă.


Scopul analizei: examen chimic
- substanţe organice – 20 mg permanganat/dm³ apă
- amoniac – 4 mg/dm³ apă
- nitriţi – 0,3 mg/dm³ apă
- nitraţi – 65 mg/dm³ apă
- clor rezidual liber – 0,20 mg/dm³ apă

Concluzii: – CCO corespunde apei potabile. Concentratia de substante organice este peste
limita maxima admisa si aceasta indica o incarcare microbiana a apei. Prezenta amoniacului
indica contaminarea microbiologica recenta a apei, cu risc epidemiologic crescut si posibile
inconveniente la dezinfectia apei cu clor. La aceasta concentratie de amoniac, apa are si un
miros specific. Continutul mare de nitrati si nitriti indica un risc toxicologic mare, mai ales
pentru sugari/copii. Se incearca o dezinfectare cu clor, clorul rezibual liber gasindu-se intr-o
cantitate permisa. In concluzie, apa nu este potabila.

3. Locul recoltării: instalaţie centrală.


Scopul analizei: controlul dezinfecţiei apei:
- clorul rezidual liber – 0,10 mg/dm³ apă.

Concluzii: Concentratia clorului rezidual liber este in limitele admise. Prezenta clorului
rezidual liber indica cu certitudine dezinfectarea anterioara a apei si faptul ca apa este
potabila.

4. Locul recoltării: fântână (adâncime 60 m)


Scopul analizei: examen chimic
- substanţe organice – 8 mg permanganat/dm³ apă
- amoniac – 0
- nitriţi – 0
- nitraţi – 30 mg/dm³ apă
- duritate totală – 19 grade G

Concluzii: Substantele organice, amoniacul si nitritii se afla in limite normale. Concentratia


mare de nitrati indica un risc toxicologic mare (mai ales pentru sugari/copii), nitratii fiind
principala sursa de nitriti in organism. Apa are un nivel de duritate mediu care poate fi
considerat sigur pentru unii consumatori, in functie de gradul de toleranta a fiecaruia. In
concluzie, din cauza concentratiei mari de nitrati, apa nu este potabila.

5. Locul recoltării: fântână publică (adâncime 4 m)


Scopul analizei: examen chimic
- substanţe organice – 9 mg permanganat/dm³ apă
- amoniac – 0
- nitriţi – 0
- nitraţi – 65 mg/dm³ apă
- duritate totală – 20 grade G
Concluzii: Substantele organice, amoniacul si nitritii se afla in limite normale. Concentratia
mare de nitrati indica un risc toxicologic mare (mai ales pentru sugari/copii), nitratii fiind
principala sursa de nitriti in organism. Apa are un nivel de duritate mediu care poate fi
considerat sigur pentru unii consumatori, in functie de gradul de toleranta a fiecaruia. In
concluzie, din cauza concentratiei mari de nitrati, apa nu este potabila.

6. Locul recoltării: fântână (25 m).


- fluor – 0,9 mg/l
- nitraţi – 30 mg/l
- duritate totală – 10 grade G.

Concluzii: Apa are un cotinut optim de fluor. Concentratia de nitrati este peste limita maxima
admisa=>risc toxicologic. Apa are o duritate mica, insa este considerata sigura pentru
consum. In concluzie, apa testata nu este potabila.

7. Locul recoltării: robinet.


- nr. total de germeni 37 grade C / cmc – 250
- nr. coliformi / dmc – sub 20
- consum chimic de oxigen – 5 ml / l
- amoniac – 3 mg / l
- nitriţi – 0,05 mg / l.

Concluzii: NTG este mult peste limita maxima admisa la 37°C in apa potabila. Concentratia
de germeni coliformi este peste limita maxima admisa pentru apa de la robinet. CCO este peste
limita maxima admisa. Prezenta amoniacului indica contaminarea microbiologica recenta a
apei, cu risc epidemiologic crescut si posibile inconveniente la dezinfectia apei cu clor. La
aceasta concentratie de amoniac, apa are si un miros specific. Prezenta nitritilor indica un
risc toxicologic. In concluzie, apa testata nu este potabila.

8. Locul recoltării: instalaţie centrală.


- nr. total de germeni 37 grade / cmc – 50
- nr. coliformi / dmc – sub 3
- consum chimic de oxigen – 2 mg / l
- amoniac – 4 mg / l
- nitriţi – 0,3 mg / l

Concluzii:
NTG este mult peste limita maxima admisa la 37°C in apa potabila. Concentratia de germeni coliformi
este in regula pentru o instalatie centrala. CCO este sub limita maxima admisa. Prezenta amoniacului
indica contaminarea microbiologica recenta a apei, cu risc epidemiologic crescut si posibile inconveniente
la dezinfectia apei cu clor. La aceasta concentratie de amoniac, apa are si un miros specific. Prezenta
nitritilor indica un risc toxicologic. In concluzie, apa testata nu este potabila

LAPTELE_BULETINE DE ANALIZĂ
1.
Ex. organoleptic:
Lapte - lichid, omogen, fără impurităţi în suspensie, culoare albă, gust şi miros plăcut
Ex. fizico-chimic:
- densitate relativă la 15 grade C: 1029
- aciditatea grade Thorner: 16
- grăsime %: 1,8
- controlul pasteurizării (peroxidaza): negativă
Ex. microbiologic:
- nr. total germeni (ml): 250.000
- bacterii coliforme (ml): 10.

1. Concluzii: Concluzii: laptele indeplineste toate normele cu precizarea ca are totusi un


continut mai slab in grasime

2.
Ex. organoleptic:
Lapte - lichid omogen, lipsit de impurităţi vizibile şi sediment, consistenţă fluidă, culoare alb-
gălbuie uniformă, gust şi miros plăcut, dulceag.
Ex. fizico-chimic:
- densitate relativă la 15 grade C: 1,029
- aciditate (grade T): 25 grade T
- grăsimi: 2,5 %
- testul peroxidazei: pozitiv.
Ex. microbiologic:
- NTG/ml: 500.000
- coliformi totali/ml: 30.

Concluzie - aciditatea laptelui este peste limita maxima si indica lipsa de prospetime,fluiditatea
este putin crescuta si testul perozidazei pozitiv indica pasteurizarea incompleta sau lipsa
pasteurizarii. Laptele este inapt pt consum

3.Produsul de analizat: Lapte


Ex. fizico-chimic:
- densitate – 1,035 la 12 grade C
- grăsime – 2,5%
- aciditate – 17,5 grade T
- grad de impurificare – 1
- substanţă uscată (– grăsime) – 8,62%
- substanţe proteice – 3,32%
- testul peroxidazei – negativă.
Concluzii: aceasta proba de lapte nu intruneste normele organoleptice din cauza prezentei
impuritatilor,nici normele fizice nu sunt indeplinite din cauza densitatii ridicate, normele
clinice sunt implinite. Laptele este inapt pt consum
OUA_BULETINE DE ANALIZĂ
1.
Ex. organoleptic:
- aspect: ouă cu coajă întreagă, curată, uscată, netedă şi uniformă
- culoarea cojii: alb-gălbuie, alb-roşietică
Ex. ovoscopic:
- camera de aer: imobilă, la capătul gros al oului
- albuşul: clar, translucid, fără pete sau corpuri străine
- gălbenuşul: uşor vizibil, sferic, uşor mobil.
Greutatea medie: 59 g.

Concluzii:

2.
Ex. organoleptic:
- aspect: ouă cu coajă întreagă, curată, uscată, nefisurată.
- densitate: în soluţie de sare 6% ouăle nu plutesc.
pH gălbenuş: 5,5 (val max. conform Ord. M.S. 976/98: 5,9).
pH albuş: 7,2.
Ex. ovoscopic:
- camera de aer: înălţimea camerei de aer: 7,5 mm.

Concluzii:

CARNE SI DERIVATE_BULETINE DE ANALIZĂ

1. Ex. organoleptic:
- bucată de salam cu înveliş continuu, de culoare cărămizie-brună.
- pe secţiune: compoziţie bine legată, aderentă de înveliş, de culoare roşie, alternantă cu bucăţi de
slănină albă, consistentă, fără goluri de aer sau aglomerări de apă.
- gust şi miros plăcut, caracteristic de salam, bine condimentat, afumat şi conservat, fără gust şi
miros străin.
Ex. fizico-chimic:
- proteine 13%
- grăsimi 32%

Concluzie:
2. Carne de vacă
Ex. organoleptic:
- culoare roşu-brun-negricioasă cu un strat subţire de mucus; câteva pete verzui
- grăsimea are aspect mat, galben-cenuşiu, cu consistenţă micşorată
- tendoanele şi suprafeţele articulare sunt mate, cu un strat subţire de mucus
- măduva osului este deslipită de pereţii canalului medular, are culoare cenuşiu-muradar, cu
consistenţa diminuată
- pe secţiune carnea are zone cenuşii şi verzui, este foarte lipicioasă şi friabilă
- urma degetului este persistentă
- miros neplăcut de putrefacţie
- bulionul după fierbere şi sedimentare: tulbure, murdar, cu flocoane, miros neplăcut şi rânced.
Ex. chimic:
- pH-ul: peste 7
- proba Eber: pozitivă
- proba Nesser: apare precipitat roş-cărămiziu după 3 picături
- hidrogen sulfurat absent
Ex. bacteriologic: numeroase bacterii pe câmpul vizual. Predomină bacili, în special Gram
pozitivi. Fragmente de ţesut muscular aderente de lamă.

Concluzie:
3. Carne de pasăre
Ex. organoleptic:
- piele de culoare cenuşie-gălbuie, cu zone de culoare verzuie cu mucus, miros de descompunere,
putrid
- grăsimea internă de culoarea galben-verzuie, cu miros rânced
- musculatură flască , de culoare roşie-închisă, umedă şi lipicioasă, cu miros putrid.
Ex. chimic:
- pH-ul peste 7
- proba Nesser precipitat galben portocaliu după 3 picături
- hidrogen sulfurat absent
Ex. bacteriologic: în medie peste 50 de germeni/câmp microscopic la examenul amprentei
suprafeţei cărnii.

Concluzii:

CEREALE_BULETINE DE ANALIZĂ
1.
făină albă (extracţie 30%)
Ex. organoleptic:
culoare albă, cu nuanţă gălbuie, fără corpuri străine, miros plăcut caracteristic, fără miros de
mucegai, de încins sau alt miros străin; gust normal, puţin dulce.
Ex. fizico-chimic:
- aciditate: 2,0 grade
- umiditate: 14,24 %
- gluten: 20,8 g%.

Concluzii

2.
pâine neagră
Ex. organoleptic:
pâine cu aspect turtit, aplatizat, coajă crăpată, culoare brun închis, desprinsă în unele regiuni;
miez umed, uşor lipicios cu zone compacte neomogene; elasticitate diminuată; miros slab acid;
aromă normală, lipsită de mirosuri străine sau de mucegai; la rupere nu se formează filamente;
potrivit de sărată; corpuri străine absente.
Ex. fizico-chimic:
- umiditate: 48,5%
- aciditate: 7,5%
- porozitate: 50,8%

Concluzii:

CONSERVE_BULETINE DE ANALIZĂ
1.
Aliment: conservă de carne de porc
Ex. organoleptic:
- aspect – ambalaj intact, nebombat, neruginit
- conţinut – carne de porc în suc propriu în cutie nemarmorată, neruginită
- gust, miros – specific, fără gust şi miros străin
- reacţia pentru H2S = negativă
- NaCl – 1,7%

Concluzii:
2.
Aliment: peşte afumat în ulei.
Ex. organoleptic:
- cutie ermetic închisă, nebombată, neturtită, neruginită
- în interior uniform lăcuită, fără pete negre sau de rugină
- peşti întregi, afumată, fără capete, fără viscere, fără solzi, cu pielea întreagă acoperită cu
ulei
- consistenţa cărnii compactă, suculentă, nu se fărâmă la scoaterea din cutie
- aşezarea peştilor în cutie compactă, regulată îngrişită
- uleiul este limpede cu mici depuneri, culoarea galben-deschisă
- miros, gust plăcut caracteristic de produs bine conservat şi afumat, condimentat, fără
gust şi miros străin.
Ex. fizico-chimic:
- corpuri străine – absente
- reacţia Kreiss la ulei – negativă.

Concluzii:
3.
Aliment: ardei cu orez.
Ex. organoleptic:
- borcane ermetic închise cu capacul metalic nebombat, neruginit în interior, uniform
lăcuit, fără pete negre sau de rugină
- ardei de mărime aproape uniformă, fierţi, necrăpaţi, fără seminţe şi codiţe, de culoare
caracteristică ardeilor fierţi
- bulionul de culoare roşiatică
- gust şi miros plăcut, caracteristice de ardei umpluţi cu orez, fără gust şi miros străin.
Ex. fizico-chimic:
- clorură de sodiu: 1,1%

Concluzie:

GRASIMI_BULETINE DE ANALIZĂ
1.
Unt de vacă în pachet de 200 g
Ex. organoleptic:
Ambalajul este integru însă pachetul este desfăcut.
Untul prezintă o culoare galbenă cu o nuanţă cenuşie.
Pe suprafaţă se observă multiple pete de mucegai; miros acru, de mucegai; gust acru-amărui.
Ex. fizico-chimic:
- grăsime: 76%
- proba peroxidazei: negativă
- aciditate: 7 grade
- reacţia Kreiss pozitivă.
Ex. microbiologic:
- bacterii coliforme: 180/g
- mucegaiuri: 24.000/g
- drojdii: 18.000/g.

Concluzii:
2.
Ulei de floarea soarelui rafinat
Ex. organoleptic:
Aspect limpede, fără sediment şi suspensii la temperatura laboratorului; se tulbură prin răcire sub
5°C, culoare galben deschis, fără miros şi gust străin.,
Ex. fizico-chimic:
- umiditate: 0,10%
- reacţia Kreis: negativă

Concluzii:

DULCIURI_BULETIN DE ANALIZĂ
1.
Aliment: ciocolată cu lapte
Ex. organoleptic:
- aspect – tablete de 100 g, ambalate în staniol şi hârtie cerată
- conţinut – tabletă întreagă, nebrumată, nepătată, fără colonii de mucegai
- gust, miros – specific ciocolatei cu lapte
Ex. fizico-chimic:
- reacţia Kreiss – negativă
- pH – 5,7
Concluzii:
2.
Aliment: bomboane – dropsuri
Ex. organoleptic:
- bucăţi de formă regulată, uscate, nelipicioase la pipăit, neaglomerate
- în interior masă sticloasă, casantă
- culoare galben-deschis
- gust plăcut, dulce-acrişor, aromă plăcută.
Ex. fizico-chimic:
- zahăr total (zahăr invertit): 85%
- metale toxice: plumb, arsen – absente
- colorant – sintetic (tartrazină).
Concluzii:

S-ar putea să vă placă și