UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE,
EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI INFORMATICĂ

SPECIALIZAREA KINETOTERAPIE ȘI MOTRICITATE

SPECIALĂ

KINETOTERAPIA ÎN GERIATRIE-GERONTOLOGIE

NERVUL BRAHIAL

Petrescu Marina

PITEȘTI
2023
Paralizia de nerv brahial
Generalități

Plexul brahial este format prin impletirea ramurilor ventrale ale ultimilor patru
nervi cervicali si a celei mai mari parti a primului ram ventral toracic (apartinand
bineinteles primului nerv spinal toracic). Acești nervi sunt senzitivo-motori și
trimit semnale de la nivelul măduvei spinării către umăr, braţ şi mână.
Leziunile plexului brahial interesează frecvent partea superioara a plexului,
rădăcinile C5 și C6 și trunchiul superior, sau partea inferioara a plexului, rădăcinile
C8 și T1 și trunchiul inferior.
Leziunile care afectează partea superioară sunt deseori traumatice, iar cele care
afectează partea inferioară pot fi cauzate de traume, dar și de invazii maligne sau
sindromul de apertură toracică. Traumele severe pot afecta plexul brahial în
totalitate.

Paraliziile plexului brahial se pot clasifica în paralizii ale părții superioare a

plexului brahial sau ale părții inferioare.

Paraliziile părții superioare se pot produce în timpul nașterii, prin tracțiunea în jos
a brațului, sau, la adulți, printr-o cădere severă ce forțează deplasarea umărului,
frecvent în accidente rutiere, poate avea loc ruperea rădăcilor C5 și C6.
Aceasta conduce la paralizia deltoidului, mușchilor scurți ai umărului, bicepsului și
brahialului. Ultimii doi sunt flexori ai cotului, iar bicepsul este în acelasi timp și un
puternic supinator al articulației radio-ulnare superioare. Prin urmare, brațul va
atârna cu antebrațul în pronație și palma orientată cître posterior (paralizie Erb-
Duchenne).

Paraliziile părții inferioare a plexului brahial se pot produce prin tracțiunea în sus a
brațului ce conduce la ruperea rădăcinii T1, care asigură inervația segmentară a
musculaturii intrinseci a mâinii. Mâna adoptă o postură de gheară, ceea ce reflectă
lipsa rezistenței împotriva acțiunii flexorilor lungi și extensorilor degetelor
(paralizia Klumpke).

Există o pierdere senzorială pe aspectul medial al antebrațului și se asociază

frecvent sindromul Horner (ptoza palpebrala și constricție pupilară) ce rezultă în
urma unei tracțiuni de lanț simpatic cervical.
 De asemenea, există pierdere senzorială pe aspectul medial al antebrațului
(T1), ce se extinde pe partea medială a mâinii ți degetul mic (C8). Sindromul
Horner se poate manifesta în aceasta situație dacă sunt implicați ganglionii
simpatici cervicali, iar un sindrom similar, dar care nu implică durere, poate apărea
în urma radioterapiei pentru un carcinom de glandă mamară. Despicarea sternului
în chirurgia toracică poate cauza tractiunea plexului brahial și deseori afectează
partea inferioară a acestuia.

Cauzele leziunilor de plex brahial

Leziunile nervilor ce fac parte din plexul brahial tind să apară atunci când există o
mișcare în opoziție: umărul este forțat în jos, în timp ce gâtul este mișcat în sus și
în direcția opusă față de umăr.

Astfel leziunile pot apărea în diverse situații, cum ar fi:

Sporturi de contact;
Nașteri dificile. Nou-născuții pot avea leziuni ale plexului brahial din cauza unei
nașteri dificile, cu poziții dificile pentru nou-născut;

Traumatisme survenite în urma accidentelor rutiere, de motocicletă, căzăturilor sau

rănilor prin împușcătură;

Tumorile și tratamentele pentru cancer. Radioterapia la nivelul toracelui sau

gâtului, pentru tratamentul unor tumori maligne, pot duce la creșterea secundară a
tumorilor la nivelul plexului brahial.

Complicații

De obicei, în timp, atât la adulți cât și la copii, leziunile plexului brachial se

vindecă fără leziuni progressive sau cu o progresie foarte mică. Leziunile
nevindecate corespunzător pot conduce la complicații temporare sau permanente,
precum:

durere;

redoare;

artroze;

pierderea sensibilității cutanate;

atrofie musculară;

dizabilitate permanentă.

Semne si simptome

Semnele ăi simptomele unei leziuni de plex brahial pot varia considerabil, în

funcție de severitatea și localizarea leziunii. De cele mai multe ori, un singur
membru superior va fi afectat.
Leziuni minore
Daunele minore asupra plexului brahial apar in timpul sporturilor de contact,
precum fotbalul sau luptele corp la corp, sporturi in care plexul brahial poate fi
frecvent intins sau comprimat.

Sportivii care experimenteaza aceasta leziune pot avea următoarele simptome:

O senzatie de soc electric, sau o senzatie puternica de arsura, ce iradiaza de-a

lungul brațului în jos, până la mână;

Amorțeala membrului superior afectat;

Slabiciunea membrului superior.

Aceste simptome dureaza de obicei doar cateva minute, dar în unele cazuri,
simptomele se pot prelungi pentru câteva zile sau mai mult. Totuși, leziunile
minore sunt de obicei tranzitorii, reversibile fără să fie nevoie de tratament.

Leziuni severe

Simptomele mai severe rezultă din leziuni ce distrug cu adevărat nervii plexului
brahial, uneori apărând chiar ruptura nervilor. Cea mai severă leziune apare atunci
când rădăcina nervilor este ruptă de la nivelul măduvei spinării.

Semnele și simptomelor leziunilor severe includ:

Slăbiciune până la incapacitatea de a utiliza anumiti mușchi de la nivelul mâinii,
antebrațului, brațului sau umărului;
Lipsa completă de mișcare și sensibilitate la nivelul brațului, umărului și mâinii;
Durere de intensitate crescută.

În cazul traumatismelor severe, simptomele durează mult mai mult decât în cazul
leziunilor minore, având deseori caracter continuu.
Tratament

Leziunea de plex brahial este întotdeauna gestionată de către o echipă medicală

multidisciplinară, care include:
• Neurolog
• Neurochirurg
• Chirurg plastician
• Fizioterapeut
• Terapeut ocupațional

Exista două tipuri principale de tratament, pentru pacienții cu leziuni minore sau
majore de plex brahial: chirurgical și nechirurgical.
Tratament nechirurgical
În functie de severitatea leziunii și contextul apariției, medicul poate recomanda
amânarea intervenției chirurgicale. Multe leziuni se vindecă în decursul a câtorva
săptămâni sau luni, iar funcția membrului superior își poate reveni complet. De
asemenea, leziunile ce se vindecă natural au o evoluție mai bună a forței musculare
și a funcției senzoriale.

În perioada de recuperare, este important ca pacienții să efectueze ședințe de

fizioterapie alături de un specialist, pentru a promova sănătatea structurilor
membrului superior, precum mușchii și articulațiile. De asemenea, odihna și
evitarea activităților riscante sunt esențiale pentru recuperare și vindecare.
Tratament chirurgical

Medicii recomandă intervenția chirurgicală în cazul leziunilor ce nu s-au vindecat

de la sine în perioada dată, sau atunci când funcțiile nu s-au recuperat suficient
astfel încât pacientul să își reia activitățile obișnuite.

Este important de știut că în cazul leziunilor severe, intervenția chirurgicală nu este

întotdeauna salvatoare, întrucât abilitățile reluate nu vor fi la fel de bune ca cele
anterior leziunii. Desigur, există și cazuri în care după intervenție, membrul
superior își reia funcțiile într-o proporție de aproape 100%, însă totul depinde de
severitatea leziunii și de răspunsul organismului la tratamentul neurochirurgical.
ANAMNEZA
Date personale si preeliminare:
Nume:I.
Prenume: M.
Sex:M
Data si locul nasterii :17/08/1956
Inaltime:170
Greutate:60kg
Varsta:67 de ani
Adresa: Str. Libertatii nr 57
Localitatea: Pitesti
Judet: Arges
Telefon:07xxxxxxx
Profesia: muncitor in constructii
Ocupatie: pensionar
Studii: scoala generala
Cod numeric personal:xxxxx
Stare civila: casatorit
Copii:-1-Nume :I.M.C
-Adresa: Str.Lotului..
-Tel:07xxxx

REPREZENTANT LEGAL:
Nume:I.M
Calitate:Sotie
Data nasterii: 2/02/1957
Tel: 07xxxx
 Evaluare sociala:
Locuinta: casa-compusa din 2 camere, 1 bucatarie, 1 baie, 1 dus. Locuieste la
parter,wc in interior, apa curenta.
Conditii de viata
Pacientul locuieste in mediul rural impreuna cu fiul si sotia.Acestia se ocupa de
ingrijirea lui precum si a gospodariei..
Situatia financiara a familiei permite pacientului sa urmeze un plan terapeutic de
kinetoterapie.
Istoricul bolii
Pacientul a fost diagnosticat cu paralizie de nerv brahial in urma

Antecedente personale
HTA sub tratament
osteoartrita
hernie lombara operata
infectie cu virusul sarscov2
fost fumator – a renuntat la fumat in timpul infectiei cu sarscov2
Antecedente heredocolaterale
mama - HTA, DZ, hernie abdominala
tata – astm bronsic, spondiloza cervicala, hepatita tip C

Evaluarea pacientului
Evaluarea funcției motorii:
Evaluarea se începe întodeauna cu observarea poziției membrului superior în
special și poziția corpului, mai ales a trenului superior. Din față membrul superior
stâng este: umăr ușor căzut, proiectat anterior, braț este poziționat pe lângă corp,
cot în flexie, antebraț în ușoară supinație, mână și degete poziționate în flexie,
police în opoziție. Observat din posterior omoplatul stâng este abdus , brațul este
în poziție anatomică pe lîngă corp, cot în ușoară flexie. În mers nu se observă
balansul membrului superior stâng.
Pentru direcționarea terapiei s-au efectuat măsurători pentru: lungimea ambelor
membre superioare, amplitudinea articulară și a forței musculare la nivelul
membrului superior stâng.
Lungimea membrelor superioare (comparație):
• Braț drept – 31 cm
 • Braț stâng – 28 cm
• Antebraț drept – 41 cm
• Antebraț stâng – 37 cm

BILANȚUL ARTICULAR:

S-a măsurat amplitudinea articulară la nivelui articulațiilor membrului superior

stâng cu ajutorul goniometrului.

Mobilitate 2022 Mobilitate 2023

Flexie(160-180) fG-120 fG-110
G-50 G-40
S-H.100
S-T.60
Extensie fG-40 fG-30
Amplitu G-20
dinea A(40).P(90) G-10
art.scapu
lo- Abducție(160) 100
humeral
ă S-H(110) 80
S-T(50)
Adducție(30) 30 30
Rotație externă(40) Cot fl.30 Cot fl.20

Rotație internă(90) Cot fl.50 Cot fl.40

 Flexie(140) 100(flexie-40) 120 (fl.20)
Art.
cotului Extensie -40 -20

Supinație(80-90) 70 60
Mișcare
antebraț
Pronație(60-80) 30 40

Flexie(palmară) 70 70
A.(80).P(90)
Extensie(fl.dorsală) 10 10

Art.pum A.(60).P.(80)
n Înclinație radială 5 5
(15-20)
Înclinație cubitală 10 20
(30-40)

În urma măsurătorilor se observă o diferență semnificativă în amplitudinea

articulară față de amplitudinile normale, fiziologice la articulațiile membrului
superior stîng, cu excepția articulațiilor mâinii și degetelor care prezintă o
mobilitate articulară normală. La nivelul articulației scapulo-humerale, există o
redoare accentuată, mișcarea de flexie și abducție este realizată din articulația
scapulo-toracică. Articulația cotului are deficit de mobilitate, cu redoare în flexie
care s-a redus cu 20. La nivelul articulației pumnului există deficit de extensie
fără instalarea unei redori articulare.

TESTAREA FORȚEI MUSCULARE:

A Mișcarea Mușchi Inervație Forță
R
T Deltoid ant. N.Circumflex
I Flexie 2 +2
C Coracobrahial N.Musculocutanat
U
L
A Deltoid post. N.Circumflex
Ț Extensie
I Dorsalul mare N.Marelui dorsal -3 +2
A
S Abducție Deltoid mijl. N.Circumflex 2 +2
 Supraspinos Suprascapular
Adducție Pectoral mare Dorsal ant. 3 +4
Subspinos Suprascapular
Rotație ext. 2 +2
Rotund mic N.Circumflex
Subscapular Subscapular
C Rotund mare
A
P
U Rotație int. 2 +2
L
O
-
H
U
M
Biceps brahial Mus.cut
C Flexie Radial 3 4
O Lung.supinator
T
Extensie Triceps Radial -2 +2
A Scurt supinator
N Supinație Radial/ Mus.cut. -2 -3
T Biceps brahial
E
B Rotund pronator
R Pronație Median -2 2
A Pătrat pronator
Ț
Palmar mare
Flexie Cubital ant. Median/Cubital +2 3
(palmară)

P Încl. cubitală Cubital ant. Cubital +2 3

U Cubital post.
M
N Extensie(flexie Radial I-II Radial -2 2
dorsală)

Palmar mare Median/ Radial

Încl.radială Radial I-II -2 2
Testare forței musculare a evidențiat deficit de forță musculară la nivelul celor 3
fascicule ale Deltoidului, a Tricepsului brahial, Extensorilor pumnului. La nivelul
acestor mușchi s-a observat la palpare și o hipotonie. Comparativ cu evaluarea
anterioară există o creștere a forței musculare aproape la toate grupele musculare.

OBIECTIVE GENERALE
• Combaterea durerii
• Prevenirea redorilor articulare și a pozițiilor disfuncționale
• Menținerea troficității musculare
• Menținerea mobilității articulare
• Menținerea tonusului muscular normal
• Prevenirea și tratarea tulburărilor vasculo-trofice
• Recâștigarea funcționalității și abilității membrului superior
• Obținerea unei stări fizice și psihice favorabile
• Creșterea calității vieții pacientului

OBIECTIVE SPECIFICE
• Menținerea imaginii kinestezice a musculaturii paralizate
• Evitarea atrofierii musculaturii afectate
• Reeducarea musculaturii paralizate
• Scăderea spasticității de la nivelul antebrațului și mâinii
• Tonifierea musculaturii membrului superior stâng
• Reeducarea prehensiunii prehensiunii mâinii stangi
• Reeducarea coordonării mișcărilor membrului superior stang
• Reeducarea sensibilității pe zona afectata

MIJLOACE ȘI METODE UTILIZATE

• Mobilizări pasive, pasivo-active și active cu și fără rezistență ale
membrului superior;
• Diagonalele Kabat;
• Exerciții dinamice executate cu diverse obiecte (gantere de diferite
greutăți, minge medicinală, baston, minge Bobath, bandă elastică);
 • Exerciții executate la spalier, roată și scripete.

PROGRAMUL DE EXERCIȚII
Descrierea exercițiului Dozare
Masaj decontracturant: se
va insista la nivelul
5 minute
omoplaților și pe
musculature cervicală.
Mobilizări pasive ale
membrului superior
drept: flexie-extensie a
antebrațului pe braț,
circumducții ale
Perioada de încălzire umărului, circumducții
(15 minute) ale încheieturii mâinii,
3-5 repetări pentru
flexie-extensie pumn,
fiecare mișcare/10
înclinare radială,
minute
înclinare cubitală, flexie-
extensie și adducție-
abducție a degetelor.
Exerciții active: dă mâna
cu terapeutul, bate palma,
duce mâna la spate, la
ceafă, la nas etc.
Program propriu-zis de Diagonalele Kabat
exerciții (40 de minute) (D1 Flexie – D2 10 repetări x 1 serie
Extensie)
Din ortostatism, cu
mingea medicinală:
pacientul își pasează
mingea dintr-o mână în
cealaltă, de jur împrejurul 5 repetări x 2 sensuri
bazinului, mai întâi prin
față și apoi pe la spate,
mai întâi într-un sens,
apoi în celălalt.
Din ortostatism, cu
mingea medicinală:
pacientul execută pase cu 10 repetări x 2
kinetoterapeutul, doar cu poziționări
mâna dreaptă, mai întâi
din față și apoi din spate.
Din șezut, la marginea
patului, cu mingea
Bobath ținută între
membrele inferioare,
pacientul plasează
mâinile pe minge și
10 repetări x 1 serie
impinge mingea până
când întinde complet
membrele superioare, dar
și spateele; menține 3
secunde, după care revine
la poziția inițială.
Din șezut, la marginea
patului, picioarele lipite,
mingea Bobath plasată pe
partea laterală dreaptă a
10 repetări x 1 serie
corpului; pacientul
rulează mingea până în
partea dreaptă și apoi
revine și se repetă.
La mingea Bobath: 10 repetări x 2
pacientul se va poziționa poziționări
pe minge în decubit
dorsal, plasează mâinile
la ceafă și execută
abdomene. Apoi schimbă
poziția în decubit ventral
și se repetă.
Pauză 2-3 minute
Din ortostatism, cu
bastonul apucat de
capete, pacientul execută
ducerea bastonului
10 repetări x 1 serie
lateral-sus, cu răsucirea
trunchiului și întinderea
membrului superior drept
cu menținere 3 secunde.

Același exercițiu celui

precedent, dar bastonul 10 repetări x 1 serie
va fi poziționat la spate.
Din ortostatism,
picioarele ușor depărtate,
cu bastonul apucat în
mâini:
T1 – ducerea bastonului
deasupra capului;
5 repetări x 1 serie
T2 – ducerea acestuia în
față;
T3 – coborârea
bastonului la nivelul
gleznelor;
T4 – revenire.
Din ortostatism, cu 5 repetări x 2 sensuri
bastonul apucat de
capete, se va executa
mișcarea de ”vâslire”,
spre înainte, și apoi spre
înapoi.
Din ortostatism, cu
gantera de 1 kg în mâini:
T1- duce gantera
deasupra capului;
10 repetări x 1 serie
T2- duce gantera la ceafă;
T3- revine cu gantera
deasupra capului;
T4- revenire.
Stând lateral la spalier,
membrul superior stâng
poziționat pe treapta de la
nivelul pieptului, iar
mâna dreaptă, cu 3 trepte
mai sus; execută 10 repetări x 1 serie
înclinarea trunchiului în
lateral, până când mâna
dreaptă se întinde,
menține 3 secunde și
revine.
Pauză 2-3 minute
Stând lateral la spalier,
pacientul se sprijină pe
antebrațul stâng, pe
treapta de la nivelul
umerilor, în mâna dreaptă 5 repetări x 2 sensuri
ține gantera de 2 kg și
execută cercuri în sensul
acelor de ceasornic și
invers.
Din aceeași poziție 10 repetări x 1 serie
descrisă în exercițiul
anterior, pacientul
execută adducția și
abducția membrului
superior drept.
 Cu fața la spalier, se
prinde cu mâna dreaptă
de treapta de la nivelul
umerilor și execută 10 repetări x 1 serie
flotări.
Stând cu picioarele sub
ultima treaptă a
spalierului, se prinde cu
ambele mâini de treapta 10 repetări x 1 serie
de la nivelul umerilor și
execută genuflexiuni cu
menținere.
Pacientul se cațără pe
spalier până sus, se
prinde cu ambele mâini și 3 repetări
apoi stă atârnat
aproximativ 15 secunde.
Pauză 2-3 minute
Exerciții la roată.
10 repetări
Perioada de revenire
(5 minute) Exerciții la scripete.
15 repetări