Arhiva Someşană Revistă Istorică-Culturală, 06, Nr. 10, 1929
Arhiva Someşană Revistă Istorică-Culturală, 06, Nr. 10, 1929
Arhiva Someşană Revistă Istorică-Culturală, 06, Nr. 10, 1929
SOMESANA
REVISTA ISTORICA-CULTURALA
CUPRINSUL:
Virgil Sotropa.: Militarizarea Vdiei
Pag.
I. Tara: . 31
Vasile Bichigean : Un capitol din
litikiul Bistritenilor ca Somesenii » 41
Corespondenta Nascu - Moisil
Petri 1860-1864 . » 66
I. Martian Jurnalul loan
muta 1848-1849 99
:
Nicolae Dräganu : interesantd
a vicarului loan Md-
rian. stefan Buzila: Adause la
biografia lui norian Porcius
date despre Rodna. Virgil
.Sotropa-: Apele minerale rodnene
1839 121
' 133 .
Fapte constatdri
Bibliografie . ... 149 '
151
No.
Militarizarea Bârgäului
Virgil Sotropa
www.dacoromanica.ro
2
www.dacoromanica.ro
Secretarului guvernial Daniel de Straussenburg;
20 lulie. Maiestatea Sa a ordonat sá fie estimate patru comune:
Rus-Borgo, Alsó-Borgo, Felsd-Borgo Prundul Säcului, sä se
conscrie la statul militar sá se incorporeze la regiment.
Lucrarea aceasta mi s'a incredintat mie, de aceea te intreb:
Cine stint proprietarii acelor sate? Câte case, familii, biserici sunt
acolo? Sunt oamenii multarniti cu starea iobägeascá, voia
se fac Cari sunt preotii cu influentá? Sunt oamenii
frico§i ori rezoluti?
Generalului de divizie baron Christian Rail; 12 Au-
gust. In 8 c. s'a conscriptia in Bârgau care constä din
Alsó-Rus Borgo Felsó-Borgo Joseni, Mijloceni,
Suseni, Prund, Tiha Bistrita. Oamenii sunt dar sármani.
De ad - cu exceptia unei adresate
contilor care regretá cä le is din proprietäti,
interesul regimentului cele ce
rnaiorul Heydendorff raporteazA din tot generalului
urmätoarele:
1784 lanuarie 27. Oamenii zic ca ei sunt »inquilinic (jeleri)
iobagi, ceeace Bethlene§tii nu vreau sá recunoascä.
satele arbitrului functionarilor. Populatia din Bârgäu a
avut mult de suferit partea boierilor stäpânitori, cari cer pret
de rascumparare considerabil. Dar poporul pretinde sa fie des-
pagubit pentru prestatiile peste mari. in 1775, in
ba7a de false, li-s'a pus in spinare o companie de exe-
cutie pentru pretinse prestatii neimplinite, pláteau muncá
bani, natura bani ; pentru dreptul de cârciumärit sätesc
nu li-se da nimic; la furnizarea vinului li-se dedeau vase rele,
ca se varsa, curgea acum ei trebue sä-1 pláteascá;
prestatiile le-au tot sporit domnii, täranii trebuia le lucreze
saptamânal nu ci 7 zile; unii despre cari se credea zilele
lungi dill lulie n'au lucrat destul, trebuia lucreze in plus câteva
zile; altii cari n'aveau vite, trebuia sá lucreze cu mult mai mulVca
in de 200 sa furnizeze 1500 §indrile; dacá
era bolnav, i-se lua singura avere: vaca in prestatiei
indatorate neirnplinite.
www.dacoromanica.ro
4
www.dacoromanica.ro
5
www.dacoromanica.ro
6
www.dacoromanica.ro
7
www.dacoromanica.ro
8
www.dacoromanica.ro
Ce celelalte plânsori, spre a incunjura confruntari
i urmari neplAcute, sa li-se dea sfat vatavilor altor slujba§i
economici sä trateze prostimea cu blândete nu cu asprime
prin ce devine pi mai recalcitrantä, iar cazurile de nesupunere sä
le raporteze comisiunii.
*
www.dacoromanica.ro
cuitori a preMtimpina cazuri analoge. Daca va fi nevoie sa se
tina pi mai departe delicventul, atunci in lipsa altui
sigur, magistratul din nou sä-1 preia pi pâna la alta dispo-
attic, alte eventuale ca7uri similare le anunte imediat
9. Ca privitor la contributia regala sa nu fie nici o indoiala,
se hotareste ca perceptorul comitatului Dobâca sa fie avizat sa
incasseze cu stricteta contributiile, fara privire la afacerile comisiunii.
www.dacoromanica.ro
11
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
prezenta pretorelui absolut spre a-se
evita excese cari usor pot sä fie comise, comisiunea hotäreste:
12. i-se notifice comitatului pretorul este aci persoana
cea mai cunoscutd, prin urmare prezenta lui inomis spre
a-se evita vr'un eventual incident pentru care cornisiunea nu
poate lua rdspunderea.
www.dacoromanica.ro
14
www.dacoromanica.ro
18. Pretorul sä fie citat in fata comisiunii sä fie admo-
nestat, iar la caz de va repeta tiansgresiunea, sa fie tras la ras-
pundere.
www.dacoromanica.ro
16
www.dacoromanica.ro
Sept. 18. S'au rezolvat rugäri asternute in timpul de 6 zile
a stat comisiunea in munti.
Login Criste din Borgo Rus se plânge primarul de
acolo Gavril Criste vrea sä-1 scoatä din casa pärinteascd in care
fusese copii fie scutit de persecutii.
24. Dupdce primarul explicarea el la alt
care bucuros ar vrea sá-1 mutat pe sesia unde a fost
conscris, apa comisia hotäreste ca schimbarea aceasta sä se
nurnai predarea jurisdictia militard, pi atât pâratorul
pârâtul deocamdata acolo unde se gäsesc.
*
www.dacoromanica.ro
is
Väzând mandatarul familiei la confruntärile fäcute
la conscriptiile militare la cele carnerale, in inte-
lesul planului fixat dupäce exceptia urbarului
portiuni Apaffiane, care nu face nici a parte proprietate,
alt document autentic nu s'a produs din partea familiei, comi-
siunea ia ca directivä in judecarea conditiunii locuitorilor tabelele
de rectificare (däri) pe locuitorii insemnati in tabele ca jeleri
cu 3 taxä capitalá asemenea considera aceasta ocazie;
el, mandatarul, protestä impotriva acestui procedeu. Apoi declarä
toti locuitorii exceptie in intelesul unei pertractdri comi-
sionale tinute in 1780 sunt de privit ca veritabili face
in materia aceasta o intâmpinare in senzul cäreia Bargäuanii decla-
raserä inaintea vicecomitelui, a dregatorilor, birailor domnesti,
primarilor crainicilor ei sunt iobagi, aceasta o
mai de voie nesiliti de nimeni.
Cutoatecä mandatarul in aceastä intampinare se raportá la
locuitorii de aci, nefiind deastädatá sigur dacá
se aláturä la declaratia lui, deoarece multi la conscriptie s'au
jeleri, ba oameni liberi, chiar armalisti ; deaceea
comisiunea aflä necesar se ordone, ca:
27. Mandatarul sä producá din partea vicecomitelui a fami-
proprietare dovezi in pentru asertiunea sustinutä in
sa.
*
www.dacoromanica.ro
conscriptie mai apoi la confruntatie i-a inscris ca jeleri;
deaceea comisiunea impune ca:
28.Mandatarul spre a dovedi asertiunile sale sä
comisiunei cari câti ar fi acei locuitori cari din clasa
iobagilor au fost trecuti in a jelerilor, cutoatecä ei la conscriptia
premergátoare s'au declarat iobagi au fost conscrisi ca atari.
*
www.dacoromanica.ro
se constate adevärul. Comisiunea trebue sä primeascä depozi-
de oamenii cari cunosc teritorul au acolo gospodarii.
Dacä mandatarul cunoaste alte modalitäti, sau e de parere ca
comisiunea nu-si indatoririle, sa descopere totul ce
peste tot, el deoparte a recunoscut ca comisiunea
dä silinta, dealtäparte declara de repetite ori ca familia
grofilor suferá pagube, de-a eciza cazurile; i-se impune
si specifice arnänuntit toate cazurile, in cari proprietarii ar fi
nedreptätiti.
Privitor la munti i-se lärnureste rnandatarului, ci numai
aceia pot fi numiti priviti ca alodiali, pe cari
seste pentru trebuintele sale ori di arenda in folosul sau
propriu. Dupäce dintre munti numai unii fost tratati ava,
ceilalti au fost lásati locuitorilor spre liberä folosintä, acestia
alit mai putin pot fi priviti ca alodiali, cat livezile din
mufti posedate de locuitori apartiitoai e sesiunii au fost
impuse cu contributii, cu cari nu se impun alodiale.
Apoi mandatarul trebue sa conscriptie se iau strict
consideratie venitele din päduri päsuni.
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24
www.dacoromanica.ro
25
www.dacoromanica.ro
Oct. 2 3. S'a continuat cu confruntarea locurilor zälogite. A
sosit din Bistrita, chemat din partea comisarului diurnä
de 30 cr., diurnistul Hecker spre a ajuta la scrierea proce-
sului verbal.
Oct. 4. S'a i semnat procesul verbal din
18 Sept. 3 Oct. i s'a continuat conscrierea locurilor zAlogite.
Sosind solgäbiraul i rugând pe comisiune sä-1 caci
promite implineascá acuratetä slujba, comisiunea renunta
de-a expedia tablei acuza impotriva lui.
Oct 5. Comisiunea a controlat granitele dominiului spre
Dorolea i lad fatä pi reprezentantii acelor comune, la or-
dinul magistratului din Bistrjta. Delegatul din lad a protestat
privitor la o parte de hotar litigioase, dela adâncAtura Ferli§.
Oct. S'a continuat cu scrierea in coral a conscriptiei.
Oct. 7. S'a cercetat pädurea alodiala Branite sub muntele
Miroslava, privitor la jir i lemne.
Oct. 8 13. Lucrári de colationare care ocazie manda-
tarul a mai fäcut observäri la procedeul comisiunii.
Oct. 14 i 15. In prezenta functionarilor domne§ti, a prima-
rilor pi jura(ilor säte§ti s'au controlat mai obiecte i ve-
nite alodiale.
Oct. Comisiunea a desbátut protestul ledenilor, in care
se zice ei ar avea dela comuna Borgo-Rus o mare
livada, deci aceasta sa nu fie cuprinsä proprietatile de des-
pagubit BethleneOlor, cáci comuna lad va cauta dreptul pe
cale
39. Comisiunea constatá cä in conscriptia cameralá s'a facut
amintire despre locul protestat.
*
www.dacoromanica.ro
27
www.dacoromanica.ro
28
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
o
www.dacoromanica.ro
Tara Näsdudului
I. Martian
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
din nordestul nordul Eiropei. Acest fapt a fost confirmat,
ultimele decenii, prin temeinicele cercetäri arheologice ce s'au exe-
cutat in provinciile germane, stabilindu-se aurul din obiectele
antice ce s'au gásit in Prusia, Holstein, Hannover, Bavaria
i pe insulele Fünen, Seeland i land este aproape in intregime
de din Ardea1.1)
Având in vedere principal al productiunii au-
rului din Ardeal in antichitate era inspre din sud din
sudvest, al cäror nivel cultural era mai progresat, pe câtä vreme
cantitä¡ile negociate nordice prezintau abia o fracjiune
din totalul exportului ; ne vom putea da cât de conside-
era pe acele vremuri suma productiei anuale de aur in
Ardeal. De parte, consumul acestui metal in stadiul
dela inceput, cererile de aur brut din de hotarele
in cre§tere. In consecintä productia lui trecu in scurtä vreme
peste limita fixatá prin anotimpuri se extinse asupra
i
www.dacoromanica.ro
34
www.dacoromanica.ro
un numär considerabil de numiri topograf ice rämäsitele grandioa-
selor fortificatii ce ni-s'au conservat depe acele vremuri pretutindeni la
inträrile inspre muntii Ardealului, ne vorbesc precis specificat.
In a urmat cä s'au cii $i
au depus apoi noile baze ale regatului Dacia, care pela
inceputul secolului prim de era crestinä a luat un impor-
tant avânt de preponderanta politicä in orientul european.
Dela Celti se crede cä derivä numele orasului minier
Rodna numit Rocna din tara Näsäudului.
gravul conflict cu Roma consecintele cärui re-
gatul Daciei, precum se a fost desfiintat teritoriul lui a
fost incorporat in parte la imperiul roman.
In decursul alor ani, cât au durat aceste räsboaie,
populatia Daciei a suferit mari Procedand deci Romanii
la o nouä colonizare a provinciei, au preferit in acest scop ele-
mente romane romanizate din cuprinsul imperiului,
cari au utilizat in prima linie soldati serviti, cari trebuiau
inproprietäriti, apoi muncitori in interesul exploatärii mi-
nelor de aur, pe urmä elemente burgheze atrase in mare parte
de faima abundentei de aur in noua provincie.
bunä parte din elementul burghez era provenit, dupä
märturia monumentelor epigrafice, din Asia-minorä maicuseama
din provincia Syria. S'a intâmplat adecä, pela inceputul secolului
al doilea al erei crestine, cä o catastrofä, in forma unei perma-
nente seceti a distrus intreagä vegetatia desävârsire, pe o
mare parte a provinciei Syria in putini ani a prefäcut-o
pustie, impreuna cu capitala Palmyra alte vre-o 100 de orase.
Dela sine ci populatia atinsä de acest flagel s'a refugiat
chiar dela in toate pärtile, iar unii dintre acesti
profitand de colonizarea in curs a provinciei Dacia,
adapost tara noasträ. Despre acesti Syrieni ne spun
monumentele epigrafice cá erau stabiliti in centrele comerciale
situate pe linia dela poalele muntilor metaliferi, »Apuseni
in orasele pe al in prezent existä Clujul, Turda, Alba-
lulia satul Oeoagiu.1) Tot montimentele epigrafice ne infor-
www.dacoromanica.ro
meazá cá acesti Syrieni erau element burghez se indelitniceau
cu industria comerciul ce se desfásora in jurul productiunei
aurului.
Nu posedám nici un indiciu in regiunea minierá a
de sus s'ar fi stabilit vre-o colonie de Syrieni, sub raporturi
celor dela poalele muntilor apuseni, fiinda aci pânä in
prezent nu s'a descoperit monumente epigrafice. Totusi
in aceastá regiune este in de ceia ce ni-o
dovedeste asemânarea numelui Násäud din prezent
cel al orasului um din Syria, mentionat la Plinius,1)
care s'ar putea considera de importat de un grup de coloni
veniti din acel stabiliti in aceastä provincie.2)
Se pare deci cá colonii Syrieni au dat noua numire vechiului
centru minier din basinul de sus doar cu decenii
in urma celor ale centrelor de importantâ mai mare din interiorul
Ardealului ; fiinda actiunile de colonizare, organizarea noilor
raporturi sociale culturale, instituirea de linii mai solide de
comunicatie in general civilizatia romank plecând din sud, dela
Dunárea de jos, nu puteau sä ajungá mai aci la periferia
din extremul nord al provinciei.
Conjucturi favorabile pentru exploatárile miniere au creat
in decursul stápänirii romane in aceasta regiune o stare de inflorire
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
38
www.dacoromanica.ro
Am arätat cele precedente cä, chiar dela inceputurile
miniere aceasta regiune, o mare parte a aurului se
exporta in invecinate, in schimb pentru vite cereale.
Aceasta situatie s'a perpetuat in decursul stäpânirii romane,
doar' chiar prin intermediul autoritätilor i cu intensificarea
ploatärilor din aceasta epocä, proportional cu necesitätile de
tinere a unui numär mai mare de muncitori, s'au majorat i
cantitätile destinate pentru exportul de frontiera impe-
riului, in raport cerintele elor nordice, in a chror viatä
intervenise avânt inspre cultura lux. ca o conse-
cintä naturalä a exportului de aur din Ardeal in cursul atâtor
veacuri in regiunile barbare, se ridica in popoarele dornice
de a se instapáni pe acest nesäcat de bogätie de a-I
ceri pentru sine cu proxima ocaziune bine venitä. Astfel se
naleazá la anul 249 atacul Gepizilor impotriva acestui sector al
frontierei imperiului. Ei traverseaza muntilor noWi
inainteaza in interiorul provinciei. Impäratul Filip Arabul con-
duce o§tirile romane impotriva invinge in o decisivd.
Totu§i cu ocazia pacii ce impäratul Decius le Gepi-
zilor o fa§ie de teritoriu din nordul provinciei in care erau caprinse
toate castrele romane situate la aceasta frontierl') Extensiunea
acestui teritoriu cuprindea deci linia muntilor din nordul Ardea-
lului cu valea Some§ului-mare, care se intinde paralel
dealungul carei erau castrele cedate Gepizilor la satele : Tihäu,
Che§eiu, Beclean Orhei din prezent, unde se mai vád
resturile
Astfel au trecut muntii metaliferi din nordul Ardealului
preuna cu Somesului tara Näsäudului in stäpânirea Ge-
pizilor, cetatenii Romani din aceste parti colonizati aiurea,
ceeace se confirma prin o inscriptie dedicatä impäratului Decius,
care a fost gasitá la Alba-lulia.2)
Infloritoarea industrie din tara Näsäudului trecu
ea la mâna noilor proprietari i nu incape Gepizii,
ajutorul muncitorilor cari au rämas pe au continuat
ploatárile, precum ne dovedesc cunoscutele tesaure atribuite acestui
popor, cäror apartin cele ce s'au descoperit la Centrul
1) Dr. C. Diculescu. Die Gepiden. Halle 1922. Vol. p. 31,
2) Dr. C. Diculescu op. cit. C. I. L. 1176.
www.dacoromanica.ro
40
www.dacoromanica.ro
41
Vasile Bichigean
www.dacoromanica.ro
42
Maiestate,
La cererea inaintatá Comandamentului suprem de câtre mili-
tarii regimentului al doilea de domiciliati in Valea Rodnei,
ca in conscriptia sá fie trecuti, in conformitate cu
termenul libertini, dat de militarizare in documentele
Regelui Matia, la rubrica: »starea anterioarä« ca libertini nu
ca iobagi, Comandament suprem, adáogând in actul No.
10205 1845 observä'rile:
1. la apelul fäcut de aceiasi militari in chestiune
in anul 1822 s'a adus deciziunea prea pentru dânsii
militarizati pentru totdeauna este tot una, dacá in conscriptii starea
de mai inainte este indicatá ca stare de iobagi sau de libertini ;
2. CA documentarea istoricä privitoare la Valea Rodnei,
de apelanti si cu multä de Comandamentul
suprem in actul No. 3908 din 1837 este de petitionarilor numai
intru atât, sunt luate in considerare observärile la
1 Maiu 1764 de Cancelaria din Transilvania. Conform
acestor observäri documentele din anii 1472, 1475, 1498 dovedesc,
locuitorii din Valea Rodnei au fost incorporati la orasul Bistrita
cu aceleasi drepturi, libertäti i prerogative, de cari se bucurä
cetatenii ora§ului amintit. Dacä aceste documente vor fi recunos-
cute ca adevärate, vor servi spre petitionarilor.
3. CA n'a gäsit actele ulterioare, cari motiveazA starea de
mai de libertini a petitionarilor, nici adnotarea privitoare
la starea de iobagi in conscriptiile militare:
Ne invitA, ca presupunând, cA in arhiva existä
documente, cari se dovedeascA starea de dinainte de militarizare
a petitionarilor - la primirea actelor citate de petitionari
pentru dovedirea acestei chestiuni incurcate i la sosirea
informatiilor date de directorul fiscal, sä ne spunem pärerea.
Actele respective s'au scos din arhiva fiscalä cameralä
s'au transmis directoratului fiscal pentru a se lua informatiile
necesare privitor la petitia din chestiune, dimpreunä cu un
subt No. 13.962 1845. Prin acestea se constatä, ora§ul
intreg districtul Bistritei, dimpreunä toate därile, impozitele i
venitele sale, a fost däruit in 1453 pe veci lui loan Huniade?
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
44
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
46
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
fost luatä aceasta datä unei comisiuni mixte, care
lichideze pretentiunile magistratului bistritan.
Aceasta comisiune s'a adunat ziva de 18 Februárie 1764
a ajuns la urmätoarele rezultate:
1. priveste deosebirea de päreri magistratul
bistritan locuitorii din Valea Rodnei, dacä acestia a fost iobagi
sau liberi aci s'au luat in considerare actele prezentate de
magistratul bistritan), comisiunea a pärerea, cä Valahii
din Valea Rodnei au fost iobagi in aceastä calitate anexati
ora§ului Bistrita. Aceasta din urmátoarele motive:
a) privitor la ace§ti Valahi, cari nu sunt
amintiti ca iobagi, magistratul bistritan a raportat regelui Matia
anul 1472, i-au fost däruiti mai termenul
donatiunii nu este mentionat nicáiri, mai departe cá
magistrat a fost in domeniul Rodnei subt titlul de
incorporatiune cá a fost stäpânirea acestui domeniu
la anul 1756;
b) Cu introducerea magistratului bistritan s'a fäcut
cu titlul de incorporatiune, totusi prin introducere i-s'a
atribuit nurnitului magistrat domeniul din chestiune;
Cu toate cä locuitorii din Valea Rodnei au fost incor-
porati la ora§ul Bistrita drepturi libertäti, de care
se bucurau cetätenii acestui oras, totu§i comuniunea acestei
libertáti este a se numai in felul, cum .o aveau ceialalti
locuitori de aceea§i conditie ai districtului bistritan, adecá iobagii;
d) precum orasul Bra§ov are incorporate sate, in care
locuiesc oameni liberi, cari cu toate acestea nu se bucurá de
drepturi ca cetätenii din Bra§ov, este a
se relatiunea locuitorilor din Valea Rodnei cu ora§ul
Bistrita;
e) Luarea in stápânire a Rodnei este acum deja lucru
invechit.
pärere deosebitä de a Comisiunii exprimat comisarul
Ladislau Szombatfalvi, primprocuror fiscal, (intemeindu-§i
párerea pe documentul Thes. No. din Februarie 1746), care
a sustinut, Valahii din Valea Rodnei nu au fost iobagi, ci au
fost, in privinta drepturilor, egali cu Sa§ii, anume:
www.dacoromanica.ro
a) Fiinda orasul Bistrita nu poate nici o dovadá pri-
vitor la däruirea Väii Rodnei;
b) Fiinda locuitorii din Bistrita n'au fost sinceri, au
raportat in anul 1472 regelui Matia, numitii Valahi le-au fost
aruiti; dimpotrivá in documentul regelui Matia se ordoneazá,
acestia au fie considerati
libertatea nu se potriveste de
toate liberi ; - cum
starea de iobag;
-
c) Fiinda temeiul documentului regelui Matia suscitat
(din anul 1475) orasul Rodna dimpreunä eu Valea Somesului au
fost incorporate in scopul unei situatii niai comode
de a li-se face o usurare; ba inch li-s'au dat libertátile
privilegiile, de care se bucura Bistrita ; chiar
dacä mai ar fi fost iobagi, acum trebuiau considerati liberi
totul;
d) Prin introducerea orasului Bistrita in stápânirea orasului
Rodna se numai incorporarea acestuia nu
dreptul de proprietate.
2. Privitor la pretentiunea pentru trecut a orasului Bistrita,
ridicatá de Valea Rodnei, amintit s'a declarat multumit
suma de 12.000 florini, desi Comisia a recunoscut,
cá-i compete mai mutt.
Acest combate numitul comisar afirmând,
erariul este obligat dea despägubire orasului Bistrita
pentru militarizarea Väii Rodnei numai in cazul, locuitorii
acestei Vái au de achitat unele datorii, cari le
locuitori din districtul Bistritei, deoarece Valea Rodnei este pro-
prietatea Principelui, dupäcurn Fundus regius, la care a
fost incorporatä aceasta vale, este mosia acestuia.
3. Chestiunea despägubirii, ce este a se da orasului Bistrita
pentru militarizarea Väii Rodnei, despre care despägubire a garantat
natiunea säseasa, se va pläti.
Acest proces verbal comisiunii amintite s'a locului
prea din partea tezaurariatului regesc la 24 Martie 1764,
dimpreunä raportul directorului fiscal No. 1724-1793
pärerea susnumitului comisar (in arhivä n'am putut
nici o indicatie despre aceasta), iar din partea guvernului
regesc la 20 Martie 1764, opinia contrarä, favorabilä
opiniei comisiunii. Locul prea a luat act de acest proces
4
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
51
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
54
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
5g
www.dacoromanica.ro
bucurä cetätenii bistriteni. Ba prin eiictele regelui Ludovic
li-s'au däruit in anul 1520 insignii, privilegii de care
au parte ceilalti oameni situatia de cetäteni. Cetätenii bistri-
en toate cd putin mai de ce le-ar fi incor-
porati in anul 1472 1475 locuitorii din Valea Rodnei au fost
däruiti pe vecie lui loan Huniade urmasilor acestuia, in
anul incorporärii suscitate nu erau supusi vreunui domn de
mânt, ci erau liberi.
2. Valahii amintiti au fost eliberati judecätoreste din situatia
de iobagi, care voia sä-i bage orasul Bistrita, astfel ulterior
n'au mai putut fi considerati drept iobagi.
3. In urmarea acestora fiscul regesc, guvernul regesc
judeatile aulice totdeauna au declarat, cá Valahii amintiti au fost
sunt liberi, ba fiscul regesc a pornit proces, ca sä se
anuleze dreptul de proprietate, care arogat orasul Bistrita
fatá de Valea Rodnei. Deci tezaurariatului regesc nu este
interes procedeze impotriva acestei stäri de lucruri, mai ales
cá directoratul fiscal afirmá, cä este in detrimentul paguba
fiscului regesc, dacä acesti militari sunt in listele de
conscriere ca fosti iobagi.
4. Conform cu actul No. din Februarie 1764 amintit mai
dintre delegatii comisiunii mixte, trimise pentru lichidarea
pretentiunii ridicate de orasul Bistrita fatä de Valea Rodnei in
scopul primirii unei despägubiri pentru militarizarea acesteia,
anume: delegatul provinciei C. Adam, presedinte de Curte de
Apel, delegatul militar generalul L. B. Roth delegatul camerei
regesti Ladislau Szombatfalvi procuror fiscal, acesta din urmä a
fost de pärere celorlati doi delegati, sustinând cá locui-
din Valea Rodnei n'au fost nicicând iobagi, ci, in privinta
a drepturilor, egali cu Bistritenii.
5. Nu numai guvernul regesc a recunoscut actul No.
6312-1788, cä locuitorii din Valea Rodnei au fost liberi a
afirmat, hotärirea pe calea judecátoreascá in temeiul
actelor prezentate lui in anul 1760 privitor la faptul, aceia
totdeauna au fost liberi, nu se poate invalida pe cale extrajudi-
ciará, ci cancelaria aulia din Transilvania a fäcut cunoscut
camerei aulice cu actul No. Thes. 2808-1792, cä Rodnenii au
fost oameni liberi comisiunea mentionatä n'a avut niciodatá
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
Dimpotriva din petitia câtorva comune militarizate din Valea
Rodnei, petitie inaintatd tezauriatului regesc prin comandamentul
suprem actul No. Thes. 10.205 1845, anume: Feldru,
Lesu, reiese pentru ele nu este indiferent, in ce
situatie vor fi puse dupä trecere de secoli in cazul exmilitarizárii
pi le-ar veni greu, ca ele comune odatä libere sä fie consi-
derate târziu iobage. La aceasta exmilitarizare a comunelor
amintite pi la o eventuala schimbare a sistemului militar face alu-
siune cancelaria din Transilvania in actul anexat No.
2108-1792. Tot astfel de mäsuri de precautiune s'au luat pi in
rescriptul regesc cuprins in Arh. lit. Y punctul 9
se spune, - in cazul exmilitarizärii locuitorilor din Valea Rodnei
ori a dáruirii sau vinclerei acesteia din partea Sale, -
locuitorii amintiti sä ajungá numai sub jurisdictiunea orasului
Bistrita. In urmare Rodnenii drept cuvânt se pot teme, ca nu
cumva - intâmplându-se acest caz orasul Bistrita capete
ca iobagi supusi domniei de pámânt, pe ei cari au iesit din
viciul militar, dar cari mai de aceasta nu au fost iobagi,
cum dovedesc documentele mai sus. Se mai tem din
motivele: deoparte in listele militare au fost conscrisi ca io-
bagi nu din proprie, ci din vina altora, de parte ca
nu cumva - - intâmplându-se cazul amintit al ori dona-
tiunii Väii Rodnei - (desi aceastá Vale a fost luatá din asazisul
Fundus regius incorporatá ca donatiune inalienabila pi astfel
vinderea nu se poate face consensul autoritätilor prea
pi impotriva legilor) - sä fie däruiti sau vânduti ca iobagi.
10. priveste faptul, cum este a se trece in listele
militare conditiunea veche a locuitorilor VAS Rodnei, nici o partidA
nu a intentat proces. Astfel din acest punct de vedere nu s'ar
nici o inovatie sau modificare, situatia militarilor
rodneni ar fi ca situatie de iobagi. Apoi nici de prezent
nu s'a ridicat nimeni impotriva schimbärii, ce ar fi sä se
privitor la situatia Rodnenilor astfel fiscului nu-i este in
interes sä se contrazica lucreze in contra sa.
Orasul Bistrita a renuntat la Valea Rodnei scopul
tárii regimentului de granitá, o declaratie (cf. copia seria 7),
in care spunea: renuntä pe veci pi irevocabil nu-si rezervä
nici un drept asupra acestui tinut, chiar dreptul de proprietate
www.dacoromanica.ro
nici sine nici pentru urma0 Astfel nici nu poate sá
contrazicg schimbdrii din chestiune, nici sä-§i mai facá vreo
pretentiune la aceastä vale. incât inregistrarea stärii vechi a
locuitorilor Väii Rodnei numai de ordinele mai i in
special de statul militar, care are putinta sä-i treacá cum au
fost, adecá ca oameni liberi, cum s'a dovedit in cele anterioare.
De altfel prin considerarea, ca oameni liberi a locuitorilor din
Valea Rodnei, nu numai se vine intr'ajutorul acestora, ci se
face o indernánä fiscului regesc, care totdeauna a sustinut cu
dreptul cu toatä täria, ace§tia n'au fost iobagi. Mai poate
pretinde cu drept cuvânt, ca locuitori sä nu fie trecuti
din drept iobagi din partea oficiilor militare, care
trebuie sä stea in ajutorul fiscului regesc. aceasta din
motivul, bine dovedit in cele de mai locuitorii amintiti
n'au fost iobagi, a doua in conformitate cu motivele aduse de direc-
toratul fiscal in rapoartele No. 13.962-1845 pi 4509-1846, in
care aminte0e, ar fi primejdios pentru fiscul regesc,
Rodnenii ar fi considerati drept iobagi pi cd introducerea stárii
veche a Rodnenilor ca stare de iobagi poate sá dea ansá cândva
ora§ului Bistrita, sä sustiná Valea Rodnei n'a fäcut parte din
pämânturile
Majoritatea ' tezaurariatului regesc státätoare din consilierii
gremiali : Francisc de Fillenbaum, Carol Eder, Otto Honnamonn
i Frideric comandamentului suprem raportul
directoratului fiscal, dimpreuná cu actele respective cu opinia
comuná, se pärerii, conform cáreia locuitorii Rodna
nu au fost ora§ului Bistrita ca iobagi, ci au fost incorporati
ca oameni liberi, inzestrati cu toate libertätile, de care se bucurau
cetätenii bistriteni. Aceasta cu atât mai vârtos, finda este in
interesul fiscului regesc, care a pornit proces in anul 1822
impotriva ora§ului Bistrita, ca a§azisul Fundus regius sá se
pästreze in intregimea sa. Sustinem aceastá pärere in butul
tuturor motivelor directoratului fiscal cu actul No. Thes.
a) -
13.962-1845, motive mentinute i acum i anume:
toatä deciziunea guverniatä in 15 Februarie
1760, prin care locuitorii Väii Rodnei, erau declarati locuitori
liberi ai mo§iei comisiunea arei i-s'a dat spre
studiare aceastá chestiune in anul 1764, folosindu-se de copia
www.dacoromanica.ro
guvernului in anul 1770 (arh. fisc. gt. fasc. seria a
*doua), a decis, ace§ti locuitori sunt a se considera iobagi ;
b) Ca in acelasi an 1764 guvernul regesc, in baza motivului
invocat de comisiunea s'a aläturat la pArerea acesteia;
in temeiul copiei guverniale seria 4, pArerea aceleiasi
comisiuni mixte privitoare la Valea Rodnei a fost aprobatä in
acelasi an de locul prea
d) CO conform aceste trebuie credem,
locuitorii Vaii Rodnei cu ocazia de au
fost ca iobagi, mai ales in privinta aceasta in registrele
militare acuma sunt amintiti ca iobagi;
e) interventia energica din partea directoratului
fiscal, 12 lulie 1788 la guvernul regesc care pe
atunci era unit tezaurariatul regesc), despre care se o
copie in actele inaintate, in listele de conscriere ale locui-
torilor militarizati ai Rodnei nu s'a fäcut nici o modificare
priveste starea veche;
procesul intentat de fiscul regesc in anul 1770,
parte in parte stins prin prescriptie, a fost resuscitat in
anul 1822 la tribunal, dar partea a ridicat
impotriva continuitätii procesului, iar fiscul regesc a
apel astfel procesul este in curgere;
g) se referä la textul cuprins in nota informativA a
Comandamentului suprem sub No. Thes. 10.205 1845,
de urmätorul continut: deciziune din 1822, pe care o
petitionarii care se au primit-o
ocazia unei reprezentatii similare cea de acum este a
se in felul, gränicerilor din al doilea regiment de
valah, militarizati pentru totdeauna, le este indiferent,
privitor la de mai sunt ca
iobagi sau ca liberk.
Aceasti chestiune a fost supusä anul 1822 deliberArii
mai acum nu s'a adus nici o deciziune,
locuitorii militarizati ai Rodnei au fost ce priveste
situatia anterioark in listele de conscriere in starea de
mai adeca de iobagi. In urmare in aceste liste,
nu se va decide judecatoreste in favorul locuitorilor anlintiti,
nu este a se face nici o schimbare, partea adversä
www.dacoromanica.ro
locuitorii petitionari ai Rodna au fost
dati militiei de ca iobagi in registrele militare au fost
trecuti ca atari. schimbare s'ar face aceste registre ar fi
unilateralA nu ar fi nici spre folosul petitionarilor nici cauzei
fiscului regesc, care a intentat procesul.
In urma tuturor acestora cu supunerea pe
Maiestatea ca privitor la chestiunea aci privitor la
declaratia de noi comandamentului militar de
cu ordinul No. 3514-1846 al aceluiasi comandament,
indurati prea a ne da indrumarile necesare.
www.dacoromanica.ro
Corespondenta lui Nascu cu Moisil Petri
1860-1864
Se cä indatä desfiintarea granitii militare ardelene au inceput
luptele grele pe cari grdnicerii näsäudeni le-au purtat pentru rec4tigarea
averilor confiscate de guverne sträine räuvoitoare. Dintre luptatorii proeminenti
ai acelei epoce agitate maicuseamä invätätorul Vasile Nascu adtorise in mai multe
rânduri la Viena de unde, intre anii 1860 1864, un lung de scrisori
informative vicarului Gregoriu Moisil preparandial Vasile Petri,
scrisori cari contin nunumai date importante la chestia averilor
primejduite, ci multe alte informatii politice, sociale culturale. Dintre
acele scrisori interesante, pästra!e de DI Moisil puse la dispozilie
spre publicare, pe unele utilizat fostul secretar al fondurilor
näsäudene Dr. Nistor studiul sau despre viata faptele lui Vasile
Nascu. Deci cu omiterea celor mai incepem aci cu publicarea
scrisorilor pärtilor de scrisori inedite acum.
www.dacoromanica.ro
61
www.dacoromanica.ro
6
La aceasta ne-a räspuns cd cât va fi modru de se
va face.
noi a protop. Popasu suplica sinodului dela
Sibiu pentru mitropolia neunitá ; apoi notarul Roman, tepelusul,
cu o suplicd pentru restaurarea cdpitäniei Fagarasului prin un
bärbat numind in suplicä pe Puscariu ori Codru, limbä
mai anexând 17 comune din fostul I regiment
Rdspunsul a fost cd de au avut acest drept mai se va
face aceasta.
Noi in cauza noasträ speciald am cerut:
a) intárirea intepenirea in dreptul de proprietate la codri,
hotare, aráturi fânete, cum le-am avut de mili-
tarizare cum ni le-a garantat Maria Terezia cu patenta
din 12 Noemvrie apoi regalele ce vine acestea ;
b) despártirea cauzei regimentului nostru de a Oltenilor ;
despärtirea venitelor de pe Dosul dela fondul
mondurului, pe acesta da cornitetului spre administrare;
d) cametile restante ;
e) o comisiune sectiunea financiard la minister, care
fim pi noi fatá spre a lamuri cauza noastrá cu documente.
renovarea edificiului de
Suplica noastrá in genere specialä: cea s'a
tipärit pe spesele Excelentiei Sale a Mitropolitului, vom
lása o litografeze in mai multe exemplare la redactiunea foilor
imperiale.
In cauza genere a Romanilor din Ardeal a promis
Maiestatea Sa a Romanilor cu celelalte conatiuni,
aceasta prin o
Croatii au avut aci o deputatiune Banul in frunte;
pentru Croatia Slavonia a iesit un decret Soccievici,
asigureazd limba croatá in administratiune sä o
cancelarie aulici aci in ministerul de stat, care aducá trebile
acelor provincii senatului imperial
Dalmatiei i-au dat libertate de a-se consulta; voeste
a-se incorpora cu Croatia Slavonia; prin urmare socot
nu ne va lipsi realizarea egalitätii celelalte conatiuni.
Maiestatea Sa a spus Excelentei Sale Mitropolitului dânsul
www.dacoromanica.ro
Excelentia Sa aguna bärbati apti pi de incredere
la adunarea ce are sa fie in Alba-lulia spre a croi legea electoralä.
Barif din Brasov scrie de ar fi cancelarul guvernorul
Transilvaniei chiar tätari, nu ne-ar strica nimic, numai dacá se
va da din partea Maiestätii Sale egalitatea dritului Românilor.
Aci s'au insemnat demni de acea adunare, fntre
altii s'a pus Grindeanu Porcius, apoi doi capitani.
Cancelarul a cercat pe Excelenfia Sa Mitropolitul
a asteptat meargä reprezentantii la ; dar n'au mers.
1) Secretar de stat.
Secretar guvernial.
8) Consilier ministerial.
Directorul normale, Näsäud.
www.dacoromanica.ro
70
www.dacoromanica.ro
71
1) Mitropolitul
www.dacoromanica.ro
72
nici una (gazeta) n'a luat petitiunea nostra. Din cea alui
Severu au cumpärat Ungurii ridicata pe toate, numai ca
nu se printre
acum n'am putut face nimic cu Mitropolit ca
sä la cancelarul Kemény; vom vedea ce va zice azi.
in octoihul mic ori mare, mi-se pare Miercuri
seara prochimenul la vecerne: Ridicat-am ochii mei la muntii de
unde Wept ajutorul meu, ajutorul meu dela Domnul cel ce a
cerul !
www.dacoromanica.ro
73
www.dacoromanica.ro
74
www.dacoromanica.ro
75
www.dacoromanica.ro
La impäratul nu am fost sä ce vor face pentru
casele pi fondul proventelor, acludându-le pi memorandul pentru
strämutarea episcopiei, spre a se putea increde spre ce voim a
meni pentru viitor acele realitäti.
aprobatiune are se purizeze tot lucrul pi merge
cabinet; atunci de a-pi avea la mâna-mi adresa mentionatá in
telegramul expediat astázi la ore a. m.
Spre a convinge mai apriat, vä aclud aci un fragment
din cumpäratä anume spre acest scop.
Se implinepte proverbul meu: cá nu vor au7i cucul Bachistii
pe la noi; le poftesc din parte-mi drum bun. »Stai tu
tele« sä le gäteascä calea! Mai ales vecinului nostru Kegler.
»Niciun färä
Doamne, tot eram rece nu cumva vor pi in cauza
aceasla, adecá a-ne cu Bistrita ori vr'un comitat, ini-
midi nostri de cari sunt destui. Nu linisti, pi ieri cer-
cam aflam nu suntem uitati, ma ce-i mai mult ne-am pus
in fruntea tuturor celorlalte natiuni. Durere cá páná la dietä
stau ceilalti Români in trei comitate pi districte sub supracomiti
maghiari pi inspectori sasi.
Dauná in suplicä fost propus pe careva cu numele
de a-se denumi de cäpitan suprem. Se poate face aceasta când
trirnite adresa de lnsä cu cuget separat, consfá-
tuiti-vä. Din partemi cuget pe Episcopul Alexi ori pe Luchi,
un al treilea ar trebui in propozitiune.
pi
lnsä nu intârziati, fiinda apoi dupä vr'o 10 zile voi fi pi
cu cealaltä rezolutiune la spre a putea rentoarce.
Fiinda apa e calculat cá la 15 Aprilie fie cälätorit din
comuna in comuna cornisarul regesc, imputernicit statornicirea
pi introducerea cauzei de proprietatile noas're.
Bine ca ne-a scäpat Dzeu de amestecarea Sasii ori
Azi am fost voios foarte, cugetând cä pe viitor ne vom
putea griji noi noi mai bine de afacerile noastre.
a nu resosi eu, e neintrecut de lipsä a-se instrua
tistii comunelor, cá intrebati ceva hotarelor, mun-
tilor, pädurilor pi fondurilor de c. r. comisar, asa:
Toate comunele au un comitet imputernicit de noi care vor-
www.dacoromanica.ro
beascá sä räspundä afacerile acestea. Ca nucumva sä vor-
beascá careva din prostie ce ar fi in contrazicere cu ale noastre.
Pe se vorbeste barbatii statului de aci, impäratul
nu ra merge la deschiderea dietei la Budapesta. Se cugela mai
milainte ce are de asteptat a auzi acolo!
Nu ar strica când ati face o adresä de multämitä la
Schmerling, ma chiar l-ati denumi de membl u cetätean in
»vestitul Näsäud«. Noi cugetam a fi acestea niste nimicuri,
bAtrânii tinura foarte mult pe aceasta. Poate fi
Compatriotilor i de pe aci, barbari ceonti, nu le
place autonomia teritorului nostru. Au teama cu timpul
vom cápäta arme. ca acolo patrie va face mult
sânge rau.
Nu ati intrebat pe Grindeanu, voeste a rämânea pe
Palestina noastrá; cand ar voi, ce post ar voi primeascr?
De Landes F. Beamten, pe inteleg eu textul acesta, nu ar
fi vorbä.
Thimann are sperantá a post pe ; poate cá nu
www.dacoromanica.ro
Nu a avut Conrad, cä altmintrelea bägam sub
nas 521.000 ce au plätit comunele parte plutärie parte sub
titula de banii la fondul proventelor. Cu casele grädinile
se va cerca, cari vor fi de lipsä capitlului cari nu.
Protestul Telcienilor acludat cu o indrumare in scris.
Timbru pe suplica cea mare acludate mi-se pofte§te in suma
de aproape 10 a. M'am cam opintit cä nu e vina noastrá
ci a ministerului de finante, cä am fost siliti a ne la
Maiestate.
Plätind acestea apoi cvartirul, mi se apropie de sec
§ina. Mi ru§ine a mai ruga pe Domnul Vicar, cu toatä
rusinea n'am ce face - batär 50 vor mai trebui. Songott
va numai asignarea sä nu mi-o Vrednic e
crátorul de plata sa.
Coplimente la toti; räspuns a§tept dupá primirea
acesteia. Na§cu, Viena, Vinerea seacä 29 3 1861.
www.dacoromanica.ro
Lucrurile parlamentelor curg sgomotos ; avui noroc a fi fatä
in ambele de trei ori.
Câtiul vine acasa.
Spune nanasii tale cá o strâng la pieptu-mi ; la fina
Camilo cä-i sárut; apoi la tosi multe complimente; pe tine salu-
tându-te al täu stimätor frate V. Nascu.
www.dacoromanica.ro
80
www.dacoromanica.ro
M
www.dacoromanica.ro
strAinAtate acum la bátrânete, promitându-i a-) sprijini bine
ca strdinii, l-a surprins foarte umplându-i-se ochii de lacrirni.
cu respect adânc al Reverendissimului
Domnii Tale multdmitor V. Nascu.
*
www.dacoromanica.ro
Kisfaludy, Szécseny etc. Cum nu surd acestea ilegale, aa nu
poate fi nici aceea periculoasA, i mai multe altele de acestea,
care vi-le-voi descrie mai pe larg.
Acum gAtesc aceasta scrisoare ca o puteti primi Sâm-
Cu Rainer nu putui vorbi cä era dus spre primirea
Rámân devotatiune sincerul plecatul V. Nascu, Viena
21/5 1861.
*
www.dacoromanica.ro
85
www.dacoromanica.ro
a intro ale sale mâni. se poate, tot se face,
inch paciintä.
Voiam a mai da in scris un ursoriu ; consultai cu alti
de ai nostri, cari cugetä ch mai mult s'a strica deck
ajuta cu acela; astept atât timp de sunt prea sätul.
Denumirile la tabla regeasch inch n'au esit.
Impäratul zice in biletul »Ich ernenne den Landes-
advokaten Alexander Bohatiel zum prov. Oberkapitän des Nas-
soder Distrikts.e
Trebue pe Ungurilor Sasilor e districtul
nostru un ghimpe mare in ochi, au de scop in dieta mai de
aproape al !!
Spre Intreprinderea nisaror reparaturi la de fetite
din Näsäud s'a fost cerut de mult timp prin guvernul Transilvaniei
o de vr'o 30-40 care ministerul de finante nu
se a-se pläti din fondul proventelor; deaceea dând
raspuns negativ, s'au fäcut din nou pasi, acum s'au asignat.
loachim Muresianu ar primi un post in districtul nostru,
i-am scris, nu cu numele Fireste Dlui se
aflä acum in disponibilitate, trage truth de 800 Azi ii scriu
iaräsi spre a-si da Dlui in scris voia.
De fizic ar veni pe Pop, depunând
atunci riguroazele.
Totodata am telegrafiat Dlui Bohatiel, gratulându-i, redac-
hood »Gazetei« spre a-o mângâia.
Cu toti Românii bine simtitori ne-am bucurat foarte väzhndu-
ni-se implinitä dorinta.
M. s. Dl consilierul Pop secretarul Moldovan, apoi
concipistul Puscariu, care de curând sosi aci ieri depuse
jurämântul, oh salutä.
Puscariu erred la cvartir spre a-se orienta din acte
in cauza drepturilor gränicerilor. Se vede un bärbat cuge-
tätor activ.
Decretul Dlui Bohatiel poate pe Joia viitoare se va expedia
de aci la Miko. nationala cuget a-vä trebui acolo, cu
inscriptiunile urmätoare: Virtus romana rediviva, apoi 15/3 1848.
Apoi cealaltä: Für standhaftes Ausdauern in der beschworenen
Treue im Jahre 1848, se româneste, colori nationale.
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
88
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
90
www.dacoromanica.ro
91
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
complimente adânci la toti Domnii. Sum sánatos, vä poftesc pi
voua nap, fina, fini, pi toti finesc in ponive, cum merg
toate acum in lume. Vasile.
www.dacoromanica.ro
Porcius sä-i scriu deosebit. avea de a-i
spune mai amicul Stur c. r. geolog al institutului
imperial de geologie, s'a dus la St. in Ungaria de Nord,
ca Slovac la congresul national ce se va tinea in de mai
multi Slovaci statator. Acestia cred nu au concesiune, pi se
adunä!
Domnul e acum sändtos. Spuindu-i de celea ce mi-ati
scris, cu ochii lAcrimând imi spuse ce va merge
acasá; acolo nu va avea nici o petrecere, ci numai sä doarmá,
mânânce se culce. s'a aci va
avansa la nu cugetá a-se trage la vatra sa.
www.dacoromanica.ro
reintoarcerea ministrului prezident arhiducele f Sri a
subscriere imparatul nostru nu decide nimica!
In e pentru a doua Maiestätii Sale, a
mers eri la guvern spre a cerca lucrul in privinta alun-
garii forestierilor a pustiirilor de paduri, pi apoi rezultatul a-I
spre a-I a§terne Maiestätii Sale ca sä se convingä
cine pi cari sunt vinovatii.
In privinta deschiderii dietei Transilvaniei i eu :
www.dacoromanica.ro
Reverendissime Domnule Vicar, Presupunând ca Maxim
Lica sosind patrie la vatra noastra Näsaud, va va fi spus
gura despre pasii cari tarn facut pe am
totii, ce mingaeri ne-au ; acum fi dela
mine ce a mai urmat dupa toate cele fäcute.
Suplicile noastre ambele, atât ursoriul pentru deciderea cauzei
noastie, pe in contra invinuirilor pentru nelegiuirile
ca intreprinse in districtul nostru, s'au trinlis din cabinetul
ratului la cancelaria aulicá, dupa cum e manipulatiunea de acuma.
Durnineca trecutä despre aceasta, astazi cred cä
s'au consultat despre obiectele acelea in sesia caricelariei aulice,
unde a fost tema cardinala despre deschiderea dietei transilvane,
a conclus in zilele acestea
voi
Vorbind tot aztázi cu referintele prezidentului ministerial
anume Roschmann despre rezolutiunea care o a§tept, imi spune
toate stau zac gata in interesul nostru, nurnai se a§teapta
reintoarcerea arhiducelui prezidentului ministerial Rainer pe
viitoare, mai fim paciinta!! Vai
multa paciintä trebue sä am eu! Imparatul ne spuse de a doua oará
in zilele mai aproape se va decide, ca nu
dela Maiestatea Sa dela arhiducele Rainer, care va rein-
toarce Dumineca, Luni cer ca doar doar mä voi
vedea eu la capät.
au avut ieri la imparatul, jeluin-
du-se despre volnicia cancelariei a guvernului provincial pen-
trucS le pun maghiará de Raspunsul a fost
ca Maiestatea Sa nu despre aceasta acum, de va
cere actele protocoalele congregatiunii districtuale, apoi va
decide dupä drept cuviinta. Doi dintre s'au reintors,
adecä George Strâmbu loan Roman, aci loan Codru
spre a urmári afacerile la decidere.
Zärandenii nu au concesiune de audienta astazi.
Deputatii sunt trei: Dr. Hodo, protopopul Moldovan din Hal-
magiu adjunctul de pretura leronirn Moga.
Eudoxiu Hurmuzaki Andrei Mocioni Dr. Ratiu,
Bologa protopopul Hanea aci vor sosi
deputatiuni dela Arad Marmatia din partea Romanilor spre a
www.dacoromanica.ro
petitiona noi totii ce ne aflam acum aci la Maiestate de-a
bândi concesiune de un congres general; Br. Kemény nu
s'a invoit conferintele ministeriale cu ministri germani de a
recunoaste pe de natiune in Transilvania, »deoarece nu
au teritom Acuma dará sunt ministri germani ca
nilor se dea concesiune de un congres general, ale
concluse se in propozitiunile regesti la dieta viitoare.
Cum circurnstanta pustiirea pädurilor, mi-ar fi de
lipsä a mie aci; adech slobozitu-s'a cineva la mai
ales in jurul pe lzvor, de care se face aci atâta imputare
cd devasteaza pädurile minelor erariale. pare au toti cu
examinele de lucru, ba zic - s'au de-a mai
fiinda mai de o lunä nu primesc de pe acolo.
Acestea foarte, aducandu-mi aminte
de economia mea, mai ales de fäcutul fânului la care nu pot fi
acasä, sporeste mai mult träganarea lucrurilor zabovirea
mea de indelungatä.
Acum Lica parale m'a läsat aci, suma ce o
rezervasem pentru calätoria am atacat-o, ziva pornirii
tot nu mi-e ! Eu pricep prea bine de cu greu vine
comunelor a atâte spese, ce facem?
m'au mai amânat astept; oare fi va numai atât, ori mai mult?
Mai de crezut e acest din
Ori de a primit maior Leo ochelarii, nu
primirea acestor rog sä aveti a-mi
scrie careva, fiinda cum pricepeti, tot pe aci voi fi.
stimä distinsä al Rev. Dvoastre umilit serv
V. Nascu, Viena
www.dacoromanica.ro
Sibiu dtre directiunea financiarä provincialä : cä
licitarea regalelor sä se sisteze pânä la alta ordinatiune.
Mâne primesc eu pe suplica de Duminecá rezolutiunea
pentru licitare, cealaltá nu mai iese.
Rainer nu e reintors.
Bani am primit. Multäritindu-vä mä recomand al DVoastre
serv sincer V. Nascu. Viena 13/8 1861.
www.dacoromanica.ro
Jurnalul locotenentului loan Tomuta
1848-1849.
www.dacoromanica.ro
i
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
102
www.dacoromanica.ro
103
www.dacoromanica.ro
104
www.dacoromanica.ro
105
www.dacoromanica.ro
favorizau o eventualä incercare de incunjor al trupei noastre din
aceastä parte. trupa principald fu in urmätoarea
ordine de :
www.dacoromanica.ro
107
www.dacoromanica.ro
108
www.dacoromanica.ro
La 18 amiazi regimentul muzica in frunte in Cluj
cu un batalion din regimentul Carol Ferdinand, care
ne intimpinase in Some§eni. Compania a fost incartiruita
in seminar, foarte rau, nu se luase nici o pentru apro-
vizionarea soldatilor.
La la ora 3 dupä amiazi plecai cu compania a cärei
am preluat-o in absenta capitanului, la satul unde
am instalat linia de avan-posturi, dar referitor la tinula ce eram
dator sä observ nu am primit nici un ordin dela regiment.
La 20 ora 2 din noapte am fost schimbat de altä
companie nid reintorsei la tot in cartier mizerabil
La 21 batalionul se ralie la ordin douä ore sä
vini comandantul, care sosind in fine ne conduse prin noroiu
in satul Some§eni bird nici un rost !
La 21 Ungurii sub conducerea lui Katona alungará
din Dej pe colonelul Formmacher care avea ordin si tini garni-.
zoana in acest cu batalionul nostru al treilea cu divi-
zionul de cordoni§ti. Deci noi nevoiti sä mai cucerim
Dejul plecaräm batalionul nostru la Valasut unde
petrecuräm noaptea timpul foarte nefavorabil.
La 22 merserim la pe o vreme foarte nefavorabilä.
seara in acel noaptea o petrecuräm
mele in mini in ca soldatii sä fi primit
la amiazi in ziva de:
23 Noemvrie, ni-se dedu voie sä in cartiere.
Dupi amiazi veni locotenent-colonelul cu un batalion din regi-
mentul Si§kovich, un batalion din regimentul Carol Ferdinand,
batalionul al doilea al nostru, companii de cordoni§ti un
divizion de cavalerie.
La 24 se insenind ceriul era o zi foarte frumoasä. Toate
trupele noastre spre Dej la distanti de o jumitate de
de acest comandantul ne dispuse in ordine de
Primul nostru batalion formä aripa iar el era
batalionul dela Carol Ferdinand. acesta urmä batalionul
Si§kovich. Cordoni§tii erau in aripa cu bata-
lionul nostru al doilea, cavaleria dindärät. Artileria consta
din doni tunuri de cite trei punzi, douä de cite 6 punzi o
obuziera. In aripa erau glota§ii impreani cu o companie
www.dacoromanica.ro
lió
din regimentul nostru ca acoperire. Batalioanele erau formate in
coloane cu tiraliori dinaintea Douä focuri din tunurile noastre
semnalarA dusmanului cá ne apropiem. In urma acestor pi dup-
manul se in ordine de luptä pi tiraliorii lui ocupará mar-
ginele pädurii din dreapta pi dela stânga
talionului mi dispuse cu compania in linia de tiraliori, dar
lásá sá-mi dea vre-o reglementarä. Compania noastrá
prima era in linia de tiraliori, aláturea de mine pi astfel
ca sá tragem multe focuri pi dup-
manul dinaintea noasträ trecurAm dealul al viilor. In aripa
dreaptä duvnanul fu respins dela marginea pâdurii pi astfel
trupele noastre mereu pi deopotrivá pe linia
frontului. La ora erau postate tunurile dusmanului
cari uciseri calul sublocotenentului nostru de
artilerie Hiebel. Dar artileria noastrá deschise focul pi trtea
atât de repede cea a dusmanului se vázu constrânsä sá se
retragâ. In acest moment locotenent-colonelul Urban dete cava-
leriei noastre ordin de atac in executarea cApitanul
Lamperg, un plutonier pi un gornist. Sunt de pärere ci ordinul
sefului prin care cavaleria la atac nu prea era motivat.
In general insá alit formatiunea cât pi inaintarea coloanei de
luptá a fost pi cum se cuvine. Urmarea a fost cä
manul cäzu in o groaznicá disordine pi trupele lui abia trecând
podul Somesului sá resfirarä ca nipte turme de oi. Una dintre
cele mai grele arte este de a profita de avantagiile invingerii. Dar
ce au fäcut ai nostrii? Nu am urmärit pe dumanul ci läsat
sá scape. Era abia ora 3 dupä deci mai aveam patru ore
timp sá-1 pi am fi putut sä multe mii. Dar
locotenent-colonelul nostru Urban era ocupat cu un soldat de ai
nostri care furase din o právälie ceva pi a cârui executare
voia sá stabileascá un exemplu pentru consolidarea disciplinei.
Utilizând pe Rornâni de piedestal pentru glorificarea numelui
el dar pe cordonisti pi pe chevauxlegerii cari in
aceeasi prädarä in Dej pose prävalii. Dreptate pärinteascä!
In Dej trupele noastre instalate cartiere.
La 25 Noernv. am fost pe linia de avant-posturi dinaintea Dejului.
La 26 urmárirea dupinanului care se reträgea
inspre Baia mare pi pâná la satul
www.dacoromanica.ro
111
peste noapte.
La 18 noastrá plecá la ora 8 dimineata
sosi la ora 3 amiazi in defileele dela satul Ciucea pânä
la care duce la satul Crazna, iar extremele vedete ale
www.dacoromanica.ro
dusmanului postate pe aceea linie se retraserá. Aci ne oprirám
sä ne cu care ocazie fu capturat maiorul ungur Gyar-
mathi inapoindu-se dela o rechizitie. Acest ofiter dusman avea la
sine suma de 18.000 in monedá hârtie de a lui Kossuth
se spunea cä convoiul cu bunurile rechizitionate urmeazá.
Deci o companie din regimentul Carol Ferdinand fu postatá de-a
dreapta o companie de cordonisti de-a cu ordinul
instaleze avan-posturi, iar locotenent-colonelul plea cu
lionul nostru al doilea 58 intimpine convoiul anuntat. Tunurile
noastre postate la jumátate panta dealului dintre cele
vái ce se unesc in satul Ciucea. Restul trupelor era dealungul
soselei in defileul Crisului. Dar Ungurii cari erau in Ciucea
din zápáceald avan-posturile noastre, dar ele
respinserá atacul Ungurilor pânä in sat. Aceasta era
o mare gresala cáci avan-posturilor nu le era permis, in bazele
regulamentului, päräseasa linia pe care au fost instalate.
Dar cauza acestei greseli este nici la o intreprindere de ale
noastre nu ni-se un ordin precis, nici o directivä in
ce priveste care va fi a se observa sub rapoartele.
De unde urmeazá comandantii sunt nevoiti actioneze pe
dibuite bun noroc. Nu voiu zic in bazele cerintelor
tactice fiinda dintre comandantii nostri sunt forte putini aceia cari
au ceva cunostintá despre acest domeniu al artei militare. latá deci
cauza cá trupele noastre, in cele mai multe cazuri sunt pasive
nu actioneazä; in detrimentul cauzelor celor mari.
CApitanul Blaskovics, ca substitutul locotenent-colonelului
trimise jumátate compania cápitanului Schrott jumätate compania
noastrá pasi dublati Dar locotenent-colonelul se
reintoarse, preluä comanda ordonä se dea semnal de
popas pi se fie anuntati tiraliorii se retragá, lupta
urma fie sistatá trupele inapoiate in primele pozitii din
defileu, pe cari le vor accentuând cO noi dispunem de
superioritatea moralá asupra dusmanului. Dar in momentul când
tiraliorii sO se dusmanul trase focuri de
tun, deci el atribui retragerea tiraliorilor nostri focurilor sale de
tun o energicá de urmárire impotriva noastrá.
Tiraliorii nostri retrágändu-se cam prea grábiti aduc disordine in
rezervele când aceste ajunserä la inältimea liniei noastre ne
www.dacoromanica.ro
I
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
115
www.dacoromanica.ro
era cucerit. Deci noi eram inconjurati din toate pärtile trebuia
sp sä din cursä prin fortä, ori ajar pe furi$.
obositi flämânzi con$tiinta pericolului ne
noui forte.
Cea mai potrivitä cale pentru de a era Valasut
pi in directia cáreia o pi apucardm, dar mai ingrijorati
eram de tunurile noastre hind pämântul rotile
trosneau de se auzea din depärtare pi le trada prezenta. Bagajul
nostru párea absolut pierdut. Inapoiindu-ne la satul Berindea
o apocarärn peste satele Buda pi Mkica pi merseräm
noaptea täcând in Când incepu hi fine a se de
eram in aproprierea dela Apahida. Ne oprim.
coloaná de dusmani constând din infanterie, cavalerie pi
artilerie trecea pe dinaintea ochilor no$tri spre Cluj. Din fericire
du$rnanul nu ne-a observat cáci ai nostri nu au dat nici un semn
de viatá. Dar ce se indepärtá acea coloanä noi
tunurile la posibilá graba pi
merseräm in satul Juc, unde ne simteam in
continuardm pânä in satul Sic unde ajunserdm la ora 3
amiazi, un neintrerupt de 33 de ore! brain
truditi pi dar un popas de o pi jumätate
plecarám iará pi la ora 11 din noapte la Sântioana, unde
petrecuräm peste noapte. A fost acesta un marp pe moarte pe
dar vointa fermä nu ne párási, pi nu am pierdut nici un
singur car bagaje.
La 20 Decemvrie cázu in captivitate cApitanul Petricsevics
eu cele douä companii, pe cari le-ar fi putut salva. La 27 mer-
seräm la Lechinta; la 28 la Besineu unde compania noasträ
eu o companie de cordoni$ti indärät, pe câtá vreme
restul trupelor marpul la Bistrita.
La 29 poposirAm. La 30 epi batatalionul nostru
ora$ului unde trupele furá postate in ordine de pentru
cazul unui atac din partea du$manului fiecárui comandant fu
repartizat un sector propriu. Acesta fu primul caz s'au
mäsurile prescrise de regulament.
www.dacoromanica.ro
117
1849
La sosirá Ungurii in Lechinta. Seara
lionul nostru la satul Säretel, dar nu in ce scop.
La 2 ne dispuserä orasului in ordine de luptä,
adecä ne formarä in masse de divi7ioane batalioane, ba chiar
in gemuri de plutoane. Dar massele erau unele de altele atât
de apropiate in cazul unui atac de cavalerie nu ar fi putut
sä se tragä nici una singurä ca sä perichteze pe celelalte. Dar
dupäce am stat in aceastä formatiune aproape ore era
de frig se ordonä retragerea. Pentru ce oare nu ne-
am retras mai cu douä ore cáci doar nu eram obligati sá
asteptám sosirea dusmanului. Dusmanul Bistrita noi
ne retraseräm la Rusul-Bargäului.
Cu totul o altä atitudine a avut poporul nostru gräniceresc
la satul Mocod, de invasorii Unguri. Aded ei oprirá
nurä, de vre-un comandant, coloanele dusmane pânä ce furä
necesitati sä se retragä, in minoritate disparentä. Astfel
Näsäudul in mâna Ungurilor !
La 3 lanuarie merse un divizion de al nostru la Poiana-
Stampi, unul rämase la iar noi am fost necesitati sä
päräsim ocolul regimentului nostru, cu care ocazie lacrimile imi
ochii. In Poiana-Stampii petrecurdm noaptea in bäräcile
ce se gäsesc acolo, obositi -
www.dacoromanica.ro
118
www.dacoromanica.ro
La 28 lunie fui numit locotenent, iar la 2 lulie de aghiotant
al regimentului.
La 14 lulie castrul dela PzemySl fu disolvat din pricina
timpului defavorabil trupele de 'acolo furä incartiruite.
La 5 Septemvrie au mers companiile 1 3 la Musina,
Wisnic Piwnirna, iar compania a patra la Bohnia.
Batalionul al doilea plecase la 2 August la Sanok.
La 8 Septemvrie statul major al regimentului cu
paniile 5 6 la Krcziwcze trecând prin localitätile: Dynor,
nica, Kroszno, Jaszlo, Brostek, Pilsno, Tarnow, Voinic, Brzesko
ajunserä la 28 Octomvrie in Bohnia.
La 26 Octomvrie am cu diligenta la Tarnow
la 27 de aci träsura la Bohnia.
La 15 Noemvrie am predat agendele de aghiotant al regi-
mentului succesorului meu, locotenentului Tomi, fiinda eu am
fost repartizat la marele stat major, cu rescriptul ministerului de
räsboiu No. 10.065 din 29 Octomvrie 1849.
La 9 am cälätorit cu diligenta la Krakovia in decursul
cälätoriei am fäcut cunostinta baronului Scholten din Viena. Dupä
amiazi am vizitat la Krakovia castelul alte de interes,
baronul Stutterheim.
La 20 Noemvrie am plecat trenul din Krakovia la 21
am sosit la Viena unde am tras la camerazii Voith in
spitalul militar din suburbiul Alser.
La 22 m'am prezintat Excelentei Mengenwein, apoi colone-
lului Gebler locotenent-colonelului Fligely, Generalilor Hinsich
Steininger.
La 23 5i 24 am fost in teatrul »An der am vizitat
telegraful electro magnetic altele.
La 25 am plecat cu vaporul la Bratislava.
La 26 trecui peste Gran la Buda unde m'am prezentat
generalului Haynau, colonelului Raming maiorului Paumgarten.
La 29 am cälätorit cu trenul la Solnoc, apoi cu träsura
peste Kisujszálás Karczag la Oradea unde am sosit in
30 Noemvrie.
La Decemvrie am cälätorit la Borodul-mare de acolo
peste Huedin la Cluj unde m'am prezentat generalului baron
www.dacoromanica.ro
120
www.dacoromanica.ro
121
ComunicAri
Nicolae Dräganu : interesanta a vicarului
loan
Protocolul poruncilor« vicarilor ndsäudeni s'a pästrat arhiva bise-
ricii gr. cat. din Zagra, cu lanuarie 1797. Ele se deosebesc uneori
de cele publicate de I. Martian in numerele trecute ale Arhivei
Pe pp. 169 172 din Nr. II se pästreazä una din cele mai interesante
porunci ale harnicului energicului vicariu loan Märian, tintind reformarea
sens national a portului preoteselor din vicariatul Rodnei. Deoarece s'ar
putea ca ea sä nu fie in alte protocoale (vicariul insusi cere ca
sä nu se pue in protocoale[le] bisericesti ), o reproduc
mai jos, inlocuind sistemul ortografic etimologic al lui Märian din copia pre-
otului cu cel actual, pentru a-i inlesni astfel cetirea.
www.dacoromanica.ro
122
www.dacoromanica.ro
123
www.dacoromanica.ro
124
www.dacoromanica.ro
päturi in fundamentele ei. Cripta s'a aflat, dar cu pdrere de
s'a constatat, cd in timpuri alti curi4 au luat din ea tot ce poate
sä fi fost de S'a constatat insä altceva de
istoric. Anume in fundamente s'au aflat petrii (nu de calitatea
compozitia petrilor de pela Rodna, ci a celor de pela lad
Cepan) anume cioplite in diferite figuri ornamente arhitectonice,
capiteluri etc. Le-am eu cu ochii mei. Acestea dovedesc,
de existenta bisericei monumentale demolate de Tätari
in 1241, a mai existat in Rodna, ori in jurul nemijlocit, o altä
sau un templu nu mai putin interesant, materialul din
el s'a folosit la edificarea bisericii din
In 1910 tot parohul Malai in grädina visavis de
casa parohialä de azi o la o afunzime de 4 5 metri
a dat peste o vaträ de foc liber, pe care era de bine con-
servati táciunii, ca§icum focul s'ar fi stâns abia eri. aceasta
vaträ a aflat o cheie de zar de vreo 30 cm cu o peanä
(partea ce deschide) laid de vreo 6-7 cm tot cam
atât de câtiva ani otelierul Simon Karácsonyi
cimitirul bisericii edificând, cu permisiunea celor
competenti, un la marginea cimiterului bisericii, la afunzime
de metrii a dat peste scheletele, wzate unul lângä
alor 11 oameni, cari pânä aici acoperite un strat gros
de nisip pämânt. Se observa foarte bine, cd respectivii
n'au ingropati de alti oameni.
Am personal cazul prim al doilea cred cd
aceste fapte sunt o puternicd a fortunei inundatiei
groaznice, care a acoperit Rodna cu un strat de nisip
in grosime de mai multi metri. Din imprejurarea cd in Poiana
Ilvei la sdpare de fántâni, la afunzirni insemnate, se obiecte,
ce oarecând au fost pe suprafata cred cd inundatia
groaznicä n'a fost numai asupra Rodnei, ci asupra jurului
www.dacoromanica.ro
imprejurimea Rodnei, articol scris de reputatul medic clujan
Daniel Pataki de Sárospatak. Sub titlul : »Borvizul Rodnean in
1839« numitul medic scrie urmätoarele:
Tara Ardealului chiar inchisä pentru sine ar putea sä fie
fericitä bogatä, pentrua in ea se gisesc toate izvoarele
ale facultätii de-a trái din propriile resurse; numai si le
stim pe acestea descoperi, cunoaste, intrebuinta, gusta, apoi
ameliora nobilita propriile noastre mijloace industriale.
Posedi din belsug aproape toate substantele naturale necesare,
dacá gäsim in ea mlastinoase, scunde, sombre, umede,
neguroase, cari pricinuesc boale molimi, existä in ea regiuni
aer curat minunate ape minerale támáduitoare.
Aceste ape contin multe felurite substante de ale naturii, cari
exercitând diverse influente asupra trnpului omenesc, intrebnintarea
cauzeazá in organizmul omenesc diferite actiuni efecte.
Intentionänd vorbesc pe scurt, dintre numeroasele ape
vindecátoare ale Ardealului, despre apele feruginoase rodnene,
amintesc in general pärtile constitutive energia cari, gäsin-
du-se in izvoarele rodnene in proportii diferite schimbä efectul
apelor conform acelui raport.
Acidul carbonic inspirat e primejdios pentru plámáni, poate
cauza chiar moarte; dar amestecat prin beuturi
sucurile stomacului, nutreste invioreazá. Faptul acesta face ca
apa aibä gust bun si potoleascä setea, tot el
sufletul viata apelor minerale. Pentru aceea cât
apa e mai abundentá in acid carbonic cu cât fierbe bulbu-
ceste mai tare, cu atât e inviorätoare mai digestibilá. Pe
acest efect binefäcätor asupra nervilor muschilor, acidul
carbonic deosebire umorile trupului: le amelioreazA
augumenteazá, le accelereazá cursul, le scuteste de putrefactie
ajungând prin sânge la stimuleazä functia acestora.
are putere face trupul mai viu elastic,
incepind dela digestie la formarea sângelui, pe
care-I
Sdrurile in general subtie, disolvá, räcoresc produc scaun,
unele dintre ele au efect de purificare asupra unei sau altei
pärti a trupului.
Constând apele minerale rodnene din agregarea feluritá a
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
128
www.dacoromanica.ro
nicer a cArui fatä de oaspeti râvnä pro-
movarea binelui public meritä multämitä. Aceastä comisie
cu examinarea stárii actuale a borvizurilor rodnene
cu directivelor medicale privitoare la inovatiile de
fAcut, de§i n'a putut si infiptueasci ceva in mod instantaneu, a
amänuntit starea bäilor,.a fäcut mai multe propuneri
pe cari le-a a§ternut locurilor cuvenite. dach guvernul cu
grijire pärinteasa va adera la acele, atunci pentru viitor propu-
nerile de sigur nu vor rámânea rezultat.
3. Baia rece dela Dombhat. Väzând subsemnatul efectul bun
al reci, i mai bun dach e de borviz feruginos, in
1835 a construit la piciorul fântânii din Dombhat cel dintâi basin
alimentat de izvorul ce tisnea din mla§tinA, care in acel
an s'a pus cu succes in practia. De atunci constructia s'a mai
perfeciona legându-se de curtea carciumei, acum se intrebuin-
ca bae rece de borviz. Apa e feruginoasä,
rosiatea gglbuie, cu temperaturä de 9-10° R. Pagubä ci
nici din partea de sus nici din cea de jos a fântânei apa nu se
poate scurge ca sä fie la Indemânä.
Aci meritä sä se mentioneze cu laudá multámitä baia
cu plácutá pe care a construit-o un grof in preajma fân-
tânii, frumos cusut, pe seama oaspetilor din anul
acesta.
4. Baia Antonia. Aceastá baie rece s'a construit anul acesta
pe cheltuiala comuná a câtorva domni lângä drumul ce duce la
Rodna, cam 500 pa§i departe dela fântâna din Dombhat, prin
captarea mai multor izvoare feruginoase de borviz dela picioarele
Dealului Cetätii. Baia s'a botezat Antonia, adicá cu numele unei
baronese, care mai adeseori lua baie acolo.
Trägându-se api din basinul larg cu ajutorul unei pompe
cadá mare ce stä pe stâlpi s'a construit aci un
foarte practic, care pentru folosinta de ob§te s'a predat comandei
militare de acolo.
5. Borvizul din Valea Ursului. Aceastá apá izvore§te lângá
drumul ce duce la in minunata Vale a Ursului, la depärtare
de un sfert de orá dela sat de 600 pa§i dela Some§. Coloarea
ei este cristalinä, la gust e causticá ca vitriolul. Mai de
mult era foarte autatä, in timpul mai nou izvorul e vizitat
9
www.dacoromanica.ro
mai arareori din cauza depärtdrii pi a incomoditdfii locului unde
se izvorul.
. Borvizul Stentzel din Rodna. lzvoreste destul de bogat
din borta unui arbore, la capätul satului, intr'o vale präpästioasä
din dreapta drumului ce duce la mine, 200 pasi departe de párául
lzvorului. prea beau Qamenii din cauza gustului caustic. In
anul acesta niscai domni au construit la câfiva pasi
o sandrama, in ea au asezat o cadä, pi conducänd apa pe un
au intrebuinfat-o ca baie rece.
7. din Rodnei. feruginoasä, pdräul
lzvorului, izvoreste chiar intr'o pe care un oaspe a ingrädit-o
a construit o scarä la ea. Apa a folosit-o el familia sa in
anul acesta cu bun succes; o duc sätenii spre a face in cäzi.
8. Borvizul din Valea Vimdui. Dela Rodna spre lneu spre
mine, pe päräul lzvorului se o vale
printre paduri minunate, brazi stânci präpästioase, la depärtare
de 5 sferturi de dela topitorile minelor. Pe acest drum in
timpurile mai vechi se putea umbla foarte greu, de oarece ornul
trebuia sä apa de 38-ori. In timpurile mai noi
litatea sirguincioasä l'a tocmit apachiar
pi daci nu e alit de comod ca celelalte drumuri construite in
granifä, se poate usor umbla pe el pi ajunge la izvorul borvizului
cu cele mai incärcate care cu calescele cu ferestre de sticlä. Dela
topitori spre räsärit duce o vale prelipisi pe muntele Bene aceastä
vale, dupi borvizul ce izvoreste in ea e renumit din
vechime, se Valea Vinului. Pe aceastä vale in sus cam
la 500 pasi se o poenifä de 30 40 stânjeni de
deschide
unde izvoreste cel mai feruginos borviz. Sunt
izvoare: cel mai mic curge din borta unui arbore, pi apa lui e atât
de limpede n'o pofi distinge sticla are temperaturd
de 8 ' ; la gust e piscätoare confine mai pufin acid carbonic;
iar flind mai grea decât altele, stomacul nu din ea can-
titatea pe care o poate suporta din apa de Sângeorz ori Dombhat.
Celalalt izvor mai mare a fost anul de cutre un baron,
obfinerea permisiunei mai perimetru de un
stânjin patrat, dupäce s'a pi imprejmuit frumos, de atunci
se intrebuinteazi mult ca cea mai puternicd pi excelentd scaldi
feruginoasä rece; pi atât apa de beut cea de scaldä se
www.dacoromanica.ro
la bolile pentru vindecarea cärora peste tot se intrebuin-
ape feruginoase. Aceastä apá ar merita se cládeascä
in apropierea ei o balnearä prevAzutä birt cu oarecare
confort.
*
Aceste numeroase pi eficace izvoare ridicá apele ferugi-
noase rodnene In apelor minerale ardelene de primul rang,
pi le fac sä concureze cu cele mai renumite ape feruginoase ale
Europei, ca cea dela Pyrmont, Spaa pi Eger. Apoi trebue SS mai
adaugám urmätoarele: Tinutul este admirabil pi se poate mândri,
cei mai brazi pi munti, cu climä blândá; drumurile
sunt tinute in starea cea mai pi lângä ele se gäsesc destule
; chiar pi dacä conditiile de incvartiruire nu sunt cele
www.dacoromanica.ro
plecau la locuinte spre a dejuna, care erau
toate Aproape la fiecare cash se putea vedea cum
apa din cäzi cu pietri infierbântate, sau cum gräbesc
multi oaspeti la du§uri. Dupä se aranjau petreceri. Pe seama
unui grof se inchiriase o locuintä mare, dar el impiedecat
vie la bái, o cedä oaspetilor ca local de cazinou. Ad localul
plin se aranjau jocuri distractive ca domino, tarok, alager, elimi-
nate hind jocurile hazarde. Seara pe rácoare urmau plimbärile
comune träsuri i ojinile, pescuitul vizitarea regiunilor
minunate invecinate. Dumineca se dansa pânä la 10 ore.
treceau repede zilele cu aceste sAptämänile i
petreceri, domnind in tot timpul printre numero§ii oaspeti, de
diversä natere clasä, o egalá condescendentä sociall
Urmând pilda altor mai mari, i aci s'au lansat printre
oaspeti colecte de bani destinati pentru procurarea intocmirilor
balneare. Restul de bani, rämas achitarea
cheltuielilor din acest an, s'a dat in grija unui comitet format din
câtiva domni cari nu locuesc departe de Rodna i cari obi§nuesc
viziteze regulat Mile, ca viitor augumentându-se suma
fie intrebuintatä pentru binele ob§tesc.
www.dacoromanica.ro
133
Praga
Francisc Cabicar.
Praha!
Cum tresare la auzul acestui nume! Este numele
de care sunt legate cele mai scumpe amintiri istorice care este
fala speranta neamului säu.
numeste mamä, a fost cel dintâi ceh, muma
tuturor celorlalte, intemeiat de figura millet Libusa, fiica legen-
darului Krok. Poporul ceh a lucrat sub zidurile acestui orap la
clädirea fericirei sale. De nenumerate ori a fost martorul multor
lupte crâncene. Asediat, incendiat, el se ridict azi maiestos
in contra atâtor vijelii, neclintit in idealul lui pi al poporului säu,
ca un viu exemplu al adevärului strävechiu »dreptatea invinge.,
ce figureazá pe emblema tärii sale.
Ceeace este Suceava, Putna, pentru istoria poporului
românesc, este pe deoparte Visehrad, pe de altá parte castelul ce
se falnic deasupra luciului Moldavei1) spre a domina toatá
imprejurimeacu intäriturile turnurile catedralei sale. Este muntele
Athos al Cehilor. Multe a avut de in cursul veacurilor.
Ceeace a suferit poporul ceh, a suferit orasul lui. Când
a pus coroana de martir pe capul poporului ceh, autând st-i
limba pi legea, toatá Europa s'a cutremurat de räcnetul
»leului alb cu coadá dubläc2). A arätat cá, condus de orbul Zizka,
el poate st-pi apere limba, legea pi Praha lui cea scumpá. Cu
sabia pi buzduganul a reusit s'o apere. Mostenitorii gloriei
1) In limba germ. Moldau, râu se trece prin Praga,
Leal din emblema
www.dacoromanica.ro
134
www.dacoromanica.ro
135
www.dacoromanica.ro
136
www.dacoromanica.ro
137
www.dacoromanica.ro
138
www.dacoromanica.ro
139
www.dacoromanica.ro
140
www.dacoromanica.ro
141
www.dacoromanica.ro
lioanele regilor cehi. In pärtile, in coridoare pe scAri,
sunt asezate sculpturile personagiilor din istoria Boemiei.
sunt arhiva plinä de manuscrise, patente
vechi, inscriptiuni etc. Sala cea mai splendidä din cládire
este Pantheonul din primul etaj. Se impun spre arnintire cel putin
picturile cu cari este mai cu cele ale :
www.dacoromanica.ro
domneste, fumul adelnitelor, dar mai seamä muzica
ceascä fac pe sä uite realitatea, sá câteva
in visuri. Muzica bisericeascä este pe un punct culminant
Praga. Coruri, acompaniate de orgä, uneori orhestratie comp-
se gäsesc mai in fiecare pe marele
mär de ateisti se gäsesc destui oameni piosi in Praga. Majori-
tatea o tin romano-catolicii ; ei au pi cele mai multe biserici pi
sunt mai bine organizati.
Un lucru atrage mai mult ca atentia atät a locuitorilor
din Praga cât pi a sträinilor. Este orologiul (orloiul) vechiu, de
pe vechiul palat comunal. Locuitorii din Praga, pensionarii bät-
râni, stau ore privesc. Este inch un martor al vechii
trainicei culturi a orasului Praga. Un obiect care aratä
mdestrie, ajutá foarte la cunoasterea evolutiei sufletesti,
de in timpurile medievale, pline de razboiu vesnic.
Acest orloiu se crede a fost construit prin veacul XIV sau
XV. Sunt cunoscute orloaie din acele timpuri prin Italia, dar
acesta este un monument de arti proprie, nu imitatie. Pela
situl secolului XIV avea mare renume in Europa orloiul din Strass-
burg. Pe el se citea, pe ora respectivd, pi mersul planete-
de trei ori pe zi apäreau cei trei crai dela Auzind
despre acest orloiu mesterul Hanus, foarte priceput In ale
orologeriei, propus ca pi Praga sä aibä fel. A pi
usit sä construiascä un ceasornic cum pe acele vremuri nu exista.
Nu numai se citea pe el timpul pi mersul planetelor, dar pi
calendarul se regula pi se aräta automatic, in locul crailor
geniosul constructor a fäcut sá aparä (pi apar incA pi astázi) in
fiecare orb cei 12 apostoli in frunte cu Mântuitorul. In tot tim-
aparitiei in care timp figurile se aratá pe rând in
daub ferestrui, un schelet, reprezentând moartea, trage de un
clopot. lar dupäce toate au trecut pe dinaintea vizitatorului uimit,
un metalic bate de trei ori din aripi pi face räsune piata
de cântecul de cunoscut al acestui fel de Un
viu nu ar cânta bine. De mesterul Hanup se leagá multe
legende triste, continând soarta lui, soartä care se aseamânä
aceea a mesterului Manole. In Muzeul national sunt oroloage
destule mai vechi decât cel amintit, lucrate pi ele cu artä, dar
acesta este in felul
www.dacoromanica.ro
Cum am amintit, Praga e numai contraste, ceeace-i dä far-
mecul caracteristic ceeace uime§te mai mult pe vizitator. Din
sträzi largi, cu reclame luminoase parisiene, ticsite de lume
sgomotoase, printr'o simplä cotiturä, ajunge omul in sträzi in-
guste (rareori murdare), unde nimic nu aminte§te secolul al
XX-lea, dacá nu ar fi marele numär de antene de radio. Aici in
multe locuri se träieste o viatä tipia medievalä. lnsä aceste lo-
curi incep a dispärea. Praga un atât de vechiu, nu
poate sä aibä caracterul evidentat al ora§elor moderne. Nu e
vorbä, sunt destule cartiere, cari pot rivaliza cu cele din ora§ele
apusene. Astfel ar fi minunata piatä a sf. Venceslav, dominatá
de clädirea Muzeului national, cu minunata fântânä cu statuia
sf. Venceslav, patronul Cehilor dinaintea ei. Mai seamä in
timpurile din urmä sträzile dobândesc un caracter parisian, când
seara strälucesc de de reclame, cari se fac aproape exclusiv
lämpi litere colorate, coloane verticale, discuri rotitoare,
scriptii luminate alternativ, etc. Se fac acum incerciri ca
jarea vechiculelor si se facá colorate. E feeria prive-
li§tea seara la de lumini ce se oglindesc in apele lini§tite
ale Moldavei. Ba, mi-se pare ci viata pe sträzi seara e mai
ritä mai zgomotoasä. Automobile le mi§unä sunt de o ele-
gantä extremä. Au inst cusurul foarte mare, care le face pentru
un simplu muritor aproape nefolositoare, ci sunt foarte scumpe,
iar taxele foarte ridicate. E interesant ci märcile locale, ca
predominä. Sunt de o calitate executie färä concu-
rentä, sunt scumpe. Este partea slabä a nationalismului
ceh, care pentru a incuraja industria nationalä, ingreuneazá
rea in a produselor sträine, fäcând astf el, din acest obiect
alit de util, pentru cea mai mare parte a poporului, un pium
desiderium.
Dar acest nationalism destul de pronuntat, a avut un trecut
trist. Martorä e monumentala clädire a teatrului national, care
cläditä in stil renaissance clasic, se oglinde§te in apele Moldavei.
Teatrul a fost totdeauna tribuna de pe care nationali§ti cehi
trezeau mândria nationalá a poporului, fäcându-1 sä admire
opere nationale in arta dramatia muzicalä. Un Smetana, Dvoák,
Vrchlicky, Erben multi altii, creând o artä in toatä puterea
vântului nationalä particularä, vor rämânea nemuritori fala
www.dacoromanica.ro
veacului in care au träit. De aici se räspândeau toate pärtile
lumii vestitii »muzicanti cehi«, operele arora, mai de mutt necu-
noscute din lipsä de protectie, astäzi uimesc lumea. Ca executori
(Kubelik, Ondricek, Buchtele, Prihoda, etc.) se impuneau, dar
creatoare a fost pe nedrept desconsideratä de dusmanii cari fäceau
ca sträinätatea sä nu aibä nici idee despre o artä ce
räsarea aproape in mijlocul pi care o uimeste astázi prin ori-
ginalitatea ei. Talente muzicale, ca Smetana, Dvoák, Fibich, Suk
allii, pot aláturi de cei mai vestiti componisti, operele
ajungând astäzi sä fie mondiale. Opera lui Smetana (»Mireasa vân-
dutä«, »Dalibor«, »Sarutarea«, etc.) atât de simplä ca inscenare,
uimeste prin grandiositatea muzicei, prin varietatea motivelor pi
prin impunätor ce-1 formeazá melodia cu acompaniamentul.
i pe acest teren singuri eluptat succese pi admiratie
in fata lumei, cu anul 1892, cu ocazia congresului din
Viena, urmând astázi nu cu mai putiná vervä idealul Totul
trebuia sä-si procure cu mari jertfe singuri, din slabele puteri.
Nu aveau nici un ajutor din vre-o parte. Foarte bine spun acest
lucru literele de aur deasupra scenei teatrului national : »národ
sobe« (»poporul sie-si«). Poporul singur pi-a fäcut acest templu
al Muzelor pi de desteptare nationalä, din propriile sale puteri,
slábite de neintrerupta luptá de veacuri.
Mândria nationalá (de sovinism) se oglindeste foarte
bine in fetele vesele pi pline de ale »Sokoli-lor« (Reuniune
de gimnasticA), cari in timpurile de incercare au dat pe cei mai
merituosi Cehi, un centru, unde se desvolta nu numai trupul,
dar sufletul. Prin adunärile mari ce le frátia se intäria
toti era acelap spirit, egali frati. Dacá Cehii nu
ar fi fost uniti reuniuni »Sokol«, cu greu ar fi rezistat
telor incercári ale sortii.
Jertfele in luptele purtate impotriva desnationahzárii au fost
imense. Ele sunt foarte bine reprezentate pe cortina scenei teatrului
national, de cätre pictorul Ilynais. Aici e zugrávitä alegoric
perea clädirii Teatrului national. Pe lângá arhitectul lucrátorii
pi artistii, se vád oameni cari vin din tärii, contribuind
fiecare câte ceva la ridicarea acestui falnic monument national.
sármaná vine eu doi copii miei pi jertfeste ultimul ei
ban pentru
10
www.dacoromanica.ro
Multumitä reuniunei »Sokolc, Praga este un centru
sportiv. In general, in intreaga rar se gäse§te sat care sä nu
aibä pentru gimnasticd, unde se tineri bátrâni, bogati
sáraci, pentru ca corpul, sä contribue la vigoarea
intreg.
Mai mult ca Praga este un centru cultural din
cele mai vechi. Având cea mai veche universitate din Europa
centralk cultura sa este trainicd, cáci are rádicini adânci in massele
poporului. Cele universitäti i politehnici ale ei nu pot primi
atâta studentime, se din toate pärtile se adape la
izvorul culturei. Studentii straini sunt mult mai numero§i ca cei
Cehi. le localuri insuficiente, altele noui se clädesc in
toate pärtile ora§ului. Pe clädirile monumentale ale
tilor de drept filosofte neterminate lock s'a inceput
unui cartier tehnic. In toate pärtile se cläde§te febril, pen-
trucá statul acordase scutire de däri pe 10 tuturor celor cari
vor clädi in primii 10 ani ai republicei. noui de ora räsar
aproape sub ochii locuitorilor, in scurt timp Praga va fi de
u t.
Printre studenti sunt reprezentate toate natiunile Europei.
E deci dela sine viala de student in Praga este
foarte Cu tot procentul mare de elemente sträine, viata
de student este sánátoasá i de originalitate. Studentul
Ceh nu a fost nicicând bogat. Cele vre-o 12 amine stu-
dente0 nici pe departe nu ajung ca poatä cuprinde atâta
studentime. Mai cu rázboiul mondial a säräcit clasa
mijlocie, care cei mai multi studenti. De aceea viata de
student in Praga este grea, cáci la singurul mijloc de câ§tig,
ca instruarea elevilor serviciul in diferite oficii
sunt foarte multi concurenli. In timpurile din urmä se ob-
servá un curent de ajutorare a studentilor, dar nici in
mäsurä minimalä nu poate sta nevoilor. Astfel se esplici
faptul pentruce la un numär mare de studenti viata
este relativ restrânsä. Cu aceasta nu spun nu ar
exista, dar acum rolul insemnat al studentilor din timpurile de
opresiune nationald a dispärut. Cea mai intensi viatä studen-
se observá in »Casa unde sunt la dis-
pozilie: bucátärie mare, säli pentru cliferite scopuri, ca:
www.dacoromanica.ro
147
www.dacoromanica.ro
448
www.dacoromanica.ro
149
Fapte constatári.
In anul 1923 in mai multe rânduri am conversat cu dl Dr.
Teofil Tanco pärintele protopop Buzila asupra ches-
tiei: cum s'ar putea mântui de peire edita actele documen-
tele privitoare la trecutul tinutului nostru, rämasite sortite 59 dis-
parä in scurt timp din cauza neinteresului preocupärilor de alta
naturä a societätii de azi. prea bine o astfel de prob-
lemä sä poate realiza numai cu un sprijin material suficient
stabil, numitii domni, in calitate de membri ai comisiunii care
ministreazä pädurile gräniceresti näsäudene, au binevoit sä reco-
mande acestei corporatiuni infäptuirea ideii subventionarea intre-
prinderii literare. Membrii comisiunii cu traditionala genero-
zitate gränicereascä indatä au votat pentru scopul sus indicat o
subventie corespunzätoare astfel au fäcut posibilä aparitia
vistei noastre »Arhiva Somesanä«.
Subventionarea a continuat cu därnicie an de an pânä in
1928, când consiliul de administratie a societäti »Regna«,
infiintatä pentru exploatarea pädurilor gräniceresti, a luat asupra-si
editarea revistei.
Despre toate subventiile acordate, precum despre chel-
tuelile impreunate redactarea tipärirea revistei, s'au purtat
se socoteli detaliate, cari pânä la altä dispozitie se
la directia liceului »George Cosbuc« se controleazá
verificá de cátre comisiunea cenzurätoare a corpului profesoral.
Constat cá toamna anului 1923 membri comisiunii care
administreazA pädurile gräniceresti erau : Dr. Teofil Tanco,
Buzila, Alexandru Halita, Pamfil loan Dologa, loan Pop,
loan Mihailas, Elizeu Dan, Dr. Dionizie Login Macedon Linul.
www.dacoromanica.ro
150
www.dacoromanica.ro
Bibliografie.
Vasile Merutiu: le din Maramures. Cluj, 1929.
loan Georgescu: Dr. loan Sibiu, 1928.
Dr. A. Ciplea: Rezumat al istoriei bisericii (30-476). 1928.
N. G. V. Gologan: Trecutul comertului românesc din Brasov.
Bucuresti, 1928.
www.dacoromanica.ro