Note Politice Vol 5 Marghiloman Alexandru Bucuresti 1927

„70 |
da | | a
ALEXANDRU MARGHILOMAN!
—————
Note Politice
1897 — 1924
mitetreate
VOL. V: 1920-1924
BUCUREȘTI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE „EMINESCU: $. A, PARLAMENTULUI, 2
1927
L
a
iei iaca Centrală Universitară -.
Tous droits de reproduction, de traduction, d'adaptation et

d'exEcution reserves pour tous pays.
Copyright 1927, by the Editura „Eminescu”, S. A., Bucarest

NOTE POLITICE
-
VoOL.V
1920 — 1924
îm me ape : -—
URII + 6"
AN»
:gustor.
Toate drepturile pentru reproz

duceri, traduceri, integrale sau
parţia:2, sunt rezervate.
Bibliotaeg Centrală Universitară j
Cota Palate
4 Inventor 254
Ti)
BCU — Bucuresti
Bibliotaeg Centrală Universitară j
Cota Palate
4 Inventor 254
Ti)
BCU — Bucuresti
| 1920. e
| 2 Ianuarie. -— S'a votat o lege de împrumut
combă-
iută de Vintilă Brătianu şi o transăcţie cu Biroul Brita-
ic, de asemenea combătută de el. In: tocul discuţiunilor,
liberalii ini-au spu'că
s la nâvoe vor arăta ce sunt Ar-
delenii şi vor produce actele ce. au „cobtra l0r. Este
:0 opinie cutentăcă Marele Cartiera adunat dosare în
conta miniştrilor, şi nu se sfieşte nimeni ca, să-i trateze
de tâlhari. Diamandy a spus în gura măre că iu cu-
noaşte oameni mâi falși şi mai leshe de mituit. S'a gă-
sit, cu sacrificii băneşti, un fel de almariah-ealendăr din
1917, câre conţine actela de renegare ale lui Pop, Goldiș
,
"Vaida, o pastorală de Miron Cristea, ete. *
— In ceeace priveşte transacţiunea englezească : D.
-Pitts vine în numele lui Rattigan să-mi! dea, explicații,
pe cari nu a vrut să mi le dea înainte pentru a nu âvea
=
2 janvier. — On a votă une loi d'emprunt, combattue par
Vintilă, Bratiano, et une transaction avec le Bureau Britan
-
nique, 6galement combattupar e V., Braţiano. Dans le feu des
„discussions, les libâraux m'ont entourg pou me r
dire qwau
esoin îls sauraient montrer ce que, sont les Ardeleni et
produire les aetes qu'ils possădent contre eux, Cest
“pinion
une s-
courante que le Grand Quartier a assembl6 des
dos-
siers contre les ministres et on ne se gone pas pour les
appe-
ler «les fripons», Diamandy a dit â pleine voix
quiil ne
-connaît pas de gens plus fourbes et plus venauz, Une sorte
-d'Almanach (Calendar de buzunar) pour 1917 a en outre
6tă
Tetrouve ă prix dWargent: Il contient les actes d'abju
ration de
“Pop, de Goldiș, de Vaida, une pastorale de Miron Cristea ete.
Quantă la transaction anglaise, Mr, Pitts vient au nom
de Rattigan me donner des explications «quiil n'a pas
voulu
me fournir avant, pour ne pas avoir air d'infhiencer mon
10 “NOTE POLITICE — - 1920
„noastre :' «va - trebui refuzat cu multă, delicateţă, căci

sunt în stare să ofere să plătească ei solda, amiralului»,
9 Ianuarie. — Colonelul Duncan vine să mă vadă.
Imi spune că nu este simplu ataşat militar, dar că este
însăreinat şi cu o misiune. EI studiază ţara. Nu va merge
nimic cum trebue cât timp nu vom avea căi de comuni-
caţie; dar aşa, cum merg lucrurile, nu este nici o spe-
ranţă de ameliorare. Un colonel englez, un specialist,
este venit aici într'adins; până acum nimeni nu i-a fă-
cut cinstea, să-l consulte. Nu există administraţie, «tre-
bue un om». :
| 10 Ianuarie. — Cele ce mi-a spus Vaida în privinţa
Prințului Carol par că se confirmă. Un fel de comunicat
publicat de «Izbânda» zice că Prinţul, după alte exem-
ple ilustre, va şti să-şi sacrifice iubirea pentru obliga-
iunile sale. Aflu că d-na Lambrino începe să fie în-
grijată. |
M Ianuarie. — Anul nou al nostru, căci cu toate
sforțările făcute, tot se serbează oficial astăzi anul nou.
Zi splendidă, 15 grade de căldură. Leul nostru este la 28
«Il faudra refuser tres dlicatement, car ils sont. eapables;

j'offrir de prendre ă leur compte la solde mâme de Pamiral».
9 janvier. — Vişite du colonel Duncan qui finit par rester:
ă dâjeuner, Il me dit ne pas tre simple attachă militaire,
mais d'avoir une misşion. Il 6tudie le pays. Rien:ne mar-
chera tant qu'on n'aura pas de voies de communication et
telles que vont les choses il n'y a pas espoir de redresse-
ment. Un colonel anglais, un spâcialiste, est ici, venu tout
expres; personne n'a daign6 encore le consulter, Il n'y a pas:
dadministration et «il faut un homme».
10 janvier. — Les choses que m'a dites Vaida au sujet du:
Prince semblent se confirmer. Un sorte de communiqut pa-
raît dans V'«Izbânda» dont le sens est que le Prince, suivant
des exemples illustres, saura sacrifier son amour ă ses de-
voirs. Japprends que M-me Lambrino. commence â tre
inqui€te,
14 janvier. — Notre Jour de Pan, car, malgrâ les vellâitâs
affichees il y a quelques jours,on le fâte officiellement au-
jourd'hui. Jurnâe magnifique, 15 degres au-dessus de zâro..
NOTE POLITICE — 1920. 7
tiei să nu se rezeme pe un singur cap. Pentru. Vaida

este şi v' chestiune: sentimentală : el îmi spune că chiar
dela naşterea lui, Prinţul Carol a fost un simbol pentru
Ardeleni. E] bazează acţiunea lui pe prezumția că iu-
birea, Prințului se răceşte pe zi ce trece ; şi a stipulat li-
bertatea pentru Piincipe să poată corespunde pe faţă şi
să nu mai fie redus la complezenţa lui Vârnav şi altor
«postillons d'amour» (sic). Aşa să fie, în ce mă priveşte
pe mine. Am aflat mai târziu că Brătianu, care la înce-
put, la laşi, pentru a-şi face mână bună, combătuse ideia
“mea, ca Prinţul Carol să fie înlăturat numai decât dela
Tron, isprăvise prin a pune multă insistenţă ea, să fie
- lăsat să se demită. Deci vizita lui M. Pherekyde (a se
vedeaîn note în privinţa asta), nu fusese o înscenare.
Vaida, are greutăţi la fiecare moment: trebue să
domolească pe Vlad, a cărui eşire în contra Băncii Na-
ționale o blamează . şi care face greşeala să creadă că
poate șă, se lipsească de ajutorul străinătăţii pentru re-
gularea finanţelor noastre. Trebue să piarză un timp e-
norm cu şedinţele Blocului, care îşi are Parlamentul
seara. ; de exemplu, pentru alegerea Mitropolitului, un
deputat preot din Basarabia Pa asasinat cu nesfârşite
nastie repose sur une seule tâte. Pour Vaida il.Y a aussi une
note sentimentale: il m'apprend. que ds sa naissance, le
Prince Carol a 6t6 un symbole pour les Ardeleni. Il base son |
action sur la pr&somption que Pamour du Prince ti&dit cha-
que jour. Par contre, il a stipul6 la liberts pour le Prince
de correspondre ouvertement et de ne plus 6tre râduiţ «ă
_Varnav et autres postillons d'amour» (sic). — Ainsi soit-il,
guant ă moi! Appris plus tard que Bratiano qui, d'aboră,
â
Iassy, pour se faire bien venir, avait combattu mon ide
d'6-
'carter de suite le Prince du Trâne, avait fini par
âtre trăs
ingistant pour le laisser se demettre, La visite du Michel
Phâr6kyde (voir dans les notes) ă ce sujet m'avait done pas
6te une frime.
Vaida a des tribulations ă chaque instant: tempârer. Vlad
dont îl blâme la sortie contre la Banque. Nationale et
qui a
le tort de eroire qw'il peut se passer de TEtranger pour
le
'reglement de nos finances; donner un temps infini. au s6ances
du bloc qui a son Parlemenţ le s0it;— ainsi, pour L6leetion
du
Mâtropolite : un dâputs; cur6 de Bessarabie, la assassin6
de
8 NOTE POLITICE — 1920
discursuri pentru a-l convige să consulte poporul înainte

de a proceda la vot! Mihalache, care are acum măsură-
tori şi statistici de făcut, va vedea ce distanţă este între
vorbe şi acte. Trebue să domesticească pe ţărănişti ;
Vaida speră să reuşească prin gogoriţa disolvării : «de
aceea, le-am mărit leafa». Nu e rău! — Vaida a căutat
să desarmeze opoziţia care e în afară de Parlament. —
Astfel el a propus lui Titulescu să-l trimită la Paris,
dar 'Take nu i-a dat voe. Ar fi oferit bucuros acest
mandat lui Take, dar opoziţia ţărăniştilor şi a lui
Iorga a fost prea mare. Mai târziu, după ce ceilalţi
ar fi fost introduşi, poate că ar fi putut să reuşească.
—. Cu generalul Averescu, fuziunea partidelor a stricat
totul. Argetoianu o cerea imediat :—<«Cum era să cedez,
îmi spune Vaida, când cunosc trei persoane din acest
partid, dar nu o a patra ?» Argetoianu cerea pentru
dânsul portofoliul internelor, fără nici un ames-
tec din partea, cabinetului în numirile ce va face, şi
un al doilea portofoliu pentru Negulescu. Iar genera-
lul ar fi rămas ministru de Stat. Cum n'a putut să pri-
mească condiţiile lui Argetoianu, generalul şi-a dat de
longs discours afin de consulter le peuple avant de proceder

ă Pâlection! — assouplir Mihalache qui, ayant maintenant
des mensurations et des statistiques ă faire, verra quelle dis-
tance îl y a des paroles aux actes; domestiquer les tzaranis-
tes. Il compte bien y r6ussir par la peur de la dissolution:
«de aceia le-am mărit leafa». Pas mal, Vaida a cherchâ â
d&sarmer lopposition qui est hors du Parlement, Il avait
ainsi propos6 ă Titulescu de l'envoyer ă Paris, mais Take ne
le lui a pas permis. Il aurait volontiers offert ce mandață
Take, mais Popposition des tzaranistes et de Iorga a 6t6 trop
vive. Plus tard, une fois les autres introduits, îl y serait peut-
âtre arrivâ. Avec le gânâral Averescu, c'est Jai fusion des
partis qui a tout gât. Argetoyanu la demandait immâdiate
—comment câder, me dit Vaida, quand je connais trois per-
sonnes, mais pas quatre de ce parti? — et exigeait le porte-
feuille de Lintârieur pour lui sans aucune immixtion du
cabinet dans les nominations qu'il ferait, et que second por-
tefeuille pour Negulescu! Quant au gânâral, il serait rest
ministre dEtat, N'ayant pu aecepter les conditions d'Arge.-
toyanu, la dâmission du gânsral s'en est suivie, Avee Cămă-
NOTE POLITICE — 1920 15
Ionescu obținuse chiar din ajun dela slabul Arion ca

acesta să se ducă să-l vadă, după ce Take Ionescu îi în-
torsese spatele în plină stradă! Take i-a făcut fel de
fel de protestări şi a, asigurat că Averescu i-ar reţine
un scaun. a
Am rugat imediat pe Caragea să comunice lui Vlad
că, din moment ce nu cerusem nimic, nu admit să se.
refuze acum un scaun lui Arion, fiindeă Take o cere.
1 Februarie. — Ministrul Vlad sa, invitat la dejun
la mine. Este -un om drept, care-şi are opinia,
făcută şi care nu o ascunde. Nu-i plac profesorii în po-
litică (presupun că nu face excepţie pentru Iorga): Este
în contra atribuţiunei de pământ tutulor țăranilor; după
el, este mai bine să se complecteze lotul aceluia care are
pământ şi care-l lucrează şi să se lase cei fără pământ
să se facă lucrători : altmintrelea, cum sar putea avea
o industrie ? Este pentru munca agricolă obligatorie sau
să se pretinză dela ţărani plata pământului, ceeace i-ar
sili să muncească. Speră să scoată un miliard din taxele
asupra alcoolului; Elveţia oferă pentru alcool preţuri
nebune.
„mâmae, Take ayant obtenu du faible Arion que celui-ci allât

le voir — apres que Take lui eât tourne le dos en pleine vue!.
— il lui a fait toutes esptces de protestations et Pa assurâ
quâverescu lui râservait un sige. J'ai pri6 de suite Karadja
de communiqner ă Vlad que, n'ayant rien demandă. je
n'admettais pas qu'on refusât maintenant un sitge ă Arion
parceque 'Take Pexigeait.
l-er î6vrier. — Le ministre Vlad, qui s'est invit&, dâjeune
chez moi. C'est un homme carrt, qui a son opinion faite et
qui ne la cache pas. Il m'aime pas les professeurs dans la
politique. (Je suppose qu'il n'excepte pas Iorga). Il est con-
tre Pattribution de la terre ă tout paysan; îl vaut mieux com-
plâter le lot de celui 'qui poss&de et qui travaille et laisser
les sans-terre deveni» ouvriers: comment avoir autrement
une industrie? — II] est pour le travail obligatoire agricole, ă
moins de faire payer aux paysans la terre, ce qui les fera
travailler. Il espere tirer un milliard des taxes sur Palcool;
la Suisse le demande âă des prix fous.
3 Februarie. — Averescu se crede în ajun de a lua

puterea; prietenii săi spun că e o chestie de zile.
A făcut
personal apel la Garoflid: pentru un minister
fără por-
totoliu, delegat special la direcţiunea centrală
a. Bănci-
lor populare (chestiunea, agrară).
— Lloyd George pronunţă un. discurs care
este in-
terpretat ca un ordin de a sfârşi ostilitățile cu
bolşevicii,
Vie alarmă în Polonia. Anglia. tratează cu soviet
ele.
Motivul este că «Trade-Union» au significat că
dacă
până la 1 Martie relaţiunile comerciale nu vor
fi reluate
cu Rusia, va izbucni greva generală,
„De asemenea, fabricanţii americani se agită pentru
ca să sa reia afacerila cu Rusia.
9 Februarie, — Ei, alegerile parţiale pentru
Senat
au dat o mare majoritate lui Averescu şi priete
nilor lui.
Liberalii se bucurau şi au dat de mai multe
ori peste
nas ţărăniştilor la Cameră, Madgearu, a interpelat
asu-
pra transformării Băncii Generale, carea devenit
o bancă
liberală. Pop a, răspuns citind note pe care i le-a dat
biu-
rourile sale. — Intâlnesc pe Răducanu : «D. Cieio
Pop
3 fevrier. — Intcrieur ; Averescu se croit ă la veille de

prendre le pouvoir; ses amis disent que dec'est question
jnurs. Il a personnellemenţ fait appel â Garofl
id pour un mi-
nistăre 'sans portefeuille, spâcialement, dâlegu€ â la direction
centrale des „Banques 'populaires (la question
agraire).
Etranger: Lloyd George prononce un discou
rs qui est
interpretă comme un ordre de cessation des hostili
tes avec les
bolehâviks,. Vive alarme en Pologne de ce fait.
L'Angleterre
traite avec les soviets. C'est certain. La raison
est que les
trade-unions ont signifi€ que si jusqw'au l-e4
mars les re-
lations commereiales n'âtaienţ pas reprises avec la Russie,
il
Y aurait. greve genârale, De mâme, les fabrieants
amâricains
s'agitent pour reprendre les affaires avec
la Russie,
9 fevrier. — Hier, les 6lections partielles pour
le Senat
ont donn€ grande majorită ă Averescu et
â ses amis. Les
libâraux en jubilaient ă la Chambre et ont jet
plusieurs fois
ces resultats â la tâte des tzaranises. — Mad-
gearu a, interpell& sur la transformation de la Ban-
“que G6ân6rale, que est devenue une
banque libârale. St. C.
Popp a r6âpond u. en lisant des notes que lui ont donnses ses
bureaux. Je rcoontre Răducanu: «D. Cicio Popp este un
„NOTE POLITICE — 1920 Ti
ctm., curs fictiv, căci nu se găseşte pe piaţă un singur
frane sub4 lei.
16 Ianuarie, — «Epoca» publică facsimilul unei seri-
sori a Prințului Carol către d-na Lambrino, în momentul
când a fost expediat pe front: «Vreau ca toată lumea
să ştie că copilul pe care o să-l ai este al meu,
şi că, cu toate că căsătoria noastră a fost anulată, eu
tot mă, consider : soţul tău». — Ca d-na Lambrino să
se fi hotărît să dea, această scrisoare publicităţii, trebue
să fie părăsire la mijloe. Dar ce sfat prost i s'a dat:
aceasta are menirea să accelereze procesul de anulare.
18 Ianuarie — Prinţul Carol, înt”o scrisoare către
profesorul Murnu publicată de «Universul», se plânge
de indelicateţa comisă; scrisoarea către Zizi nefiind des-
tinată să fie divulgată — (dar atunci cum ar afla «toată
lumea» paternitatea lui, cum o doreşte prin scrisoare,
dacă nu se publică nimic?)—şi cere stăruitor ca această.
publicaţiune să aibă sfârşit. Lesne de zis dar să aştep-
tăm răspunsul «Epocei».
24, anuarie. — Corteanu vine să-mi comunice că
Mitilineu, plecat la Paris, Pa însărcinat să-mi trasmită,
că M. S. Regina continuă să facă politică <«ă sa facon».
Notre leu est ă 28 centimes — cours fictif — car on ne trouve
pas un france au-dessous de 4 lei.
16 janvier, — L?«Epoecay publie le fac-simile d'une lettre
ferite par le Prince Carol am moment oă on. Ta expedi6 sur
le front. «Je veux que tout le monde sache que L'enfant
que îu portes est le mien et que, quoique notre mariage ait
&t€ annul, je me considere toujours comme ton mari». —
Pour que Zizi Lambrino ait livrâ cette lettre ă ce genre de
publieită, il faut qu'il y ait lâchage. Mais quel mauvais con-
seil on lui a donnâ: de quoi accâlerer le procâs de dissolution!
18 janvier, —-Le Prince Carol, dans une letire au profes-
seur Murnu, que celui-ci fait insârer par l<Universul>, se
plaint de Vind6licatesse commise, sa lettre ă Zizi n'6tait pas
dastinte ă tre divuleuse (mais comment «tout le monde»
saura-i-il la paternit — ainsi que le dâsire cette lettre, si
on ne publie rien ?) et--demande pâremptoirement que cela
cesse, Facile â dire. Attendons la r&ponse de l'«Epoca».
24 janvier. — Retour de Buzeu, Corteann vient me com-
muniquer ce que Mitilineu, parti mardi dernier pour Paris,
“a chargâ de me transmettre, Sa Majestâ la Reine continue
19 - “NOTE POLITICE — 1920
“Duminecă a 'fost o masă 'de adio pentru Saint-Aulaire

la Simki Lahovary. Regina asista, toată legaţiunea, fran-
ceză, ministrul Italiei, Rattigan : aliaţii. Mitilineu a fost
chemat cu insistenţă. (La schimbarea, guvernului fran-
'cez, când cu alegerea, lui Deschanel, Saint-Aulaire a, fost
expediat la, Varşovia, ; prietenii mei prevăd din aceasta,
că Francezii vor schimba atitudinea, lor faţă de mine).
In timpul mesei, în două rânduri M. S. a căutat ocazia
să spună până la ce punct amintirea «guvernului Marghi-
loman» o exasperează. A reamintit între altele că la o ce-
remonie la Mitropolie, aflându-se în faţa, Regelui, ar fi
vrut să sfâşie, să omoare toată oficialitatea care înconjura,
pe Rege ! Doreşte din toate puterile ei reconstituirea Ru-
siei şi va, lucra în acest sens din toate puterile ei. (Să-
vaca, Basarabie.! Iată o bună urare pentru ea !) —După
masă, Regina a chemat pe Mitilineu lângă Ea : Ceeace
vrea, Ea,vrea din toate puterile şi trebue să reuşească;
nici o crimă măcar nu ar opri-o. Ştie că de câte ori
vrea să fie aşa, are dreptate. (Ce frumoasă Justificare
pentru revoluționari, cari la rândul lor pot să zică la
fel !) Si în chestiunea Prințului Carol va, sfârşi prin a
de faire de la politique ă sa facon. Dimanche il y a eu dîner
" Vadieu pour St.-.Aulaire chez Simki Lahovary, La Reine s%y
trouvait, La l6gation de France, le ministre d'Italie, Ratti-
“gan; les allis; Mitilineu appel€ avee insistance. (Au chan-
gement de gouvernement, amens par l'6lection de Deschan
el,
St.-Aulaire a 6t6 expedi6 â Varsovie; îl y a des amis qui
en
augurent que les Francais vont changer d'attitude vis-a-vi
s
de moi). Pendant le dîner, ă deux reprises Sa, Majaste
a
rechereh€ Poceasion de manifester combien le souvenir du
<gouvernement Marghiloman» Vhovripilait, Elle a rappel6,
entr'autres, le souvenir d'une câr&monie î la M&tropole că,
installâe en face du Roi,elle aurait voulu dâchirer et tuer
toute
Vofficialită qui entourait le Roi! Elle souhaite ardemm
ent
la reconstitution de la Russie et elle y eontribuera de
toutes
ses forces. Pauvre Bessarabie! que voilă des souhaits
de bou
augure pour elle! — Aprăs dîner, elle a appel6
Mitilineu
auprăs d'elle: ce qu'elle dâsire, elle le dâsire ardemment, et il
faut quelle r6ussisse; un eriime mâme ne -lui en coâterai
t
rien. Elle sait que lorsqw'elle le veut ainsi, elle a toujour
s
xaison. (Quelle belle .justificatior pour les i€volutionnair
es
qui peuvent en dire âutant!) Ainsi, pour le Prince Carol oi
NOTE POLITICE — 1920 | 13.
birui. În urmă, pentru a îndrepta puţin ceeace spusese
pe socoteala mea, a făcut elogiile soţiei mele şi a criticat
pe doamna........ care, pentru M. $., face un con-
„trast absolut. — Rattigan a luat imediat pe Mitilineu la.
o parte ca să-i. spună că nu. împărtăşeşte ostilitatea Re-
ginei în contra lui Marghiloman care, după dânsul, a fă-
cut ceeace orice bun Român. ar fi trebuit să facă în.
locul lui. | | |
26 Ianuarie. — Deschiderea Camerilor, Iorga citeş-
te un răspuns al Prințului Carol, în care îşi reia titlul
de Principe regal. Se consideră acest act ca semnul .ex- -
terior al lichidărei afacerei Zizi Lambrino. Acei cari.
au publicat. renunţarea. Prințului încereau, cunoscând
pe Prinţ să ia o garanţie publică ; osteneală inutilă !
30 Ianuarie. — Camerile au luat vacanţă eri pentru
serbările Universităţii din Cluj. Navem să ne lăudăm
cu alegerea personalului pe care-l trimitem acolo şi din
care Plastara, e cel mai frumos ornament. A fost poftit;
şi corpul diplomatic, dar 'au fost uitaţi (2) foştii pre-
şedinţi de consiliu şi miniştri de instrucţie publică !
„— Stiam că Marele Cartier formase dosarul unora
elle finira par en; venir ă bout, Pour coTriger un peu ce:
-qw'elle avait dit sur mon compte, elle a fait Vâloge de Marie,
en dâbinant M-me . ..... qui, pour $. M., fait un contraste
absolu. |
"Rattigana de suite pris Mitilineu pour lui dire qu'il ne-
partageait pas Phostilit6 contre Mr. Marghiloman et qu'il
a
fait ce que tout bon Roumain aurait faiţă, sa place.
26 janvier. — Rentr6e des Chambres. Iorga lit une r&ponse:
du Prince Carol, dans laguelle il reprend son titre de Prince -
royal. On considăre cet acte conime le signe extârieur de la
liquidation de Paffaire Zizi. Ceux qui ont publi€ la r&noncia
-
tion du Prince essayaienţ, connaissant le Prince, de prendre-
une garantie 'publique. Peine perdue. -
30 janvier. — Les Chambres ont pris congâ hier pour les
f6tas de LUniversit€ roumaine de Cluj. Nous n'avons pas &.
nous f8liciter du choix du personnel que nous lui envoyons et:
dont Plastara, est le plus bel ornement, On a invită le corps
diplomatique, mais on a oubli€ (?) les anciens prâsidents du:
conseil et les anciens ministres de Linstruetion publigue
.
Je savais que le Grand Quartier avait formă le dossier
declaraţie care s'a speculat atâta în contra lui, Regele

i-ar fi spus că declaraţia i-ar fi fost furată din sertar.
(Pur şi simplu Regele o dăduse lui Brătianu !).
Mi se cer soluţiile mele; indic întrun mod sumar
şi d-na Dissescu transerie : Nici o soluţia care ar nece-
sita disolvarea Parlamentului înainte de toamnă; trebue
să fie întrebuințat Averescu, dar nu singur : ar fi o im-
prudenţă; să nu se facă nimic până la întoarcerea lui
Vaida, atât ca, deferenţă pentru puterile cu care tratează,
cât şi ca respect faţă de el: altfel nici-un om politie
n'ar mai avea încredere dacă ar şti că poate fi demis în
lipsă,
Astăzi, în timpul dejunului, iar sa anunţat d-na
Dissescu. Regele vrea să mă vadă. In cursul zilei să spun
o vorbă lui Catargi şi imediat voi fi primit,
— Ministerul de finanţe este la ultima, extremitate.
Imprumută la toate băncile — Banca Naţiunei a dat
suma cea mai mare — pe socoteala, garanţiei pe care au
luat-o băncile pentru împrumutul naţional.
— Nitti, întrun interview la Londra, a spus. că de
15 luni sa uitat să se facă, pacea, că nu trebue nimeni
ration tant speculte contre lui, le Roi lui aurait dit gu'elle
avait 616 volte dans son tiroir. (Il Va tout simplement
donte
ă Bratiano!),
On me demande mes solutions. Jindique sommairement
et M-me Dissescu transcrit: aucune solution qui nâcessite
une
dissolution avant Pautomne; Averescu doit âtre utilis€,
mais
vas seul: ce serait une imprudenee; ne rien faire avant,
le
retour de Vaida auszi bien par dâfârence pour
les Puissan-
ces avec lesquelles il a trait€ que pari respectabilită, car
aucun
homme politique n'aurait plus confianee s'il peut
tre demis
pendant son absence,
Anjourdhui, pendant le dâjeuner, M-me Dissesc
u s'est a-
men6e de nouveau. Le Roi veut me voir. Que
dans la jour-
n6e jen dise un moţă Catargi et. de suite je
serai recu.
Le ministăre des finances est auz abois. Il
emprunte dans
les Banques — Ja «Banea Naţiunei» a donnâ
la plus forte
somme — au eompte de la garantie que les Bangque
s ont prise
pour lemprunt national,
Nitti, dans- une interview, a dâclar6 ă Londres que de-
puis 15 mois on a oubli6 de faire la paix,
qu'il ne faut pas
să se ipnotizeze pe revendicări locale ; că cele 300 mi-

lioane de Germani, de Ruşi, de Austro-Ungari şi de 'Turei
nu se mai pot socoti ca vrăjmaşi. Prin lucrul lor şi pro-
ducţia pământurilor lor, sunt colaboratori indispensabili
pentru ridicarea Europei. («Le Matin» din 16 V'ebr.).—
Pericită Itaha, care găseşte totdeauna, în momentul v-
portun, un om politic !
25 Februarie, — Două ore şi jumătate de audienţă la
Cotroceni. Nu că s'a spus în acest răstimp lucruri esen-
țiale, dar parcă Regele punea o grijă specială să prelun-
gească întrevederea. Când am plecat, el mi-a spus: «Am
plăcerea să vă văd mai des acum... la concert !» Regele
e mai liniştit, el nu poate schimba nimie acum, câtă,
vreme va, lipsi preşedintele consiliului; a trebuit să se
repete acest cuvânt de ordine —după formula trimisă de
mine—căci Brăescu mi-a spus acelaş lucru azi la Cameră
,
cu toatecă averescanii anunţaseră imediata lor venire
la
putere. Regele nu-şi va da semnătura pentru nici-o
lege
importantă înainte ca, preşedintele consiliului să, se
fi
întors. Cum vorbisem mult de legile agrare, nici o în-
doială că proectul Mihalache va avea aceiaşi soartă.
shypnotiser sur des r&vendications loeales; que les 300 mil-
lions d'Allemands, Russes, Austro-Hongrois et
Tures ne peu-
vent plus âtre considerâs comme des ennemis; par
leur tra-
vail et le produit de leur sol «ils sont les collaborateurs
indis-
pensables du -relăvement de PEurope». (Le «Matin» du 16).—
Heureuse Italie, elle trouve. toujours d point un homme
politique!
25 fevrier. — 2% h. d'audience â Cotroceni, Ce. n'est pes
qu'il se soit dit de choses essentielles, mais le Roi: mettait
une
coquetterie spâciale ă prolonger P'entretien. En partant, îl
m'a dit: «J'ai le plaisir de vous voir plus souvent mainte-
nanț... au concert!» — Le Roi plus tranquille; il ne peut
rien
changer maintenant tanţ que le prâsident du eonseil est ab-
sent; on a dii râpâter ce mot d'ordre — selon la formule eu-
voy6e par moi, — car Braesku m'a, dit aujourd'hui â la
“Chambre la mâme chose, quoique les Averesciens
eussent an-
noncâ leur arrivâe immâdiate. Par contre le Roi
n'aceordera
sa signature ă aucune loi importante avant le retour
du dit
president. Comme nous avions beaucoup parle des
lois agrai-
“res, point de doute que les projets Mihalache ne soientţ du
nombre.
Regele nu va acorda disolvarea,: pentru aceasta nu

există nici un motiv constituţional; a înştiinţat de aceasta
pe Averescu. Şi apoi nu este momentul să se sustragă ţăra-
nii dela munca câmpului.— Am spus: trebue menajat Ma-
niu, de care s'a, vorbit prea des ca să mai rămână încă
odată pe din afară; nu trebue indispuşi Ardelenii, cari
sunt singura, grupare compactă în Cameră. (Vlad, care
a dejunat la mine înainte de a pleca la Sibiu, mi-a spus:
«Să vedem odată pe Maniu cu Averescu în guvern şi să
scăpăm de amândoi deodată !»).
Observațiile Regelui mi-au dat impresia că avea pu-
ţină stimă pentru 'Transilvăneni puşi până aci la încer-
care. Vrea un guvern tare: ceeace ar conveni mai bine
ţării, ax fi un guvern naţional. — Eu: «Lucrul începe
să fie posibil şi sar evita pentru câtva țimp disolvarea».
— Regele: «Averescu nu primeşte preşidenţia unui Arde-
lean (asta e pentru Maniu !), şi eu cred că se poate ob-
ține orice dela, acest Parlament; ţin mult la cei 5000 lei.
Dar preşedintele e complect nebun. E furios în contra
mea fiindcă nu lam consultat şi pentru acest motiv a
refuzat deunăzisă prânzească la Palat. Nu e un prezi-
Le Roi n'accordera pas la dissolution; il n'y a pas de
“raison eonstitutionnelle; îl Va fait dire ă Averescu. Et puis
ce n'est pas le moment de distraire les paysans des travaux
-des champs. J'ai dit: Il faut mânager Maniu, qui trop sou-
vent a 6t&'sur la sellette pour rester le bee dans Peau: ne pas
“froisser les Ardeleni, le seul groupe compacte de la Cham-
bre. (Vlad, qui a d6jeun6 chez moi, avant de partir pour
Sibiu. a dit: «Să vedem odată pe Maniu cu Averescu în
guvern şi să scăpăm de amândoi deodată!»).
Les observations du Roi m'ont donn€ impression qu'il
avait peu d'estime pour les Transylvains mis jusquă ce jour
ă Pepreuve, Il lui faut un gouvernement fort, Ce qui con-
viendrait le mieux au pays, ce serait un gonvernement na-
tional. — Moi: «La chose commenea ă, devenir possible e on
pourrait pendant quelque temps âviter la dissolution». — Le
Roi: «Averescu n'accepte pas la priesidence d'un Ardelean
(dest pour Maniu). Je 'erois aussi qu'on pent tout obtenir
de ce Parlement, Ils tiennent ă leurs 5000. Mais par exemple
le prâsident est complătement fo. Il est furieux contre moi
paree que je ne Lai pas consultă et pour ce motif î] a refus6
Vautre jour de dîner au Palais, Ce n'est pas un prâsident et
26 NOTE “POLITICE — 1920
dent şi pe deasupra e şi mojie». (Cum sau schimbat tim-

purile... !) Regele ţine de aproape pe Lupu, care i-a de-
clarat că e socialist, dar naţionalist şi mai ales dinas-
tic. «Sui generis», zice Regele râzând, după cum s'a, de-
finit el singur la Cameră ! — Lupu a adăogat că e im-
pulsiv, dar numai cu vorba.
- Regele blamează prostia făcută de Aliați cerând ex-
tradări. Mare greşală de a fi refuzat să facă pacea cu Îm-
păratul. Aşaar fi făcut pace cu cineva, pe când acum...
— Am răspuns: «Acesta e argumentul pe care Pam in-
vocat şi eu, când Puterile Centrale voiau să răstoarne
pe Majestatea Voastră...». Şi repede schimbăm subiectul
conversaţiei. | a
Guvern tare este un «leit-motiv» care revine mereu.
Fie că-şi ascunde jocul, fie că e sincer, Regele nu arată
decât o stimă relativă pentru înţelepciunea lui Brătianu.
(lată încă un lucru nou!).
Astăzi am început retragerea noastră pe linia, Cle-
menceau; trebuia să o continuăm mâine, dar
în urma
unui ordin al lui Foch, întârziem cu două zile. Acesta
ştie ce va să zică o retragere de o sută de kim. pe jos.
il est aussi grossier». (Que les temps sont changâs...!), TI

tient serrâ Lupu qui a declară qu'il ctaiţ
socialiste, mais
nationaliste et surtout dynastique, «Sui generis»
, dit le Roi
en riant, comme lui-mâme s'est dâfini ă la Chambr
e! Lupu a
ajoute qu'il âtait impulsif, mais en paroles seulement.
Le Roi blâme Ia sottise des alliâs d'avoir exig des extra-
ditions. Grosse faute d'avoir refus6 de faire la paix avec
- TEmpereur. Il auraient ainsi. fait la paix avec quelqu'un,
tandis que maintenant... «C'est Vargument que j'ai invoqus,
fuis-je, lorsque les puissances centrales voulaie
nt renverser
Votre Majest6....» Nous changeons vite
de sujet.
Gonvernement fort est un leit-motif qui revient
souvent.
Soit jeu cach6, soit sincâritâ, le Roi ne t&moigne qw'un
estime
relative pour Pintelligence de Bratiano. (Encore
du nouveau).
Aujourd'hui nous avons commencă notre retraite sur
la
liene Clemenceau; nous devions continuer demain;
nous la
retarderons de deux jours sur Vorâre de Foch,
Celui-lă sait
e que veut dire un recul de canţ kilomâtres
ă pied.
Asupra Basarabiei şi a Ardealului: 'Prebue să înce-

pem să atragem pe nobili şi pe proprietari.
Inculeţ, cel mai deştept dintre Basarabeni, dar nu e
om sigur; Halipa, un om de treabă, dar foarte mărginit.
Regele crede afacerea Prințului definitiv terminată.
S'a detaşat ! A trebuit multă dibăcie -şi răbdare.
6 Martie. — O săptămână întreagă de sterilitate gu-
vernamentală, de incoerenţă parlamentară. Se votează
credite cu duzinile de milioane, se mărese pensiile, se
măreşte personalul judiciar, dar nu e frane şi Statul îm-
prumută prin bănci în contul sumelor garantate de ele
'peniru viitorul împrumut. Ardelenii caută ocazii pen-
tru a se înjura între ei şi pentru a-şi reproşa, toate fap-
tele rele posibile, în şedinţă sau în particular.
Am văzut de două ori pe doctorul Amos P'râneu, în-
struit, pedant, dar de sigur desechilibrat. Conduce unele
bănci din Transilvania (Cluj) şi se intitulează preşedin-
tele partidului țărănesc şi muncitorese al Armoniei So-
ciale. Este în raport cu oamenii politici şi pretinde că Pa
„chemat Averescu pentru a-i oferi portofoliul finanţelor,
ete. E vrăşmaşul Consiliului Naţional; după el Bontescu
Sur Bessarabie, ainsi que sur Ardeal: îl faut commen-

cer ă tirer les nobles et les propriâtaires, Inkuletz le plus
intelligent, mais pas sfr; Halipa un brave homme excessi-
vement bornâ. Le Roi croit V'affaire du Prince bien finie, I]
s'est dâtachâ, 1] a fallu beaucoup de doigts et de patience.
6 mars. — Ung semaine de strilit& gouvernementale,
d'incohârenee parlementaire, On vote des crâdits par dou-
zaines de millions, on augmente des pensions, on mulțiplie
du personnel judiciaire, mais on n'a pas le sou et PEtat em-
prunte dans les Banques au compte des sommes garanties
par elles dans le prochain emprunt, Les Ardeleni, recherchent
les occasions de sinjurier et de se reprocher tous Jes mâfaits:
imaginables, en sâance ou en particulier. "
Vu deux fois le Dr. Amos Frâncu, instruit, phraseur,
mais certainement -desâquilibre. Il conduit certains banques
de Transylvanie (Cluj) et sintitule president du parti paysan
(țărănesc) et ouvrier de !'Harmonie sociale. Il voit les hom-
mes politiques; dit avoir 6t& appel€ par Averescu qui. lui a
offert les finances, ete, C'est lennemi du Conseil National;
ar îi câştigat 60 milioane; Maniu lasă să se

fure, şi nu e
nici el la adăpostul oricărei critice ; Vlad,
alt pungaş;
toţi oameni violenţi, cari sau numiţ între ei în familie şi
pe care nu i-a ales nimenea; toţi au abjurat
cu laşitate;
nu trebue să se uite ceea, ce a scris Vaida, în
contra, trico-
lorului românesc,
Vlad a fost atacat la Cameră, iar Popp şi mai
vio-
lent. Liberalii se bucură de aceste răfueli
în familie.
Preşedinţii au cetit astăzi la Senat şi Cameră o te-
legramă din Paris dela Pelivan, delegat pentru
Basa-
vrabia, care anunță că Conferința a recunoscut întrun
mod definitiv drepturile noastre asupra Basarabiei.
Mare entuziasm.
— O telegramă din Paris anunţă că Franţa a
făcut
la Londra rezerve în ceea ce priveşte acordul
cu Sovie-
tele; ea nu va căuta să influenţeze țările în stare de
război cu Rusia, dacă nu le convine să facă pace.
Aceasta
este.o frână pentru Lloyd George.
11 Martie. — S'a discutat la, Cameră legea agrar
ă a
Basarabiei, care în articolele 17 şi 23 conţine
monstruo-
Bontescu a gaguă
60 millions; Maniu laisse voler et n'est
A labri de la eritique; Vlad un autre voleu pas
r; tous des vio-
lents qui se sont nommâs en famille et que personne
n'a 6lu;
tous ont lâchement abjure ; on ne
doit pas oublier ce que
Vaida a 6crit contre le tricolore rouma
in, ete, Vlad a ât6
aitaqu€ ă la Chambre et Popp encor
e plus violemment.
Les libâraux jubilent de ces coups de
torchon en famille.
Les prăsidents ont lu aujourd'hui au
Sânat eţâ la Chamb:e
une depeche de Paris de Pelivan, delegug pour
la Bessarabie,
-qui annonce que la conference a defin
itivement reconnu nos
droits sur la Bessarabie. Enthousi
asme, ,
— Une dâpâche de Paris annonce que la Franc
e a fait,
au sujet de Paecord avec les soviets, des
râserves ă Londres
en ce qu'elle ne cherehara, pas â influ
encer les pays en guerre
avec la Russie de faire la paix si elle ne leur
convient pas.
'C'est un frein pour Lloyd George.
11 mars, — Pass6 trois jours ă Buzeu
; lundi et mardi,
îl a fait 23 degres chaleur; printemps radieux;
nous hier
Stions tombâs ă 3 degres.
Pendant ce temps on a discut ă la Chambre
la loi agraire
de Bessarabie, qui dans ses art, 17—23
contient des mon-
zităţi; art. 49 consacră o spoliaţiune, dând indemnizărei.

baze nedrepte şi consacrând precedentul funest al ex-
proprierei pădurilor. — Lăsasem lui Wyzanti, deputat,
instrucţii serise asupra, sensului declaraţiunilor de fă-
cut; Corteanu a crezut de cuviință să le înlocuiască cu
alte declaraţii, cari nu ţineau seamă de angajamentele
luate de mine la Sfatul "Ţării, ceea, ce a permis lui Incu-
leţ să ia ofensiva. Am repus lucrurile la punct, la iînce-
putul şedinţei.
— Din sorgintea, cenzurei telegramelor se svoneşte
că conferinţa dela Paris nu a recunoscut aneziunea Ba-
sarabiei decât cu condiţia să i se dea un statut organic.
Aceasta ar fi foarte grav şi m'aşi mira ca guvernul să fi
pus să se scoată drapelele pe străzi cu ocazia telegramei
lui Pelivan din 6 Martie, dacă ar avea, acest teribil post-
seriptum.
12 Martie, — Se simţise dinainte că se uneltea, ceva la.
Cameră. Chiar Romulus Voinescu o confirmase lui Las-
car Antoniu. În adevăr, dela începutul şedinţei, la Ca-
meră ca şi la Senat, din inițiativă parlamentară şi cu
mari manifestații sa prezentat: legea rurală, legea chi-
struositâs, dont Part, 49 consacre une spoliation en donnant

ă lindemnite des bases iniques et qui tienţ par consacrer le
prâcâdent funeste de Vexpropriation des forâts.
Javais laiss6 a Wyzanti, dâpută, des instructions âerites sur
le sens des dâclarations ă faire; Cort a juge
eanusâant de lui
substituer une autre deelaration qui avait le tort de ne pas.
tenir compte de mes engagements devant le Sfatul Ţării, ce
qui a permisă Inculetz de prendre Poftensive. J'ai remis les:
choses au point au dâbut de la sâance.
De source censure des tel&grammes, on colporte que la
conference de Paris n'a reconnu Pannexion de la Bessarabie:
quă condition quw'elle lui donne un statut organique. Ce
serait tres grave et je m'6tonnerais que le gouvernement ait:
fait pavoiser — maigrement! — ă VPoccasion de la, dâpâche
- de Pelivan du 6 mars si elle avait ce terrible post-seriptum,
12 mars. — On avait eu vent que quelqgue chose se prâpa-
rait ă la Chambre. Romulus Voinescu Pavait d'ailleurs con-
firm6 ă Lascar Antoniu, Effectivement, dâs Pouverture de la
s6anee, & la Chambre comme au Senat, dinitiative parlemen-.
taire, avec forces manifestations, on a presente la loi rurale,
riilor şi o lege a asociațiunilor muncitoreşti.

Se şoptea,
că Lupu ar fi consultat Clubul socialist în privin
ţa, unei
confederaţii muncitoreşti (loaniţescu);—în
ceeace pri-
veşte celelalte două legi, se ştie că Regele refuz
ase sem-
nătura până la întoarcerea lui Vaida; cum Lupu
şi Mi-
balache au insistat, Regele nu i-a mai primit.
Atunci ei
au hotărât această mică lovitură de Stat parla
mentară.
Lupu a spus formal la Senat, lui Victor
Mieleseu,
că Regele ne mai primindu-l, a vrut să-i forţez
e mâna ;
“iar Mihalache a spus, iarăşi la Cameră, că
«Blocul şi-a
însuşit proeetele guvernului şi că situaţia sa de factor
constituţional se va, lichida aiurea». — Aceasta este un
«şah la Rege». — Nu este posibil ea Regele
să nu reac-
ționeze şi disolvarea, se impune. Aceasta este
şi părerea
lui Vlad, lui Moesony şi a tuturor oamenilor
serioşi cu
care stai de vorbă.
|
La ora, 7 se află că Regele a chemat pe Averescu
la
Cotroceni,
13 Martie. — Popp a prezentat Regel
ui demisia, cabi-
netului, dar Maniu, la întrunirea clubului ardelean,
a de-
clarat că nu se separă de Bloc. Această
ştira a produs
la loi du loyer et une loi des assoc

iations ouwricres. On par-
lait vaguement que Lupu avait consu
ltă le Club socialiste au
sujet d'une confedâration du travai
l (Ioanitzescu), — quant
aux deux autres lois, on savaiţ que le
Roi avait refus6 sa
signature jusqwau retour de Vaida; Lupu
et Mihalake ayant
insiste, le Roi ne les a plus recus, Alors
ces Messieurs se
sont dâcidâs pour le petit coup d'Etat parlementaire. Lupu
a dit formellement ă Vietor Miclescu, au
Senat, que le Roi
ne le recevant plus, il a voulu lui forcer
la main, Quant â
Mihalake, ă la Chambre, îl a dit textuellem
ent que «blocul
şi-a însuşit proiectele guvernului» et que
sa situation de
fscteur constitutionnel se liquiderait «aille
urs». — C'est un
«chec au Roi». — [1 est impossible que le Roi ne ragisse
pas et la dissolution siimpose, C'est Pavis de Vlad, de Moc-
sony, de tous les gens sârieux avec lesquells on cause.
A Th. on apprend que le Roi a appel6 Averescu ă
Cotroceni.
13 mars. — Popp a donnâ la demission du
cabinet au
Roi. mais Maniu, ă la r&union du Club de PArde
a], a dâclarâ
qu'il ne se s&parait pas du bloc. Cette nouvelle
a beauconp
multă mirare: presupun că numai convocărei lui Ave-

rescu la Rege se datoreşte această hotărâre. «Marele
Bărbat» a lăsat să-i treacă ora !
La ora 3 noul guvern sa prezentat Camerei. Toţi
miniştrii sunt de faţă, afară de Argetoianu şi 'Trancu-
Iaşi.—Sunt numiţi: Averescu, Duiliu Zamfirescu, gene-
ralul Văleanu, Cudalbu, Tăslăoanu, Anton Moesoni, ne-
lipsitul Inculeţ, Trancu-Iaşi (!!), P. Negulescu. generalul
Rășcanu, Argetoianu, care are şi un interimat. Camerile
sunt prorogate pentru 10 zile, când guvernul îşi va face
declaraţia. Pentru moment îşi dă directivele în câteva
cuvinte : menţinerea, ordinei şi împiedicarea, turburărei
spiritelor, Liberalii, noi, câţiva, Ardeleni, Cuza şi Z. Co-
dreanu aplaudăm. Iorga îşi orgânizase o mică înscenare:
lăsase scaunul presidenţial gol câteva, minute după întra-
rea miniștrilor, apoi a apărut îmbrăcat cu blana. Libe-
ralii au subliniat prin strigăte această mică necuviinţă,
iar Blocul i-a făcut ovaţii. în frunte cu Maniu.
Aşa cum se prezintă Camera, astăzi e o mare majori-
tate în contra, guvernului.
6ionne: je suppose que la, convocation d'Averescu seul, par

le Roi, est pour quelques chose dans cette dâcision. Ze
«grand homme» a laiss€ passer son heure,
A 3 b. le gouvernement s'est pr&sentă ă la Chambre. Tous
les ministres prâsents, sauf Argetoyanu et Trancu-lasi, Sont
nommâs: Averescu, Duiliu Zamfirescu, gâneral Văleanu,
Cudalbu, Tăzlacanu, Antoine Mocsony — Pinâvitable Incu-
letz, — Trancu (!!), P. Negulescu, gânsral Răşcanu, Arge-
toyanu qui a aussi un intârim, Les Chambres sont prorog6as
pour 10 jours; le gouvernement fera alors sa dâelaration,
Pour le quart d'heure, en quelgues lignes, il donne sa carar-
teristique: maintenir V'ordre et empâcher le. trouble dans les
esprits. Les lib6raux et nous, quelques rares Ardeleni, Cuza
et Z. Codreanu nous applaudissons. Iorga avait organist sa
mise en scene. I] a laiss6 le fauteuil vacant, deux ou trois
minutes apr&s Pentrâe des ministres, — puis îl s'est produit
en paletot. Les libâraux ont soulignâ par des cris cette peţite
inconvenance. Par contre.Je bloc lui a fait une ovation, donţ
Maniu 6tait le chef de elaque!
Tel que la Chambre se prâsentait, îl y avait aujourd'hui
grosse majorit6 contre le gouvernement,
declaraţie care s'a speculat atâta în contra lui, Regele

i-ar fi spus că declaraţia i-ar fi fost furată din sertar.
(Pur şi simplu Regele o dăduse lui Brătianu !).
Mi se cer soluţiile mele; indic întrun mod sumar
şi d-na Dissescu transerie : Nici o soluţia care ar nece-
sita disolvarea Parlamentului înainte de toamnă; trebue
să fie întrebuințat Averescu, dar nu singur : ar fi o im-
prudenţă; să nu se facă nimic până la întoarcerea lui
Vaida, atât ca, deferenţă pentru puterile cu care tratează,
cât şi ca respect faţă de el: altfel nici-un om politie
n'ar mai avea încredere dacă ar şti că poate fi demis în
lipsă,
Astăzi, în timpul dejunului, iar sa anunţat d-na
Dissescu. Regele vrea să mă vadă. In cursul zilei să spun
o vorbă lui Catargi şi imediat voi fi primit,
— Ministerul de finanţe este la ultima, extremitate.
Imprumută la toate băncile — Banca Naţiunei a dat
suma cea mai mare — pe socoteala, garanţiei pe care au
luat-o băncile pentru împrumutul naţional.
— Nitti, întrun interview la Londra, a spus. că de
15 luni sa uitat să se facă, pacea, că nu trebue nimeni
ration tant speculte contre lui, le Roi lui aurait dit gu'elle
avait 616 volte dans son tiroir. (Il Va tout simplement
donte
ă Bratiano!),
On me demande mes solutions. Jindique sommairement
et M-me Dissescu transcrit: aucune solution qui nâcessite
une
dissolution avant Pautomne; Averescu doit âtre utilis€,
mais
vas seul: ce serait une imprudenee; ne rien faire avant,
le
retour de Vaida auszi bien par dâfârence pour
les Puissan-
ces avec lesquelles il a trait€ que pari respectabilită, car
aucun
homme politique n'aurait plus confianee s'il peut
tre demis
pendant son absence,
Anjourdhui, pendant le dâjeuner, M-me Dissesc
u s'est a-
men6e de nouveau. Le Roi veut me voir. Que
dans la jour-
n6e jen dise un moţă Catargi et. de suite je
serai recu.
Le ministăre des finances est auz abois. Il
emprunte dans
les Banques — Ja «Banea Naţiunei» a donnâ
la plus forte
somme — au eompte de la garantie que les Bangque
s ont prise
pour lemprunt national,
Nitti, dans- une interview, a dâclar6 ă Londres que de-
puis 15 mois on a oubli6 de faire la paix,
qu'il ne faut pas
să se ipnotizeze pe revendicări locale ; că cele 300 mi-

lioane de Germani, de Ruşi, de Austro-Ungari şi de 'Turei
nu se mai pot socoti ca vrăjmaşi. Prin lucrul lor şi pro-
ducţia pământurilor lor, sunt colaboratori indispensabili
pentru ridicarea Europei. («Le Matin» din 16 V'ebr.).—
Pericită Itaha, care găseşte totdeauna, în momentul v-
portun, un om politic !
25 Februarie, — Două ore şi jumătate de audienţă la
Cotroceni. Nu că s'a spus în acest răstimp lucruri esen-
țiale, dar parcă Regele punea o grijă specială să prelun-
gească întrevederea. Când am plecat, el mi-a spus: «Am
plăcerea să vă văd mai des acum... la concert !» Regele
e mai liniştit, el nu poate schimba nimie acum, câtă,
vreme va, lipsi preşedintele consiliului; a trebuit să se
repete acest cuvânt de ordine —după formula trimisă de
mine—căci Brăescu mi-a spus acelaş lucru azi la Cameră
,
cu toatecă averescanii anunţaseră imediata lor venire
la
putere. Regele nu-şi va da semnătura pentru nici-o
lege
importantă înainte ca, preşedintele consiliului să, se
fi
întors. Cum vorbisem mult de legile agrare, nici o în-
doială că proectul Mihalache va avea aceiaşi soartă.
shypnotiser sur des r&vendications loeales; que les 300 mil-
lions d'Allemands, Russes, Austro-Hongrois et
Tures ne peu-
vent plus âtre considerâs comme des ennemis; par
leur tra-
vail et le produit de leur sol «ils sont les collaborateurs
indis-
pensables du -relăvement de PEurope». (Le «Matin» du 16).—
Heureuse Italie, elle trouve. toujours d point un homme
politique!
25 fevrier. — 2% h. d'audience â Cotroceni, Ce. n'est pes
qu'il se soit dit de choses essentielles, mais le Roi: mettait
une
coquetterie spâciale ă prolonger P'entretien. En partant, îl
m'a dit: «J'ai le plaisir de vous voir plus souvent mainte-
nanț... au concert!» — Le Roi plus tranquille; il ne peut
rien
changer maintenant tanţ que le prâsident du eonseil est ab-
sent; on a dii râpâter ce mot d'ordre — selon la formule eu-
voy6e par moi, — car Braesku m'a, dit aujourd'hui â la
“Chambre la mâme chose, quoique les Averesciens
eussent an-
noncâ leur arrivâe immâdiate. Par contre le Roi
n'aceordera
sa signature ă aucune loi importante avant le retour
du dit
president. Comme nous avions beaucoup parle des
lois agrai-
“res, point de doute que les projets Mihalache ne soientţ du
nombre.
Regele nu va acorda disolvarea,: pentru aceasta nu

există nici un motiv constituţional; a înştiinţat de aceasta
pe Averescu. Şi apoi nu este momentul să se sustragă ţăra-
nii dela munca câmpului.— Am spus: trebue menajat Ma-
niu, de care s'a, vorbit prea des ca să mai rămână încă
odată pe din afară; nu trebue indispuşi Ardelenii, cari
sunt singura, grupare compactă în Cameră. (Vlad, care
a dejunat la mine înainte de a pleca la Sibiu, mi-a spus:
«Să vedem odată pe Maniu cu Averescu în guvern şi să
scăpăm de amândoi deodată !»).
Observațiile Regelui mi-au dat impresia că avea pu-
ţină stimă pentru 'Transilvăneni puşi până aci la încer-
care. Vrea un guvern tare: ceeace ar conveni mai bine
ţării, ax fi un guvern naţional. — Eu: «Lucrul începe
să fie posibil şi sar evita pentru câtva țimp disolvarea».
— Regele: «Averescu nu primeşte preşidenţia unui Arde-
lean (asta e pentru Maniu !), şi eu cred că se poate ob-
ține orice dela, acest Parlament; ţin mult la cei 5000 lei.
Dar preşedintele e complect nebun. E furios în contra
mea fiindcă nu lam consultat şi pentru acest motiv a
refuzat deunăzisă prânzească la Palat. Nu e un prezi-
Le Roi n'accordera pas la dissolution; il n'y a pas de
“raison eonstitutionnelle; îl Va fait dire ă Averescu. Et puis
ce n'est pas le moment de distraire les paysans des travaux
-des champs. J'ai dit: Il faut mânager Maniu, qui trop sou-
vent a 6t&'sur la sellette pour rester le bee dans Peau: ne pas
“froisser les Ardeleni, le seul groupe compacte de la Cham-
bre. (Vlad, qui a d6jeun6 chez moi, avant de partir pour
Sibiu. a dit: «Să vedem odată pe Maniu cu Averescu în
guvern şi să scăpăm de amândoi deodată!»).
Les observations du Roi m'ont donn€ impression qu'il
avait peu d'estime pour les Transylvains mis jusquă ce jour
ă Pepreuve, Il lui faut un gouvernement fort, Ce qui con-
viendrait le mieux au pays, ce serait un gonvernement na-
tional. — Moi: «La chose commenea ă, devenir possible e on
pourrait pendant quelque temps âviter la dissolution». — Le
Roi: «Averescu n'accepte pas la priesidence d'un Ardelean
(dest pour Maniu). Je 'erois aussi qu'on pent tout obtenir
de ce Parlement, Ils tiennent ă leurs 5000. Mais par exemple
le prâsident est complătement fo. Il est furieux contre moi
paree que je ne Lai pas consultă et pour ce motif î] a refus6
Vautre jour de dîner au Palais, Ce n'est pas un prâsident et
38 "NOTE POLITICE — 1920
— D-l Cambon, însărcinat de afaceri al Franţei, a
făcut o primă apariţie la I ockey-Club, pentru a. fi pre-
„Zentat de generalul Culcer. A doua zi a depus. carta lui
„de vizită, împreună cu a soţiei lui, la mine. Nu mai sunt.
pus la caranțină, pentru domnii dela Paris!
5 Aprilie, — Am fost primit astăzi cu soţia: mea, în
audienţă, la Regina, cu toate că se anunţase că audienţele:
erau suspendate în săptămâna, mare. Foarte afabilă şi
lăsând să se înţeleagă, în convegsaţie, că.nu trebue: să se
ție seamă de violențele datorite împrejurărilor ? A găsit.
„mijlocul şă se învite la Buzău... trecând spre Cislău pen-
tru a-şi alege un cal. .
Averescu este foarte şiret; şi Regina înţelege in-
fluenţa ce o are asupra femeilor, care îl apără din toate
“puterile : ştie să le măgulească. De exemplu, după pri-
mirea, miniştrilor, Averescu a cerut să rămâie pentru a
vorbi cu Regina şi i-a mulţumit cu. efuziune ca, şi cum
i-ar fi datorind Ei numirea lui. Regina i-a răspuns că în
adevăr vorbeşte des cu Regele, dar nu trebue să i se atri-
bue ei o cinste care nu revine decât Regelui. Apoi a
adăogat pentru noi: «Ştia foarte bine Averescu că Eu
Monsieur Cambon, chargâ d'affaires de France, a fait

une premi€re apparition au J ockey ă seule fin
de se faire
presenter par Culcer mardi dernier; le lendemain
il a depos&
sa carte et celle de sa femme; hier nous avons rendu
la visi-
te. Je cesse d'âtre au ban de ces Messieurs de Paris,
5 avril. — Recu avec Marie en audience chez la Reine,
quoiqu'on eât annoncâ que les audiences €taient suspendues.
pendant la semaine sainte. Trăs affable et dans la convers
a-
tions certaines transparences laissanţ €chapper qu'il
ne faut
pas tenir compte des violenceş dues, â leur heure,
aux cir-
constances. Trouv moyen de s'inviter ă Buzeu...
en allant â
Cislău choisir un cheval, Averescu est certainement tr&s
rus&
et la Reine comprend son empire sur les femmes, dont un
grand nombre: M. C., M-me &. rompenf des lances en
sa fa-
veur: il sait les flatter. Ainsi aprăs avoir recu les ministr
es,
il a demand ă rester pour parler â la Reine et Pa remerei6
avec effusion comme s'il lui devait sa nomination; la Reine
s'en est dâfendue: «Nous causons souvent, le Roi et moi. mais.
il ne faut me rendre un honneur qui ne'revient qu'au Roi»..
La. Reine ajoute pour nous: «Il sait bien que je n'y suis pour
nu am nici un amestec (7), dar a vrut să mă măgul
ească.
și să se pue bine cu mine». (Avis amatorilor). — Vaida
este nai seriosca Maniu; dar e cam 'dispus a lăsa
să se
înţeleagă, că ar putea să se răzbune excitând
ţărănismul
în Ardeal. De sigur că a reuşit în Anglia, dar
nu-şi dă
seaina: că această reuşită o datorează veacţiunei
contra
lui Brătianu. Nota, sa, personală este că a cunos
cut bine
chestiunile ungureşti şi că a fost foarte util pentr
u fa-
cerea păcii cu Ungaria. Când a părăsit pe Rose, era ho-
tărât că el se va întoarce la Londra; dar pretenţiile
lui
Duiliu Zamfirescu au stricat totiil. — rake Tonesenu
(Re-
„gina foarte circumspectă, în ceea ce îl priveşte)
nu a. dat
tot ceea, ce se, putea spera dela inteligenţa
sa. Nevasta
lui a spus lucruri care au' făcut rea impresie.
— Iorga, se
văzboeşte în contra Regelui şi a, Coroanei,
dar de. aită.
parte este foarte plictisit dacă i se închid uşile
Palatului.
A luat obiceiul să se adreseze Reginei pentru toate
: «Am
„fost nevoită să-i împrumut tâmplarul meu pentru mobi-
lele lui, cuie pentru tablouri. i-am procurat un
vagon când
s'a mutat; atacă pe Rege, şi cinci zile după. aceia
se adre-
sează lui Deniseca să-i împrumut din noupe tâmplarul
meu!»
rien (2), mais il a voulu me flatte» et se mettre bien

moi». (Avis aux amateurs), avec
“Vaida est plus s6rieux que Maniu, Il est un, peu enelin
ă laisser voir 'qu”il pourrait se vengex en
excitant le tzara-
Disme en Ardeal. Il a certainement r&ussi
en Amgleterre,
mais il ne se xend pas compte que c'est par
reaction contre
Bratianu. Sa note personnelle est d'avoi
r bien connu les ques-
tions hongroises et d'avoir 646 res utile pour
la paix avee
la Hongrie. Quand il a quitte le Roi, îl 6tait
entendu qu'il
retournerait ă Londres; c'est Duiliu Zamfirescu
qui, par ses
prâtentions, a tout, gâtâ, Take Ionescu (la conver
saftion ă son
jet 6tait trâs circonspecte de la part de la Reine) n'a pas
donne tout; ce que son întelligence laissait espâre
r, Sa femme
a dit 6videmment des choses qui n'ont pas fait bien. Iorga
part en guerre contre le Roi et la Couronne,
est mais îl
tres ennuy€ si les portes du Palais lui. sont
fermâes. Il avait
pris lhabitude de s'adressen ă la Reine
pour tout, «J'ai dă
iui prâter un menuisier pour ses meubles,
pour des clous ses
tableauz, lui fournir un wagon pour son demân
agement; îl
attaque le Roi et puis 5 jours apres îl s'adresse ă Denise pour
que je lui envoie mon menuisier».
— Ei Vaida mi-a cerut o întâlnire ca, să-mi spue că

este foarte amărât. Chiar în ziua în care îşi lua rămas
bun dela Lloyd George și dela membrii Conferinţei, a fost
nevoit să le anunţe retragerea sa. Lloyd George, nemul-
pumit, nu înţelegea cum era posibil din momentul ce
avea, majoritatea ? Nu s'a făcut nici o sforjare pentru a-l
reţine. Se lucrează la, distrugerea, a tot ce: făcea, puterea
paztidului lor în Transilvania. Ei nu sunt obişnuiţi să
fie guvernaţi de «ukaze»; aceasta mergea pe timpul lui
Tisza. Averescu se ia: după sfaturile unui desereerat
(Goga) și ale unui borfaş (ăslăoanu). Frumos rezultat
va fi când partidul, care singur era sprijinul Românismu-
lui, va fi distrus în profitul intriganţilor şi al străinilor.
Toată lumea în Transilvania este îngrijorată. EI a cerut
mereu prorogarea Camerei, dar Iorga s'a opus de frică
să nu se spue că nu se lucrează nimici — E sigur că
Ungurii au acum mână liberă; pacea, urma să fie semnată
înaintea Paştelui şi el, Vaida, obținuse dela Lloyd
George, al cărui «mentor» ajunsese în toate chestiile un-
gureşti şi cehoslovace, să nu lase pe Appony să
meargă la Londra. Acum semnătura este amânată, do-
— Vaida, qui m'avaiţ demande hier un rendez-vous, vient

me voii. «Este foarte amărât». Le jour mâme că il prenait
cong6 de Lloyd George et des membres de la Conference, îl
a dă lui annoncer sa retraite. IJoyd George mâcontent: com-
ment cela pouvait-il se faine puisquiil avait la majorite ?
On n'a fait aucun effort pour le retenir. Comment acecepte-
rait-il quaud on veut dâtruive tout c2 qui faisait la force
de leur parti en Transylvanie? Ils ne sont pas habituâs
âtre gouvern6s par ukases : e'âtait bon du temps de Tisza.
Averescu suit les conseils d'un dâsequilibre (Goga) ct d'un
malandrin (Tăzlăuanu). Le bean râsultat guand on aura d6-
îvuit le pasti, qui seul &tait le point dV'appui du <Românism»
au profit des intrigants et des âtrangers! Tout le monde est
înquiet en Transylvanie. Il a constamment demandâ la pro-
rogafion des Chambres ; orga sest oppos& de peur qu'on
ne dise qw'on ne travaille rien, Il est certain que maintenant
les Hongrois ont champ libre; la paix devait âtre faite avant
Pâques, et lui, Vaida, avait obtenu de Lloyd George, dont îl
&taiţ devenu le mentor dans les questions hongroises cet
teheco-slovaques, de ne pas laisser venir Apponyi ă Londres.
VOTE POLITICE — 1920 41
sarele sunt la Wilson şi când se ştie ce sunt statist

i-
cile ungurești, putem să ne aşteptăm să
pierdem ora-
şele dela, graniţă.
.8 Aprilie. —D. Heriot, corespondentul lui le
«Journal»
din. Paris, destul de bine documentat asupra
chestiunilor
economice româneşti, se miră de puținele cunoşt
inţe ale .
miniștrilor actuali, mai ales ale generalului
Averescu,
care «este îmbătat de popularitatea lui. ale cărei
motive
a vrut să mi le explice». Asupra tutulor întreb
ărilor a
răspuns invariabil: «Vezi pe d. Argetoianu». D.
H&riot .
se teme, tot ca, Vaida, ca amânarea semnăturei tratat
ului
cu Ungaria să nu fie o revizuire a graniţei noastr
e ocei-
dentale. — Acest gazetar, care pare a fi un om
priceput,
n'a avut acrul săl mă considere ca franco-fob.
Ca toţi
Francezii, vede cam peste tot bolşevismul (el
a fost
multă vreme pe lângă bolşevici) ; se miră de mania
lui
Lloyd George de a face pace cu Rusia. căci în Rusia nu
se mai găseşte absolut nimic; țara este absolut golhtă.
9 Aprilie. — Se începe să se vadă mai limpede în con-
flictul franco-german. Sub cuvânt că Germanii, pentru
a înăbuşi mişcarea revoluţionară, au introdus în regiun
ea
Maintenant la signature est ajournte, les dossiers sont chez
Wilson et quand on connaîţ les statistigues
hongroises, on
peut s'attendre â pexdre les villes de la frontit
re.
8 avril. — Mr, Hâriot, correspondant du «Journal» de
Paris, assez bien orientâ sur les questions €conomiques
rou-
maines, est 6tonn6 du pen de documentation des minist
res
„ actuels, surtout du gânral Averescu, «gris6 de
sa popularit€
et qui a voulu m'expliquer les raisons de sa popularite»,
Sur
toutes les questions, il a eu la vEponse invariable : «Voyez
Mr, Argetoyanu». Mr, Heriot eraint aussi que la remise de
la
signature du trait6 avec la Hongrie ne sienifie, tout comme
le croyait Vaida, une r6vision de notre frontiăre occiden-
tale. Ce journaliste, paraissant un homme avis€,
n'a pas eu
Pair de me considârer comme un franecophobe, Comme
tous les
Francais, il voit du bolehâvisme un peu partou
t (îl a 6t6
longtemps aupres des Bolcheviks). I1 s'âtonne de la
rage de
Lloyd George ă faire la paix avec la Russie, car on n'y trou-
vera -vien. Le pays est absolument vide.
9 avril. — On commence ă voir un peu plus elair dans
le conflit franco-allemand, Sous prâtexte que les Allemands
ant, pour 6teindre. le mouvement rouge, introduit dans le
riilor şi o lege a asociațiunilor muncitoreşti.

Se şoptea,
că Lupu ar fi consultat Clubul socialist în privin
ţa, unei
confederaţii muncitoreşti (loaniţescu);—în
ceeace pri-
veşte celelalte două legi, se ştie că Regele refuz
ase sem-
nătura până la întoarcerea lui Vaida; cum Lupu
şi Mi-
balache au insistat, Regele nu i-a mai primit.
Atunci ei
au hotărât această mică lovitură de Stat parla
mentară.
Lupu a spus formal la Senat, lui Victor
Mieleseu,
că Regele ne mai primindu-l, a vrut să-i forţez
e mâna ;
“iar Mihalache a spus, iarăşi la Cameră, că
«Blocul şi-a
însuşit proeetele guvernului şi că situaţia sa de factor
constituţional se va, lichida aiurea». — Aceasta este un
«şah la Rege». — Nu este posibil ea Regele
să nu reac-
ționeze şi disolvarea, se impune. Aceasta este
şi părerea
lui Vlad, lui Moesony şi a tuturor oamenilor
serioşi cu
care stai de vorbă.
|
La ora, 7 se află că Regele a chemat pe Averescu
la
Cotroceni,
13 Martie. — Popp a prezentat Regel
ui demisia, cabi-
netului, dar Maniu, la întrunirea clubului ardelean,
a de-
clarat că nu se separă de Bloc. Această
ştira a produs
la loi du loyer et une loi des assoc

iations ouwricres. On par-
lait vaguement que Lupu avait consu
ltă le Club socialiste au
sujet d'une confedâration du travai
l (Ioanitzescu), — quant
aux deux autres lois, on savaiţ que le
Roi avait refus6 sa
signature jusqwau retour de Vaida; Lupu
et Mihalake ayant
insiste, le Roi ne les a plus recus, Alors
ces Messieurs se
sont dâcidâs pour le petit coup d'Etat parlementaire. Lupu
a dit formellement ă Vietor Miclescu, au
Senat, que le Roi
ne le recevant plus, il a voulu lui forcer
la main, Quant â
Mihalake, ă la Chambre, îl a dit textuellem
ent que «blocul
şi-a însuşit proiectele guvernului» et que
sa situation de
fscteur constitutionnel se liquiderait «aille
urs». — C'est un
«chec au Roi». — [1 est impossible que le Roi ne ragisse
pas et la dissolution siimpose, C'est Pavis de Vlad, de Moc-
sony, de tous les gens sârieux avec lesquells on cause.
A Th. on apprend que le Roi a appel6 Averescu ă
Cotroceni.
13 mars. — Popp a donnâ la demission du
cabinet au
Roi. mais Maniu, ă la r&union du Club de PArde
a], a dâclarâ
qu'il ne se s&parait pas du bloc. Cette nouvelle
a beauconp
multă mirare: presupun că numai convocărei lui Ave-

rescu la Rege se datoreşte această hotărâre. «Marele
Bărbat» a lăsat să-i treacă ora !
La ora 3 noul guvern sa prezentat Camerei. Toţi
miniştrii sunt de faţă, afară de Argetoianu şi 'Trancu-
Iaşi.—Sunt numiţi: Averescu, Duiliu Zamfirescu, gene-
ralul Văleanu, Cudalbu, Tăslăoanu, Anton Moesoni, ne-
lipsitul Inculeţ, Trancu-Iaşi (!!), P. Negulescu. generalul
Rășcanu, Argetoianu, care are şi un interimat. Camerile
sunt prorogate pentru 10 zile, când guvernul îşi va face
declaraţia. Pentru moment îşi dă directivele în câteva
cuvinte : menţinerea, ordinei şi împiedicarea, turburărei
spiritelor, Liberalii, noi, câţiva, Ardeleni, Cuza şi Z. Co-
dreanu aplaudăm. Iorga îşi orgânizase o mică înscenare:
lăsase scaunul presidenţial gol câteva, minute după întra-
rea miniștrilor, apoi a apărut îmbrăcat cu blana. Libe-
ralii au subliniat prin strigăte această mică necuviinţă,
iar Blocul i-a făcut ovaţii. în frunte cu Maniu.
Aşa cum se prezintă Camera, astăzi e o mare majori-
tate în contra, guvernului.
6ionne: je suppose que la, convocation d'Averescu seul, par

le Roi, est pour quelques chose dans cette dâcision. Ze
«grand homme» a laiss€ passer son heure,
A 3 b. le gouvernement s'est pr&sentă ă la Chambre. Tous
les ministres prâsents, sauf Argetoyanu et Trancu-lasi, Sont
nommâs: Averescu, Duiliu Zamfirescu, gâneral Văleanu,
Cudalbu, Tăzlacanu, Antoine Mocsony — Pinâvitable Incu-
letz, — Trancu (!!), P. Negulescu, gânsral Răşcanu, Arge-
toyanu qui a aussi un intârim, Les Chambres sont prorog6as
pour 10 jours; le gouvernement fera alors sa dâelaration,
Pour le quart d'heure, en quelgues lignes, il donne sa carar-
teristique: maintenir V'ordre et empâcher le. trouble dans les
esprits. Les lib6raux et nous, quelques rares Ardeleni, Cuza
et Z. Codreanu nous applaudissons. Iorga avait organist sa
mise en scene. I] a laiss6 le fauteuil vacant, deux ou trois
minutes apr&s Pentrâe des ministres, — puis îl s'est produit
en paletot. Les libâraux ont soulignâ par des cris cette peţite
inconvenance. Par contre.Je bloc lui a fait une ovation, donţ
Maniu 6tait le chef de elaque!
Tel que la Chambre se prâsentait, îl y avait aujourd'hui
grosse majorit6 contre le gouvernement,
Lipsa lui Take Ionescu din noua combinaţie este

foarte caracteristică; se zice că ar fi furios că nici nu a.
fost consultat.
20 Martie. — Săptămâna a fost liniştită. Ardelenii
şi-au şi schimbat faţa. Maniu s'a întâlnit cu Averescu şi
majoritatea grupului a trecut de partea guvernului, care
este sigur de a avea o majoritate. Chestia, disolvării nu.
este încă tranşată.
— Din serisori primite dela Barbu Catargi, deia.
Paris, anterioare căderei guvernului, deci sincere, re-
zultă că guvernul Averescu era negociat şi admis la
Paris. In acest concurs se vede puţină ostilitate în contra
lui Vaida, pe care Parisul îl acuză că sar fi dat prea
mult de partea Londrei. — Din negocierile provocate de
Cicerin reese că noi am fi accedat prea, repede sugestiu-
nilor lui Lloyd George. In această privinţă este o mare
diverginţă între Anglia şi' Franţa, care rămâne contra
bolşevicilor. Italia susţine politica, englezească, şi cum
Nitti merge mai: departe şi cere şi reconcilierea cu
Germania, se înţelege nemulţumirea Parisului. Se pare
— din citirea ziarului «Le Temps» — că recunoaşterea,
Labsence de Take Ionescu de la combinaison est tres.

caracteristique, on le diţ furieux, car il n'a pas mâme 6t6&
consultă,
20 mars. — Semaine calme et de dâtente, Les Ardeleni
ont dâ6jă tourn€ casadue, Maniu a vu Averescu et la majorite
du groupe a pass6 au gouvernement qui est sir d'avoir une
majorit6. La question de la dissolution' m'est, dit-on, pas.
encore tranchâe, Des lettres de Barbu Catargi — antârieures
ă la chute du gouvernement, done sinctres — il resulte que
le gouvernement Averescu €tait negocit et admis ă Paris. Il
y a dans ce eoncours un peu d'humeur contre Vaida, que
Paris accuse de s'âtre infod6 beaucoup trop ă Londres. Dans
les nâgociations provoqules par uns offre Tehiteherin, on
trouve que nous avons câte, ă la suggestion de Lloyd George,
top vite consentants. Il y a ă ce sujet grosse divergence
entre lAngleterre et la France qui reste ultra-contre-bolch6-
viste. I/Italie soutienţ ]a politique anglaise et comme Nitti
va plus loin et qu'il veut aussi la râconciliation avec PAlle-
magne, on comprend cette manvaise humeur de Paris. II
paraîtrait — ă lire le «Temps» — que la r&connaissance par
de către Lloyd George a stării de lucru din Basarabia

este punctul pe care sa apăsat mai mult pe lângă
Vaida.
— Lovitura de Stat din Berlin este lichidată. Gu-
vernul revoluţionar al lui von Kapp şi al genera
lului
Luttwitz sa retras, după ce a negociat cu guvernul
Ebort-
Bauer. Iar guvernul Ebert a primit o remaniere minis-
terială, alegeri noui și principiul ca preşedintele
să fie
ales de popor. Se crede că aceasta, este o îndriunare spre
restauraţiune ; se vorbeşte de ducele de Braunschweig
,
ginerele lui Wilhelm. O telegramă anunţă că sar
fi dat
ordin Inaltei Curţi din Lipsca să instruiască în contra.
lui Kapp. Luttwvitz, von Jagow ; dar probabil că
este o.
înscenare.
— Am primit vizita contelui Francise Kinsky; bo-
tezat în cehoslovae, el a venit cu o misiune din Cehosl
o-
vacia pentru a aduna argumente în contra reformei
agtâte, aşa cum se vrea să se facă în Cehoslovacia.
Şease luni după revoluţie, Statul a luat tot pământul,
lăsând proprietarilor o întindere de 150-300 ha. Acum
că vor avea loc alegerile în Aprilie, sa făcut o lege nouă
pentru a se da acest pământ ţăranilor; dar cum nu s'a re-
Lloyd George de Pâtat des chosez en Bessarabie
est une des
cordes sur lesquelles on a. le plus appuy6 anpres
de Vaida.
Le coup dEtat de Berlin est liguide. Le gouvernement
contre-revolutionnaire de von Kapp et du gânâral Luttwitz,
apres n6gociations avec le gouvernemenţ. Ebert-Bauer, s'est
vetir6. Par contre le gouvernement Eberta accepr6
un remu-
niement minist&riel, de nouvelles 6lections et le princip
e de
Telection du prâsident par le peuple., On considăre que
c'est
un acheminemenţ vers une restauration; on met en avant
le.
nam du duc de Braunschweig, gendre de Guillaume,
Une d6-
peche porte qw'on a donn6 Pordre 4 la Hauie Cour de
Leip-
ziz d'instruire contre Kapp, Luttwitz, von Iagow, mais
c'est probablement une frime.
Visite du comte Francois Kinsky, mu6 en TPehâeo-Slova-
que, Îl est en mission pour rassembler des arguments contre
ia reforme agraire telle qwon veut la râalise» en 'Tehâco-Slo-
vaguie. Six mois apres la râvolution, PEtat a pris toutes 'es
terres, en laissant aux propristaires certaines &tendues de
150 ă 300 hect. Maintenant qu'on a «n avzil des €lections, on
a rendu une nouvelle loi pour donner cette terra aux pay-
sans, mais on n'a pas râgl6 Pindemnite, ce qui fait que la.
+,
n
gulat indemnizările, legea este imaplicabilă. Proprie-
tarii Sau organizat ; au comitete, misiuni în
străinătate;
întrun cuvânt se apără, — nu ca la noi ! Contele
Kinsky
spune că corupţia este îngrozitoare la ei;
jaf în toate;
sau perindat 12 ministere; s'a întreit numărul
funcţio-
narilor, sa cheltuit peste un miliard pe lună numai
pen-
tru import de alimente; culturi aproape nu mai există,
şi cum ţăranii nu cultivă. sfeclă, exportarea zahărului
o să înceteze. Legea agrară este pur electorală; exact
ca la noi! | ă |
25 Martie. — Averescu s'a prezentat la. Camer
ă şi şi-a,
cetit programul. Cuminte, cam vag, dar liniştitor în
“forma, lui generală. Sala ticsită. Sa putut judeca până
la
ce punct prietenii lui Iorga sunt copii în materie
de poli-
tică. În mijlocul expunerei sale, Averescu şi-a
întrerupt
cetirea pentru a ataca violent presa ţărănistă şi mai
ales
un articol al lui Mihalache. După terminarea, citirii
,
nimeni nu a mișcat, nici Iorga, care era, faţă, nici
minis-
trul vizat: nau fost desbateri. Simionoviei,
care pre-
zida, după ce a, întrebat zadarnice dacă nimen
i nu. dorea:
cuvântul. foarte liniştit a ridicat şedinţa.
loi est inapplicable. Les propri6tairesse sont organis
ts. Ils
ont des eomitâş et des missions ă Vetranger;
bref, ils se de-
fendent — pas comme chez nous! Le comte Kinsky
dit que
la corruption est affreuse chez eux ; le gâchis en tout; on
a eu jusqu'ă 12 ministeres; on a triple le nombre
des fonction-
maires. On dâpense plus d'un miltiard par
mois, rien .gque
pour limportation de denr&es alimentaires. Les cultures
tombent et comma les paysans ne plante
nt pas de la bettera-
ve, Vexportation du 'sucre vă cesser: person
ne ne s'en soucie.
La loi agraire est purement “Electorale. 'Tout comme chez
nous ! | ,
25 mars, — Averescu s'est prâsentâ ă la Chambre
son
et a lu
progra mme. Sage, vague, rassurant dans
gân€- sa tenue
rale. Salle archi-comble. Oa a pu de suite
juger combieu les
amis de Iorga €taient des enfants en fait
de politique. Au
milieu de son expos€, Averescu a interrompu sa lecture pour
faire une charge contre la presse izaraniste
et prendre ă
partie un article de Mihalake. Aprăs la lecture
personne n'a
bougs, ni Iorga — present —, ni-le ministre
vis6: pas de d&-
bat. Et Simionovici, dui prâsidait, a tranquillement
levs la
s6ance apres avoir vainemenţ interrogă si personne ne pre-
nait la parole.
NOTE POLITICE— 1929 35.
Gazetele redau acuzaţia adusă de către
Conferinţă
guvernului Brătianu în actul de recu
noaştere al Ba-
sarabiei. «Independenţa» răspunde destul de muşcător
Şi cam falş. Dar toate acestea arată urgenţa ce era
de a se concedia. guvernul libera] !
30 Martie. — Am primit pe Dr. Roth, fost
deputat
Sas. Este secretar al Clubului german.
E] duce Saşilor
civilizaţi din Ardea] două impresii măgu
litoare (2) pen-,
tru țara noastră: A! prezentat lui Zamfires
eu— afaceri
străine — doleanţele confesionale ale
Saşilor (toate şeo- _
lile lor sunt confesionale) şi Duiliu Zamf
irescu le-a răs-
puns că se va trată în curând un conc
ordaţ cu Papă.
Ministrul nu ştia că Saşii sun prot
estanți ! — Lui A-
verescu i-au vorbit de pretenţiile lor
naţionale garan-
tate la Alba-lulia : limbă şi funcţionarii.
Generalul le-a
răspuns că nu au decât să se înscrie în Liga Poporu-
lui. — Cap! A
Saşii sunt foarte îngrijaţi din cauza legei agrar |
e. Ei
sunt plugari de secole şi ţăranii lor au până
la 12 jugăre
în medie, pe când ţăranii ceilalți n'au
decât 2 jugăre.
Nota generală: actualul guvern le este
antipatic; au sen- .
timentei conservatoare.
Les journaux rel6vent Yaccusation porte

par la Conf6-
venee contre le gouvernement Bratiano dans
Vacte de recon- -
naissance de la Bessarabie. I'Indâpendance»
a une r&ponse
assez morda nte et specieuse, Mais comme tout
cela indigue
Purgence qu'il y avait de congedier le gouve
rnement libâral,
20 mars. — Regu le Dr, Roth, ex-dâput& saxon.
Il est se-
<râtaire du cerele des Allemands. Il porte
aux Saxons civi-
lisâs de PArdeal deux impressions flatteuses (2) pour le
pays.
A Zamfirescu — Affaires Etrangeres
— ils ont ports leurs ::
dolâances confessionnelles — toutes leurs
6coles sonţ confes-
'sionnelles — et Duiliu leur a, r&pondu
«qu'on allait bientât
n6gocier un concordat avec le Pape».
Le. ministre. ignorait . .
“que les Saxons sont protestants, A
Averescu ils ont parl6 de
leurs prâtentions nationales garanties ă Alba Iulia:
langue...
et fonetionnaires. Le gânâral leur a r&pondu qu'ils
n'avaient .
qwă s'inserire dans la «Liga Poporului», Tâţe! Les Saxon
s :
sont trăs inquiets ă cause de la loi agraire. Ils sont
cultiva»
teurs depuis des siceles et leurs paysan
s ont jusqw'ă 12 jochs,
Gugăre) en moyenne, alors que les autres
paysans en ont 28, .
Note gânârale: antipathique au gouve
rnement actuel; senti.
xnents eonservateurs,
— La o conferinţă a Băncii Naţiunei, Aurel Vlad.

şi Bontescu s'au arătat foarte sceptici în ceea ce priveşte
pe generalul Averescu, pe care îl cred foarte inferior
menirei pe care o are. Vlad crede că Vaida ar înclina să
se unească cu Federaţia democratică a lui Iorga, Lupu,
etc.
"— In Franţa sa vorbit deschis la Cameră că ar
trebui să se întindă mână Germanilor. Barthou e acela.
care a luat iniţiativa.
1 Aprilie. — Am avut la dejun pe Bontescu, Vlad şi
Osvada. Câteşi trei blamează guvernul, dar încă mai
mult pe Maniu şi Vaida; Vlad crede că Vaida este gata.
să se arunce în braţele lui Iorga şi să resădească. țără-
nismul în Ardeal. Ei sunt de părere că Maniu ar trebui
să se retragă pentru câtăva vreme din politică.
Imprumutul merge destul de rău; băncile abia aco-
peră sumele garantate de ele. Tar această sumă este trep-
tat ridicată de minister care se află la ultima extremitate..
Vlad insistă asupra prostiei lui Argetoianu, care a decla-
rat întrun interview că renunţă la impozitul asupra, be-
neticiului de război. când singurul mod de a atrage pe
subseriitori era scutirea pentru ei de acost impozit.
A une confârence ă la Banca Naţiunei, Aurel Vlad et
Bontescu ont marqu6 une grand: dâfiance au sujet du
gou-
vernement Averescu, qn'ils estiment trâz au-dessous de.
sa tâ-
che, Pour Vlad, Vaida est enclin â s'unir au parti «Federa
-
ţia democratică» de Iorga, Lupu ete,
En France, â la Chambre, on a parle ouvertement de-
tendre la main ă P'Allemagne. C'est Barthou qui a
donne le
branle.
l-er avril. — Eu ă dâjeuner Bonteseu, Vlad, Oswada. Ils
blâment le gouvernement, mais encore davautage
Maniu et
Vaida, que Vlad croit tont prât ă se jeter dans
les bras de-
Iorga et d'implanter le tzaranisme en Ardeal. Pour eux
Ma-
niu devrait quitter pour quelque temps la
politique.
l'emprunt va assez mal; les banques convrent ă peine la
somme garantie par elles. Or, cette somme estau furetă me-
sure levee par le ministâre aux abois. Vlad insiste
sur la
bâtise d'Argetoyanu qui a declare, dans une interview, re-
noncer ă limpât sur les bânâfices de guerre;
or, le scul appât.
awon pouvait offrir aux suseripteurs 6tait Pexemption de:
cet impât!
:
Guvernul a vrut să modifice legea, electorală

în Ar-
„deal, dar a fost nevoit să renunțe înaintea opoziţ
iei tu-
tulor Ardelenilor. Numai numărul aleşilor va
fi scăzut în
tot Regatul. In această, privinţă, Vlad îmi spune
că dela
început Ardealul ceruse ca numărul deputaţilo
r să fie
mai mic şi că Brătianu este acela care s'a
opus!
2 Aprilie. — I/ihali a dejunat la mine cu Brand
sch;
acesta era prezidentul grupărei germane în Camer
ă; este
un om calm, moderat, un adevărat German bine
crescut;
Ja fiecare cuvânt ce spune, se simte că guver
nul îi este
„antipatie. Este conservator în tendinţele lui.
Crede şi el
în dislocarea grupului ardelean. Nu va fi lângă.
Goga
'Şi Tăslăoanu, pe care-l dispreţueşte.
Mihali este ostil lui Maniu-Vaida. E] e sigur
că
aceştia: merg spre Torga-Lupu. Mihali e dispus
să sus-
ție pe Averescu, dar Pa sfătuit şi va sfătui şi
pe Bră-
tianu, pe care-l vede astăzi, că nu poate fi salvare decât
întrun guvern al tutulor.
A mai spus acest lucru şi astăzi de dimineaţă, întrun
interview pe care Pa daţ «Universului». Vlad a propu
s
„aceiaşi unire întrun articol din «Izbânda».
Îi
N N II
Le gouvernement a poulu modițier la ]oi dlectorăle
!Ardeul; il a dă y renoncer devant Poppos
de
ition de tout les
„Ardeleni. Seul le nombre des 6lus sera dimin
u dans tous le
royaume. A ce sujet, Vlad me diţ que des
Porgine l'Ardeal
avait demande que le nombre des dâputes fut moins
nombreux
-et c'est Bratiano qui s'y est 0ppos6 !
2 avril. — Mihaly ă dâjeuner avee Brandseh, qui &tait le
prâsident du groupe allemana ă la Chambre, Brandsch est
un homme calme, moderă, un vrai Allemand bien 6l&v6; le
zouvernement lui est antipathique: ca se
sent ă chagque mot
au'il dit, Conservateur de tendances. Îl
croit aussi A ja dis-
location du groupe de VArdeal, Ne sera pas dn
bord de Goga
-et de Tazlaoanu qw'il măprise.
Mihaly hostile â Maniu-Vaida. Est certain qw'ils
vont tout
droit ă Torga-Lupu. Enclin â soutenir Averescu,
mais il lui
a consai]l6 — de mâme qu'il diva aujourd'hui ă
Bratiano qu'il
voit ă 6 h. — quiil n'y a de salut que dans un
gouvernemeni
de tous. Il Pa dit d'ailleuxs ce matin, dans une
interview de
P<Uni versul». Vlad a propos€ la mâme union dans un arțicle
«de l'<Izbanda».
38 "NOTE POLITICE — 1920
— D-l Cambon, însărcinat de afaceri al Franţei, a
făcut o primă apariţie la I ockey-Club, pentru a. fi pre-
„Zentat de generalul Culcer. A doua zi a depus. carta lui
„de vizită, împreună cu a soţiei lui, la mine. Nu mai sunt.
pus la caranțină, pentru domnii dela Paris!
5 Aprilie, — Am fost primit astăzi cu soţia: mea, în
audienţă, la Regina, cu toate că se anunţase că audienţele:
erau suspendate în săptămâna, mare. Foarte afabilă şi
lăsând să se înţeleagă, în convegsaţie, că.nu trebue: să se
ție seamă de violențele datorite împrejurărilor ? A găsit.
„mijlocul şă se învite la Buzău... trecând spre Cislău pen-
tru a-şi alege un cal. .
Averescu este foarte şiret; şi Regina înţelege in-
fluenţa ce o are asupra femeilor, care îl apără din toate
“puterile : ştie să le măgulească. De exemplu, după pri-
mirea, miniştrilor, Averescu a cerut să rămâie pentru a
vorbi cu Regina şi i-a mulţumit cu. efuziune ca, şi cum
i-ar fi datorind Ei numirea lui. Regina i-a răspuns că în
adevăr vorbeşte des cu Regele, dar nu trebue să i se atri-
bue ei o cinste care nu revine decât Regelui. Apoi a
adăogat pentru noi: «Ştia foarte bine Averescu că Eu
Monsieur Cambon, chargâ d'affaires de France, a fait

une premi€re apparition au J ockey ă seule fin
de se faire
presenter par Culcer mardi dernier; le lendemain
il a depos&
sa carte et celle de sa femme; hier nous avons rendu
la visi-
te. Je cesse d'âtre au ban de ces Messieurs de Paris,
5 avril. — Recu avec Marie en audience chez la Reine,
quoiqu'on eât annoncâ que les audiences €taient suspendues.
pendant la semaine sainte. Trăs affable et dans la convers
a-
tions certaines transparences laissanţ €chapper qu'il
ne faut
pas tenir compte des violenceş dues, â leur heure,
aux cir-
constances. Trouv moyen de s'inviter ă Buzeu...
en allant â
Cislău choisir un cheval, Averescu est certainement tr&s
rus&
et la Reine comprend son empire sur les femmes, dont un
grand nombre: M. C., M-me &. rompenf des lances en
sa fa-
veur: il sait les flatter. Ainsi aprăs avoir recu les ministr
es,
il a demand ă rester pour parler â la Reine et Pa remerei6
avec effusion comme s'il lui devait sa nomination; la Reine
s'en est dâfendue: «Nous causons souvent, le Roi et moi. mais.
il ne faut me rendre un honneur qui ne'revient qu'au Roi»..
La. Reine ajoute pour nous: «Il sait bien que je n'y suis pour
nu am nici un amestec (7), dar a vrut să mă măgul
ească.
și să se pue bine cu mine». (Avis amatorilor). — Vaida
este nai seriosca Maniu; dar e cam 'dispus a lăsa
să se
înţeleagă, că ar putea să se răzbune excitând
ţărănismul
în Ardeal. De sigur că a reuşit în Anglia, dar
nu-şi dă
seaina: că această reuşită o datorează veacţiunei
contra
lui Brătianu. Nota, sa, personală este că a cunos
cut bine
chestiunile ungureşti şi că a fost foarte util pentr
u fa-
cerea păcii cu Ungaria. Când a părăsit pe Rose, era ho-
tărât că el se va întoarce la Londra; dar pretenţiile
lui
Duiliu Zamfirescu au stricat totiil. — rake Tonesenu
(Re-
„gina foarte circumspectă, în ceea ce îl priveşte)
nu a. dat
tot ceea, ce se, putea spera dela inteligenţa
sa. Nevasta
lui a spus lucruri care au' făcut rea impresie.
— Iorga, se
văzboeşte în contra Regelui şi a, Coroanei,
dar de. aită.
parte este foarte plictisit dacă i se închid uşile
Palatului.
A luat obiceiul să se adreseze Reginei pentru toate
: «Am
„fost nevoită să-i împrumut tâmplarul meu pentru mobi-
lele lui, cuie pentru tablouri. i-am procurat un
vagon când
s'a mutat; atacă pe Rege, şi cinci zile după. aceia
se adre-
sează lui Deniseca să-i împrumut din noupe tâmplarul
meu!»
rien (2), mais il a voulu me flatte» et se mettre bien

moi». (Avis aux amateurs), avec
“Vaida est plus s6rieux que Maniu, Il est un, peu enelin
ă laisser voir 'qu”il pourrait se vengex en
excitant le tzara-
Disme en Ardeal. Il a certainement r&ussi
en Amgleterre,
mais il ne se xend pas compte que c'est par
reaction contre
Bratianu. Sa note personnelle est d'avoi
r bien connu les ques-
tions hongroises et d'avoir 646 res utile pour
la paix avee
la Hongrie. Quand il a quitte le Roi, îl 6tait
entendu qu'il
retournerait ă Londres; c'est Duiliu Zamfirescu
qui, par ses
prâtentions, a tout, gâtâ, Take Ionescu (la conver
saftion ă son
jet 6tait trâs circonspecte de la part de la Reine) n'a pas
donne tout; ce que son întelligence laissait espâre
r, Sa femme
a dit 6videmment des choses qui n'ont pas fait bien. Iorga
part en guerre contre le Roi et la Couronne,
est mais îl
tres ennuy€ si les portes du Palais lui. sont
fermâes. Il avait
pris lhabitude de s'adressen ă la Reine
pour tout, «J'ai dă
iui prâter un menuisier pour ses meubles,
pour des clous ses
tableauz, lui fournir un wagon pour son demân
agement; îl
attaque le Roi et puis 5 jours apres îl s'adresse ă Denise pour
que je lui envoie mon menuisier».
— Ei Vaida mi-a cerut o întâlnire ca, să-mi spue că

este foarte amărât. Chiar în ziua în care îşi lua rămas
bun dela Lloyd George și dela membrii Conferinţei, a fost
nevoit să le anunţe retragerea sa. Lloyd George, nemul-
pumit, nu înţelegea cum era posibil din momentul ce
avea, majoritatea ? Nu s'a făcut nici o sforjare pentru a-l
reţine. Se lucrează la, distrugerea, a tot ce: făcea, puterea
paztidului lor în Transilvania. Ei nu sunt obişnuiţi să
fie guvernaţi de «ukaze»; aceasta mergea pe timpul lui
Tisza. Averescu se ia: după sfaturile unui desereerat
(Goga) și ale unui borfaş (ăslăoanu). Frumos rezultat
va fi când partidul, care singur era sprijinul Românismu-
lui, va fi distrus în profitul intriganţilor şi al străinilor.
Toată lumea în Transilvania este îngrijorată. EI a cerut
mereu prorogarea Camerei, dar Iorga s'a opus de frică
să nu se spue că nu se lucrează nimici — E sigur că
Ungurii au acum mână liberă; pacea, urma să fie semnată
înaintea Paştelui şi el, Vaida, obținuse dela Lloyd
George, al cărui «mentor» ajunsese în toate chestiile un-
gureşti şi cehoslovace, să nu lase pe Appony să
meargă la Londra. Acum semnătura este amânată, do-
— Vaida, qui m'avaiţ demande hier un rendez-vous, vient

me voii. «Este foarte amărât». Le jour mâme că il prenait
cong6 de Lloyd George et des membres de la Conference, îl
a dă lui annoncer sa retraite. IJoyd George mâcontent: com-
ment cela pouvait-il se faine puisquiil avait la majorite ?
On n'a fait aucun effort pour le retenir. Comment acecepte-
rait-il quaud on veut dâtruive tout c2 qui faisait la force
de leur parti en Transylvanie? Ils ne sont pas habituâs
âtre gouvern6s par ukases : e'âtait bon du temps de Tisza.
Averescu suit les conseils d'un dâsequilibre (Goga) ct d'un
malandrin (Tăzlăuanu). Le bean râsultat guand on aura d6-
îvuit le pasti, qui seul &tait le point dV'appui du <Românism»
au profit des intrigants et des âtrangers! Tout le monde est
înquiet en Transylvanie. Il a constamment demandâ la pro-
rogafion des Chambres ; orga sest oppos& de peur qu'on
ne dise qw'on ne travaille rien, Il est certain que maintenant
les Hongrois ont champ libre; la paix devait âtre faite avant
Pâques, et lui, Vaida, avait obtenu de Lloyd George, dont îl
&taiţ devenu le mentor dans les questions hongroises cet
teheco-slovaques, de ne pas laisser venir Apponyi ă Londres.
VOTE POLITICE — 1920 41
sarele sunt la Wilson şi când se ştie ce sunt statist

i-
cile ungurești, putem să ne aşteptăm să
pierdem ora-
şele dela, graniţă.
.8 Aprilie. —D. Heriot, corespondentul lui le
«Journal»
din. Paris, destul de bine documentat asupra
chestiunilor
economice româneşti, se miră de puținele cunoşt
inţe ale .
miniștrilor actuali, mai ales ale generalului
Averescu,
care «este îmbătat de popularitatea lui. ale cărei
motive
a vrut să mi le explice». Asupra tutulor întreb
ărilor a
răspuns invariabil: «Vezi pe d. Argetoianu». D.
H&riot .
se teme, tot ca, Vaida, ca amânarea semnăturei tratat
ului
cu Ungaria să nu fie o revizuire a graniţei noastr
e ocei-
dentale. — Acest gazetar, care pare a fi un om
priceput,
n'a avut acrul săl mă considere ca franco-fob.
Ca toţi
Francezii, vede cam peste tot bolşevismul (el
a fost
multă vreme pe lângă bolşevici) ; se miră de mania
lui
Lloyd George de a face pace cu Rusia. căci în Rusia nu
se mai găseşte absolut nimic; țara este absolut golhtă.
9 Aprilie. — Se începe să se vadă mai limpede în con-
flictul franco-german. Sub cuvânt că Germanii, pentru
a înăbuşi mişcarea revoluţionară, au introdus în regiun
ea
Maintenant la signature est ajournte, les dossiers sont chez
Wilson et quand on connaîţ les statistigues
hongroises, on
peut s'attendre â pexdre les villes de la frontit
re.
8 avril. — Mr, Hâriot, correspondant du «Journal» de
Paris, assez bien orientâ sur les questions €conomiques
rou-
maines, est 6tonn6 du pen de documentation des minist
res
„ actuels, surtout du gânral Averescu, «gris6 de
sa popularit€
et qui a voulu m'expliquer les raisons de sa popularite»,
Sur
toutes les questions, il a eu la vEponse invariable : «Voyez
Mr, Argetoyanu». Mr, Heriot eraint aussi que la remise de
la
signature du trait6 avec la Hongrie ne sienifie, tout comme
le croyait Vaida, une r6vision de notre frontiăre occiden-
tale. Ce journaliste, paraissant un homme avis€,
n'a pas eu
Pair de me considârer comme un franecophobe, Comme
tous les
Francais, il voit du bolehâvisme un peu partou
t (îl a 6t6
longtemps aupres des Bolcheviks). I1 s'âtonne de la
rage de
Lloyd George ă faire la paix avec la Russie, car on n'y trou-
vera -vien. Le pays est absolument vide.
9 avril. — On commence ă voir un peu plus elair dans
le conflit franco-allemand, Sous prâtexte que les Allemands
ant, pour 6teindre. le mouvement rouge, introduit dans le
13 lunie, — [n fine şi Take onescu a ajuns minis-

tru, dar nu are interimatul Finanţelor atât de dorit. Ave-
rescu părăseşte Internele şi se însărcinează el cu Finan-
ţele în momentul propice, când rublele şi coroanele vor
îi retrase. '
dn aceiaşi zi — coincidenţă simbolică — «Monitorul»
anunţă concesiunea monopolului de distribuţia petrolu-
lui societăţii «Industria Română a Petrolului», care
este, din toate afacerile veroase, cea mai scandaloasă pe
care o cunosc. Tăslăoanu poate acum să se retragă din
minister; şi-a făcut suma.
— Giolitti a fost chemat la Afacerile Străine. Sem-
nal timpurilor! Cristescu îmi spusese că la San-Remo,
Nitti mersese mână în mână cu Lloyd George în ches-
tia îndemnizării de război şi în celelalte chestii germane
şi că Lloyd George, dintr'odată, la părăsit după ce ob-
ţinuse dela Francezi tot ceeace cerea în Asia. S'ar putea
prea, bine ca numirea lui Giolitti să fie o ripostă.
16 lunie. Am văzut pe Mihail Boerescu de la
Londra: Succesul lui Vaida în Anglia a fost foarte se-
rios; Lloyd George şi trufaşul Balfour i-au arătat cu
atât mai multă prietenie, cu cât Brătianu le fusese odios
13 juin. — Take Ionescu est enfin ministre, mais il na
pas lintârim tant souhait6 des finances. Averescu quitte
Vintfrieur et se charge des dites finances au moment pro-
price, ou les roubles et les couronnes vont âtre retires.
Le mâme jour — coincidence symbolique! — se trouve au
«Moniteur» la concession du monopole de distribution du
pâtrole âă «Industria Română a Petrolului» qui est bien Paf-
faire vereuse la plus scandaleuse que je connaisse, 'Tas-
laoanu peut quitter le ministăre, Sa pelote est faite.
Giolitti est appel6 aux affaires, Signe des temps! Chris-
tescu m'avait dit qw'ă San-Remo, Nitti avait march6 aux
c6tes de Lloyd George, la main dans la main, dans la ques-
tion de Pindemnită de guerre et les autres questions alle-
mandes et que Lloyd George alâch6 subitement ayant obtenu
des Francais tout, ce qu'il demandait en Asie. La nomina-
tion de Giolitti pourrait bien âtre une riposte.
16 juin, — Michel Boerescu de Londres: Le succâs de
Vaida en Angleterre a 6t6 sârieux; Lloyd George et Porgueil-
leux Balfour lui ont margu€ d'autant plus dW'amiti€ que Bra.
tiano leur a 6t6 ă tous deux odieux. La gaffe de toujours
la amândoi. Greşala. de a se reproşa
într'una aliaţilor că
nu se observă tratatul din 1916. ar
fi putut fi evitată.
În adevăr, trei zile după armistițiul din
17 Noembre,
tânărul Nicholson, mâna dreaptă a
lui Balfour, s'a dus
după Boerescu la Club ca să-i
recomande călduros : 1) a
nu scoate vecinic înainte convenţi
unea din 1916; 2) să
fie numiţi plenipotenţiari Mişu şi Take Ione
cuţi în Anglia. 'Trei zile raai târzi scu, cunos-
u, Nicholson s'a reîn-
tors la Boerescu ca, să, afle dacă acest
a, avizase guvernul
lui de chestia, esen
ţială a convenţiunei din 1916!
par'că sar fi făcut într'adins, Şi
toată diplomaţia lui Bră-
tianu nu s'a bazat decâţ pe această con
venţie.— Steed
de la «Times» ura, şi el pe Brăt
ianu. De altfel, în timp
ce presa din Paris costa: milioane, presa, din Lond
dispreţuită. ra, era
Boerescu mi-a, confirmat ceea
ce aflasem în privinţa
faimosului
general Thomson, care avusese
distrugerei conducerea
sondelor noastre ; el s'a făcu
Labour-parti t mem bru în
d şi în calitate de <«travaill
ist», când a fost
convocată presa pentru Vaid
a, a reprezentat la legaţiu-
nea noastră gazeta englezească
cea mai bolşevică,!
Anton Bibescu — prinţ şi gine
rile lui Asquith, mă
reprocher aux alli6g linobs
ervation du traite de 1916,
pu âtre 6vitte. En eftet, troi aurait
s jours apres Yarmistice
novembre, le jeune Nicholso du 17
n, bras droit de Balfour,
trouver Boerescu au Club a 6t6
, pou» recommander avec
1) ne pas exhiber la conven chaleur:
tion de 1916; 2) nommer
tentaire Mişu et Take Ione plenipo-
scu que nous connaissons,
jours apres, Nicholson est Trois
revenu s'informer si Boerescu
avait avis6 son gouvernem
ent sur la question esse
la convention de. 1916! Com ntielle de
me un fait exprâs, ce n'es
sur: la production de cette t que
pice que s'est base toute
plomatie de Bratiano. Stee la di-
d, du <Times>, Pavaiţ
horreur, D'ailleurs, alor aussi en
s que la presse de Paris engloutis-
sait des millions, celle de Londres €taiţ dedaignâe.
Confirmation de ce que java
nâral 'Thomson, qui: dirigeai is appris, Le fameux
t la destruetion de nos g&
est devenu membre du part sondes,
i Labour et comme travaill
a reprâsentă â la l&gation, iste îl
lors dela convocatiion, de
poun Vaida, le journal angl la presse
ais le plus bolehâvique!
Antoine Bibescu. — prin
ce et gendre de Asquith s. v.
NOTE POLITICE — 1920 „61
rog ! — şi-a pierdut complect capul. Nu are cu colonelul

Rosetti, ataşat militar, decât raporturi prin note serise;
şi, perfect gentilom, a trimis la Bucureşti o notă tele.
grafică în contra lui Rosetti, pe care a semnat-o cu nu-
mele lui Boerescu, fără măcar să vestească mai târziu
“pe acesta. ,
— Am atacat foarte vehement în Le Progres» şi
în «Steagul» mârşăvia concesiunei distribuţiei petrolu-
lui societăţii Industria Română a Petrolului.
19 Iunie, — Campania în contra concesiunilor lui
Tăslăoanu societăţii I. R. D. P. — concesionara mo-
nopolului de distribuţie şi de import.al petrolului,
— şi societăței pentru «Refacerea Industriei» pe care
o duc personal şi care a obligat pe. «Dacia», pe «<Univer-
sul», pe lângă gazetele ţărăniste, să facă cor cu mine,
îşi aduce roadele. Garoflid a fost la Corteanu pentru a
încerca, să obţină o desarmare, prin făgăduiala unei mo-
dificări a legei şi prin oferta de trei locuri de deputaţi
pentru Arion, Săulescu şi mine. Regele este îngrijorat
şi nu mai vrea să semneze nici.un decret-lege. Teza lui -
p.! — a completement perdu la tâte. Aveo le colonel Rosetti,

attache militaire, îl n'a que des rapports par notes 6crites
et, gentilhomme parfait, il a envoyt i Bucarest contre lui
un tâltgramme sign6 Boerescu, sans mâme le communiquer
plus tard ă celui-ci,
Jai attaqu€ dans le «Progrâs» et fait attaquer vigoureu-
sement dans le «Steagul» la turpitude de la concession de la
distribution du petrole d la Societe du Petrole.
19 juin. — La campagne contre les concessions. de Taz-
laoanu ă VI. R. D, P, — la concessionnaire du monopole de
distribution et d'importation du pâtrole — eţ ă la Soeistâ
«pentru Refacerea Industriei», que je mâne personnelle-
ment et qui: a forc6 la «Dacia», PeUniversul», en plus des
journaux tzaranistes ă faire chorus, porte ses fruits. Uaro-
flid a 6t6 trouver Corteanu pour tâcher GVamener un dâsar-
mement par la promesse d'une modification de la loi et
par Voffre dâguiste de trois siâges pour Arion, Seuleseu
et moi. Le Roi est inquiet et ne veut plus: signer aucun
d&erst-loi, La thăse de Garoflid est spâcieuse : il faut aider
şi Anglia, a avut grijă să adaoge că D-l Millerand a re-
înoit asigurarea că oraşele din Ruhr vor fi evacuate
imediat ce Reichswehrul va fi părăsit zona neutră.
— Convorbirile pentru pacea, cu Ungaria sunt sus- :
pendate ! Imi reamintesc cu îngrijorare ceeace mi-a spus
Vaida la 5 Aprilie.
21 Aprilie, — Am petrecut; patru zile la Buzău, unde
am vorbit despre alegeri cu câţiva prieteni, printre cari
şi Bărdescu, venit din Bucureşti. Nu mai avem nimic
acolo. De când am lăsat judeţul pe mâna lui Arion. totul
s'a disolvat. Bărdescu, căruia i-am da direcţia, va încerea
să se strecoare pe lista Averescu.
22 Aprilie. — Am avut cu Regele, la curse, o lungă
convorbire. Regele doreşte să se reconstituiască partide
tari, căci cu coaliţii nu este nimic statornie de făcut.
Părăniştii au fost bătuţi la Roşiori-de-Vede, şi M. S$.
râdea de satisfacţie. (Fapt: pentru Vineri, Izvorul Tă-
măduirei, zi de târg la Roşiori, ţărănişti voiau să, ție o
întrunire. Demobilizaţii au pus mâna pe preoţi şi sub
cuvânt că ar trebui să fie la biserică şi nu la întrunire
et VAÂngleterre, a eu soin d'ajouter que Millerand a renou-

vel Yassurance qu'on 6vacuerait les villes du Main sitot
que le Reichswehr aura quitte la zone neutre,
Les pourparlers pour la paix hongroise sont suspendus!
Je me rappelle avec inquiâtude ce que me disait Vaida le
5 avril,
21 avril. — Pass quatre jours Buzau. Imeidemment caus&
€lection avec quelques amis, y compris Bardescu arriv6 de
Buearest. Nous n'avons plus rien lă-bas, Depuis que j'ai
laiss6 le district ă Arion, tout s'y est dissont. Bardescu, î, qui
jai donne la direction, essaiera de se glisser sur la liste
A verescu.
22 avril. — Le Roi aux courses. Longue conversaţion sur
genbralites. Il dâsire reconstitution des partis forts, ca:
avee des eoalitions rien ă faire de durable. Les tzaranistes
ont €t6 rossâs ă Roşiori
de Vede et Sa Majeste en riait de
satisfaction. (Fait: pour vendredi, Izvorul Tămăduirei, jour
de foire ă Roşiori, les tzaranistes voulaient tenir une T6u-
niom; les demobilisâs ont empoign€ les curs et sous prâtexte.
quiils devraient âtre ă Peglise et non pas ă une r6union po-
semneze o altă afacere, «Hambarul»

(lucru de care sa
plâns Garoflid, vezi 19 dunie). —
Am spus verde. Rege-
lui că 'Tăslăuanu este un hoţ şi că treb
ue să se ferească
de el. — Regele: «Dar are pe Deleanu (?) ca să-l
ducă, şi de acesta nu sa zis nici con-
odată nimie». — Regele
m'a, lăsat să înţeleg că şi Averescu
fusese indus în eroare,
2 lunie. — Alexandrescu, avocat
la ministerul de in-
dustrie, mi-a povestit că a, însoţit
la ministerul de finanţe
pe o rudă a lui, ofiţer cassier,
care de trei zile aşteaptă
încasarea unei ordonanţe de plat
ă de 300.000 lei pentru
un regiment din Basarabia. Cu toaţ
e intervenţiile, An-
ghelescu a refuzat plata : Cassa
e goală! Dar, adaogă el,
în minister se fac instalări măreţe.
Trancu-Iaşi cel din-
tâi dotează... asistența socială cu mobi
le şi cu personal
ultra-costisitor. In ceeace priveşte
pungăşiile, zice el, li-
beralii erau copii de ţâţă pe lâng
ă 'Tăslăoanu. şi perso-
nalul lui Averescu.
i
— Am prânzit aseară, invitat de Stol
ojan, cu con-
tele Shraynski, ministrul Poloniei
. EI pare foarte îngri-
jat de mersul războiului; front prea
întins şi care nu se
affaire, le Hambarul (sujet de

plainte de Garoflid, v. 19
juin). Jai carrement dit au Roi que
Tazlaoanu 6tait un vo-
leur et qu'il. fallait se mâfier de lui,
Le Roi: «Mais îl a, pour
le mener, un. Deleanu (?) dont on n'a jamais
Le Roi a laiss6 entendre qu' Averescu rien dit. —
avait 6t6 aussi înduit
en. erreur,.,
24 juin, — Alexandrescu (Burtică), avoeaţ ministere
industrie, me raconte qu'il a accompagnt
aux Finances
un sien parent, officier pâyeur,
qui depuis trois jours atten-
dait Pencaissement d'une ordonanc
e de payement de 300.000
lei, pour un r&gimenţ de Bessarab
ie, Malgrg tontes les inter-
ventions, Angelescu a refus6 net
: les caisses sont vides !
Mais— ajoute-t-il — dans les
ministâres on s'installe roya-
lemen t. 'Franeu-Iassy est le premier
sociale de membres et de personne
ă
doter.., Passistance
l ultra-dispendieux. En
fait de vols — ditil — les libâraux
6taient des enfants au-
pres de Tazlaoanu e du. personne
l d'Averescu,
Dîn€ hier, invită par Stolojan, avee
le comte Skrzynski,
ministre de Pologne, râs inquiet de la
guerre ; front trop vaste qwon tourmnure de la
ne peut plus tenir, I/Ucraine
mai poate ţine. Ukraina n'a fost în stare să, organizeze
măcar o miliţie. «Nu există! suntem blocaţi !», zice el.
Franţa şi Anglia trimit muniții şi ajutoare, dar nu trece
nimic. din cauza, lucrătorilor englezi şi italieni; grevele
servesc tocmai să anuleze aceste transporturi, «Dacă nu
avem un succes înainte de iarnă şi dacă intrăm într'us
război lung, chiar fiinţa, Statului este primejduită !»
25 Iunie. — Germanii nu-şi pierd vremea. O mulţinie
de misiuni oficioase se află la Bucureşti pentru a reînoi
relaţiunile comerciale. Hildebrană are chiar o misiune
oficială. Dl. Rudolf Rengshausen, însoţit de Heinz Voss,
ar dori să provoace trimiterea unei delegaţii române la
Berlin. Dr. Ludwig von Donle, Geheimrat, adus de către
Arthur Moos, fost ofiţer de poliţie la Bucureşti pe timpul
ocupaţiei, a, venit la Bucureşti să trateze acorduri per-
tru a împiedeca ca «Lloydul Bavarez» să cadă în mâinile
Emglezilor, care au şi absorbit «Siid-Deutscher-Lloyd»
şi «Donau-Dampfschiffahrt-Ges». EI vine din Franţa şi
are fot concursul Francezilor : bine înțeles ! — A văzut
pe Take Ionescu; va vedea şi pe Argetoianu şi îmi spune
ma pas 616 capable d'organiser mâme une milice: «C'est

rien»! — me dit-il. «Nous sommes bloqguâs
». — La France
et l'Angleterre donnenţ des munitions et -des
secours, mais
rien ne passe â, cause des ouvriers anglais et italien
s ; les
greves servent justemenţ ă annuler ces tramspo
rts. «Si nous
n'avons pas un suecâs avant Vhiven
et si on entre dans
une guerre longue, l'existence de VEtat esţ elle-mâme em.
danger !>,
25 juin. — Les Allemands ne perdent pas
de temps. Une
foule de missions officieuses sont ă
Bucarest pour renouer-
des râlations commerciales. Hildebrand
a mâme TE Dis-
sion officielle, Mr. Rudolf Rengshausen,
accompagn pai
Heinz Voss, voudrait provoquer
lenvoi d'une dâl&gation
roumaine. ă Berlin. Mr. le dr. Ludwig
von Donle, Geheimrat
amen6 par Arthui Moos — autre
fois oificier de polica A
Bucarest sous Yoceupation,
— est venu traiter ă Bucarest
des accords pour empâcher le
«Lloyd Bavarois» de tomber
uux mains des Anglais, qui onf dâjă absorb le «Siid-Deuţ-
scher Lloyd» et la «Donau-Dampsfchiffahrt-Ges»,
de Paris Il vienţ
eţ a tout le concours des Franeais:
Il a vu Take Ionescu, verra, Argeto naturellement,
yanu et me diţ avoir fait
&.
d
că a făcut un acord cu «Serviciul de navigaţie româ-

nească».
L'am convins să se gândească la o societate mare
românească care ar cuprinde şi o participare a Statului.
— Mare scandal eri la Cameră; au avut loe chiar bă-
tăi; alt scandal astăzi. Şi nu sa trecut încă de validări.
"Ţărăniştii împreună cu toată opoziţia, fac o obstrucţie
îndârjită. Trebue ca Averescu să intervie mereu, perso-
nal. Take cu ai lui stau cu braţele încrucişate. Se zice că
Averescu îi va da în sfârşit interimatul Finanţelor. Pu-
blicul este foarte decepţionat de acest regim.
28 lunie. — Garoflid ma căutat de două ori: Aştia au
discutat şi vor să-ţi ofere un loc în Ardeal... «Aştia»
sunt colegii lui. E] e însărcinat să mă pună în contact cu
Vaida fiindcă, însărcinat să vorbească cu acesta, Va
găsit foarte încăpățânat. zicând că dacă s'ar preta la un
aranjament, ar reîncepe acuzaţiile de filo-germanism în
contra lui. Să fi spus el această prostie? să fi pretins ca
guvernul să facă pe «Epoca» să tacă din gură? sau e o
simplă simulare ? Am tăiat-o scurt. N'am ce căuta în Ar-
un accord avec la «Navigation Roumaine». Je Pai pousst â

songer ă une grande sociât nationalisâe roumaine, englo-
bant aussi une participation de LEtat. ,
Scandale ă la Chambre hier ; on s'y est mâme ross ;
scandale encore aujourd'hui. On en est toujours aux valida-
tions. Les tzaranistes et toute lopposition font une obstrue-
tion ă tous crins. Averescu doit intervenir personnellement
ă chaque bout de champ. Take et les siens se croisent les
bras. Il paraît qwâAvereseu va enfin ]ui donner Pirtârimn
des finances Il y a daus le public une forte dâception d6jă
au sujet du râgime.
28 juin. — Garoflid m'a cherch6 deux fois ce matin.
«Aştia au discutat şi vor să-ţi ofere un loc în Ardeal...» —
les «ăştia» sont ses collăgues. Bref, il est charg6 de me dire
qu'il faudrait prendre contact avee Vaida, car, ehargâ d'en
causer, il a trouv6 ce dernier embală. tâtu, disant que si'il
se prâtait ă un arrangement, les aceusations de philoger-
manie recommenceraient contre lui (A-t-il dit cette bâtise?
a-t-il entendu que le gouvernement davait faire taire
I «Epoca» ? Est-ce une simple frime 7). J'ai coupă court.
Je n'ai que chercher en Ardeal; ja ne veux pas m'exposer
cum Cosenz Hardy este un agent economic ; a ceruţ
să mă vadă. L-am întâlnit la Barbu
Catargi Miercuri
9 Mai. In urmă a spus lui Barbu Cata
rgi că a fost foarte
satisfăcut de conv
orbirea noastră, că sunt un om de
Stat nesemănând cu nici-unul din oamenii
mâni : nu-i
politici ro-
spusesem nici-un rău de adversar
ii mei !
«Anglia nu admite ruina Germanie
i şi nu-şi însu-
şeşte ura Francezilor. S'a făcut
ceva care nu este «gent-
leman» : era hotărît că Germania, va
fi constrânsă prin
forţă să semneze tratatul politic,
dar că se va discuta
partea financiară; iar. Clemenceau
a smuls totul. S'a
socotit că dacă Germania va plăti
regulat anuităţile ce
i se cer, după 25 de ani va fi
datoare o sumă şi mai
mare ca 'cea de la început. San-Re
mo nu e; făcut decât
pentru. ochii lumii. 'Prebue să se
reducă, căci altfel va
avea, loc un nou război, sau, mai
sigur, o revoluţie în-
grozitoare. Nu vrem aceasta. — Desp
re politica internă:
Averescu merge spre. o înfrângere, ceeace
ar
fi regreia-
bil ; este un naiv. D. Argetoianu
joacă pe lângă e] ro-
lul lui Iago. Chestia Basarabiei
mai este încă pendinte
şi plină de primejdii. Rolul d-tale e rău
cunoscut ; vi
Hards est un agenţ 6conomiq
ue, a demande ă me voir.
Pai rencontr6 chez Barbu Cata Je
rgi. Deux heures de conver-
sation (mereredi, 5 mai). Il
s'en es montrâ tr&s satisfait
Catargi, en dâclarant que j'€ta â
is un homme d'Etat ne ressem-
blant ă aucan homme politiqu
e roumain: je ne lui ai dit
aucun mal de mes adversaires!
— «L'Angleterre m'admet pas
qu'on ruine PAllemagne et n'6pouse
cais, On-a fait quelque chose de pas la haine des Fran-
pas gentleman: i] 6tait en.
tendu qu'o n ferait signer de force â
VAll
emagne le traite Do-
litique, roais «qu'on discuteraiţy
la partie financisre; or, Cle-
menceau a tout arrachâ. On
a dâclar& que si YAllemagne
payait regulierement leg annu
itâs qu'on exige d'elle, au bout
de 25 ans elle devraiţ encore
une somme plus forte qu'en
mengant, San-Remo est pour com-
les yeux du monde, Il faut
duire; autrement i] Y aura r6-
de nouveau la guerre, ou,
sărement encore, une terrible rvolation, plus
pas Nous ne voulona
cela».
— Politique intârieure: «Averesc
dWun 6chec et ce sera regretta u va au-devant
ble; il en est un naîf. Mr.
getoyanu joue auprâs de lui Ar-
le râle de Iago. La question de
Bessarabie est encore pendante
et grosse de dangers. Votre
r6le est mal connu; on vous fait un griet de la paix et je
>
4
J. Boambă şi Blank au cunoştinţă de aceasta. Califica-

tivul de bandit e cel mai moderat calificativ pe care la
întrebuințat D-l Links.
14 Iuie, — O reflecţiune a lui Franklin- Martin, mi-
nistrul Italiei : «Proectele cunoscute ale d-lui Take Io-
nescu asupra unei confederaţii balcanice, — România
mână în mână cu Jugoslavia —ar fi o ruptură cu Italia».
— Polonezii, cari voiau să sugrume bolşevismul la
„Kiew şi la Moscova, sunt bătuţi şi se retrag ! Retragere
de 200 klm. sfătuită zie telegramele, chiar de Foch. Pre-
şedintele consiliului Grabski se află Ja conferința din
Spa, implorând pe aliaţi. Este vorbasă se impue un
armistițiu, căci Polonezii ar fi declarat că vor renunţa.
la Wilna şi la Galiţia orientală.
17 Julie. — Plecăm diseară la Karlsbad. Alegerea:
unui itinerariu, permisele, paşapoartele, schimbul, difi-
cultatea de a obţine credite complică întratât o călăto--
cie încât nu poţi să nu te gândeşti fără puţină amără-
ciune la ce a fost şi la ce este.
— Rezumatul ultimelor zile:
* r6e, mais J. Boambă et Blank sont au courant. C'est Dinw

Bratiano qui, sous le sozau du secret. m'a raconts le fait.
Le qualificatif «bandit» est le plus modâre qu'il a employă.
14 inillet. — Une reflexion de Franklin-Martin, le mi-.
nistre d'Italie: les projets avârâs de Mr, Take Ionescu sur
une confâdâration balkanique — la Roumanie la main dans
la main avec la Yougo-Slavie! — serait une rupture avec
VItalie.
Les Polonais qui voulaient enelouer le bolehâvisme A
Kiew et â Moscou, sont battus et se retirent. Recul de AP
kil., conseill disent les tâlâgrammes, par Poch lui-mâme,
Le prâsident du conseil, Grabski, est ă la confârence de Spa
implorant les alliâs. I] est question d'imposer un armistice,
les Polonais ayant declar6 qu'ils renonceraient â Vilna et ă:
la Galicie orientale...
17 juillet. — Nous partons ce soir pour Karlsbad. Le
choix d'un itinâraire, les permis, les passeports, le change,
la difficult6 d'avoir des crâdits certains, compliquent â tel
point un voyage qu'on ne peut sans un triste retour com-
parer ce qui est ă ce qui. a 6t€.
Resume des derniers jours,
Situaţia Poloniei : aproape: desperată. Generalul

Coandă (preşedintele Senatului — întrebuințat la toate—
se dă ca «homo regius»), mi-afirmă că armata polonă
este bolşevizată, că ea singură se surpă, iar nu că bol-
şevicii o înfrâng. La Consiliu, Take a încercat să joace
rolul lui Venizelos şi să se intervie, dar m'a asigurat
Cudalbu că sar fi declinat orice propunere de inter-
venție.
— Joi seara Rattigan mi-a destăinuit că Lloyd
George propusese, chiar în acea zi, o conferinţă redusă
între Polonia, România, Lituania, Cehoslovacia, şi repu-
blica Sovietelor şi că guvernul român ar fi primit, A:
xeasta va fi desigur recunoașterea regimului rus.—Când
am vorbit cu Poklevski despre un armistițiu ruso-polo-
nez, el m'a prevenit că «Ruşii vor cere recunoaşterea
lor (!)» iar Rattigan mi-a spus: «tot vor trebui odată recu-
noscuţi ; nu-i nimic de făcut !» In gazetele noastre pun
să se scrie că această pace este admisibilă. necesară
chiar, fiindcă regimul Trotzki-Lenin, intrat în concertul
european, va fi: mai puţin ofensiv, deci mai puţin pri-
mejdios. Am dictat personal articolul din «Le Progrăs».
La situation de la Pologne confine â la dâtresse. Coandă

(genâral-prâsident Senat — on le met ă toutes les sauces —
se donne comme homo regius) m'affirme que l'armâa est
bolchâvisâe et que c'est elle qui s'âeroule et non pas les
bol-
châviks qui Penfoneznt. Au conseil, Take avait
essay6 de
Jouer les Venizelos et d'intervenir, mais Cudalbu ma assu-
re qu'on avait dâeline toute proposition d'intervention.
Jeudi
soir Rattigan m'a enfin confi6 que Lloyd George avait
pro-
pos6, ce jour-lă mâme, une confârenee reduite ă la Polosne
,
la Roumanie, la Lithuanie, la Tehâeo-Slovaque et la
rpum
blique des Soviets et que le gouvernement roumain avait
acceptă. Ce sera 6videmment la reconnaissance du râgime
russe, Poklevski, lorsqua je lui ai parlă dun armistic
e ruzso-
polonais, m'avait, prevenu «mais îls demandent leur reco-
naissance!» — et Rattigan m'a dit: «Il faudra bien; que
voulez-vous qw'on y fasse?> Dans nos jourraux 3e
faiz
Scrire que cette paix est “admissible, n&cessaire mâme;
que
le regime 'Trotsky-Lenin rentr6 dans le concert europâen
sera moins offensit, done moins dangereux. J'ai mâme dicte
Varticle du «Progrts» de ca soir,
72 VOTE POLITICE — 1920
| — Am văzut pe Stirbey eri. A venit să protesteze
în contra unor cuvinte rău voitoare pe care le-ar fi spus
el la Buftea în contra mea, după spusele lui Gică Ştetă-
nescu. Prin el mi se confirmă faptul că Vaida, Mihala-
che şi M. Popovici prânziseră la dânsul: «Ei s'au invi-
tat (7)»; — şi că, mai înainte el primise pe Popovici şi
pe Maniu. (Deci el a negociat, înainte ca Regele să fi
primit pe cei trei delegaţi ai Federaţiei, cari ceruse o au-
dienţă în urma violenţelor parlamentare din2 şi 3 Iu-
lie). Nu este posibil să fi spus el ceva în contra mea
acestor domni, cari îmi sunt foarte favorabili mie, el
care în toate ocaziile mă apără. Poate că ar fi spus nu-
mai că suntem prea anglo-fili. «La Curte, unde mă due
"foarte mult (sic), nimeni nu are o linie de conducere sta-
bilită !» — Eu: «Cum se poate ca Regele să fi dat di-
solvarea lui Averescu. fără măcar să aştepte un vot al
Camerei ? Astăzi ar fi mult mai multe motive pentru
disolvare!» — El: «Atunci chestiunea Prințului Carol
a jucat un rol hotărâtor; Lupu şi dorga care voiau să o
aranjeze, nici nu au primit să stea de vorbă cu Boyle,
care avea direcţia ei şi care a adus foarte mari servicii!
Vu Stirbey, hier. II €tait venu protester contre un Dro-

pos malveillant qu'au dire de Gică Stefănescv îl aurait tenu.
ă Buftea contre moi. J'ai eu par lui confirmation quiil avait
eu ă dîner Vaida, Mihalake et Mih, Popovici, «c'est eux qui
se sont invitâs» (?) — et que pr6câdemment il avait recu
„Popovici et Maniu. (Done, il a nâgoci6 avant que le Roi ef
” recu les trois dâlâgues dela Federation, qui avaient, demand
audience â la suite des violences parlementaires des 2 et 3
juillet). — «Pas possible qu'il ait diţ quelques chose contre
„moi ă ces Messieurs, d'ailleurs î moi trăs favorable, lui,
qui en toufes oceasions me dsfend. Peut-âtre a-t-il senlement
dit que nous €tions trop anglophiles». (Tiens! 'Tiens! me
„ disais-je). — «Dans cette Cour que j'ai beaucoup pratiqute
— (sic) — on n'a pas une ligne arrâtse en rien!» — Moi:
«Comment le Roi a-t-il pu accorder la dissolution ă Ave-
rescu sans mâme attendre un vote de la Chambre? Aujourd-
hui on aurait bien plus de raison, de dissoudre! —
Lui: Mais
alors la question du Prince Carol a jou6 un râle dâcisif: Lupu
et Iorga en voulant la râgler, n'ont pas accept de
causer
mâme avec Boyle, qui, lui, avait la direction et qui a rendu
(Aceasta este un dedesubt care 'se
bănuia, dar care nu
se articula). — Stirbey nu consider
ă atacerea Prințului
Cacaro terminat
l ă: e] bănueşte că Prinţul vrea
să păs-
treze şi pe Zizi şi Coroana. Chestia nu va fi trangată
decât dacă Prinţul se întoarce căsăt
orit (deci acesta
este un proect a] Reginei). «La Curte
n'are nimenea voin-:
'ța să ducă o rezoluţie la bun siârş
it», zice Stirbey. Am
aflat astăzi că la întrevederea dela,
Buftea se promisese
că guvernul ar veni'dela sine să modifice
noul regulament
care supărase opoziţia atât de mult.
Stirbey recunoaşte
că va fi imposibil să se revizuiască
Constituţia cu ae-
tuala Cameră, mai ales că guvernul
nu are două treimi
din Cameră. — Spun că soluţia ar
fi o Constituţie des-
bătută între şefii de partide şi apoi supu
să unui plebis-
„cit. Nu văd altă soluţie. — Da, zice Stir
bey, dar cine va
putea să constituiască un guvern destul
de tare? — Se
găseşte cine, am răspuns eu.
|
o — In privinţa alegerilor parţiale, Argetoianu mi-a
trimis pe M. Săvleseu. La Consiliul de
miniştri, când s'a
vorbit despre aceasta, Take Ionescu a spus că alegerea
lui Arion, Săulescu şi Marghiloman ar fi «o desonoare»
de grands servic2s!» (Un des dessous qw'on soupconnait,
mais qu'on n'articulait pas). — Stirbey ne considăre
comme terminte laffaire du Prince Carol: il
pas
le soupeonne
"de vouloim garder et la belle et la Couron
ne. Elle ne sera
tranehâe que si le Prince rentre mariâ: c'est
done un des
projets de la Reine. — «A la Cour, on n'y a pas
la volontă
de mener 4 bonne fin aucune râsolution» (sie). Jai
appris dans la journâe que dans Tentrevue de Buftea on
avait promis que le gouvernement, viendraiţ lui-mâ
me modi-
“fier le nouveaa reglement qui avait tant ivrit6
Voppositien.
Stirbey reconnaît qu'il sera impossible de
reviser la
“Constituţion avec la Chambre actuelle sans compter qu'on
ma pas les 2/3. J'exiposa qwon en arrivera ă une Constitu-
“ion debattua entre les chefs de parti octroyâe et ensuite
soumise ă un plâbiscite. Il n'y a pas d'autre sortie.
— Oui,
fait Stirbey, mais qui pourra consti
tmer ce gonvernement
assez fort? — Ca ss trouvera, lui dis-je.
Au sujet des €lections partielles, Argetoyanu m'a
envoyă
.M. Seuleseu. Au Conseil des ministres, lorsqu'on en
a parl€,
“Take a dit que l'6lection d'Arion, Seulescu et Marghiloma
n
serait un «deshonneur» pour lui, Le reste du-eouseil n'a pas
pentru el. Ceilalţi din consiliu nu Pau urmat pe această

cale. Dar Argetoianu. ţine morţiş la proectul lui. să can-
didez pentru Senat la 'Trei-Seaune; la Botoşani, dacă
guvernul nu are candidaţi; nimic nu ar opri Liga Popo-
rului să voteze peniru candidatul țărănist; însă guve:-
nul consimte să piardă un seaun, dar nu în folosul ţă-
răniştilor. Tot acest raţionament cade şi nu rămâne în
picioare decât ostilitatea, dacă, cum se zice, ţărăniştii nu
prezintă candidat. Vom vedea.
— Cudalbu a venit să mă vadă. Are conştiinţă de
neputinţa guvernului, şi o spune. Este imposibil de lu-
crat cu un consiliu de 19 miniştri; 2—3 din ei discută,
iar restul nici nu deschid gura.
29 lulie. — Voiaj Veneţia-Lido.
1 August, — Karlsbad. — Sunt de o săptămână la
Karlsbad. Nu primesc nimic din România, nici serisori
nici gazete; probabil tot greva, căilor noastre ferate. Pen-
tru a, putea porni ceva din ţară, trebue să mergi la Bra-
şov, îmi serie Butculescu care a făcut acest lucru, şi de
fapt am primit două cărţi poştale. trimise în acest mod.
Aci totul este pentru Germania şi guvernul din
emboite le pas. Mais Argetoyanu en tient ă son projet, siege

de sânateur ă Trei Scaune; ă Botoşani, si le gouvernement
n'a pas de candidat; rien n'empâchera la masse de la Ligue
du Peuple de voter pour le tzaraniste; or, le gouvernement
veut bien perdre un s'&ge mais pas au profit des tzaranis-
tes. Tout le raisonnement tombe et reste seule Lhostilite si,
comme on dit, les tzaranistes ne prâsentent pas de candidat,
Nous verronşs.
Cudalbu est venu me voir. Il a la conscience de leur:
impnissance ministârielle et le dit. Impossible da travailler
avec «un conseil de 19 ministres, aussi il yena 2ou 3 qui
discutent et le reste p'ouvre pas la bouche.
20 jvillet. — Voyage Venise-Lido.
1 aoât. — Karlsbad, — Depuis mme semaine ă Karlsbad.
Rien ne vient de Roumanie, ni lettres, ni journaux; proba-
blement toujours la gr&ve de nos postiers. Pour faire partir
quelque chose, il faut aller ă Braşov; Buteulescu le fait et
me l'crit et de fait deux cartes postales expedites de cette:
îacon sont arrivâes.
Tei, tout est ă PAllemagne et le gouvernement de Pra-
Praga, nu prea are partizani, Populaţia munce

şte, este:
politicoasă, ca şi în trecut, şi foarte cinstită, cu
.toate că,
nu-şi poate sătura pofta de mâncare. Ea,
mare de loc:
pâine şi cartofii se vând cu 4 coroane kgr. (înain
te costa.
14 heller). Nici-o schimbare în ce priveşte
curăţenia şă
întreţinerea. Dar preţurile, pentru toate, te
împacă cu
preţurile din Bucureşti.
— Polonia stă foarte rău şi faptul că a urmat
suges-
tiunile franţuzeşti a, început să o coste
foarte scumyp..
liste adevărat că Parisul a rechemat pe gener
alul Henry,.
şeful misiunii: militare! Ruşii au întors
aripa stângă.
polonă pentru a ataca Varşovia prin Nord;
gazetele a-
nunţă că Polonezii n'au putut ţine pe Narew
şi că ina-
micul a, trecut Bugul pe un front de 100 kim.
! Sfârşi-
tul se apropie, mai ales că aceste ştiri arată
o debandadă
complectă. (tazetele franțuzeşti nu tăgăduese gravi
tatea.
situaţiei, dar pretind că Polonezii sunt în
refacere; se a-
nunţă pornirea de muniții şi chiar de trupe
( 71), dar ni--
mic nu mişcă, Englezii stau foarte liniștiți. Churebhill,
cu.
toate că e ministru de războiu, â scris în gazete
că ar trebui:
„gue ne compte gutre de partisans.

La population travaille,.
est polie, tout comme par le pass,
est trăs honnâte, et:
pourtant elle ne mange pas â sa
faim. Elle manque totale-
ment de pain et la pomme-de-terre est ă 4 kronen
Aucun declin en
le kilo.
point de vue propretă et entretien. Mais:
les prix, en tout, vous reconeilient avec ceux de Bucarest.
La Pologne est au plus bas, et d'avoir
suivi les Suges--
tions frangaises lui cofite d6jă trâs cher,
Il est vrai que
Paris a rappelă le gânâral Hen.: „ chef
de la mission mili-
taire. Les Russes ont dâbordă Yaile
gauche des Polonais pour:
attaquer Varsovie par le Nord;
les journaux annoncenţ que
les Polonais n'ont pas tenu sur le Narew et que
le Boug lui-
mâme est franchi sur un front de 100 kilom
. C'est la fin:
proche d'autant plus que ces nouve
lies dânot ent une dâban-
dade absolue. Les journaux francais ne 'nient pas la gravit&
de la situation, mais prâtendent que les Polonais se resai_
sissent; on annonce envoi de munitions et mâme de troupes,
mais rien n'a bougă encore. Les Ang'a
is. cux, sont calmes.
Churchill:a mâme 6erit dans les journ
aux, tout ministre de
la guerre qu'il est, qu'il faudrait faire des concessions. &ă
să se facă concesii Germaniei şi să i se dea mandat să
„intre în acţiune în contra bolşevicilor; iar Lloyd George,
interpelat, a răspuns că articolul lui Churchill intră în
vederile politicei guvernului!
Conferinţa, dela Londra, bineînţeles, a rămas baltă;
Englitera, după insistenţele Franţei, şi-a subordonat ati-
tudinea de suspendarea ostilităţilor cu Polonia.
Se anunţă deasemenea, că raporturile comerciale cu
„Sovietele, vestite de multă vreme, s'au suspendat, dar...
«Le Matin> din 4 August anunţă că Kamenetf, Krassin
şi colaboratorii lor au sosit din nou la Londra!
9 August. — Karlsbad, — Am dejunat cu d-l Speyer,
marele bancher din New-York. Cu toate că e născut la
Frankfurt, este foarte obiectiv şi aspru pentru politica,
germană, dinainte de războiu : «Niciodată nu sar fi pu-
tut târi poporul american în războiu nici hotărî Wilson
„să intre în război, cu toată destoinica propagandă *en-
glezească, fără prostia diplomaţiei germane. (Ştiam că
Wilson era în contra războiului. Când el a fost ales, Vo-
picka mi-a spus că acum războiul se va sfârşi, Wilson
PAllemagne et de lui donner mandat d'agir contre les bol-

<hâviks, et Lloyd George, interpâl6, a dâelar6 que Particle
de Churchill n'avait rien de contraire ă la politique du gou-
vernement,
La eonfârence de Londres est &videmment tombâe ă
- Peau, PAÂngleterre ayant sur les insistances de la France
subordonnâ sa tenue ă la suspension des hostilites avec la
Pologne. On declare de mâme que les conversations commer-
ciales avec les Soviets, annonetes il y a beau temps, sont
„suspendues, mais... le «Matin» du 4 aocât annonce que Ka:
“meneff, Krassine et leurs collaborateurs viennent d'arriver
de nouveau ă Londres.
9 aoât. — Karlsbad. — J'ai d€jeune avec Mr. Speyer, le
„grand banquier de New York. Quoique Frankfortois d'ori-
gine, il est objectit et sevăre pour la politique allemande
d'avant la guerre: «Jamais on n'aurailt.... traîn6 le peuple
amâricain ni dâcid€ Wilson» d'entrer en guerre malgră la
bonne propagande anglaise, sans la bâtise de la diplomatie
allemande. (Je savais que Wilson €tait oppost ă la guerre.
“Lors de son €lection, Wopisea m'avait dit au Club: «C'est main-
tenant la paix; Wilson grand ami de Ja paix»), — Quand on
NOTE POLITICE — 1929 .: 77
fiind un mare partizan al păcii). Când sa aflat de

tele-
srama care povăţuia Mexicul să atace pe State
le-Unite
recunoscându-i dreptul să-şi anexeze 2—3 State
din Sta-
tele- Unite, — State care sunt mai mari decât
Mexicul!—
a fost o indignare generală în America. Toată
lumea a
fost jienită de oferta de a lăsa trecerea liberă
la 2—3
vapoare spre Europa, cu condiţie să aibă un
anume pa-
vilion şi să fie vopsite în anume mod; așa că-atunci
când
sa întâmplat torpilarea «Lusitaniei», submarinel
e pre-
gătiseră deja, explozia opiniei publice». -
10 August. —Karlsbad.—La 5 August «Le Matin» (tre-
buesc primite cu oarecare rezerve informaţiile foarte
ten:
denţioase ale acestui ziar) anunţă că Lloyd George,
între-
bat în Camera Comunelor asupra chestiunei polon
eze, ar
fi declarat: «După ceiace ştiu despre Cehoslovacia,
nu ered
căar fi nevoe de mari. insistenţe pentru ca această ţară
să -
ajute pe Polonia în contra Rusiei». Primul ministru en-
glez este foarte rău documentat, sau «Le Matin» îşi ia
dorinţele drept realităţi, |
Consiliul s'a întrunit, la Praga, în: ziua de 9 Au-
gust, pentru a, hotărâ publicarea unui comunicaţ prin
care să se declare în contra războiului şi că este hotăr
ât
aconnu la d&pâche poussant le Mexique ă attague

r les Etats-
Unis et lui reconnaissant le droit de S'armexer
deux ou trois
-Etats de PUnion, des Eltats qui sont plus grands que le Mexique,
fait en 6levant les bras Mr. Speyer, ce fut, un tolle gânâral,
L'offre de laisser passer pour l'Europe deux ou trois ba:
teaux ă condition d'avoin certains pavillonset de peindre
d'uns. cerțtaine facon la. coque, a bless6 tout le monde; de
sorte que lorsque la «Lusitania» a 6t6 torpillâa, les U..Boots
avaient dejă prepare Pexplosion de Popiniion publique».
10 aoât. — Karisbad. — Le 5 aocât, selon «Le Matin>»
(i
faut prendre avec râserve les informations îres tendanc
ieu-
ses du «Matin»), Lloyd George, interrog€ sur la questio
n
polonaise, aurait dâclarâ aux Communes: «D'aprăs
es que je.
sais de la Teheco-Slovaquie, je ne pense pas quiil faudrai
t
insister beaucoup pour que ce pays puisse aider la Pologne
contre la Russie». — Le premiar anglais est bien mal orientâ
ou c'est «Le Matin» qui prend ses dâsirs pour des râalitâs
,
En attendant, le conseil sest râuni â Prague le 9 acât
pour. faire savoir par un eommuniqus qu'il blâme la guerre
"78 NOTE POLITICE — 1920
să-şi urmeze politica de pace şi să rămâe neutru şi ne-

intervenţionist.
14 August. — Karlsbad, — Gazetele de aseară şi de
astăzi dimineaţă adue vestea de o quasi-ruptură îc-
tre Franţa şi Anglia. Millerand şi Lloyd George
Sau întâlnit pentru a doua oară la Hythe, de astă-
dată pentru afacerile poloneze. Din această convorbire
nau eşit decât cuvinte de mângâiere pentru Polonia, care
trage să moară, şi atâta tot; — dar Lloyd George a pu-
tut, în plină şedinţă a Camerei Comunelor, să acuze pe
Polonezi că ei sunt acei cari au atacat pe Rusia şi au
provocat războiul. — După această întrevedere, se află
“deodată, prin agenţia Havas, că Franţa a recunoscut gu-
vernul Wrungel care se răsboeşte în Sudul Rusiei. Boi-
şevicii au propus în mai multe rânduri, printre condi-
iile lor de pace şi desarmarea lui Wrangel ! Mare zarvă
la Londra: Lloyd George declară că nu crede ca această
veste să fie adevărată; că o consideră ea foarte primej-
dioasă şi că ambasada franceză la Londra nu-i-a comu-
micat nimic, şi adaogă cu ironie, că aceasta lâr mira
foarte mult, căci la Hythe s'a vorbit foarte mult de
“chestia poloneză şi că o astfel de propunere nu sa fă-
<t qu'il est decide ă poursuivre sa politique de paix etă

vester neutre et non interventionniste,
„4 aoât. — Karlsbad. — Les journaux d'hier soir et de ce
mâtin apportant la nouvelle d'une quasi-rupture entre la
France et l'Angleterre, Millerand et Lloyd George se sont
zxencontres pour la seconde fais ă Hythe cette fois-ci pour les
affaires polonaises. Ilen est sorti de bonnes paroles pour la
Pologne
qui agonise,.et c'est tout; et encore Lloyd George a pu
en pleines Communzes donner tort aux Polonais, qui eux ont at-
taqus les Russes et provogu€ la guerre. Apres cette entrevue
on apprend subitement par l'Agence Havas que la France a
reconnu le gouvernement Wrangel qui guerroya dans le
Midi russe, Les bolehâviks ont plus d'une fois pose parmi
lcurs conditions de paix le dâsarmement de Wrangel! Grand
«moi ă Londres, od Lloyd George a dit qu'il ne croyait pas
A cette nouvelle qu'il considârait comme trâs dangereuse;
que lPambassade frangaise ă Londres ne lui a rien commu-
niqu€ et, ajoute-t-il avec ironie, cela Petonnerait, car ă Hythe
on a longuement parl€ de la question polonaise et quaucune
cut. — Înțelegerea dintre Anglia şi Franţ

a se cam des-
tramă. |
24 August —Karlsbad.—Polonezii şi-au reven
it în fire
şi o contra-ofensivăa lor a reuşit. Varşovia
e scăpată şi
Ruşii se retrag; deabia a putut scăpu aripa dreaptă
(Nord); unele unităţi au fost silite să treacă
pe teritoriul
german, unde au fost desarmate. Lloyd George va
putea
din nou să se găsească alături de Franţa.
— Gazetele de aici consideră vizita lui Beneş,
minis-
tirul afacerilor străine cehoslovac, la Bucureşti,
ca, o în-
frângere diplomatică. Vorbă multă, dar
neant ca po-
litică,.
2 Septembre, — Bucureşti. — Ne-am întors de două
zile. Bine înţeles că telegramele şi scrisorile anun
țând
sosirea, noastră şi pornite cu mult înainte, au sosit după
noi. Toată lumea de aici este foarte surescitată de fanta
s-
tica operaţie a coroanelor. Ele se găseau cu 25 şi 30 bani;
unele gazete bine meşteşugite le-au mai făcut să scadă;
şi apoi, brusc, ele au fost schimbate la cursul de 50 bani.
Tânărul Xenopol, şef de cabinet al lui Take Ionescu,
—
în secretele zeilor—a prezentat el singur coroane în va-
proposition de ce genre ne lui a pas 6t6 faite, Lrentente
entre Anglais et Frangais se relâche totalemeut..,
24 aoât. — Karlsbad. — Ies Polonais se sont ressais'
s e4
leur contre-offensive a r&ussi. Varsovie est sauvâe et les Rus-
ses batteni, en retraite; leur aile droite (Nord) a pu ă peine
se
sauver; certaines units ont pass6 sur territoire allemand
et ont 6t6 dâsarmâes, Lloyd George pourra de nouveau se
retourner aux câtâs de la F'ramce,
Les journaux d'ici considârent la visite de Benes, mini-
stre affaires €trangăres tehâco-slovaque, ă Bucarest ecmme
un 6chec diplomatique, Beamcoup de fleurs, mais nâant
comme politique.
2 septembre, — Bucarest. — Sommes rentrâs depuis deux
jours. Bien entendu lettres et tâl&grammes annonea
nt long-
temps ă avance notre rețour, sont arriv6es apres
nous. Tout ie
monde encore surexcit& par la fantastique operation
des
couronnes. On les avait â 25 et 30 centimes; des
filets de
journaux savamment stylâs les ont encore fait tomber
et
puis subitement on les a echangâes â 50 cent. Le jeune
Xeno-
polu, chef de cabinet de Take Ionescu mais dans les secrets
de Dieu, a, ă lui seul, prâsentâ 13 millions et pour sa famille
loare de 13.000.000 şi pentru familia, lui alte 3 milioane?
— Se fură pesta tot, în toațe administraţiile şi aceasta
la lumina zilei; iar 'Tăslăuanu, luat de gât. de toată lu-
mea, continuă a fi ministru!
— Sesiunea Camerilor s'a prelungit până în Aigust,
Nu s'a, luerat nimic, dar înjurături câte pofteşti.
18 Septembre. — Eri sa, aflat demisia lui Deschanel.
Se zice că sar fi aruncat în apă şi că această ultimă
probă de nebunie a grăbit soluţia.
„ — n ziua de 13 a avut loc întrevederea dela Aixs
între Giolitti şi Millerand. — 'Take Ionescu, care anun-
țase prin gazetele lui că se va întâlni acolo cu Giolitti,
nu numai că nu l'a văzut, dar:Giolitti s'a scuzat dela .o
masă, une era invitat de Millerand şi la care trebuia, să
asiste şi Take. Ei nu a avut decât o scurtă audienţă la
Millerand.
20 Septembre. — Rattigan mi-a 'citit un raport care
i Sa cerut asupra oamenilor politici români, dar numai
în ceeace priveşte pe Brătianu şi pe mine. Psichologia
lui Brătianu este bine prinsă; el îl declară adversar al
Angliei şi gata să se arunce în braţele Germaniei. Por-
3 autres millions! On vole partout, dans toutes les adminis-

trations, et, cela au grand jour, et Tazlaoanu pris au collet
par tout le monde continue d'âtre ministre.
La session des Chambres s'est prolongâe jusquen act.
On a rien fait, mais on s'est copieusement irijurii€.
18 septembre. — Hier on a appris la dâmission de Descha-
nel. Il paraiît quiil s'est jet ă Peau et que catte dernitre
preuve de demence a :precipit6 la solution.
Le 13 a eu lieu Pentrevue d'Aix entre Giolitti, et Mille-
rand, Take Ionescu, qui avait fait annoncer par sesggiour-
naux qu'il y rencontrerait Giolitti, non seulement ne ia
pas vu, mais Giolitti a decline une invitation ă dîner de
Millerand, augquel devait assister notre homme aussi, Take
wa eu qu'une courte audience chez Millerand.
20 septembre. — Rattigan ma lu un rapport qu'on lui
avait demand sur les hommes politiques roumains, mais
seulement en ce qui regarde Brătianu et moi, La psycholo-
gie de Brătianu est finement saisie; îl le dâelare franche-
ment adveysaire de lAngleterre et tout prât ă se eter aux
NOTE POLITICE — 1929 si
tretul meu e măgulitor; el mă decl
ară ca singurul om
politie având curajul şi francheţa
ideilor sale Şi singurul!
scrupulos cinstit.
Asupra falşităţii lui Brătianu, Ratt
igan povesteşte
că Anglia, când cu discuţiile. gran
iţelor Torontalului,
oferise lui Brătianu linia Versecz-
Weisskirchen, care
ameliora graniţa ; el a răspuns că nu
face transacţii. Cu
toate acestea, Anglia şi-a, susținut punc
tul de vedere, dar:
la conferinţa, comisiilor, Franţa şi Itali
a au votat contra,
Aceasta nu Pa oprit pe Brătianu să
ducă. o campanie de
presă afirmând exact, contrariul! Rattig
ana făcut-o să.
înceteze, trimițând răspuns lui Brătianu că va
desvălui .
adevărul. — Rattigan a văzut pe Beneş,
care nu i-a
făcut impresie bună. Beneş nu i-a ascuns că nu e mul-
fumit de rezultatele obținute la Bucureşti, Ratt
igan i-a'
mărt urisit că proectul unei înţelegeri a micilor State
centrale îi era, simpatie. atât timp cât această
înţelegere
n'ar fi făcută în contra cuiva, şi că părerea,
lui era a-:
probată. şi de Foreign Oiffice. (Rattigan nu ştie
că Beneş
căuta tocmai crearea; unei ligi contra Ungariei
). Rattigan
observă că această Mică, Inţelegere, combătută.
de gaze--
a
bras des Allemands. Mon portrait flatteur,
il me dâelare le
seul homme politique ayant le courage et la franchise de
ses idâes et le seul serupuleusement honnâte. Sur la faus-
sete de Bratianu, Rattigan raconte que l'Angleterre,
lors des
frontitres du Torontal, lui a offerţ la ligne
Versecz- W eiss-
kirehen qui amsliorait la, fromti€re;
il a râpondu, qu'il ne
faisait pas de transaction; PAngleterre
a n6amoins soutenu
son poinţ de vue, mais dans la confârence, de la commission
la France et VItalie ont vote contre. Cela n'a pas
Brătianu de mener campagne de hâ empâc
preşse, en affirmant juste
le contraire. Rattigan Pa fait cesser,
en lui faisant savoir par
Corbeseu qu'il dâvoileraiţ la verită. Il
a vu Benesh qui ne
lui a pas fait bonne impression. Benesh
n'a pas cachâ qusil
u'6tait que mâdioerement satisfaiit
des resultats obtenus â
Bucarest. Rattigan lui a affirmâ
qu'il 6tait personnellement
sympatique aux projets d'Entente
des petits Etats centraux
en tant quelle n'est dirigâe contre personne
et. son langage
a eu approbation du Foreign Office,
(Or, Rattigan ignore
que Benesh cherchait justement la, erâat
ion d'une ligue
contre la Honorie). Ratii gan observe que cette Petite-Enten-
“4
tele mele, este singurul punet asupra căruia el şi cu
mine nu suntem de perfect acord.
Are probe ca să afirme că Franklin-Martin lucrează
pentru o înţelegere Italia-România-Rusia. ( 19).
In această privinţă îi spun că România nu trebuia
să ia nici-o iniţiativă; dacă tinde a se mări prea mult,
riscă să nu mai inspire încredere nimănui; ea trebue să
aleagă printre aliaţii cei mari pe acela cu care poate, în
primul rând, să fixeze o colaborare economică, şi în al
doilea rână o colaborare politică; şi să nu întreprinză
nimie decât după ce îl va consulta. Ce rost are această
Mică Inţelegere, care supără pe Italia, pe care Franţa
nu o aprobă şi pe care o «ignorează» Anglia? — Ratti-
gan îmi dă dreptate, dar tăcerea Angliei nu echivalează
cu o desaprobare: «Suntem prudenţi, şi n'avem: obiceiul
să ne pronunţăm înainte de a cunoaşte toate amănuntele
unei afaceri». (Deci: se aprobă limbagiul Rattigan; dar
oficia] nu-i nimica făcut !).
Madge a spus lui Barbu Catargi, la Etretat, că
spre marea, părere de rău a lui, nu găsise în România
decât; foarte puţini «gentlemeni».
te, combatue par mes jourmaux, est le seul point sur lequel
nous ne sommeş pas d'accord, lui et moi. Îl a des preuvez
pour affirmer que Franklin-Martin travaille pour une
Entente Italie-Roumanie-Russie (9). Je lui dis. ă ce sujet,
que «la Roumanie n'avait ă prendre aucune initiative; î
trop vouloir se grandir, on risque de n'inspirer confiance ă
personne; la Roumanie devait ehoisir celui des grands alli€s
avec lequel on pouvait fixer la collaboration economiqgue en
premier lieu, politique en second lieu, et m'agir qwapre:
s'âtre consultă avec lui. Que signlfia cette Petite Entente
qui fâche PItalie, que n'approuve pas la France et qu'ignore
Y'Angleterre?». Rattigan me donne raison, mais le silence
anglais n'€quivaut pas ă dâsaveu: «Nous sommes prudents
et n'avons pas Phabitude de nous prononcer avant de con-
naître tous les dâtails d'une affaire». (Done: on approuve le
langage de Rattigan, mais officiellement rien de fait.
Le Dr. Madge a dit ă Barbu Catargi, ă Etretat, qwă son
grand regret il n'avait rencontrâ que peu de gentlemen en
Roumanie.
21 Septembre. — Nicoleanu îmi face cunoscut că

Prinţul Carol s'a, oprit, pe neaşteptate, la Ziirieh, însoţit
numai de Condeescu şi că restul suitei a, sesiti azi dimi-
neaţă la Bucureşti. Motivul dat: Prinţul vrea să-şi vadă
bunica, Prinţesa de Coburg; svon: Zizi ar fi în Elveţia!
— Când se vă isprăvi şi cu afacerea aceasta !:
— Desehanel, care a avut un ulţim acces, — el s'a
aruncat în apă, — şi-a dat demisia. Va fi internat, pro-
babil, în isanatoriu, la, Maisons. De sigur că Millerand
va Îi cel ales. E are o Cameră sigură.
25 Septembre. — Wyeanti, om care nu minte, îmi p6-
-vesteşte: După semnătura, armistiţiului, “generalul Răş-
canu, care era unul din delegaţii militari la, Yoeşani,
când sa reîntors la cartierul lui, îşi exprima părerea
nu numai în favoarea unei păci, dar în favoarea, unei
colaborări a armatei noastre: cu puterile: centrale
(sfârşitul 1917). .
La această 'epocă turbure şi când Regele. îîşi de:
pusese comanda de generalisim a armatelor ruso-ro-
mâne şi hotărâse pe Prezan ca generalisim al armatei
noastre, la armata II-a, toată lumea era partizan al Te-
publicei !
21 septenibre, — Je pars de Phippodrome direetement

Buzeu. Nicoleanu me fait dire que le Prince Carol est subi-
tement descendu avec le seul Condeescu ă Zurich et que la
suite est arrivâe ce matin Bucarest. Motit allegus: le Prince
veut voir sa grand-mere: la Princesse de Cobourg. Potins!
Zizi est en Suisse!— Verra-t-on la fin de cette histoire?
Deschanel, qui a eu un dernier accâs, — îl s'est jet6 ă
Veau — a donnâ'sa demission. On va Vinterner,. probablement,
ă Maisons, dans le Sanatorium. C'est sfirement Millerand
qui va âtre €lu, Il a une Chambre fidăle ă toute 6preuve, : -:
25 septembre. — Wyzanti, homme v6ridique me raconte:
apres la signature de Parmistice, le genârâl Rascanu, qui
Stait Pun des dâlâguâs militaires ă Foosani, revenu. ă son
quartier, s'exprimait ouvertement et chaudement, non seule-
ment en faveur de la paix, mais en faveur d'une eollabora-
„tion de notre armâe avec les Puissances Centrales (fin 1917).
-- A cette 6poque trouble et lorsque le Roi a dâpost le com-
mandement en chef du front russo-roumain et a dâsign6
Prezăn comme genâralissime de notre arme, ă la 2-me
armâe on 6tait tout ă la r&publigue!
semneze o altă afacere, «Hambarul»

(lucru de care sa
plâns Garoflid, vezi 19 dunie). —
Am spus verde. Rege-
lui că 'Tăslăuanu este un hoţ şi că treb
ue să se ferească
de el. — Regele: «Dar are pe Deleanu (?) ca să-l
ducă, şi de acesta nu sa zis nici con-
odată nimie». — Regele
m'a, lăsat să înţeleg că şi Averescu
fusese indus în eroare,
2 lunie. — Alexandrescu, avocat
la ministerul de in-
dustrie, mi-a povestit că a, însoţit
la ministerul de finanţe
pe o rudă a lui, ofiţer cassier,
care de trei zile aşteaptă
încasarea unei ordonanţe de plat
ă de 300.000 lei pentru
un regiment din Basarabia. Cu toaţ
e intervenţiile, An-
ghelescu a refuzat plata : Cassa
e goală! Dar, adaogă el,
în minister se fac instalări măreţe.
Trancu-Iaşi cel din-
tâi dotează... asistența socială cu mobi
le şi cu personal
ultra-costisitor. In ceeace priveşte
pungăşiile, zice el, li-
beralii erau copii de ţâţă pe lâng
ă 'Tăslăoanu. şi perso-
nalul lui Averescu.
i
— Am prânzit aseară, invitat de Stol
ojan, cu con-
tele Shraynski, ministrul Poloniei
. EI pare foarte îngri-
jat de mersul războiului; front prea
întins şi care nu se
affaire, le Hambarul (sujet de

plainte de Garoflid, v. 19
juin). Jai carrement dit au Roi que
Tazlaoanu 6tait un vo-
leur et qu'il. fallait se mâfier de lui,
Le Roi: «Mais îl a, pour
le mener, un. Deleanu (?) dont on n'a jamais
Le Roi a laiss6 entendre qu' Averescu rien dit. —
avait 6t6 aussi înduit
en. erreur,.,
24 juin, — Alexandrescu (Burtică), avoeaţ ministere
industrie, me raconte qu'il a accompagnt
aux Finances
un sien parent, officier pâyeur,
qui depuis trois jours atten-
dait Pencaissement d'une ordonanc
e de payement de 300.000
lei, pour un r&gimenţ de Bessarab
ie, Malgrg tontes les inter-
ventions, Angelescu a refus6 net
: les caisses sont vides !
Mais— ajoute-t-il — dans les
ministâres on s'installe roya-
lemen t. 'Franeu-Iassy est le premier
sociale de membres et de personne
ă
doter.., Passistance
l ultra-dispendieux. En
fait de vols — ditil — les libâraux
6taient des enfants au-
pres de Tazlaoanu e du. personne
l d'Averescu,
Dîn€ hier, invită par Stolojan, avee
le comte Skrzynski,
ministre de Pologne, râs inquiet de la
guerre ; front trop vaste qwon tourmnure de la
ne peut plus tenir, I/Ucraine
mai poate ţine. Ukraina n'a fost în stare să, organizeze
măcar o miliţie. «Nu există! suntem blocaţi !», zice el.
Franţa şi Anglia trimit muniții şi ajutoare, dar nu trece
nimic. din cauza, lucrătorilor englezi şi italieni; grevele
servesc tocmai să anuleze aceste transporturi, «Dacă nu
avem un succes înainte de iarnă şi dacă intrăm într'us
război lung, chiar fiinţa, Statului este primejduită !»
25 Iunie. — Germanii nu-şi pierd vremea. O mulţinie
de misiuni oficioase se află la Bucureşti pentru a reînoi
relaţiunile comerciale. Hildebrană are chiar o misiune
oficială. Dl. Rudolf Rengshausen, însoţit de Heinz Voss,
ar dori să provoace trimiterea unei delegaţii române la
Berlin. Dr. Ludwig von Donle, Geheimrat, adus de către
Arthur Moos, fost ofiţer de poliţie la Bucureşti pe timpul
ocupaţiei, a, venit la Bucureşti să trateze acorduri per-
tru a împiedeca ca «Lloydul Bavarez» să cadă în mâinile
Emglezilor, care au şi absorbit «Siid-Deutscher-Lloyd»
şi «Donau-Dampfschiffahrt-Ges». EI vine din Franţa şi
are fot concursul Francezilor : bine înțeles ! — A văzut
pe Take Ionescu; va vedea şi pe Argetoianu şi îmi spune
ma pas 616 capable d'organiser mâme une milice: «C'est

rien»! — me dit-il. «Nous sommes bloqguâs
». — La France
et l'Angleterre donnenţ des munitions et -des
secours, mais
rien ne passe â, cause des ouvriers anglais et italien
s ; les
greves servent justemenţ ă annuler ces tramspo
rts. «Si nous
n'avons pas un suecâs avant Vhiven
et si on entre dans
une guerre longue, l'existence de VEtat esţ elle-mâme em.
danger !>,
25 juin. — Les Allemands ne perdent pas
de temps. Une
foule de missions officieuses sont ă
Bucarest pour renouer-
des râlations commerciales. Hildebrand
a mâme TE Dis-
sion officielle, Mr. Rudolf Rengshausen,
accompagn pai
Heinz Voss, voudrait provoquer
lenvoi d'une dâl&gation
roumaine. ă Berlin. Mr. le dr. Ludwig
von Donle, Geheimrat
amen6 par Arthui Moos — autre
fois oificier de polica A
Bucarest sous Yoceupation,
— est venu traiter ă Bucarest
des accords pour empâcher le
«Lloyd Bavarois» de tomber
uux mains des Anglais, qui onf dâjă absorb le «Siid-Deuţ-
scher Lloyd» et la «Donau-Dampsfchiffahrt-Ges»,
de Paris Il vienţ
eţ a tout le concours des Franeais:
Il a vu Take Ionescu, verra, Argeto naturellement,
yanu et me diţ avoir fait
&.
d
fiasco la Varşovia: Acolo nu vrea nimenea, să audă de
Mica Inţelegere ! 'Toată această comedie Beneş-Take Io-
nescu a ajuns la ultima ei suflare.
— Astăseară două fapte importante: 1) 4.000
oameni ai lui Wrangel au fost siliţi să se adăpostească
în Basarabia şi au fost desarmaţi. Cavaleria roşie (se
pare că tot Budieny) care o fugărea, şi care a încercat
să treacă Nistrul pe ghiaţă, a fost nimicită de trupele
noastre. — Tony Vasilescu colonelul zice că aceasta, este
rezultatul unei panice ; că atât cei roşii cât şi ceilalţi
sunt nişte adunături cari nau nimie dintr'o armată
de-
cât numele. — 2) Gazetele publică textul — prezumat
numai — al unei înţelegeri franco-ungară economică, po-
litică şi militară. Partea, militară, care a fost necesitată
la un moment dat de dezastrul polonez, cade ; dar restul
este aşa de semnificativ, încât gazetele noastre s'au alar-
mat, mai ales cele liberale. Cum o învoială franco-bul-
gară este deasemenea pe cale să se facă, se naşte între-
barea : ce cale vom urma noi?
15 Noembre. — Wrangel e pierdut. 60.000 oameni
din armata lui sunt pe mare, neştiind unde să meargă.
Franţa a trimis 60.000 de echipamente; Englezii nici nu
on ne veut pas y entendre parler de Petite Entente! Toute

cette belle comedie Benesh-Take Ionescu est 4 son dernier
soupir. Ce soir deux faits importants: 1) 4000 hommes de Par.
mee Wrangel ont dă se râfugier en Bessarabie et ont 8t6 d6-
sarmâs. Les cavaliers rouges (encore Boudieny, semble-t-il)
qui les poursuivaient et qui ont essay6 de passer le Dniester
sur la glace, ont 6t6 rasâs par nos troupes. Pony Vasilescu
dit
que c'est le râsultat d'une panique; qw'aussi bien les rouges
que les autres sont des cohues qui d'armâes mont que le
nom. 2) Les journaux publient le texte.—prâsumâ seulement—
d'un arrangemenţ franeo-hongrois 6conomique, politique
et
militaire, Le câts militaire, n6cessit6 â un moment par
le
dsastre polonais, tombe; mais le reste est tellemen
t signi-
ficatif que nos journaux se sont hârissâs, les liberaux
notam-
ment. Comme on est en train de faire aussi un arrange
ment
franco-bulgare, on se demande quelle voie nous choisiss
ons?
15 novembre. — Wrangel est ă Pean. 60.000 hommes
de son
armâe sont en mer, ne sachant o aller. La France
a envoyâ
60.000 effets d'Equipement; les Anglais n'en veulent pas en-
NOTE POLITICE —: 1920 67
«deal; nu vreau să mă expun, ca
Take Ionescu la Braşov.
Dac ă estevreun loc vacanţ în vechiul Regat, voi
dacă nu, nu sunt atât de ahtiat de Parl candida;
ament. — Garoflia
îmi spune că, guvernul are nevoe de un
mine în oma,
Par.ament; Take nu se amestecă
în nimic, nu dă nici
un concurs, vrea să pună mâna pe
petrol... (probabil a-
luzie la desavuarea 1. BR. D. P-ul
ui), o
La Cameră scandal peste scan
dal. Camera actuală e
inult mai rea decât cea diso
lvată. -
1 Iulie, — Am primiţ vizita d-lui Seton-Wa
«('Scotus-Viator), publicistul tson
pe care Pa primit eri Camera
cu mare cinste şi căruia: guve
rnul îi oferă diseară un
banchet. Nu se araţă îngrijat
de starea României; el gă-
seşte că s'a exagerat mult
temerile de revoluţie şi că mai
ales Curtea s'a speriat zadarnic; în România
decât monarhist, pe când în Ceho nu poţi fi
slovacia te simţi repu-
blican: oameni serioşi şi ştiind
să se folosească de o repu-
blică. In Jugoslavia Regentul
nu se poate desface de
influenţa, acelora cari uită că o
ţară nouă s'a născut în
locul micei Serbii. E] blamează
modul în care sa înlă-
în
O eI
comme Take Ionescu i Brasov ; sil y a une place libre dans

le vieux royaume, je m'y prâsenterai ; si non, je. n'ai aucune
a dit quelque chose dans.
:genre: c'est le gouvernemenţ qui ce
aurait besoin d'nn homme
comme moi dans le Par
lement , Toujours de lui : Take
:se mâle de rien ; aucun ne
concours ; «vrea să pun
petrol „> (allusion peut-âtr ă mâna pe
e au dâsaveu de II. R D.P
).
A la Chambre seandales sur
scandales. La Chambre ac-
tuelle est. pire qua celle qui
a 616 dissoute,
Slovaquie on se sent r6&publi

cain: gens sârieux | et pouvant
pratiquer la r&publique; en
Yougo-Slavie le râgenț n'arrive
pas â se s&parer de Pinfluence de ceux. qui oublient qu'un
nouveau pays est n6 ă la place de la petite Serbie, Blâme
turat Vaida-Voevod: «D-l Lloyd George este acel care

i-a provocat căderea», zice el în mod maliţios.
Scotus-Viator este un om încă tânăr, de aparenţă
tinid, gen «băiat de treabă». Il simţi imediat foarte docu-
mentat şi având un mare spirit de observaţie.
— Tzigara mi-a. arătat două caete de note ale lui
Maiorescu (1914-1915). iiste pur şi simplu un jurnal
intim, cu adnotaţii asupra intimităţilor vieţei, de o seru-:
pulozitate câte odată, mişcătoare, adese ori copilărească;:
însă totdeauna calificativul scurt, dar exact. Notele:
asupra ultimelor momente ale soţiei sale, de o so-
brietate tragică. Puţină politică; copii depe scrisorile de
demisie ca şef de partid şi felicitări pentru mine. Am:
luat şi eu copie. | |
4 Iulie. —Se svoneştecă guvernul, îngrijat de situa--
ţia lui parlamentară, ar căuta să ixateze cu Vaida, şi eu
grupul naționaliștilor ardeleni. De altfel, de vre-o două
zile Parlamentul s'a mai potolit.
— Am văzut aseară la Club pe Argetoianu, care
mi-a, oferit un scaun de senator la Trei-Secaune; eu am:
refuzat. I-am vorbit de zvonurile cari circulă. El mi-a.
la facon de renvoyer Vaida-Voevod: «C'est Mr. Lloyd George.

qui a caus€ sa chute», dit-il malicieusement. Scotus Viator
est un homme encore jeune, dehors plutât timide, : genre
«gentil garcon», On le sent de suite trâs documente et ayant:
un grand sens d'observation.
Tzigara m'a fait parcourir deux cahiers de notes de Maio-
rescu, (1914/15). C'est uniquement un journal intime avec:
des annotations de tous los dâtails de la vie, d'un mâticu-
leux quelque fois touchant, souvent puri]. Mais toujours.
le qualificatif bret, mais exact. Les notes sur les deriers-
moments -de sa: femme d'une sobriât6 tragique. Peu de poli-
tique; copie de ses lettres de dâmission comme chef de parti
2 de f6licitations pour moi. J'en ai pris copie,
4 juillet. — On colporte que le gouvernement, soucieux
de sa situation parlementaire, cherchait ă traiter avec Vaida:
et le groupe des .nationalistes Ardeleni. Il y a d'ailleurs,
depuis deux jours, dâtenta dans le Parlement, Ayant vu,
hier soir, Argetoyanu, qui au Club m'a offert le siege de:
senateur ă Trei-Seaune, que jai refusâ, je lui ai parl6 de:
NOTE POLITICE —. 1920 69
răspuns: «Nu ştiu nici să facă opoziţie nici să gruver-

meze; trebue lăsaţi de-o parte ; Federaţiunea
se clatină;
îşi petrec vremea, certându-se între ei; nimic, absol
ut ni-
amic în momentul de faţă».
— In Spania situaţia e gravă. Chestia agrară tur-
bură toate spiritele. — In Italia, lucrurile merg
prost,
căci la sud ţăranii jefuese, ard recoltele, iar
trupele nu
vor toate să meargă ; aceasta explică cum toate
partidele
fac credit bătrânului Giolitti, ale cărui calm şi senti
ment .
de autoritate sunt bine stabilite. “(Comunicaţie
făcută
prin corespondentul ziarului «Osservatore»).
— Furturile lui 'Tăslăoanu : La constituirea, Reşiţe
i,
"ministrul a cerut şi obţinut 4.250.000 lei acţiun
i, ceeace
va să zică monopolul primei sigure de 500 la 1000 lei
de
:acţiune, la emisiune. Adică un câştige sigur de 4—8
mili-
oane. — Zilele trecute subdirectorul Links, care
sosise
pentru repunerea în mişcare, a primit o cerere dela
Tăs-
lăoanu de încă 25.000.000 adică jumătate din capital,
fiindcă altmintrelea nu poate trece legea. Mare scandal,
“de care a fost sesizat Averescu în persoană. După inter-
venţia, tovarăşului Bontescu, cererea, a. fost retras
ă; dar
„“cette question: «Ils ne savenţ pas plus faire
de Poppositiog
-qu'ils ne savent gouverner; îl faut les laisser cuin dans
deur jus; d'ailleurs, la Fedâration craque; îls passent leur
temps ă se manger le nez; rien, rien en ce moment
».
En Espagne la situațion des campagnes est grave,
La
“question agraire trouble les esprits, En. Italie, ca va mal,
“car dans le midi les paysans pillent; ils incendient les râ-
coltes et toutes les troupes ne donnent pas; c'est ce qui
“explique que tous les partis font erâance au vieux Giolitti
,
„dont le calme et le sentiment de Pautorită sont bien
6tablis.
(Communiqus par le correspondant de !'«<Osservatore»),
Les vols de Tazlaoanu. A la constitution: de la «Reşiţa»,
le ministre a demand ei, obtenu 4 250.000 lei actions, ce qui
“veut dire le monopole de la prime certaine de 500
î 1000 lei
Vaction ă Pemission — c'est ă dire un gain certain de 448
millions. Ces jours-ci, Links, le sous-directeur
arriv6 pour
la mise en train, a regu de 'Tazlaoanu la demand
e precise
«de lui donner encore 25 “millions, c'est-ă-dire la moiti6
du
capital, parce que la loi ne peuţ pas passer autrement.
Grand seandale, dont Averescu a 6t4 personnellement
saisi,
“Sur întervention du copain Bontescu, la demande a 6t6 reti-
J. Boambă şi Blank au cunoştinţă de aceasta. Califica-

tivul de bandit e cel mai moderat calificativ pe care la
întrebuințat D-l Links.
14 Iuie, — O reflecţiune a lui Franklin- Martin, mi-
nistrul Italiei : «Proectele cunoscute ale d-lui Take Io-
nescu asupra unei confederaţii balcanice, — România
mână în mână cu Jugoslavia —ar fi o ruptură cu Italia».
— Polonezii, cari voiau să sugrume bolşevismul la
„Kiew şi la Moscova, sunt bătuţi şi se retrag ! Retragere
de 200 klm. sfătuită zie telegramele, chiar de Foch. Pre-
şedintele consiliului Grabski se află Ja conferința din
Spa, implorând pe aliaţi. Este vorbasă se impue un
armistițiu, căci Polonezii ar fi declarat că vor renunţa.
la Wilna şi la Galiţia orientală.
17 Julie. — Plecăm diseară la Karlsbad. Alegerea:
unui itinerariu, permisele, paşapoartele, schimbul, difi-
cultatea de a obţine credite complică întratât o călăto--
cie încât nu poţi să nu te gândeşti fără puţină amără-
ciune la ce a fost şi la ce este.
— Rezumatul ultimelor zile:
* r6e, mais J. Boambă et Blank sont au courant. C'est Dinw

Bratiano qui, sous le sozau du secret. m'a raconts le fait.
Le qualificatif «bandit» est le plus modâre qu'il a employă.
14 inillet. — Une reflexion de Franklin-Martin, le mi-.
nistre d'Italie: les projets avârâs de Mr, Take Ionescu sur
une confâdâration balkanique — la Roumanie la main dans
la main avec la Yougo-Slavie! — serait une rupture avec
VItalie.
Les Polonais qui voulaient enelouer le bolehâvisme A
Kiew et â Moscou, sont battus et se retirent. Recul de AP
kil., conseill disent les tâlâgrammes, par Poch lui-mâme,
Le prâsident du conseil, Grabski, est ă la confârence de Spa
implorant les alliâs. I] est question d'imposer un armistice,
les Polonais ayant declar6 qu'ils renonceraient â Vilna et ă:
la Galicie orientale...
17 juillet. — Nous partons ce soir pour Karlsbad. Le
choix d'un itinâraire, les permis, les passeports, le change,
la difficult6 d'avoir des crâdits certains, compliquent â tel
point un voyage qu'on ne peut sans un triste retour com-
parer ce qui est ă ce qui. a 6t€.
Resume des derniers jours,
Situaţia Poloniei : aproape: desperată. Generalul

Coandă (preşedintele Senatului — întrebuințat la toate—
se dă ca «homo regius»), mi-afirmă că armata polonă
este bolşevizată, că ea singură se surpă, iar nu că bol-
şevicii o înfrâng. La Consiliu, Take a încercat să joace
rolul lui Venizelos şi să se intervie, dar m'a asigurat
Cudalbu că sar fi declinat orice propunere de inter-
venție.
— Joi seara Rattigan mi-a destăinuit că Lloyd
George propusese, chiar în acea zi, o conferinţă redusă
între Polonia, România, Lituania, Cehoslovacia, şi repu-
blica Sovietelor şi că guvernul român ar fi primit, A:
xeasta va fi desigur recunoașterea regimului rus.—Când
am vorbit cu Poklevski despre un armistițiu ruso-polo-
nez, el m'a prevenit că «Ruşii vor cere recunoaşterea
lor (!)» iar Rattigan mi-a spus: «tot vor trebui odată recu-
noscuţi ; nu-i nimic de făcut !» In gazetele noastre pun
să se scrie că această pace este admisibilă. necesară
chiar, fiindcă regimul Trotzki-Lenin, intrat în concertul
european, va fi: mai puţin ofensiv, deci mai puţin pri-
mejdios. Am dictat personal articolul din «Le Progrăs».
La situation de la Pologne confine â la dâtresse. Coandă

(genâral-prâsident Senat — on le met ă toutes les sauces —
se donne comme homo regius) m'affirme que l'armâa est
bolchâvisâe et que c'est elle qui s'âeroule et non pas les
bol-
châviks qui Penfoneznt. Au conseil, Take avait
essay6 de
Jouer les Venizelos et d'intervenir, mais Cudalbu ma assu-
re qu'on avait dâeline toute proposition d'intervention.
Jeudi
soir Rattigan m'a enfin confi6 que Lloyd George avait
pro-
pos6, ce jour-lă mâme, une confârenee reduite ă la Polosne
,
la Roumanie, la Lithuanie, la Tehâeo-Slovaque et la
rpum
blique des Soviets et que le gouvernement roumain avait
acceptă. Ce sera 6videmment la reconnaissance du râgime
russe, Poklevski, lorsqua je lui ai parlă dun armistic
e ruzso-
polonais, m'avait, prevenu «mais îls demandent leur reco-
naissance!» — et Rattigan m'a dit: «Il faudra bien; que
voulez-vous qw'on y fasse?> Dans nos jourraux 3e
faiz
Scrire que cette paix est “admissible, n&cessaire mâme;
que
le regime 'Trotsky-Lenin rentr6 dans le concert europâen
sera moins offensit, done moins dangereux. J'ai mâme dicte
Varticle du «Progrts» de ca soir,
| — Am văzut pe Stirbey eri. A venit să protesteze
în contra unor cuvinte rău voitoare pe care le-ar fi spus
el la Buftea în contra mea, după spusele lui Gică Ştetă-
nescu. Prin el mi se confirmă faptul că Vaida, Mihala-
che şi M. Popovici prânziseră la dânsul: «Ei s'au invi-
tat (7)»; — şi că, mai înainte el primise pe Popovici şi
pe Maniu. (Deci el a negociat, înainte ca Regele să fi
primit pe cei trei delegaţi ai Federaţiei, cari ceruse o au-
dienţă în urma violenţelor parlamentare din2 şi 3 Iu-
lie). Nu este posibil să fi spus el ceva în contra mea
acestor domni, cari îmi sunt foarte favorabili mie, el
care în toate ocaziile mă apără. Poate că ar fi spus nu-
mai că suntem prea anglo-fili. «La Curte, unde mă due
"foarte mult (sic), nimeni nu are o linie de conducere sta-
bilită !» — Eu: «Cum se poate ca Regele să fi dat di-
solvarea lui Averescu. fără măcar să aştepte un vot al
Camerei ? Astăzi ar fi mult mai multe motive pentru
disolvare!» — El: «Atunci chestiunea Prințului Carol
a jucat un rol hotărâtor; Lupu şi dorga care voiau să o
aranjeze, nici nu au primit să stea de vorbă cu Boyle,
care avea direcţia ei şi care a adus foarte mari servicii!
Vu Stirbey, hier. II €tait venu protester contre un Dro-

pos malveillant qu'au dire de Gică Stefănescv îl aurait tenu.
ă Buftea contre moi. J'ai eu par lui confirmation quiil avait
eu ă dîner Vaida, Mihalake et Mih, Popovici, «c'est eux qui
se sont invitâs» (?) — et que pr6câdemment il avait recu
„Popovici et Maniu. (Done, il a nâgoci6 avant que le Roi ef
” recu les trois dâlâgues dela Federation, qui avaient, demand
audience â la suite des violences parlementaires des 2 et 3
juillet). — «Pas possible qu'il ait diţ quelques chose contre
„moi ă ces Messieurs, d'ailleurs î moi trăs favorable, lui,
qui en toufes oceasions me dsfend. Peut-âtre a-t-il senlement
dit que nous €tions trop anglophiles». (Tiens! 'Tiens! me
„ disais-je). — «Dans cette Cour que j'ai beaucoup pratiqute
— (sic) — on n'a pas une ligne arrâtse en rien!» — Moi:
«Comment le Roi a-t-il pu accorder la dissolution ă Ave-
rescu sans mâme attendre un vote de la Chambre? Aujourd-
hui on aurait bien plus de raison, de dissoudre! —
Lui: Mais
alors la question du Prince Carol a jou6 un râle dâcisif: Lupu
et Iorga en voulant la râgler, n'ont pas accept de
causer
mâme avec Boyle, qui, lui, avait la direction et qui a rendu
(Aceasta este un dedesubt care 'se
bănuia, dar care nu
se articula). — Stirbey nu consider
ă atacerea Prințului
Cacaro terminat
l ă: e] bănueşte că Prinţul vrea
să păs-
treze şi pe Zizi şi Coroana. Chestia nu va fi trangată
decât dacă Prinţul se întoarce căsăt
orit (deci acesta
este un proect a] Reginei). «La Curte
n'are nimenea voin-:
'ța să ducă o rezoluţie la bun siârş
it», zice Stirbey. Am
aflat astăzi că la întrevederea dela,
Buftea se promisese
că guvernul ar veni'dela sine să modifice
noul regulament
care supărase opoziţia atât de mult.
Stirbey recunoaşte
că va fi imposibil să se revizuiască
Constituţia cu ae-
tuala Cameră, mai ales că guvernul
nu are două treimi
din Cameră. — Spun că soluţia ar
fi o Constituţie des-
bătută între şefii de partide şi apoi supu
să unui plebis-
„cit. Nu văd altă soluţie. — Da, zice Stir
bey, dar cine va
putea să constituiască un guvern destul
de tare? — Se
găseşte cine, am răspuns eu.
|
o — In privinţa alegerilor parţiale, Argetoianu mi-a
trimis pe M. Săvleseu. La Consiliul de
miniştri, când s'a
vorbit despre aceasta, Take Ionescu a spus că alegerea
lui Arion, Săulescu şi Marghiloman ar fi «o desonoare»
de grands servic2s!» (Un des dessous qw'on soupconnait,
mais qu'on n'articulait pas). — Stirbey ne considăre
comme terminte laffaire du Prince Carol: il
pas
le soupeonne
"de vouloim garder et la belle et la Couron
ne. Elle ne sera
tranehâe que si le Prince rentre mariâ: c'est
done un des
projets de la Reine. — «A la Cour, on n'y a pas
la volontă
de mener 4 bonne fin aucune râsolution» (sie). Jai
appris dans la journâe que dans Tentrevue de Buftea on
avait promis que le gouvernement, viendraiţ lui-mâ
me modi-
“fier le nouveaa reglement qui avait tant ivrit6
Voppositien.
Stirbey reconnaît qu'il sera impossible de
reviser la
“Constituţion avec la Chambre actuelle sans compter qu'on
ma pas les 2/3. J'exiposa qwon en arrivera ă une Constitu-
“ion debattua entre les chefs de parti octroyâe et ensuite
soumise ă un plâbiscite. Il n'y a pas d'autre sortie.
— Oui,
fait Stirbey, mais qui pourra consti
tmer ce gonvernement
assez fort? — Ca ss trouvera, lui dis-je.
Au sujet des €lections partielles, Argetoyanu m'a
envoyă
.M. Seuleseu. Au Conseil des ministres, lorsqu'on en
a parl€,
“Take a dit que l'6lection d'Arion, Seulescu et Marghiloma
n
serait un «deshonneur» pour lui, Le reste du-eouseil n'a pas
pentru el. Ceilalţi din consiliu nu Pau urmat pe această

cale. Dar Argetoianu. ţine morţiş la proectul lui. să can-
didez pentru Senat la 'Trei-Seaune; la Botoşani, dacă
guvernul nu are candidaţi; nimic nu ar opri Liga Popo-
rului să voteze peniru candidatul țărănist; însă guve:-
nul consimte să piardă un seaun, dar nu în folosul ţă-
răniştilor. Tot acest raţionament cade şi nu rămâne în
picioare decât ostilitatea, dacă, cum se zice, ţărăniştii nu
prezintă candidat. Vom vedea.
— Cudalbu a venit să mă vadă. Are conştiinţă de
neputinţa guvernului, şi o spune. Este imposibil de lu-
crat cu un consiliu de 19 miniştri; 2—3 din ei discută,
iar restul nici nu deschid gura.
29 lulie. — Voiaj Veneţia-Lido.
1 August, — Karlsbad. — Sunt de o săptămână la
Karlsbad. Nu primesc nimic din România, nici serisori
nici gazete; probabil tot greva, căilor noastre ferate. Pen-
tru a, putea porni ceva din ţară, trebue să mergi la Bra-
şov, îmi serie Butculescu care a făcut acest lucru, şi de
fapt am primit două cărţi poştale. trimise în acest mod.
Aci totul este pentru Germania şi guvernul din
emboite le pas. Mais Argetoyanu en tient ă son projet, siege

de sânateur ă Trei Scaune; ă Botoşani, si le gouvernement
n'a pas de candidat; rien n'empâchera la masse de la Ligue
du Peuple de voter pour le tzaraniste; or, le gouvernement
veut bien perdre un s'&ge mais pas au profit des tzaranis-
tes. Tout le raisonnement tombe et reste seule Lhostilite si,
comme on dit, les tzaranistes ne prâsentent pas de candidat,
Nous verronşs.
Cudalbu est venu me voir. Il a la conscience de leur:
impnissance ministârielle et le dit. Impossible da travailler
avec «un conseil de 19 ministres, aussi il yena 2ou 3 qui
discutent et le reste p'ouvre pas la bouche.
20 jvillet. — Voyage Venise-Lido.
1 aoât. — Karlsbad, — Depuis mme semaine ă Karlsbad.
Rien ne vient de Roumanie, ni lettres, ni journaux; proba-
blement toujours la gr&ve de nos postiers. Pour faire partir
quelque chose, il faut aller ă Braşov; Buteulescu le fait et
me l'crit et de fait deux cartes postales expedites de cette:
îacon sont arrivâes.
Tei, tout est ă PAllemagne et le gouvernement de Pra-
Praga, nu prea are partizani, Populaţia munce

şte, este:
politicoasă, ca şi în trecut, şi foarte cinstită, cu
.toate că,
nu-şi poate sătura pofta de mâncare. Ea,
mare de loc:
pâine şi cartofii se vând cu 4 coroane kgr. (înain
te costa.
14 heller). Nici-o schimbare în ce priveşte
curăţenia şă
întreţinerea. Dar preţurile, pentru toate, te
împacă cu
preţurile din Bucureşti.
— Polonia stă foarte rău şi faptul că a urmat
suges-
tiunile franţuzeşti a, început să o coste
foarte scumyp..
liste adevărat că Parisul a rechemat pe gener
alul Henry,.
şeful misiunii: militare! Ruşii au întors
aripa stângă.
polonă pentru a ataca Varşovia prin Nord;
gazetele a-
nunţă că Polonezii n'au putut ţine pe Narew
şi că ina-
micul a, trecut Bugul pe un front de 100 kim.
! Sfârşi-
tul se apropie, mai ales că aceste ştiri arată
o debandadă
complectă. (tazetele franțuzeşti nu tăgăduese gravi
tatea.
situaţiei, dar pretind că Polonezii sunt în
refacere; se a-
nunţă pornirea de muniții şi chiar de trupe
( 71), dar ni--
mic nu mişcă, Englezii stau foarte liniștiți. Churebhill,
cu.
toate că e ministru de războiu, â scris în gazete
că ar trebui:
„gue ne compte gutre de partisans.

La population travaille,.
est polie, tout comme par le pass,
est trăs honnâte, et:
pourtant elle ne mange pas â sa
faim. Elle manque totale-
ment de pain et la pomme-de-terre est ă 4 kronen
Aucun declin en
le kilo.
point de vue propretă et entretien. Mais:
les prix, en tout, vous reconeilient avec ceux de Bucarest.
La Pologne est au plus bas, et d'avoir
suivi les Suges--
tions frangaises lui cofite d6jă trâs cher,
Il est vrai que
Paris a rappelă le gânâral Hen.: „ chef
de la mission mili-
taire. Les Russes ont dâbordă Yaile
gauche des Polonais pour:
attaquer Varsovie par le Nord;
les journaux annoncenţ que
les Polonais n'ont pas tenu sur le Narew et que
le Boug lui-
mâme est franchi sur un front de 100 kilom
. C'est la fin:
proche d'autant plus que ces nouve
lies dânot ent une dâban-
dade absolue. Les journaux francais ne 'nient pas la gravit&
de la situation, mais prâtendent que les Polonais se resai_
sissent; on annonce envoi de munitions et mâme de troupes,
mais rien n'a bougă encore. Les Ang'a
is. cux, sont calmes.
Churchill:a mâme 6erit dans les journ
aux, tout ministre de
la guerre qu'il est, qu'il faudrait faire des concessions. &ă
să se facă concesii Germaniei şi să i se dea mandat să
„intre în acţiune în contra bolşevicilor; iar Lloyd George,
interpelat, a răspuns că articolul lui Churchill intră în
vederile politicei guvernului!
Conferinţa, dela Londra, bineînţeles, a rămas baltă;
Englitera, după insistenţele Franţei, şi-a subordonat ati-
tudinea de suspendarea ostilităţilor cu Polonia.
Se anunţă deasemenea, că raporturile comerciale cu
„Sovietele, vestite de multă vreme, s'au suspendat, dar...
«Le Matin> din 4 August anunţă că Kamenetf, Krassin
şi colaboratorii lor au sosit din nou la Londra!
9 August. — Karlsbad, — Am dejunat cu d-l Speyer,
marele bancher din New-York. Cu toate că e născut la
Frankfurt, este foarte obiectiv şi aspru pentru politica,
germană, dinainte de războiu : «Niciodată nu sar fi pu-
tut târi poporul american în războiu nici hotărî Wilson
„să intre în război, cu toată destoinica propagandă *en-
glezească, fără prostia diplomaţiei germane. (Ştiam că
Wilson era în contra războiului. Când el a fost ales, Vo-
picka mi-a spus că acum războiul se va sfârşi, Wilson
PAllemagne et de lui donner mandat d'agir contre les bol-

<hâviks, et Lloyd George, interpâl6, a dâelar6 que Particle
de Churchill n'avait rien de contraire ă la politique du gou-
vernement,
La eonfârence de Londres est &videmment tombâe ă
- Peau, PAÂngleterre ayant sur les insistances de la France
subordonnâ sa tenue ă la suspension des hostilites avec la
Pologne. On declare de mâme que les conversations commer-
ciales avec les Soviets, annonetes il y a beau temps, sont
„suspendues, mais... le «Matin» du 4 aocât annonce que Ka:
“meneff, Krassine et leurs collaborateurs viennent d'arriver
de nouveau ă Londres.
9 aoât. — Karlsbad. — J'ai d€jeune avec Mr. Speyer, le
„grand banquier de New York. Quoique Frankfortois d'ori-
gine, il est objectit et sevăre pour la politique allemande
d'avant la guerre: «Jamais on n'aurailt.... traîn6 le peuple
amâricain ni dâcid€ Wilson» d'entrer en guerre malgră la
bonne propagande anglaise, sans la bâtise de la diplomatie
allemande. (Je savais que Wilson €tait oppost ă la guerre.
“Lors de son €lection, Wopisea m'avait dit au Club: «C'est main-
tenant la paix; Wilson grand ami de Ja paix»), — Quand on
NOTE POLITICE — 1929 .: 77
fiind un mare partizan al păcii). Când sa aflat de

tele-
srama care povăţuia Mexicul să atace pe State
le-Unite
recunoscându-i dreptul să-şi anexeze 2—3 State
din Sta-
tele- Unite, — State care sunt mai mari decât
Mexicul!—
a fost o indignare generală în America. Toată
lumea a
fost jienită de oferta de a lăsa trecerea liberă
la 2—3
vapoare spre Europa, cu condiţie să aibă un
anume pa-
vilion şi să fie vopsite în anume mod; așa că-atunci
când
sa întâmplat torpilarea «Lusitaniei», submarinel
e pre-
gătiseră deja, explozia opiniei publice». -
10 August. —Karlsbad.—La 5 August «Le Matin» (tre-
buesc primite cu oarecare rezerve informaţiile foarte
ten:
denţioase ale acestui ziar) anunţă că Lloyd George,
între-
bat în Camera Comunelor asupra chestiunei polon
eze, ar
fi declarat: «După ceiace ştiu despre Cehoslovacia,
nu ered
căar fi nevoe de mari. insistenţe pentru ca această ţară
să -
ajute pe Polonia în contra Rusiei». Primul ministru en-
glez este foarte rău documentat, sau «Le Matin» îşi ia
dorinţele drept realităţi, |
Consiliul s'a întrunit, la Praga, în: ziua de 9 Au-
gust, pentru a, hotărâ publicarea unui comunicaţ prin
care să se declare în contra războiului şi că este hotăr
ât
aconnu la d&pâche poussant le Mexique ă attague

r les Etats-
Unis et lui reconnaissant le droit de S'armexer
deux ou trois
-Etats de PUnion, des Eltats qui sont plus grands que le Mexique,
fait en 6levant les bras Mr. Speyer, ce fut, un tolle gânâral,
L'offre de laisser passer pour l'Europe deux ou trois ba:
teaux ă condition d'avoin certains pavillonset de peindre
d'uns. cerțtaine facon la. coque, a bless6 tout le monde; de
sorte que lorsque la «Lusitania» a 6t6 torpillâa, les U..Boots
avaient dejă prepare Pexplosion de Popiniion publique».
10 aoât. — Karisbad. — Le 5 aocât, selon «Le Matin>»
(i
faut prendre avec râserve les informations îres tendanc
ieu-
ses du «Matin»), Lloyd George, interrog€ sur la questio
n
polonaise, aurait dâclarâ aux Communes: «D'aprăs
es que je.
sais de la Teheco-Slovaquie, je ne pense pas quiil faudrai
t
insister beaucoup pour que ce pays puisse aider la Pologne
contre la Russie». — Le premiar anglais est bien mal orientâ
ou c'est «Le Matin» qui prend ses dâsirs pour des râalitâs
,
En attendant, le conseil sest râuni â Prague le 9 acât
pour. faire savoir par un eommuniqus qu'il blâme la guerre
"78 NOTE POLITICE — 1920
să-şi urmeze politica de pace şi să rămâe neutru şi ne-

intervenţionist.
14 August. — Karlsbad, — Gazetele de aseară şi de
astăzi dimineaţă adue vestea de o quasi-ruptură îc-
tre Franţa şi Anglia. Millerand şi Lloyd George
Sau întâlnit pentru a doua oară la Hythe, de astă-
dată pentru afacerile poloneze. Din această convorbire
nau eşit decât cuvinte de mângâiere pentru Polonia, care
trage să moară, şi atâta tot; — dar Lloyd George a pu-
tut, în plină şedinţă a Camerei Comunelor, să acuze pe
Polonezi că ei sunt acei cari au atacat pe Rusia şi au
provocat războiul. — După această întrevedere, se află
“deodată, prin agenţia Havas, că Franţa a recunoscut gu-
vernul Wrungel care se răsboeşte în Sudul Rusiei. Boi-
şevicii au propus în mai multe rânduri, printre condi-
iile lor de pace şi desarmarea lui Wrangel ! Mare zarvă
la Londra: Lloyd George declară că nu crede ca această
veste să fie adevărată; că o consideră ea foarte primej-
dioasă şi că ambasada franceză la Londra nu-i-a comu-
micat nimic, şi adaogă cu ironie, că aceasta lâr mira
foarte mult, căci la Hythe s'a vorbit foarte mult de
“chestia poloneză şi că o astfel de propunere nu sa fă-
<t qu'il est decide ă poursuivre sa politique de paix etă

vester neutre et non interventionniste,
„4 aoât. — Karlsbad. — Les journaux d'hier soir et de ce
mâtin apportant la nouvelle d'une quasi-rupture entre la
France et l'Angleterre, Millerand et Lloyd George se sont
zxencontres pour la seconde fais ă Hythe cette fois-ci pour les
affaires polonaises. Ilen est sorti de bonnes paroles pour la
Pologne
qui agonise,.et c'est tout; et encore Lloyd George a pu
en pleines Communzes donner tort aux Polonais, qui eux ont at-
taqus les Russes et provogu€ la guerre. Apres cette entrevue
on apprend subitement par l'Agence Havas que la France a
reconnu le gouvernement Wrangel qui guerroya dans le
Midi russe, Les bolehâviks ont plus d'une fois pose parmi
lcurs conditions de paix le dâsarmement de Wrangel! Grand
«moi ă Londres, od Lloyd George a dit qu'il ne croyait pas
A cette nouvelle qu'il considârait comme trâs dangereuse;
que lPambassade frangaise ă Londres ne lui a rien commu-
niqu€ et, ajoute-t-il avec ironie, cela Petonnerait, car ă Hythe
on a longuement parl€ de la question polonaise et quaucune
cut. — Înțelegerea dintre Anglia şi Franţ

a se cam des-
tramă. |
24 August —Karlsbad.—Polonezii şi-au reven
it în fire
şi o contra-ofensivăa lor a reuşit. Varşovia
e scăpată şi
Ruşii se retrag; deabia a putut scăpu aripa dreaptă
(Nord); unele unităţi au fost silite să treacă
pe teritoriul
german, unde au fost desarmate. Lloyd George va
putea
din nou să se găsească alături de Franţa.
— Gazetele de aici consideră vizita lui Beneş,
minis-
tirul afacerilor străine cehoslovac, la Bucureşti,
ca, o în-
frângere diplomatică. Vorbă multă, dar
neant ca po-
litică,.
2 Septembre, — Bucureşti. — Ne-am întors de două
zile. Bine înţeles că telegramele şi scrisorile anun
țând
sosirea, noastră şi pornite cu mult înainte, au sosit după
noi. Toată lumea de aici este foarte surescitată de fanta
s-
tica operaţie a coroanelor. Ele se găseau cu 25 şi 30 bani;
unele gazete bine meşteşugite le-au mai făcut să scadă;
şi apoi, brusc, ele au fost schimbate la cursul de 50 bani.
Tânărul Xenopol, şef de cabinet al lui Take Ionescu,
—
în secretele zeilor—a prezentat el singur coroane în va-
proposition de ce genre ne lui a pas 6t6 faite, Lrentente
entre Anglais et Frangais se relâche totalemeut..,
24 aoât. — Karlsbad. — Ies Polonais se sont ressais'
s e4
leur contre-offensive a r&ussi. Varsovie est sauvâe et les Rus-
ses batteni, en retraite; leur aile droite (Nord) a pu ă peine
se
sauver; certaines units ont pass6 sur territoire allemand
et ont 6t6 dâsarmâes, Lloyd George pourra de nouveau se
retourner aux câtâs de la F'ramce,
Les journaux d'ici considârent la visite de Benes, mini-
stre affaires €trangăres tehâco-slovaque, ă Bucarest ecmme
un 6chec diplomatique, Beamcoup de fleurs, mais nâant
comme politique.
2 septembre, — Bucarest. — Sommes rentrâs depuis deux
jours. Bien entendu lettres et tâl&grammes annonea
nt long-
temps ă avance notre rețour, sont arriv6es apres
nous. Tout ie
monde encore surexcit& par la fantastique operation
des
couronnes. On les avait â 25 et 30 centimes; des
filets de
journaux savamment stylâs les ont encore fait tomber
et
puis subitement on les a echangâes â 50 cent. Le jeune
Xeno-
polu, chef de cabinet de Take Ionescu mais dans les secrets
de Dieu, a, ă lui seul, prâsentâ 13 millions et pour sa famille
loare de 13.000.000 şi pentru familia, lui alte 3 milioane?
— Se fură pesta tot, în toațe administraţiile şi aceasta
la lumina zilei; iar 'Tăslăuanu, luat de gât. de toată lu-
mea, continuă a fi ministru!
— Sesiunea Camerilor s'a prelungit până în Aigust,
Nu s'a, luerat nimic, dar înjurături câte pofteşti.
18 Septembre. — Eri sa, aflat demisia lui Deschanel.
Se zice că sar fi aruncat în apă şi că această ultimă
probă de nebunie a grăbit soluţia.
„ — n ziua de 13 a avut loc întrevederea dela Aixs
între Giolitti şi Millerand. — 'Take Ionescu, care anun-
țase prin gazetele lui că se va întâlni acolo cu Giolitti,
nu numai că nu l'a văzut, dar:Giolitti s'a scuzat dela .o
masă, une era invitat de Millerand şi la care trebuia, să
asiste şi Take. Ei nu a avut decât o scurtă audienţă la
Millerand.
20 Septembre. — Rattigan mi-a 'citit un raport care
i Sa cerut asupra oamenilor politici români, dar numai
în ceeace priveşte pe Brătianu şi pe mine. Psichologia
lui Brătianu este bine prinsă; el îl declară adversar al
Angliei şi gata să se arunce în braţele Germaniei. Por-
3 autres millions! On vole partout, dans toutes les adminis-

trations, et, cela au grand jour, et Tazlaoanu pris au collet
par tout le monde continue d'âtre ministre.
La session des Chambres s'est prolongâe jusquen act.
On a rien fait, mais on s'est copieusement irijurii€.
18 septembre. — Hier on a appris la dâmission de Descha-
nel. Il paraiît quiil s'est jet ă Peau et que catte dernitre
preuve de demence a :precipit6 la solution.
Le 13 a eu lieu Pentrevue d'Aix entre Giolitti, et Mille-
rand, Take Ionescu, qui avait fait annoncer par sesggiour-
naux qu'il y rencontrerait Giolitti, non seulement ne ia
pas vu, mais Giolitti a decline une invitation ă dîner de
Millerand, augquel devait assister notre homme aussi, Take
wa eu qu'une courte audience chez Millerand.
20 septembre. — Rattigan ma lu un rapport qu'on lui
avait demand sur les hommes politiques roumains, mais
seulement en ce qui regarde Brătianu et moi, La psycholo-
gie de Brătianu est finement saisie; îl le dâelare franche-
ment adveysaire de lAngleterre et tout prât ă se eter aux
NOTE POLITICE — 1929 si
tretul meu e măgulitor; el mă decl
ară ca singurul om
politie având curajul şi francheţa
ideilor sale Şi singurul!
scrupulos cinstit.
Asupra falşităţii lui Brătianu, Ratt
igan povesteşte
că Anglia, când cu discuţiile. gran
iţelor Torontalului,
oferise lui Brătianu linia Versecz-
Weisskirchen, care
ameliora graniţa ; el a răspuns că nu
face transacţii. Cu
toate acestea, Anglia şi-a, susținut punc
tul de vedere, dar:
la conferinţa, comisiilor, Franţa şi Itali
a au votat contra,
Aceasta nu Pa oprit pe Brătianu să
ducă. o campanie de
presă afirmând exact, contrariul! Rattig
ana făcut-o să.
înceteze, trimițând răspuns lui Brătianu că va
desvălui .
adevărul. — Rattigan a văzut pe Beneş,
care nu i-a
făcut impresie bună. Beneş nu i-a ascuns că nu e mul-
fumit de rezultatele obținute la Bucureşti, Ratt
igan i-a'
mărt urisit că proectul unei înţelegeri a micilor State
centrale îi era, simpatie. atât timp cât această
înţelegere
n'ar fi făcută în contra cuiva, şi că părerea,
lui era a-:
probată. şi de Foreign Oiffice. (Rattigan nu ştie
că Beneş
căuta tocmai crearea; unei ligi contra Ungariei
). Rattigan
observă că această Mică, Inţelegere, combătută.
de gaze--
a
bras des Allemands. Mon portrait flatteur,
il me dâelare le
seul homme politique ayant le courage et la franchise de
ses idâes et le seul serupuleusement honnâte. Sur la faus-
sete de Bratianu, Rattigan raconte que l'Angleterre,
lors des
frontitres du Torontal, lui a offerţ la ligne
Versecz- W eiss-
kirehen qui amsliorait la, fromti€re;
il a râpondu, qu'il ne
faisait pas de transaction; PAngleterre
a n6amoins soutenu
son poinţ de vue, mais dans la confârence, de la commission
la France et VItalie ont vote contre. Cela n'a pas
Brătianu de mener campagne de hâ empâc
preşse, en affirmant juste
le contraire. Rattigan Pa fait cesser,
en lui faisant savoir par
Corbeseu qu'il dâvoileraiţ la verită. Il
a vu Benesh qui ne
lui a pas fait bonne impression. Benesh
n'a pas cachâ qusil
u'6tait que mâdioerement satisfaiit
des resultats obtenus â
Bucarest. Rattigan lui a affirmâ
qu'il 6tait personnellement
sympatique aux projets d'Entente
des petits Etats centraux
en tant quelle n'est dirigâe contre personne
et. son langage
a eu approbation du Foreign Office,
(Or, Rattigan ignore
que Benesh cherchait justement la, erâat
ion d'une ligue
contre la Honorie). Ratii gan observe que cette Petite-Enten-
“4
tele mele, este singurul punet asupra căruia el şi cu
mine nu suntem de perfect acord.
Are probe ca să afirme că Franklin-Martin lucrează
pentru o înţelegere Italia-România-Rusia. ( 19).
In această privinţă îi spun că România nu trebuia
să ia nici-o iniţiativă; dacă tinde a se mări prea mult,
riscă să nu mai inspire încredere nimănui; ea trebue să
aleagă printre aliaţii cei mari pe acela cu care poate, în
primul rând, să fixeze o colaborare economică, şi în al
doilea rână o colaborare politică; şi să nu întreprinză
nimie decât după ce îl va consulta. Ce rost are această
Mică Inţelegere, care supără pe Italia, pe care Franţa
nu o aprobă şi pe care o «ignorează» Anglia? — Ratti-
gan îmi dă dreptate, dar tăcerea Angliei nu echivalează
cu o desaprobare: «Suntem prudenţi, şi n'avem: obiceiul
să ne pronunţăm înainte de a cunoaşte toate amănuntele
unei afaceri». (Deci: se aprobă limbagiul Rattigan; dar
oficia] nu-i nimica făcut !).
Madge a spus lui Barbu Catargi, la Etretat, că
spre marea, părere de rău a lui, nu găsise în România
decât; foarte puţini «gentlemeni».
te, combatue par mes jourmaux, est le seul point sur lequel
nous ne sommeş pas d'accord, lui et moi. Îl a des preuvez
pour affirmer que Franklin-Martin travaille pour une
Entente Italie-Roumanie-Russie (9). Je lui dis. ă ce sujet,
que «la Roumanie n'avait ă prendre aucune initiative; î
trop vouloir se grandir, on risque de n'inspirer confiance ă
personne; la Roumanie devait ehoisir celui des grands alli€s
avec lequel on pouvait fixer la collaboration economiqgue en
premier lieu, politique en second lieu, et m'agir qwapre:
s'âtre consultă avec lui. Que signlfia cette Petite Entente
qui fâche PItalie, que n'approuve pas la France et qu'ignore
Y'Angleterre?». Rattigan me donne raison, mais le silence
anglais n'€quivaut pas ă dâsaveu: «Nous sommes prudents
et n'avons pas Phabitude de nous prononcer avant de con-
naître tous les dâtails d'une affaire». (Done: on approuve le
langage de Rattigan, mais officiellement rien de fait.
Le Dr. Madge a dit ă Barbu Catargi, ă Etretat, qwă son
grand regret il n'avait rencontrâ que peu de gentlemen en
Roumanie.
21 Septembre. — Nicoleanu îmi face cunoscut că

Prinţul Carol s'a, oprit, pe neaşteptate, la Ziirieh, însoţit
numai de Condeescu şi că restul suitei a, sesiti azi dimi-
neaţă la Bucureşti. Motivul dat: Prinţul vrea să-şi vadă
bunica, Prinţesa de Coburg; svon: Zizi ar fi în Elveţia!
— Când se vă isprăvi şi cu afacerea aceasta !:
— Desehanel, care a avut un ulţim acces, — el s'a
aruncat în apă, — şi-a dat demisia. Va fi internat, pro-
babil, în isanatoriu, la, Maisons. De sigur că Millerand
va Îi cel ales. E are o Cameră sigură.
25 Septembre. — Wyeanti, om care nu minte, îmi p6-
-vesteşte: După semnătura, armistiţiului, “generalul Răş-
canu, care era unul din delegaţii militari la, Yoeşani,
când sa reîntors la cartierul lui, îşi exprima părerea
nu numai în favoarea unei păci, dar în favoarea, unei
colaborări a armatei noastre: cu puterile: centrale
(sfârşitul 1917). .
La această 'epocă turbure şi când Regele. îîşi de:
pusese comanda de generalisim a armatelor ruso-ro-
mâne şi hotărâse pe Prezan ca generalisim al armatei
noastre, la armata II-a, toată lumea era partizan al Te-
publicei !
21 septenibre, — Je pars de Phippodrome direetement

Buzeu. Nicoleanu me fait dire que le Prince Carol est subi-
tement descendu avec le seul Condeescu ă Zurich et que la
suite est arrivâe ce matin Bucarest. Motit allegus: le Prince
veut voir sa grand-mere: la Princesse de Cobourg. Potins!
Zizi est en Suisse!— Verra-t-on la fin de cette histoire?
Deschanel, qui a eu un dernier accâs, — îl s'est jet6 ă
Veau — a donnâ'sa demission. On va Vinterner,. probablement,
ă Maisons, dans le Sanatorium. C'est sfirement Millerand
qui va âtre €lu, Il a une Chambre fidăle ă toute 6preuve, : -:
25 septembre. — Wyzanti, homme v6ridique me raconte:
apres la signature de Parmistice, le genârâl Rascanu, qui
Stait Pun des dâlâguâs militaires ă Foosani, revenu. ă son
quartier, s'exprimait ouvertement et chaudement, non seule-
ment en faveur de la paix, mais en faveur d'une eollabora-
„tion de notre armâe avec les Puissances Centrales (fin 1917).
-- A cette 6poque trouble et lorsque le Roi a dâpost le com-
mandement en chef du front russo-roumain et a dâsign6
Prezăn comme genâralissime de notre arme, ă la 2-me
armâe on 6tait tout ă la r&publigue!
Găsesc în gazetele din Paris că în Anglia sunt

800.000 «de lucrători fără lucru şi în Statele-Unite 2 mi-
lioane. Este evident că criza schimbului omoară ŞI c0-
merţul şi producţia. | Ă
21 Februarie, — Se afirmase adesea, în faţa mea,
că casa M. Blank îşi plasa capitalul politie în parti-
dul țărănist, din care unul din şefi, Răducanu, este
chiar procurist în bancă. Azi dimineaţă d. Dr. Hoenig,
intimul lui Blank, a venit să mă întrebe dacă î] auto-
rizăm să negocieze o apropiere cu ţărăniştii. Ei sunţ jie-
niţi că Regele ar fi spus că au nevoie de o garanţie pe
lângă El. Mă grăbesc să rectific: Eu sunt acela care am
spus această vorbă lui Maniu, acum şase zile. (Deci
Maniu a, repetat convorbirea mea cu el). — Două între:
bări: Dacă aşi primi pe Grigorovici? Dar pe Stere?
Răspund afirmativ, dar fae rezerve în ceeace priveşte
capacitatea de lucru a, acestuia din urmă.
22 Februare. — D-1 Preytag, însărcinat, de afaceri
al Germaniei, avea de gând, după cum mi-a spus astăzi,
să mai rămâe câtăva vreme incognito, dar i sa comu-
pire encore. Je trouve dans les journaux de Paris qu'en Ân-

gleterre il y a 800.000 ouvriers qui chaument; aux Etats-
Unis 2.000.000, La crise du change tue &videmment le com-
merce et la production.
21 tevrier. — On avait affirm6 souvent devant moi que
la maison M. Blank placait son eapital politique dans le
parti izaraniste, dont un des chefs Mailleurs, Raduean, est
charg6 de pouvoirs dans la banque,. Ce matin, le Dr. Hoenig,
Tintime du Blank, vient me demander si je Pautori-
sais â n6gocier un rapprochement avec les izaranistes. Ile
sont vex6s que le Roi ait dit qu'ils ont besoin de eaution
auprâsde lui. Je rectifie: c'est moi qui ai dit “ce mot ă
Maniu il y a six jours. (Done Maniu a transmis ma conver-
-sation avec lui). Deux questions: Si jaceapte Grigorovici?
Si Jaecepte Stere? — Affirmative, mais râserve pour la.
capacitt de travail de ce dernier,
22 fevrier. — Mr. Freytag. ehargâ d'affaires d'Allemagne,
comptait, m'a-t-il dit aujourd'hui, rester incognito “encore
quelques temps, mais on lui a communiqu6 aujourd'hui que
8
NOTE. POLITICE. — 1920
85
pesimist şi foarte supărat. Totul. se „desorganizează.
în
Transilvania; ţăranii sunt „bolşevizaţi: “«Nici domn,
—-
iei. popă—nici dascăl nu le trebue». Astă e. lozinca.
lor.
Wor! să guverneze -cu -ai:lor: nici un alt; element. S'a
tăcut acolo o: groaznică, demagogie; cel :dinţâi Filipe
scu,
când cu alegerea lui. Noi pierdern Ardealul ca, şi: Basa-
răbia:: (Acesta este şi pronosticul lui Stere, care: a. venit
dăunăzi să mă vadă). — Am deschis lui Vaida, perspec-
tive.. de, înţelegere; i-am vorbit de „întinderea exproprie-
rei pentru a, ajunge la cota făgăduită; prima lui mişcare
a fost să reziste: «Ce! Nu: s'a, dat destul7> L-am vorbit
de preţ, care trebuia, să: fie mărit, diferența căzând în
sarcina. Statului. Şi aci dânsul găseşte că vor fi. dificul-
taţi.— Mihalache ru îndrăzneşte: să ţie limbagiul cumin-
ţeniei; este suspectat chiar, în sânul partidului lui. —-
Vaida m'a îneredinţat: că se caută o apropiere cu țără-
niştii, dar că el nu admite o fuziune. |
8 Octombre. — Fri a avut; loc, la Curte, prânzul, de
gală pentru întoarcerea Prințului Carol. Regele dăduse
ordin să se invite foştii preşedinţi de consilii, de Ca-
meră şi de. Senat, membrii guvernului, plus generalii
furieux, Tout se d&sorganise en Transylvanie; les paysans

“sont bolehevisâs: «nici domn (le Monsieur), nici popă, nici
dascăl nu le trebue!» Ce serait leur. mot d'ordre. Ils vealent
“gouverner avec les leurs: pas MVautres 6l&ments. On y a fait
une dâmagogie affreuse et Filipescu — pour son 6l&ction —
toutle premier. Nous perdons PArdeal tout comme la Bes-
sarabie, (Cest le pronostic aussi de Stere, qui est venu
tautre jour me voir). — Je lui ai ouvert des. perspectives
d'entente; je lui ai parle dtendre l'expropriation pour
atteindre la cote promise; son premien mouvement a 6t6 de
râsister: «Ce, nu sa dat destul ?> — Je lui ai parle du prix
uui: devait âtre augmentă, la diffârence 6tant ă la charge de
TEtat. Lă aussi il a vu des difficultes. Mihalake n'ose pas
parier raison; on le suspecte dans son propre parti. Il m'a
confi6 qu'on cherchait un rapprochement avea ls tzara:
nistes, mais qu'il repugnait ă une fusion.
8 octobre. — Hier a eu lieu le dîner de gala î la Cour
pour le retour du Prince Carol. Le Roi avaiţ fait invite» les
anciens prâsidents du conseil, des Chambre et Senat et les
membres du gonvermement, plus les gânâraux eţ les maisons
şi casele civilă şi militară. Din corpul diplomatie numai
Rattigan, în calitate de reprezentant al țării care orga-
nizase călătoria în Asia. Mai erau prezenţi Stirbey şi
colonelul Stârcea, numit la Budapesta; aceşti doui din
urmă în ce calitate ?... Mitropolitul n'a putut sosi la
vreme şi a fost aşteptat, dela, 8% la 9. -
Aveam. ca vecin pe Averescu, care, era aşezat în
stânga Reginei. El mi-a spus că este desgustat de Arde-
leni; nu e nimic de ei, nici de cei pe care-i are în guvern,
nici de cei din opoziţie.
După masă, am avut o lungă conversaţie cu. Regele,
izolaţi într'un colţ. Primele cuvinte ale Regelui sunt ca
să-mi exprime marea decepţie ce o are în privinţa Ar-
delenilor. — Eu: «Cine e de vină dacă d] Brătianu a
dat el primul exemplu de a-i «supraclasa» 1... — Regele:
«Mărturisese că am şi eu parte în această răspundere.
Bătrânul Brătianu avea dreptate.
M'am convins că nu se poate guverna decât cu
oamenii din vechiul Regat. Mare greşală: că s'a neglijat
totdeauna New-York-ul; propusesem cu insistenţă Re-
gelui Carol să fie trimis acolo Take Ionescu ; ar fi fost
beneficiu: pentru toată lumea». — Eu: «Ce exportaţie
civile 'et militaire. Rattigan seul du corps diplomatique,

comme representant du pays qui a organis6 le voyage en
Asie. Stirbey et le colonel Stircea, nomme â Budapest, prâ&-
sents. Dans quelle eategorie les ranger 3 Le Mâtropolite n'a
2u arriver ă temps et on la attendu de 8% â 9 h. J'avais
pour voisin Averescu, assis gauche de la Reine. Il m'a dit
qu'il 6tait dâgoâte des Ardeleni; ils ne valent rien, pas
plus
ceux qu'il a dans son gonvernement que ceux de l'opposition.
Apres dîner iongue conversation avec le Roi dans un
coin bien isolâ. Les premiers mots sont pour me dire sa
grande dâception au sujeţ des Andeleni. — Moi: «A qui la
faute, si. Mr. Bratiano a donnâ Iexemple de les surelasser?...»
— Le Roi: «J'avoue que moi aussi j'ai une part de cette
vesponsabilite. Le vieux Bratiano avait raison,
Je me suis convaincu qu'on ne peut gouverner qw'avee
les hommes du Royaume, Grande fauts d'avoir tou-
jours neglij New York. J'avais propos6 avec insistance au
Roi Carol d'y envoyer Take Ionescu;
«c'eât 6t6 bân6fice pour
tout le monde». — Moi: «Quelle heureuse exportation». —
fericită!» — Regele declară că este partizanul unei per-

fecte înţelegeri cu Ungaria, fiindcă aceasta este singura,
țară conservatoare din Europa centrală care poate fur-
niza un guvern stabil (monarhie?). Regele insistă asupra
acestei idei, tocmai în momentul când Take Ionescu
plimbă prin toată Europa proectele lui de Mică Inţele-
gere, îndreptată în special contra Ungariei! — Prin-
ţul Carol va fi căsătorit, pentru a împiedica.o recidivă?
Regele : — «Da, după alegerea sa, fiindcă «este un băiat
careare nevoie de dragoste—».Cu ce ochi zicea Regele
aceste cuvinte! Trebue să fie foarte bun!
Două caracteristice al banchetului: — 1) Răceaia
asistenţei. Toastul Prințului, răspunzând lui Averescu
şi lui Răşeanu, foarte bun în forma lui, dicţiune exce-
lentă, n'a încălzit atmosfera. — 2) Invitarea lui Meiss-
ner şi a lui Dobrescu, în calitate de preşedinţi ai unui
Corp legislativ anulat, indică că Coroana pune de-o
parte decretul din Noembrie 1918, ce i-a fost impus de
Saint-Aulaire şi Brătianu. |
21 Octombre. — Alaltăeri, mecanicii C. F. R. sau
pus în grevă. Ministerula mobilizatpe cei mobilizabili ;
De suite le Roi dâelare qu'il est pour une entente parfaite

avec la Hongrie: c'est le seul pays conservateur du centre
de TEHurope et qui peut fournir un gouvernement stable.
(Monarehie?) Le Roi appuye lă-dessus, juste quand "Take:
dont nous parlions ă ce moment, promene en Europe ses
projets de Petite Entente, spâcialement diripte contre la
Hongrie! — Mariera-t-on le Prince Carol pour empâche»
une rechute? — Oui, mais a son choix, ear «c'est un garcon
qui a besoin de tendresse». De quels yeux disait le Roi ces
paroles! Îl doit âtre trâs bon,
Deux caraecteristiques du bangquet:
1) La îroideur de Passistance. Le speech du Prince en
»&ponse aux toasts d'Averescn et de Rascanu, charmant de
forme, excellent de diction, n'a pas rompu la glâce,
2) Liinvitation de Meissner et de Dobrescu, en qualitâ de
prâsidents d'un Corp l&yislatif annul€, indique que la Cou-
ronne met de câte le dâcretde novembre 1918 que St.-Aulaire
et Bratiano lui ont impos€.
21 octobre. —- Avant-hier se sont mis en grăve les mâ6a-
niciens des chemins de fer. Le ministâre a mobilise les ap»
vre-o 40 au răspuns; ceilalţi
sunt căutaţi. S'au operat
şi arestări, -
Astăzi începe greva generală,
dar trenurile. cireulă
și în oraş este apă şi lumină. Nu pare încă
serios. a fi lucru
|
— Alaltăeri-seară, 19 ert., am primit
ătoarea urm
telegramă dela, Rege : «Din toată inim
a mulțumesc pen-
iru urările călduroase ce mi-aduce
ţi cu prilejul zilei de
11. Le-am aflat aseară întor ând
u-mă din Bahna Ursu-
lui. — Ferdinand.» ”
31 Oetombre. — Mama Reginei a muri
t subit la Zii-
rich la 25 Octombrie şi Regina a plec
at, astă-seară cu
Prinţul Carol şi Principesele de Grecia,
al căror frate,
Regele Alexandru, a murit în urma, muş
căturilor unei
maimuțe. Cum înmormântarea Duce
sei de Coburg are
loc înaintea sosirei Reginei este de pre
supus că voia-
jul Ei are ca scop aranjarea succesiunei la Tron a
Diadocuiui, a cărui logodnă cu Princesa Elisabeta a
fost celebrată de curând. Se zice că Venizelo
s primeşte
continuarea dinastiei cu Principele Paul —
cel mai tâ-
năr —, eu condiţia renunţărei formale a Regelui Con.
pâlables ; une quarantaine ont obtempâre; les autres

re- sont
„cherchâs: on a fait des arrestations.
Aujourd'hui commencement de la greve gânera
le, mais
les trains circulent et on a leau et la lumitr
e. Ca ne paraît
pas bien 'consistant encore,
Telegramme du Roi (avant-hier soir, 19 oct):
«Din toată
inima mulțumesc pentru urările călduroase ce-mi,
aduceţi cu
prilejul zilei de 11. Le-am aflat aseară
întorcandu-mă din
Bahna Ursului, — FERDINAND,.
31 octobre. — La mere de la Reine est subit
ement morte
â Zurich le 25 et la Reine est partie ce
soir avec le Prince
Carol et les Princesses grecques, dont
le frâre le Roi Ale-
xandre, est mort des suites des morsu
res dun signe, Com-
mes les funsrailles de la duchesse de
Cobourg ont lieu
avant Parrive de la Reine, îl est ă supposer que Son
voyage a surtout pour but d'arranger la suocession
au trâne
du Diadoque, dont les fiancailles aveo
la Princesse Elisabeth
viennent seulement d'6tre c6l6brâes. On
dit que Venizelos ae-
cepte la continuation de la dynastie avec le
le. cadet
Prince Paul —
— ă condition de la renonciation formelle du Roi
rupte de la Riga, din cauza eternei inimiciţii a ţărilor ru-
seşti şi că nimeni n'ar primi o schimbare în. tratatul de
la "Trianon. Sapieha sa arătat recalcitrant, zicând că
puterea lui era mărită prin alianța cu România.
Inainte de a citi acest document, pe care Mişu, şiret,
nu mi l-a arătat de cât după răspunsul meu, am dec.arat
că dacă ași fi ministru, nu aşi avea curajul să semnez
acest tratat, dar că nu-l voi combate ; însă nu trebue
acceptate protocoalele cu nici un preţ. Prin tratat, văd
prea bine ce câştigă Polonia, dar nu văd de loe ce câşti-
găm noi, căci nu ne ameninţă nici-un pericol. — După ce
am luat cunoştinţă de telegramă, insist cu energie contra
semnărei : Jign:m într'un mod vădit Franţa prin faptul
că dăm voie lui Sapieha să ceară cu mai multă putere
graniţele dela Riga; şi de sigur ne punem cu Anglia în
stare de vrăjmăşie, prin faptul că am luat poziţie în
contra, Germaniei. | |
Mişu îmi spune atunci acest lucru absolut uimitor:
că Regele nu cunoaşte textele decât de astăzi de dimi-
neaţă şi că a fost silit să facă eri o adevărată somaţie lui
Take Ionescu pentru ca ele să-i fie arătate. — Eu:
«Motiv mai mult pentru a refuza sau pentru a amâna
frontieres arrachâes ă Riga ă cause inimiti6 €ternelle

du pays
russe et que personne n'acceptera un changement
au traite
de Trianon. Sapieha s'est montre râcalcitrant, «sa
force stari
acerue par lalliance avec la Roumanie».
Avant mâme de lire cette pice qu2 Misu, rus$ ne m'a
remise qw'aprăs coup, j'ai dâelare que le trait
je m'aurais pas
le courage da le signer si jetais ministre, mais que je ne
le
combattrai pas: quâ aucun prix il ne fallait
accepter les
“protocoles. Par le traite je vois ce que gagne
la Pologne, je
ne vois pas ce que nous gagnons nous, car îl n'y
a aucune me-
naca pour nous, Aprâs lecture de la dâpâche,
insiste avec
“Energie contre: nous blessons visiblement la France
en per-
mettant â Sapieha d'exiger avee plus de force
les front:€res
de Riga et sirement nous nous alienons
PAngleterre en pre-
nant position 'contre V'Alemagne,
Misu me dit alors la chose stupefiante que
le Roi ne con-
naît les textes que depuis ce matin et qu'il
a dă faire hier en-
core sommation ă Take Ionescu pour les
lui montrer. — Moi:
Raison de plus pour reiuser ou pour ajourner la signature.
NOTE POLITICE — 1921 121.
semnătura. Take lonescu a mai vrut să ne lege într'o

expediţie în Armenia fără consimţimântul Regelui;
dacă Regele tolerează această recidivă, el dă mână liberă
tutulor încălcărilor». — Mişu: «Regele credea că poate
avea încredere în Averescu, dar el consimte la proect.
De altminteri Averescu sfătuise pe Rege să meargă la
Atena şi-i oferise să-l însoţească; Take Ionescu l-a în-
tors însă şi astăzi el refuză să însoţească chiar pe Re-
gina. Averescu nu ştie n:mie şi fiecare îi schimbă pă-
rerea cum îi p'ace. Așa că. în caz de refuz, ar trebui
poate să demisioneze». — Fu: «Şi fără asta guvernul
e în stare de lichidare. la Regele în sarcina lui nepo-
pularitatea unui război pentru granița Poloniei ? Exis-
tă, slavă Domnului, oameni pentru a guverna: Brătia-
nu...» — Mişu: «Incă prea de vreme pentru el...» —
Eu : «EL, sau altul cu câte-va capacităţi...» — Mişu: «E
teamă de alegeri». — Eu: «Este o greşală. Partidul na-
ţional ar da tot Ardealul; de aceasta garantează Maniu;
în vechiul Regat ori şi cine poate face alegerile, mai
ales cu ajutorul ţărăniştilor>. — (Restul conversaţiei :
sondaj asupra politicei interne). -
Sfătuese să fie întrebat şi Brătianu, fiindcă dacă
Pake a dâjă voulu nous impliquerdais une expedition en Ar-

menie sans Paveu du Roi; sil tolere cette râcidive, le Roi don-
ne libre frein ă tous les empi'etements—Mişu: Le Roi croyait
pouvoir compter sur Averescu, mais il est consentant au pro-
jet; d'ailleurs, Averescu avait engag6 le Roi ă alter ă Ath&-
nes et offert: de Paccompagner, Take Pa retourn€ et aujour-
„Vhui îl refuse mâme d'aceompagner la Reine. Averescu ne
sait rien et chacun le retourne comme îl veut. En cas done
de retus, c'est peut-âtre la demission. — Moi: Le gouverne-
ment; est sans cela en liquidation. Le Roi prend-t-il â sa
charge LPimpopularii6 d'une guerre pour la frontiere de la
- Pologne? Il y a, grâce ă Dieu, des gens poun gouverner;
Bratianu...— Mişu: C'est trop tât pour lui..— Moi: Lui ou
un autre avec des capacitee... — Misu: On eraint des 6lec-
“tions. — Moi: On a tort. Le parti national donnera Ardeal
.entier et Maniu se porte fort; dans le Royaume n'importe qui
- les fera surtout avec des tzaranistes en croupe, (Le reste de
la conversation sondage politique interne). Je conseille da
_ar fi şi el de acord, ar fi o mare putere pentru Rege.
In timpul conversaţiunei Mişu mi-a spus că este si-
gur că Brătianu va refuza, De aci conchid că la şi văzut.
1 Martie —Am avut pe dr. Madge la dejun. S'a vorbit
de negocierile în curs: «Dacă încheiaţi un tratat militar
cu Polonia, zice Madge, şi dacă Sovietele iau acest pre-
text pentru a vă ataca, Anglia o să vă spue: Aceasta
e treaba dv. ; aţi căutat:o, scăpaţi cum veţi putea». —
Aceasta este o confirmare a gândului meu. Madge cre-
de că nu se va face tratat. — Seara Poklevski : «Nu este
vorba numai de 0 graniţă la Riga, sau alta; este vorba
de un acord în caz de atac; nu puteţi rămâne ca o in-
sulă izo'ată». | o
2 Martie, — Nu cred să se fi hotărât ceva cu Polo-
nia. S'a stat de vorbă, aceasta este impresiunea adop-
tată. Mai. ales nu este vorba de vre-o convenţiune mi-
litară. (Vezi 5 Aprilie). :
„8 Martie. — Toată săptămâna a fost ocupată la Ca-
meră cu contestaţia alegerei lui Stere, cu toate că a
avut la Soroca 35.000 de voturi în contra candidatului
Toncescu (!) cu 6.000, candidatură impusă de guvern.
Desbateri mizerabile, provocate de Take Ionescu (ger-
voir Bratiano car, si on 6Gtait d'acoord ce serait d'une grande

force pour le Roi. Une fois Mişu a dit: Je suis sâr que Bra-
tiano sera contre. J'2n conelue qu'il Pa dâjă vu.
l-er mars,— Le Dr. Madge ă dâjeuner. On parle des nâgo-
gociations en cours. «Si vous concluez un trait militaire
avec la Pologne et si les soviets en prennent pretexte
pour
vous attaquer, PAngleterre vous dira: «c'est votre affaire;
vous Pavez recherchă; arangez-vous comme vous pourrez».
C'est une contirmation de ce que je pensais. Pour Madge, on
ne fera pas de trait6 Le soir, Poklevski: «I] ne s'agit
pas
d'une frontiăre de Riga ou autre; il sagit d'un accord si Pon
est attaqus; vous ne pouvez pas rester comme un îlot iso'6».
2 mars, — Je doute qw'on ait rien conelu avec la Pologne,
On a cause, telle est Pimpression adopte. I] n'est
surtout pas
question d'une convention militaire.
8 mars, — 'Toute la semaine a 6t6 prise par la contesta-
„tion contre TElection de Stere, quoiaviil ait eu
ă Soroca 35.000
voix contre 6.000 au candidat 'Toncescu (!)
impos€ par le
gouvernement, Un dEbat mis€rable, fomente pax
Take Iones-
ep) NOTE. POLITICE — 192g
sese că -vorbiseră de asemen
ea, şi la o
masă la Enescu!)
Că Argetoianu a vorbit --de rep
ublică; Averescu de un
prinţ englez şi că se examinase
greva generală'ca mijloc
de acţiune! Răspunsurile mini
ştrilor au fost foarte echi-
voce, iar Averescu nu a, putut
nega că oferise un 'por=
tofoliu lui Moscoviei. a
19 Noembre, — Căderea lui Venizelo
eri, a făcut bună impresie. Rhal s, eonfirmătă
lys cu Gunaris au. COn-
stituit guvernul Şi restaurarea, monarhiei
mai este nu
îndoioasă. Venizelos a părăsit Grec
ia, spre Egipt zie
unele, spre Nisa zie celelalte telegram
e. Gazetele franţu-
zeşti acuză acţiunea, pan-germană (!)
şi fac răspunzători
de catastrofă pe “cei din jurul. lui
Venizelos. Francezii
de aici acuză Anglia, şi generalul. Petin,
a spus:o. cu
amă răciunela Statul Major. Italienii se bucură. Take
Ionescu a, renu nţat la călătoria lui la Atena şi bine
înţeles şi la călătoria Ia Belgrad.
E
— Înțelegerea italo-jugoslavă a fost făcu
tă la Ra-
pallo; Anglia se grăbeşte, «cu toate că nu cuno
aşte încă
cupr insul exact a] înţelegerei», să trimeată felicitările
ei ambelor țări.
„aussi cause en dînant chez Enesc

u) qu'Argetoyanu a parl6
de republique, Averescu de princ
e anplais e qu'on avait
aussi envisagă la grâve gânârale comm
e moyen d'action, Les
reponses des ministres trâs 6quivoques
et Averescu n'a pu
niexr qu'il avait offert ă Moscovici un porte
feuille, |
19 novembre. — La chute de Venizelos, confi
rmâe hier.
a fait bonne imipression, Rbhallys avec
Gunaris ont constitue
le gouvernement et la restauration
monarchique ne fait de
doute. Venizelos a quitts la Grece en route
pour YEgypte,
disent les uns, pour Nice, disent d'autres
tâlegrammes. Les
journaux francais accusent les menes pan-germaniques (!)
et rendent Pentourage de Venizelos responsable de la catas-
trophe. Les Francâis d'ici accusent PAngl
eterre et le gânâral
Pâtin Pa dit avee amertume ă PEtat
-Majon, Les Italiens
aussi jubilent. Du coup Take Ionescu a
renoncâ ă son voyage
ă Athenes et bien entendu î Belgrade
aussi, |
L'arrangement italo-yougoslave a &t6
conelu ă Rapallo;
PAngl eterrie s'empresse «quoique n'en connaissant pas encore
la teneur exacte», d'envoyer ses f6licitations aux
deux pays:
„_.— Politiea, franţuzească. încearcă înfrâ

ngere peste.
înfrângere. Wrangel, pe care Parisul
se grăbise să-l
recunoască ca guvern legal al întregei Rusii
, a fost silit
să se adăpostească la Constantinopol. Venizelos
-a căzut.
Italia îşi regăseşte libertatea de acţiune care-i
dă voie
să facă politică mediteraneană; şi în sfârşit Ungaria,
preferata ei, este sbuciumată de revoluţii.
|
25 Noembre, — Plebiscitul grecesc, cerut
de Regele
Constantin, sa amânat dela 98 Noembrie
la 5 Decem-
brie. In răstimp, gazetele franţuzeşti sunt
furioase; «Le
Figaro» şi «Le Temps» sunt de părere că ar
trebui să se
revizuiască, tratatul dela Săvres. Iată un
precedent pe-
viculos pe care Engleziinu . vor ezita să-l inYpace în
contra, tratatului dela Versailles. D-rul Madge
, care a de-
junat la mine, a spus râzând: «Aţi remareat
şi Dv.prostia
aceasta?» Francezii repetă mereu că trebue retra
se Gre-
ciei imensele concesiuni date de ei numai lui Veniz
elos.
Guillemin, într”o telegramă din 1916, pe care o publică
«Le Figaro», îl numeşte pe Venize «omullo
nostr
su». |
— Madge, în cursul lungei convorbiri ce am avut
La politique francaise enregistre 6chee

sur chec. Wran-
gel, que Paris s'6tait empress6 de reconnaitr
e comme gouver-
nement legal de. toute la Russie, a
dă se râfugier ă Constan-
tinople; Venizelos est par fexre; Itali
e retrouve sa. libert6
d'action. lui permettant de faire de la polit
ique mâditerra-
nienne; enfin, la Hongrie, son. choucheu, est, secou
&e: par les
&6meutes. |
25 novem bre. — Le plâbiscite grec; exig6 par le Roi
stantin, est remis du 28 novembre Con-
'au '5 dâcembre; En atten-
dant, les journaux. francais 6cument, «Figaro» et
«Temps»
Emettent idâe de la revision du traite
de Săvres: voilă uri
prâcâdent dangereux que les Anglais n'hesi
teront pas ă în-
voquer contre le trait6 de Versailles,
Le docteur Madge, qui
a dâjeun6 chez moi, a dit. avec bon zire
:. « Avez-voug aussi
vemarqu€ cețte bâtise?» Ensuite ils râpâtent â Venyi : îl
taut retirer-ă la Grăce les immenses
Cconcesions que nous
navons consenties qu'ă Venizelos. —
Guillemin, dans. une
d&pâche de 1916, que publie le «Figaro», Pappelle «notre
homme».
Madge. au cours.de longue conversation dit:
«Il y, aura
94 „NOTE POLITICE — 1920
cu el, a spus: «Va fi desigur o alianță între Anglia şi

Germania; fiindcă este: singurul mijloc de a împiedica
o alinţă germano-rusă». |
26 Noemhre. — Regele îmi spusese la 8 Octombrie,
că pentru a; se însura, Prinţul Carol avea nevoe de iu-
bire. Iubirea ai venit şi femeia măiastră care e Regina
a ştiui să o provoace. Uazetele anunţă logodna Prinţu- .
lui cu frumoasa prinţesă Elena a Greciei. Regina sa
întors cu Principesele Maria şi Ileana, iar Prinţul Ca-
vol a rămas la Lucerna. Tânărul Berindey afirmă că
Prinţul e foarte îndrăgostit de logodnica lui. AMÂt mai
bine.
28 Noembrie. — Deschiderea Parlamentului. Guvernul
sa prezentat; aşa cum era, fără nici un fel de schimbare.
Mesagiul este un program care ar avea nevoie de 8 ani
pentru realizare. In afară de impozitul progresiv pe ve-
nit. nu conţine însă nici o preciziune. |
1 Decembre. — Bătrânul baron Samuel] Josika, fost
preşedinte al Camerei Magnaţilor, eare n'ar cere alteeva
decât să-şi sfârșească zilele în calitate de bun Român,
sans faute alliance entre Angleterre et Allemagne; c'est la

seule facon d'empâcher Palliance germano-russe».
26 novembre. — Je commence une gripe et le docteur me
defend de sortir. :
Le Roi mavait dit, le 8 octobre que, pour âtre mari, le
Prince Carol a besoin de tendresse. La tendresse est venue
et la maitresse-femme qu'est la Reine a su la fair jaillin, Les
journaux annoncent les fiancailles du Prince avec la jolie
Princesse Hâlâne de Grâce. La Reine est rentree avea ses
deux cadettes. Le Prince Carol est restă â Imcerne. Le jeune
Berindey affirme qu'il est amoureux fou de sa fianese. Tant
mieux,
28 novembre. — Ouverture du Parlement. Le gouverne-
ment s'est prâsentă tel quel, sans replâtrage. Le Message est
un programme qu'il faudrait huit ans pour le râaliser, D'ail-
leurs, aucune prâcision sauf Pimpât sur le revenu progressif
.
l-er dâcembre, — Le vieux baron Samuel Jozsika; ex-
prâsident des Magnats et qui ne demanderait qu'ă mourir
dans la peau d'un bon Roumain, vient porter des dolsances
vine să-şi prezinte doleanţele Regelui. Imi povesteşte
ce se petrecea în Ardeal. O circulară a lui Garoflid anu-
lează o dispoziţie clară al decretului-lege agrar al Tran-
silvaniei, bine înţeles în dauna, proprietarilor. Decretul
evacuărilor (expulsărilor) şi al rechiziţiilor a fost, la
Cluj o grozavă nedreptate. (Argetoianu mi-a spus,
când i-am vorbit despre aceasta: «Mitocanii de din-
colo vor să desființeze pe Unguri !») Josiha mi-a a-
rătat o copie după un ordin al «secretarului Sănătăţii
publice», prin care dispune să se rechiziţioneze trei cas-
tele, dintre care unul al lui Banfy, să se facă inven-
lar şi să nu se dea voe să se ridice ceva! De altminterea
guvernul nu vrea să audă de cât un singur glas; Arge-
toianu, după ce a promis că-i va primi, s'a sustras unei
întrevederi şi cu Josika şi cu reprezenfanţii Societăţei
agricole.
— Corespondentul ziarului <The Evening News».
d-l Charles Woods, care a vizitat Constantinopole şi Bal-
canii, nu pare încântat de membrii guvernului pe cari
i-a văzut,
2 Decembrie. — Socialiştii daţi judecăţei (vezi 15
au Roi. Îl m'entretient de ce qui se passe en Ardeal. Une cir-

culaire de Garoflid annule une disposition elaire du dâeret-
loi agraire de la Transylvanie, bien entendu au dâtriment
des propriâtaires; le dâeret des vacuations (expulsions) et
des râquisitions a 6t6 â Cluj une affreuse îniquit6. (Ar-
getoyanu m'a dit, quand je lui en ai parlă: «Mitocanii de
dincolo vor să desființeze pe Unguri!»). Josika ma montre
copie d'un ordre du «seerâtaire de la Sant& Publigue» qui
donne Vordre de -râquisitionner trois châteaux dont un
â Bantiy, de dresser inventaire et de ne rien laisser empor-
ter! Dailleurs le gouvernement ne veut jamais entendre
qwun son: Argetoyanu, aprăs avoirj promis de les recevoir,
s'est dârob& ă une entrevue et avec Joszika et avec les reprâ-
sentants de la Sociât6 Agricole, ete.
Le correspondant du «The Evening News», Mr, Charles
Woods, qui vient de visiter -Constantinople e les Balkans.
ma pas Pair emball& par les gens du gouvernement qu'il a
vus,
2 decembre. — Les socialistes mis sous jugement (v.
Noembre) au fost toţi, afară de Dragu, condamnaţi

la 5 ani muncă silnică. Au evadat cu toţii,
împreună. cu
un anume A. Constantinescu, om foart
e periculos, după
spusele lui Siârcea, care 'a adus această veste
la Club.
Zece condamnaţi de asemenea, importanţă
, cari evadează,
nu e lucru curat, trebue să fie complezenţă la mijloc.
(Stârcea nu era decât pe jumătate informat: eva-
daţii nu sunţ condamnaţii, ci nişte comun
iști în pre-
venţie; iar Constantinescu-Bujor a
fost condamnat la
moarte în timpul războiului).
3 Decembre, — Gorski, subşef. de Stat-Major, este
trimis în grabă la Paris. EI va vizita. şcoalel
e de răz-
boi; va lua cunoştinţă de progresele făcute de
tankuri
şi de avioane — materialul nostru este mizerabil, —
şi
va căuta să obţie tankuri, avioane, echipamente şi arti-
lerie grea: «Francezii au vrut să ne speculeze;
într'un
mod infam...», îmi spune el. Va încerca să-i convingă
că
trebue să ne facă credit şi să aducă mare grabă
la tur-
nisarea, acestor materiale. Toate armatele bolşev
ice suni
libere, şi chiar s'au identificat zece divizii
pe graniţa
15 novembre) avaienţ tous, sauf Dragu, â 56te condamnâs

ans travaux foreâs, Ils se sont tous 6vadâs aujour
d'hui en
compa gnie d'um certain A, Constantinescu, &tre tr&s dange.-
reux ă croire Stârcea, qui a apporte la nouvel
le au Ciub,
Dix oiseaux de ce calibre qui se sauvent, il doit
y avoir de
la complaisance. Le bon Stâreea n'âtait qwă demi
ren-
seign6; les 6vadâs ne sont les condamnâs du recent
procăs,
mais des communistes en prevention; le Constantinescu
(Bu-
joz) avait 6t6 eondamn6 â mort pendant la. guerre
).
3 dâcembre, — Gorski, sous-chef d'Etat-Major
, est en-
voy6 dare-dare â Paris. II visitera les 6coles
de grierre, sui-
vra les: progrăs realis6s'
par tanks et avions — notre mat6-
viel est nuisible — et cherchera ă avoir des
tanks, des a-
vions, de LEquipemenţ et de la grosse artillerie: «Francezii
au. vrut să ne speculeze întruni mod infam...» Il essaiera de
leur faire comprendre qu'il faut faire crâdit
vite ; et aller
toutes les armâes bolchâviques sont; libres
et on a dâjă iden-
tifi6 dix divisions sur notre frontiăre;
pour le printemps, la
noastră; ameninţarea este mare pentru primăvară,
şi
generalul Lupescu cere mereu să i se întărească
trupele.
Christescu este chiar şi mai îngrijat decât Gorski. Ple-
carea sa, a fost atât de precipitată că la oral 6. genera
lul
nu-și făcuse încă bagajele; şi era şi bolnav.
8 Decembrie. — Am stat de vorbă Duminecă cu Ga-
roflid şi eri cu Romulus Voinescu. Sunt amând
oi dis-
peraţi de ceiace se petrece. — Garofud : Generalul
nu
ştie nimic, nu înţelege nimic, dar se amestecă în
toate
şi întră în toate amănuntele. A înfiinţat la Preşid
enţie
funcţionari «de legătură» pentru fiecare Minister. E] e
demagog în suflet: proprietarii din Basarabia nau
luat
de doui ani nici un ban arendă; se cere un credit de
30 milioane pentru a-i plăti Şi generalul refuză
: «Dacă
erau în Rusia ar fi căpătat ceva ?» — Garoflid încearcă,
de acord cu grupurile şi partidele, să obţie ca să se
fi-
xeze cuantumul de expropriere la preţul regional înmul-
țit cu 35. Dar tot din partea generalului prevede cele
mai mari dificultăţi,
Romulus Voinescu : Deţinuţii cari au evadat dela
menace esti grosse et le gânâral Lupescu demande constam

-
ment qu'on lui renforee .ses troupes, Christesen
est plus in-
quiet qu'il ne Vest, lui, Gorski... Le dâpart a 6t6 telleme
nt
prâcipit6 qu'ă 6 heures le g6nâral n'avait pas encore fait ses
ba „ages et qu'il se met en route souffrant,
8 decembre, — Caus6 dimanche avee Garoflid eţ hier avee
Romulus Voinescu, Dâsespârâs Pun eţ Pautre de ce qui
se
passe.
Garoflid: Le gâneral ne sait; rien, ne comprend rien, mais
il se mâle par contre de tout et entra dans tous les dâtails.
Il yaă la prâsidence des fonctionnaires de «liaison»
pour
chaque d&partement. Il est demagogue dans Pâme: les pro-
pri6taires 6vineâs de Bessarabie v'ont pas touehâ depuis
deux
ans un centime de fermage; on demande un erâdit de
30
millions pour payer; le gânâral refuse: «Dacă erau în Ru-
sia, ar fi căpătat ceva 2». Garoflid essaie, par acord
avec les
groupes et partis, ă obtenir eomme fixation du tauz
d'expro-
priation le prix regional, multipli par 35. C*est du câtă du
gân6ral qu'il prevoit le plus de difficultăs!
”
R. Voinescu: Les dâtenus qui avec A. Constantinescu en
“7
*
Jilava cu A. Constantinescu «au fost evadați!» Este

o flagrantă complicitate din partea autorităţilor: Vizite,
planuri, instrumente, tot ce voiau şi la orice oră, pri-
meau aceşti domni, fără nici un control. Motivul acestor
evaziuni n'ar fi oare temerea de noui revelații supără-
toare pentru Averescu ?
Audienţă la M. S. Regina. — Cerusem o audienţă
la Regina pentru a o felicita. Am fost primit la 12%.
Ea este foarte fericită că! a reuşit ambele căsătorii:
«Am şi energie şi tenacitate». Locul unde vor avea loc
căsătoriile este un subiect de controversă, care supără
pe Regina: «Mirele îşi caută Soţia în casa, părin-
ților ei». — Regina a, recunoscut că crezuse de ade-
vărată, intriga din vara 1918, cumcă eu aşi fi vrut să
îndepărtez pe Prinţul Carol dela, Tron, pentru a face
posibilă , cu mai mare uşurinţă, o regență. — Ostilitatea
pe care aliaţii o au în contra Greciei, din cauza Regelui
Constantin, este o prostie : «Politica care are ura, la
baza ei, e totdeauna, o politică rea, şi Francezii nu sunt
îndemânateci». Fără provocaţii din partea mea: «Nu
prea merg lucrurile bine, generalul Averescu este cam
naiv!>—Eu: «Nu e deştept».— Regina: «Da, nu e de-
tâte se sont 6vades de Jilava «ont 6t6 &vadâs!» Il y a fla-

grante complicit6 des autoritâs: visites, plans, instruments;
ces Messieurs recevaient de tout ă toute heure et, sans con-
“trâle, A-t-on eraint de nouvelles r&velations fâcheuses pour
Averescu?
Regu par la Reine â 12% h. — Javais sollicită audience
pour f€liciter.. Heureuse d'avoir râussi le double mariage;
j'ai de lânergie et de la tânacit». L'endroit oi seront câl6-
„br6s les deux mariages sujet â controverse, qui agace beau-
comp la, Reine: <On va chereher sa femme dans la maison de
ses parents». La Reine a reconnu muettemenţ qu'elle avait
cru ă limtrigue de Pât6 1918 que je voulais 6cartem
Carol du
trâne pour plus facilemenţ rendre une râgence possible. Ce
que les alli6s montrent d'hostilit6 â la Greece
â cause du Roi
Constantin est une bâtise. «Mauvaise politique quand la
haine est ă la base et Francais. sont pen
adroits», Sans Dro-
vocation de ma part: ca ne va pas trop bien et le gânâral Ave-
rescu est un peu naif
— Moi:
. Pas intelligent,.
— La Reine:
ştept; cea, mai mare greşală a lui este că a vrut să-şi

facă un partid când ar fi trebuit să constituiască un gu-
vern». — Apoi am vorbit, fără a fi contrazis, de corup-
(ţia şi de anarhia ce domnesc; iar conversaţia pe această
temă a ţinut o oră şi mai bine.
— Ora 4%. Astăzi o maşină infernală a făcut ex:
_plozie la. Senat în momentul când se deschidea, şedinţa.
kpiscopul unit Radu din Oradia-Mare a fost omorât pe
loc; episcopul Ciorogaru, ministrul Greceanu foarte
grav răniţi; generalul Coandă rănit în. spate, mai grav
decât; se credea, la, început; episcopul Nifon are coapsa
străpunsă ; un senator Gheorghiu grav lovit şi el. Este
incontestabil un act de terorism. Se zice că de Duminecă
se temea guvernul de vre-un atentat, dar numai Camera
a fost îndeaproape supravegheată.
10 Decembre. — Sărmanul Greceanu a încetat, din
viaţă în urma rănilor primite la, Senat. Coandă nu este
în afară de orice pericol. Nu se sfieşte nimeni de a zice,
în gura mare, că atunci când sunt atâtea puşlamale în
sânul guvernului, această crimă stupidă loveşte toemai
“trei oameni de treabă — rari nantes !
Oui, pas intelligent. La faute est Vavoir voulu se constituer

un parti alors qu'il aurait dă constituer un gonvernement—
Lâ-dessus, j'ai parle sans contradiction de la corruption et
de l'anarchie. — Une heure de conversaiton sur ce ton.
4% h. Aujourd'hui une machine infernale a fait explosioa
au Senat au mioment oă la sâance commemgait, L/6vâque Radu
(uni) d'Oradia Mare est îm€ sur le coup. L'&vâque Ciorogaru,
le ministre Greceanu tres gravement blessâs; le gânâral
Coandă, mitraill6 dans le dos, est en fim de compte plus grit-
vememt atteint qwon ne pensait; Peveqgue Nifnn a la cuisse
-pereâe; un sânateur Gheorghiu fortement atteint aussi. C'est
incontestablement un acte de tervorisme. Il paraît que depuis
dimanche le gonvernement appr6hendaiţ des attentats, mais
la Chambre seule avait 6t6 scrieusement surveille,
10 dâcembre. — Le pauvre Greceanu a suecombe ă ses
blessures. Coandă n'est pas hors de danger. Quand il y a
tant de coquins au gouvernement et dans leur giron, ce
-crime stupide atteint trois braves gens — rari nantes! On
ne se gâne pas pour le erier tres haut,
— Comisiunea noastră de la Societatea Naţiunilor

costă atât cât costal tot ministerul Afacerilor
Străine
înainte de răsboi. Sau alocat 12.000 franci eleveţieni
(1 fr. elveţian = 12 lei) lui Lexis Catargi, secretar,
care
i-a refuzat, dar Filip Lahovary îi primeşte; Negulescu
şi Toma Ionescu au fiecare câte 20.000 franci elveţieni!
Bine mergem ! Insă din aceşti doi, primul nu desch
iăe
nici-odată gura, pe când 'Toma Ionescu, compl
ect ramo-
lit, provoacă scandal în comisie, atacă, gestic
ulează, se
ia la ceartă cu Robert Cezil: Catargi a 'fost obliga
t a' se.
duce la Paris ca 'să înştiințeze pe Titulescu, primul
ple-
nipotenţiar, de a pune capăt acestei ruşini. —
Catargi
a scris acestea, fratelui său.
13 Decembrie. — Am convocat vre-o treizeci de per-
soane pentru a fixa ţinerea unei întruniri : toţi s'au
prezintat la apel. Semn bun!
— B. Catargi îmi comunică din sorginte sigură
: Se
lucrează cu multă stăruinţă de către Francezi ca să.
fim puşi în stare dea opri o invazie bolşevică.
El
îmi confirmă tot ceiace îmi spusese (Gorski. In
plus, o
Notre commission â la Sociâte des Nations

cofâte ă elle
seule autant que tout le ministâre des affair
es 6trangtres
avant la guerre. On a allouâ ă Lexis Catargi,
secrâtaire, 12.000:
fr. suisses (1 în, s. — 19 lei) qu'il a delinâs, mais
Philippe
Lahovary les accepte, et Negulescu et Toma
Ionescu onţ
20.000 fr, s. chacun. Nous allons bien. Or, sur ces deux lun
fait la triste figure de ne jamais desserrer les dents, tandis
que lautre, Thomas Ionescu, complâtement
ramolli, faiţ du
scandale dans les commissions, attaque, gestic
uie, sen prend
â Robert Ceeil: Catargi a 6t6 oblige de
sauter dans le train
de Paris pour avertir Titulescu premier plânipotentiaire, de
faire cesser cette honte. Catargi Vâerit
ă son frăre.
13 decembre. —J'ai convoqus une trentaine de personnes
pour fixer la tenue d'une râunion: perso
nne n'a manqu6 â.
lappel. TYoujours bon signe,
Catargi me communique de sa bonn
e source: on travaille
f6brilement du, este francais ă
nous mettre Sur pied pour
âtre en 6tat d'arrâter ume invasion
bolehâvique. Il me confira
me tout ce que Gorsky m'avait
dit. De plus, une dâpâche
telegramă sosită din Polonia anunţă că aceasta a, pri-

mit toate condiţiile noastre; ceeace face să se creadă
că
este vorba de un tratat militar cu Polonezii,
—
La Finanţe: s'au convocat bănci în vederea |
unui împrumut ; «cât mai mare şi cât mai urgent»
, a
spus Argetoianu. Trei miniştri erau de faţă, printre
care şi Take Ionese”, care n'a făcut decâț act de
pre-
zenţă. Argetoianu voia. un minimum de 500 milioan
e
pentru locomotive. Văleanu cerea 200 milioane pentru
ministerul lui, însă a fost trimis la plimbare... pentru
altădată. Din această conferință m'a eşit altceva decât
mărturisirea unei primejdii financiare !
17 Decembre. — Vaida a dejunat la mine şi apoi
am stat de vorbă împreună până la ora 5. Pentru a re-
zuma conversaţia noastră, mi se pare că suntem de acord
pe toate punctele: avea aerul că răspunde de toată Fede-
raţia, cu Iorga, cu tot: «Iorga este un copil dela care
poţi să obţii ori-ce dacă ştii să-i măguleşti maniile». —
Este absolut hotărît să refuze orice concurs lui Ave-
rescu, «deştept, dar nu real». Motivul lui de căpetenie
:
trebue cu orice preţ o Constituţie. Sistemul lui : Regele
„arriv6e annonce que la Pologne a accepte toutes nos condi

tions, ce qui fait ceroire qu'il s'agit d'un trait militaire
ave
les Polonais.
Aux Finances on a convoqut des banques en vue
d'un
emprunt «cât mai mare şi cât mai urgent», a dit Argetoyanu.
Trois ministres presents dont Take Ionescu, qui a fait
sim-
ple acte de prâsence, Argetoyanu voulait au minimu
m 500
millions pour des locomotives. Valeanu en reclama
it 200 pour
:son ministere, et on. Va envoyâ promener... ă
une autre date.
I! n'est sorti de la conference que Yaveu d'une dâtresse.
17 decembre. — Vaida a d6jeun€ chez moi et puis nous
avons eaus jusqu'ă 5 h. Pour r&umer Ja conversation, il
me
semble qw'on est d'accord sur tout;îl avait Pair de
r&pondre
de toute la Fâdâration, y compris Iorga: «un enfant dont
“on obtient tout en flattant ses manies».
Absolâment d6eid6 ă refuser tout concours ă Averescu,
inteligent et pas vâridique». Son metif dominanţ: il faut
A tout prix avoit une Constitution. Son systâme: que le Roi -
să indice un «homo regius», — el pronunţă numele lui

Stirbey cel puţin ca membru al guvernului, — care ar:
conduce negocierile.
24 Decembre, — Am ţinut întrunirea noastră. Cu:
toată oroarea transporturilor pe căile noastre ferate,
foarte multă lume din provincie. Discursul meu a fost
primit în mod foarte favorabil. Ce va rămâne din el... ?
Spre edificare, asupra laşităţii elementelor politice:
ale zilei, iată un fapt: După conversaţia mea cu Vaida,
o întrevedere cu ţărăniştii era indicată, Răducanu şi Mi-
halache mă roagă, prin Grigore Carp, să-i primesc la
masă ; lucrul este hotărât, dar chiar în dimineaţa zilei
ei se decomandă; 48 ore mai târziu Mihalache îmi
trimite pe Caragea ca să-mi ceară o întrevedere secretă.
la Caragea acasă! Bine înţeles tă am refuzat; eu nu
conspir; stau de vorbă fără să mă ascund.
27 Decembrie. — Socialistul bucovinean Grigorovici,
senator, vine la mine. Intrevedere lungă. EI este un so-
cial-demoerat în sensul german ; se şi recomandă prin
cultura lui germană. EI recunoaşte, ca mine, că socia-
dâsigne un komo regius — il prononce le nom de Stirbey;

tout au moins pour faire partie du ministăre, et celui-lă me-
nera les n&gociations.
24 dâcembre. — Nous avons tenu notre râunion. Malgrâ-
Vhorreur de nos transports par chemin de fer, beaueoup de
:monde de 1a province. Mon diseours a 6t€ accueilli avec une
extreme faveur. Combien en emportera le vent?
Pour se rendre compte de la couardise des 6l&ments po-
litiques du, jour, apres la conversation avee Vaida, une en-
trevue avec les tzaranistes 6tait indiqute; Raducan et Mi-
halake me prient par Carp Gr. de les recevoir mereredi ă.
dîner; c'est arrang6 et puis le matin ils se dâcommandent:
48 h. apres, par Karadja, Mihalake me demande une entre-
vue secrăte chez ce dernier, que je refuse naturellement; je:
ne conspire pas, je cause au grand jour.
27 decembre. — Le socialiste bucovinien Grigorovici, s&
“ateur, vient me voir. Longue entrevue. Cest un Sozial-De-
mokrat au sens allemand; il se recommande d'ailleurs de sa:
culture allemande. Il reconnait, comme moi, que notre so-
NOTE POLITICE: — 1920 103
lismul nostru oficial din vechiul Regat este o: maimu-

ţărie. Faptul de a voi să te alipeşti de Orientul mistie
şi incult, în loc să te legi de socialismul occidental, este
o crimă capitală. El e speriat de consecinţele pe cari le
vor avea persecuțiile actuale ; în Bucovina, un socialist
a fost condamnat la moarte; în Ardeal, Ungurii nu bă-
teau. Bucovinenii nu suportă acest regim.— Averescu a,
complotat; Grigorovici era de faţă când, în casa lui Petre
Negulescu, Averescu a, ţinut o lungă conferinţă asupra.
necesităţii de a, se face o revoluţie; avea regimente pe care
el putea să se sprijine, dar conta mai ales pe invalizii
de război, cari ar fi desarmat trupa ce li sar opune.
Mai erau de faţă la această conferinţă: Moscovici, M.
Popoviei şi Gelehrter. Generalul Văleanu le-a spus, cu o
vie satisfacţie: «Stăm bine. Azi chiar, două cazărmi
sunt în plină revoluţie». — Grigorovici adaugă că Ave-
rescu ştia că M. Popovici, cu care trata, era un bolşevice
pur. El certifică că Averescu a cerut o dinastie străină,
iar Argetoianu republica. — Desamăgit, el se retrage la
țară.
cialisme officiel du vieux royaume est une singerie. Le crime

capital est; de vouloir se rattaaher ă POrient mystigue et; îm
culte au lieu de se rallier au socialisme occidental, Il est, ef-
îraye des contrecoups qw'auront les persâcutions actualles: en
Bucovina on a condamne un socialiste ă mort; en Ardeal les
Hongriois ne rossaient pas; en Bucovine on ne le supporte pas.
Averescu a complot, îl 6tait prâsent quand, chez Petre Ne-
gulescu, Averescu a tenu une longue confârence sur la n6-
cessite de faire une râvolution; il avait des râgiments sur les-
quels il pouvait compter, mais que surtout îl comptait, sur
les invalides qui dâsarmeraient la 1roupe qwon voudrait leur
opposer, litaient presents Moscovici, M, Popovici, Grigoro-
viei et Gelehrter. Le gânâral Valeanu, avec une vive satisfac-
tion, leur a dit: «Stăm bine. Azi chiar două cazărmi sunt
în plină revoluţie». Grigoroviei dit encore quw'Avereseu sa-
vait que M. Popoviei, avee lequel il tratait 6tait un pur
bolehâviste. Il certifie qu'Averescu a demand une dynastie
<trangere, et; Argetoyanu la republigue, — Dâsenehantă, î]
pense se retirer ă la campagne.
28 Decembre, — Toma Dragu a făcut eri, la Came

ră,
destăinuiri grozave în contra lui Averescu şi lui Arge-
toianu. E a confirmat tot ce-mi spusese Grigo
rovici,
28 dâcembre. — Toma Dragu a fait hier

ă la Chambre des
revâlations terribles eontre Averescu eţ Argetoyanu. Il a
confirme tout ce que Grigoroviei m'a diţ hier.
1921.
5 lanuarie. — (uvernul cu toată
defecţiunea, lui Ti-
tulescu, mizeria Tezaurului, atacurile tutu
lor partidelor,
declară situaţia sa ca excelentă, O part
e din guvern —
ramura. Take Ionescu —ar vrea să acre
diteze svonul
că bolşevicii sunt gata să ne atace, că la
primăvară vom
avea război şi că deci Averescu este indispen
sabil. Presa
franceză are toate complezenţele şi publ
ică toate aceste
svonuri false ce i se trimit din țară.
— Lloyd George a declarat, în Camera
Comunelor,
că prietenia poporului grecesc era nece
sară, că nu se
putea schimba o întreagă politică prin simp
lul fapt că
alegerile «pe care le deplorăm» au dat rezu
ltate contrarii
celor aşteptate; el a vorbit de tratatul
dela Săvres ca
de un act intangibil. Aceste declaraţiuni au deslănţuit
mânia presei pariziene, care vecinie amen
inţă (Grecia cu
revizuirea acestui tratat. Ultima formul
ă : să se facă
5 janvier. — Le gouvernement, malgr&
de la dâtection
Titulescu, la p6nurie du trâsor, les attaques
de tous les par.
4is proclame ă Penvi que sa situation est excellente. Une
partie du gouvernement — cât Take — voudra
it, faire as-
croire que les bolehâviks sont prâts â nous
attaquer, qu'au
printemps on aura la guerre et qwalors
Averescu est indis-
pensable. La, presse franeaise a toutes les
complaisances et
enregistre tous ces faux bruiits qu'on lui fourniţ
,
Lloyd George a dâclar6 aux Communes qu'on
avait;, be:
soin de Lamiti6 du peuple grec, qu'on ne
pouvaiţ changer
toute la politique paree que des 6lections
blâ- — «que nous
mons» — ont donne un autre râsultat que le râsulta
ţ attendu;
ii a-parl 6 du trait de Săvres comme dun acte intangible,
Grande colăre de la presse parisienne, qui menace toujours
la Grece de la râvision de ce trait6. Dernitre
formule: faire
140 NOTE POLITICE — i92
discutabilă a neputinței lui. A

spus Regele da, sau nu ?
Nu sunt în stare să afirm. —
M. S. mă anunţă că gu:
vernul voia să-mi ofere postul
de guvernator al Băncii
ceva î» zice Regele luându-mă
la o parte. Din aceasta
locuit Bibicescu : «A venit să Mă
vadă ; este în aşa hal
încât trebue să-i smulgi cuvi
ntele». ă
6 Noembre, — La curse. arăt Rege
lui pericolul celor
ce vrea să facă Titulescu : «Mai
face să te mai opui la
ceva ?» zice Regele luându-mă
la oparte. Din aceasta;
conchid că lichidarea e apropiată
şi sigură. Dar poţi
oare să fii vre-odată sigur de ceva
, cu Regele nostru:?
7 Noembre. — Blumenteld dela
Iaşi îmi anunță că
acordul între liberali şi Ardeleni
s'a făcut; sau luat dis-
poziţii în privinţa cluburilor
liberale din Ardeal ; la
început nu se vor da scaune
liberalilor, dar în urmă se
vor numi în funcțiuni dintre
aleşi, şi locurile lor vor re-
veni liberalilor. Vaida, Branişte şi M. Popovi
aceia cari au făcut acordul, <Pu ei sunt
pătura cea mare t»...
Dar nici-o vorbă de vre-un program.
..
— S'a făcut şi pace între Blank
şi Vintilă: întrun
cuvânt, toate căile sunț preparate.
Mircea Arapu, un
ce sera la preuve manifeste de

Vimpuissance, Le Roii a-t-il
dit non? a-t-il dit oui? Je sera
is bien empâch6 de Paffirmer,
Sa Majestă m'a annoncă que le gouver
nemenţ comptait
m'offrir le poste de gouverneu
r de Banque. I1 6tait, certain
que je refuserais. Mais il faut
remplacer Bibicescu: «i] est
venu me voir et il est dans un
tel 6taţ quiil faut lui tirer
les vers du nez âă les faire casse
r»,
6 novembre. — Aux courses, Jexp
lique au Roi le dangar
de ce que veut faire Titulescu: — «Ca, vaut-
il la peine de
s'opposer encore ă quelque
chose?» me diţ le Roi, me
nant ă part. J'en conelug pre-
que la liquidation est proc
certaine, Mais sait-on jamais avec notre he et
Roi?
7 novembre, — Blumenteld de
Iassy : accord libâr
auzx.
Arde leni conelu; on s'est arrang6 pour
les Clubs lbâraux de
PArdal; on ne donnera pas pour comi
mencen des siâges aux
libâraux, mais on nommera des €lus
4 des emplois et leurs
places iront ensuite aux liberaux
. C'est Vaida, Branişte et
M. Popovici qui onţ conelu. «Pup
ătura cea mare». .... pas un
mot d'un programme quelconque
.... La paix entre Blank eţ
Vintilă est faite aussi: bref les
voies sonţ toutes pr&parâes.
rioasă?» — Bu: «Este un «bluff» curat>.— EI: «Aceasta.
e şi impresia mea».
— Azi de dimineaţă gazetele publică un comunicat
Averescu- Argetoianu, foarte viu ca formă, care stabi-
leşte că totul este normal pe graniţa; noastră şi care
pune toate veştile falşe pe spinarea samsarilor: veroşi
şi a speculatorilor!- Faptul acesta biciueşte pe 'Take Io-
nescu în plin obraz.
Stambolinski e în oraş. Se pare că guvernul
nu-l lasă să stea în ţară decât trei zile. El va fi primit
mâine la Sinaia. Averescu, care era în vilegiatură (sun-
tem în toiul sărbătorilor Crăciunului, dupăi calen-
darul Julian), şi-a întrerupt vilegiatura; limbile:
rele zic că n'a voit să lase pe Stambolinski între
patru ochi cu Take Ionescu. — Un secretar de la le-
gația bulgărească a venit în persoană să comunice lui
Ciocârdia (secretarul meu), că voi putea vedea pe D.
Stambolimski Miercuri la Athenee Palace. Am răspuns
că nu părăsese Bucureştii şi că pot primi pe d. Stam-
bolinski acasă la mine, oricând se va anunţa. — Se pare:
"că aceiaşi comisiune a fost făcută şi lui Brătianu, care a
respins-o cam în acelaşi mod. Oricum procedarea e:
prea mitocănească. — Bine înţeles că Stamoblinski
C'est du bluff tout pur. — Lui: Cest mon.impression aussi,

Or. ce matin les journaux donnent le texte du communiqu&
Averescu-Argetoyanu, tres vit comme forme, qui €tablit que
tout est normal sur notre frontiere et qui met tous les faux
bruits sur le dos des couirtiens marrons et des speculateurs?
C'est en pleime figure que Take recoit le paquet.
Stambolinski est dans nos murs. Il paraît que le zouver- .
nement ne lui a donne que trois jours ă passer en Rouimanie.
Il sera. recu demain ă Sinaia. Averescu (nous sommes en
pleines fâtes de Nos], cal. Julien) qui 6tait en villâgiature, a
interrompu son s6jour: les frondeurs affirment que c'est pour;
ne pas le laisser en tâte-ă_tâte avec Take. Un secretaire de l6-
gation bulgare est venu personnellemenit communiquer ă Cio-
cârdia que je pourrai voir Mr. Stambolinski mercredi & PA-.
thence Palace. J'ai fait repondre que je ne quittais pas Bu-
carest et que je puis recevoir M. Stambolinski quand il vou-
dra sannoncer chez moi. Il paraît que la mâme commission
a 6t6 faite ă Bratiano, qui la €eonduite â peu pres de la
mâme facon. C'est tout de mâme trop paysan.
n'a putut să se oprească să zică în public,
că Româmu
trebue să ajute pe Bulgari ca să recâştige
"Tracia, ceiace
ar asigura şi României accesul Mărei Egee.
Miercuri
seara, trebue să plece.
20 Ianuarie. — Prinţul Gheorghe al Greciei
depu-
nându-mi Sâmbătă carta sa de vizită:
«Ducele de
Sparta», am, cerut o audienţă şi am fost
primit astăzi
de dimineaţă la Cotroceni. Prinţul îmi spune
că ade-
seori i-a vorbit de mine tatăl său ŞI că speră
că-i păs-
trasem aceleaşi sentimente ca în trecut, — Prinţul vor-
beşte întrun mod agreabil şi îşi spune gândul
într'un
mod deschis; este foarte în nota englezeasc
ă. — In
ceeace priveşte alegerile greceşti : partidul
regalist
şi-a jucat rolul într'un mod uimitor şi a ştiut să
adoarmă administraţia ; Turcii, mai ales, au fost
extra-
ordinari; disperarea era mare că ei n'au
putut fi con-
vinşi, când colo au venit la vot zece mii,
purtând toţi
cocarda lui Venizelos pe piept şi au dat numai 60
voturi
lui Venizelos! — Prinţul este foarte mirat de
tonul po-
lemicilor noastre. In ceeace priveşte raporturil
e perso-
nale cu miniştrii. îi spun că afară de Take
Ionescu,
care are o ură sălbatecă contra mea, ele sunt destul de
Bien entendu que Stambolinski n'a pu s'empâcher de

dire
en public que la Roumanie devait aider
la Bulgarie â re-
ecuvrer la 'Phrace, ce qui assurerait aussi
ă la Roumanie un
debouche ă la mer Egâe. Mercredi soim il doit partir
.
20 janvier. — Le Prince Georges de Grâce âtant venu
samedi dâposer sa, carte: «Ie Duc de Sparte», jai demand
audience et ai ât6 recu en audience ce
matin ă Cotroceni. Ie
Prince me dit de suite que son pere lui
a souvent parl6 de
moi et qu'il esperait que je lui avais
garde les memes senti-
ments que par Je pass6, Le Prince cause agrta
librement sa, pensâe, est trăs dans blement, dit
la note des jeunes Anglais.
A propos des 6lections de Grece, le parti royal a 6tonn
ment jou€ la partie endormanţ Padmi am-
nistration. Les 'Tures
ont surtout 6tonns; on 6tait desesp
ârâ de n'avoir pas pu les
travailler; ils sont arrivâs 10.000
avec les cocardes de Veni-
'zelos sur la poitrin, ; il y a eu
60 votes pour Venizelos. Le
Prince est trâs 6tonn6 du ton
de nos polemiques. Sur les
xapports personnels avec les ministres,
je lui dis qulils exis-
tent saut avec Take Ionescu, qui m'a vou6
une haine sau-
cordiale. Gazetele mele răspund polemieilor lui 'Take

Ionescu, ironizându-l. — Prinţul : «EI e foarte sensibil,
mai ales când e vorba de vârsta lui», Râdem amândo
i,
— Prinţul găseşte, în ceeace priveşte poiitica internaţio-
nală, că cea franceză întrece măsura.
1 Februarie. — In cursul săptămânii a
căzut gu-
vernul Leygues cu o mare majoritate în; contra
lui.
Căderea s'a produs pe o chestie de procedură, — amâ-
narea interpelărilor asupra politicei generale, — dar
nimeni nu s'a înşelat asupra adevăratului motiv: poli-
tica străină, a provocat; căderea. Millerand sa arătat om
isteţ şi în loc să cheme pe extremistul Poincars, a dat
puterea, lui Briand. Ne găsim în ajunul Conferinţei şe-
filor de guvern.
— La noi, din senin, Take Ionescu provoacă la.
Cameră, două zile de desbateri în contra mea: pacea
cu Germania şi toate celelalte. Furie senilă care din jur-
nale a ajuns şi la tribuna Parlamentului,
La o masă la mine, Miiller, ministrul Olandei, şi
Stârcea, găsesc excesiv acordul asupra îndemnizărilor
de război, făcut la Paris. Cerându-mi-se părerea, spun
vage, ete. Mes journaux lui r&pondent par des ironies, — Le

Prince: «Il y est trâs sensible, surtout lorsqu'on parle de son
âge». Nous rions tous les deux. Sur la politique internatio-
uale, le Prince trouve outranciăre la, politique francaise.
l-er f&vrier— Dans le couwranţ de la semaine, le gouverne-
ment Leygues est tombâ; tres forte majorită contre. Elle-
s'est produite sur une question de procedure — la remise des
interpellations sur politique gânârale — mais nul ne sy est
tromp€, «est la politique &irangere qui a produit la chute,
Millerand s'est montr€ avisă et au lieu dW'appeler Poutranc
ier
Poineare, il a donn6 le pouvoir ă Briand. On estă la veille
de la conference des chefs de pouvoirs.
Chez nous, ă propos de boftes, Take Ionescu institue ă la:
Chambre deux jours de dâbats contre moi. Paix avec PAlle:
magne et tout le reste. Rage senile qui des jourmauzx a gagn&
la tribune, N
Diîner tres soignâ, le second, chez nous, On cause de
!aecord qui vient de se faire ă Paris sur Tindemnite de
guerre, Muller, le ministre de Hollande, et Stârcea le trou-.
că nu are vre-o însemnătate decât pentru cinci sau cel

mult zece ani. Are să vie în urmă o constelație politică,
are va trece cu buretele. Nu, se poate asupri un popor
de 70 milioane timp de 42 ani.
După gazete, Germania va trebui să plătească pri-
mii ani între 2 şi 4 miliarde mărci aur pe an, apoi 6
miliarde timp de 42 de ani şi în plus o supra-taxă de
12% aur asupra exportului, pentru a, împiedica ca in-
dustria ei să înlăture industria aliaţilor. Există un acord
perfect între Franţa şi Anglia; amănuntele vor fi ul-
terior stabilita la Londra. Probabil că suntem rău in-
formaţi în ceeace priveşte exactitudinea, cifrelor.
— Alegeri parţiale. Mare înfrângere pentru gu-
vern. 'Țărănistul Dobrescu e ales senator la Bucureşti,
bătând cu puţine voturi pe Vintilă Brătianu; la Caracal,
I. Duea e ales deputat în contra candidatului guvernu-
lui. Argetoianu şi Gongopol anunțau dinainte că va fi
o victorie fulgerătoare ! |
2 Februarie. — V. Miclescu îmi aduce la dejun pe
generalul Anastastu, senator țărănist. EL este partiza-
nul unei apropieri cu mine, dar nu există nici şef, nici
vent excessif et me demandent mon avis. Je dis ma convic-

tion qu'il signifie quelque chose pour cing. mettons dix ans,
TI viendra ensuite telle constellation politique qui passera
Teponge sur le reste. On n'asservit pas pour 42 ans un peuple
de 70 millions. W'apres les journaux, PAlemagne devra payer
pendant les premieres annces 2 ă 4 milliards marks or par
an, puis 6 pendant 42 ans, plus subir une surtaxe de 12% or
sur son exportation pour empâcher son industrie d'6vincer
lindustrie des alli€s,
Il y a accord parfait entre Amglais et Francais. Les
d6tails restent ă râgler ă Londres. Nous sommes tr&s mal
renseignes quant aux chitfres exacts.
Election partielles. Grosse tape pour le gouvernement.
Le tzaraniste Dobrescu est 6lu sânateur ă Bucarest de peu
de voix sur Vintila Bratianu; ă Caracal J, Duca est 6lu
d&put€ contre le candidat du gouvernement, Argetoyanu et
“Gongopolu annoneaient par avance une victoire foudroyante!
2 fevrier. — Le gânâral Anastasiu, sânateur tzaraniste,
A€jeune chez moi avec V. Miclescu qui Pamene. Il] est parti-
san du rapprochement avec moi, mais îl n'y a pas un chef,
măcar comitet şi trebue cu încetul obişnuite masele parti-

dului cu această idee. Pentru aceasta, sunt două mijloa-
ce : împrietenirea cu ziarul «Dacia», care ar putea, fi în-
trebuinţat dacă i sar îndoi capitalul; întărirea inter-
mediarului, dându-i credit şi punându-l în posibilitatea
să ajute gazetele partidului cari, «proh pudor!> mar
primi nimic direct! — Se zice că Mihalache ar fi foarte
şiret; constat că nici generalii ţărănişti nu sunt mai
puţin şireţi!
— Baronul Ugron, fost diplomat austro-ungar,
Sa făcut Român. El mi-a descris suferinţele Ungurilor
din Ardeal. A venit aci cu o delegaţie, să se prezinte
Regelui şi să-i remită un memoriu, Delegaţia ar dori
aceiaşi lege agrară ca în vechiul Regat; nu pot încuraja
aceste speranţe. Delegaţia ar mai dori ca Ungurii să
nu mai fie trataţi ca nişte ciumaţi. Ca şi Josika, acum
câtva timp, Ugron îmi: descrie vexaţiunile la care ei
“sunt supuşi de către funcţionari.
Am controlat toate acestea prin Lică Fălcotanu, care
a, fost; inspector general administrativîn Ardeal; el mi
le confirmă ; personalul administrativ de acolo e ceva
îngrozitor. A găsit 47 de preoţi cari erau şefi de poliţie;
'Di mâme un comite et îl faut acclimater cette idee dans les

masses du parti. Pour cela,deux moyens: se concilien la
«Dacia» qui... se lancerait si on doublait son capital; fortifier
le porteparole, lui donner du erâdit en le mettant â mâme
«Paider les journaux du parti qui, proh pudor!, n'accepterait,
rien directement! On dit Mihalake tres madrâ, les gânâraux
tzaranistes sont pas moins, ă ce que je vois.
Le baron Ugron, ancien diplomate austro-hongrois, est
devenu Roumain, Îl m'a dit les souffrances des Hongrois de
Ardeal. Il est venu avec une dâlegation se presenter au Roi
et lui remettre un memorandum. La dâl&gation voudrait la
m6me loi agraire quen Roumanie. Je n'encourage pas ses
esprances, Elle voudrait, ensuite qwon. ne fut pas trait6 en
paria. Comme Josika dans le temps, il me dâcrit les vexa-
tions auxquelles les soumettent les fonctionnaires du ceru.
J'ai contr6l6 ses dires auprâs de Lica Falcoyanu, qui tut
inspectenr genâral administratit, Il est vrai que les Ardeleni
se livrentă toutes les vexations. Le personnel administrati?
est horrible. Il a frouvâ& 47 prâtres chefs de police. Une or-
o ordonanţă autorizând o taxă specială asupra

lor, caselor
debite.
de toleranţă, etc., taxă de împărțit
funcţionarii poliţieneşti: între
popa-poliţai devenise salaria-
tul prostituatelor ! La Oradia-Mare, cântăreţul Mercuş
dela Operă era. «prefecţ de poliție» !
Este uşor de gân-
dit ce poate fi un astfel de personal,
căruia i se lasă
şi mână liberă.
3 Februarie. — La dejun, la Stârcea, Barbu
îmi vorbeşte de un dosar, pe care
Stirbey
mi-l poate pune la
dispoziţie, despre banii luaţi de prietenii
lui 'Take —
poate chiar de Take — cu ocazia reînoirei loteriei.
— La ora 5, mare ceai la Regina. Extremă
ama-
bilitate pentru soţia, mea, şi pentru mine,
şi Regina m'a
făcut, în două rânduri, să-mi părăsesc locul pentru
a
vorbi cu mine. Ce schimbate sunţ vremuril
e !
1 Februarie. — Am întâlniţ eri pe colon
elul Duncan,
însoţit de un ofiţer englez care soseşte din
Lemberg.
Situaţia se îmbunătăţeşte acolo, dar schimbul
:e îngro-
zitor. Duncan adaugă că el începe a fi
pesimist; se
caută sdrobirea Germaniei şi aceasta
nu va da pacea ;.
în Anglia lucrurile stau prost din cauza lipse
i de lu-
cru, iar în Statele-Unite situaţia, este şi mai grea,
donnance Payant autorisâ d'une taxe specia
le sur les dâbits,
les maisons de tol&ranees, les cafes-chantants
, â partager
entre fonctionnaires de la police, le curâ-policier 6tait le
sa-
lari6 des prostitutes. A Oradia-Mare, le prefet
de police 6tait
le chanteur Mercuş de P'Opâra. On pense ce que
peut donner-
un personnel. pareil laiss6 la bride sur le ecou,
3 fevrier. — Au dâjeuner Stârtea, Barbu Stirbe
y me parle
d'un dossier qu'il peut mettre â ma disposition sur Parge
pris par les amis de Take — par Take peut-â
nt
tre aussi — dans.
le renouvellement de la loterie.
A 5 h. grand th chez la Reine, On sest multi
amabilit pour Marie (ma temme) et pour pli en
moi, et la Reine
m'a fait deux fois quitter ma, place pour
6changer des râfle-
xions. Les temps sonţ changâs,
7 f&vrier, — Rencontr6 hier le colonel
Duncan, accom-
pagn6 d'un officier anglais qui arrive de Lemberg. La situa-
tion s'ameliore lă-bas, mais le change y est dâpni
mant, Dun-
can ajoute qu'il commence ă devenir pessimiste;
ă 6craser l'Allemagne et ca ne donne on cherche
ra pas la paix; en Angle-
terre ca va mal â cause da chaumage
et aux Etats-Unis c'est
Găsesc în gazetele din Paris că în Anglia sunt

800.000 «de lucrători fără lucru şi în Statele-Unite 2 mi-
lioane. Este evident că criza schimbului omoară ŞI c0-
merţul şi producţia. | Ă
21 Februarie, — Se afirmase adesea, în faţa mea,
că casa M. Blank îşi plasa capitalul politie în parti-
dul țărănist, din care unul din şefi, Răducanu, este
chiar procurist în bancă. Azi dimineaţă d. Dr. Hoenig,
intimul lui Blank, a venit să mă întrebe dacă î] auto-
rizăm să negocieze o apropiere cu ţărăniştii. Ei sunţ jie-
niţi că Regele ar fi spus că au nevoie de o garanţie pe
lângă El. Mă grăbesc să rectific: Eu sunt acela care am
spus această vorbă lui Maniu, acum şase zile. (Deci
Maniu a, repetat convorbirea mea cu el). — Două între:
bări: Dacă aşi primi pe Grigorovici? Dar pe Stere?
Răspund afirmativ, dar fae rezerve în ceeace priveşte
capacitatea de lucru a, acestuia din urmă.
22 Februare. — D-1 Preytag, însărcinat, de afaceri
al Germaniei, avea de gând, după cum mi-a spus astăzi,
să mai rămâe câtăva vreme incognito, dar i sa comu-
pire encore. Je trouve dans les journaux de Paris qu'en Ân-

gleterre il y a 800.000 ouvriers qui chaument; aux Etats-
Unis 2.000.000, La crise du change tue &videmment le com-
merce et la production.
21 tevrier. — On avait affirm6 souvent devant moi que
la maison M. Blank placait son eapital politique dans le
parti izaraniste, dont un des chefs Mailleurs, Raduean, est
charg6 de pouvoirs dans la banque,. Ce matin, le Dr. Hoenig,
Tintime du Blank, vient me demander si je Pautori-
sais â n6gocier un rapprochement avec les izaranistes. Ile
sont vex6s que le Roi ait dit qu'ils ont besoin de eaution
auprâsde lui. Je rectifie: c'est moi qui ai dit “ce mot ă
Maniu il y a six jours. (Done Maniu a transmis ma conver-
-sation avec lui). Deux questions: Si jaceapte Grigorovici?
Si Jaecepte Stere? — Affirmative, mais râserve pour la.
capacitt de travail de ce dernier,
22 fevrier. — Mr. Freytag. ehargâ d'affaires d'Allemagne,
comptait, m'a-t-il dit aujourd'hui, rester incognito “encore
quelques temps, mais on lui a communiqu6 aujourd'hui que
8
N4 NOTE POLITICE — 1921
nicat astăzi că Regele îl va primi mâine. Presupun că

a ţinut să mă facă să observ această grabă. E] este cate-
goric şi car în tot ce spune: «Trebue ca «le Boche» să
“plătească, mi-a spus el râzând. Deci. nu se va forma.iza
dacă cine-va, scapă cuvântul în faţa lui. Take Ionescu l-a
primit «foarte amabil» şi i-a spus că dorea cele mai bune -
raporturi cu Germania! (Ce «farceur !»). Sunt nego-
cieri pe cale de a isbuti: locomotive în contul emisiunii
Băncii Naţiona:e. Take a făgăduit că va ridica lichidarea
micilor averi germane şi că deasemenea va pune la a-
dăpostul confiscărilor mărfurile germane trimise în
ţară. Freytag nu se arată nemulţumit. In Germania se
lucrează foarte puţin. Berlinul acum este foarte murdar.
Infrângerea socialismu'ui este complectă şi răsboiul Pa
desorientat în ceeace priveşte solidaritatea maselor. |
— Agitare febrilă în politică; descompunerea ca- :
binetului se desăvârşeşte. Averescu caută prin Dăianu
(acesta din urmă a mărturisit-o lui Theodorian) să ne-
gocieze cu ţărăniştii, pentru a putea să se echilibreze
în vederea unei rupturi cu Take Ionescu; aceasta este
vechea formu.ă a lui Argetoianu. Pe dealtă parte, Epis-
le Roi le verrait demain. Il a tenu. je suppose, me faire re-

marquer cet empressement. Il est rond et elair dans ce gril
dit. «Il faut que le boche paye», a-t-il dit en riant, On le ve-
xera done pas si on lâche le mot. Il a 6t€ trâs aimablement
requ par Take. qui lui a dit dâsirer les meilleurs rapports
avec YAllemagne! (Quel farceur!) Il y a des pourparlers en
train d'aboutir: des locomotives au compte de l&mission de
la Banque Nationale. Take a promis de lever . liquidation
des petits avoirs allemands, de mâma de mettre ă Vabri de la
confiscation les envois allemands de marchandises. Freytag
ne se montrait pas mâcontent. Freytag: On ne travaille pas
beaucoup en Allemagne non plus. Berlin est devenau trâs sale.
La dâroute du socia'isme est complăte et la guerre "a com-
pletement dâsorient6 quant ă la solidarite des masses.
On s'agite febrilement et la dâcompositioi du cabinet
s'accentue. Averescu cherche par Daianu (c'est lui qui La
avou€ 4 Theodorian) ă nâgocier avec les tzaranistes pour
s'equilibrer en vue de la rupture avae Take; c'est la vieille
formule de Argetoyanu, D'autre part Pevâque Frentziu con- |
NOTE POLITICE -- 1921 115
copul Frențiu îşi continuă influenţa asupra lui Maniu,

care, după cum o bănuiam, nu acceptă încă formula
mea: «Rândul d-sale este după 2—3 iuni». Acesta este
răspunsul destul de prost al lui Maniu. "Toată tumeu,
face intrigi în jurul situaţiei. .
„25 Februarie, — Concertul oferit de Filarmonica în
onoarea căsătoriei Principesei Eiisabeta a avut ioe
aseară. A fost splendid, şi totul a mers în perfceţie.
Take Ionescu, după 24 de ore de gândire, a restituit
loja sa fără o slovă de scuze; a avut chiar grija să
vocifereze pretutindeni că el nu admiteca Marghilo-
man să organizeze o serbare oficială. Toată lumea, şi
mai ales ministrul. Angliei, a judecat cu multă severi-
tate această mojicie. Şi Derussi a restituit Jocuriie sale.
dar politicos; iar Goga şi-a lăsat loja goală.
— Am primit pe D-l Pestel, director la Disconto
din Berlin. El afirmă că Germania nu poate plăti, fiind.
că nu este vorba, de trei sau patru miliarde pe an, ele
trebue înmulţite cu 16 pentru a ajunge la paritatea aur
a dolaruiui! S'ar putea plăti, dacă sar primi majorita-
tea plăţii în mărfuri, dar Franţa şi. lucru care miră
Germania, Anglia. cer majoritatea plăţii în bani! Dea-
tinue ă presser sur Maniu qui, ainsi que je le soupeonnais,

waecepte pas encore ma formule: «rândul d-sale este după
2-3 luni». — C'est la r&ponse suffisamment bâte de Maniu.
C'est ă qui intriguera autour de la situation. ”
25 fevrier. — Le concert offert par la «Filarmonica» en
Vhonneur du mariage de la Princesse Elisabeth a eu lieu
her soir. Magnitique et tout a march6 dans la perfectiona.
"Take Ionescu aprăs 24 h. de răflexion a randu sa loge sans
une ligna d'excuse; il a mâme eu soin de clamer qu'il n'ad-
mettait pas que Marghiloman organisât une oificialit6; tuut
le monde, surtout le ministre d'Angleterre a sâveremeni qua-
lifi€ cette gougseaterie. Derussi a renvoy€ aussi sas places.
mais poliment. Goga a simplement laiss6 sa lowe vile. *
Recu Mr. Pestel, directeur ă la Diseonto de Berlin, [| af-
firme que l'Allemagne ne peut pas payer, ear il ne Sag.t pas
de 3 ou 4 milliards par an, il-faut multiplier par 16 pour la
parite or du dollar! En marchandises. on pourrait payer en
grande partie, mais la France et — chose 6tonnante pour las
Allemands — YAngleterre aussi inclinent â avoir en majo-
NOTE POLITICI — 1921 157
ştie) este un viciu redibitoriu. Blumenfeld, trimis de

Mârzescu, a venit să mă consulte asupra repescuirei lui
Coandă, liberalii crezând că Take Ionescu era în stare
să se înţeleagă cu ţărăniştii pentru a vota legea electo- -
rală, de care ei, liberalii, nici nu vor să audă. Această
comedie mă amuză, ea tinde probabil să mă facă să
vorbese.
— Garoflid (10 ore seara) crede că combinaţia
Coandă este foarte compromisă. La gafa declaraţiuni-
lor lui Coandă, a venit să se adauge astăseară, la adu-
narea, măjorităţilor, un nou discurs de ameninţări al lui
Averescu. Garoflid nu mai vede salvarea, decât întrun
puvern neutru (naţional) formula Maniu. Mă roagă să
lucrez în acest sens pe lângă Averescu.
16 Decembre. — Vaida, la amiază : «Pot şi eu, în
sfârşit, să vorbese deschis cu D-ta». Aceasta, este o aluzie
la comunicatul dat aseară după o deliberare a Comi-
tetului naţional: refuzul de a participa la guvernul
Take Ionescu şi declaraţia că nu vor intra decât în gu-
vernul care va avea disolvarea. — Vaida mă întreabă ce
este de făcut acum pentru a ajunge la formula Maniu;
chose — est un vice râdhibitoire. Blumenfeld se dit; envoyâ

par lui pour nous consulter sur le repâchage de Coandă, les
liberaux croyant Make Ionescu parfaitement capable de sen-
tendre avec les tzaranistes pour voter la loi 6leetorale, dont
eux, les liberaux, n6 veulent pas entendre parler. Cette co-
medie m'amuse; elle tend probablement ă me tirer les vers
du nez. |
Garoflid (10 h. soir) commence ă croire que la combinai-
son Coandă est plus que compromise. A la gaffe des dâela-
rations Coandă est venu se joindre, ce soir, ă la runion des
majorites, un nouveau diseourg de menaces d'Averescu. Ga-
roflid ne voit plus le salut que dans un gouvernement neu-
tre (national) formule Maniu, Il me prie d'agir dans ce sens
sur Averescu, :
16 dâcembre.—Vaida, midi. «Je puis enfin vous voir libre-
ment». C'est une allusion au communiqu6 donnâ hier soir
apres deliberation du comită national: refus de participer au
gouvernemeni, Pake; dâelaraţion de n'entrer que dans le gou-
vernement qui aura la dissolntion. Vaida me demande car-
rement ce qu'il y a maintenant ă faire pour arriver ă la for-
158 „NOTE POLITICI — 1921
eu i-am destăinuit demersul lui Garoflid şi înţeleg ca
partidul naţional să conteze pe mine şi pentru a lucra, pe
lângă Averescu şi pe lângă Rege! — Când eşea Vaida
dela mine, Garoflid îmi comunică că aranjase o înter:
vedere între mine şi Averescu.
— După înmormântarea fiului generalului Văleanu,
ne-am întâlnit, cu Averescu, la Preşedinţie E1 crede
că Coandă va fi de sigur chemat; încă de Marţi, 24 ore
după demisie, Mişu a venit să-i. spue, din partea Rege-
“ui, că Take Ionescu nu va avea nici prorogarea, nici
disolvarea. Eri, Regina a mai spus d-nei Averescu că
vom avea probabil un guvern Coandă. Dar dacă cumva
hegele îl înşelase, aceasta, se va vedea, mâine. |
Din spusele lui se simte că la nevoe el va intra în
combinaţia Maniu. M'a întrebat chiar sub ce formă ea
va fi adusă la cunoştinţa Regelui și cum se va putea
lansa.
17 Decembrie. — Aflu dela Brătescu, cumnatul lui
„Stelian Popescu, că, cu toată siguranţa lui Averescu şi
a lui Argetoianu, Regele a acordat prorogarea lui Take
Ionescu !
mule Maniu; je lui ai fait part de la d&marche de Garoflid et

je comorends que le parti national compte sur moi et pour
travailler Averescu et pour agir sur le Roi! Vaida sortait
lorsau'on me communique que Garoflid avait mânag6 un
entretțien entre Averescu et moi,
Apres les obseques du fils Valeanu, nous nous reneon-
trons ă la presidence. Averescu tient pour certain que Coan-
dă serait appel6; dâs mardi, 24 h. aprâs la dâmission, Mişu
est venu lui dire de la part du Roi que Take n'aurait ni pro-
rogation, ni dissolution, Hier la Reine a encore dit ă M-ms
Averescu qu'on aura probablement le gouvernement Coandă.
Mais si le Roi Vavait tromp6, on le verra bien demain. Mais
on sent que le cas 6châant il entrera en plein dans la combi:
aaison Maniu. Il m'a mâme dâmand6 «sous quelle forme» on
la porterait ă la connaissance du Roi et on pourrait la lancer.
17 decembre, — Par Bratescu, beau-frăre de Stelian Po-
pescu, apprends que, malgră la belle assurance d'Averescu-
Argetoyanu, le Roi a accord ă Take Ionescu la prorogation.
Seriu imediat D-nei Lahovary pentru a vedea pe
Regina, chestiuni urgente ale societăţei «Elisabeta». Mi
se telefonează că voi fi primit la ora 6 la Cotroceni.
Din capul locului spun Reginei că am venit mai ales
să-i vorbese politică; Regina mă ascultă cu multă băgare
de seamă ; fiecare din întreprinderile ei este un cuvânt
potrivit. Când am terminat, Ea mă roagă să redactez
imediato notă ca să nu transmită ceva eronat. — În
ultimul sfert de oră Regina îmi vorbeşte, cu o gingaşe
ingemuozitate, de lipsa de voinţă a Regelui. — «O ac-
ţiune este pentru el o boală»- Regina stimează pe Ave-
rescu; că dacă el n'a putut niciodată să se înţeleagă cu
Regele, este că n'au putut niciodată să stea de vorbă
împreună. In indeciziunea Regelui este ceva «pa-
tetic>; ar vrea totdeauna să facă mâine ceeace ar
trebui să facă astăzi. «Vreau să stau de vorbă cu
EI dimineaţa, când luăm dejunul aci împreună ;
îi spun că am să fac cutare sau cutare lucru, neîn-
semnat, de exemplu să merg la teatru; de îndată des-
chide gura : ah ! ca şi cum ar avea o obiecţiun e mare
de făcut... «Dar nu este ca să aprobi ce spun, e pur
şi simplu ca să stau de vorbă cu tine». A sta de vorbă ee
Pecris aussitât ă Simki Lahovary pour voir la Reine, ques-

ne â
tions assez urgentes concernant P<Elisabeth». Tâlepho
recuâb h. Cotrocen i. De plano annonce que
L h, que suis
“est surtout parler politique que suis venu; la Reine 6coute
ehacune de ses interruptions est un mot
tres attentive;
de
juste. Au bout de mon rouleau, elle me prie (de rediger
Werron. Dans
suite une note pour qu'elle ne twansmette rien
inge-
le dernier quart d'heure la Reine me parle, avec une
nuosit6 charman te, de Pabsenc e de volonts du Roi. Un acte
maladie pour lui. La Reine estime Averescu; sil
est une
ma jamais pu sentendre avee le Roi, “est qu'ils n'ont jamais
causer ensemble. Il y a dans Pindâcision du Roi quelgue
pu
chose de «pathetique»: est toujours demain qu'il voudrait
causer le
faire ce qu'il devrait faire aujourd'hui. «Je veux
dâjeuno ns ici ensemble ; je lui dis: je vais
matin quand nous
telle ou telle chose, aller pari exemple au thââtre; îl
faime
une grosse
ouvre de suite la bouche, ah! comme sil y avait
ce n'est pas pour que tu approuv es que je
objection...„ mais
te parle, est pour causer avee toi. Causer avee le Roi —
Regele, adaugă Regina, este un lueru care cere

o prepa-
rațiune. Regele observă totdeauna că camerile noastr
e
sunt mai frumoase de cât ale Lui: Dar ai spus
Tu vre-
odată că vrei ca odaia Ta să fie albastră,
sau roşie,
sau albă? 'Tu eşti Regele, deci 'Tu trebue să spui ce
vrei, şi noi ne vom însărcina cu executarea.
(Cum reese
din aceste destăinuiri un sentiment de izolar
e!) — Ni-
colae este în Anglia; Nicolae se duce la Saint-Moritz;
tu te gândeşti: Nicolae se urcă în momentul
de faţă pe
Jungfrau ; dar te-ai întrebat vreodată cum Nicolae a
sosit în Anglia, cine îl face să călătorească şi cum călă-
toreşte? Eu sunt aceea, care scriu Regelui Angliei, per-
soanelor din jurul lui, cari iau toate dispoziţiile
şi aşa
mai departe...». La ora 7 am fost condus în apart
amen-
tul d-nei Mavrodi şi am redactat cu creionul memoriul
cerut de Regina. — dn substanță: Aventura Take ]o-
nescu a redeşteptat cele mai vii susceptibilităţi. — Nu
e nici uşurare de raporturi (dau motivele, nici con-
centrarea — dovadă lipsa de pe lista prezentată Rege-
lui, a Bucovinenilor, Transilvănenilor, Basarabenilor.—
Mai mult chiar, s'a aruncat şi pe Averescu în braţele
țărăniştilor.
ajoute la Reine — c'est tout une prâparation», — Le
Roi fait
toujours des remarques que mes chambres sont plus
jolies
que lasienne: mais «as-tu jamais dit situ veux une chambre
bleue, ou rouge, ou blanche? 'Tu es le Roi, mais c'est
toi qui
dois dire ce que tu veux et nous nous chargerons du reste,
(Comme il y a dans ces traits un sentiment d'isolement!!)
Nicolas est en Angleterre; Nikolas va ă St. Moritz; tu
te
dis: Nicolas grimpe ă cette heure sur la Jungtrau: t-es-tu
jamais demand6 comment Nicolas est arrive en Anglete
rre,
qui le fait voyager et comment îl voyage? C'est moi
qui 6eris
au Roi d'AÂngleterre, ă son entourage, qui prends
toutes les
dispositions et ainsi de suite...»
A Th. j'ai 6t6 conduit dans Vappartement de M-me Ma-
vrodi et ai r6dig€ au erayon /aide-mâmoire demand6 par
la
Reine. Em substance: «I'aventure Take Ionescu» a
6veill6
les plus vives susceptibilites. Ce n'est ni Ja detente (je donne
les raison), ni la concentration, ă preuve absence des Buco-
viniens, des Ardeleni, des Bassarabiens de Ja liste
qu'on pr6-
sente au Roi; bien plus, en fait de dâtente on a jete
Averescu
dans les bras des tzaranistes. Au point de vue du pays,
rupte de la Riga, din cauza eternei inimiciţii a ţărilor ru-
seşti şi că nimeni n'ar primi o schimbare în. tratatul de
la "Trianon. Sapieha sa arătat recalcitrant, zicând că
puterea lui era mărită prin alianța cu România.
Inainte de a citi acest document, pe care Mişu, şiret,
nu mi l-a arătat de cât după răspunsul meu, am dec.arat
că dacă ași fi ministru, nu aşi avea curajul să semnez
acest tratat, dar că nu-l voi combate ; însă nu trebue
acceptate protocoalele cu nici un preţ. Prin tratat, văd
prea bine ce câştigă Polonia, dar nu văd de loe ce câşti-
găm noi, căci nu ne ameninţă nici-un pericol. — După ce
am luat cunoştinţă de telegramă, insist cu energie contra
semnărei : Jign:m într'un mod vădit Franţa prin faptul
că dăm voie lui Sapieha să ceară cu mai multă putere
graniţele dela Riga; şi de sigur ne punem cu Anglia în
stare de vrăjmăşie, prin faptul că am luat poziţie în
contra, Germaniei. | |
Mişu îmi spune atunci acest lucru absolut uimitor:
că Regele nu cunoaşte textele decât de astăzi de dimi-
neaţă şi că a fost silit să facă eri o adevărată somaţie lui
Take Ionescu pentru ca ele să-i fie arătate. — Eu:
«Motiv mai mult pentru a refuza sau pentru a amâna
frontieres arrachâes ă Riga ă cause inimiti6 €ternelle

du pays
russe et que personne n'acceptera un changement
au traite
de Trianon. Sapieha s'est montre râcalcitrant, «sa
force stari
acerue par lalliance avec la Roumanie».
Avant mâme de lire cette pice qu2 Misu, rus$ ne m'a
remise qw'aprăs coup, j'ai dâelare que le trait
je m'aurais pas
le courage da le signer si jetais ministre, mais que je ne
le
combattrai pas: quâ aucun prix il ne fallait
accepter les
“protocoles. Par le traite je vois ce que gagne
la Pologne, je
ne vois pas ce que nous gagnons nous, car îl n'y
a aucune me-
naca pour nous, Aprâs lecture de la dâpâche,
insiste avec
“Energie contre: nous blessons visiblement la France
en per-
mettant â Sapieha d'exiger avee plus de force
les front:€res
de Riga et sirement nous nous alienons
PAngleterre en pre-
nant position 'contre V'Alemagne,
Misu me dit alors la chose stupefiante que
le Roi ne con-
naît les textes que depuis ce matin et qu'il
a dă faire hier en-
core sommation ă Take Ionescu pour les
lui montrer. — Moi:
Raison de plus pour reiuser ou pour ajourner la signature.
NOTE POLITICE — 1921 121.
semnătura. Take lonescu a mai vrut să ne lege într'o

expediţie în Armenia fără consimţimântul Regelui;
dacă Regele tolerează această recidivă, el dă mână liberă
tutulor încălcărilor». — Mişu: «Regele credea că poate
avea încredere în Averescu, dar el consimte la proect.
De altminteri Averescu sfătuise pe Rege să meargă la
Atena şi-i oferise să-l însoţească; Take Ionescu l-a în-
tors însă şi astăzi el refuză să însoţească chiar pe Re-
gina. Averescu nu ştie n:mie şi fiecare îi schimbă pă-
rerea cum îi p'ace. Așa că. în caz de refuz, ar trebui
poate să demisioneze». — Fu: «Şi fără asta guvernul
e în stare de lichidare. la Regele în sarcina lui nepo-
pularitatea unui război pentru granița Poloniei ? Exis-
tă, slavă Domnului, oameni pentru a guverna: Brătia-
nu...» — Mişu: «Incă prea de vreme pentru el...» —
Eu : «EL, sau altul cu câte-va capacităţi...» — Mişu: «E
teamă de alegeri». — Eu: «Este o greşală. Partidul na-
ţional ar da tot Ardealul; de aceasta garantează Maniu;
în vechiul Regat ori şi cine poate face alegerile, mai
ales cu ajutorul ţărăniştilor>. — (Restul conversaţiei :
sondaj asupra politicei interne). -
Sfătuese să fie întrebat şi Brătianu, fiindcă dacă
Pake a dâjă voulu nous impliquerdais une expedition en Ar-

menie sans Paveu du Roi; sil tolere cette râcidive, le Roi don-
ne libre frein ă tous les empi'etements—Mişu: Le Roi croyait
pouvoir compter sur Averescu, mais il est consentant au pro-
jet; d'ailleurs, Averescu avait engag6 le Roi ă alter ă Ath&-
nes et offert: de Paccompagner, Take Pa retourn€ et aujour-
„Vhui îl refuse mâme d'aceompagner la Reine. Averescu ne
sait rien et chacun le retourne comme îl veut. En cas done
de retus, c'est peut-âtre la demission. — Moi: Le gouverne-
ment; est sans cela en liquidation. Le Roi prend-t-il â sa
charge LPimpopularii6 d'une guerre pour la frontiere de la
- Pologne? Il y a, grâce ă Dieu, des gens poun gouverner;
Bratianu...— Mişu: C'est trop tât pour lui..— Moi: Lui ou
un autre avec des capacitee... — Misu: On eraint des 6lec-
“tions. — Moi: On a tort. Le parti national donnera Ardeal
.entier et Maniu se porte fort; dans le Royaume n'importe qui
- les fera surtout avec des tzaranistes en croupe, (Le reste de
la conversation sondage politique interne). Je conseille da
_ar fi şi el de acord, ar fi o mare putere pentru Rege.
In timpul conversaţiunei Mişu mi-a spus că este si-
gur că Brătianu va refuza, De aci conchid că la şi văzut.
1 Martie —Am avut pe dr. Madge la dejun. S'a vorbit
de negocierile în curs: «Dacă încheiaţi un tratat militar
cu Polonia, zice Madge, şi dacă Sovietele iau acest pre-
text pentru a vă ataca, Anglia o să vă spue: Aceasta
e treaba dv. ; aţi căutat:o, scăpaţi cum veţi putea». —
Aceasta este o confirmare a gândului meu. Madge cre-
de că nu se va face tratat. — Seara Poklevski : «Nu este
vorba numai de 0 graniţă la Riga, sau alta; este vorba
de un acord în caz de atac; nu puteţi rămâne ca o in-
sulă izo'ată». | o
2 Martie, — Nu cred să se fi hotărât ceva cu Polo-
nia. S'a stat de vorbă, aceasta este impresiunea adop-
tată. Mai. ales nu este vorba de vre-o convenţiune mi-
litară. (Vezi 5 Aprilie). :
„8 Martie. — Toată săptămâna a fost ocupată la Ca-
meră cu contestaţia alegerei lui Stere, cu toate că a
avut la Soroca 35.000 de voturi în contra candidatului
Toncescu (!) cu 6.000, candidatură impusă de guvern.
Desbateri mizerabile, provocate de Take Ionescu (ger-
voir Bratiano car, si on 6Gtait d'acoord ce serait d'une grande

force pour le Roi. Une fois Mişu a dit: Je suis sâr que Bra-
tiano sera contre. J'2n conelue qu'il Pa dâjă vu.
l-er mars,— Le Dr. Madge ă dâjeuner. On parle des nâgo-
gociations en cours. «Si vous concluez un trait militaire
avec la Pologne et si les soviets en prennent pretexte
pour
vous attaquer, PAngleterre vous dira: «c'est votre affaire;
vous Pavez recherchă; arangez-vous comme vous pourrez».
C'est une contirmation de ce que je pensais. Pour Madge, on
ne fera pas de trait6 Le soir, Poklevski: «I] ne s'agit
pas
d'une frontiăre de Riga ou autre; il sagit d'un accord si Pon
est attaqus; vous ne pouvez pas rester comme un îlot iso'6».
2 mars, — Je doute qw'on ait rien conelu avec la Pologne,
On a cause, telle est Pimpression adopte. I] n'est
surtout pas
question d'une convention militaire.
8 mars, — 'Toute la semaine a 6t6 prise par la contesta-
„tion contre TElection de Stere, quoiaviil ait eu
ă Soroca 35.000
voix contre 6.000 au candidat 'Toncescu (!)
impos€ par le
gouvernement, Un dEbat mis€rable, fomente pax
Take Iones-
manofilie, «Lumina», trădare. ete.). S'au schimbat toa-

te înjurăturile posibile şi chiar lovituri.. Discursul lui
Stere a avut răsunet foarte mare. I-am depus o carte
de vizită pentru a-l felicita ; el a venit să mă vadă. El
este de părere că trebue evitată venirea liberalilor ; ei
cred că vor lua guvernul în curând şi i-au făcut pro-
“puneri. E sigur de zetragerea, lui Iorga şi speră să: în-
temeieze un mare partid țărănist al României-Mari-
Peste trei luni el nu mai răspunde de Basarabia : va.
“izbucni o revoluţie contra administraţiei. Averescu a
“lăsat pe Take Ionescu să facă ce i-a plăcut. de frica de-
misiunei sale ; el va fi cu totul altfelîn restul discuţiu-.
nei, fiindcă Regele i-a spus: «Dacă cădeţi dela putere
nu va fi din cauza demisiunei d-lui Take Ionescu».
(Stirbey mi-a confirmat această frază a Regelui).
9 Martie, — Germania a respins concluziile Parisu-
lui şi a făcut, la Conferinţa dela Londra, contra propu-
neri, cari au fost respinse foarte aspru de Lloyd Geor-
ge. Aliaţii vor procede la sancţiuni : ocuparea oraşelor
rhenane, vamă, pentru regiunile ocupate, ete. Italia de-
clară că nu va participa la .nici un act militar.
cu, — germanopbhilie, «Lumina», trahison, ete, On sest dit

_+outes les injures et on s'est donn€ des coups. . - .
Le diseours de Stere a eu un immense retentissement.
Jai d&pos6 une carte pour fâliciter; îl est venu me voir. n
faut 6viter Parriv6e des libraux; ils comptent prendre bien-
t5t le gouvernement et lui ont fait des ouvertures. Il est cer-
tain de la retraite de orga et esptre fonder le grand parti
tzaraniste de la Grande Roumanie. Dans trois mois, îl ne
r&pond plus de la Bessarabie: îl y aura revolution contre
Padministration. Averescu a laiss6 ţout faire ă Take Ionescu,
de peur de sa dâmission; il sera tout diffârent dans le reste
de la discussion, car le Roi lui a dit: Si vous devez tomber,
ce n'est pas la demission de Mr. Take Lonescu qui vous fera
tomber. (Stirbey m'a confirmâ ce propos chez les Buteulescu),
9 mars. — I'Allemagne a repouss€ les conelusions de Pa- .
ris et a fait ă la confâranee de Londres de contre-proposi-
tions que Lloyd George s'est chargâ:de rejeter assez rude-
ment. Les allies vont-proecâder aux sanctions: occupation des
villes rhânanes, douanes pour la râgion occupâe, ete. TPItalie
declare ne pas participer ă aucun acte d'exâcution militaire.
124 .. NOTE POLITICE — 1931
12 Martie, — Eri la Cameră, Madgearu

a stabilit
că Argetoianu dăduse 900
.000 lire sterline în bonuri
Tezaur iui Schuller, care de
a făcut operaţii de schimb
folosul lui, a obţinut export în
uri. fără taxe şi n'a dat ţări
nimic în schimb. Argeto i
ianu sa mărginit să tra
pe Sch uller tez e
de eseroe şi: să spue că a fost
Se- dă textul înşelat, —
puterilor extra-ordinare date
de Argetoianu, lui Schuller
|
„19 Martie. — Afacerea |
Schuller a fost reluată cu
toate amănuntele. Scandal, înjurături, huidueli; se pe-
depsese deputaţii alandala ; Mihalache.
pe zece zile şi toată Federa este expulzat
ţia se retrage. Publicul nu
se prea emoţionează, dar toa
tă lumea este desgustată de
guvern,
— Am vorbit cu Vaida: el
este de acord pe toate
punctele, dar nimic nu se fac
e: 1) Iorga, încurcă toată
Federaţia ; 2) Maniu vrea să fie preşedinte de con
“Toţi Ardelenii sunţ supraclas siliu!
aţi...
21 Martie. — Au venit la mine Pri
nţul Reuss junior,
împreună cu Geheimraţ Arnoldi. Acesta
că
din urmă zice
în Germania
există unanimitate absolută
se rezista măsurilor Conferinţ pentru a
ei. Se va face, dacă va fi
PIN
12 mars, — Hier, ă la Ohambr
e Madgearu a €tabli qu'Ar-
getoyanu avait remis 500 000
liv. st. bons de trâsorâă Schull
qui a fait des opsrations de er,
change ă son profit et vbtenu
des exportations sans tax
es et n'a rien donn6 au
“change, Argetoyanu s'es pays en
t contente de traiter Sch
croc eţ de dire qu'il a ât€ tro uller d'es-
mpe. On donne le texte des pou
'voirs extraordinaires confies ă Schuller par Arg
-
19 mars, — I/affaire Schull etoyanu,
er a ât6 reprise sous toutes
formes, Scandale gros mot les
s, hutes. On punită tort
vers les dâputes; on expulse etă tra-
pour dix jours Mihalake et
la F6dâration se retire. Le toute
publice ne s'6chauffe pas, mai
le monde est degoâte s tout
du gouvernement,.
aus avec Vaida: trts dWa
ccord sur tout, mais rien
se fait: 1) Iorga embrouill ne
e la Ped6ration; 2) Maniu
le prâsident du conseil! veut âtre
Tous ces Ardeleni sont sure
21 mars. — Le Geheimrăt Arn lassâs..,
de Reuss junior. Pour oldi chez moi avec le Prince
Arnoldi, îi] yY a unanimite
magna pour .râsister aux en Alle-
mesures de la confârence.
“dn commerce avec les neu On fera
tres, si possible, mais le
gcuverne-
pusibil, comerţ cu neutri ; dar guvernul este înţeles cu

marea industrie şi cu lucrătorii, pentru ca fabricele
să nu lucreze vreo trei sau patru luni... Arnoldi e spe-
riat de corupţia administraţiunei, la noi; în Germania
se ştie că la noi nu se obţine nimic fără bacşiş, exact:
ca la, Constantinopol. — Aşa a fost şi în Germania sub:
regimul, din fericire scurt, al socialiştilor. In plus, nu
poţi ajunge la nici un sfârşit, fiindcă, în ministere, ni-
meni nu se pricepe. El se gândeşte în mod serios, pen-
tru a putea termina cumpărările de porumb, să intere-
seze în afacere pe Schuller, care alaltăeri i-a arătat pu-
teri pentru a negocia schimburi în valoare de 500 mi-
lioane ! (După divulgările dela Cameră !). Pentru a-şi
arăta mai bine creditul, Schuller a chemat pe Averes -
cu la telefon spre a cere o audiență pentru Arnoldi care
nu o dorea! «Eine Gemeinheit> a lui Schuller. — A.
doua zi, Arnoldi sa contramandat şi s'a dus să-şi pre-
zinte scuzele.
26 Martie. — Regele, fostul Impărat Carol, a intrat
pe neaşteptate în Ungaria, sa consfătuit cu Horthy la;
Budapesta, a luat comandamentul trupelor puse la dis-
ment est entendu avec la haute industrie et les ouvriers

pour, que les fabriques ne travaillent plus pendant 3 ou 4
mois. Arnoldi est effraye de la cowruption administrative
chez nous; en Allemagne on sait qu'il faut jouer ouvertement
du «baeşiş», tout comme ă Constantinople. — C'&tait comme
cela aussi en Allemagne sous le râgime, haureusement de
courte dur6e, des socialistes, En plus on ne peut aboutir
pour rien, car personne n'est ă son affaire dans les ministă-
res. Il songa sârieusement, pour en finir avec les achats de
mais, ă intâresser Schuller, qui: avant-hier lui a montr6 des
pouvoirs pour n6gocier des &changes pour 500 millions! (A-
pres les divulgations de la Chambre!) Pour mieux d&montre»
son credit, Schuller a appele Averescu au tâl&phona pour
lui demander audience ă Arnoldi «qui ne le dâsirait pas!»
«Eine Gemeinheit des Schuller»: aussi, le lendemain, Ar-
noldi a 6t6 se contremander et.-s'excuser.
26 mars,—Equipâe du Roi, ex Empereur Carol, en Hongrie.
Le jeune souverain aurait pânâtr6 en Hongrie, vu Horthy ă
Budapest, pris le commandement des treupes mises ă sa dis-
“poziţia sa de către generalul Lehar şi a format un
guvern cu Andrassy. Această veste a fost primită foar-
te vece la noi; singur 'Take Ionescu, care vorbise la
Consiliu de retragerea ministru,ui nostru, a propus
o ac-
jiune militară; face pe gâsca Capitolului,
„5 Aprilie, — Intoarcerea Prințului Carol dela Atena
este din nou amânată fără dată. Ma
„— D. Mişu se anunţă la mine. Regele studiază mo-
dificările de adus statutelor Crucei Roşii (7!) Ar dori
să mă vadă, dar să nu se afle că EI este acela care doreşt
e
aceasta. (Crucea Roşie e pretextul care trebue să-l
dau
indisereţilor ?...) Doreşte. să ştie dacă părăsesc zilele
a-
cestea Bucureştiul. — Eu: «Nu. Dar aş dori ca M. &.
să-mi fixeze la vreme întâlnirea». — Apoi vorbim po-.
litică. Nemulţumire în armată din cauza reducerei sol-
delor, lucru periculos; din cauza înaintărilor, sau
fă-
cut nedreptăţi deplorabile ; se copleşese sedentarii
şi se 'asă la-o parte acei cari şi-au riscat viaţa...
Eu: «Dar de ce Regele îngădue astfel de lucruri ?»
—. Mişu: «El este atât de bun. Este fără apărare.
Astfel, : cu toate părerile contrarii, a autorizat
semnătura convenției cu Polonia aşa-cum î-a fost
position par le gânâra] Lehar et forme un gouvernement avec
Andrassy. On est trâs froid chez nous. Take seul, qui
avait
parlă de retirer notre ministre eţ qui au conseil
avait pro-
pes& une action militaire, joue Poie du Capitole, |
5 avril. — Le retour du Prince Carol d'Athânes est en-
core remis sans date.
”
Mr. Mişu s'annonce. II vient â 12%, Le Roi, qui examin
e
les modifications des statuts de la Croix Rouge(?!)
voudrait
me voir, mais qu'on ne sache pas que c'est lui qui.
le desire.
(La Croix Rouge est-elle le pretexte que je dois donner
aux
curieux?..) Il veut savoir si je quitte Bucarest ces Jours-ci.
— Moi: Non. Mais jaimerais que Sa Majeste me
fize â temps
le rendez-vous — On cause rapidement politiqu
e. Mâconten-
tement dans Parmâe ă causa de la râdueti
on de soldes. et c'est
mauvais; mâcontentement aussi â
cause des avancements;
passe-droits deplorables; «on combla les
sedentaires et on n6-
glige ceux qui ont pay6 de leurs personnes...x—Moi: Pourqu
oi
le Roi tolăre-t-il cela? — Misu: «Il est si bon.
Sans dâfense
aucune. Ainsi, malgrâ tous les avis, il a autoris
6 Ja signa-
ture de la convention avee la Pologne
telle qw'on l'a lui a
prezentată. Din fericire că convenţia mai este su:

pusă ratificărei : altfel ai putea să te găseşti angajat
prosteşte, sau în necesitatea să nu-ţi respecţi semnătura!
Acum toată lucrarea în favoarea Micei Inţelegeri re-
începe». — Răspunzând la o întrebare a mea. Mişu îmi
spune: «Singurii miniştri de război posibili, ar 'mai fi
Văitoianu, care este inteligent şi hotărât, şi Prezan, care e
mai puţin deştept, dar cinstit. S'a spus mult rău de
Văitoianu, în Basarabia, de anturajul lui... - Băgeanu e un
arivist, şi puţin cinstit ; Regele o ştie 1...
— De abia sosit la Crab, Moesoni mă întreabă dacă
am văzut pe Mişu. Deci se pune preţ pe conferinţa,
noastră ; la orele 8 a şi sosit convocarea mea la Palat
pentru Vineri 5%.
— Duminecă am prânzit la, Pleniceanu cu. Titulescu.
Mişu ştiă şi-mi spusese că cu greu a reuşit Titulescu
să mă întâlnească. De fapt el se anunţase de trei ori la
“mine şi la urmă îmi trimisese pe secretarul lui gene-
ral. "Titulescu, pe când îmi explica proectele lui, mi-a
vorbit în două rânduri de neceşitatea unui guvern de
coaliţie.
prâsentâa, Heureusement qw'elle est encore soumise ă rati-

fication: on peut si bâtement se trouver engag6 ou dans la
nâcessit€ de dânier la signature, Maintenant tout le travail
recommence.en faveur de la Petite Entente». A une question
de moi: les seuls ministres de la gutrre pourraient âtre en-
core Vaitoyanu, qui est iîntelligenț et decid6, et Prezan qui
„est moins intelligent mais honnâte, On a dit du mal de Vai-
toyanu en Bessarabie, son entourage. Rasean est un arriviste
et, aussi peu honnâte; le Roi le sait!...
A peine arrivâ:au Cerele, Moczony me demande: Avez
vous vu Mişa? Done, on met du prix sur la conference,
D'ailleurs ă 8 h. est arrive la convoeation pour vendredi, ă
5. %. -
Dimanche avons dîn6 avec les Titulescu chez les Pleni-
cearnu. Mişu le savait et m'a dit: îl a eu du mal ă pouvoir
se rencontrer avec vous. De fait, le ministre s'âtait annoneâ
trois fois chez moi ef, avait fini pat m'envoyer son seert-
taire gâncral. Titulescu, en m'expliguant ses projets, m'a
ă deux reprises parle de la n&cessiite d'un gouvernement de
coalition.
9 Aprilie. — Lungă audienţă eri la, Rege, priete-

nească, dar din care, după părerea mea, n'a eşit nimie
.—
In privinţa impozitelor : Regele cunoaşte conversaţiunea,
mea cu Titu.escu ; este şi M. S. de părere că sunt
exa-
gerate, dar se va face ceva pentru a le ușura ? Mister.
Iorga, la, o audienţă a vorbit cuminte, el nu vrea
să se
disolve Camerele şi trebue ca acest guvern să voteze
le-
gea agrară şi impozitele. — Eu : «Crede că va fi
pen-
tru el, și nu-şi dă seama, că se prepară as'fel scaunul pen-
tru liberali...». Regele a râs, dar nu m'a desminţit.—
Apoi
sa vorbit de pretenţiile lui Maniu de a forma, ministe-
rul: «El nici nu vorbeşte tranţuzeşte! şi Vaida recuno
aşte
că aceasta este o piedică». — In urmă am expus sistemul
meu cu Maniu ministrul unificărei şi toată combinaţia
pe care o cred posibilă, cu ţărăniştii şi Ardelenii.—R
e-
gele mă întreabă ce durată ar putea avea un astfel de
guvern? «Doi ani, doi ani şi Jumătate, răspund eu, n'ar
putea dura mai mult ; dar în acest răstimp partidele ar
relua jocul lor normal». — Regele a aprobat toată ex-
punerea : acesta este singurul indiciu al gândului politie
care a provocat audiența mea. — La întrebarea dacă
liberalii ar intra în această combinaţie, şi eu răspun-
9 avril. — Audience chez Sa Majeste, — Longue
s6ance hier, amicale, mais dont il n'est rien sorti,
quant ă mon avis. Sur les impâts: le Roi connais-
sait ma conversation avec Titulescu ; cui, on reconnaît
qu'ils
sont excessifs, mais fera-t-on quelque chose pour enrayer
?
Mystăre, Iorga a parl sagement, dans une audience
: il ne
veut pas qw'on dissolve et il faut qua ce gouvernement vote
la loi agvaire -et les impâts...—Moi: Il croit que est
pour lui
et ne se doute pas qu'on prepare ainsi le gite pour
les lib&-
raux—... Riras. mais on m'a pas dit non. Ona parl6 des pr&-
tentions da Maniu ă former le ministere : «Il ne parle
mâme
pas le francais! et Vaida reconnaît que cest un empăche-
ment». — Lă-dessus expos$ mon systeme de Maniu ministre
de Punifieation et tout larrangement suppos possible
avec
les tzaranistes et les Ardeleni. — Et quelle dure aurait
un
pareil gouvernement ? — Moi ; Deux ans, deux
ans et demi;
il ne pourrait aller au-delă,.. et puis les
partis reprendraient
leur jeu. — Approbation de tout Pexpose€
: c'est le seul indice
d'une pensâe politique ayant provoqu€ mon
audience. — A.
la question si les lib6raux entreraient dans un
pareil grou-
vreodată ea va fi dată. — In ceeace priveşte conferinţa

dela Genova, cu toate invitaţiile făcute de Italia, Franţa
propune atâtea lămuriri preliminare, «pro-conferinţe de.
experţi» încât esta fatal ca conferinţa să fie amânată.
Aceasta, este o înfrângere serioasă pentru Lloyd George,
cu atât mai mult că nu se pare că America, ar primi în-
vitaţia.
— Eri a avut loe botezul Prințului Mihai. Toată
opoziţia, fără excepţie, s'a abținut. Singur Mihail Său-
lescu, care de altfel nu era în curent, a apărut la cere-.
monie. E! a, venit a doua zi să se scuze, cu toate că eu
nu impusesem abstenţiunea, prietenilor mei.
| 25 Ianuarie, — Madge îmi spune: «Guvernul Bră
tianu va reuşi în alegeri, prin violență. Dar ce se va
petrece pe urmă : minoritățile, asuprite, vor face apel la
Liga Naţiunilor, şi este o greşeală că aceasta nu se ia
în serios. Ce va face România, când plângerile Saşilor,
Germanilor, Ungurilor vor fi aduse, de Germania, îna-
intea Ligei ? 'Trebue ca liberalii să-şi scoată din cap că
România va obţine vre-odată un împrumut fără garan-
ţii. Ce vor face ei atunci ? Pentru Madge, lupta în gu-
elle doit jamais âtre donne. Pour la Confârence de Gânes,

malgr6 que le cabinet italien ait lancâ les invitations, la
France propose tant d'e6elaireissements pr6liminaires», des
«prâconferences d'expertsy» que la remise en. râsultera fatale-
ment. C'est un chec serieux pour Lloyd George, d'autani
plus que PAmârique n'a pas fait mine d'accepter Linvitation.
Hier a eu lieu le baptâme du Prince Michel. Toute Popposi-
tion, sans distiction, s'est abstenve, Seul Michel Seulescu.
qui d'ailleurs n'6tait pas au courant, a păru ă la c&r&monie.
Il est venu s'excuser le lendemain, quoique je n'eusse pas
impos€ V'abstention ă nos amis,
25 janvier. — Madge: «Le gouvernement Bratiano par
la violence, r6ussira dans les 6lections. Mais qw'arrivera-t-il
apres? Les minorites opprimâes en appelleront ă la Lă-
gue des Nations, qu'on a le tort de ne pas prendre au
s6rieux. Que fera la Roumanie gquand les plaintes des Saxons.
des Allemands, des Hongrois seront porttes 4 la Ligue par
PAllemagne ? — Ti faut que les libâraux se sortent de la tâte
que la Roumanie aura jamais un emprunt sans garanties:
que feront-ils alors?» Pour Madge, la lutte est dans le gou-
vern este între Vintilă Brăţianu şi

A. Constantinescu, pe
care Madge îl găseşte foarte deşt
ept. Constantinescu i-a
spus că insistase pentru o înţelege
re cu Ardelenii, dar
că Brăt ianu n'a vrut cu nici un chip. In fond
cam dispreţueşte ; povestindu-mi
Mad
ge îl
că în cursul conversa-
ției Constantinescu i-ar fi spus :
aceasta este un prin-
cipiu
..., Madge, zâmbind: «Un principiu! Aceşti domni
Şi un principiu!...»
— După cererea lui Vaida şi a lui
Averescu, am vă-
zut pe Stere. El este în contra
unui pact electoral, şi
chia r în contra, semnării în comun a unui
manifest. S'a
dat votul universal fără pregătire ; treb
ue făcută educa-
țiunea, alegătorului; pentru aceasta treb
ue un partid care
să nu aibă preocuparea, venirei la
putere; partidul ţără-
nist are şi el nevoe de a ţi format; pent
ru educaţia, lui,
trebue să fie ţinut în afară de comb
inaţiile care tind la
luarea puterei. Foarte logic. EI lucrează
(7) pentru viitor.
— In armată a fost un consiliu a] inspecto
rilor. Sa
expus, Prinţul cel dintâi, că este lipsă de
toate; Brătianu
a declarat că nu poate promite nimie, Stat
ul-Major cere
încorporarea ctg. 1921 . care aşteaptă din
Octombre,
vernement entre Vintilă et A, Const

antinescu, que Madge
trouve tres intelligent, Constantinescu
lui a diţ qu'il avait
insist€ pour laceord avec les Ardel
eni, mais que Bratiano
w'avait pas voulu. Au fond. Madge
a du mâpris; rapportant
que Constantinescu lui avait dit que
-ctait-un prineipe....,
Madge, avec un bon sourire; «Un principe! Ces Messieurs
et un principe!...»
Les idâes de Stere. Je Pai vu sur la demande
de Vaida
et de Averescu. Il est contre le pacte 6lectoral, eţ mâme
contre la signature en commun d'un manifeste. On a donnsâ
le suffrage universe] sans preparation; il faut faire son
education; pour cela il faut un parti que la
prâoccupation du
pouvo ir n'interesse pas; le parti tzaraniste a
lui-mâme besoin
d'âtre forms; pour son &ducation, il faut le
tenir â Yecarţ
des combinaisons tendant â Ja prise du pouvoir, — Trâs
logique. Il travaille (9) pour Pavenir.
Il y a eu conseil des inspecteurs. On a
expos€, le Prince
en tâte, qu'on manquait de tout; Brati
ano a d€clară qu'il ne
pouvait rien promettre. L'âtat-major deman
de lincorpotration
du contingent 1921 qui attend depuis octobre,
mais Bratiano
dar Brătianu face obiecţiunea că nu vrea să lipsească

pe tinerii soldaţi de dreptul lor de vot. A doua zi se află,
că chemarea, contingentului e amânată cu două luni, cu
toate că efectivele sunt grozav de reduse...
„— Generalul Cristescu a fost trimis la Belgrad de
;
Take Ionescu pentru a încheia o convenţie militară
Brătianu i-a făcut aspre mustrări că nu a suspen dat
semnătura pentru a aştepta nouile sale instrucţiuni.
19 Februarie. — Am venit la Constanţa pentru a
ţine o întrunire publică. O bandă de beţivi, dintre care
doui consilieri comunali numiţi de curând, avocatul
Primăriei, trei funcţionari din port, secretarul Camerei
de comerţ au spart oi uşă ca să intre în sală şi au urlat
şi fluerat întru atât încât n'a fost cu putinţă de a se
vorbi. Furia lor se îndrepta mai ales contra țărăniştilor.
Dar scândalul a. fost atât de mare încât n'a fost cu pu-
tință să se ţie întrunirea. Acesta este sistemul liberal
inge-
dinainte de război. De altfel se semnalează
In
rinţe cu totul stupide; agenţii beţi terorizează satele.
Basarabia, şi poşta şi telegraful sunt suspendate. La
Hotin, telegramele noastre, prin care primeam să can-
de leurs
obiecte qu'il ne veut pas priver les jeunes soldats
d que Pappel est remis de
votes, Le lendemain on appren
malgr6 que les effectii s soient borrib lement
deux mois
râduits.
Gân6ral Christescu 6tait ă Belgrad, envoye par Take
Jonescu pour la conelus ion dune conven tion militaire; Bra-
pas suspendu la
tiano lui a fait des reproches vifs de n'avoir
signature pour prendre ses nouvelles instructions.
râunion
19 fevrier. — Venu a Constanţa pour tenir une
conseil iers muni-
publique. Une bande divrognes, dont deux
, le trere d'un troisit me, Pavocat
cipaux râcemment nommâs
de la Mairie, trois fonetionnaires du service du port, le se-
ov6taire de la Chambre de Commerce ont enfoncâ une porte
de parler.
eţ tellement hurl et siffl€ qu'il a ât6 impossible
contre les tzaranistes. Mais dans
Leur rage s'exercait surtout
d'avant-
le tohu-bohu rien ă faire. C'est le systeme liberal
e des ingeren ces de toute stupi-
guerre. D'ailleurs, on signal
agents ivres terrori sent les village s, En
dit6, partout, Les
poste et tâl&graphe sont suspendus. A Hotin, nos
Bessarabie,
d'acceptation de candidatures n'ont pas ete
tâl&grammes
12
„5 Iunie. — Regele mă, întreabă, la curse : «Ce fac

Ardelenii ?». Il pun în curent cu -câte-va vagi conver-
'saţii avute. «Nu pot, zice Regele, dar absolut nu, să-i
pun în fruntea unui guvern. Este un lueru imposi-
bil; nau nici experienţa, nici autoritatea necesară;
w'aşi putea să fac o astfel de experienţă decât în tim-
puri normale; şi nu e cazul».
8 Iunie. — ilorga, privitor la legea agrară, face elo-
giile liberalilor, şi «Viitorul» ridică pe Iorga în slava
cerului. Acord mișcător. Nu le-a trebuit multă vreme nici
unora nici altuia ca să-şi schimbe părerile...
15 Lunie, — Regina ma, chemat. Ea vorbeşte de toate
cu familiaritate, întrun mod plăcut, până şi de Durnell
„pe care ar dori să-l vadă din nou în serviciul meu. Apoi
Regina strecoară în cursul conversaţiei, venind vorba
de daruri: «Orice le face plăcere lui Carol şi nevestei
lui; nau nimic! Familia grecească nu prea e darnică,
nici nu prea are de unde ; au însă la Paris pe unchiul
George (care aluat de soţie pe Princesa Bonaparte),
care e foarte bogat. La el e speranţa pentru cadourile
5 juin. — Le Roi aux courses : Que font les Ardeleni ?

— Je mets au courant des quelque vagues conversations.—cJe
ne puis pas, mais absolument pas, les mettre a la tâte d'un
gouvernement, a dit le Roi. C'est impossible : ils n'ont ni
Vexperience, ni Vautorit; je ne pourrais faire de pareils
„essais qu'en temps normal, et ce n'est pas le cas».
8 juin. — Iorga, ă propos de la loi agraire, fait Ll'&loge
des liberaux et le «Viitorul» ehante les €loges de Iorga. Ac-
cord toujours. Il n'a pas fallu beaucoup de temps ni aux uns
ni ă Vautre pour se retourner..
15 juin. — La Reine m'a fait appeler. Elle parle de tout

avee abandon, gentiment, mâme de Durnell, qu'elle vou-
drait revoir ă mon service. A propos de cadeaux: tout
fait plaisir â Carol et ă sa femme: ils n'ont rien. La famille
de Grece n'est pas donnante ; elle n'a pas trop de quoi ; on
a, ă Paris, Ponele Georges (qui a &pouss une Princesse Bo-
naparte), qui; est tr&s xiche. On comptait sur lui pour les
2 Aprilie, — Am convocat Comitetul executiv la
mine, căci la Club ar fi fost afluenţa prea mare.. Au
venit mai bine -de 50 de persoane. Săulescu lipsă, ne-
seuzat: prietenii spun că e bolnav. Mi-am dat demisia,
“ motivând-o 'prim atitudinea - Coroanei şi. inaptitudinea
partidului de a se pleca la cerințele politice noui. Coroa-
na. poate să-şi arate încrederea um singur partid; este
<A ses risques et perils» ; Ea nu are însă dreptul, pentru
a netezi căile acestui partid, să, discrediteze sistematic .
un alt partid. Partidul este victima tradiţiei schimbărei
“partidelor la putere, ca pe timpul Regelui Carol; tim-
purile sunt schimbate. Un partid care nu se arată, nici
anăcar, la alegeri, este o Academie pohtică, dar nu mai
„este un factor constituțional,
Comitetul a discutat foarte lung ; două şedinţe
până la 7 seara. Arion, Baranga, generalul Gârleşteanu,
generalul Hârjeu, I. Berceanu, Corteanu, Mitilineu au
admis adevărul îndoitei mele teze şi întrun mod unanim
au proclamat că retragerea -mea însemnează disolvarea
imediată a partidului. Am fost silit să cedez solicitărilor
lor, dar cu îndoita condiţie că se va subveni la nevoile
2 avril..— Comit6 exâcutit convogu depuis une quin-

-zaine; Plus de 50 personnes: Seulescu absent, non excusâ: das
amis Pont dit souffrant, Oblig6 tenir sâance chez moi ă cause
“rop grande affluence au Club. J'aî donn ma demission —
da motivant par Pattitude de la Couronne et Pinaptitude du
parti ă se p'ier aux exigences de la vie politique nouvelle. La
Conironne peut marquer sa confiance d un seul parti; c'est
-ă ses risques et perils; elle ma pas le droit, pour applanir les
voies d ce parti, de discrediter systhematiquemeni un autre
-parti., Le parti est la victime de la tradition de Palternance
des partis iau pouvoir, comme du temps du Roi Carol; les
temps sont changes! Un parti. qui ne montre pas. ses couleurs
-m€me aux €lections est une academie politique, mais plus un
facteur constitutionnel. — Le Comite a longuement diseouru;
“deux s6ances jusgwă 7 h. du soir. Arion, Baranga, gânâral
“Gârleşteanu, Herjeu, J. Berceanu, Corteanu, Mitilineu . ont
admis le bienfond& de ma double these et unanimement ont
“proclame que ma retraiţe signifiait la dissolution immediate
"du parti. J'ai dâ me rendre ă leurs sollicitations ă la double
condition qw'on souviendra aux besoins des journaux et qu'on
182: XOTE POLITICE — 1922
gazetelor şi că se vor reconstitui în mod serios Comite-
tele. — S'a vorbit mult de o alianţă. Grigore Cantacuzi--
no găseşte că numele partidului este o dificultate; aproa-.
pe toţi sunt de părere că ar trebui să ne grupăm cu Ar--
delenii. Idea. unei fuziuni cu Averescu este primită cu
răceală ; partea morală a partidului poporului ridică.
vii critici,
Mi se dă depline puteri pentru a negocia sau a.-
rămâne cum suntem.
6 Aprilie. — Dr. Madge, revenit în țară de 48 de ore,.
dejunează la mine. Retragerea lui Lloyd George e apro--
piată ; a făcut mare greşală că nu sa retras la primul
semn de opoziţie. Partidul conservator va. veni la, pute--
re; va fi mai folositor să fie la minister oameni de o-
valoare egală, decât un guvern şters cu o singură per-
sonalitate. Politica va fi «pro Germania». EI a spus lui:
Brătianu: «In această rivalitate franco-englezească, ce.
vei face D-ta?» — «Voi face politică englezească». —-
«Atunei, faceţi şi politică germană». — Brătianu n'a.
răspuns nimic. Pentru Madge alegerile române trebuiau
să fie ceeace au fost. Era fatal. Dar slăbiciunea, .este:
aiurea: disentimentele Constantinescu-Vinţilă Brătian
u,
reconstituera s6rieusement les Comitâs. On a beauco

up parl&
aliances. Greg. Cantacuztne trouve que le
titre du parti est.
un handicap; presque tous sont pour un groupe
ment avec:
les Ardeleni; on est froid envers une fusion avec Averescu;.
le cât& moral du parti du peuple suscite de vives critiques,.
On me donne pleins pouvoirs de nâgodier ou
de rester tels
quels.
6 avril, — Le Dr. Madge, de retour depuis 48 h., dâjeune.-
chez moi. La retraite de Lloyd George est proche,
îl a eu.
grand tort de ne pas abdigquer au premie
n signe d'opposi-
tion. Le parti conservateur viendra au pouvoi
r; cela vaudra
mieux d'avoir um ministere de gens de valeur
egale qu'un
gouvernement 6cras€ par une personnalită. La politique
sera
«pro Germania». Il Va dit ă Bratiano: «Dans la rivalită.
France-Angleterre, que ferez-vous»? — «Je ferai la politique
anglaise». — «Alors faites aussi la politique âllemande». —
Bratiano pas r&pondu. Pour Madge, les 6lections roumaines
devaiont âtre ce qw'elles ont 6t6. Câtait fatal, Mais la fai-
blesse est ailleurs: la dissension. Constantinescu— Vintila Bra-
ceeace este pentru el o axiomă. EL e revoltat în contra

proectului de lege a chiriilor, care exclude pe străini de
la beneficiile legei. Cum se poate să se afişeze, în ajunul
Conferinţei dela Geneva, o xenofobie ca aceasta ? (Legea
a fost modificată în sensul reciprocităţii. Dar cu refu-
giaţii ruşi ce se face?) La observaţiunea mea: ce
se va gândi de noi, când se va afla de modul cum sa
-procedat în contra Ardelenilor şi mai ales în contra Un-
gurilor ?, — Madge mi-a răspuns: — «Nu puteţi fi mai
disereditaţi decât sunteţi ! Cehoslovacia a avut un îm-
prumut, dar ea a dat garanţii. — Viitorul politie era, în-
tre Take lonescu şi D-ta; ai rămas singur ; Take Ione-
seu. sa omorât singur prin «prostia» sa cu guvernul de
o lună; la noi este considerat acum ca un om fără
scrupule». |
10 Decembre. — Am convocat pentru mâine o întru-
nire a partidului. Dela, începutul toamnei a reînceput vâ-
nătoarea după partizani; răposatul Nicu Filipescu a fă-
cut şcoală ; şi fiul său şi Argetoianu sunt elevi desăvâr-
şiţi. Unul pescueşte pentru partidul naţional care a luat
în cârcă rămăşiţele takismului; celălalt pentru firma
tiano, ce qui pour lui est axiome, Râvolt6 contre le projet de

loi sur les loyers qui exelut des bânâfices de la loi; les 6tran-
gers. Comment peut-on affieher, la veille de Gânes, une xeno-
phobie pareille? La Joi a 6t6 modifie dans le sens de la r6-
ciprocitâ. Et les refugi6s russes que deviennent-ils? Sur mon
observation: que va-t-on penser de nous quand on apprendra
la fagon dont on a agi contre les Ardeleni et surtout contre
les Hongrois? — «Vous ne pouvez pas âtre diserâditâs plus
que vous ne lâtes! — La Teheahe-Slovaquie a eu un emprunt,
mais elle a donn€ des garanties; vous n'aurez rien, mais abso-
lument rien sans garanties, — I/avenir politigne 6tait entre
Take Ionescu eţ vous; vous restez seul; Take s'est tu6 par sa
«bâtise» du gouvernement d'un mois; chez nous, consideră
maintenant comme sans scrupules». ,
10 decembre. — J'ai convogqu€ pour demain une râunion
du parti, Depuis le commencement de Pautomne, la chasse
aux partisans a recommenete; feu N. Filipescu a fait 6cole et,
son fils et Argetoyanu sont des 6lâves partaits. Lun pâehe
pour le parti national, qui vient de prendre en eroupe les
dâhris des takistes; Pautre pour la raison sociale Averescu,
186. NOTE POLITICE — 1922
chet la Athânâe Palace ; foarte multă lume. Am pronun-

ţat un discurs-program foarte aplaudat; şi cum se des-
chisese uşile de comunicare cu sala cea mare, doamneie-
sau unit cu manifestanţii. Bonteseu, care era, însoţit de
unele doamne, este cel dintâi care mi-a trimis semne de
admiraţiune. | |
20 Decembre. — Semnalul de raliere pe care Pam
dat şi-a ajuns scopul. Lumea se ocupă foarte mult de
noi În oraş, dar, ce e şi mai mult, pantidele cele-
lalte au început să dea, semn de viaţă. D-1 Coltur, un fac-
totum al lui Maniu, îmi spune Carada care a venit cu
dânsul, a cerut să mă vază. El sugerează o acţiune co-
mună. Răspund că nu e nimie mai uşor şi că trebue nu-
mai să fim de acord pe câteva puncte de program. —
Aceasta ar complica situaţia, îmi răspunde Coltur ; este.
mai bine să facem o coaliţie de răsturnare a lui Brătianu
pe chestia constituţională. (Eterna frică a lui Maniu să
se găsească angajat aşa încât să nu poată fi desemnat
la sigur ca preşedinte de consiliu !). Maniu vrea să vor-
bească şi cu Averescu. — Nu prea dau importanţă tu-
turor acestor «pertractări». — Coltur povesteşte că vara
banquet ă PAthene; trăs en nombre. Jai prononcâ un dis-

cours-programme fortement applaudi; on avait ouvert les
pories de communication avec la grande salle et des dames
se sont jJointes aux manifestants, Bonteseuw qui 6tait parmi
les: dames, est le premier qui a transmis des marques
d'admiration.
20 decembre. — Le signal de ralliement que j'ai donns a
port6. On s'oecupe beaucoup de nous en ville, mais, mieux
que cela, les autres partis donnent signe de vie. Ainsi, sur
sa demande, Mr. Coltur, — am faetotumi de Maniu, me dit Th.
Carada qui la amân6 — est venu causer, Îl suggtre une
action commune, Je r&ponds que rien n'est plus facile et
qu'il n'y a qu'ă tomber d'accord sur quelques points de pro-
gramme, «Cela compliquerait la situation — me râpond Col-
tur —, il vaut, mieux faire une coalition de renversement de:
Bratiano sur la question constitutionnelle», (L'&ternella erain-
te Maniu de se trouver engagâ de facon ă ce qu'il ne soit
bas le prâsident de conseil indubitablement dâsign6!) Maniu
veut causer aussi avec Averescu. Je n'attache qu'une mâdio-
cre importance â toutes ces «pertractări». — Coltur raconte
NOTE POLITICE — 1922 187:
trecută, Iorga a propus lui Maniu o alianţă cu trei con-

diţii: lorga, preşedinte de consiliu; mână liberă pentru.
el în vechiul Regat; război cu ţărăniştii. — Maniu —
efect probabil al primei conâiţii, — s'a retras, trimițând.
felicitări ironice pentru certitudinea afişată de Iorga.
de a fi şef de guvern.
— Generalul Răşcanu, care lucrează din răsputeri
în Moldova pentru Averescu şi care, cu Cudalbu, are:
toată încrederea generalului, a stat mult de vorbă cu
mine înainte de a se duce la general, la Severin; Ave--
rescu cunoaşte intrigile lui Argetoianu; a pus piciorul
în prag la congresul lor dela Sibiu, oprind veleităţile-
lui Argetoianu de a readuce partizanii în Cameră. (Se-
pare că faţă de Rege şi de Duca, Argetoianu a luat an-
gajamentul să facă pe averescani să intre în Parla-
ment şi că, drept răsplată, se vor avea pentru el în vii-
tori atenţiuni speciale). — Lipsa Ardelenilor dela con-
gres, căci Goga n'a putut să aducă pe nici unul, nici
măcar un ţăran din satul lui, a hotărît pe general a nu
se mai ţine la o parte de partidul naţional. — Răşcanu.
este foarte înflăcărat pentru o acţiune în comun; el nu
que cet st6 Iorga a propos€ ă Maniu une alliance ă trois

conditions: lui, Iorga, prâsident du conseil; main libre pour:
lui dans Yancien Royaume; guerre aux tzaranistes. Maniu, —
etfet probablement de la 1-8re condition — s'est dâfile en
envoyant des fâliocittations ironiques pour la certitude affi-
châe par Iorga d'âtre le chef du gouvernement.
Le genial Raseanu, qui travaille ferme en Moldavie pour:
Averescu et qui, avee Cudalbu, a toute la confiance du gân6-
ral, a longuement caus6 avant de se rendre ă, Severin auprăs-
du gâneral. Le gânâral connaft les intrigues d'Argetoyanu;
il y a mig bon ordre ă leur, congrâs de Sibiu, en conpant
court, aux velleites d'Argetoyanu. de ramener les partisans ă
la Chambre. (Il semble que vis-ă-vis du Roi et de Duca Ar-:
getoyanu a pris !engagement de faire rentrer les averesciens
dans le Parlement, moyennant quoi on aurait pour lui des:
attentions comme futur oint du Seigneur!) I/absence des Ar-
deleni au congrăs, Goga n'ayant pu amener personne, pas
mâme un paysan de son village, a dâcid6 le genâral ă ne plus:
se tenir 6cart6 du parti national. — Rascanu est tres chaut
pour une action en eommun, il ne doute pas qu' Averescu ne
=se îndoeşte că Averescu va împărtăşi aceleaşi senti-
mente, Pe la 4 Ianuarie s. v. trebue să primesc
veşti.
Am însărcinat pe Răşcanu să spue generalului
mo-
-tivele pentru cari atitudinea lui Argetoianu
ma oprit
să reiau, până acuma, conversațiile cu el.
partage pas le mâme sențiment, — Vers le 4 janvier je dois

avoir des nouvelles,
Jai uniquement charg6 Rascanu de
dire au general poux-
“quoi Pattitude de Argetoyanu m'a empâeh6
de reprendre la
„conversation jusqu'ă ce jour avec lui.
1923.
4 Ianuarie. — 'Toate gazetele nu vorbese de cât de o-
doamnă, Lieonescu, care a fost arestată împreună cu so-
ţul ei, şef de gară la Bucureşti. Este'o afacere de cecuri.
fără acoperire, o excrocherie de milioane. Gazetele in-
sistă asupra «înaltei» protecţiuni, despre care vorbeşte-
mereu această doamnă. — Judecătorul de instrucţie a fă-
cut o percheziţie, în prezenţa lui Romulus Voinescu, şi.
a găsit scrisori ale Prințului Carol în cari era vorba
de «copiii noştri». A doua zi Voinescu, în numele Pala-
tului, a cerut şi obţinut scrisorile. Judecătorul a fost în.
urmă aspru mustrat de procurorul general, Moscu, şi
apoi şi de ministrul său: J. Th. Florescu ar fi fost foarte-
bucuros să aibă în mâinile lui acest element de şantaj..
Din acelaş mediu se povesteşte versiunea că în timpul
intrigilor Lambrino, această persoană, pe atunci elevă
la azilul Elena Doamna, ar fi fost aruncată în braţele:
4 janvier. — Une dame Leonescu defraye les journaux ;

elle vienti d'âtre 6erouse ainsi que son mari, chef de gare ă.
Bucarest, Affaire de chăques sans couverture, escroquerie-
de millions, ete. Les journaux ont insist sur la «haute» pro-
teetion que la dame faisaiţ sonner. Le juge d'instruetion a
opâre une perquisition en prâsence de Romulus Voinescu et.
est, tombs sur des lettres du Principe Carol, oă il est question
de «nos enfants», Le lendemain Voinescu a, reclamâ6 ces let--
tres au nom du Palais et le juge les a donnses. Il en a 6t6-
tance d'importance par le procureur gânâral, Moscu, et
ensuite par son ministre: J. Th. Florescu aurait, bien a'm6
avoir des 6lements de chantage, Du mâme cerele on propage
la version qw'ă l'6poque des intrigues Lambrino, on a jei&-
cette personne, alors 6lăve ă VAșile Elena Doamna, dans les:
Prințului Carol şi că în urmă dânsa ar fi rămas însăr-

cinată; apoi a avut loc căsătoria de comandă, etc. Se zice
că relaţiunile continuau şi acum.
11 Ianuarie. — Rău început de an. Conferinţa dela,
Paris între şefii de guverne asupra diferendului cu Ger-
mania în privinţa reparațiilor, nu a isbutit, şi chiar în
ziua de 5 Bonar Law a părăsit Parisul. Mussolini nu a
voit să se ducă la această conferinţă : el era reprezen-
tat de Della 'Torretta. (Martin Franklin mi-a spus alal-
tăeri că, şiret, Mussolini pretextând. chestii interioare,
refuzase să se ducă la Paris : «De ce să merg să mă
cert cu oamenii ?». Deci eşecul era prevăzut). Englezii
„au prezentat la conferință planul lor prin care dădeau
răgaz Germaniei ; Poincar6 a declarat planul inaccep-
tabil şi pe ziua de 4 membrii conferinței s'au despărţit,
după ce au constatat diferenţele de vederi, dar făcând
pentru rest declaraţii de.prietenie. In Anglia toată lu-
mea, începând cu Lloyd George, susține guvernul. I-
mediat 'Turcii, la Lausanne, au retras toate conce-
siunile ce făcuseră şi Ruşii au început să ceară par-
bras du Carol et il en est sorti une grossesse, le mariage de

commande, ete. Il paraît que les râlations conținuaient encore
maintenant,
11 janvier. — Mauvais debut d'anne. La confârece de
Paris entre chefs de gouvernement — âă laquelle Mussolini
n'a pas voulu se rendre et s'est fait veprâsenter par Della
“Torretta — (Martin Franklin m'a dit avant-hier que, malin.
Mussolini, all6guant, des questions interieures, a refuse de
faire le voyage: «Pourquoi irais-je, pour me quereler avec
les gens?» — Done 6chee prâvu) — dans le differend avec les
Allemands au sujet des r&parations, a 6chous et dâs le 5
Bonar Law a quittă Paris. Les Anglais ont prâsente leur plan
donnant du repit â P'Allemagne; Poincar6 Pa declară inac-
ceptable et le 4 on s'est separă en constatant la divergence
de vues, mais en se faisant pour le reste des dâclarations
-dV'amiti€.
En Angleterre, tout le monde soutient le gouvernement,
Lloyd George tout le premier,
Du coup les 'Tures ă Lausanne ont retirâ toutes les con-
«cessions faites et les Russes ont recommence ă demander leur
NOTE POLITICE — 1923 :191
ticiparea lor la discuţia de detaliu, în chestia Strâmtori-

lor. — Barbu Catargi îmi spune confidenţial că
-Jugoslavia a făcut un pact cu Grecia în contra
'Turcilor, sub auspiciile Angliei, care a promis că va
renunţa la datoriile de război; Bazil Zacharof, priete-
nul lui Lloyd George, care a făcut cu noi afacerea, bonu:
rilor de tezaur, a dat Greciei 150.000 de puşti din ulti-
mul model : afacerea este cusută cu aţă albă. — Aceste
ştiri, la cari se adaogă puţina prietenie pe care ne-o arată
'Cehoslovacia — Duca se plânge de aceasta tutulor la Pa-
ris (Kiriacescu), — au alarmat guvernul nostru ; conce-
diile miniştrilor au fost revocate şi astăzi are loc un
consiliu.
In fine astăseară Radio comunică că Francezii au
trecut graniţa şi înaintează spre Essen ; toată regiunea
Ruhr va fi ocupată. S'a luat Germanilor cărbunii din
Silezia ; li se ia şi cei din Ruhr: va fi o minune dacă
nu se va produce vreo revoluţie sau altă reacțiune.
12 Ianuarie. — Regele Constantin al Greciei a murit
subit la Palermo. Principesa Elena era de trei săptămâni
lângă el. Mai avusese un atac de aploplexie, despre
participation ă la discussion en dâtail de la guestion des

dâtroits. :
On me dit confidentiellement (B. Catargi) que la Yougo-
Slavie a conelu un pacte avec la Grăce contre les Tures sous
les auspices de PAngleteyre, qui a promis !abandon des dettes
„de guerre; Basile Zacharof, Vami de Lloyd George, qui a fait
avec nous laffaire des bons de trâsor, a donnt ă la Grâce
150.000 fusils dernier modăle: c'est eousu de fil blane. — Ces
nouvelles, jointes au peu d'amiti6 que nous t6moignent les
'Tehsco-Slovaques — Duca s'en plaint ă tout le monde ă Paris
(Kiriacescu) — ont alarme notre gouvernement, les congâs
des mimistres ont 6t6 revoqu&s et îl y a eu aujourd'hui conseil.
Emfim, es soir, le Radio communique que les Francais
ont pass6 la frontiăre et qu'ils avancent sur Essen; toute la
râgion Ruhr sera occupse. On a pris aux Allemands les char-
bons de Silesie; on leur prend ceux du Ruhr: ce serait miracle
"si une revolution ou un autre rtaction ne se produisait pas.
12 janvier, — Ie Roi Constantin est morţ subitement â
Palerme. La Princesse Hâlâne 6tait depuis trois semaines
aupres de lui. Il avait d€jă eu, une attague d'apoplexie dont
Îmi reamintesc că la acea epocă se zicea la Bucu-
reşti că Prinţul avusese un copil cu o fată din Tran-
silvania : probabil că era vorba de micul Silviu. D-na a
fost căsătorită cu un şef de gară: 500.000 lei, plus o zes-
tre de un milion şi jumătate. Sa făcut un pact, redactat
de Romulus Voinescu, prin care Leonescu se angajează
să restituie scrisorile, sau restituit 60 de scrisori şi cu
toate astea, cu ocazia perchiziţiei, sa mai găsit un sold
de scrisori. Aceasta explică prezenţa, lui Voinescu. —
O denunţare a provucat o nouă perchiziţie şi s'a mai
descoperit altă serie de scrisori, printre care şi de la
palat, şi un carnet unde detaliile întâlnirilor erau no-
tate zi cu zi. Romulus Voinescu este denunţat de d-na
Leonescu ca fiind cauza, nenorodirilor ei !...
Acestea la epoca în care Prinţul Carol îmi seria
scrisoarea prin care se punea El, şi punea şi pe soţia
Lui, Zizi, sub protecţia mea ! Frumos !
22 Ianuarie, — Cele zece zile din urmă: vacanţele,
Sft. Ion, Boboteaza, — multă zăpadă, regiuni blocate,
Camerele închise, scumpetea, crește pe zi ce trece, nu se
găsește carne în piaţă şi totul pe acelaş calapod. Intra-
venir que, ă cette âpoque, on disait ă Bucarest que le Prince

avait fait un enfant ă une fille de Transylvanie: ce doit âtre
le petit Silviu. On a mari€ la. Dame ă un chef de gare: 500.000
lei, plus une dot de 1% millions. On a conelu un pacte râdig&
par Romulus Voinescu, par leguel Leonescu rendait les let-
tres. On a rendu 60 Jettres et, pourtant, lors de la dernitre
perquisition, on en a trouv& encore un solde. Voilă'quoi ex-
plique la prâsence de Voinescu! — Une dânociation a provo-
qu€ une nouvelle perquisition et la dâcouverte d'une nouvelle
serie de iettres, y compris celles provenant du Palais, et un
carnet oi les dâtails des entrevues 6taient motes au jour le
jour, Romulus Voinescu est denone€ par la femme comme.
€tant la cause de ses malheurs!
Cest Vâpoaque ă laquelle le Prince m'8erivait la lettre par
laquelle il se mettait et metiait sa femmes Zizi sous ma pro-
tection! Du joli!
22 janvier. — Les dix derniers jours: vacances — St.
Jean, Epihan — chutes
ie de neiges ultra-abondantes,. r&gions
bloquses, pas de Chambres, chert6 croissante pour tout, pas:
de viands de boucherie au mareh€. Le reste ă Pavenant.
"13
NOTE POLITICE — 941. 143
Londra, care expune punctul de vedere englezesc, a fost
corectată de censură ; atunci legaţiunea engleză a -co-
municat ziarelor textul integral, al cărui ton este foarte
viu: «tratatul este în contrazicere flagrantă cu asigu-
rările date de d-l Briand».
Mai târziu, Poincar6 a criticat în ziarul «Le
"Pemps» înţelegerea dela Angora şi acuză, bineînţeles
politicos, pe Briand că ar fi fost... de rea credinţă.
21 Noembre. — «Congresul» liberal. — S'a adus
multă lume. Defilare pe calea Victoriei începând dela
Sosea ; placarde. La Eforie întrunire după vechea for-:
mulă : un ţăran (7), un lucrător, un institutor, un basa-
rabean, un Ardelean pentru a proclama gloria partidului
liberal. Brătianu a. vorbit, singurul din oamenii politici,
pentru a nu da o singură soluţie, pentru a nu preciza o
singură formulă : «Partidul liberal ştie să asculte gla-
sul poporului şi va şti să descurce situaţia !» — Nimic
mu se schimbă în această țară !
—. Aseară mi-a fost trimis popa Man, depu-
tat. EL este un intim al lui Vaida şi al lui Maniu;
pleacă la Cluj unde se întruneşte Comitetul executiv şi
doreşte să ducă şefilor lui preciziunile mele. La diferi-
-posant le point de vue anglais, ayant 6t6 corrigâe par la
ensure, la l&gation anglaise a communiqu6 aux journaux
le texte integral dont le ton est; îres vif: «Le trait est en
contradiction flagrante avec les assurances donnâes par M.
Briand». Poineart, dans «Le Temps», a depuis erițiqu6 Lar-
rangement d'Ângora et accuse poliment, bien entendu,
Briand, d'avoir 6t6 de... mauvaise foi.
27 novembre. — Le «Congrâs» liberal. On a amen€ beau-
-coup de monde. Defil6 du cortege Calea Victoriei, en partant
de la Chauss6e. Pancartes. A l/Ephorie runion selon Pan-
“cienne formule: un paysan (9), un ouvrier, un instituteur,
un Bessarabien, un Ardelean pour proclamer la gloire du
parti. Bratiano a parl6 seul parmi les hommes politiques.
pour; ne pas indiquer une seule solution, pour ne pas prâciser
une seule formule: «Le parti libâral sait 6couter la voix du
peuple et saura denoue» la situation!» Rien de change dans
ce pays!
Hier soir on m'a expedis le pope Manu. d&pute, un intime
de Vaida-Maniu; il part pour Cluj ouă s'assembla le Comit&
Directeur et dâsire porter ă ses chefs mes prâcisions. Aux
violenţei imediate. Averescu adaugă: «Lesne de des-

lănţuit, dar nu ştii ce drum apucă.» — El mai crede că
guvernul va cade dela sine. Işi propune, dacă este:
chemat, să ceară exact acelaş decret de convocard ca
liberalii pentu alegeri, şi noua Cameră va schimba
Constituţia pe care liberalii vor să o impue. El pri-
meşte colaborarea ţărăniştilor în opoziţie, dar nu la pu-
tere. Nu dă voe partizanilor lui să ia parte la desbate-
rile Camerei; s'a voit să se discute chestiunea la Sibiu,
dar prin scrisoare el a spus lui Argetoianu că această
chestiune şi-a, rezervat-o exclusiv, şi că dacă se discută.
va fi nevoe să se discute şi şefia partidului.
Când ne-am ridicat de pe scaun, Averescu mi-a, spus:
«iu să ştii, Domnule Marghiloman, că eu guvern nu
fac fără D-ta». — La care am răspuns: «Ţiu să ştii că de
la mine nu vor veni nici greutăţi, nici luptă de întâie-
tate». E1 replică: «Nu aş vrea, să fiu prim-ministru, nu-
mai pentru a nu avea prilejul de a, lucra cu acest Rege.
27 Ianuarie. — Am pus la curent Comitetul consul-
tativ. Săulescu nu a venit.
Averescu dit: «lesne de deslănțuit; dar nu sili ce drum

apucă». — Il croit que le gonvernement tombera d'ailleurs-
de lui-mâme. Il se propose, s'il est appel6, de demander exac-
tement le mâme dâeret de convoecation des libâraux pour les.
€lections et la nonvelle Chambre changera la Constitution.
que les libâraux veulent imposer. Il accepte collaboration
des tzaranistes dans Popposition, mais pas au pouvoir. Il
defend aux siens de prendre pari aux dâbats de la Chambre;
on a voulu discuter la question ă Sibiu, mais par lettre il a
dit ă Argetoyanu que c'est une question qu'il s'est râservte
exclusivement et que si on la discutait, il faudrait aussi dis-
cuter la «şefia» du parti. En quittant nos chaises — nous
6tions chez Costică Miclescu qui se tenait dans une autre pi€ce.
avec le genâral Rascanu —il m'a dit: «Țiu să ştii, D-le Marghi-
loman, că eu guverm nu fac fără D-ta», — â quoi j'ai r&pondu:
«Ția să ştii că de la mine nu vor veni nici greutăţi, nici
luptă de întâietate». Sur quoi îl replique: «Nu aș vrea să fiu:
prim-ministru numai pentru a nu avea. prilejul de a lucra
cu acest. Rege.
21 janvier. — Mis au conrant le comite consultatif. Seu-
leseu n'est pas venu,
31 lanuarie. — Am avut audienţă la Regină pentru

«Elisabeta», dar n'a fost vorbă decât de politică şi de
discuţii asupra societăţii, Am atacat cu francheţă fai-
anoasa chestiune a Sovatei şi articolul lui Corteanu care
a făcut atâta rău. Regina — de sigur la, curent prin seri-
soarea, pe care o serisesem lui Stirbey, — fără a da prea
multă importanţă, a spus în mod vag : «Nu mai îmi rea-
mintesc prea bine ; credeam că venea din partea lui A-
verescu». — Eu: «Generalul face parte, ca şi. mine, din
oamenii bine crescuţi, incapabili de a insulta o femeie,
fie chiar o Regină !» M. S. a fost de părerile mele când
am vorbit de chestiunile la ordinea zilei, turburări an-
tisemite, alegerea între Englezi şi Francezi, chestii e-
-conomice. — La urmă : «Sunt sigură că Regele ar dori
“să cunoască opiniile D-tale». — Eu: «Sunt la ordinele
M. S.>. — «Insă, ar trebui să ceri audienţă».
4 Februarie. — Ca urmare la dorinţa Reginei, Barbu
Starbey depune la mine o cartă de vizită, pe când eram
ia Institutul Social, cu câteva rânduri de o cordialitate
cam subită.
— Conferinţa mea asupra, doctrinei conservatoare
31 janvier, — Audienee chez la Reine poor P<Elisabethy,

snais la seance sest passte en politique et Qiscussions sur
la soci6tă. J'ai framchement abordâ la fameuse question de
“Sovata et -Partiele de Corteanu, qui a fait tant da mal. La
Reine — 6videmment au courant pan la lettre que javais
Serite ă Stirbey — a gliss6 en disant vaguement: «Je ne me
rappelle plus tres bien; je eroyais que ca venait du cât
Averescu». — Moi: «Le general est, comme moi, des homme
bien 6levâs, ineapables d'insulter une femme, fât-ce une
Reine!» — Assez dans ma note quand j'ai parlă des questions
î Pordre du jour, troubles antisemites, ehoix entre Anglais et
Francais, question 6conomiques. — A la fin: «Je suis sâre
-que le Roi aimerait connaître vos opinions». — «Je suis aux
-ordres de Sa Majesty, — <Mais il faudrait que vous deman-
-liez audience»,
4 fâvrier. — Suite de Vinvite de la Reine, Barbu dâpose
wne carte pendant que j'etais ă VInstitut Social], avec quel-
<ues lignes au crayon dune cordialit guelque peu subite.
Ma comni6renoe sur la doctrine conservatrica a eu un
198 „ NOTE POLITICE — 1923
a avut un mare succes. Sala era tixită. Mulţi prieteni

rau putut intra în sală. Lume şi doamne din toate ran-
gurile sociale, mult tineret. Ovaţii la eşire. Spontanei-
tatea, acestei manifestații este un semn al timpurilor !
5 Februarie. — D-l Kaufmann, dela Banca de Cre-
dit, foarte. stimat de Rege, sa anunţat la mine. EL îmi
spune: «Ertaţi-mă că mă amestec în politică, dar am
fost însărcinat. Nu pot să spun mai mult. Puneţi-vă
la dispoziţia Regelui». — (O fi Stirbey? O fi Mișu) ?
— Audienţă la M. S. Regele. Două ore şi un sfert
de conversaţie cu Regele, în aceiași mică, bibliotecă unde
fusesem primit în 1916, după Consiliul de Coroană. In-
„trevedere foarte cordială cu Majestatea Sa. Regele, la
sfârşit. nouă asigurare de amiciţie şi cuvintele:
«Nu face omul totdeauna ce ar vrea». -— Ce sa spus
_precis în timpul acestei audienţe, sau mai bine zis ce-
mi-a spus Regele, care a vorbit foarte mult? — Că tre-
bue ca, Constituţiunea să. se facă. — Eu: «Dar aşa cum
este ea alcătuită, fiecare guvern va voi să o aibă pe a lui».
— Regele: «O ştiu. Chestii de discuţie. Asupra amă-
nuntelor trebue să se discute, să se facă concesii. Bră-
tienii fac greșeala de a trăi numai între ei ; cu Ion. mai
grand succes. On s'6crasait, Beaucoup d'amis n'ont pu pent-

trer dans la salle. Gens et dames de tous les mondes, beau-
coup de jeunesse. Ovation ă la sortie. La spontanâit6 de
cette manifestation est bien un signe des temps. .
5 tevrier. — Mr. Kaufmann de la Banque de Credit, tres
estime du Roi, s'est fait annoncer. Il me dit: «Pardonnez-moi
de me-mâler de politique, mais on m'en a charsâ. Je ne vou-
drais pas dire plus. Mettez-vous ă la disposition du Roi». —
(Est-ce Stirbey? Est-ce Mişu?).
- Audience royale. — Deux heures et quart de convesvsa-
tion dans la mâme petite bibliothăque oi javais 6t6 regu en
1516 aprâs le Conseil de Couronne, Trăs cordiale entmevue
avec, ă la fin, nouvelle assurance d'amiti€ et «Pon ne faii
pas toujours ce qu'on veut». — Que s'est-on dit de prâcis ou
piutât que m'a dit le Roi qui a beaucoup pari? Qoi'il faut
aue la Constitution se fasse. — Mai: «Mais telle qu'elle est
fabriquâe, chaque gouvernement voudra avoir la sienne.,
— Ve Roi: «Je le sais. Question de discussion. Sur les dstaiis
il faut qu'on discute, qu'on fasse des concessions:. Que les
Bratiano ont le tort de vivre rien qw'entte eux:; avec Jean om
poţi să discuţi, cu toate că este foarte încăpățânat, dar

cu Vintilă nu este chip, chiar cu doze homeopatice.
Vintilă mi-a promis libertatea comerţului, dar mai târ-
ziu. Lui Lupu i-a spus: Naţionalizarea sub-solului nu
este o măşură democratică? — «Ce spui d-ta de scân-
dalul uniunei Ardelenilor cu Takiştii > Apoi câteva
aprecieri dispreţuitoare despre Mişu Cantacuzino. Tre-
bue soluţii: a cerut lui Maniu pe ale sale. Maniu i-a
răspuns: «Noi avem pentru toate chestiunile soluţiunile
studiate gata». — Dar alţi Ardeleni I-au mărturisit că
nu aveau nici o singură problemă studiată. Regele a
înştiinţaț pe ţărănişti că cu scandal de stradă nu se
vine la putere...
6 Martie. — Am văzut pe.Dr. Madge, venit ca re-
prezentant a lui Vickers pentru adunarea generală a
«Reşiţei», care a fost amânată din cauza pretenţiunilor
liberale de a avea ei singuri cele 60 milioane de capital
nou. Un act banditese. Madge e furios în contra libe-
ralilor, mai ales în contra lui Vintilă; acesta Pa tratat
de mamoş, la care Madge ar fi răspuns că este util în
arrive encore ă discuter quoiqu'il 'soit entâte, mais qwavee

Vintilă il n'y avait pas moyen. mâme «ă doses homeopathi-
ques». ue Vintilă lui avait promis la libertă du commerea,
mais plus tard. Qwă Lupu îl avait dit: «La narionalisation
du sous-sol n'est-elle pas une mesure dâmocratique»? — «Que
dites-vous du scandale de Punion des Ardeleni avec les takis-
tes?» Quelques apprâciations de mâpris pour Michel Canta-
cuzene. Qu'il faut des solutions: il a demandă ă Maniu ses
solutions: «Noi avem pe toate chestiunile soluţiunile studiate
gata», — mais que d'autres Ardeleni lui ont avon qu'aucun
problăme n'avait 6t6 6tudiă, Quw'il avait averti les tzaranistes
„que par le scandale dans la mie on n'arriveraiţ pas au
pouvoir,
6 mars. -- Vu le Dr. Madge, venu comme reprâsentant de

Vickers pour Vasserable gânrale de la «Reşiţa», remise par
suite des prâtentions des libâraux d'avoir seu!s les 60 mil-
lons de capital nouveau ă, 6metire. Une piraterie. Madge est
furieux! contre les lib6raux; il a contre Vintilă una dent
dWune longueur de dâfense: Vintilă Pa trait d accotcheur, ă
quoi il aurait r&pondu qu'il âtait bon d'avoir dans la vie
tăţi bune să-mi spue şi că vine să mă ia la ora 134. «Di-

mineaţa» dă demisia lui Take Ionescu ca sigură.
— Lupu a spus eri lui Gică Ştefănescu că el şi cu
Stere au somat pe Averescu să închee cu Marghiloman
şi să rupă cu Take Ionescu. |
— Ora 2, la Averescu. E începe cu vorbele: «Pe
cine nu-l laşi să moară..... A trebuiţ două luni, ca să dau
un minister d-lui Take Ionescu, pe care Regele nu-l
prea voia....». El şi-a dat demisia; azi dimineaţă, îm-
preună cu Mişu Antonescu. Sunt trei portofolii va-
cante şi Averescu oferă: Afacerile Străine lui Vaida,
Justiţia, lui Maniu, Comerţul şi Industria mie. — Vor
bese de program : «Ne vom înţelege între noi», îmi răs-
punde Averescu. Vorbese de mari concesiuni ce trebue
făcute Ardelenilor. El răspunde: «am şi eu oamenii mei
la Alba-Iulia : Mihali, Goga, Lucaci... «— Constat, încă
odată că nu vorbim aceeaşi limbă. Dau sfatul să se în-
țeleagă întâi eu Ardelenii, cari sunt o putere parlamen-
tară, şi apoi cu mine care n'am nici un aport în Cameră.
Dar, cum insistă pentru un răspuns, pentru că va ve-
choses ă vous annoncer et je viens a 1 3/4 vous emmenery. —

La «Dimineaţa» donne comme certaine la dâmission de
Take Ionescu, ,
Lupu a dit hier ă Gică Stefanescu que lui et Stere 6taient
all6 sommer Averescu de conelure avec Marghiloman et de
rompre avec 'Take.
2 h., ehez Averescu. Il commence: «Pe cine nu laşi să
moară....; a trebuit două luni ca să dau un minister d-lui
'Take Ionescu, pe care Regele nu-l prea voia...» Il envoie au
president sa dâmission et celle de Mişu Antonescu ce matin.
La subştance de notre entretien: îl Y a trois portefeuilles va-
cantes et Averescu offre les affaires Strangtres â Vaida, la
justice ă Maniu, le commerce et Vindustrie ă moi. Je parle
de programme: «Nous nous entendrong entre nous», me rt-
pond Averescu. Je lui parle de larges concessions aux
Ar-
deleni. : «J'ai aussi des hommes ă Alba-Iulia : Mihaly, Goga,
Lucaci...» — Nous ne parlons dâcidement pas la mâme lan-
gue, Je donne le conseil de s'arranger d'abord avec les Ar-
deleni, qui sont une force parlementaire, ensuite avec moi
qui n'ai aucun apport dans les Chambres. Mais comme îl
insiste pour.une rponse, car il verra le Roi demain, je lui
NOTE POLITICE — 1921 "149
dea mâine pe Rege, îi spun că: trebue să se gândească

la .o remaniere mai largă, care să dea impresia unei
grupări de partide şi că trebue să dea trei locuri Arde-
lenilor şi două progresiştilor..Dacă poate să se înţeleagă
numai cu trei portofolii, îi voi da pe cineva sigur
pentru a arăta concursul meu, — dar că intrarea mea,
în guvern ar servi la Finanţe ; la Comerţ însă n'ar avea
nici-un rost. o |
— La ora, 6 miuzică şi ceai la Regina (a. se vedea, 20
Dec.). Dela început Regele
mă ia, de-o parte, căci «n'am
venit decât ca, să vorbese politică cu d-ta», îmi spune el.
Conversaţie toată vremea cât a ţinut, concertul; a,desea-
ori aud rău pe Rege, cu toate că-mi vorbeşte la ureche.
Niei o indicație în ceeace priveşte manoperile lui Take,
nici în privinţa liberalilor. (Colonelul Arion, care era
la ceai, a văzut azi dimineaţă pe Take Ionescu, care nu
pierduse orice speranţă de a forma €l guvernul). O alu-
zie directă a Regelui: A nu se uza pentru un guvern de
2—3 săptămâni o putere care va putea fi mai bine în-
trebuințată, mai târziu. Regele îşi rezumă gândul în
modul următor : E] vrea o destindere (a insistat de mai
multe ori asupra destinderei); nu trebue ca, soluţia să
dis: il faut songer â un remaniement plus large, qui donne

Vimpression d'un groupement de partis st qu'il doit râserver
trois places aux Ardeleni et deux aux progressistes, Sil peut
solutionner avec trois portefeuilles, je lui donnerai quelgwun
de sii pour marquer mon concourg, mais que aux îinances
mon entree servirait, aux commerece elle ne signifierait rien.
6 h. tbâ et, musique chez la Reine, Des le dâbut nous DOS
inerustons dans un petit canapt, le Roi et moi, «can c'est
pour causer politique avec vous que je suis venu».. Conver-
sation tout le long du concert; souvent jentendais mal le Roi
quoique causant ă V'oreille. Aucune indication quant aux
manigances de Take, ni concernant les libâraux, Le colonel
Arion, qui 6tait du thâ, a vu ce matin Take qui, n'avait pas
abandonne tout espoir de constituer le gouvernement.
Une note directe: ne pas user pour un gouvernement, de
2 ou 3 semaines une force qui pourra tre mieux uţilisâe plus
tard. Le Roi resume sa pensee: il veut une dâtente — (insist
plusieurs fois sur la dâtente);— il ne faut pas que la solu-
lar, — «Nu sunt logodit cu liberali

i», — dar nu vede
nimic. «Am spus lui Maniu: Grupea
ză lumea, împrejurul
d-tale, alcătueşte un program dina
inte, căci la putere nu
se mai poate face, şi aşa voi pute
a lucra şi Eu... Ave-
rescu nu mai are aproape pe nime
ni împrejurul lui...
Am spus lui Averescu că din nenoroci
re, şi insist : din
nenorocire încă, opinia publică te va
primi greu pe d-ta,
Marghiloman, ea şet de guvern...
Imi trebue un: program
unde să fie expus întrun mod clar
vederile în ceeace
priveşte finanţele, criza economic
ă, reforma adminis-
trativă, şi... ţăranii...» Şi ca răspuns
privirei mele in-
terogative: — «Am dat pământ, dar
n'am făcut nimie
pentru instrucţiunea profesională a țăranilor; şi agri-
cultura, piere».
Notez trăsăturile generale. Fraza, privitoare la
mine, era un răspuns reproşului pe care îl
formulasem :
«Partidul conservator este prin esenţă
dinastic (admis),
el nu-şi permite măcar să fie din când în
când ironic în
ceeace priveşte Coroana, cum au fost şi vor
mai fi alții
(surâs aprobator). Din patriotism, el şi-a luat greaua
sarcină să îmchee pacea învinsuluui». — Regele
: «Nimeni
suis pas fiancâ avea les libârauxy,

— mais il ne voit rien.
«J'ai dit ă Maniu; groupez du monde
autous de vous, aves
"un programmae âtabli d'avance, car
au pouvoin on ne peut le
faire. et ja pourrai agir,.., — «Averescu na plua rană
monde autour de lui,» — «Jai dit ă Averescu que,
malhenreusement encore, jinsiste: malheureusement en-
core, Popinion publique vous accepterait difficilement,
vous Marghiloman, comme „chef de gouvernement». —
«Il me fauţ un programme, ou clairement on expose
vues concernant les finances, la crise les
€conomique, la râforme
administrative eto,, etc..., les paysans...» — Sur mon regard
intervogateur: «Nous avons donn6 la terme, mais
fait rien
pour son instruction professionnelle
et Pagriculture dâp6rit,..»
Je note les traita gântraux. La phrase me concernant
tait une râponse au reproche qne
javais formulă: le parti
conservateur est par essence dynastique
— (admis) — îl ne
se reserve mâme pas le droit dâtre de
temps en temps ironi-
que au sujet de la Couronne, comme Paudres le l'ont ete et
seront encore — (sourire approbateur)
—; par patriotisme il
a assume la tâche ingrate de concl
ure la paix du VQiRCu,
x
pescu, în cari am spus modul meu

de a vedea asupra
atitudinei lui Maniu faţă de mine şi
faţă de partidul
meu. Partidul naţional voia concursul
meu în Romanați,
dar nu înţelegea «să stea de vorbă».
Branişte se plânge
de atmosfera ce se face partidului naţio
nal. — Eu îi
„Spun verde că nu mai are nimeni încredere.
Bra -
nişte : — Dar Maniu este un «mart
ir», căci nu vrea,
nimic pentru el. — Eu: Nare decât să iasă
din martiriul
lui făcând ceva şi spunând în sfârşit ce
vrea— Branişte:
O colaborare cu _tuate partidele de opoziţie, pe baza
unui program, e lucru greu: mai întâi e
Averescu... Eu:
Aţi pretera poate pe Iorga ? — EI: Niciodată;
el e is-
terie. — Hu: Dar afirmă că este înţeles cu dv... —
E]:
Maniu e prea cuminte pentru a comite o astfe
l de nebu-
“nic. — Eu: Atunci Averescu este o necesitate.
din mo-
ment ce recunoaşteţi chiar dv. că singuri nu puteţi lua
„puterea. — Branişte: EI e prea prost şi va fi din
nou
în braţele unui Argetoianu oarecare.
Cu încetul ajungem la declaraţia că starea Ardea-
lului e deplorabilă şi că tot descreditându-l, parti
dul na-
Maniu
ă mon Egara etălegardde
7
mon parti. Le parti. natio-
nal voulait mon concours ă Romanați, mais n'entendait, pas
«causer». Branişte se plait. de. Patmosphăre
qu'on. eră au
parti national.
Je lui dis tr&s vertement qw'on Wa plus confian
ce. Bran:
Mais Maniu est un «martyr» car il ne veut rien
pour lui.
— Moi: II v'a qu'ă sorti» de son martyre en agissant, en
di-
sant enfin ce qu'il veut.,. — Lui: Une collaboration avec
tous les partis d'opposition sur la base dun programme
est. difficile; îl y a dabord Averescu... — Moi: Preâferez-vous
peutâtre Iorga? — Lui: Jamais de la vie; il est hystâri
que. —
Moi: Mais il affirme âtre entendu avec vous... —
Lui: Maniu
est trop sage pour commettre une pareille folie,— 'Moi:
Alors Averescu est une nâcâssit6, du: moment que
sculs, vous
le reconnaissez, vous ne pouvez prendre le pouvoir. — Iui:
I] est trop bâte et il sera. de nouveau entre les bras d'un
Argetoyanu.
De fil en aiguille nous arrivons ă la dâclaration gne l'âtat
de Ardeal n'est plus tenable et qu'ă force de le diserâ
diter,
ei vor face câteva concesiuni. partidului național. (acest

partid vrea menţinerea actualului regim, care apără pe
Ardeleni în contra Ungurilor), căci, zice el cu drept cu-
vânt, naţionaliştii ar duce litigiul înaintea Societăţii
Naţiunilor dacă li sar lua drepturile lor de minorităţi.—
Lupu mă mai însărcinează să declar că ei ar accepta un
guvern Maniu pentru a prezida viitoarele alegeri con-
stituționale.
— In fine vine Bontescu, care explică refuzul de
aseară pentru motivul că propunerile lui Averescu erau
insuficiente. Naţionalii se tem că Regele n'ar primi
combinaţiunile Averescu — (m'ar fi oare o lucrare pe
dedesubt din partea lui Mişu, în favoarea liberalilor 2),
— ceeace i-ar compromite gratuit, şi ei îşi închipuese o
demisie a lui Averescu, cu dreptul, admis de Rege, de a
desemna el succesorul lui şi acest succesor să formeze
cabinetul.
— La Cameră răspândindu-se svonul că "Take Io-
nescu sar fi angajat faţă de Rege să aibă pe Ardelenii
partizani ai lui Averescu, Goga s'a însărcinat să des-
mintă faptul. Mi se telefonează că el a făcut-o în ter-
sions au parti national (ce parti veut le mainfien du regime

actuel qui les pr&munit contre les Hongrois) car, dit-il avec
raison, les nationalistes porteraient; le litige devant la So-
ci6t6 des Nations si on leur dâniait leurs droits de minoritâs.
Lupu ma charge encore de dâclarer qutils acceptent un gou-
vernement Maniu pour prâsider les futures 6leetions consti-
tutionnelles,
Enfin Bonteseu qui explique le retus d'hier soir, paree
que les propositions d'Averescu ont 6t6 insuffisantes, Les
nationaux ont peur que le Roi n'accepte pas les combinaisons
Averescu — (ş a-tiil, comme on le dit, un travail souter-
rain de Mişu en faveur des libâraux?) — ce qui les compro-
mettrait gratuitement, et ils imaginent une dâmission d'A-
verescu avec le droit admis par le Roi de dâsigner son suc-
cesseur et ce successeur formant le Cabinet.
A la Chambre, le bruit s'âtant r&pandu que Take Ionescu
s'tait fait fort devant le Roi d'avoir les Ardeleni partisans
d'Averescu, Goga s'est charg€ de a&mentir le fait. On me î-
vadă. El n'are de loc aerul încântat de audiența lui la
Rege, şi nici de fuziune nu e mulţumit. E furios că
întâmpină rezistenţă pentru intrarea, lui Stere în co-
mitetul provizoriu în locul lui Halippa; dar va face mai
« bine scandal decât să renunţe. Maniu rămâne ostil
ori
cărei aproprieri de mine; nu vrea să audă de mine la
Finanţe ! (Sar zice că i-am cerut vreodată ceva 19). —
Chestiunea mare este Basarabia ; Lupu a văzut la Lon-
dra pe cei din jurul lui Rakowski (neagă că ar fi văzut
chiar pe Rakowski) şi ştie cât de vrăşmaşe ne sunt so-
vietele,Ce cer ele dela noi ? Nici el nu ştie, dar pro-
babil punerea în libertate a lui Bujor. Un guvern demo-
crafic ar ajunge mai uşor la o aplanare ; de aceasta
Lupu garantează. — Dacă guvernul nu se schimbă,
peste şease luni va avea cuvântul «forța !».
„ Ameninţare de republică !
Ale alae- ) o: cana. 7 “o ef Wa fa_

3 ,
?nta, te Con ci |a__ pna a_ m fa În eve f-
o ati 7nN 24 ele d de ca f Jo fac , don. 3 pu du.
pa To fele_ coma cun al Je ru — (art
Fa iul fi Ja. cl nn e, in Tla cm esf,

Amica 0 h_ before 7 azaud un. a
nt Nota Vu fe d oue fe. ve a__
7 oh, e
ANEXE
ANEXE DOCUMENTARE
| 1
Act de fuziunea partidelor conservator şi constituţional

(junămasi ), 1900:
Împrejurările grele, financiare şi economice prin
care. trece-ţara, fac, în momentul de faţă, că prima da-
torie” a“tutulor conservatorilor este: de a-şi da 'mâna şi
de a pune în comun munca, lor în serviciul țării. — Nu
iipsim dela această datorie.
Cu începere de azi partidul constituţional fuzionea-
ză cu partidul conservator sub conducerea d-lui George
Gr. Cantacuzino, ea şef.
| Comitetul partidului constituțional
Iulie 1900.
(Originalul seris de Marghiloman).
II
Privitor la revoltele din 1307, — Scrisoarea d-rului
Gruescu (din Severin, 14 Martie).
«.„.Se ştie că de o lună cel puţin judeţul nostru e
cutreerat din comună în cătună de loct. reformat de geniu
Armășşescu, de loc din Mehedinţi. Cel mai aprig luptător
socialist nu putea să facă cât el. Eri (Sâmbătă), la orele
8 a. m. a venit din Bucureşti şi, făcâridu- -şi apariţia la
cafenea, â fost recunoscut de proprietări şi arendaşi.
A fost crunt bătut şi în apărarea lui a venit; însoţitorul
său, înibrăcat ca un negustor de vând, Câna niulţiiiea
notat pe ziua de eri. — Argetoianu mi-a

spus la Club:
«Comedia, cu Take nu va, reuşi; exist
ă între Rege şi
mine ceva, care îmi permite să fiu afirm
ativ; Coandă
va fi chemat, şi dacă Ardelenii nu intră
în guvern, vom
merge împreună şi vom forma, cabin
etul fără ei». A-
ceastă siguranţă n'ar fi ea oare un simp
lu efect al uşu-
rinţei lui Argetoianu?
— Am întrunit comitetul meu pentru a-l consulta
.:
Dacă Coandă ar fi însărcinat cu formarea
guvernului,
mergem cu el, chiar dacă Ardelenii nu primesc
să intre
şi ei? Au răspuns afirmativ: Arion, Corteanu, Do-
brescu, Cantacuzino; contra sa pronunţat Hârjeu, dar
în urmă şi-a schimbat opinia; Catargi ar
fi mai mult
contra; Mitilineu, categorie contra, dar s'a
raliat, când
lam făcut atent că dacă refuzăm soluţ
iunea Coandă.
aceasta ar însemna venirea imediată a liber
alilor şi izo-
larea noastră în alegeri, căci Averescu nu ne-ar
ierta că-
derea lui reală.
— Mârzescu este îngrijat. Coandă a făcut greşala
să spue că el nu va guverna de cât după
indicaţiile lui
Averescu, ceeace pentru Rege (şi liberalii trebue s'o
dire: «La comedie Take n'aboutira pas; Roiil y a entre le

et moi quelque chose qui me permet d'âtre
affirmatif; aprts,
c'est Coandă qui sera appel6, et si les Ardel
eni n'entrent pas
au gouvernement, nous irons ensemble
et nous formons le ca-
binet sans eux». Cette belle assurance n'est-elle
pas, par ha-
hard, Veffet simple de la l6geretă d'Arg
etoyanu?
” Reuni mon comită pour consultation: si
Coandă est char-
g6 de faire le gouvernement, allons-nous Arde-avec, si les
leni n'acceptent pas d'y entrer? Pour Tatfi
rmative: Arion,
Corteanu, Dobrescu, Cantacuzâne: contre
Herieu, mais il a-
mende par la suite son opinion; Catargi pench
erait plutât
pour la nâgaiive. Miilineu categoriquement
non, mais s'est
ralli€ alors que j'ai fait valoir que si nous
refusons la solu:
tion Coandă, c'est Parrivâe des libâr
aux et alors c'est lisole-
ment dans les 6lections, Averescu
ne pouvant nous pardonner
sa chute relle.
Mârzescu est iînquiet. Coandă a fait la faute
de dâclarer
qu'il wagirait que selon les indications d'Averescu, ce qui.
aux yeux du Roi — les libâraux doivent en savoir quelque
ştie) este un viciu redibitoriu. Blumenfeld, trimis de

Mârzescu, a venit să mă consulte asupra repescuirei lui
Coandă, liberalii crezând că Take Ionescu era în stare
să se înţeleagă cu ţărăniştii pentru a vota legea electo- -
rală, de care ei, liberalii, nici nu vor să audă. Această
comedie mă amuză, ea tinde probabil să mă facă să
vorbese.
— Garoflid (10 ore seara) crede că combinaţia
Coandă este foarte compromisă. La gafa declaraţiuni-
lor lui Coandă, a venit să se adauge astăseară, la adu-
narea, măjorităţilor, un nou discurs de ameninţări al lui
Averescu. Garoflid nu mai vede salvarea, decât întrun
puvern neutru (naţional) formula Maniu. Mă roagă să
lucrez în acest sens pe lângă Averescu.
16 Decembre. — Vaida, la amiază : «Pot şi eu, în
sfârşit, să vorbese deschis cu D-ta». Aceasta, este o aluzie
la comunicatul dat aseară după o deliberare a Comi-
tetului naţional: refuzul de a participa la guvernul
Take Ionescu şi declaraţia că nu vor intra decât în gu-
vernul care va avea disolvarea. — Vaida mă întreabă ce
este de făcut acum pentru a ajunge la formula Maniu;
chose — est un vice râdhibitoire. Blumenfeld se dit; envoyâ

par lui pour nous consulter sur le repâchage de Coandă, les
liberaux croyant Make Ionescu parfaitement capable de sen-
tendre avec les tzaranistes pour voter la loi 6leetorale, dont
eux, les liberaux, n6 veulent pas entendre parler. Cette co-
medie m'amuse; elle tend probablement ă me tirer les vers
du nez. |
Garoflid (10 h. soir) commence ă croire que la combinai-
son Coandă est plus que compromise. A la gaffe des dâela-
rations Coandă est venu se joindre, ce soir, ă la runion des
majorites, un nouveau diseourg de menaces d'Averescu. Ga-
roflid ne voit plus le salut que dans un gouvernement neu-
tre (national) formule Maniu, Il me prie d'agir dans ce sens
sur Averescu, :
16 dâcembre.—Vaida, midi. «Je puis enfin vous voir libre-
ment». C'est une allusion au communiqu6 donnâ hier soir
apres deliberation du comită national: refus de participer au
gouvernemeni, Pake; dâelaraţion de n'entrer que dans le gou-
vernement qui aura la dissolntion. Vaida me demande car-
rement ce qu'il y a maintenant ă faire pour arriver ă la for-
158 „NOTE POLITICI — 1921
eu i-am destăinuit demersul lui Garoflid şi înţeleg ca
partidul naţional să conteze pe mine şi pentru a lucra, pe
lângă Averescu şi pe lângă Rege! — Când eşea Vaida
dela mine, Garoflid îmi comunică că aranjase o înter:
vedere între mine şi Averescu.
— După înmormântarea fiului generalului Văleanu,
ne-am întâlnit, cu Averescu, la Preşedinţie E1 crede
că Coandă va fi de sigur chemat; încă de Marţi, 24 ore
după demisie, Mişu a venit să-i. spue, din partea Rege-
“ui, că Take Ionescu nu va avea nici prorogarea, nici
disolvarea. Eri, Regina a mai spus d-nei Averescu că
vom avea probabil un guvern Coandă. Dar dacă cumva
hegele îl înşelase, aceasta, se va vedea, mâine. |
Din spusele lui se simte că la nevoe el va intra în
combinaţia Maniu. M'a întrebat chiar sub ce formă ea
va fi adusă la cunoştinţa Regelui și cum se va putea
lansa.
17 Decembrie. — Aflu dela Brătescu, cumnatul lui
„Stelian Popescu, că, cu toată siguranţa lui Averescu şi
a lui Argetoianu, Regele a acordat prorogarea lui Take
Ionescu !
mule Maniu; je lui ai fait part de la d&marche de Garoflid et

je comorends que le parti national compte sur moi et pour
travailler Averescu et pour agir sur le Roi! Vaida sortait
lorsau'on me communique que Garoflid avait mânag6 un
entretțien entre Averescu et moi,
Apres les obseques du fils Valeanu, nous nous reneon-
trons ă la presidence. Averescu tient pour certain que Coan-
dă serait appel6; dâs mardi, 24 h. aprâs la dâmission, Mişu
est venu lui dire de la part du Roi que Take n'aurait ni pro-
rogation, ni dissolution, Hier la Reine a encore dit ă M-ms
Averescu qu'on aura probablement le gouvernement Coandă.
Mais si le Roi Vavait tromp6, on le verra bien demain. Mais
on sent que le cas 6châant il entrera en plein dans la combi:
aaison Maniu. Il m'a mâme dâmand6 «sous quelle forme» on
la porterait ă la connaissance du Roi et on pourrait la lancer.
17 decembre, — Par Bratescu, beau-frăre de Stelian Po-
pescu, apprends que, malgră la belle assurance d'Averescu-
Argetoyanu, le Roi a accord ă Take Ionescu la prorogation.
Seriu imediat D-nei Lahovary pentru a vedea pe
Regina, chestiuni urgente ale societăţei «Elisabeta». Mi
se telefonează că voi fi primit la ora 6 la Cotroceni.
Din capul locului spun Reginei că am venit mai ales
să-i vorbese politică; Regina mă ascultă cu multă băgare
de seamă ; fiecare din întreprinderile ei este un cuvânt
potrivit. Când am terminat, Ea mă roagă să redactez
imediato notă ca să nu transmită ceva eronat. — În
ultimul sfert de oră Regina îmi vorbeşte, cu o gingaşe
ingemuozitate, de lipsa de voinţă a Regelui. — «O ac-
ţiune este pentru el o boală»- Regina stimează pe Ave-
rescu; că dacă el n'a putut niciodată să se înţeleagă cu
Regele, este că n'au putut niciodată să stea de vorbă
împreună. In indeciziunea Regelui este ceva «pa-
tetic>; ar vrea totdeauna să facă mâine ceeace ar
trebui să facă astăzi. «Vreau să stau de vorbă cu
EI dimineaţa, când luăm dejunul aci împreună ;
îi spun că am să fac cutare sau cutare lucru, neîn-
semnat, de exemplu să merg la teatru; de îndată des-
chide gura : ah ! ca şi cum ar avea o obiecţiun e mare
de făcut... «Dar nu este ca să aprobi ce spun, e pur
şi simplu ca să stau de vorbă cu tine». A sta de vorbă ee
Pecris aussitât ă Simki Lahovary pour voir la Reine, ques-

ne â
tions assez urgentes concernant P<Elisabeth». Tâlepho
recuâb h. Cotrocen i. De plano annonce que
L h, que suis
“est surtout parler politique que suis venu; la Reine 6coute
ehacune de ses interruptions est un mot
tres attentive;
de
juste. Au bout de mon rouleau, elle me prie (de rediger
Werron. Dans
suite une note pour qu'elle ne twansmette rien
inge-
le dernier quart d'heure la Reine me parle, avec une
nuosit6 charman te, de Pabsenc e de volonts du Roi. Un acte
maladie pour lui. La Reine estime Averescu; sil
est une
ma jamais pu sentendre avee le Roi, “est qu'ils n'ont jamais
causer ensemble. Il y a dans Pindâcision du Roi quelgue
pu
chose de «pathetique»: est toujours demain qu'il voudrait
causer le
faire ce qu'il devrait faire aujourd'hui. «Je veux
dâjeuno ns ici ensemble ; je lui dis: je vais
matin quand nous
telle ou telle chose, aller pari exemple au thââtre; îl
faime
une grosse
ouvre de suite la bouche, ah! comme sil y avait
ce n'est pas pour que tu approuv es que je
objection...„ mais
te parle, est pour causer avee toi. Causer avee le Roi —
222: | ANEXE
; În orice caz, numai într'o stare amicală cu
Puterile
Centrale se poate concepe putinţa de a cere. condițiuni:
de trai politic favorabil pentru congenerii noştri
din Ar-:
deal și o amnistie pentru cei din ei cari sunt
refugiaţi.
la noi. Deşi acestea sunt; chestiuni. de ordin
interior,: Mo. :
narhia vecină a consimţit: să. le discute. cu
Statul Ro-
mân şi, pe baza acestui precedent, tratativele,
care:odată:
ajunsese la un stadiu satisfăcător, se pot relua,
şi, avem!
încredere, cu deplin sueces..
Dacă guvernul d-lui Ioan Brătianu este dispus -să -
revină la această politică, pe care singură o credem 'mân-
tuitoare, partidul conservator îi va da tot concursul lui.
A. Marghiloman.
VI.
Tratamentul prizonierilor în lagărele - bulgărești, —
(Scrisoarea unui ofițer, locotenent Filipescu, mort în
captivitate) : |
Este poate a douăzecea scrisoarpe
e care ţi-o trimit
şi a suta pe.care o scriu pentru Bucureşti -de
când sunt
prizonier, şi totuşi mă îndoese că voi avea vre-u
n răspuns,
fiindcă sunt sigur că nu va pătrunde în ţară,
cum n'au
pătruns nici cele de până. acum... Nouă prizonierilo
r. ro-
mâni din Bulgaria, ni s'a suprimat dreptul de a comu-
nica cu ai noștri.: Oficial, ai din potrivă .dreptul de
a comunica cu ai tăi şi să -expediezi câte 6 scriso
ri pe.
lună; nici una însă nu ajunge la destinaţie.
Şi nici la noi
nu pătrunde din ţară niei o veste, nici un rând.
Iată de ce
va trebui să mă consider ca cel mai norocos
dintre oa:
meni, dacă soldatul bulgar, căruia îi încredinţe
z serisoa-
rea, ţi-o va aduce, nu pentru a mă servi, ci
pentru do-
rinţa unui bacşiş. Va ajunge astfel la d-ta
un glas din:
mormântul în care sunt închise 60.000 vieţi de ' atâta
vreme, sau mai exact au fost închise, căci mai bine
din
jumătate din prizonierii români din Bulgaria. sau
pră-
pădit şi mulţi alţii vor pieri până la sfârşitul aceste
i ne-
AN:E:X-E? 993...
bupii sângeroase. Puţini sunt cei .care potsă reziste la o

foame perpetuă în intemperiile cele mai capriţioase, te-:
rorizaţizi cu zi. E: destul .să-ţi spun prin câteva cuvinte:
tratamentul la care: suntem. expuşi noi ofiţerii, ca. să-ţi
dai seama,
cât de.ticăloasă e viaţa celorlalţi. — Cei 700:
prizonieri români ofiţeri din Bulgaria suntem ţinuţi
în „trei lagăre : 250 (toţi dela: Turtucaia) în lagărul dela
.Kirdjali; 350 (majoritatea tot dela Turtucaia) în lagă-:
rul dela Hascovo, iar. ceilalţi 150 (prinşi-toţi între. Du-
năre-şi Bucureşti) în -lagărul;dela Sliven. Un lagăr:e o .
"puşcărie. Cei dela Sliven,. unde sunt eu dela 25 Martie,
cuprinde în afară de .150 ofiţeri şi 50 :plutonieri români,
iar alţi-2000 soldaţi români, sârbi şi ruşi, care fac. acum ..
numai un stagiu de câteva zile (căci sunt trimişi dela
o muncă la alta) şi vre-o 4—5000de ostatici sârbi: bă-
trânj, femei.
şi copii... Tot acest furnicar omenese..e în-;
grămădit în vre-o 2—3—4 pogoane de teren, înconjurat .
de:santinele de câţiva paşi una de alta. Noi ofiţeri şi plu-
tonierii lvcuim 200 într'o baracă; dormim jos pe saltele:
de pae.
La Hascovo, unde am fost până la 25 Martie, nu
aveam nici aceste saltele şi, dormeam pe podeala goală
fără foc, şi aveam pe noi numai hainele cu care fusesem
prinşi. Drept.hrană ni se:da pâine de mălai. 500 gr. şi
un fel de boabe de grâu fiert, Săptămâni întregi am pri”.
mit numai o jumătate pâine fără alt adaus. In 7 luni.nu
- am primit nici haine, nici rufe, nici ghete. Cei mai mulţi
erau cu zdrenţe şi încălțămintea obişnuită o “formează |
târligi şi sandale de 'lemn.
VII
Deputaţi (Parlamentul războiului) atiaţi în gtrăină-
tate, — (1917): |
Alexandrescu T. Al, Anagnostiade Tache, Ange-
lescu Const., Antonescu. Victor, Arţăreanu Dim.,. Banu
Const., Basilescu N., Bogdan L. Dimitrie, Burileanu
224 ANEXE
Dim., Danielopol George, Deşliu. Mihail, Dumitreseu-

Brăila V., Filitti T, Nicolae, Florescu.
'Th. Ion, Ge-
blescu Const., Georgescu Const., Guţulescu
N., Ionescu
Victor, Lalu Spiru, Maxim A:, Mihail C. Ion,
Mille C., |
Mitescu Ath. Ioan, Moruzi Sebastian, Opre
anu Lueiliu,
Pascal Nic., Popovici C., Pureăreanu
I., Şendrea Şte-
fan, Toncescu Pascal, Vasilescu P., Vrăbiesc
u Iulian,
Vorvoreanu George, Văsescu G.
|
Senatori. — Atanasovici Vladimir, Brătăşanu Paul,
Căpitanoviei 'Th., Cavadia G., Coandă N., Coste
scu-Cto-
măneanu, Dissescu 0., Drăghicescu D., Kallimaki A.
Ionescu Toma, Mavrocordat A. G.,: Mironescu
G., Negu- |
lescu G., Orăscu Scarlat, Pariano C., Stelian Toma,
Tri-
foneseu 'T.
Nota — Cei mai mulţi din acești
reprezentanţi ai naţiunei
interventioniști intransigenţi, aveau o
situaţiune militară, sau erau
in stare de a purta armele ori de a fi
folositori țârii în alt mod. In
momentele cele mai grele pentru
ţară, plecând dela datorie, au
preferat să trăiască, pe seama Statul
ui, la adăpost şi îndestulare,
în țări străine, ! :
VIII
Asupra atitudinei gazetelor intervenţioniste din Buca:
reşti,— (v. 22 Ianuarie 1918):
Agenţia telegrafică din Petersburg publi
că noi amă-
nunte cu privire la banii pe care i-a risipi
t guvernul
țarist spre a mitui pe politiciani şi ziariş
ti. Actul care
se ocupă cu mituirea din România, cuprinde difer
ite te-
legrame schimbate între Poklevski, minis
tru plenipo-
tențiaa! al Rusiei la Bucureşti, şi ministrul
de externe
rus- Ca agent principal:pentru mituirea prese
i româneşti
figurează Take Ionescu.
Into telegramă din 21 Martie 1916, Poklevski cere
autorizaţia, de a acorda lui Take Ionescu un
ajutor în
sumă de 350.000 ruble pentru ziarul «Universul
», ajutor
care va fi repartizat pe un period de 7 ani. La 17
Mar-
tie, ministerul de externe îşi dete aprobare
a.
ANEXE 225
La 13 Iunie 1916, Poklevski îşi exprimă intenţia

de a da 50.000 ruble pentru organul francez al lui Take
Ionescu «La Roumanie», al cărui director ceruse această
subvenție.
La 25 Mai 1916, Poklevski declară că socotea sufi-
cient, pentru moment, să se acorde un nou credit de
100.000 ruble pentru ziarele «Adevărul», «Dimineaţa»
şi «Naţionalul».
In actele privitoare la contra-amiralul Vesselkin, alt
agent al corupţiei ţariste în România, se află date asu-
pra altor cheltueli, între altele pentru întemeiere la Bu-
cureşti a ziarului «Patria».
(Exract din telegramele agenţiilor, în
jurnalele dela 22/1/1918),
IX
In chestiunea rezervei de aur a Băncei Naţionale. —
(21 Februarie 1918) :
(Scrisoare adresată şefului, secţiei pohtice germane
la Bucureşti) :
Nous avpns mardi dernier caus6 de Vencaisse mâ-
tallique de la Banque Nationale qui se trouve ă Moseou.
Elle est de 350 millions environ. Nous cherchions une
solution; Jen vois surgir une.
Ne pensez-vous pas, vu la tournure inattendue des
choses russes, que, si votre gouvernement traite ă nou-
veau avec les maximalistes, il peut se faire coneâder une
sâretă ă ce sujet. ?
Comme Etat occupant, vous avez la charge de la si-
tuation 6eoniomique du pays oceupâ, qui est la majeure
partie de la Roumanie. La disparition de cette encaisse
affectera tr&s gravement le cours du billet roumain; ce
sera dorie une diminution s6rieuse de Pavoir publice.
Sans compter que la. chute du billet ae la Banque
Nationale entraînera la-ehute de Pautre billet. A ce titre
”15
228 ANEXE
XI
Plenipotențiarii puterilor Ia Tratatul de pace din Bu--
cureşti. — (7 Marhe 1918):
Pentru ROMANIA : — Ministrul Preşedinte Mar-.
ghiloman ; Ministrul de externe C. Arion. — Miniştrii
plenipotenţiari : I. Papiniu și M. Burghele.
Pentru GERMANIA : — Secretarul de Stat Minis--
trul de externe R. von Kiihlmann ; consilierul intim act..
P. von Koerner; Directorul din ministerul de externe dr.
I. Kriege ; General major E. Hell, şef de Stat Major al.
grupului de armată v. Mackensen ; Comandor H. Bene..
Pentru AUSTRO-UNGARIA : — Ministrul Casei.
Imperiale şi de externe S. Baron de Burian.
Pentru BULGARIA: —Preşedinte cons, de miniştri
şi de externe dr. V. Radoslavoff ; ministru de Finance:
D. 'Tonceff; General major P. Tantiloft; 1. Kostoti, de-
putat ; profesor L. Miletiei,
Pentru TURCIA : — Ministrul de externe Ahmed
Nessimi Bey ; General de cavalerie Ahmed Izzet Paşa ;.
Sub-secretar de stat la externe Reshad Hikmat Bey.
XII
Telegrama Sfatului Ţării din Basarabia. — (11 Mar--
tie 1918):
M. S. Regelui — Iaşi,
In numele Sfatului ţărei, care reprezintă poporul:
românesc din Basarabia desrobit de jugul secular, aduc:
Majestății Voastre expresiunea credinţei neclintite a
întregului popor românese din România Răsăriteană,
care în unire cu ţara-mumă vede chezăşia desvoltărei
sale libere, calea neîmpiedicată, spre cultura naţională şi
dreptatea socială. — Al Majestăţei Voastre prea plecat.
servitor, —
Ioan Inculeţ,
preşedinta'e Sfatului Ţării:
din Basarabia.
ANEXE 229
XIII
Scrisoarea adresată lui C, Arion privitor Ja condiţiu=
nile de pace cu Bulgaria. — (6 Mas 1918, ora 3 jum.):
Mon cher Costică,
Le ministre Burian, qui a dâjeunâ chez: moi et qui
sort ă Pinstant, m'ajy donn6, concernant la question bul-
gare, les assurances et, les explications suivantes:
Vous n'avez absolument rien ă craindre et je vous
“donne Vassurance que la prâtention ne peut pas âtre ad-
mise. Les plenipotentiaires ont pas le droit de renon-
cer ă cette prâtention : instructions formelles de Sofia.
Eux-mâmes conviennent que la thăse est fausse. Et com-
-me îl importe qu'on signe pour que nous-mâmes, les all6s,
nous puissions avoir ensuite, vis-ă-vis deux, notre liber-
t6 de parole, Pacceptation de Parbitrage ne prâsente au-
cun risque.
J'ai tenu ă te consigner, de suite, par Gerit, ces pa-
“voles pour qu'il en reste la trace. Tout ă toi.
A. Marghiloman.
XIV
Scrisoarea lui A. M. către generalul Ballit, privitor
1a întoarcerea Prințului Carol din Rusia.— 4/17 Sept. 1918:
_ Domnule General, — Majestatea Sa v'a dat o mi-
siune delicată. Subscriu de-antregul la alegerea făcută
şi vă rog să transmiteţi Alteţei Sale Regale Principele
“Carol, -următoarele : |
Pac apel la sentimentele Lui de fiu şi de Român
ca să curme cu o oră mai înainte îngrijorarea ce a cau-
zat actul lui. Din nenorocire, toată aventura este cunos-
cută graţie telegramei trimisă de Alteța Sa Regală, ast-
fel că nu este chip de a curma răsunetul ei decât retră-
gându-se din teritoriul străin. Orice tratative, de fa-
milie sau politice, nu pot avea loe prin intermediarul
23 ANEXE
telegrafelor sau poştelor străine, Dacă Prinţul nu crede
că este de a lui datorie să-şi reia repede rezidența legală,
el trebue să se întoarcă în Akerman (Basarabia) sau.
aiurea. Prinţul nu poate uita că, în orice situaţie sar
pune în viitor, nu se cuvine să i se reproşeze că, ofiţer
comandant fiind, şi-a părăsit regimentul şi a trecut în
"țară străină fără concediu. Tot asemenea Prinţul nu tre-
bue să uite că nu poate să stea un moment peste graniţă.
cu passeport falş. Este mult prea bine născut ca să nu
„ înţeleagă gravitatea, acestor fapte.
Sper că va asculta de povaţa unui servitor devotat
al Dinastiei. | |
La nevoie trebue ca Alteța Sa Regală să ştie că gu-
vernul va uza de toâte mijloacele pentru a opri drumul
mai departe.
Strângere de mână,
Al. Marghiloman.
XV
Responsabilităţila nepregătirei armatei la intrarea îm
războiu. — (Ancheta comitetului parlamentar pentru da-
rea în judecată a guvernului Brătianu). — Sept. 1918:
1) Depoziţiunea generalului Coltescu :
La intrarea în campanie, corpul de armată pus su
comanda mea era lipsit de armament, muniții aprovi-
zionare, ete., aşa că am intrat în luptă cu totul nepreg
ă-
tiţi. Nu ştiu ce va fi avut Ministerul în depozitele sale,
dar după o lună am primit ordin ca să nu întrebuinţăry
mai mult de trei lovituri de tun în 24 de ore, lucru ce
„nici nu am comunicat trupei spre a nu-i atinge moralul.
Am comandat acest corp de armată până la 19
Noembre 1916. In corpul meu au fost fracțiuni de trupe:
armate cu diferite arme: unele aveau puşti Manlicher,
al-
tele Lebel, altele model 1879; mitralierele cu totul insufi-
ciente, defecte, şi cu muniții în parte de neîntrebuinţat;;
NOTE POLITICE — 1921 ! 167
29 Decembre. — Audienţă la M. S. Regele. — După

insistenţele lui Vaida, care a venit Marţi să mă vadă,
am cerut eri o audienţă, imediat acordată; Dela, început,
pentru a nu ne rătăci în nimicuri, am spus Regelui. că
solicitasem o conversaţie. politică : «Sunt însărcinat să
aduc la cunoştinţa Regelui o soluţie, isvorâtă din lungi
conferinţe, care poate rezolva întrun mod parlamentar
criza actuală. Vorbesc în numele partidului gerieralului
Averescu, partidului naţional al d-lui Maniu şi a par-
tidului conservator. Cer ertare că figurez şi eu în această
întreită înţelegere şi că iau cuvântul! în numele ei, căci
ştiu că M. V. nu mai crede în existenţa partidului con-
servator şi că pe mine mă crede prea obosit pentru a
mai putea aduce servicii. — Regele se roşeşte până la
rădăcina părului şi cu un râs foarte jenat. răspunde că
«nu aceasta a voit să spuie...»! — Eu: «Vă cer iertare,
Sire, n'am venit să mă plâng; oamenii politici cu care
M. V. se întreţine, vorbesc... Şi cu toate că M. V. judecă
astfel, ei cred că partidul meu şi cu mine mai suntem
încă utili». | |
După această introducere, arăt ce sa hotărât la 24
Decembre. Expun avantagiile: 1) Dacă cumva se pierd
29 decembre. — Audience chez Sa Majestâ. — Sur les
insistances de Vaida, qui est venu me voir mardi, j'ai de-
mandă hier une audience qui m'a 6t€ de suite accordâe,
Des Pabord, pour ne pas s'âgarer dans des futilites, Jai
dit que j'ai sollicit& un entretien politique, «Je suis chargâ
de porter ă la connaissance du Roi une solution, fruit de
longues confârences, qui pent trancher parlementairement
la erise. Je parle au nom du parti du genâral Averescu, du
parti national de Mr. Maniu et du parti conservateur. Je
demande pardon de figurer dans cette entente ă trois et de
porter la parole en son nom, car je sais que Votre Majestă
ne croit plus ă existence du parti conservateur, ou me
croit un peu trop fatiguâ pour rendre encore service...» — Le
Roi rougit jusqwă la racine des eheveux et, avec un rire
pân€, affirme que «ce n'est pas cela qu'il a voulu dire....» —
Moi: «Pardon. Sire,je ne suis pas venu pour me plaindre; les
hommes politiques avec lesquels Votre Majeste s'entretient
parlent..., et malgrâ ce jugement, ils croient. que mon parti
et moi, sommes encore utiles». Sur ce prâambule, jexpose ce
qui a 6t6 dâcid6 le 24 dâcembre, Jexpose les avantages: 1)
168 - NOTE POLITICE — 1993.
alegerile, aceasta nu atinge pe Rege,

cum ar fi, astă-zi,
cazul cu partidul liberal. — 2) S'ar
da budgetul la timp:
nu aşi povăţui să se înceapă anul fina
nciar fără budget.
— „Regele: «Nu, nu, fără budget creditul
nostru ar suferi
prea mult». — 3): Revizuirea Constituţiei
nu ar mai
cere două alegeri, Camera actuală făcând
cele trei citiri
asup ra punctelor de: revizuit. — Rege
le: «Care puncte,
căci nu sunt numeroase»? Eu : «Acel
ea, asupra cărora
sar cădea de acord cu M. V.. — La punc
tele arătate
de Rege, Senat, limitarea şi împărţir
ea administrati-
vă a Regatului, adaug cazul de minorita
te a Regelui.
Şi Regele este de acord. Semnalez pericolu
l sistemei
pre-
conizate de liberali: o adunare naţional
ă, care ar înlocui
fără alte preliminări procedura revizuirei,
fier- şi rog
binte pe Rege să nu renunțe la gara
nţiile Constitu-
țiunei. Regele pare documentat asupra
chestiunei ; ştie
că altfel sar putea pune în discuţie
chiar forma de gu-
vernământ : «Trebue ca cuvântul de
republică să nu
poată fi pronunţat !».
In cursul conversaţiei, Regele spun
e că a dat pute-
rea lui Take Ionescu fiindcă îl asigurase
că avea parti-
S'il y a 6chee sleetoral, il ne touch
e pas le Roi, comme ce
serait, aujourd'hui, le eas avee
le parti libâral, 2) Il don-
nerait ă temps le budget: je ne conse
illerais pas de commen:
cer Yannde financitre sans un budge
t... — Le Roi: «Non, non,
pas sans budget, notre credit en soufi
rirait trop»; 3) La râ-
vision constitutionelle ne demander
ait pas deux 6lections, la
Cham bre actuelle faisant les trois lectures sur
les points â
reviser. — Le Roi: «Lesquels, car ils ne
sont pas nombreux?»
— Moi: -Ceux sur lesguels on tomberait
d'accord avec Vo.
tre Majestâ. Aux points qu'indique le Roi,
Sânat, limites et
divisions administra
tives du Royaume, Jindique le
cas de
minorit€ du Roi, et le Roi est d'accord.
Je signale le danger
du systeme prâconis6 par les libâraux,
une assemblâe natio-
oale remplacant sans autres prâli
minaires la procâdure de
„la revision et je Vadjure de ne pas
renoncer aux garanties de
la Constitution. Le Roi. parait orient sur la
question; i] sait
qu'on pourrait mettre autrement en discussion la forme
mâme du: gouvernement: «Le mot de r&publique ne doit pas
âtre prononeâ».
Au cours de la conversation: il a donne
le pouvoir ă
Fake. parce qu'il l'a assur$ qu'il avait avec
lui le parti na.
dul naţional cu dânsul; crede şi El că Averescu nu

este
un răsvrătit, dar este aşa, de rece, aşa de închis, încât nu
te poţi apropia de el; nu pentru că nu ai vrea, dar pentru
că nu poţi să «spargi ghiaţa» (timiditatea patetică
des-
pre care vorbea Regina). Se poartă aşa de rău cu
noi
(«se», adică Francezii) că vom fi siliţi să ne
legăm din
nou cu Germania. Restul conversaţiei, pe un ton foarte
cordial, despre toate chestiunile la ordinea, zilei. — Când
m'am retras: «Hotărîrea, pe care voi lua-o se inspiră. de
la cuminţenie, iar nu dela sentiment...» — Acesta, este
răspunsul la, inclinaţiunea liberală, de care vorbisem.
— Seara, la d-na Procopiu, Regina mă cheamă
lângă Ea: «Rândul trecut, când am vorbit împreună,
era, prea târziu; prorogarea era deja acordată». Iar la
sfârşitul conversaţiei: «Nu cred ca El să se gândească
da bhberali».
tional; îl croit aussi que Averescu n'est pas un rebelle, mais

il est si froid, «si boutonn6 qw'on ne va pas ă lui paree qw'on
ne voudrait, mais paree que on ne peut pas rompre la
glace»
(la timidit& pathâtique dont parlaitla Reine); on se
conduit şi
mal avee nous (on, c'est les Francais) que forc&ment on re-
nouera avec l'Allemagne. Le reste, — embrassant toutes
les
questions ă Vordre du jour, — sur un ton cordial. En
nous
guittant: «La dâcision que je prendrai sinspirera de la
rai-
Son, mais pas du sentiment». R&ponse aux inclinat
ions li-
bârales dont javais parlă.
Le soir, chez M-me Procopiu, la, Reine me fait appeler
aupres d'Elle. «C'âtait trop tard la dernisre fois que nous
avons causâ; la prorogation 6tait dâjă accordâe». Puis, pour
finir: «Je ne crois pus qwll pense aux liberaux»,
1922.
2 Januarie. — Madge nu mai înţelege nimic. El se
teme ca puterea să nu treacă în mâinile liberalilor, cari
de sigur nu vor putea so păstreze. Transilvania „va fi
în mare pericol. E crede că Regele va face tot posibilul
să prelungească zilele guvernului Take Ionescu, „dar
cum ? .
10 Ianuarie. — Astăzi a avut loc logodna Principe-
sei Maria cu Regele Serbiei, care a sosit la Sinaia din
ajun. Principesa ne telegrafiază direct această ştire. Im-
presia în publie este bună.
— Lucrurile se petrec aşa cum le prevăzuse Madge
vara trecută. Marele Consiliu s'a! întrunit la Cannes;
Lloyd George, într'un memorandum, explică necesitatea
de a uşura povara Germaniei şi de a stabili raporturi
economice cu Rusia; el oferă în schimb un tratat de
garanţie Franţei. — Briand face rezerve asupra a două
2 janvier.— Madge peră son latin. Il redoute que le pou-

voir passe aux libâraux qui certainement ne pourront pas le
garder. La Transylvanie sera tres en danger. Il croit qne le
Roi tâchera de prolonger les jours du gouvernement Take,
mais comment?
10 janvier. — Fianeailles de la Princesse Marie avec le
Roi de Serbie,. arrivâ de la veille ă Sinaia. La Princesse nous
tâl&graphie directement la nouvelle. Bonne impression dans
le publie,
Les choses se passent comme /'avait annone6 Madge cet
6t6. Le haut conseil est râuni ă Cannes; Lloyd George, dans
un memorandum, explique la necessit6 d'allâger le fardeau
de PAllemagne et d'etablir des rapports 6conomiques avec la
Russie; il offre — en 6change — un trait6 de garantie â la
France. Briand fait des râserves sur deux points, mais
236 ANEXE
regula tragerea, artileriei, nu au existat. Ca artilerie

antiaeriană nu se dispunea de cât de vre-o
câteva, baterii
de 75, model 1887, cu tragere înceată. Ca
exemplu pot da
că la armata III, divizia 19-a, nu exista
decât o singură,
baterie cu tragere repede, restul artileriei cu tragere
înceată model 1887; iar la divizia, 18-a
nu exista nici-o
mitralieră, şi numai după ce am luat
comanda armatei
III-a, am înzestrat-o cu 18 mitraliere,
ceeace faţă de
cele 36 mitraliere de fiecare regiment
german, era, o
«ifră ridicolă,
Asemenea nu am avut grenate de mână (la intra-
rea în campanie se făceau încă exper
ienţe) ; nici tu-
iiuri sau mortiere de tranşee.
Inainte de mobilizare Şi în cursul
operaţiunilor,
aimata noastră, care în timp de pace numă
ra 15 di-
vizii, a fost mărită la 23 divizii, dispoziţiune greşită
care a avut ca consecinţă ruperea echilibrul
ui între in-
fanterie şi artilerie, ruperea legăturilor tacti
ce în unităţi
şi agravarea crizei încadrărei. Mare parte
din companii
erau comandate de sublocotenenţi sau
ofiţeri de rezervă,
iar multe plutoane de sergenți sau elevi
din şcoala mi-
tară fără experiența, necesară. Dacă
mai ţinem seama,
că 6000 învăţători au fost înaintați ofiţeri după
o pregătire superficială de două luni de zile,
ne putem
da seama; ce înrâurire nenorocită a avut asupr
a: condu-
cerei războiului o încadrare atât de defec
tuoasă.
Cu ocazia inspecțiilor ce am făcut unităţilor
corpu-
lui III armată, am putut constata calitatea
cu totul
proastă a materialelor din cari se conf
ecţionase echipa-
mentul. In asemenea condiţii este explicabil faptul că
puţin timp după intrarea noastră în război, ministrul
de război a fost nevoit să facă apel la generozi
tatea pu
blică cerând pentru armată rufe. încălțăminte şi haine.
(ss) General M. Aslan.
4) Din raportul generalului Averescu către

Rege :
23 August 1916.
M. V. încredințându-mi comanda, armatei
III, cu
contra 8l. Nu se credea, să fie aşa de lamentabilă căde-

rea lui. Se pare — dar cum. poate: cineva să fie
în
aşa hal de uşuratec ? — că Grigore Filipescu îl asigu-
rase că va avea sigur o majoritate.
Ardeleniii au votat pentru. Bănuiam că are să fie
aşa, fiindcă, primisem o scrisoare dela Sever Dan prin
care pleda pentru o amânare de 15 zile. Aceşti oameni
sunt de neînțeles. Este adevărat că Maniu n'a venit
la
şedinţă; dar Vaida a luat chiar cuvântul pentru a ataca
majoritatea ! — Iorga, a, fost, de plâns şi a comparat
prosteşte pe Regele cu un paravan, în spatele căruia
partidul liberal trage sforile. Votul de neîncredere îl
atinge tot atât pe el ca şi pe Take Ionescu. Majoritatea,
sa ţinut bine, şi pentru prima oară arată un tempe-
vament politie; — Ziua a fost rea pentru Rege: depu-
taţii şi publicul — dar publicul mai ales — n'au făcut
decât să lovească în El.
24 Ianuarie. — Imediat ce sa cunoscut votul de ne-
încredere, Regele a chemat pe Brătianu şi i-a încredin-
ţat puterea, fără alte formalităţi nici consultaţii. Numi-
rea lui Văitoianu la Interne a stârnit mirare. Parodia
din 1919 — când așa zis un guvern neutru a prezidat
pensait pas que la chute serait aussi lamentable. Il paraît, —

mais peut-on âtre â ce point leger? — que Gr. Filipescu lui
avait donng une majorit& comme sure,
Les Ardeleni ont vot pour! J'en avais le soupeon, ayant
requ une lettre de Sever Dan qui plaidait pour une remise
de 15 jours. Ces gens-lă sont incommensurables: î! est vrai
que Maniu n'est pas venu ă la sance; mais que Vaida y
a
pris la parole pour charger la majorit6 ! Iorga a 6t6
pito-
yable et a bâtement compar6 le Roi au paravent derritre
lequel le parti libâral tire les ficelles. Le vote de blâme le
touche autant qu'il a touch Take. La majorite a bien tenu
et c'est la premitre fois qu'elle montre une trempe politique.
La journte a 6t€ mauvaise pour le Roi: dâputes et publice. —
le publie surtout — n'ont fait que faper sur lui.
24 janvier. — Sitât le vote de blâme connu, le Roi a
appel6 Bratiano et lui a confi le pouvoir, sans autres
for-
malites ni consultations. La nomination de Vaitoyanu
a
6tonn€ au ministere de Pintârieur. Le camouflage de 1919,
guand soi-disant un gouvernement neutre a prâside aux 6l&c-
alegerile — este desvăluită. Mai semnificativă încă este

numirea lui J. Th. Florescu la Justiţie : agenţie electo-
rală. Numirea puţin deşteptului genera! Moşoiu la Lu-
crări publice sa făcut în urmă. E se afla în Basarabia,
— inspector al cercurilor de recrutare ! — după raportul
lui Văitoianu. pentru a face popularitate politică (există
un calendar ilustrat ca piesă de convingere), —a fost
adus de acolo ca să contrabalanseze popularitatea par-
tidului naţional în Ardeal. Frumoasă meserie pentru un
militar !
Atitudinea opoziţiei a arătat ce personal slab se află
la dispoziţia partidelor. — La, început toţi erau parti-
zani înflăcăraţi pentru un bloc; Iorga şi luase condeiul
pentru a redacta manifestul. Se făcuse convocări, fără
să se ştie cine convoca, la Clubul Ardelenilor : fiecare
a trimis reprezentanţi de o importanţă politică mai
mică. Eu am trimis pe Corteanu şi pe Marius Theodo-
rian. A doua zi Mihai Popoviei telefonează că nu se
poate începe nimic fără o prealabilă conversaţie... care
nu a avut loc niciodată. Apoi, când Corteanu a teleto-
nat iui Iorga, acesta i-a răspuns — fără a explica sau a
tions, est percâ ă nu. Plus signifieative encore la nominatţion

de J. Th. Florescu ă la justice: agence 6lectorale, La nomi-
nation du pen intelligent gensral Moshoiu aux travaux
publies s'est faite apres coup. Em exil en Bessarabie, — în-
specteur des cereles de recrutement ! — sur le rapport de
Vaitoyanu pour recherche de popularite politique (un calen-
drier illustr& comme pi&ce ă convioțion) — on est all6 lPy
chercher pour faire contrepoids ă la popularit en Ardâal
du parti national. Jolie besogne pour un militaire!
L'attitude de Popposition a prouv quel triste personnel
a la direction des partis. On a commenc€ par tre tout feu
tout flammes pour un bloc; Iorga avait djă pris sa belle
plume pour râdiger, le manifeste! On s'etait convoqu sans
savoir qui convoquait, au Club des Ardeleni : chacun s'est
fait representer par des seconds-plans. J'y ai envoyt Cor-
teanu et Mariu Theodorian. Le lendemain, Mihail Popovici
tâl&phone qu'on ne peut s'embarguer sans une conversation
prâalable... qw'on W'a janiais eue. Puis, quand Corteanu a
tel&phon6 â Iorga, celui-ci lui repond — sans expliquer ou
se scuza pentru schimbarea, de părere — că el se gândea

să alcătuiască «liste cetăţeneşti»; Take Ionescu şi pro-
babil fondurile lui Brătianu trebue să fi trecut pe acolo. -
Jar cum Ardelenii insistau iar ca să nu se despartă de
Iorga, nu s'a mai primit nici un răspuns: În ceeace pri-
veşte pe Averescu, ela bătut laturile atât de mult încât nu
Sar putea spune dacă; din partea, lui este duplicitate sau
lipsă totală de autoritate faţă de ai lui. E
— Brătianu a disolvat Camerile şi prin decret de- -
clară, constituante nouile adunări. E] înlocueşte cele. trei
citiri constituţionale prin declaraţiunea sa, că din cauza
stărei de război nu mai avem Constituţiune şi că o Adu-
nare Naţională trebue să ne dea o Constituţie nouă.
Şi când te gândeşti că Regele îmi declarase formal
că niciodată nu va consimţi să se desbrace de garanţia
celor trei declaraţii. -
Toţi oamenii politici au dat interviewuri pentru a
declara, această procedură ilegală. — Ce folos!...
— Un conflict de idei se arată între Franţa şi An-
glia. Pentru tratatul de garanţii oferit de Anglia, Poin-
car€ pune condiţii care au amânat semnătura. dacă:
S'excuser du changement d'avis — qu'il songe ă poser des

«liste cetăţeneşti»: Take a passe par lă et les subsides de
Bratiano peut-âtre bien. aussi, Or les Ardeleni ayant râin-
sist€ pour ne pas se sâparer de Iorga, plus rien n'est venu de
leur e6tâ. Quant ă Averescu, îl a cultivâ tellement le dilatoire
qu'on ne saurait dire s'il y a duplicit6 ou absence d'autoritâ.
vis-ă-vis des siens,
Bratiano a dissout les Chambres et dans le decret îl
declare Constituante les nouvelles Assemblâes. I] remplace
les trois lectures constitutionnelleg par sa dâelaration que,
par suite de Letat de guerre, nous n'avons plus de Constitu-
tution et qwune Assemblâe nationale doit nous en donner une.
Et quand on pense que le Roi m'a formellement declare
que jamais il ne consentirâit ă se depouil'er de la garantie
des trois dâclarations. 'Tous les hommes politiques cent
donn€ des interviews dâclarant illega'e la procâdure. Pour
ce qwen vaut Vaune,..
“Un conflit d'idâes se dessine entre la France et PAn-
gleterre. Pour le trait de garantie offert par l'Angleterre,
Poincar$ met des conditions qui ont differâ su signature gi:
ANEXE
241
ţională»! In fine, M. V. a dat înve
stitura solemnă celor
doi Episcopi aleşi de cele două
Corpuri Legiuitoăre.
Toate aceste lucrări colective, M,
V. le şterge dintr'o
trăsătură de condei !
Sire, acest act, este fără preceden
t în viaţa de Stat
a ori cărei ţări din Europa.
El are însă, din punctul de vede
re monarhie, o la-
tură care ne îngrijoreşte. Când
România şi-a dat o mo-
narhie' ereditară, ea a înţeles prin
aceasta, să ia o ga-
ranţie de stabilitate a legilor şi
instituţiunilor ei. Ea
a constituit astfel pe Coroană
păzitoare pe deasupra
partidelor şi intereselor. ei permanen
te. Dacă însă Re-
gele îşi şterge iscăliturai pusă pe
legile şi pe actele de
Stat colective, această garanţie a
stabilităţii dispare şi
se slăb
eşte puterea Regalităţei.
M. V., prin jurământul ce[ impu
din Constituţiune, este ţinută să păze ne art. 87
ască Constituţia.
Din Constituţie face partie şi legea
. constituţională, din 19
Iulie 1917, pe care decretul No. 3272
pretinde să o aplice
în alegerile viitoare. Dar acea
stă lege constituţională
prescrie prin art. 57 că principiile
din legea, electorală,
„privitoare la compunerea, Camerei
şi Senatului, se vor
vota conform art. 128 din Constitu
ţiune, ceeace însem-
nează că trebuesc votate cu două
treimi din voturi, fiind
prezenţi două, treimi din voturile Parl
amentului.
Crede M. V. că fără o flagrantă violaţiune a
Consti-
tuțiunei un simplu decret poate înlo
cui această, forma-
litate, decl
arată esenţială de acest articol 1982
Lovitura de Stat ce sa înfăptuit fără
de nicio ne-
voe, cu aceste repetate călcări ale pactului
nostru fon-
damental, a dat o pildă care ne teme
m că sar putea
întoarce de alţii în contra, principiului
dinastie.
Este de datoria! noastră, dinastiei
neclintiţi şi cari,
când am fost chemaţi în vremurile foarte grele,
am
slujit eu absolută abnegaţiune Coroana
şi Ţara, să fe-
rim pe M. V. de poveţele rele, arătându
-I urmările pri-
mejdioase la care ele pot conduce,
A. Marghiloman, C, Arion, C. Meissner,
I. Mitilineu, Gr, Cantacuzino, C. M. Seulescu,
Garoflia, N. Ghika.
(Nov. 1918: — Redactat de A. Marg
hiloman,
16
vern este între Vintilă Brăţianu şi

A. Constantinescu, pe
care Madge îl găseşte foarte deşt
ept. Constantinescu i-a
spus că insistase pentru o înţelege
re cu Ardelenii, dar
că Brăt ianu n'a vrut cu nici un chip. In fond
cam dispreţueşte ; povestindu-mi
Mad
ge îl
că în cursul conversa-
ției Constantinescu i-ar fi spus :
aceasta este un prin-
cipiu
..., Madge, zâmbind: «Un principiu! Aceşti domni
Şi un principiu!...»
— După cererea lui Vaida şi a lui
Averescu, am vă-
zut pe Stere. El este în contra
unui pact electoral, şi
chia r în contra, semnării în comun a unui
manifest. S'a
dat votul universal fără pregătire ; treb
ue făcută educa-
țiunea, alegătorului; pentru aceasta treb
ue un partid care
să nu aibă preocuparea, venirei la
putere; partidul ţără-
nist are şi el nevoe de a ţi format; pent
ru educaţia, lui,
trebue să fie ţinut în afară de comb
inaţiile care tind la
luarea puterei. Foarte logic. EI lucrează
(7) pentru viitor.
— In armată a fost un consiliu a] inspecto
rilor. Sa
expus, Prinţul cel dintâi, că este lipsă de
toate; Brătianu
a declarat că nu poate promite nimie, Stat
ul-Major cere
încorporarea ctg. 1921 . care aşteaptă din
Octombre,
vernement entre Vintilă et A, Const

antinescu, que Madge
trouve tres intelligent, Constantinescu
lui a diţ qu'il avait
insist€ pour laceord avec les Ardel
eni, mais que Bratiano
w'avait pas voulu. Au fond. Madge
a du mâpris; rapportant
que Constantinescu lui avait dit que
-ctait-un prineipe....,
Madge, avec un bon sourire; «Un principe! Ces Messieurs
et un principe!...»
Les idâes de Stere. Je Pai vu sur la demande
de Vaida
et de Averescu. Il est contre le pacte 6lectoral, eţ mâme
contre la signature en commun d'un manifeste. On a donnsâ
le suffrage universe] sans preparation; il faut faire son
education; pour cela il faut un parti que la
prâoccupation du
pouvo ir n'interesse pas; le parti tzaraniste a
lui-mâme besoin
d'âtre forms; pour son &ducation, il faut le
tenir â Yecarţ
des combinaisons tendant â Ja prise du pouvoir, — Trâs
logique. Il travaille (9) pour Pavenir.
Il y a eu conseil des inspecteurs. On a
expos€, le Prince
en tâte, qu'on manquait de tout; Brati
ano a d€clară qu'il ne
pouvait rien promettre. L'âtat-major deman
de lincorpotration
du contingent 1921 qui attend depuis octobre,
mais Bratiano
dar Brătianu face obiecţiunea că nu vrea să lipsească

pe tinerii soldaţi de dreptul lor de vot. A doua zi se află,
că chemarea, contingentului e amânată cu două luni, cu
toate că efectivele sunt grozav de reduse...
„— Generalul Cristescu a fost trimis la Belgrad de
;
Take Ionescu pentru a încheia o convenţie militară
Brătianu i-a făcut aspre mustrări că nu a suspen dat
semnătura pentru a aştepta nouile sale instrucţiuni.
19 Februarie. — Am venit la Constanţa pentru a
ţine o întrunire publică. O bandă de beţivi, dintre care
doui consilieri comunali numiţi de curând, avocatul
Primăriei, trei funcţionari din port, secretarul Camerei
de comerţ au spart oi uşă ca să intre în sală şi au urlat
şi fluerat întru atât încât n'a fost cu putinţă de a se
vorbi. Furia lor se îndrepta mai ales contra țărăniştilor.
Dar scândalul a. fost atât de mare încât n'a fost cu pu-
tință să se ţie întrunirea. Acesta este sistemul liberal
inge-
dinainte de război. De altfel se semnalează
In
rinţe cu totul stupide; agenţii beţi terorizează satele.
Basarabia, şi poşta şi telegraful sunt suspendate. La
Hotin, telegramele noastre, prin care primeam să can-
de leurs
obiecte qu'il ne veut pas priver les jeunes soldats
d que Pappel est remis de
votes, Le lendemain on appren
malgr6 que les effectii s soient borrib lement
deux mois
râduits.
Gân6ral Christescu 6tait ă Belgrad, envoye par Take
Jonescu pour la conelus ion dune conven tion militaire; Bra-
pas suspendu la
tiano lui a fait des reproches vifs de n'avoir
signature pour prendre ses nouvelles instructions.
râunion
19 fevrier. — Venu a Constanţa pour tenir une
conseil iers muni-
publique. Une bande divrognes, dont deux
, le trere d'un troisit me, Pavocat
cipaux râcemment nommâs
de la Mairie, trois fonetionnaires du service du port, le se-
ov6taire de la Chambre de Commerce ont enfoncâ une porte
de parler.
eţ tellement hurl et siffl€ qu'il a ât6 impossible
contre les tzaranistes. Mais dans
Leur rage s'exercait surtout
d'avant-
le tohu-bohu rien ă faire. C'est le systeme liberal
e des ingeren ces de toute stupi-
guerre. D'ailleurs, on signal
agents ivres terrori sent les village s, En
dit6, partout, Les
poste et tâl&graphe sont suspendus. A Hotin, nos
Bessarabie,
d'acceptation de candidatures n'ont pas ete
tâl&grammes
12
didăm, nu au fost transmise. La Cetatea Albă, prefec-

tul Adamoviei rechiziţionează automobilele opoziţ
iei :
«având nevoie să se pue în contact cu rural
ii»! Multe
vom mai vedea! In Ardeal birourile elect
orale anulea-
ză pur şi simplu candidaturile care displ
ac,
21 Februarie. — Logodna religioasă a
Regelui Ale-
xandru cu Principesa, Maria a fost celebrată,
Duminecă.
Sa manevrat astfel ca să se evite contactul
cu neoficia-
lităţile noastre ; iar pentru concertul de astă
seară sau
făcut sondaje cu mulţă insistență şi de abia
astăzi la
ora 12 s'a dat curs invitaţiunilor. Mitilineu
şi cu mine,
Iorga şi Argetoianu am asistat,
— Nastassieviei şi ministrul Nincici mi-au menaj
at
o convorbire cu Regele Alexandru. M. S. este
un om
tânăr, calm, inteligent, foamte amabil, a cărui înfăţ
işare
este corectată de un surâs foarte blând. Conversaţia
noastră foarte lungă, a avut mai mult de obiect
vechiul sentiment de prietenie pentru Serbia. Am
rea-
mintit demersul care îl făcusem în 1900 pe lângă
Go-
luchowsky, după ordinul Regelui Carol, şi bine
înţeles
transmis. A Cetatea Albă, le prâfet Adamo

vici r&quisitionne
les autcs de V'opposition pour s'y
iustaler «având nevoe să
se pună în contact cu ruralii»! Nous
en verrons de belles. En
Ardeal les bureaux 6lectoraux annul
ent purement et simple-
ment les candidatures qui deplaisent,
21 fevrier. — Les fiancaiilles râligieuses
du Roi Alexan-
dre avea la Princesse Marie onţ 6t6 câl6br
âes dimanehe. On
a manoeuvrâ de facon â 6viter le contact avec la non offi-
cialită et, pour le concert de ce soir, on a d'abord fait des
sondages tres insistants eţ ce n'est que vers midi qu'on a
lance les invitations. Nous Y sommes alles, Mitilineu et moi,
Iorga, Argetoyanu,
Les Serbes—Nastassyeviteh et le ministre
hiteh— Ninte
m'ont mânag6 une conversation avea le Roi.
C'est un jeune
homm e calme, întelligent, tres aimable, dont le bon sourire
corrige ce que l'apparence a de mal venu.
Quoigu'au milieu
du salon, nous causâmes longuement.
La; conversation ayant
roult sur les viecux sentiments d'amit
i6 pour la Serbie, j'ai
rappel€ la demarehe que Javais faite
en 1900 aupres de Go.
luchowsky sur P'ordre du Roi Carol et naturellement Jai
“NOTE POLITICE — 1922 179
-am dat interpretarea pe care am dat-o totdeauna Con-

siliului de Coroană dela, Simaia: în 1914, în care Regele
Carol a vrut să iasă cu faţa, curată, dar n'a vrut nici-
- odată răsboiul. — Regele mi-a spus: «Ar trebui să serii
- toate acestea, Domnule Preşedinte. Scrie-le neapărat».—
- Am răspuns, sigur fiind că cuvintele:mele vor fi repe-
tate, că pregătese istoricul evenimentelor de atunci.
23 Februarie. — După cererea sa, am văzut pe Pasici.
“EI venea, dela fotograf şi avea la gât superbul vultur
de diamant pe care îl cunoşteam. — E] vorbeşte mai
corect, dar căutându-şi cu greutate vorbele, atât în fran-
țuzeşte cât şi în nemţește, deşi întrebuinţează mai uşor
aceasta. de a doua limbă. Incepe prin a-mi spune că ştie
cât am fost de maltratat: «D-aţi-ai scăpat Regele; ai fost
foarte util ţării D-tale>. E şi el de părerea mea: crede
că experienţa lui Brătianu este foarte delicată; nu se
mai poate guverna cu un singur partid; trebue cât se
poate mai mult adunate puterile ; curentele cele noui nu
"trebuesc neglijate; trebue sisteme noui: «die alte gute
El s'a opus legii agrare, a îndurat-o
Zeit» nu va mai trăi.—
împreună cu partidul cel nou care sa născut din ea. În
donne binterprâtation que j'ai toujours donne au Conseil de

Couronne de Sinaia en 1914, dans lequel le Roi Carol a voulu
sauver sa face, mais n'a jamais voulu la guerre. Le Roi ma
dit: «Vous devriez 6crire tout cela, Mr. le president. Eeri-
-vez-le». Jai r&pondu — certain que cela serait râpât6 — que
je prâparais Phistorique des €v6nememts d'alors.
23 tevrier, — Vu Pachiteh, sur sa demande, Il rentrait de
:“ehez- le photographe avec anu cou le superbe aigle en dia-
mants que je lui connaissais. Il sexprime plus eorrectement.
-mais en cherchant peniblement ses mots, en francais comme
en altemand. C'est cette dernitre langue qu'il emploie plus vo-
Jontiers. Il commence par me dire qutil sait combien on m'avait
_ maltraită: «Vous avez sauvâ votre Roi; vous avez 6t6 tr&s
utile ă votre pays». Il abonde dans mon sens: îl eroit lex-
pârience Bratiano trâs delicate; on ne peut gonverner avec
un seul parti; îl faut grouper le plus qu'on peut; les eou-
“rants nouveaux ne doivent pas âtre mâpris6s; îl faut de nou-
veaux systâmes; «die alte sute Zeit» ne revivra pas. Il a 6t6
„oppos6 ă la loi agraire: il la subit avec le parti qw'elie a
180 XOTE POLITICE — 1923
Serbia — ca şi la noi — primul rezultat a,

fost mieşora-
rea producţiunei; ea este redusă la o
treime. Vom mer-
ge la Geneva, s'a convenit cu România ; dar
el e hotărât. -
să nu-şi pue ţara la contribuţie pentru a ajuta
amelio-
varea economică a Austriei. (A făcut aluzi
e la Sindica-
tul marilor aliaţi, care va căuta să pue
în spinarea alia-
ţilor cei mici o parte din suma ce voesc
să se împrumute
Austriei). Eu : «Austria este moartă; nu mai exist
ă altă
salva re pentru ea, în afară de încorporarea
cu Germa--
nia; atunci ea nu va mai fi un punct de
atracţie pentru. -
Ungaria, care, redusă la puterile ei actua
le, nu mai.
poate fi o ameninţare pentru vecinii ei».
— D-l Pasici
este de părerea mea, afară numai dacă
unele părţi ale
teoriei mele, spuse pe franţuzeşte, nu i-ar
fi scăpat; dar
nu cred. |
Este greu de a da înfăţişarea complectă a alege--
rilor care s'au petrecut. Regele nu sa
ascuns un mo-
ment: «main: forte»; iar Mişu, în diferite circu
m-.
stanțe, a făcut semnul pumnului care
învârteşte. Guver-
nul Brătianu Pa slujit pe plac. Toate neomeniile, dar:
toate; toate violențele. mărturisite pe faţă ; arestă-
rile cu duiumul. Dar unde guvernul nu
are nicio
scuză, este când a silit pe unii prezidenţi
de biurou —-
magistrați! — să comită falşuri: sunt judec
ători, ca, cel
dela Hârşova, care izolându-se spre
a împiedica orice.
control, au dat guvernului voturile
opoziţiei.
fait naâtre. En Serbie — comme

ici — le premier râsultat a .
&t€ la dimnuation de la producti
on : elle n'est plus que du
tiers. On ira ă Gânes; c'est convenu avec la
Roumanie; mais.
il est decide ă ne pas faire contribuer son Pays
le rel&vement 6conomique de IAutriche. pour aider
(II a fait allusion au
syndicat des grands alliâs qui cherc
hera ă faire endosser:
aux petits alli€s une partie de la somm
e qw'on veuţ prâter-
â VAutriche). — Moi: «L'Autriche est
morte; îl n'y a pas de-
salut pour elle hors
de lincorporation ă PAllemagmne;
cessera alors ă âtre une attraction pour elle.
la Hongrie qui, r6-
duite ă ses forces actuelles, cesse d'âtre une
ce pour ses. mena
Voisins». — Mr. Pachiteh est de mon avis,
taines parties
â moins que cer-
de ma. thâorie lui aienţ, &chappâ.
francais, dites en
mais je ne le pense pas,
2 Aprilie, — Am convocat Comitetul executiv la
mine, căci la Club ar fi fost afluenţa prea mare.. Au
venit mai bine -de 50 de persoane. Săulescu lipsă, ne-
seuzat: prietenii spun că e bolnav. Mi-am dat demisia,
“ motivând-o 'prim atitudinea - Coroanei şi. inaptitudinea
partidului de a se pleca la cerințele politice noui. Coroa-
na. poate să-şi arate încrederea um singur partid; este
<A ses risques et perils» ; Ea nu are însă dreptul, pentru
a netezi căile acestui partid, să, discrediteze sistematic .
un alt partid. Partidul este victima tradiţiei schimbărei
“partidelor la putere, ca pe timpul Regelui Carol; tim-
purile sunt schimbate. Un partid care nu se arată, nici
anăcar, la alegeri, este o Academie pohtică, dar nu mai
„este un factor constituțional,
Comitetul a discutat foarte lung ; două şedinţe
până la 7 seara. Arion, Baranga, generalul Gârleşteanu,
generalul Hârjeu, I. Berceanu, Corteanu, Mitilineu au
admis adevărul îndoitei mele teze şi întrun mod unanim
au proclamat că retragerea -mea însemnează disolvarea
imediată a partidului. Am fost silit să cedez solicitărilor
lor, dar cu îndoita condiţie că se va subveni la nevoile
2 avril..— Comit6 exâcutit convogu depuis une quin-

-zaine; Plus de 50 personnes: Seulescu absent, non excusâ: das
amis Pont dit souffrant, Oblig6 tenir sâance chez moi ă cause
“rop grande affluence au Club. J'aî donn ma demission —
da motivant par Pattitude de la Couronne et Pinaptitude du
parti ă se p'ier aux exigences de la vie politique nouvelle. La
Conironne peut marquer sa confiance d un seul parti; c'est
-ă ses risques et perils; elle ma pas le droit, pour applanir les
voies d ce parti, de discrediter systhematiquemeni un autre
-parti., Le parti est la victime de la tradition de Palternance
des partis iau pouvoir, comme du temps du Roi Carol; les
temps sont changes! Un parti. qui ne montre pas. ses couleurs
-m€me aux €lections est une academie politique, mais plus un
facteur constitutionnel. — Le Comite a longuement diseouru;
“deux s6ances jusgwă 7 h. du soir. Arion, Baranga, gânâral
“Gârleşteanu, Herjeu, J. Berceanu, Corteanu, Mitilineu . ont
admis le bienfond& de ma double these et unanimement ont
“proclame que ma retraiţe signifiait la dissolution immediate
"du parti. J'ai dâ me rendre ă leurs sollicitations ă la double
condition qw'on souviendra aux besoins des journaux et qu'on
182: XOTE POLITICE — 1922
gazetelor şi că se vor reconstitui în mod serios Comite-
tele. — S'a vorbit mult de o alianţă. Grigore Cantacuzi--
no găseşte că numele partidului este o dificultate; aproa-.
pe toţi sunt de părere că ar trebui să ne grupăm cu Ar--
delenii. Idea. unei fuziuni cu Averescu este primită cu
răceală ; partea morală a partidului poporului ridică.
vii critici,
Mi se dă depline puteri pentru a negocia sau a.-
rămâne cum suntem.
6 Aprilie. — Dr. Madge, revenit în țară de 48 de ore,.
dejunează la mine. Retragerea lui Lloyd George e apro--
piată ; a făcut mare greşală că nu sa retras la primul
semn de opoziţie. Partidul conservator va. veni la, pute--
re; va fi mai folositor să fie la minister oameni de o-
valoare egală, decât un guvern şters cu o singură per-
sonalitate. Politica va fi «pro Germania». EI a spus lui:
Brătianu: «In această rivalitate franco-englezească, ce.
vei face D-ta?» — «Voi face politică englezească». —-
«Atunei, faceţi şi politică germană». — Brătianu n'a.
răspuns nimic. Pentru Madge alegerile române trebuiau
să fie ceeace au fost. Era fatal. Dar slăbiciunea, .este:
aiurea: disentimentele Constantinescu-Vinţilă Brătian
u,
reconstituera s6rieusement les Comitâs. On a beauco

up parl&
aliances. Greg. Cantacuztne trouve que le
titre du parti est.
un handicap; presque tous sont pour un groupe
ment avec:
les Ardeleni; on est froid envers une fusion avec Averescu;.
le cât& moral du parti du peuple suscite de vives critiques,.
On me donne pleins pouvoirs de nâgodier ou
de rester tels
quels.
6 avril, — Le Dr. Madge, de retour depuis 48 h., dâjeune.-
chez moi. La retraite de Lloyd George est proche,
îl a eu.
grand tort de ne pas abdigquer au premie
n signe d'opposi-
tion. Le parti conservateur viendra au pouvoi
r; cela vaudra
mieux d'avoir um ministere de gens de valeur
egale qu'un
gouvernement 6cras€ par une personnalită. La politique
sera
«pro Germania». Il Va dit ă Bratiano: «Dans la rivalită.
France-Angleterre, que ferez-vous»? — «Je ferai la politique
anglaise». — «Alors faites aussi la politique âllemande». —
Bratiano pas r&pondu. Pour Madge, les 6lections roumaines
devaiont âtre ce qw'elles ont 6t6. Câtait fatal, Mais la fai-
blesse est ailleurs: la dissension. Constantinescu— Vintila Bra-
ceeace este pentru el o axiomă. EL e revoltat în contra

proectului de lege a chiriilor, care exclude pe străini de
la beneficiile legei. Cum se poate să se afişeze, în ajunul
Conferinţei dela Geneva, o xenofobie ca aceasta ? (Legea
a fost modificată în sensul reciprocităţii. Dar cu refu-
giaţii ruşi ce se face?) La observaţiunea mea: ce
se va gândi de noi, când se va afla de modul cum sa
-procedat în contra Ardelenilor şi mai ales în contra Un-
gurilor ?, — Madge mi-a răspuns: — «Nu puteţi fi mai
disereditaţi decât sunteţi ! Cehoslovacia a avut un îm-
prumut, dar ea a dat garanţii. — Viitorul politie era, în-
tre Take lonescu şi D-ta; ai rămas singur ; Take Ione-
seu. sa omorât singur prin «prostia» sa cu guvernul de
o lună; la noi este considerat acum ca un om fără
scrupule». |
10 Decembre. — Am convocat pentru mâine o întru-
nire a partidului. Dela, începutul toamnei a reînceput vâ-
nătoarea după partizani; răposatul Nicu Filipescu a fă-
cut şcoală ; şi fiul său şi Argetoianu sunt elevi desăvâr-
şiţi. Unul pescueşte pentru partidul naţional care a luat
în cârcă rămăşiţele takismului; celălalt pentru firma
tiano, ce qui pour lui est axiome, Râvolt6 contre le projet de

loi sur les loyers qui exelut des bânâfices de la loi; les 6tran-
gers. Comment peut-on affieher, la veille de Gânes, une xeno-
phobie pareille? La Joi a 6t6 modifie dans le sens de la r6-
ciprocitâ. Et les refugi6s russes que deviennent-ils? Sur mon
observation: que va-t-on penser de nous quand on apprendra
la fagon dont on a agi contre les Ardeleni et surtout contre
les Hongrois? — «Vous ne pouvez pas âtre diserâditâs plus
que vous ne lâtes! — La Teheahe-Slovaquie a eu un emprunt,
mais elle a donn€ des garanties; vous n'aurez rien, mais abso-
lument rien sans garanties, — I/avenir politigne 6tait entre
Take Ionescu eţ vous; vous restez seul; Take s'est tu6 par sa
«bâtise» du gouvernement d'un mois; chez nous, consideră
maintenant comme sans scrupules». ,
10 decembre. — J'ai convogqu€ pour demain une râunion
du parti, Depuis le commencement de Pautomne, la chasse
aux partisans a recommenete; feu N. Filipescu a fait 6cole et,
son fils et Argetoyanu sont des 6lâves partaits. Lun pâehe
pour le parti national, qui vient de prendre en eroupe les
dâhris des takistes; Pautre pour la raison sociale Averescu,
socială Averescu ș în fond însă pentru el. Şi unul

şi celalt pretind că lucrează pentru reconstituirea unui
pantid conservator : Filipescu înlăturând! pe Ardeleni,
când va veni momentul oportun ; iar celălalt scăpându-se
de Averescu. Şi toate aceste intrigi se prind ! Am rămas
bizantinii politicei.
— Bontescu, care critica pe Maniu şi care la sfârşitul
lui Iunie trecut a venit să-mi propue o acţiune comună ;
acelaş Bontescu a avut obrazul să propună eri lui Ca-
targi: <Treceţi cu toţii, fără d-l Marghiloman, la Ave-
rescu (el înţelege că, din cauza takiştilor, ai noştri nu
vor merge la ei), şi când va veni ceasul, ne vom înţelege
şi vom forma guvernul cu participarea... lui Marghilo-
man». — Este atât de complicat, atât de cusut cu aţă
albă, că abia poţi înţelege asemenea, demersuri.
— D-1 Retcher, care tratează cu guvernul chestiu-
nile pendinte între România şi Germania, îmi spune:
«Situaţia economică mondială nu se mai poate drege
decât trecându-se cu buretele peste toate datoriile isvorâ-
te din război. Trebue ca America, care a câştigat atât de
mult asupra tuturor beligeranţilor înainte de a intra în
mais au fond pour lui. Et Pun et Pautre prâfendent travail-

ler pour la reconstituțion d'un parti conservateur, Filipeseu
en jetant les Ardeleni, am momenţ venu, par dessus bord,
lautre en se d€barrassant d'Averescu. Et ces intrigues pren-
nent! Nous sommes restâs les byzantins de la politique. |
Bomiteseu, qui eritiquait Maniu, qui fin Juin est venu me
proposer une action commnume; le mâme Bontescu a
eu le
toupet de proposer hier ă Catargi: «Passez tous chez Ave-
rescu — sans Marghiloman — (i] comprend que grâce aux
takistes les motres n'iront pas chez eux) et â YPheure voulue
nous nous entendrons et on formera le gouvernement avec
la participation... de Mr. Marghiloman». — C*est tellement
compliqu6 ou cousu du fil blanc, que l'on a peine ă com-
prendre de pareilles dâmarches,
Mr. Reteher, qui traite avec le gouvernement les questions
pendantes entre Roumanie et Allemagne: «La situation &c0-
nomique mondiale ne peut plus s'arranger qu'en passant
YEponge sur toutes les dettes issues de la, guerre, Il faut que
VAmsrique,
qui a tant gagn sur tout les belligârants, avant
campanie, să înţeleagă aceasta, ca şi Anglia, care a avut,

_<el mai mare câştig, Noi luerăm, dar în curând luerul
se va domoli din cauza lipsei de credit. In ziua când nu
vom- mai putea cumpăra bumbac, nici plăti fierul State-
lor dela Nord sau al Spaniei, totul se va opri. Am ajuns
să ne servim de fier vechiu, ultimul ni l-am putut pro-
cura în Rusia. Facem un comerţ activ cu Rusia prin
Riga; liniile cele mari rusești funcţionează. Fără o reac-
țiune militară care să răstoarne sovietele, ceeace e ori-
când posibil, nu va trebui regimului rus mai mult de
cinci ani pentru a deveni un guvern regulat. Germania
vrea să se înţeleagă cu România; avem nevoe unii de
alţii. Brătianu m'a primit bine, şi trag nădejdea că voi
ajunge la o tranzacţie».
12 Decembre. — Eri toată ziua a, fost ocupată de în-
trunirea noastră, A venit lume de pretutindeni şi toţi
sau arătat foarte calzi. Grigore Carp şi colonelul Gâr-
leşteanu nu au fost cruţaţi. Grigore Cantacuzino singur
a avut o notă neplăcută; Arion a ţinut un discurs de
-om foarte cuminte. Bine înţeles că Săulescu era lipsă.
Astă-seară, prietenii mi-au oferit un splendid ban-
son entrâe en campagne, le comprenne ainsi que 'Angleterre,

ui a eu le gros moreeau. Nous travaillons, mais bientât le
travail ge ralentira faute de crâdit: le jour ou on ne pourra
'Dus acheter du eoton, ni payer les minârais de fer aux Etats
du Nord ou ă VEspagne, tout s'arrâtera. On en est ă tirer
parti de la ferraille; la. dernitre est celle qu'on a pu se pro-
-curer en Russie. On fait un commaree actif avec la 'Russie
par Riga et les grandes lines russes fonctionnent. Sans une
x&action militaire, qui renverse Vordre soviâtique, ce qui est
1o0ujours possible, îl ne faudra pas cinq ans au râgime russe
pour devenir un gouvernement râgulier. L'Alemagne veut
s'entendre avec la Roumanie; on a besoin Pune de Vautre.
Bratiano a 6t€ accueillant et il y a espoir dWarriver ă une
“transaction.
12 dâcembre. — Hier toute la journte a 6t€ prise par
notre r&union. On est venu de toutes parts et Von s'est mon-
4r6 ardent, Les Gr. Carp et colonel Gârlesteann mont pas 6t6
Spargn6s. Seul Gr. Cantacuzâne a eu une note dâsagrâable;
Arion a fait un spezch d'homme trâs sage; Seulescu
bien entendu absent. Ce soir ils m'ont offert un superbe
186. NOTE POLITICE — 1922
chet la Athânâe Palace ; foarte multă lume. Am pronun-

ţat un discurs-program foarte aplaudat; şi cum se des-
chisese uşile de comunicare cu sala cea mare, doamneie-
sau unit cu manifestanţii. Bonteseu, care era, însoţit de
unele doamne, este cel dintâi care mi-a trimis semne de
admiraţiune. | |
20 Decembre. — Semnalul de raliere pe care Pam
dat şi-a ajuns scopul. Lumea se ocupă foarte mult de
noi În oraş, dar, ce e şi mai mult, pantidele cele-
lalte au început să dea, semn de viaţă. D-1 Coltur, un fac-
totum al lui Maniu, îmi spune Carada care a venit cu
dânsul, a cerut să mă vază. El sugerează o acţiune co-
mună. Răspund că nu e nimie mai uşor şi că trebue nu-
mai să fim de acord pe câteva puncte de program. —
Aceasta ar complica situaţia, îmi răspunde Coltur ; este.
mai bine să facem o coaliţie de răsturnare a lui Brătianu
pe chestia constituţională. (Eterna frică a lui Maniu să
se găsească angajat aşa încât să nu poată fi desemnat
la sigur ca preşedinte de consiliu !). Maniu vrea să vor-
bească şi cu Averescu. — Nu prea dau importanţă tu-
turor acestor «pertractări». — Coltur povesteşte că vara
banquet ă PAthene; trăs en nombre. Jai prononcâ un dis-

cours-programme fortement applaudi; on avait ouvert les
pories de communication avec la grande salle et des dames
se sont jJointes aux manifestants, Bonteseuw qui 6tait parmi
les: dames, est le premier qui a transmis des marques
d'admiration.
20 decembre. — Le signal de ralliement que j'ai donns a
port6. On s'oecupe beaucoup de nous en ville, mais, mieux
que cela, les autres partis donnent signe de vie. Ainsi, sur
sa demande, Mr. Coltur, — am faetotumi de Maniu, me dit Th.
Carada qui la amân6 — est venu causer, Îl suggtre une
action commune, Je r&ponds que rien n'est plus facile et
qu'il n'y a qu'ă tomber d'accord sur quelques points de pro-
gramme, «Cela compliquerait la situation — me râpond Col-
tur —, il vaut, mieux faire une coalition de renversement de:
Bratiano sur la question constitutionnelle», (L'&ternella erain-
te Maniu de se trouver engagâ de facon ă ce qu'il ne soit
bas le prâsident de conseil indubitablement dâsign6!) Maniu
veut causer aussi avec Averescu. Je n'attache qu'une mâdio-
cre importance â toutes ces «pertractări». — Coltur raconte
NOTE POLITICE — 1922 187:
trecută, Iorga a propus lui Maniu o alianţă cu trei con-

diţii: lorga, preşedinte de consiliu; mână liberă pentru.
el în vechiul Regat; război cu ţărăniştii. — Maniu —
efect probabil al primei conâiţii, — s'a retras, trimițând.
felicitări ironice pentru certitudinea afişată de Iorga.
de a fi şef de guvern.
— Generalul Răşcanu, care lucrează din răsputeri
în Moldova pentru Averescu şi care, cu Cudalbu, are:
toată încrederea generalului, a stat mult de vorbă cu
mine înainte de a se duce la general, la Severin; Ave--
rescu cunoaşte intrigile lui Argetoianu; a pus piciorul
în prag la congresul lor dela Sibiu, oprind veleităţile-
lui Argetoianu de a readuce partizanii în Cameră. (Se-
pare că faţă de Rege şi de Duca, Argetoianu a luat an-
gajamentul să facă pe averescani să intre în Parla-
ment şi că, drept răsplată, se vor avea pentru el în vii-
tori atenţiuni speciale). — Lipsa Ardelenilor dela con-
gres, căci Goga n'a putut să aducă pe nici unul, nici
măcar un ţăran din satul lui, a hotărît pe general a nu
se mai ţine la o parte de partidul naţional. — Răşcanu.
este foarte înflăcărat pentru o acţiune în comun; el nu
que cet st6 Iorga a propos€ ă Maniu une alliance ă trois

conditions: lui, Iorga, prâsident du conseil; main libre pour:
lui dans Yancien Royaume; guerre aux tzaranistes. Maniu, —
etfet probablement de la 1-8re condition — s'est dâfile en
envoyant des fâliocittations ironiques pour la certitude affi-
châe par Iorga d'âtre le chef du gouvernement.
Le genial Raseanu, qui travaille ferme en Moldavie pour:
Averescu et qui, avee Cudalbu, a toute la confiance du gân6-
ral, a longuement caus6 avant de se rendre ă, Severin auprăs-
du gâneral. Le gânâral connaft les intrigues d'Argetoyanu;
il y a mig bon ordre ă leur, congrâs de Sibiu, en conpant
court, aux velleites d'Argetoyanu. de ramener les partisans ă
la Chambre. (Il semble que vis-ă-vis du Roi et de Duca Ar-:
getoyanu a pris !engagement de faire rentrer les averesciens
dans le Parlement, moyennant quoi on aurait pour lui des:
attentions comme futur oint du Seigneur!) I/absence des Ar-
deleni au congrăs, Goga n'ayant pu amener personne, pas
mâme un paysan de son village, a dâcid6 le genâral ă ne plus:
se tenir 6cart6 du parti national. — Rascanu est tres chaut
pour une action en eommun, il ne doute pas qu' Averescu ne
=se îndoeşte că Averescu va împărtăşi aceleaşi senti-
mente, Pe la 4 Ianuarie s. v. trebue să primesc
veşti.
Am însărcinat pe Răşcanu să spue generalului
mo-
-tivele pentru cari atitudinea lui Argetoianu
ma oprit
să reiau, până acuma, conversațiile cu el.
partage pas le mâme sențiment, — Vers le 4 janvier je dois

avoir des nouvelles,
Jai uniquement charg6 Rascanu de
dire au general poux-
“quoi Pattitude de Argetoyanu m'a empâeh6
de reprendre la
„conversation jusqu'ă ce jour avec lui.
1923.
4 Ianuarie. — 'Toate gazetele nu vorbese de cât de o-
doamnă, Lieonescu, care a fost arestată împreună cu so-
ţul ei, şef de gară la Bucureşti. Este'o afacere de cecuri.
fără acoperire, o excrocherie de milioane. Gazetele in-
sistă asupra «înaltei» protecţiuni, despre care vorbeşte-
mereu această doamnă. — Judecătorul de instrucţie a fă-
cut o percheziţie, în prezenţa lui Romulus Voinescu, şi.
a găsit scrisori ale Prințului Carol în cari era vorba
de «copiii noştri». A doua zi Voinescu, în numele Pala-
tului, a cerut şi obţinut scrisorile. Judecătorul a fost în.
urmă aspru mustrat de procurorul general, Moscu, şi
apoi şi de ministrul său: J. Th. Florescu ar fi fost foarte-
bucuros să aibă în mâinile lui acest element de şantaj..
Din acelaş mediu se povesteşte versiunea că în timpul
intrigilor Lambrino, această persoană, pe atunci elevă
la azilul Elena Doamna, ar fi fost aruncată în braţele:
4 janvier. — Une dame Leonescu defraye les journaux ;

elle vienti d'âtre 6erouse ainsi que son mari, chef de gare ă.
Bucarest, Affaire de chăques sans couverture, escroquerie-
de millions, ete. Les journaux ont insist sur la «haute» pro-
teetion que la dame faisaiţ sonner. Le juge d'instruetion a
opâre une perquisition en prâsence de Romulus Voinescu et.
est, tombs sur des lettres du Principe Carol, oă il est question
de «nos enfants», Le lendemain Voinescu a, reclamâ6 ces let--
tres au nom du Palais et le juge les a donnses. Il en a 6t6-
tance d'importance par le procureur gânâral, Moscu, et
ensuite par son ministre: J. Th. Florescu aurait, bien a'm6
avoir des 6lements de chantage, Du mâme cerele on propage
la version qw'ă l'6poque des intrigues Lambrino, on a jei&-
cette personne, alors 6lăve ă VAșile Elena Doamna, dans les:
Prințului Carol şi că în urmă dânsa ar fi rămas însăr-

cinată; apoi a avut loc căsătoria de comandă, etc. Se zice
că relaţiunile continuau şi acum.
11 Ianuarie. — Rău început de an. Conferinţa dela,
Paris între şefii de guverne asupra diferendului cu Ger-
mania în privinţa reparațiilor, nu a isbutit, şi chiar în
ziua de 5 Bonar Law a părăsit Parisul. Mussolini nu a
voit să se ducă la această conferinţă : el era reprezen-
tat de Della 'Torretta. (Martin Franklin mi-a spus alal-
tăeri că, şiret, Mussolini pretextând. chestii interioare,
refuzase să se ducă la Paris : «De ce să merg să mă
cert cu oamenii ?». Deci eşecul era prevăzut). Englezii
„au prezentat la conferință planul lor prin care dădeau
răgaz Germaniei ; Poincar6 a declarat planul inaccep-
tabil şi pe ziua de 4 membrii conferinței s'au despărţit,
după ce au constatat diferenţele de vederi, dar făcând
pentru rest declaraţii de.prietenie. In Anglia toată lu-
mea, începând cu Lloyd George, susține guvernul. I-
mediat 'Turcii, la Lausanne, au retras toate conce-
siunile ce făcuseră şi Ruşii au început să ceară par-
bras du Carol et il en est sorti une grossesse, le mariage de

commande, ete. Il paraît que les râlations conținuaient encore
maintenant,
11 janvier. — Mauvais debut d'anne. La confârece de
Paris entre chefs de gouvernement — âă laquelle Mussolini
n'a pas voulu se rendre et s'est fait veprâsenter par Della
“Torretta — (Martin Franklin m'a dit avant-hier que, malin.
Mussolini, all6guant, des questions interieures, a refuse de
faire le voyage: «Pourquoi irais-je, pour me quereler avec
les gens?» — Done 6chee prâvu) — dans le differend avec les
Allemands au sujet des r&parations, a 6chous et dâs le 5
Bonar Law a quittă Paris. Les Anglais ont prâsente leur plan
donnant du repit â P'Allemagne; Poincar6 Pa declară inac-
ceptable et le 4 on s'est separă en constatant la divergence
de vues, mais en se faisant pour le reste des dâclarations
-dV'amiti€.
En Angleterre, tout le monde soutient le gouvernement,
Lloyd George tout le premier,
Du coup les 'Tures ă Lausanne ont retirâ toutes les con-
«cessions faites et les Russes ont recommence ă demander leur
NOTE POLITICE — 1923 :191
ticiparea lor la discuţia de detaliu, în chestia Strâmtori-

lor. — Barbu Catargi îmi spune confidenţial că
-Jugoslavia a făcut un pact cu Grecia în contra
'Turcilor, sub auspiciile Angliei, care a promis că va
renunţa la datoriile de război; Bazil Zacharof, priete-
nul lui Lloyd George, care a făcut cu noi afacerea, bonu:
rilor de tezaur, a dat Greciei 150.000 de puşti din ulti-
mul model : afacerea este cusută cu aţă albă. — Aceste
ştiri, la cari se adaogă puţina prietenie pe care ne-o arată
'Cehoslovacia — Duca se plânge de aceasta tutulor la Pa-
ris (Kiriacescu), — au alarmat guvernul nostru ; conce-
diile miniştrilor au fost revocate şi astăzi are loc un
consiliu.
In fine astăseară Radio comunică că Francezii au
trecut graniţa şi înaintează spre Essen ; toată regiunea
Ruhr va fi ocupată. S'a luat Germanilor cărbunii din
Silezia ; li se ia şi cei din Ruhr: va fi o minune dacă
nu se va produce vreo revoluţie sau altă reacțiune.
12 Ianuarie. — Regele Constantin al Greciei a murit
subit la Palermo. Principesa Elena era de trei săptămâni
lângă el. Mai avusese un atac de aploplexie, despre
participation ă la discussion en dâtail de la guestion des

dâtroits. :
On me dit confidentiellement (B. Catargi) que la Yougo-
Slavie a conelu un pacte avec la Grăce contre les Tures sous
les auspices de PAngleteyre, qui a promis !abandon des dettes
„de guerre; Basile Zacharof, Vami de Lloyd George, qui a fait
avec nous laffaire des bons de trâsor, a donnt ă la Grâce
150.000 fusils dernier modăle: c'est eousu de fil blane. — Ces
nouvelles, jointes au peu d'amiti6 que nous t6moignent les
'Tehsco-Slovaques — Duca s'en plaint ă tout le monde ă Paris
(Kiriacescu) — ont alarme notre gouvernement, les congâs
des mimistres ont 6t6 revoqu&s et îl y a eu aujourd'hui conseil.
Emfim, es soir, le Radio communique que les Francais
ont pass6 la frontiăre et qu'ils avancent sur Essen; toute la
râgion Ruhr sera occupse. On a pris aux Allemands les char-
bons de Silesie; on leur prend ceux du Ruhr: ce serait miracle
"si une revolution ou un autre rtaction ne se produisait pas.
12 janvier, — Ie Roi Constantin est morţ subitement â
Palerme. La Princesse Hâlâne 6tait depuis trois semaines
aupres de lui. Il avait d€jă eu, une attague d'apoplexie dont
192 „ “NOTE POLITICE — 1923
care nu se vorbise. Inmormântarea provizorie va avea.
loe la Neapole. Am telegrafiat Regelui George şi Regi-
nei Elisabeta. şi am primit următorul răspuns de la
Atena : «Adânc mişeaţi, vă mulţumim din toată inima.
pentru partea care o luaţi în marele doliu care nea
lovit. — Elisabeta — George». — Prinţul Carol va pă-
răsi Bucureştii poimâine, după ceremonia anului nou,
pentru a asista la înmormântare.
— Asupra, Prințului Carol aflu din aceiaşi sursă că
în cuprinsul scrisorilor găsite (vezi 4 Ian.), Prinţul re-
cunoaște paternitatea copiilor d-nei Leonescu. (De ce
<dopiilor», căci numai unul ax fi avut timpul să se
„ nască ?). Prinţul scrie că ar fi vrut să dea numele de
Cezar celui din urmă — 4 ani — dar că cedează, înaintea
voinţei mamei, pentru numele de Silviu.
D-na Leonescu a fost în relaţii
cu Prinţul Carol
înaintea, căsătoriei lui, la, epoca când se voia, să fie des-
părţit de Zizi Lambrino şi relaţiile au continuat după
căsătoria sa. Tânăra persoană era introdusă la Prinţ,
când comanda în nordul Ardealului, costumată în soldat.
on n'avait pas parl6. Inhumation provisoire & Naples. Avons-

tel6graphi€ au Roi Georges et â la Reine Elisabeth *) Le
Prince Carol quittera Bucarest apres-demain, aprăs la cârâ-.
monie du jour de Fan, pour assister aux funârailles.
Sur le Prince Carol. japprends de mâme source que dans
les lettres-saisies le Prince reconnaft la paternite des — pour-
quoi «des», car un seul est d'âge ă âtre issu des oeuvres du
Prince! — enfants de M-me Leonescu (v, 4 janv.). Le Prince.
6erit qu'il aurait voulu donner le nom de Câsar au dernier
— 4 ans —, mais qu'il cede pour celui de Silviu, exig6 par la
mere. M-me Leonescu a eu commerce avec le Prince avant:
son mariage—ă V&poque on voulait le separer de Zizi Lam-
brino—et a continu€ apră&s son mariage. La jeune personne:
Stait introduite ehez le Prince lorsqu'il commandait dans le:
Nord de Ardeal, costumâe en soldat Jai souvenir que,
15 Janv. — Telegrame d'Athenes. Emus, nous remereions de

tout coeur pour la part que vous prenez dans grand deuil qui
vient nous frapper. Elisabeta- Georges.
Îmi reamintesc că la acea epocă se zicea la Bucu-
reşti că Prinţul avusese un copil cu o fată din Tran-
silvania : probabil că era vorba de micul Silviu. D-na a
fost căsătorită cu un şef de gară: 500.000 lei, plus o zes-
tre de un milion şi jumătate. Sa făcut un pact, redactat
de Romulus Voinescu, prin care Leonescu se angajează
să restituie scrisorile, sau restituit 60 de scrisori şi cu
toate astea, cu ocazia perchiziţiei, sa mai găsit un sold
de scrisori. Aceasta explică prezenţa, lui Voinescu. —
O denunţare a provucat o nouă perchiziţie şi s'a mai
descoperit altă serie de scrisori, printre care şi de la
palat, şi un carnet unde detaliile întâlnirilor erau no-
tate zi cu zi. Romulus Voinescu este denunţat de d-na
Leonescu ca fiind cauza, nenorodirilor ei !...
Acestea la epoca în care Prinţul Carol îmi seria
scrisoarea prin care se punea El, şi punea şi pe soţia
Lui, Zizi, sub protecţia mea ! Frumos !
22 Ianuarie, — Cele zece zile din urmă: vacanţele,
Sft. Ion, Boboteaza, — multă zăpadă, regiuni blocate,
Camerele închise, scumpetea, crește pe zi ce trece, nu se
găsește carne în piaţă şi totul pe acelaş calapod. Intra-
venir que, ă cette âpoque, on disait ă Bucarest que le Prince

avait fait un enfant ă une fille de Transylvanie: ce doit âtre
le petit Silviu. On a mari€ la. Dame ă un chef de gare: 500.000
lei, plus une dot de 1% millions. On a conelu un pacte râdig&
par Romulus Voinescu, par leguel Leonescu rendait les let-
tres. On a rendu 60 Jettres et, pourtant, lors de la dernitre
perquisition, on en a trouv& encore un solde. Voilă'quoi ex-
plique la prâsence de Voinescu! — Une dânociation a provo-
qu€ une nouvelle perquisition et la dâcouverte d'une nouvelle
serie de iettres, y compris celles provenant du Palais, et un
carnet oi les dâtails des entrevues 6taient motes au jour le
jour, Romulus Voinescu est denone€ par la femme comme.
€tant la cause de ses malheurs!
Cest Vâpoaque ă laquelle le Prince m'8erivait la lettre par
laquelle il se mettait et metiait sa femmes Zizi sous ma pro-
tection! Du joli!
22 janvier. — Les dix derniers jours: vacances — St.
Jean, Epihan — chutes
ie de neiges ultra-abondantes,. r&gions
bloquses, pas de Chambres, chert6 croissante pour tout, pas:
de viands de boucherie au mareh€. Le reste ă Pavenant.
"13
rea F'rameezilor în Dusseldorf, Essen, ete. şi ocupaţiu-

nea care se întinde, cere mereu forţe noui. Arestarea
şefilor industriei, explzarea marilor funcţionari. g&re-
vele cari încep, n'au avut până acuma alt rezultat: apre-
ciabil decât scăderea francului. Şi, din nenorocire, leui
nostru îl imită : a rămas la 8 centime, dar livra. engle-
zească, este la 930 lei şi lireta aproape 10 lei!
— Am găsit din nou mijlocul să ne acoperim de
ridicol. S'a imaginat să se facă o diversiune, pretextând
incursiuni ungurești pe guaniță. Nu erau acte de brigan-
daj, ci trupe regulate ungare; Ungurii masau. trupe :
sa proclamat starea de asediu la Oradia Mare ; sau re-
chomat rezerviştii, în fine toată reclama necesară. Zia-
rul «Le Progrăs> sa înscris în falş din prima zi; dar
nu ne-au atacat. ă
— Camerile trebuia să se deschidă astăzi, pentru
depunerea Constituţiei ; se zice-că va fi semnalul unei
coaliţii, despre care a venit Lupu să-mi vorbească ala]-
tăeri. Zăpada împiedicând comunieaţiile, sa amânat
deschiderea pe Vinerea viitoare.
Dentrâe des Francais dans Dusseldorf. Essen, ete, et

Voccupation qui s'6tend exigent tout le temps des forces
nouvelles. Arrestation des chofs diindustrie, 'expulsion de
gros fonctionnaires, gr&ves qui commencent, n'ont eu jusqu'ă
prâsent que la chute du frane comme râsultat appreciable.
Bt maJheureusement notre leu marche de pair: i] fait tou-
jours8 centimes, mais Ia livre est ă 930 lei et la lira â tout
prăs de 10 lei. |
Nous avous trouv€ moyen de nous couvrir encore de
ridicule, On a imagine de faire une diversion en prâtextant
des incursions hongroises sur la frontiere. Ce n'âtait, pas des
actes de brigandage, mais des forces hongroises râgulitres;
les Hongrois massaient des troupes: proelamation 'de Pâtat
de siege ă Oradia-Mara; rappel deş râservistes; tout le bat-
iage n6cessaire. «Le Progrts» s'tait inserit dn premier jour
en faux mais on ne nous attaquait pas.
Les Chambres devraient rentrer aujourdhui. pour le
depot de la Constitution; ce sera. parafît-il, le signal d'une
coalition dont Lupu est venu m'entretenin avant-hier. Ia
neige ayant gân6 certaines communications, la rentrâe a 6t6
renvoyâe A vendredi proehain,
NOTE POLITICE — 1923 „195
— Grigore Cantacuzino a venit să mă înştiinţeze

_<ă comitetul din Slatina ne-a părăsit pentru a merge
la partidul naţionalist, dar că el rămâne credincios. —
Pe de altă parte mi-a spus că vorbeşte din nou po-
litică. cu fratele său Mişu, care-i făcuse propuneri... Asta.
este o: preparaţie meşteşugită. pentru plecare. Un «han-
dicap» mai puţin pentru mine.
25 Ianuarie. — Gazetele dau rezumatul unui articol
atât de violent al lui Lloyd
- George în contra Fran-
ței, că trebue să aşteptăm verificarea textului. O notă
de reţinut: Germania a şi plătit 6 miliarde mărci aur
pentru armata, de ocupaţiune şi a furnizat ca material
cu mult îmai-mult de cât, indemnizarea, cerută Franţei de
către Bismarek în 1870.
„— Intrevedere cu Averescu. El a vorbit cu Maniu
şi Lupu şi admite coaliţiunea puterilor din opoziţie,
dar nu sau înţeles încă asupra procedurei. Averescu
a propus: 1) Un manifest; 2) Intruniri publice, dar se-
rioase, fără înjurături, nici violenţe; 3) Demers pe
lângă Suveran ; şi, în ultimul recurs, o agitaţiune. — Mă,
lasă să înțeleg că Maniu, ca şi Lupu, ar fi partizanii
Canţacuzens (Grâg.) est venu m'annoncer que le Comită

de Slatina, nous avait lâche pouw aller au parti nationaliste,
-mais que lui restait fidăle. — Dautre part il ma dit quiil
recausait politique avec son frăre Michel, qui lui avait fait
des ouvertures.... Pr&paration savante au dâpart. Un handi-
“cap de moins pour moi.
25 janvier, — Les jouinaux donnent la substance d'un

article tellement violent de Lloyd George-.contre la France
qu'il faut attendrela vârifieation du texte. Une note ă rate:
niz: PAllemagme a dâjă: pays 6 milliards marks or pour
VParmâe Woccupation et fourni en matâriel bien plus que
Vindemnitâ exigâe de la France par Bismarek en 1870.
Entrevue avec Averescu. Il a vu Maniu et Lupu, il admet
la coalition des forces d'opposition, mais pas encore entente
sur la procâdure. Averescu a propos: 1) un manifeste; 2)
des r&unions publiques mais srieuses, sans înJures, ni vio-
_lences;. 3) dâmarche auprts du Souverain; en tout dernier
reeours, une agitâtion. Il me laisse entendre que Maniu se-
vait, tout comme Lupu, partisan de la violence immediate.
violenţei imediate. Averescu adaugă: «Lesne de des-

lănţuit, dar nu ştii ce drum apucă.» — El mai crede că
guvernul va cade dela sine. Işi propune, dacă este:
chemat, să ceară exact acelaş decret de convocard ca
liberalii pentu alegeri, şi noua Cameră va schimba
Constituţia pe care liberalii vor să o impue. El pri-
meşte colaborarea ţărăniştilor în opoziţie, dar nu la pu-
tere. Nu dă voe partizanilor lui să ia parte la desbate-
rile Camerei; s'a voit să se discute chestiunea la Sibiu,
dar prin scrisoare el a spus lui Argetoianu că această
chestiune şi-a, rezervat-o exclusiv, şi că dacă se discută.
va fi nevoe să se discute şi şefia partidului.
Când ne-am ridicat de pe scaun, Averescu mi-a, spus:
«iu să ştii, Domnule Marghiloman, că eu guvern nu
fac fără D-ta». — La care am răspuns: «Ţiu să ştii că de
la mine nu vor veni nici greutăţi, nici luptă de întâie-
tate». E1 replică: «Nu aş vrea, să fiu prim-ministru, nu-
mai pentru a nu avea prilejul de a, lucra cu acest Rege.
27 Ianuarie. — Am pus la curent Comitetul consul-
tativ. Săulescu nu a venit.
Averescu dit: «lesne de deslănțuit; dar nu sili ce drum

apucă». — Il croit que le gonvernement tombera d'ailleurs-
de lui-mâme. Il se propose, s'il est appel6, de demander exac-
tement le mâme dâeret de convoecation des libâraux pour les.
€lections et la nonvelle Chambre changera la Constitution.
que les libâraux veulent imposer. Il accepte collaboration
des tzaranistes dans Popposition, mais pas au pouvoir. Il
defend aux siens de prendre pari aux dâbats de la Chambre;
on a voulu discuter la question ă Sibiu, mais par lettre il a
dit ă Argetoyanu que c'est une question qu'il s'est râservte
exclusivement et que si on la discutait, il faudrait aussi dis-
cuter la «şefia» du parti. En quittant nos chaises — nous
6tions chez Costică Miclescu qui se tenait dans une autre pi€ce.
avec le genâral Rascanu —il m'a dit: «Țiu să ştii, D-le Marghi-
loman, că eu guverm nu fac fără D-ta», — â quoi j'ai r&pondu:
«Ția să ştii că de la mine nu vor veni nici greutăţi, nici
luptă de întâietate». Sur quoi îl replique: «Nu aș vrea să fiu:
prim-ministru numai pentru a nu avea. prilejul de a lucra
cu acest. Rege.
21 janvier. — Mis au conrant le comite consultatif. Seu-
leseu n'est pas venu,
31 lanuarie. — Am avut audienţă la Regină pentru

«Elisabeta», dar n'a fost vorbă decât de politică şi de
discuţii asupra societăţii, Am atacat cu francheţă fai-
anoasa chestiune a Sovatei şi articolul lui Corteanu care
a făcut atâta rău. Regina — de sigur la, curent prin seri-
soarea, pe care o serisesem lui Stirbey, — fără a da prea
multă importanţă, a spus în mod vag : «Nu mai îmi rea-
mintesc prea bine ; credeam că venea din partea lui A-
verescu». — Eu: «Generalul face parte, ca şi. mine, din
oamenii bine crescuţi, incapabili de a insulta o femeie,
fie chiar o Regină !» M. S. a fost de părerile mele când
am vorbit de chestiunile la ordinea zilei, turburări an-
tisemite, alegerea între Englezi şi Francezi, chestii e-
-conomice. — La urmă : «Sunt sigură că Regele ar dori
“să cunoască opiniile D-tale». — Eu: «Sunt la ordinele
M. S.>. — «Insă, ar trebui să ceri audienţă».
4 Februarie. — Ca urmare la dorinţa Reginei, Barbu
Starbey depune la mine o cartă de vizită, pe când eram
ia Institutul Social, cu câteva rânduri de o cordialitate
cam subită.
— Conferinţa mea asupra, doctrinei conservatoare
31 janvier, — Audienee chez la Reine poor P<Elisabethy,

snais la seance sest passte en politique et Qiscussions sur
la soci6tă. J'ai framchement abordâ la fameuse question de
“Sovata et -Partiele de Corteanu, qui a fait tant da mal. La
Reine — 6videmment au courant pan la lettre que javais
Serite ă Stirbey — a gliss6 en disant vaguement: «Je ne me
rappelle plus tres bien; je eroyais que ca venait du cât
Averescu». — Moi: «Le general est, comme moi, des homme
bien 6levâs, ineapables d'insulter une femme, fât-ce une
Reine!» — Assez dans ma note quand j'ai parlă des questions
î Pordre du jour, troubles antisemites, ehoix entre Anglais et
Francais, question 6conomiques. — A la fin: «Je suis sâre
-que le Roi aimerait connaître vos opinions». — «Je suis aux
-ordres de Sa Majesty, — <Mais il faudrait que vous deman-
-liez audience»,
4 fâvrier. — Suite de Vinvite de la Reine, Barbu dâpose
wne carte pendant que j'etais ă VInstitut Social], avec quel-
<ues lignes au crayon dune cordialit guelque peu subite.
Ma comni6renoe sur la doctrine conservatrica a eu un
198 „ NOTE POLITICE — 1923
a avut un mare succes. Sala era tixită. Mulţi prieteni

rau putut intra în sală. Lume şi doamne din toate ran-
gurile sociale, mult tineret. Ovaţii la eşire. Spontanei-
tatea, acestei manifestații este un semn al timpurilor !
5 Februarie. — D-l Kaufmann, dela Banca de Cre-
dit, foarte. stimat de Rege, sa anunţat la mine. EL îmi
spune: «Ertaţi-mă că mă amestec în politică, dar am
fost însărcinat. Nu pot să spun mai mult. Puneţi-vă
la dispoziţia Regelui». — (O fi Stirbey? O fi Mișu) ?
— Audienţă la M. S. Regele. Două ore şi un sfert
de conversaţie cu Regele, în aceiași mică, bibliotecă unde
fusesem primit în 1916, după Consiliul de Coroană. In-
„trevedere foarte cordială cu Majestatea Sa. Regele, la
sfârşit. nouă asigurare de amiciţie şi cuvintele:
«Nu face omul totdeauna ce ar vrea». -— Ce sa spus
_precis în timpul acestei audienţe, sau mai bine zis ce-
mi-a spus Regele, care a vorbit foarte mult? — Că tre-
bue ca, Constituţiunea să. se facă. — Eu: «Dar aşa cum
este ea alcătuită, fiecare guvern va voi să o aibă pe a lui».
— Regele: «O ştiu. Chestii de discuţie. Asupra amă-
nuntelor trebue să se discute, să se facă concesii. Bră-
tienii fac greșeala de a trăi numai între ei ; cu Ion. mai
grand succes. On s'6crasait, Beaucoup d'amis n'ont pu pent-

trer dans la salle. Gens et dames de tous les mondes, beau-
coup de jeunesse. Ovation ă la sortie. La spontanâit6 de
cette manifestation est bien un signe des temps. .
5 tevrier. — Mr. Kaufmann de la Banque de Credit, tres
estime du Roi, s'est fait annoncer. Il me dit: «Pardonnez-moi
de me-mâler de politique, mais on m'en a charsâ. Je ne vou-
drais pas dire plus. Mettez-vous ă la disposition du Roi». —
(Est-ce Stirbey? Est-ce Mişu?).
- Audience royale. — Deux heures et quart de convesvsa-
tion dans la mâme petite bibliothăque oi javais 6t6 regu en
1516 aprâs le Conseil de Couronne, Trăs cordiale entmevue
avec, ă la fin, nouvelle assurance d'amiti€ et «Pon ne faii
pas toujours ce qu'on veut». — Que s'est-on dit de prâcis ou
piutât que m'a dit le Roi qui a beaucoup pari? Qoi'il faut
aue la Constitution se fasse. — Mai: «Mais telle qu'elle est
fabriquâe, chaque gouvernement voudra avoir la sienne.,
— Ve Roi: «Je le sais. Question de discussion. Sur les dstaiis
il faut qu'on discute, qu'on fasse des concessions:. Que les
Bratiano ont le tort de vivre rien qw'entte eux:; avec Jean om
poţi să discuţi, cu toate că este foarte încăpățânat, dar

cu Vintilă nu este chip, chiar cu doze homeopatice.
Vintilă mi-a promis libertatea comerţului, dar mai târ-
ziu. Lui Lupu i-a spus: Naţionalizarea sub-solului nu
este o măşură democratică? — «Ce spui d-ta de scân-
dalul uniunei Ardelenilor cu Takiştii > Apoi câteva
aprecieri dispreţuitoare despre Mişu Cantacuzino. Tre-
bue soluţii: a cerut lui Maniu pe ale sale. Maniu i-a
răspuns: «Noi avem pentru toate chestiunile soluţiunile
studiate gata». — Dar alţi Ardeleni I-au mărturisit că
nu aveau nici o singură problemă studiată. Regele a
înştiinţaț pe ţărănişti că cu scandal de stradă nu se
vine la putere...
6 Martie. — Am văzut pe.Dr. Madge, venit ca re-
prezentant a lui Vickers pentru adunarea generală a
«Reşiţei», care a fost amânată din cauza pretenţiunilor
liberale de a avea ei singuri cele 60 milioane de capital
nou. Un act banditese. Madge e furios în contra libe-
ralilor, mai ales în contra lui Vintilă; acesta Pa tratat
de mamoş, la care Madge ar fi răspuns că este util în
arrive encore ă discuter quoiqu'il 'soit entâte, mais qwavee

Vintilă il n'y avait pas moyen. mâme «ă doses homeopathi-
ques». ue Vintilă lui avait promis la libertă du commerea,
mais plus tard. Qwă Lupu îl avait dit: «La narionalisation
du sous-sol n'est-elle pas une mesure dâmocratique»? — «Que
dites-vous du scandale de Punion des Ardeleni avec les takis-
tes?» Quelques apprâciations de mâpris pour Michel Canta-
cuzene. Qu'il faut des solutions: il a demandă ă Maniu ses
solutions: «Noi avem pe toate chestiunile soluţiunile studiate
gata», — mais que d'autres Ardeleni lui ont avon qu'aucun
problăme n'avait 6t6 6tudiă, Quw'il avait averti les tzaranistes
„que par le scandale dans la mie on n'arriveraiţ pas au
pouvoir,
6 mars. -- Vu le Dr. Madge, venu comme reprâsentant de

Vickers pour Vasserable gânrale de la «Reşiţa», remise par
suite des prâtentions des libâraux d'avoir seu!s les 60 mil-
lons de capital nouveau ă, 6metire. Une piraterie. Madge est
furieux! contre les lib6raux; il a contre Vintilă una dent
dWune longueur de dâfense: Vintilă Pa trait d accotcheur, ă
quoi il aurait r&pondu qu'il âtait bon d'avoir dans la vie
viaţă să ai mai multe meserii, numai să fie onora-

bile ! — Nu se va da nimic, absolut nimic, nici în Ame-
rica, nici în Anglia, acestui guvern. Regina i-a vorbit de
o perspectivă Averescu-Marghiloman. El adaugă : «Când
veţi fi la putere şi imediat după ce veţi lua-o,
vi se vor face propuneri financiare care o să vă mire ;
dar număi d-tale, nimănui altuia. Prietenii mei din par-
tidul naţional nu sunt deştepţi; cum? ei se unesc cu
Filipescu? Greşală de neiertat. Au pierdut până şi
avantajul de a se numi partid naţional din Ardeal!»
1 Martie. — Frumoasă întrunire publică la Boto-
şani. Sala teatiului plină de lume. Oameni din toate
partidele. Discursul meu a fost foarte aplaudat, — Pă-
vintele Ardeleanu din Sighetul-Maramureşului a încân-
tat auditoriul. Grigorcea din Cernăuţi mi-a cerut să iau
numai decât contact prin cineva cu cei din Bucovina.
cari se constituesc în partid local: Reutz, Simionovici,
Florea Lupu. Am însărcinat pe Meissner să ia contact
cu ei.
6 Aprilie. — Notele politice sunt foarte puţin inte-
resante. Sub presiunea, takiştilor, Maniu şi ai săi au
plusieurs metiers, pourvu qui'ils soient honorables! On ne

donnera, rien, absolument rien, ni en Amârique, ni en Angle
terre ă ce gouvernemenţ. I! a causâ avee la Reine, qui
lui a
parl€ d'une perspective Avereseu-Marghiloman. «Quand
vous
serez au pouvoir et dâs que vous y sarez, on vous
fera des
propositions financires qui vous Stonneront; mais â
vous,
pas ă d'autres». Mes amis du parti national ne sont pas in:
telligents; comment? ils s'allient avec Filipescu? Faute im-
pardonnable. Ils ont perdu mâme P'avantage de se dire parti
national de Ardeal!
11 mars. — Belle r&union publique ă Botoşani. La
salle
du thââtre comble, Il y avait du monde de tous les partis.
Mon disecurs a 6t6 trâs applaudi. — Le Pere Ardeleanu de
Sighetul-Maramureşului a ravi Vauditoire, Grigoncea de
Cernovita m'a demand de prendre de suite vontact par
quelqu'un avec ceux de Bucovine qui se constituent en parti
local: Reutz. Simionovici., Florea Lupu, Meissner est chargâ
de prendre le contact.
6 avril. — Les notes politigues sont bien peu intress
an-
tes. Sous la pression des takistes, Maniu ef les
siens ont laiss6
lăsat să cadă contactul cu noi. În tovărăşia ţărăniştilor,
ei fac o campanie de întruniri publice, pe care ar dori
să o facă violentă, dar care nu emoţionează pe nimeni.
“Tema coustituţională, singura pe care o exploatează, nu
interesează. Criza economică ar avea mai mare succes,
dar nimeni nu vorbeşte de ea în întrunirile publice,
fiindcă ar trebui indicate soluţii, pe cari ei nu le au!
tomber le contact avee nous. De compagnie avec les tzara:

nistes, ils se livrent ă une campagne de runions politiques
qu'ils voudraient rendre violente, mais qui n'âmeut pas: le
theme constitutionnel, le seul qu'ils exploitent, n'intresse
personne. La crise 6conomique a plus d'emprise, mais de cel-
le-lă nul n'em parle dans ces r6unions, parce quiil faudrait,
indiquer des solutions et on ne les a pas!
1924.
18 Februarie, — Astăzi, ai.mei au serbat ziua. mea
de naştere. Am avut. la 9 “Flebruarie 70 de ani, dinte
care mai mult de 40 în serviciul: Statului, Telegrame
venite din Basarabia şi din Ardea] mi-au făcut mare -
plăcere. Nunţiul, Mgr. Dolei, mi-a telegrafiat la Bu-
zău; miniştrii Italiei, Angliei şi Germaniei mi-au
arătat
multă prietenie. Prietenii mei pregătesc o manifestaţ
ie
pentru aniversarea unirei Basarabiei.
Nam mai vrut, din dispreţ să mai consemnez fap-
tele interne. Liberalii îşi bat Joc de tot şi de toată lumea.
Ei au trei sferturi din țară contra lor şi tot rămân atot-!
„puternici, din cauza. moliciunei generale şi a ambiţiunei
18 f&vrier. — On a quelqgue peu fât6 mon jour de nais-

sance. J'ai eu, le 9 fevrier, 70 aus, dont plus
de 40 au service
de PEtat. Des telegrammes venus de Bessarabie et de PAr-
deal m'ont fait grand plaisir, Le nonce, Mer.
Dolei, m'a t6ls-
graphi€ ă Buzău; les ministres d'Italie,
de Grande Bretagne
ei d'Allemagne ont montr& un empressement courtois. Meş
amis pr&parent une manifestation "pour Panniversaire de
Vunion de la Bessarabie, :
J'ai d&daien6 de consigner les faits intârleurs,
Les lib&-
taux se moguent de tout et de tous. Ils
ont les 3/4 du pays
contre eux etţ ils restenb emnipotents
grâăce ă la veulerie g6-
n6rale et ă la sotte ambition de Maniu.
Quant au bon Ave-
NOTE POLITICE — 1924 - 203
=
prosteşti a lui Maniu. Cât despre bunul Avevescu,el are

convingerea că Regele. îl va instala în culeuşul ținut cald
de Brătianu, şi. în consecinţă el nu face nimic.
— O notă supărăcioasă sunt continuele deplasări
ale Curţii. Trenurile regale cireulă mai des decât trenu-
rile de marfă. Regina e peste tot, la Serajevo sau la
Belgrad,la Roma, la Neapole sau la Malta şi aceste e-
terne dute-vino politico-matrimoniale au aerul că pun
în mâinile ei politica externă. In orice caz îi place
să se spue aceasta. — Gică Ştefănescu, bine plasat la a-
telierele C. F. R., pretinde că în 1923 a fost pe zi, pentru
Curie, o medie de 1 tren şi 14 şi că socoteala suportată
de «Datoria publică» a fost de 80 milioane.
ță la Rege.
Am dus M. S. un memoriu în chestiunea impozitului
comunal asupra curselor. Costinescu, prin surprindere,
a făcut să se voteze o dispoziţiune brutală și . abuzivă.
Repede a alunecat conversaţia asupra politicei. In re-
zumat : Regele recunoaşte că guvernul este: impopu-
vescu, il a la convietion que le Roi Jinstallera dans la cou-.

chette, tenue toute chaude par Bratiano, et îl agit ou plutât
magit, pas en consâguence.
Une note fâcheuse: ce sont les dâplacements continuels de
la Cour. Les trains royaux circulent plus frâguemment que
les trains da marehandises. La Reine est partout,ă Seraje-
vo cu ă Belgrad, ă Rome, ă Naples ou ă Malte et ses allses
et venues politico-matrimoniales onţ Paix de mettre entre s6s
mains la politique 6trangere. Elle aime, en tout cas, le lais-
ser dive. Gică Stefănescu, bien place aux Ateliers des che-
mins de îer, pretend qu'en 1923 îl y a eu un train st un tiexs
par jour pour la: Cour et que la note, support&e par «Datoria
publică», a 6t6 de 80 millions.
19 f&vrier.—Recu en audience par le Roi, Porte au Roi un mâ-
moire dans la question dePimpât communal sur les courses.
Costinescu a fait voter par suuprise une disposition “brutale et
abusive. On en est vite venu ă la politique. En substance le
Roi reconnaît que le gouvernement est impopulaire — «je ne
lar, — «Nu sunt logodit cu liberali

i», — dar nu vede
nimic. «Am spus lui Maniu: Grupea
ză lumea, împrejurul
d-tale, alcătueşte un program dina
inte, căci la putere nu
se mai poate face, şi aşa voi pute
a lucra şi Eu... Ave-
rescu nu mai are aproape pe nime
ni împrejurul lui...
Am spus lui Averescu că din nenoroci
re, şi insist : din
nenorocire încă, opinia publică te va
primi greu pe d-ta,
Marghiloman, ea şet de guvern...
Imi trebue un: program
unde să fie expus întrun mod clar
vederile în ceeace
priveşte finanţele, criza economic
ă, reforma adminis-
trativă, şi... ţăranii...» Şi ca răspuns
privirei mele in-
terogative: — «Am dat pământ, dar
n'am făcut nimie
pentru instrucţiunea profesională a țăranilor; şi agri-
cultura, piere».
Notez trăsăturile generale. Fraza, privitoare la
mine, era un răspuns reproşului pe care îl
formulasem :
«Partidul conservator este prin esenţă
dinastic (admis),
el nu-şi permite măcar să fie din când în
când ironic în
ceeace priveşte Coroana, cum au fost şi vor
mai fi alții
(surâs aprobator). Din patriotism, el şi-a luat greaua
sarcină să îmchee pacea învinsuluui». — Regele
: «Nimeni
suis pas fiancâ avea les libârauxy,

— mais il ne voit rien.
«J'ai dit ă Maniu; groupez du monde
autous de vous, aves
"un programmae âtabli d'avance, car
au pouvoin on ne peut le
faire. et ja pourrai agir,.., — «Averescu na plua rană
monde autour de lui,» — «Jai dit ă Averescu que,
malhenreusement encore, jinsiste: malheureusement en-
core, Popinion publique vous accepterait difficilement,
vous Marghiloman, comme „chef de gouvernement». —
«Il me fauţ un programme, ou clairement on expose
vues concernant les finances, la crise les
€conomique, la râforme
administrative eto,, etc..., les paysans...» — Sur mon regard
intervogateur: «Nous avons donn6 la terme, mais
fait rien
pour son instruction professionnelle
et Pagriculture dâp6rit,..»
Je note les traita gântraux. La phrase me concernant
tait une râponse au reproche qne
javais formulă: le parti
conservateur est par essence dynastique
— (admis) — îl ne
se reserve mâme pas le droit dâtre de
temps en temps ironi-
que au sujet de la Couronne, comme Paudres le l'ont ete et
seront encore — (sourire approbateur)
—; par patriotisme il
a assume la tâche ingrate de concl
ure la paix du VQiRCu,
mai bine ca Mine nu şhie importanţa sacrificiului». —

«De ce atunci, în toate ocaziile, ostilitatea Coroanei ?» —
Regele : «Dar am fost rău înţeles... Averescu a inter-
pretat greşit cuvintele Mele, etc.».
Nu înţelegem cum Regele putuse să vorbească de
ceeace spusese lui Maniu, când cu puţine momente îna-
inte El relevase că de un an Maniu nu venise să-l vadă.
Am aflat în urmă, că cu două zile înainte Mihail Popo-
vici fusese primit în audienţă şi că «acest puţin intere-
sant produs al cafenelelor din Viena» fusese însărcinat
cu comisionul Regelui. Aceasta coincida cu momentul
când, de odată, Maniu s'a arătat intransigent cu cele-
lalte partide şi a luat aere de «prezumtiv».
A dat speranţe lui Averescu, înaintea plecărei lui
în Italia ; a dat aceleaşi speranţe lui Maniu, după ple-
carea lui Averescu. Din această echilibristică reese
tihnă pentru liberali.
26 Martie, — Am primit vizita lui Branişte, un om
pe care îl apreciez mult. Această vizită presupun că este
în concordanţă cu unele întrevederi cu Grigore Fili-
Le Roi: «Nul ne sait mieux que moi Pimportance du. sacri

fice» — pourquoi alors en toute oceasion une hostilită de la
Couronne? — Le Roi: «Mais j'ai 6t& mal compris.... Averescu
a mal interprete mes paroles, ete.>.
Je ne comprenais pas comment le Roi avait pu parler de
ce qu'il avait dit ă Maniu, alors que peu d'instants aupara-
vant il avait relvâ que depuis un an Maniu n'6tait pas venu
le voit. J'ai âppris que deux jours auparavanț, Mihai] Po-
povici avait 6t6 recu en audience et que «ce peu intâressant
produit des cafâ de Wien» avait 646 chargâ du message. Cela
coincide avec le moment că, tout ă coup, Maniu s'est montr&
intransigeant, avec les autres partis eb a pris des airs de
Prâsomtif. Donn6 des espârances ă Averescu — avant son
dâpart pour VItalie. Donn6 les mâmes espârances ă Maniu
apres le depart d'Averescu, De ce jen dW'âquilibre sort de
la quiâtude pour les libâraux,
26 mars. — Visite de Branişte, bonhomme que japprecie
beamcoup. Elle se raceorde, je suppose, ă des entretiens avec
Greg. Filipescu, ou j'ai dit ma facon de voir sur la tenua de
x
pescu, în cari am spus modul meu

de a vedea asupra
atitudinei lui Maniu faţă de mine şi
faţă de partidul
meu. Partidul naţional voia concursul
meu în Romanați,
dar nu înţelegea «să stea de vorbă».
Branişte se plânge
de atmosfera ce se face partidului naţio
nal. — Eu îi
„Spun verde că nu mai are nimeni încredere.
Bra -
nişte : — Dar Maniu este un «mart
ir», căci nu vrea,
nimic pentru el. — Eu: Nare decât să iasă
din martiriul
lui făcând ceva şi spunând în sfârşit ce
vrea— Branişte:
O colaborare cu _tuate partidele de opoziţie, pe baza
unui program, e lucru greu: mai întâi e
Averescu... Eu:
Aţi pretera poate pe Iorga ? — EI: Niciodată;
el e is-
terie. — Hu: Dar afirmă că este înţeles cu dv... —
E]:
Maniu e prea cuminte pentru a comite o astfe
l de nebu-
“nic. — Eu: Atunci Averescu este o necesitate.
din mo-
ment ce recunoaşteţi chiar dv. că singuri nu puteţi lua
„puterea. — Branişte: EI e prea prost şi va fi din
nou
în braţele unui Argetoianu oarecare.
Cu încetul ajungem la declaraţia că starea Ardea-
lului e deplorabilă şi că tot descreditându-l, parti
dul na-
Maniu
ă mon Egara etălegardde
7
mon parti. Le parti. natio-
nal voulait mon concours ă Romanați, mais n'entendait, pas
«causer». Branişte se plait. de. Patmosphăre
qu'on. eră au
parti national.
Je lui dis tr&s vertement qw'on Wa plus confian
ce. Bran:
Mais Maniu est un «martyr» car il ne veut rien
pour lui.
— Moi: II v'a qu'ă sorti» de son martyre en agissant, en
di-
sant enfin ce qu'il veut.,. — Lui: Une collaboration avec
tous les partis d'opposition sur la base dun programme
est. difficile; îl y a dabord Averescu... — Moi: Preâferez-vous
peutâtre Iorga? — Lui: Jamais de la vie; il est hystâri
que. —
Moi: Mais il affirme âtre entendu avec vous... —
Lui: Maniu
est trop sage pour commettre une pareille folie,— 'Moi:
Alors Averescu est une nâcâssit6, du: moment que
sculs, vous
le reconnaissez, vous ne pouvez prendre le pouvoir. — Iui:
I] est trop bâte et il sera. de nouveau entre les bras d'un
Argetoyanu.
De fil en aiguille nous arrivons ă la dâclaration gne l'âtat
de Ardeal n'est plus tenable et qu'ă force de le diserâ
diter,
jional nun va mai putea stăpâni mulţimea, iar elementele

„ demogogice. vor lua-o înainte.
Aceasta era, pare-mi-se, obiectul esenţial al acestei
convorbiri.
27 Martie. etutindeni, că Regele
începe a se teme ca partidul naţional să nu înceapă
să Joace rolul lui Radici şi al partidului croat din Jugo-
slavia şi că El caută, punând de exemplu pe Titulescu
înnainte, să găsească o formulă în stare să-i conto-
pească,; — Aceasta ar fi în legătură cu quasi-ameninţă-
rile lui Branişte. | ie
— Stârcea ţine să mă însoţească la eşirea dela Club,
ea să-mi povestească că acum o lună Regele i-a spus că
şi el îl va însoţi în călătoria Paris-Madrid-Londra ;:
în urmă Regele i-a mai confirmat lucrul a doua oară.
De altfel, mai ales la Madrid, el era foarte indicat, căci
„cunoaşte toată lumea acolo. Alaltăeri însă vine Stirbey
la dânsul ca, să-i spue că Brătianu se opune absolut ea
Mocesony să facă parte din suita regală, fiindcă vor-
beşte de.rău partidul liberal, şi, ea hapul :să pară mai
puţin amar lui' Moesony, era rugat Stârcea să renunţe
şi el la călătorie. Regele s'a supus. şi drept consolare a
le parti national ne pourra plus contenir la foula et les 6l6-

ments demagogiques prendront le dessus.
C'etait je erois, Pobjet essentiel de celte conversatioa,
„27 mars, — Il se dit un peu partout que-le Roi commence
a eraindre que le parti național ne se mette â jouer le râle
de Radioi et, du parti eroate en Yougo-Slavie et qwIl cherche,
en mettant par exemple Titulescu en avant, Ă îrouver une
formule pouvant les englober. — Ceci cadrait avec les quasi-
menaces de Branişte,
— Stârcea tient ă m'accompagner au sortir du Club, Il y
a um mois, le Roi a dit ă Stâreea qu'il serait du voyage Pa-
xis-Madrid-Londres; sux une interrogation posiârieure, le
Roi lui a confirme une seconde fois. D'ailleurs, pour Madrid
surtout, îl 6tait tout indiquă eonnaissant tout le monde lă-
bas. Or, avant-hier Stivbey s'amene pour lui dire que Bra-
tiano s'oppose absolument ă la prâsence de Moesony dans lu
suite, parce que Moesony dit du mal du parti iibâral et que,
pour dorer la pillule ă Moescmy, on priaiti Stâreea aussi de
xenoncer, Le Roi s'est soumis et, comme fiche de consolation,
numit pe Stârcea Mare Maestru de Ceremonii, Stârcea

adaugă foarte amărit : «Se loveşte în Moesony fiindcă
vorbeşte, şi se primeşte ca Mişu să facă mereu intrigi.
..»
Acest incident caracterizează de minune acţiunea
tiranică a lui Brătianu.
23 Martie. — Blumenfeld, trecând în «Adevărul» o
notă despre atitudinea lui Constantinescu faţă de Regele
George, a fost rugat de Duca să nu mai atingă de loe
această chestiune: «Căci guvernul întreg era de părere
că această figură de Rege în exil, era un sfaţ primejdios
pentru popor... Că cererile băneşti ale Reginei Elisabeta
au provocat o donaţiune». (Duca a lăsat să se înțeleapu
că guvernul e acela care a plătit...). — Este clar că exis-
tă fricţiuni.
— Pleniceanu vine să-mi anunţe că Titulescu a
fost primit de Rege; el va rămâne surd la orice su-
gestiune de a face astăzi politică, Regele i-a spus (Ple-
niceanu se scuză de a raporta aceste cuvinte) : «Nu văd
decât capul lui Marghiloman și... (sau lipsa de...!) a] lui
Maniu». — Să înţeleagă aine poate.
a nomm6 Stârcea: de maitre des ctremonies, Grand Maître

des Cer&monies ; Stârcea, trâs amer: On frappe Moesony
parce qu'il parle et on accepte que Mişu intrigue tout
le
temps. — Cet incident caractârise bien action tyrannique
de Bratiano. -
28 mars. — Blumenfeld: Ayant fait passer une note dans
PeAdeverul» au snjet de Pattitude de Constantinescu vis-ă-
vis du Roi Georges, Duca Pa pri6 de ne plus toucher un
mot de la question. «Que le gouvernement entier croyait bien
que cette image de Rois en exil 6tait de mauvais conseil pour
les peuples... Que les demandes d'argent de la Reine Elisa-
beth avaint exig6 une donation...» (Duca a laiss6 entendre
que c'est le gouvernement qui avait pay6).., — Qui'il y ait eu
friction, c'est assez clair.
Pleniceanu vient me faire part: Titulescu a 6t6 recu par
le Roi; il restera sourd â toute suggestion de faire aujonrd-
hui de la politique; le Roi a dit (Pleniceann s'excuse de rap-
porter ces moto): uNu văd de cât capul lui Marghilv-
man şi... (or lipsa de,..?) a lui Maniu». Comprenme qui pourra.
NOTE POLITICE — 194
209
7 Vunie. — Averescu şi-a avuţ Marţia trecută
rada lui la Parcul Carol: o defi pa-
lare de câteva mii de
partizani. Era reuşit, bine aliniaţi, bine înca
draţi :
copie de fascio italian. Iar ca
idei exprimate: neant.
Totul plecă dela; credința că el, ' Ave
rescu, va
fi chemat
la putere peste cincisprezece! zile.
— Partidul naţional a fuzionai
eu ţărănişti, ime-
diat după întoarcerea, lui Lupu din
călătorie. Cu toate
aceste două * evenimente, guvern
ul merge înainte cu
legea lui de comercializare a, servicii
lor Statuluişi legea
minelor. Mă ţineam de-o parte când
Mavrojani, care
văzuse pe Grigore Carp şi Baranga,
trimişi. de averes-
cani, îmi spune grija, generalului în ceea
ce mă priveşte!
El conta absolut pe mine, dar din toat
e părţile îi vine
svonul că eu nu aşi fi surd propuneri
lor pe cari mi le
fac fuzionaţii, ete.
A fi la pândă în ceeace priveşte toate
intrigile posi-
bile, dar a nu se gândi vreodată la teribile
le probleme la
ordinea, zilei, asta, este viaţa grupărilo
r care vor să gu-
verneze |! a
14 Iunie. — După fuziunea realizat
ă săptămâna a-
ceasta între ţărănişti şi Ardeleni
, toată. lumea se agită.
7 juin. — Averescu
a eu mardi dernier sa parade
Carol: une revue de quelques milli au Pare
ers. de partisans, C'âtait
propre, alignâ, bien encadrâ; copie
de fascio italien. En fait .
d'ides exprim&es, n6ant. Tout proc
ide de la eroyance que lui,
Averescu, est. appel6 dans quinze
jours au pouvoir.
Le parti national et les tzaranistes ont fusi
câte, sitât Lupu onnâ de leur
rentr de voyage. Malgrâ les deux faits,
gouvermement
le
va de Vavant
avec sa loi des mines. Je me
tenais A cart quand subitement Mavr
ojany, ayant vu Gr.
Carp et Baranga, envoy6 par les Aver
escu, me disenţ Yinqui6-
tud6 dn,gânâral ă mon endroit! II comptait abso
moi ef de toutes parts on lui dit que je lument sur
ne suis pas sourd aux
avances des fusionnâs, ete...
Etre aux aguets des intrigues possibles,
songer aux terri
mais ne jamais
bles problemes ă l'ordre du jour,
“vie
voilă la
dans des groupes qui veulent gouverner !
14 Înin., — Depuis Za fusion faite
cette semaine entre les
tzaranistes et les Ardeleni, on se demene
beaucoup. Averescu
"14
210. „NOTE POLITICE — 1924
Averescu vrea să strângă legăturile, țărăniştii mă. roagă

să nu iau nici o hotărâre pentru a putea compla pe mine.
Argetoiamu îmi, trimite emisar peste emisar.—Doriam să
am 0 situațiune limpede şi cum Carada trebuia să vadă pe,.
generalul Averescu, —ca, urmare a unei precedente între-
vederi, — t-am pus în scris: «Generalul..se plânge că nu-i.
vorbesc politică; or, dela prima întrevedere dela _ Cos-
tică Miclescu, noi n'am mai vorbit. M'am Hinut totuşi ca
angajat şi în toate împrejurările i-am luat apărarea, .
după cum lam. şt prevenat de oarecari intrigi. — La R-
șinău generalul a vorbit de raporturile sale cu parti.
dele : Nici un cuvânt despre partidul meu, — răceală.la
toţi, prietenii mei. — Cuţ toate acestea, când, ţărănişti |
mi-au trunis în scris invitațiunea pentru o. luptă .co-
snună de opoziție, am, spus lui Dlihalache că nu puteai.
să dau un răspuns. fără a vorbi şi cu generalul. absent. !
Mai târziu, la 7 Aprilie, generalul îmi citeşte con-
vocareape care o trimitea. țărănăştilor. şi Ardelemlor ;
iar pe minenu mă invita : ma'auut dreptate, căci, aş fi |
Deci, îm ideea generalului, sunt o persoană. căreia. ;
el îi rezervă o întrebuințare, pe când de. partidul mea
veut serrer les liens, les tearanistes me prient de wen rien

faire pour pouvoir m'awoir. Argetoyanu menvoie Emissaire
sur Emissaire. Jai voulu avoir une situation nette, et comme
Carqdu .devait voir le general, suite Zune precedente entre-,
vue, je lui ai mis par €crit: «Le gentral se plaint que je ne
lui parle .pas politique; or, depuis la toute premiere entrevue
chez C. Miclescu, nous mavons Das cause. Je me. suis pour-
tant tenu pour engage et en toutes circonstances jai pris sa
defense de meme que je Pai prevenu de certaines intrigues,
A Chisinau il a parlă de ses rapports avec les partis: pas un
mot du mien. Froissements chez mes amis. Neanmoins, guand
les tearanistes m'ont remis par €crit leur învitation pour
une lutte dopposition, fai dit ă Mihalake que je ne pouvuis
donner une reponse sans Causer avec le gentral -absent!
Plus tard, 7 avril, îl me lit la convocation qivil envoie
aux
tzaranistes et aux Ardeleni, et il ne minvite pas:
il a cu
tort, car jaurais- su lui Eviter la rupture. Done, dans Pidee
du general, je- suis une personne A laguelle il
reserve une
atilisation, tandis que le parti.wa rien dy
avoir. Rien Feton-
NOTE "POLIIICE — 1924 2
nici vorba nu e. — Nimic de mirat, atunii; dacă nu

vroesc să se acrediteze faptul:că sunt candidat la “um:
portofoliu şi atunci înă 'abţin dela orice inițiativă sau
propunere.
Carada a văzul astă-ay dimineaţă pe Averescu, care
3-a cerul 'să-i precizeze ceeace gândiaii despre «fiziu-
nea noastri». — Am pus din nou în scris : «Marghilo-
mân'se menţine lu primul lui punct de vedere: Fu-
ziunea se va face fund la putere; imposibilă în opoziție.
Când se va cădea de acord pentru formarea guvernului,
adică asupră: sohithunilor. în midterie eocnomică şi fi-
nateiară şi dsupra posibilităţei de a le adiite 'la îndepli-
mire şi nâci' decum asupra persoanelor şi contingente-
lor, chestiuni pe tare le dispreţuese, — a doua zi după
constituirea Cabinetului, comitetele noastre se întrunesc
și, conform doctrinei conservatoare, şeful guvernulită, în
special generahd, devine prezidentul, partidului fuzionat.
Este în. interesul guvernul viitor, şi pentru pres-
tigiul hu în str ăinătate, ca el să reprezinte două partide;
ar nu unul, plus UR Singur om.
| 15 Iunie. — Lupu a venit la mine şi sa seuzat, că
dela întoarcerea, lui dela Londra, nu 'venise încă să mă.
nant alors ă ce que je ne veuille pas: laisser saecrediter que

je. suis un candidat ă un portefeuille et je m'abstiens de
toute imitiative et de toute” probosition. Căradă 'a vu Ave- |
rescu ce matin, qui lui a demande de precise ce que je ben-
sais: de -«notre fusion». J'ai encore! mis" par €crit: <Marghă.
loman sen .tient ă son premier point: de ue: la fusion se
jera au pouvoir; impossible dans 'Popbosition. Quand 'on
sera tembă d'accord pour la formation da: gouvernement,
cest-d-dire sur les solutions en matiere 6conomique et fi-
nancicre et la possibilite de les râaliser, et non pas sur les
personnes et 'ses contihgents, questions que je -dedaigne, le
lendemaia du jour oi le Cabinet se forme, nos deux Co-
mites'se reunissent et, seloh la doctrine conservatrice, la chef
du gowvernement, le genâral par consequent, devient le pre-
sidenț du parti fusionne. Il est de Linterât du gouvernemeni
Putur et pour son prestige ă V'etranger quil. represente
deux partis et non pas un parti, plus un homme».
vadă. El n'are de loc aerul încântat de audiența lui la
Rege, şi nici de fuziune nu e mulţumit. E furios că
întâmpină rezistenţă pentru intrarea, lui Stere în co-
mitetul provizoriu în locul lui Halippa; dar va face mai
« bine scandal decât să renunţe. Maniu rămâne ostil
ori
cărei aproprieri de mine; nu vrea să audă de mine la
Finanţe ! (Sar zice că i-am cerut vreodată ceva 19). —
Chestiunea mare este Basarabia ; Lupu a văzut la Lon-
dra pe cei din jurul lui Rakowski (neagă că ar fi văzut
chiar pe Rakowski) şi ştie cât de vrăşmaşe ne sunt so-
vietele,Ce cer ele dela noi ? Nici el nu ştie, dar pro-
babil punerea în libertate a lui Bujor. Un guvern demo-
crafic ar ajunge mai uşor la o aplanare ; de aceasta
Lupu garantează. — Dacă guvernul nu se schimbă,
peste şease luni va avea cuvântul «forța !».
„ Ameninţare de republică !
Ale alae- ) o: cana. 7 “o ef Wa fa_

3 ,
?nta, te Con ci |a__ pna a_ m fa În eve f-
o ati 7nN 24 ele d de ca f Jo fac , don. 3 pu du.
pa To fele_ coma cun al Je ru — (art
Fa iul fi Ja. cl nn e, in Tla cm esf,

Amica 0 h_ before 7 azaud un. a
nt Nota Vu fe d oue fe. ve a__
7 oh, e
ANEXE
ANEXE DOCUMENTARE
| 1
Act de fuziunea partidelor conservator şi constituţional

(junămasi ), 1900:
Împrejurările grele, financiare şi economice prin
care. trece-ţara, fac, în momentul de faţă, că prima da-
torie” a“tutulor conservatorilor este: de a-şi da 'mâna şi
de a pune în comun munca, lor în serviciul țării. — Nu
iipsim dela această datorie.
Cu începere de azi partidul constituţional fuzionea-
ză cu partidul conservator sub conducerea d-lui George
Gr. Cantacuzino, ea şef.
| Comitetul partidului constituțional
Iulie 1900.
(Originalul seris de Marghiloman).
II
Privitor la revoltele din 1307, — Scrisoarea d-rului
Gruescu (din Severin, 14 Martie).
«.„.Se ştie că de o lună cel puţin judeţul nostru e
cutreerat din comună în cătună de loct. reformat de geniu
Armășşescu, de loc din Mehedinţi. Cel mai aprig luptător
socialist nu putea să facă cât el. Eri (Sâmbătă), la orele
8 a. m. a venit din Bucureşti şi, făcâridu- -şi apariţia la
cafenea, â fost recunoscut de proprietări şi arendaşi.
A fost crunt bătut şi în apărarea lui a venit; însoţitorul
său, înibrăcat ca un negustor de vând, Câna niulţiiiea
216 PN ANEXE
Sa adunat pe capul acestui din urmă

, el a strigat: Staţi
că eu sunt căpitan de Stat-Major.
Duşi la Poliţie (cel
dintâi răni t bine la cap), li s'a făcut perc
hiziţie. Căpi-
tanul a cerut să fie recunoscut
de maiorul Arghirescu
dela Statul-Major al diviziei;
acesta la recunoscut. A-
„poi a arătat o scrisoare cu aces
t cuprins :
«Cabinetul ministrului de Răsb
oi. Se însărcinează
'Căpitanul de Stat-Major Marin Ione
scu pentru a însoţi
pe d. Armăşescu în diferite misiuni.
Ministru, Gl. Ave-
rescu; 16 Martie 1907».
|
Sa mai găsit o cheie alfabet, N u a
voit să dea nici
un detaliu. La Armăşescu sa găsi
t 197 de lei, un jur-
nal «Ves titorul» manuscrise revoluţionare şi un plic
vânăt de mărimea obişnuită, rupt
la un capăt, gol,cu a-
dresa d-lui V. G. Morţun, loco — seri
,se de Armăşescu.
Plicul nu avea ştampilă de poştă,
dar pe colţ are scris
cu creionul: «Ţin să te văd înainte
de plecare. Vino.
V. G. Morţun». — Acest plic căzuse
în mâna unui prie-
ten al meu, dar el
nesimţind ce importanţă are, Pa
unui alt prieten liberal, bine cunoscut dat
cu Morţun. Pli-
cul Pam văzut. Se vede că după trei
ore plicul a intrat
în mâna prefectului, căci el dă
toată atenţiunea, şi tot
sprijinul celor doi prinși. Liberali
i sunt consternați :
cei linşaţi spun că sunt trimişi în
unire să calmeze ță-
ranii. De sigur, acum o lună, Armăşe
scu a fost trimis
de Morţun să agite, şi acum. văzând
groaznicul măcel,
a trimis pe agitatori să-i potolească.
IN
“Telegrama Regelui Ferdinand al Bulgariei, cerând
pa.
cea, — 3/76 Iulie 1913:
Sa Majest6 le Roi de Roumanie — Bucar
est.
Ayant la ferme intention de mettre fin
dans le
plus bref dâlai aux rencontres sanglantes entre
les trou-
pes bulgares et.celles de la Serbie et de la-G
rece et d&-
sirant râtablir Vancienne amiti6 traditionnelle
entre la
ANEXE 217
Bulgarie et la Roumanie, Moi et mon - gouvernement

faisons appel ă Votre Majestâ en La priant dordonner
Varrât de la marche de ses troupeş et dindiquer les
conditions au prix desquelles pourront âtre renouâs les
liens traditionnels et. amicaux entre nos deux peuples.
C'est avec promptitude et dans un large esprit. de con-
ciliation que Moi et mon gouvernement examinerons ces
conditions et nous efforcerons d'y satisfaire confor-
m6ment ă la dignit6 de nos peuples et animâs du vif
dâsir de resserer â Pavenir les. anciennes râlations d'a-
miti6 qui ont toujours exist6 entre eux.
Ferdinand
Răspunsul Regelui Carol la telegrama precedentă, —

4 Iulie 1913, Ă
J'ai autant ă coeur que V. M. que les r6lations ami-
cales qui ont toujours anim6 la Roumanie envers la
Bulgarie, ainsi. que le pass6 le prouve, soient râtablies
aussitot que cela sera possible. Je ne puis cependant
“cacher ă V. M. que pendant ces sept derniers mois il
s'est crâ6 dans mon pays un courant difficile a arrâter,
sans que le pays sache clairement ce que la Bulgarie -
serait prâte a faire pour la garantie de bons rapporis
futurs. Il appartiendrait done au gouvernement de Votre
Majest6 de satisfaire aux dâsirs de la Roumanie, dâsirs
si. souvent exprimâs et encore tout derniărement portâs
ă la connaissance de PEurope 'entidre».
IV
'Telegrama Tarului la moartea Regelui Carol. — 29
Septembre 1914:
De. Tsarskoeselo. — A. S. M, le Roi 'Ferdinană,.
Partageant de tout coeur le chagrin que tu &prouves,
218 ANEXE
« Je:te priede croire ă: ma, sincăre' sympathie et:de trans-

:metr ă 8..M. la Reine Elisabeth" toutes mes coridâlâan-
ces; Je:ne doute pas que les liens d'affection 'râcipreque
qui 'munissent ă toi saffirmeront toujours davâăiităge
“et nous permettrons de collabârer utilement aa bieri:&tre
“de nos-deux pays, que 'des interâts communs appellent
-“-ă mareher :Vaecord vers un 'm6me but. |
a - Ra Nicolas
V
Memoriul înmânat Regelui: la 26 Noembre s. v. 1915:
Sire,
In numele partidului conservator şi în deplină în-
țelegere cu fruntaşii lui, am onoare să supun cu cel
mai adânc respect Majestăţei Voastre câteva considerări
asupra situaţiunei Ţărei.: Dela ele se va, inspira mai cu
putere acţiunea noastră, cu dorinţa de a pregăti sau a
“susţine soluţiurii cari inu se niai pot âmâna fără preju-
diciu pentru 'viitorul Statului.
Majestatea Voastră îmi va da voe ca în această
formă să-I aduc la cunoştinţă ideile partidului conser-
vator, de oarece circumstanţele actuale nu îngădue toate
Tormuiările, nici toate criticile în diseuţiunile din Par-
lament. ,
Puţin câte puţin atitudinea oficialăa 'Țărei a deviat
dela linia care fusese fixată în Consiliul de Coroană de
la 21 Iulie 1914. Această deviaţiurie ne:a dat înfăţişarea
că ţara a rupt-o cu politica ei tradiţională în care, de
Ja 1884 înecace, ea a găsit siguranţa și putinţa de des-
voltare.
In bună judecată nu se mai poate afirma, azi, că.
am păzit regulile unei stricte neutralităţi. Din contra!
Primejdia cea dintâi este, dacă ar supraveni pacea,
că ne-am găsi cu totul izolaţi între puteri, unele mari.
altelepe cale de creştere, din cari nici una nu ar avea
“eu'noi:'o 'solidaritâte ori'eâre, fie măcar: de interese.
ANEXE „219
Nu: învinuim raţiunile! cari au: "condus stivernul” M.

V. Nu le cunoaştem.
: Unele rezultate „negative le: "puteri: să, - pipăi de
pe. acuma.
Deşi - convenţiunea, IV dela Haga, aut. 7 şi 9, ne
îndieptăţeau să facem cu deplină, legitimitate exportul
sau tranzitul a tot ce este necesar unei armate belige-
rante, am refuzat, dela o dată oarecare, trecerea muni-
țiilor către “Bulgaria şi exportul“ grânelor, benzinei 'şi
altor producte către: Austro-Germania, pentru himeriea.
speranţă de a avea noi înşine mziniţitni din occidentul
“Europei sau din America. |
Majestatea, Voastră ştie că acele muniţiuni nici până
azi nu ne-au sosit; că undle, după ce au fost încărcate,
au fost reţinute; că în fine, după toate probabilitățile,
vor mai trecă şase, şapte luni înainle de a ave ceeace
am comandat.
Credeam că, fie pe cale de schimb cu productele
noastre, fie prin conjugare cu transitul în Bulgaria, gu-
vernul avea putinţa, de a-şi procura tot stocul necesar
„dela puterile centrale, fără ca prin aceasta, să-şi alieneze
libertatea, de acţiune ulterioară.
In această chestiune jertfa 'Țărei a, “fost mare pentru
că, fără nici o contravaloare, ne-am lipsit şi de avanta-
Jele enorme ce am fi tras din exportul cerealelor şi ben-
zinei, pentru cari sau oferit preţuri necunoscute până
atunci,
In felul nostru de a tălmăci libertatea de naviga-
țiune:pe Dunăre, am permis unor vase încărcate cu
"arme, cu cai, cu muniţiuni, cu oameni armaţi, să acos-
teze şi să se ravitalieze în porturile, noastre.
„Am. permis spre Serbia esivea a tot ce era, interzis.
„către Austro-Ungaria,
- Chiar acuma în urmă,-am aplicat un tratament; de
favoare unor. unităţi -armate cari au căutaţ un refugiu
în apele .române.
'Trebue Sire,;-să ne oprim cu o oră mai: înainte- şi
-să ne întoareem,-şi faţă 'de- puterile ceritrale, Ja -o:politică
220 . ANEXE
binevoitoare pe care, cu exces, am practicat-o față de

cealaltă grupare. o
Aceasta se impune cu âtât mai mult că avem
as-
tăzi elemente de apreciaţiune ca să ne hotărâm
dacă o
nouă orientare: politică 'este utilă şi posibilă. :
Nu este! util pentru România ca ea să sprijine o
acţiune. care aduce pe Rusia la, Constantinopole. Atât
timp cât stăteau în picioare asigurările date în Septe
m-
„bre sau Octombre 1914 că pentru strâmtori. se avea
în
vedere un regim internaţional şi de libertate a comer
ţu-
lui o nedumirire mai era, permisă. După afirmaţiunile
însă precise şi eategorice din anul acesta că instalarea
Rusiei la Constantinopole nu admitea niei control, nici
limitare, pe o Mare Neagră devenită Lac Rusesc,
ere-
dem că o participare a României ar fi o sinucidere eco-
nomică şi v pieire politică.
Tot asemenea nu este în folosul Țării un regim de
„ostilitate cu Bulgaria. întrucât creşterea acesteia ar fi
paralelă cu o sporire a României care ar menţine
rapor-
tul actual de putere între amândouă țările.
Nu există contrarietate de: interese materiale între
România şi Bulgaria şi pe. această lipsă de concurenţă
se pot stabili raporturi economice trainice, a căror întru-
pare ar fi linia Dunăre-Lagos de care s'a vorbit la 1913,
şi care ne-ar asigura o eşire la Marea. Egee, când cir-
cumstanţele ar aduce o nouă blocarea, Dardanelel
or.
Majestatea Voastră ştie încă din Oetombre anul
trecut, că în acordul încheiat cu Germania, Bulgaria se
obliga să nu hrănească nici un cuget de agresiune îm-
„potriva, unei Românii «amică». La ceasul de azi,
după
izbânda din Serbia, forma acestei declaraţiunieste de
luat în seamă pentru Dobrogea nouă.
Este în fine evident, din punctul “de vedere finan-
ciar, că avem tot interesul să menţinem bunele rapor.
turi tradiţionale cu Germania. Datoria noastră flotan
tă
este deja de un miliard. Rusia nu ne poate
ajuta,
având ea însăşi nevoe de ajutor. Puţinul interes ce-l
arată Franţa pentru nevoile noastre de. organizare a
fost pus, acum doi ani, în evidență. Iar Anglia în afară
ANEXE 224
de o nevoe militară a ei şi a momentului, nu credem că

va accepta să se substitue tinanţei germane pentru ali-
mentarea permanentă a cerinţelor desvoltărei noastre.
(Credem mai ales că este azi şi primejdios să nu ne
croim o nouă orientare internaţională).
Nu ne aparţine să despicăm ce se va produce pe-
frontul occidental sau pe cel oriental. Un lucru este cert:
Puterile centrale nu mai pot fi îngenunchiate în gradul
de a li se putea impune, lor sau aliatelor lor, capitulări:
şi jertfe de teritorii.
- Deeace se petrece pe frontul Sud, în atingere cu noi,
este însă afirmarea unei supremaţii incontestabile a ar-
_melor.. germaâno-austro-bulgare şi aducerea pe câmpul
de bătae lărgit a unui nou element, o armată turcă, de
astădată, înzestrată cu tot materialul necesar.
Puterea de rezistenţă a Turciei de până aci, lasă să.
se întrevadă şi o putere de ofensivă reală.
Toate amenințările unei treceri a Ruşilor sau unei
debărcări a lor în peninsulă, cad faţă de constatarea pe-
remptorie a, lipsei lor de mijloace. Dacă, vreodată, aceste:
mijloace se vor aduna, ele sar ciocni în Balcani de ar-
matele a trei ţări cari nu perd, ca alţii, un timp preţios.
pentru a se organiza. Guvernul are de sigur cunoştinţă.
că la data de 17/30 Noembre două divizii germane cu
toată, artileria grea necesară se aflau deja la Varna,
pregătite pentru orice eventualitate.
Aşa fiind, România trebue să nu piardă o zi pen-:
tru a se întoarce la politica de prietenie şi încredere cu
Iniperiile Centrale.
Aceasta nu ar însemna, de loc un resbel îmediat. A-
ceasta nu i-o cere nimeni şi nimic. Dar este clar că recu-
perarea Basarabiei, dacă i-o' conveni Ţării să intre, la:
ceasul ei, în războiu, se indică din ce în ce mai mult ca:
o posibilitate dacă este chezăşuită pentru viitor prin-
tun tratat de alianță cu puterile centrale, aşa cum i-a
fost formulată odată o propunere.
" Credem, mai departe, că şi retrocesiunea Bucovinei.
propusă astă-vară României, ar putea face obiectul unei
noui negociăţiuni.
222: | ANEXE
; În orice caz, numai într'o stare amicală cu
Puterile
Centrale se poate concepe putinţa de a cere. condițiuni:
de trai politic favorabil pentru congenerii noştri
din Ar-:
deal și o amnistie pentru cei din ei cari sunt
refugiaţi.
la noi. Deşi acestea sunt; chestiuni. de ordin
interior,: Mo. :
narhia vecină a consimţit: să. le discute. cu
Statul Ro-
mân şi, pe baza acestui precedent, tratativele,
care:odată:
ajunsese la un stadiu satisfăcător, se pot relua,
şi, avem!
încredere, cu deplin sueces..
Dacă guvernul d-lui Ioan Brătianu este dispus -să -
revină la această politică, pe care singură o credem 'mân-
tuitoare, partidul conservator îi va da tot concursul lui.
A. Marghiloman.
VI.
Tratamentul prizonierilor în lagărele - bulgărești, —
(Scrisoarea unui ofițer, locotenent Filipescu, mort în
captivitate) : |
Este poate a douăzecea scrisoarpe
e care ţi-o trimit
şi a suta pe.care o scriu pentru Bucureşti -de
când sunt
prizonier, şi totuşi mă îndoese că voi avea vre-u
n răspuns,
fiindcă sunt sigur că nu va pătrunde în ţară,
cum n'au
pătruns nici cele de până. acum... Nouă prizonierilo
r. ro-
mâni din Bulgaria, ni s'a suprimat dreptul de a comu-
nica cu ai noștri.: Oficial, ai din potrivă .dreptul de
a comunica cu ai tăi şi să -expediezi câte 6 scriso
ri pe.
lună; nici una însă nu ajunge la destinaţie.
Şi nici la noi
nu pătrunde din ţară niei o veste, nici un rând.
Iată de ce
va trebui să mă consider ca cel mai norocos
dintre oa:
meni, dacă soldatul bulgar, căruia îi încredinţe
z serisoa-
rea, ţi-o va aduce, nu pentru a mă servi, ci
pentru do-
rinţa unui bacşiş. Va ajunge astfel la d-ta
un glas din:
mormântul în care sunt închise 60.000 vieţi de ' atâta
vreme, sau mai exact au fost închise, căci mai bine
din
jumătate din prizonierii români din Bulgaria. sau
pră-
pădit şi mulţi alţii vor pieri până la sfârşitul aceste
i ne-
AN:E:X-E? 993...
bupii sângeroase. Puţini sunt cei .care potsă reziste la o

foame perpetuă în intemperiile cele mai capriţioase, te-:
rorizaţizi cu zi. E: destul .să-ţi spun prin câteva cuvinte:
tratamentul la care: suntem. expuşi noi ofiţerii, ca. să-ţi
dai seama,
cât de.ticăloasă e viaţa celorlalţi. — Cei 700:
prizonieri români ofiţeri din Bulgaria suntem ţinuţi
în „trei lagăre : 250 (toţi dela: Turtucaia) în lagărul dela
.Kirdjali; 350 (majoritatea tot dela Turtucaia) în lagă-:
rul dela Hascovo, iar. ceilalţi 150 (prinşi-toţi între. Du-
năre-şi Bucureşti) în -lagărul;dela Sliven. Un lagăr:e o .
"puşcărie. Cei dela Sliven,. unde sunt eu dela 25 Martie,
cuprinde în afară de .150 ofiţeri şi 50 :plutonieri români,
iar alţi-2000 soldaţi români, sârbi şi ruşi, care fac. acum ..
numai un stagiu de câteva zile (căci sunt trimişi dela
o muncă la alta) şi vre-o 4—5000de ostatici sârbi: bă-
trânj, femei.
şi copii... Tot acest furnicar omenese..e în-;
grămădit în vre-o 2—3—4 pogoane de teren, înconjurat .
de:santinele de câţiva paşi una de alta. Noi ofiţeri şi plu-
tonierii lvcuim 200 într'o baracă; dormim jos pe saltele:
de pae.
La Hascovo, unde am fost până la 25 Martie, nu
aveam nici aceste saltele şi, dormeam pe podeala goală
fără foc, şi aveam pe noi numai hainele cu care fusesem
prinşi. Drept.hrană ni se:da pâine de mălai. 500 gr. şi
un fel de boabe de grâu fiert, Săptămâni întregi am pri”.
mit numai o jumătate pâine fără alt adaus. In 7 luni.nu
- am primit nici haine, nici rufe, nici ghete. Cei mai mulţi
erau cu zdrenţe şi încălțămintea obişnuită o “formează |
târligi şi sandale de 'lemn.
VII
Deputaţi (Parlamentul războiului) atiaţi în gtrăină-
tate, — (1917): |
Alexandrescu T. Al, Anagnostiade Tache, Ange-
lescu Const., Antonescu. Victor, Arţăreanu Dim.,. Banu
Const., Basilescu N., Bogdan L. Dimitrie, Burileanu
224 ANEXE
Dim., Danielopol George, Deşliu. Mihail, Dumitreseu-

Brăila V., Filitti T, Nicolae, Florescu.
'Th. Ion, Ge-
blescu Const., Georgescu Const., Guţulescu
N., Ionescu
Victor, Lalu Spiru, Maxim A:, Mihail C. Ion,
Mille C., |
Mitescu Ath. Ioan, Moruzi Sebastian, Opre
anu Lueiliu,
Pascal Nic., Popovici C., Pureăreanu
I., Şendrea Şte-
fan, Toncescu Pascal, Vasilescu P., Vrăbiesc
u Iulian,
Vorvoreanu George, Văsescu G.
|
Senatori. — Atanasovici Vladimir, Brătăşanu Paul,
Căpitanoviei 'Th., Cavadia G., Coandă N., Coste
scu-Cto-
măneanu, Dissescu 0., Drăghicescu D., Kallimaki A.
Ionescu Toma, Mavrocordat A. G.,: Mironescu
G., Negu- |
lescu G., Orăscu Scarlat, Pariano C., Stelian Toma,
Tri-
foneseu 'T.
Nota — Cei mai mulţi din acești
reprezentanţi ai naţiunei
interventioniști intransigenţi, aveau o
situaţiune militară, sau erau
in stare de a purta armele ori de a fi
folositori țârii în alt mod. In
momentele cele mai grele pentru
ţară, plecând dela datorie, au
preferat să trăiască, pe seama Statul
ui, la adăpost şi îndestulare,
în țări străine, ! :
VIII
Asupra atitudinei gazetelor intervenţioniste din Buca:
reşti,— (v. 22 Ianuarie 1918):
Agenţia telegrafică din Petersburg publi
că noi amă-
nunte cu privire la banii pe care i-a risipi
t guvernul
țarist spre a mitui pe politiciani şi ziariş
ti. Actul care
se ocupă cu mituirea din România, cuprinde difer
ite te-
legrame schimbate între Poklevski, minis
tru plenipo-
tențiaa! al Rusiei la Bucureşti, şi ministrul
de externe
rus- Ca agent principal:pentru mituirea prese
i româneşti
figurează Take Ionescu.
Into telegramă din 21 Martie 1916, Poklevski cere
autorizaţia, de a acorda lui Take Ionescu un
ajutor în
sumă de 350.000 ruble pentru ziarul «Universul
», ajutor
care va fi repartizat pe un period de 7 ani. La 17
Mar-
tie, ministerul de externe îşi dete aprobare
a.
ANEXE 225
La 13 Iunie 1916, Poklevski îşi exprimă intenţia

de a da 50.000 ruble pentru organul francez al lui Take
Ionescu «La Roumanie», al cărui director ceruse această
subvenție.
La 25 Mai 1916, Poklevski declară că socotea sufi-
cient, pentru moment, să se acorde un nou credit de
100.000 ruble pentru ziarele «Adevărul», «Dimineaţa»
şi «Naţionalul».
In actele privitoare la contra-amiralul Vesselkin, alt
agent al corupţiei ţariste în România, se află date asu-
pra altor cheltueli, între altele pentru întemeiere la Bu-
cureşti a ziarului «Patria».
(Exract din telegramele agenţiilor, în
jurnalele dela 22/1/1918),
IX
In chestiunea rezervei de aur a Băncei Naţionale. —
(21 Februarie 1918) :
(Scrisoare adresată şefului, secţiei pohtice germane
la Bucureşti) :
Nous avpns mardi dernier caus6 de Vencaisse mâ-
tallique de la Banque Nationale qui se trouve ă Moseou.
Elle est de 350 millions environ. Nous cherchions une
solution; Jen vois surgir une.
Ne pensez-vous pas, vu la tournure inattendue des
choses russes, que, si votre gouvernement traite ă nou-
veau avec les maximalistes, il peut se faire coneâder une
sâretă ă ce sujet. ?
Comme Etat occupant, vous avez la charge de la si-
tuation 6eoniomique du pays oceupâ, qui est la majeure
partie de la Roumanie. La disparition de cette encaisse
affectera tr&s gravement le cours du billet roumain; ce
sera dorie une diminution s6rieuse de Pavoir publice.
Sans compter que la. chute du billet ae la Banque
Nationale entraînera la-ehute de Pautre billet. A ce titre
”15
206 E ANEXE
mous 'avons le droit d'exiger des garanties, en dehors
mâme de Pâventualit6 d'une paix sparte avec la Rou-
manie. |
Al. Marghiloman,
Ă
“Preliminările de pace din 5 Martie 1918. — (Semnate
«de guv>rnul, Averescu) :
In dorinţa comună de a pune capăt stărei de răz-
boi între Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Tur-
'cia pe de o parte, şi România pe de alta, şi de a.restabili
:pacea, subsemnaţii :
Secretarul de Stat la Departamentul Afacerilor
“Străine, consilierul intim actual imperial Richard von
Kihlmann, ea plenipotenţiar al Germaniei;
Ministrul Casei Imperiale şi Regale al Afacerilor
Străine, Consilierul intim al Majestăţei Sale Imperiale
şi Regale apostolice, contele Ottokar Czernin vom und zu
Chudenitz, ca plenipotenţiar al Austro-Ungariei;
Vice-preşedintele Sobraniei d, dr. Momtschiloft ea
plenipotenţiar al Bulgariei ;
A. S. Marele Vizir 'Talaat-paşa, ca plenipotenţiar
al Turciei, — pe de o parte ;
Şi d. C. Argetoianu, ca plenipotenţiar al României,
— pe de alta ;
După ce şi-a verificat plenipotenţele au convenit
ca, după ce convenţiunea de armistițiu semnată la Foc-
şani în ziua de 9 Decembrie 1917 a fost denunţată la 2
Martie 1918 şi a expirat la 5 Martie 1918 la 12 amiază,
să curgă cu începere dela 5 Marie 12 noaptea un ar-
mistiţiu de 14 zile cu un termen de denunţare de 3 zile.
Bubsemnaţii sunt pe deplin înţeleşi. că în acest răs-
timp, pacea definitivă va trebui să fie încheiată şi a-
nume pe baza următorului acord:
1) itomânia cedează puţeriior aliate Dobrogea rână
la Dunăre.
ANEXE „227
2) Puterile împătritei alianţe vor avea grijă să în-

treţie pentru România o cale comercială la Marea, Nea-
:gră prin Constanţa,
3) Rectitficările de frontieră cerute de Austro- Un-
garia la fruhtaria dintre Austro-Ungaria şi România,
sunt acceptate de către România în principiu.
4) De asemenea vor fi concedate în principiu mă-
suri economice corespunzătoare cu situaţia.
5) Guvernul Român se obligă de a demobiliza ime-
diat cel puţin 8 divizii din armata română. Conducerea
«demobilizărei se va face în comun de către comanda-
mentul superior al grupei de armată Mackensen şi de
“către comandamentul suprem al armatei române.
_ Imdată ce între Rusia şi România pacea va, fi: re-
stabilită, vor trebui să fie demobilizate şi celelalte părţi
ale armatei române, întru cât ele nu vor fi. necesare
pentru serviciul siguranţei la fruntaria, dintre Rusia şi
“România.
6) 'Trupele române vor - trebui să evacueze imediat:
teritoriile Monarchiei Austro- Ungare ce le ocupă.
7) Guvernul român se obligă să înlesnească, pe cât
îi stă în putinţă transportul de trupe ale puterilor aliate
prin Moldova şi Basarabia la Odessa, pe căile ferate.
8) România se obligă de a congedia imediat pe ofi-
“ţerii puterilor cu care împătrita aliânţă se află în stare
de războiu şi cari se află încă în serviciul României; se
'“va asigura acestor ofiţeri de către puterile : împătritei
„alianţe libera, trecere.
9) Acest tratat intră imediat în vigoare. Spre con-
“firmare, plenipotenţiarii au semnat acest tratat şi Pau
învestit cu sigiliile lor.
Dat în 5 exemplare la Buftea, la 5 Martie 1918.
(ss) C. Argetoianu, general de divizie Lupescu,
(Semnăturile Reprez, puterilor centrale).
228 ANEXE
XI
Plenipotențiarii puterilor Ia Tratatul de pace din Bu--
cureşti. — (7 Marhe 1918):
Pentru ROMANIA : — Ministrul Preşedinte Mar-.
ghiloman ; Ministrul de externe C. Arion. — Miniştrii
plenipotenţiari : I. Papiniu și M. Burghele.
Pentru GERMANIA : — Secretarul de Stat Minis--
trul de externe R. von Kiihlmann ; consilierul intim act..
P. von Koerner; Directorul din ministerul de externe dr.
I. Kriege ; General major E. Hell, şef de Stat Major al.
grupului de armată v. Mackensen ; Comandor H. Bene..
Pentru AUSTRO-UNGARIA : — Ministrul Casei.
Imperiale şi de externe S. Baron de Burian.
Pentru BULGARIA: —Preşedinte cons, de miniştri
şi de externe dr. V. Radoslavoff ; ministru de Finance:
D. 'Tonceff; General major P. Tantiloft; 1. Kostoti, de-
putat ; profesor L. Miletiei,
Pentru TURCIA : — Ministrul de externe Ahmed
Nessimi Bey ; General de cavalerie Ahmed Izzet Paşa ;.
Sub-secretar de stat la externe Reshad Hikmat Bey.
XII
Telegrama Sfatului Ţării din Basarabia. — (11 Mar--
tie 1918):
M. S. Regelui — Iaşi,
In numele Sfatului ţărei, care reprezintă poporul:
românesc din Basarabia desrobit de jugul secular, aduc:
Majestății Voastre expresiunea credinţei neclintite a
întregului popor românese din România Răsăriteană,
care în unire cu ţara-mumă vede chezăşia desvoltărei
sale libere, calea neîmpiedicată, spre cultura naţională şi
dreptatea socială. — Al Majestăţei Voastre prea plecat.
servitor, —
Ioan Inculeţ,
preşedinta'e Sfatului Ţării:
din Basarabia.
ANEXE 229
XIII
Scrisoarea adresată lui C, Arion privitor Ja condiţiu=
nile de pace cu Bulgaria. — (6 Mas 1918, ora 3 jum.):
Mon cher Costică,
Le ministre Burian, qui a dâjeunâ chez: moi et qui
sort ă Pinstant, m'ajy donn6, concernant la question bul-
gare, les assurances et, les explications suivantes:
Vous n'avez absolument rien ă craindre et je vous
“donne Vassurance que la prâtention ne peut pas âtre ad-
mise. Les plenipotentiaires ont pas le droit de renon-
cer ă cette prâtention : instructions formelles de Sofia.
Eux-mâmes conviennent que la thăse est fausse. Et com-
-me îl importe qu'on signe pour que nous-mâmes, les all6s,
nous puissions avoir ensuite, vis-ă-vis deux, notre liber-
t6 de parole, Pacceptation de Parbitrage ne prâsente au-
cun risque.
J'ai tenu ă te consigner, de suite, par Gerit, ces pa-
“voles pour qu'il en reste la trace. Tout ă toi.
A. Marghiloman.
XIV
Scrisoarea lui A. M. către generalul Ballit, privitor
1a întoarcerea Prințului Carol din Rusia.— 4/17 Sept. 1918:
_ Domnule General, — Majestatea Sa v'a dat o mi-
siune delicată. Subscriu de-antregul la alegerea făcută
şi vă rog să transmiteţi Alteţei Sale Regale Principele
“Carol, -următoarele : |
Pac apel la sentimentele Lui de fiu şi de Român
ca să curme cu o oră mai înainte îngrijorarea ce a cau-
zat actul lui. Din nenorocire, toată aventura este cunos-
cută graţie telegramei trimisă de Alteța Sa Regală, ast-
fel că nu este chip de a curma răsunetul ei decât retră-
gându-se din teritoriul străin. Orice tratative, de fa-
milie sau politice, nu pot avea loe prin intermediarul
23 ANEXE
telegrafelor sau poştelor străine, Dacă Prinţul nu crede
că este de a lui datorie să-şi reia repede rezidența legală,
el trebue să se întoarcă în Akerman (Basarabia) sau.
aiurea. Prinţul nu poate uita că, în orice situaţie sar
pune în viitor, nu se cuvine să i se reproşeze că, ofiţer
comandant fiind, şi-a părăsit regimentul şi a trecut în
"țară străină fără concediu. Tot asemenea Prinţul nu tre-
bue să uite că nu poate să stea un moment peste graniţă.
cu passeport falş. Este mult prea bine născut ca să nu
„ înţeleagă gravitatea, acestor fapte.
Sper că va asculta de povaţa unui servitor devotat
al Dinastiei. | |
La nevoie trebue ca Alteța Sa Regală să ştie că gu-
vernul va uza de toâte mijloacele pentru a opri drumul
mai departe.
Strângere de mână,
Al. Marghiloman.
XV
Responsabilităţila nepregătirei armatei la intrarea îm
războiu. — (Ancheta comitetului parlamentar pentru da-
rea în judecată a guvernului Brătianu). — Sept. 1918:
1) Depoziţiunea generalului Coltescu :
La intrarea în campanie, corpul de armată pus su
comanda mea era lipsit de armament, muniții aprovi-
zionare, ete., aşa că am intrat în luptă cu totul nepreg
ă-
tiţi. Nu ştiu ce va fi avut Ministerul în depozitele sale,
dar după o lună am primit ordin ca să nu întrebuinţăry
mai mult de trei lovituri de tun în 24 de ore, lucru ce
„nici nu am comunicat trupei spre a nu-i atinge moralul.
Am comandat acest corp de armată până la 19
Noembre 1916. In corpul meu au fost fracțiuni de trupe:
armate cu diferite arme: unele aveau puşti Manlicher,
al-
tele Lebel, altele model 1879; mitralierele cu totul insufi-
ciente, defecte, şi cu muniții în parte de neîntrebuinţat;;
ANEXE 231
de asemenea şi proectile de artilerie erau. multe eare
Du explodau, ?
Serviciul de aviaţiune şi baloane lipseau cu totul.
Trupe:e active cu doi ani înainte de intrarea în răz-
boiu au fost întrebuințate în tot acest timp la luerări
de tranșee, aşa că propriu zis instrucţiunea militară, se
perduse cu desăvârșire.
La mobilizare, pentru complectarea efectivelor Sau
încadrat, 3 din 4 părţi cu elemente din cari majoritatea,
nu aveau aproape de loc instrucţia militară. Intre ofi-
ţerii de rezervă, cari formau majoritatea cadrelor, dom-
nea, aceeaşi nepregătire. Aşa dar trupa cu care am intrat
în luptă, era departe de a fi pregătită. Această insufi-
cienţă de armament şi muniţie a ţinuţ tot timpul cât am
condus acest corp. ”
Din punct de vedere al serviciului sanitar, am fost
mai bine ca în 1913. Serviciul sanitar veterinar era
foarte prost făcut,
Ca inspector al armatei m'am fost niciodată consul-
tat în privinţa mobilizărei, a gradului de pregătire sau
spre a-mi da avizul dacă armata era pregătită să intre
în campanie, Pe cât ştiu şi am auzit. nici ceilalţi . ins-
pectori generali nu au fost consultaţi la intrarea în cam-
panie; singur numai d. genera] Averescu ne-a spus că
a făcut un raport seris Ministerului în această privinţă.
Sunt absolut convins că eşecul armatei noastre se dato-
rează I'psei de instrucţie, armament şi muniţiuni.
Cu îmbrăcămintea stăteam deasemenea prost, aşa
încât se lua hainele şi rufăria morţilor şi celor intraţi
în spital.
Intr'un memoriu ce am prezintat ministrului. se
află relatate multe chestiuni referitoare la comanda-
ment şi conducerea trupelor.
(ss) General de div. în retragere, D. Cotteseu.
26 Septembre 1918.
232 ANEXE
2) Depoziţiunea generalului Averescu :

La izbucnirea războiului european, ştiind stare
a de
nepregătire a corpului I armată, am făcut
un raport
asupra mobilzărei acestui corp, în care
puneam în evi-
denţă defectele de organizare în ceeace prive
şte pregăti-
vea corpului de axrmaţă pentru războiu. Făce
am să re-
iasă în special slăbiciunea infanteriei din
cauza insufi-
cienţei şi calitative şi cantitative a încadrăril
or, precum
şi slăbiciunea marilor unităţi în general, din cauza
amestecului trupelor de rezervă în trupele
active şi din
cauza insuficienţei artileriei; amestecul menţi
onat este
contrar art. din legea, de organizare.
Văzând că nu se ia în considerare acest rapor
t, am
făcut un al doilea la 11 Septembre 1914, în care,
referin-
du-mă la primul, accentuez din nou defectele
semnalate.
care între timp, în loe de a se atenua, s'au agravat
prin
crearea, de noi unităţi şi anume batalioanele
al IV-ea şi
batalioanele de miliții, şi mutarea de ofiţeri
superiori
activi la unităţi de rezervă, rămânând să fie înlocu
iţi de
ofiţeri de rezervă în capul celor active. Această
măsură
nu putea decât să slăbească unităţile active, fără
să în-
tărească pe cele de rezervă.
In iarna 1914—15, nu-mi amintese ziua, am fost
chemat de ministrul de războiu şi mi-a făcut aproa
pe o
imputare că prin raportul meu criticasem organizarea
ewmatei ; a doua zi toți inspeotorii am fost chema
ţi !a
Palat, unde a, venit şi q. Brătianu, ministrul de războ
iu.
Am repetat, observaţiunile mele asupra slăbi
ciunei înca-
drărei, insuficienţei artileriei şi amestecului
trupelor de
rezervă cu cele active. Ministrul de războiu mi-a
răs-
puns în calitate de preşedinte al consiliului că armata
română nu va avea de luptat cu trupe mai bine organ
i-
zate. Am repetat că, o pregătire serioasă de războiu tre-
Due să se gândească la toate posibilităţile.
In anul următor 1915—16. starea armatei nu sa
îmbunătăţit prin faptul că infanteria a fost diluată
din
ce în ce mai mult şi deci sa slăbit încadrarea peste
mă-
sură, iar artileria n'a putut fi sporită, deşi deja
era in-
suficientă chiar pentru ofensivele anterioare, Solidita-
ANEXE 233
tea armatei a fost zdruneinată; şi prin paralizarea in-

strucţiei normale. Chiar imediat după isbuenirea războ-
iului european au început a fi chemate contingente rând
pe rând din rezervă şi cadrele au fost absorbite, astfel,
în instrueţia de detaliu a acestora, iar după ce trupele
au fost. duse pe frontieră, aativiitatea low, dacă nu totală
dar în cea mai mare parte a fost absorbită de lucrările
de întărire inutilă.
Concentrările prelungite, pe lângă paralizarea în-
strucţiei, au mai avut şi imconvenientul de a zdruncina
foarte serios disciplina, căci oamenii nepricepând pen-
tru ce sunt ţinuţi sub arme şi ştiind pe cei de acasă în
nevoi. au început dela un timp să fugă. Am avut cazuri
de plecări în masă dela unele regimente. Imi amintese
chiar că am pedepsit pentru acest motiv reg. 1 vânători
cu un marş forțat de mai multe zile; iar din cele ce ştiu,
unul din .regimentele dela Vâlcea a trecut, frontiera cu
efective necomplecte la intrarea în războiu.
„Am atras atenţiunea, asupra stărei armatei după în-
'ceperea operaţiunilor, imediat, prin raportul meu către
Rege, din 27 August 1916. |
Dela izbucnirea războiului european, în afară de
convocarea, dela, Palat da care am vorbit mai sus, nu am
tost consultat niciodată asupra nici unei chestiuni pri-
vitoare la organizarea armatei şi asupra mobilizării,
contrar textului precis al art. 33 din legea de organizare
a, ministerului de războiu, care prevede că ministrul e
cbligat a lua avizul comitetului inspectorilor generali,
ori de câteori e vorba de organizarea, mobilizarea şi con-
centrarea în vederea, operaţiilor de războiu.
Care era mentalitatea direcţiunei operaţiunilor în
vederea războiului şi cum funcţiona, comandamentul, se
oglindeşte întrun memoriu pe care l-am redactat în
Noembre 1915. In această privinţă, am înscris în carne-
tul meu, la 19 Ianuarie 1915, următoarea notă: «S'a dis-
pus ase instala turele la Severin, Tg. Jiu şi Râmnicul-
Vâlcea, sau mai bine zis în defileurile cari due dela fron-
tieră spre aceste puncte... Cu instalarea, cupolelor e în-
săreinat comandantul şcoalei superioare de răzhoiu. Cen-
234 ANEXE
tralizarea, cea mai extraordi

nară; ministrul se s.ujeşte
de agenţii săi personali, nu
de organele cari sunt insti-
tuit e pentru asemenea lucr
ări, Nu există inspector al ge-
niului, nu există inspector al
artileriei, nu există şef de
stat-major, nu există comandant
de corp de armată. Ni-
mie din toate acestea. Pe cine a voit ministru
l-a însărcinat. l. pe acela .
La întrebarea ce-mi puneţi, răs
pund că dacă nu
am intrat în acţiune până la Sep
tembre 1915, epocă
până la care cred că puteam şi treb
uia să intrăm, de si-
gur că dup ă intrarea Bulgariei în războiu
nu ași fi con-
siliat o acţiune de cât când sar
fi revenit la o situațiune
cel puţin asemenea celei din Sep
tembre 1915, ceeace nu
a fost cazul în August 1916, când
situaţiunea militară
în eşichierul nostru era, mult
mai defavorabilă pentru
noi. (Ser bia era
scoasă afară din cauză, Turcia era
provizionată, Bulgaria intrase nea-
în acţiune, creând un
front în spate, iar. comunicaţia
cu Salonicul era tăiată).
In oric e caz, dacă motive politice ar fi imp
us intrarea
noastră în acţiune, nu aşi fi consimţit niciodat
ă, dacă
aşi fi fost consultat, de a opera dup
ă planul întocmit,
Relativ la chestiunea Turtucaei, nu
pot să dau de-
cât aprecieri bazate pe cele ce am
putut afla dela ofi-
ţerii Cartierului general al arma
tei III, Impresiunea
ce am căpătat este următoarea
: Lucrări.e de întărire
nu erau executate după un plan matur
chibzuit şi cores-
punzător situaţiunei topografice şi
condiţiunilor prac-
tice. Etfectivul infanteriei necorespu
nzător extensiunei
capului de pod, iar numărul gurilor de foc insuficient.
Consider 'că a fost o greşeală neertată că
când situaţiunea a, devenit gravă, atunci
nu s'a lăsat coman-
dament ulu
i local libertatea de a hotări dacă
se mai pu-
tea continua, lupta, sau că retrager
ea era inevitabilă.
Mi sa confirmat în mod pozitiv că
prin telefon sa
dat ordin direct dela Marele Cartier, în mod
absolut ca-
tegorie, de a, rezista până la ultimul om,
când coman-
dantul local a cerut să se retragă. Nici
situaţia generală.
ANEXE 235
nici importanţa 'ocală a capului de pod nu impunea un:

usemenea. sacrificiu.
(ss) General Averescu,
3) Depozițiunea generalului, Aslan :

Am fost comandantul corpului III până la înce-
pulul mcbilizărei, când am fost numit comandantul ar-
matei II-a. Deşi făceam parte din comitetul inspecto-
rilor generali, nu am fost niciodată consultat în vre-un
chip asupra planului general de mobilizare, organizare,
concentrare şi planul de campanie.
In ce priveşte preparaţiunile, deşi am intrat în:
războiu după doi ani de război mondial, în care timp
puteam învăţa mu'te, am început campania în cele mai
rele condițiuni. Aşa : Regimentele nu aveau decât 6
mitraliere şi din acestea au trebuit să dea 2 regimente-
lor de rezervă, aşa în cât regimentele din corpul mew:
de armată aveau unele 6, altele 4 mitraliere. Artileria,
grea, atât de indispensabilă în războiul mondial, lipsea:
"cu totul. Ce'elalte tunuri de calitate mai bună, erau
în disproporţie, însă în minus, cu efectivul.
Armele de infanterie se compuneau din : arma
Mannlicher 189, arma model 1879, o armă veche eu
tragere înceată şi fără muniţiuni, având ca aprovizio-
nare 70 de cartuşe de fiecare armă şi cu care au fost
înarmate batalioanele de'a "Turtucaia. cari au fost puse
în primele linii şi care, după ce au terminat aceste car-
tuşe, nu au mai putut face uz de arme. La aceste arme:
se întrebuinţează pulbere neagră cu fum.
La armele 1893, stocul de muniţiuni era complect.
Dar din aceste arme nu aveam nici jumătate din efec-
tiv : totalul lor se urca la cifra de 270.000,
Pentru artileria grea în genera! nu am avut stocul
de război. Nu s'a făcut decât o singură comandă de
proectile unice. care pentru întreaga armată erau insu-
ficiente cu totul, e
Aeroplane, baloane captive, fără de care nu se poate
236 ANEXE
regula tragerea, artileriei, nu au existat. Ca artilerie

antiaeriană nu se dispunea de cât de vre-o
câteva, baterii
de 75, model 1887, cu tragere înceată. Ca
exemplu pot da
că la armata III, divizia 19-a, nu exista
decât o singură,
baterie cu tragere repede, restul artileriei cu tragere
înceată model 1887; iar la divizia, 18-a
nu exista nici-o
mitralieră, şi numai după ce am luat
comanda armatei
III-a, am înzestrat-o cu 18 mitraliere,
ceeace faţă de
cele 36 mitraliere de fiecare regiment
german, era, o
«ifră ridicolă,
Asemenea nu am avut grenate de mână (la intra-
rea în campanie se făceau încă exper
ienţe) ; nici tu-
iiuri sau mortiere de tranşee.
Inainte de mobilizare Şi în cursul
operaţiunilor,
aimata noastră, care în timp de pace numă
ra 15 di-
vizii, a fost mărită la 23 divizii, dispoziţiune greşită
care a avut ca consecinţă ruperea echilibrul
ui între in-
fanterie şi artilerie, ruperea legăturilor tacti
ce în unităţi
şi agravarea crizei încadrărei. Mare parte
din companii
erau comandate de sublocotenenţi sau
ofiţeri de rezervă,
iar multe plutoane de sergenți sau elevi
din şcoala mi-
tară fără experiența, necesară. Dacă
mai ţinem seama,
că 6000 învăţători au fost înaintați ofiţeri după
o pregătire superficială de două luni de zile,
ne putem
da seama; ce înrâurire nenorocită a avut asupr
a: condu-
cerei războiului o încadrare atât de defec
tuoasă.
Cu ocazia inspecțiilor ce am făcut unităţilor
corpu-
lui III armată, am putut constata calitatea
cu totul
proastă a materialelor din cari se conf
ecţionase echipa-
mentul. In asemenea condiţii este explicabil faptul că
puţin timp după intrarea noastră în război, ministrul
de război a fost nevoit să facă apel la generozi
tatea pu
blică cerând pentru armată rufe. încălțăminte şi haine.
(ss) General M. Aslan.
4) Din raportul generalului Averescu către

Rege :
23 August 1916.
M. V. încredințându-mi comanda, armatei
III, cu
ANEXE 237
misiunea de a face faţă unei eventuale invazii de la

sud, cred necesar, fiind în joc interese atât de vitale, să
arăt M. V. mijloacele de cari dispun pentru a face faţă
unei invaziuni dela sud între Mostiştea şi Olt.
Armata III se compune din corpul V şi VI de ar-
mată, corpul V din diviziile 10, 12 şi 15, iar corpul VI
din diviziile 16 şi 18 şi 2 brigăzi mixte.
In formaţiuni normale aceste mari unităţi ar tre-
bui să cuprindă : 82 batalioane cu 82 secţii mitraliere,
72 baterii de câmp şi 12 baterii obuziere uşoare, la care
dacă se adaugă şi artileria grea de care dispunem, ar fi
destul de însemnate pentru a preîntâmpina, orice" în-
cercări de trecere a Dunărei. — In realitate însă armata
III-a se compune numai din 54 batalioane cu 57 secţii
mitraliere, numai 44 baterii artilerie şi numai 2 de obu-
ziere uşoare. Rezultă dar o diferență în mai puţin de :
28 batalioane, 25 secţii mitraliere, 28 baterii artilerie,
10 de obuziere uşoare. Această atât de însemnată deo-
sebire numerică este mărită foarte mult prin calitatea
trupelor şi organizarea unităţilor.
Astfel, din cele 54 batalioane numai 10 sunt din
regimente tinere, 20 sunt din regimente de rezervă şi
19 sunt din batalionul IV. adunate din toate unghiu-
rile ţărei, şi 5 batalioane de: miliții. In aceste trupe, a-
fară de batalioanele tinere, numai cele de rezervă sunt
trupe cari, bine încadrate, pot lupta alături cu cele din-
tâi, fără a le influenţa în rău; batalionul al IV-lea şi cele.
de miliţie nu numai că nu sunt de ajutor în vre-o luptă,
dar sunt un element de panică şi al urmărilor ei. Acea-
stă afirmare o bazez nu atât pe raţionamentul abstract,
cât pe faptele concrete petrecute deja dela începutul
războiului, între cari prenumăr şi pe cele povestite mie
personal de generalul Teodorescu. — Este de adăogat
şi faptul că chiar unităţile despre cari am spus că sunt
în stare de a sta fermîn faţa primejdiei, au în ele să-
mânţa de panică în cea mai mare parte în ofiţerii de
rezervă, improvizaţi din învăţători.
In ce priveşte artileria, situaţia e şi mai puţin satis-
făcătoare : Din cele 46 baterii existente, numai 22 sunt
1238 ANEXE
«cu tragere repede (în cari numai 2 de

obuziere); restul
Se compune după cum urmează: — 15 bater
ii cu tragere
înceată, 2 baterii de 57, 4 baterii de 53
(pentru infante-
rie), 3 baterii diferite. Incadrarea şi instr
ucția acestor
baterii lasă iarăşi de dorit, ceeace micş
orează şi mai
mult valoarea or tactică, deja vestul de
unică prin va-
loarea materialului.
Ceeace face însă ca totalul acestor forţe
să nu re-
prezinte nici măcar valoarea de războj
a elementelor
bune este amestecul lor... Părerea mea este
a se reface:
ordinea de bătae a armatei ; a grupa unităţile
bune la
un loc, ceeace ar da un corp de armată norma
l...
| (ss) General Averescu
XVI
OCUPAREA BUCOVINEI
Î. Telegramă cifrată a prefectului de Suceava către

:
„Prezidentul consiliului. — (5 Nov./24 Oct. — ora
3.15:
p. m.).
|
Eacelenţei Sale Marghiloman, prezident al con-
Sihulu de mimştri, Iaşi.
In Gura Humorului şi la Câmpulung, după pleca-
rea autorităţi or austriace, bande armate au
început
desordine şi jafuri. O delegațiune a locuitorilor
din
«raşe cere intervenţia noastră şi trimiterea
grabnică
de ajutoare, pentru a fi apăraţi. Aşteptând dispozi-
țiunea E. V. în această privință, adaog că un escadron
de cavalerie aflat în localitate poate fi trimis în
orice
moment, cum şi un detaşament de jandarmi. — Un
or-
din afirmativ ar produce o impresiune din cele mai
fericite în toată populaţiunea.
Prefect de Suceava, Lecca.
ANEXE 239
2. Telegrama cifrată către prefectul de Sucea
va.
(5 Noembre s, n. — ora 5,40 p.m.).
Lecca, prefect de Suceava, Fălticeni.
Sunteţi autorizat a trece Jandarmi şi un escad
ron
cavalerie pentru protecţia populaţiunei. (Acela
ș ordin
„a fost dat pentru punetele Suceava şi Iţcani). Trupele
se vor purta cu cea mai mare umanitate cu popula-
țiunea bucovineană. Măsura de faţă sa comun
icat şi
ministerului de război. |
Prezidentul consiliului, Marghiloman.
Notă. — A doua zi dimineaţa (6 Nov. s. n.
Suceava, O. G. Lecca, împreună cu generalul 1918), prefectul de
C. Neculcea, comand.
trupelor din Fălticeni, şi colonelul Gr. Odobes
cu, intrau în Bucovina,
în oraşul Suceava, iar trupele se îndreptau
spre Gura Humorului
şi Câmpulung. Lu aceeași dată, prefectul de Botoșa
împreună ni P. Wyzanti,
cu comandantul trupelor de acolo, treceau la Iţcani).
3. Telegrama de mulțumire a orășenilor din Câm.

pulung. (6 Noembre s. n.).
Marghiloman, prim-ministru, Iaşi.
Delegaţiunea română din judeţul Câmpulungului
moldovenesc, de acum înainte al Regatului român liber,
aduce mulţumiri cu lacrămi în ochi prim-ministrului
pentru ajutorul dat la intervenţia prefectului de Făl-
ticeni. |
(Semnături). :
4. Telegrama Consiliului Naţional către reprezen-

tanții Bucovinei pe lângă guvern. (5 Noembre, ora 4,20,
Mihăileni) :
Sever Zotta, archiva Statului, Iaşi.
Rog comunicaţi imediat următoarele agentului nos-
tru diplomatie Dr. Bodnărescu : Situaţiunea din ce în
ce mai critică reclamă imperios neîntârziat intervenţia,
armatei române, la din contra mişcarea bolşevică des-
240 ANEXE
lănţuită va avea cele mai grave urmări pentru chestia

românească. |
Preşedintele Consiliului Naţional, Iancu Flonăor,
Secretar Sbiera.
(Cernăuţi, 4 Noemabrie 1918),
XVII
Adresa de protestare a fostului guvern Marghiloman şi
a partidului conservator către Rege, privitor la anularea
lucrărilor Parlamentului din 1918 :
SIRE,
Subsemna
ţii membri ai guvernului demision
at la
24 Octombre şi prezident al Camerei
dizolvate la 6 No-
embr e, în absenţa colegilor lor reţinuţi la Bucureşti,
în numele însă a] întregului partid cons
ervator. avem
onoare să atragem cu tot respectul aten
ţiunea Majes-
tăţei Voastre asupra, gravei alterațiuni
ce decretele eu
No. 3272 şi 3273 din 6 Noembre 1918
pot aduce raportu-
rilor dintre "Țară şi Coroană.
Prin simplu decret al Puterei executive, se
declară
nule şi neavenite toate lucrările îndeplinite
de Cowpurile
Legiuitoare în decurs de cinci luni,
Dar, Sire, aceste Corpuri Legiuitoare au fost
vocate de M.
con-
V. în deplina Ei suveranitate şi fără ca
voinţa Ei să fi fost înrâurită de vre-o constrân
gere din
afară. Ele au fost deschise în persoană de
M. V., care
a declarat via Sa mulţumire de a se găsi în
mijlocul
reprezentanţilor Naţiunei.
M. S. a trimis sub a Ei regală iscălitură în
cerce-
tarea, aceston Corpuri Legiuitoare numeroas
e proecte
de legi pe cari M. V. le-a discutat cu miniştri
i respec-
tivi. M. V. a promulgat legile votate, după cum M.
V.
a cerut şi obţinut dela guvern ca să fie ținute în
loc
proectele din iniţiativă parlamentară. cari nu intrau
în vederile M. V. Astfel, rare ori s'a împlinit mai
per-
feet în litera şi spiritn! ci preserintiunea art, 32 din
Constituţiune, care proclamă că «puterea, legislat
ivă se
exercită colectiv de către Rege şi reprezentaţiunea
, na-
ANEXE
241
ţională»! In fine, M. V. a dat înve
stitura solemnă celor
doi Episcopi aleşi de cele două
Corpuri Legiuitoăre.
Toate aceste lucrări colective, M,
V. le şterge dintr'o
trăsătură de condei !
Sire, acest act, este fără preceden
t în viaţa de Stat
a ori cărei ţări din Europa.
El are însă, din punctul de vede
re monarhie, o la-
tură care ne îngrijoreşte. Când
România şi-a dat o mo-
narhie' ereditară, ea a înţeles prin
aceasta, să ia o ga-
ranţie de stabilitate a legilor şi
instituţiunilor ei. Ea
a constituit astfel pe Coroană
păzitoare pe deasupra
partidelor şi intereselor. ei permanen
te. Dacă însă Re-
gele îşi şterge iscăliturai pusă pe
legile şi pe actele de
Stat colective, această garanţie a
stabilităţii dispare şi
se slăb
eşte puterea Regalităţei.
M. V., prin jurământul ce[ impu
din Constituţiune, este ţinută să păze ne art. 87
ască Constituţia.
Din Constituţie face partie şi legea
. constituţională, din 19
Iulie 1917, pe care decretul No. 3272
pretinde să o aplice
în alegerile viitoare. Dar acea
stă lege constituţională
prescrie prin art. 57 că principiile
din legea, electorală,
„privitoare la compunerea, Camerei
şi Senatului, se vor
vota conform art. 128 din Constitu
ţiune, ceeace însem-
nează că trebuesc votate cu două
treimi din voturi, fiind
prezenţi două, treimi din voturile Parl
amentului.
Crede M. V. că fără o flagrantă violaţiune a
Consti-
tuțiunei un simplu decret poate înlo
cui această, forma-
litate, decl
arată esenţială de acest articol 1982
Lovitura de Stat ce sa înfăptuit fără
de nicio ne-
voe, cu aceste repetate călcări ale pactului
nostru fon-
damental, a dat o pildă care ne teme
m că sar putea
întoarce de alţii în contra, principiului
dinastie.
Este de datoria! noastră, dinastiei
neclintiţi şi cari,
când am fost chemaţi în vremurile foarte grele,
am
slujit eu absolută abnegaţiune Coroana
şi Ţara, să fe-
rim pe M. V. de poveţele rele, arătându
-I urmările pri-
mejdioase la care ele pot conduce,
A. Marghiloman, C, Arion, C. Meissner,
I. Mitilineu, Gr, Cantacuzino, C. M. Seulescu,
Garoflia, N. Ghika.
(Nov. 1918: — Redactat de A. Marg
hiloman,
16
242 ANEXE
Facsimil după manuscriptul „NOTELOR POLITICE“,

O pagină din: caetul anului 1897, scrisă în întregime în
româneşte. :
i deccea citea Fr. 1/3 — A, Au, aa sf

d 4/ o fu Catre Z 4 Zana feri cula CA se dat ar
esf ne Sf za fo Pan, fn nea cafe de. cir Buia ra

Mu LL batea. Maat g o pia fi
Aaa) a hat Zi. 7 hora af anu Fei
re tza fa Ye aus Fi e! (Za
Vika. oa Ce dak Roua o i |
Puiu. 4 Dai he. O yeamiT | VA gh Za.
6 PL mt io ZI
VAR za , tudom ue 9faqei_ Tea e i cs tos
Voia Pat € Ca |
d Ja Can fa— La e Ca a Vata bea amet ,
CAVII pf fopa Fe La ta
la agp Ci , ne_ af o Zu Ya
A ua 1. Casin pr Zu: Le A he.

Dei Miza e a er he:
LI Apa Ii i de det
of mbatifi A acra feet în: apasa
n ce dh of of Aire li, ee
4 “ay Dim Cauza m ete a [aaa
ale fa? rar «i Ru Vauk: Vale2 m.
a Ad Za A TUT do pu &.
daf ete NA ata ea |
ANEXE 243
Facsimil după manuscriptul „NOTELOR POLI

TICE“.
O pagină din caetul anului 1910, scrisă parte în românește
parte în iranțuzește.
Z am = adie mc TA une ca” nat

Lepa
e (m. Aida =
„Fii sad X Vefea 9 fanta Vaz, A
ia XA edem - onora Dizui Z.

S,
| ia tam ACA (pu. a eadea_ cu LD
war fe , bau — I oara i Mokuse “ana fe
d a: 2cu- va pet d ci A
tare PA: PA fu 7 Fran
fe fa “a Del — ne Van ate. Ca ica:
: Fit
2 an 0 Ha” ee e ca
du = muia Cana cut Ya pf a seca AR
(an a (a— e ta ; daX_
fe
PR fi pi Cop
Y Ze
“ Z, iLt.
mpi d
LI ZA 4
s__ PA die PI ete
YA e VA te O ce Yan a. fi
cae piYaei SV are Pie pe auda
"a e îd us pf în PA
zeta fag — pd d 4 d,
d pf d Fu ae haYina. uda. E,
dit fc Dai ha - Ho Viaa i euy ame
[i fi) Za Poe off ea det
fă. a = Adina au a AY au. 4
(e ar ia” P' Ecou gar? pi liga
da or) pa £PRucdiu_
e d Mit le,
turta — o if Pa Rue * cf cupa a
ecler . au 7 her ce pp Vai |
A Acuma ct ra rai ea ăla.
(af pat fi cană aA_ Vai dacat —
Abis. Ii
FR pere di (P aate fs inu lia „=
244 ANEXE:
Ch
E oo aaa
Facsimil după manuscriptul „NOTELOR POLITICE“.
Ș
O pagină din caetul anului 1924, scrisă în întregime în
iranţuzeşte.
d na „ae au ham, € orb rm pia

A fe paccadh-, « 7 mie,a det
ett Peau “e
edem ou Ja PA acc ch Vai
e— We
fă a ecjad Aa and ch ”
(Ali A A 7n Or s Lion
an fe n afin al. out as
Te “o,
i
mentina ef 2ad 4 Cana. ,
Pr « n Aur ae.
Je Tar du 4” pir:
' Țăn arie sfe pen fim AA” “pi
at dA fe
en fa
an e dum 7
> e Al
ama
ou — Je n a 2 a “sea LE d Ia
ce e
Han
ag afle b—, em dl ema fum
Tab
m palgte - ZUtere
ad ave fou Ai 7 4 d Pati an
af,
pi pd nn
a i fac done fie pe wou
NE — fac
LO Dar ph fi —
a p
Pate a 4a mi Mamei af Sa
are A I_
i ape ae Fe d
fa «-
non Dam fe e pa ARI poti ramă to

owvan. —
, ou
Mou 2 > la, =
pi I/ A
C
a? m d am
dif
JA pt e
ee up
amizmi!a A Ad ana hm
n oa
pai “ d AI
E .
“4 aolea n S + $ fi Pont A
D: 4
lsPi piî fe ele Se fi (a— E fa
Ada
i aa afi ist
lan
Joel
A
pom Pio aid
crai iri
aS .
cl
a,
A
a
pi ri SM
Îi e cab
„Jt Je fe pe fifa a
ate d:
ge a. a a aurii ele pm d pat
,
LA Pele at Pat.
4 a
Ap
” Rh nee Ve
le apr
7 ou A du e bea
(crea d
d
a “2 „pet a
Ce pia
z a LA “pehd
i ph
2 an bd um
h om o. sorei,
des gu ade - Ie ol d an fe
a cepe a. ai de. Ad Je
(se Îmt a m
dia ape "d
Sf cea i feat
Sata 4 TD fn
ue ur pa , _ Ala chid - i oaie
me e con s.
a Con faze
pb bel Tek
(_ TPes” fu?
ast A eu
li: tuns .
[+ mA. JI a abuz ( Jim / Ție pa fo
Ga Că î
YI
bu
,
n Shady ! amnene- Aoua
(a James ch
« mm Fa
a A A [ela ma
5 "AEy
' IVERIFICAT
2017

Note Politice Vol 5 Marghiloman Alexandru Bucuresti 1927

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Note Politice Vol 5 Marghiloman Alexandru Bucuresti 1927

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Note Politice Vol 5 Marghiloman Alexandru Bucuresti 1927

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

„70 |

Tous droits de reproduction, de traduction, d'adaptation et

Copyright 1927, by the Editura „Eminescu”, S. A., Bucarest

Toate drepturile pentru reproz

„noastre :' «va - trebui refuzat cu multă, delicateţă, căci

«Il faudra refuser tres dlicatement, car ils sont. eapables;

tiei să nu se rezeme pe un singur cap. Pentru. Vaida

discursuri pentru a-l convige să consulte poporul înainte

longs discours afin de consulter le peuple avant de proceder

Ionescu obținuse chiar din ajun dela slabul Arion ca

„mâmae, Take ayant obtenu du faible Arion que celui-ci allât

3 Februarie. — Averescu se crede în ajun de a lua

3 fevrier. — Intcrieur ; Averescu se croit ă la veille de

“Duminecă a 'fost o masă 'de adio pentru Saint-Aulaire

declaraţie care s'a speculat atâta în contra lui, Regele

să se ipnotizeze pe revendicări locale ; că cele 300 mi-

Regele nu va acorda disolvarea,: pentru aceasta nu

dent şi pe deasupra e şi mojie». (Cum sau schimbat tim-

il est aussi grossier». (Que les temps sont changâs...!), TI

Asupra Basarabiei şi a Ardealului: 'Prebue să înce-

Sur Bessarabie, ainsi que sur Ardeal: îl faut commen-

ar îi câştigat 60 milioane; Maniu lasă să se

zităţi; art. 49 consacră o spoliaţiune, dând indemnizărei.

struositâs, dont Part, 49 consacre une spoliation en donnant

riilor şi o lege a asociațiunilor muncitoreşti.

la loi du loyer et une loi des assoc

multă mirare: presupun că numai convocărei lui Ave-

6ionne: je suppose que la, convocation d'Averescu seul, par

declaraţie care s'a speculat atâta în contra lui, Regele

să se ipnotizeze pe revendicări locale ; că cele 300 mi-

Regele nu va acorda disolvarea,: pentru aceasta nu

Monsieur Cambon, chargâ d'affaires de France, a fait

rien (2), mais il a voulu me flatte» et se mettre bien

— Ei Vaida mi-a cerut o întâlnire ca, să-mi spue că

— Vaida, qui m'avaiţ demande hier un rendez-vous, vient

sarele sunt la Wilson şi când se ştie ce sunt statist

riilor şi o lege a asociațiunilor muncitoreşti.

la loi du loyer et une loi des assoc

multă mirare: presupun că numai convocărei lui Ave-

6ionne: je suppose que la, convocation d'Averescu seul, par

Lipsa lui Take Ionescu din noua combinaţie este

Labsence de Take Ionescu de la combinaison est tres.

de către Lloyd George a stării de lucru din Basarabia

Les journaux rel6vent Yaccusation porte

— La o conferinţă a Băncii Naţiunei, Aurel Vlad.

Guvernul a vrut să modifice legea, electorală

Monsieur Cambon, chargâ d'affaires de France, a fait

rien (2), mais il a voulu me flatte» et se mettre bien

— Ei Vaida mi-a cerut o întâlnire ca, să-mi spue că

— Vaida, qui m'avaiţ demande hier un rendez-vous, vient

sarele sunt la Wilson şi când se ştie ce sunt statist

13 lunie, — [n fine şi Take onescu a ajuns minis-

rog ! — şi-a pierdut complect capul. Nu are cu colonelul

p.! — a completement perdu la tâte. Aveo le colonel Rosetti,

et VAÂngleterre, a eu soin d'ajouter que Millerand a renou-

semneze o altă afacere, «Hambarul»

affaire, le Hambarul (sujet de

ma pas 616 capable d'organiser mâme une milice: «C'est

că a făcut un acord cu «Serviciul de navigaţie româ-

un accord avec la «Navigation Roumaine». Je Pai pousst â