Glossa - Comentariu

glosa
decembrie 1883
a glosa = a explica un cuvant, sau un pasaj obscur dintr-un text;
“glosa”
• este o poezie de idei, o creatie filosofica, rodul unei munci inelungate
• este o poezie cu forma fixa, greu accesibila
• fiecare strofa se va incheia cu un vers ca o concluzie
poezia se constitue intr-un cod etic al omului de geniu, care, datorita
autocunoasterii si experientei filosofice, trebuie sa se izoleze (filosofia
shopenhaueriana) departe de tumultul efemer al vietii oamenilor de rand.
s1:
- strofa tema a poeziei cuprinde cugetari si aforisme
- versurile se grupeaza doua cate doua in patru distihuri
- primele versuri “vreme trece, vreme vine,/ce e rau si ce e bine”sunt o
meditatie pe tema timpului,opunand timpul universal celui omenesc. de la onologie
se trece la morala, omul de geniu trebuind sa deosebeasca “binele” de “rau”.
- totul e pus sub semnul zadarniciei “ce e val, ca valul trece”
- ”nu spera si nu ai teama” geniul trebiuie sa renunte la sentimentele
omenesti ale “sperantei “ si “temerii” si sa se distanteze fata de lumea
inconjuratoare ,asemenea “luceafarului”: “de te-ndeamna, de te cheama/ tu ramai
la toate rece”, ”rece” avand sensul de nepasator, indiferent
- ”cuvintele “vreme” si “toate” sugereaza partea statornica a existentei,
partea pe care geniul trebuie sa o aprofundeze.
s2:
- incepe cu o imagine a cunoasterii empirice, prin simturi: “multe trec pe
dinainte,/ in auz ne suna multe...”.verbul “trec” sugereaza efemeritatea a tot ce ne
inconjoara.
- empirismul este ilustrat de cuvintele “suna” si “asculte” (“si ar sta sa le
asculte ?...”). interogatia retorica este refuzul unei astfel de cercetari empirice a
intregului, care se incearca prin repetarea pronumelui “multe”.
- lumea ce ne inconjoara fiind efemera, trecatoare, iar cercetarea ei nesigura,
geniul trebuie sa se izoleze si astfel sa tinda spre autocunoastere “tu aseazate
deoparte,/ regasindu-te pe tine, “.
s3:
-”recea cumpan-a gandirii“ metafora saraca, ampla, sugereaza ratiunea, care
refuza iluzia fericirii “masca fericirii ” si subliniaza desertaciunea ei.
- ”ce din moartea ei se naste/ si o clipa tine poate ;” temporalitatea este
redusa la “clipa”, accentuand si mai mult faptul ca fericirea este trecatoare.
1
-”toate-s vechi si noua toate“; statornicul se manifesta in efemer luand
mereu alte masti.
s4:
-”privitor ca la teatru/ tu in lume sa te-nchipui” eminescu introduce motivul
lumii ca teatru, larg raspandita in filosofia antica hindusa. fiind un “teatru” lumea si
viata nu trebuie sa ne amageasca
- ”tu in petreci in tine” omul de geniu se distanteaza de actorii subiectivi si se
obiectiveaza printr-o dubla interiorizare.”petrecerea” din sufletul geniului
contrasteaza cu plansul si cearta omului comun, judecat dintr-o perspectiva
shopenhaueriana pesimista.
- privind acest “teatru”, omul superior va putea sa disocieze “binele” de
“rau”, ca un adevarat critic al actorilor.
s5:
- ” viitorul si trecutul/ sunt a filei doua fete,/.../ in prezent le-avem pe toate,”
sugereaza faptul ca trecutul, prezentul si viitorul sunt doar o conventie. de fapt, noi
traim intr-un prezent etern, care inglobeaza totul (idee preluata de shopenhauer de
la sfantul augustin ).
- prezentul este singura forma concreta a existentei.
s6:
- “caci acelorasi mijloace/ se supun cate exista” esenta lumii este aceeasi,
desi manifestarile ei sunt altele si aceasta esenta trebuie sa ajunga s-o cunoasca
omul de geniu.
s7, s8, s9:

- eminescu apeleaza la mijloacele satirei, antiteza shopenhaueriana dintre
geniu si oamenii de rand devenind si mai clara.
- ”misei” si “natarai” sunt cei ce nu au idealuri, ci doar scopuri imediat;
omul de geniu nu trebuie “sa li se prinda lor tovaras”.
- ultimul vers “ce e val, ca valul trece” impune in strofa urmatoare existenta
unor imagini acvatice “cantec de sirena”, “lucii mreje”, “varteje” sugerand faptul
ca lumea este la fel de schimbatoare ca si marea.
- versurile “tu pe-alaturi te strecoara,/ nu baga nici chiar de seama.../ ”, “de
te-ating, sa feri in laturi/ de hulesc, sa taci din gura.../ “, “ca sa nu-ndragesti
nimica,/ tu ramai la toate rece.”refuzul total de a se reintegra in lumea
inconjuratoare.
s10:
- reia versurile din prima strofa, insa in ordine inversa, constituind axiome.
- “glosa” seamana cu o demonstratie matematica.

Glossa - Comentariu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Glossa - Comentariu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Glossa - Comentariu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

glosa

a glosa = a explica un cuvant, sau un pasaj obscur dintr-un text;

s7, s8, s9:

S-ar putea să vă placă și