DUPLICATIILE DIGESTIVE

- Grup de malformatii rare cu grad mare de diversitate in aparitie , numar , localizare si

simptome
- Se pot prezenta ca si ocluzie intestinala sau pot fi descoperite intamplator
- Se pot diagnostica antenatal prin ecografie
- Scopul interventiei chirurgicale : excizia duplicatiei si prevenirea recurentei
- 1733 : Carl – primul raport despre duplicatia intestinala
- Alte denumiri : diverticul gigant , chist enterogen , duplicatie de ileon, chist de incluziune ,
chist toracic gigant
- Ladd a introdus termenul de „ duplicatie al tractului alimentar „ pt a cuprinde un grup de
anomalii congenitale ce au urmatoarele 3 caracteristici :
1. Prezenta unui invelis bine dezvoltat de muschi moale
2. Linia epiteliala reprezinta o portiune de tract alimentar
3. Majoritatea duplicatiilor sunt intim atasate la o anumita portiune a tractului GI
- Duplicatiile sunt chistice sau tubulare ca forma si pot aparea oriunde de-a lungul tractului
alimentar ( de la limba la anus )
- Cele chistice sunt cele mai frecvente
- De obicei sunt paramezenterice , ceea ce le diferentiaza de diverticulul Meckel
- Comunicarea lor cu tractul gastrointestinal variaza
- Linia epiteliala mimeaza adesea intestinul adiacent
- In orice caz , mucoasa de tip colonic a fost gasita in chisturi localizate la nivelul limbii si
heterotopie gastrica s-a identificat in cazul duplicatiilor rectale
- Duplicatiile tubulare pot fi foarte lungi , muland intestinul subitre/gros si sunt cel mai greu de
tratat
- 1/4500 autopsii – se gaseste duplicatie ( incidenta = 1/4500 nasteri )
- 2-4 cazuri/an in spitalele mari
- De obicei apare la baietii albi
- Nu s-a gasit agregare familiala
- Intestinul subtire este cel mai comun situs ; localizarile rectale , duodenale , gastrice si
toracoabdominale sunt ft rare.
- Duplicatiile sincrone apar la circa 15% din pacienti , majoritatea studiilor raportand o
incidenta de 5-10%
- Anomaliile asociate sunt frecvente : malformatii vertebrale ( spina bifida/fuzionata ) ,
duplicatii toracice si toracoabdominale ;
- Chisturile de duplicatie enterica pot coexista cu atrezia intestinala si malrotatia
- Duplicatiile tubulare sunt frecvent asociate cu malformatii genitourinare si genitale.
- Duplicatii multiple sunt asociate cu malformatii congenitale scheletale , gastrointestinale,
genitourinare.
- Prezentarea depinde de localizarea si marimea duplicatiei , precum si de alti factori , ca de
exp prezenta mucoasei gastrice heterotopice.
- De obicei diagnosticul se pune intre 1-2 ani de viata.
- Duplicatiile toracice si cervicale pot da dificultati respiratorii/disfagie si sunt decoperite
intamplator prin radiografie.
- Duplicatiile pilorice si duodenale mimeaza stenoza hipertrofica de pilor , cu varsaturi si lipsas
castigului in greutate ;
- Duplicatiile intestinale pot fi punct de volvulus/invaginatie
 - Ulceratia peptica aparuta in cazurile de duplicatie poate cauza sangerari gastrointestinale
dureroase , similare cu simptomatologia diverticulului Meckel , iar ulceratia poate duce la
perforatie , cu prezenta de aer in cavitatea peritoneala.
- Duplicatiile colonice/presacrale se prezinta ca constipatie/prolaps/abcese perirectale.
- Unele duplicatii pot ramane silentioase si persista pana in viata de adult.
- Risc de neoplasm pt duplicatiile gastrice/de ileon/colonice/rectale.
- Se diagnosticheaza prin metode multiple – duplicatiile toracice apar de rutina pe radiografia
toracica si au un aspect CT caracteristic ; studiile cu contrast pot fi necesare pt a arata efectul
de masa si deplasarea de la aspectul normal ; in cazul in care sangerarea primeaza , studiile
cu technetiu se pot utiliza pt a descoperi mucoasa gastrica heterotopica ; ecografia p[oate
detecta duplicatiile si are avantajul de a putea depista si malformatiile genitourinare asociate
cu duplicatiile colonice ; la multi copii cu duplicatie intestinala , diagnosticul se pune abia
intraoperator.
- Tratamentul preferat este reprezentat de excizie , dar asta nu este intotdeauna posibil ;
duplicatiile toracoabdominale si cele tubulare cu maformatii asociate perineale si
genitourinare sunt cele mai grele tipuri ; optiunile de tratament includ drenaj intern ,
stripping de mucoasa si excizie in stadii ;

Tipuri de duplicatii : esofagiene , mediastinale , toracoabdominale , gastrice , duodenale , jejunoileale

, colonice , rectale , retroperitoneale , orofaringiene, intraspinale .

EMBRIOLOGIE :

- Nu exista o singura teorie a embriogenezei care sa explice originea tuturor duplicatiilor

tractului gastrointestinal ;
- Sunt considerate malformatii congenitae – apar defecte in dezvoltarea embriologica
- Teoria unui diverticul embrionic persistent – prima teorie raportata in literatura
- Teoria unui defect in recanalizarea lumenului tractului alimentar a fost propusa ani mai tarziu
- Hipoxia fetala pare sa fie de asemenea implicata in acest tip de patologie
- Asocierea dintre malformatiile vertebrale , genitourinare, atrezia intestinala sugereaza un
proces multifactorial implicat in dezvoltarea duplicatiilor de tract digestiv
- Duplicatiile tubulare colonice asociate cu malformatii urogenitale trebuie probabil descrise ca
malformatii „ partial twinning”
- Localizarea majoritatii duplicatiilor colonice pe marginea antimezenterica nu este compatibila
cu teoria formarii altor duplicatii ;
- In orice cazz , chisturile de duplicatie de la esofagul cervical pana la rect sunt ffrecvent
asociate cu malformatii vertebrale si ale cordonului spinal.
- Orie teorie embriologica trebuie sa explice prezenta tesutului atat din ectoderm , cat si
mezoderm si endoderm la nivelul acestor chisturi.
- Bentley and Smith au presupus ca despicarea coardei dorsale ( precursorul coloanei
vertebrale – „ notochord „ ) este evenimentul initial ce duce la duplicatiile intestinale ;
Beardmore a sugerat ca exista o aderenta intre ectoderm si endoderm la nivelul placii
neurale ce cauzeaza despicarea corzii dorsale odata cu cresterea; daca adeziunea persista ,
poate forma un diverticul de endoderm , care poate rezulta inr-un chist de duplicatie ;
alternativ , se poate vindeca sub forma de banda fibroasa , care cauzeaza malrotatie.
- In analize extensive , Dias si Pang propun ca anomalia din dezvoltarea initiala apare din
stadiul de gastrulatie si rezulta intr-o coarda dorsala despicata ; p cateva zile din timpul
embriogenezei precoce , coarda dorsala normala este deschisa astfel incat endodermul
sacului yolk si ectodermul din coarda dorsala fuzioneaza, astfel rezultand o comunicare
 numita canalul neuroenteric, care conecteaza sacul yolk si „ the amnion „ astfel ramanand o
persistenta a unui tract endomezenchimal intre ele ; acesta poate duce la anomalii ,
incluzand chisturi de duplicatie si defecte neurologice ; acest mecanism poate explica
anomaliile de la intregul tract gastrointestinal ( de la gat la sacru )

PREZENTARE CLINICA SI DIAGNOSTIC:

- Se prezinta ca o gama variata de simptome

- Simptome incluse: distensie abdomina,durere abdominala,sangerare,tulburari respiratorii,
masa dureroasa
- In general simptomele sunt in functie de marime,localizare, tipul duplicatiei, prezenta
mucoasei heterotopice
- Majoritatea ( 80% ) se diagnosticheaza inainte de 2 ani de viata
- Diagnosticul antenatal este posibil inca de la 16 saptamani
- Majoritatea sunt chistice,iar restul tubulare
- Jejunul/ileonul este cea mai frecventa localizare,urmata de esofag
- Captuseala epiteliala este de obicei nativa la nivelul leziunilor , insa mucoasa heterotpica se
gasaeste la 25-30% dintre duplicatii
- Tesutul gastric este cel mai frecvent tip de mucoasa ectopica , urmata de tesutul pancreatic
exocrin/endocrin
- Multiple modalitati imagistice sunt utilizate pt diagnostic : radiografiile pot vizualiza o masa
mediastinala , sugestiva pt duplicatii ; studiile cu contrast pot arata efectul de
masa/comunicarea cu tractul alimentar ; ecografia abdominala , fiind nonradioanta si
noninvaziva este un test util pt duplicatiile intraabdominale ( contur hiperecogen al mucoasei
si submucoasei cu musculara hipoecogena ) ; istoricul de anemie/sangerare sugereaza
prezenta tesutului gastric ectopic – se identifica prin scintigrafia cu technetiu; in cazurile in
care se suspecteaza o duplicatie toracoabdominala se face CT ; prezenta anomaliilor
vertebrale si a duplicatiei esofagiene trebuie sa fie investigate IRM.

DUPLICATIILE CERVICALE ESOFAGIENE :

- Sunt cele mai rare ( in Achcraft scrie ca reprezinta 20% din cazuri )
- Mai putin de 10 cazuri au fost raportate in literatura
- Cu exceptia unui adult , toti pacientii au avut sub 6 ani – majoritatea mai mici de 1 an
- Majoritatea se gasesc de partea dreapta a esofagului toracic
- Majoritatea sunt de forma chistica,si nu impart un perete muscular comun sau vreo
comunicare cu lumenul esofagian
- Prezentarea clinica este in functie de efectul de masa pe care il produc
- Deoarece acesti pacienti se prezinta cu dificultati respiratorii/pneumonie ( in cazul in care
apasa pe trahee ) caree pot fi amenintatoare de viata , diagnosticul si tratamentul rapid sunt
necesare
- Circa jumatate din duplicatiile esofagiene prezinta tesut gastric ectopic- produc ulceratie
peptica ce duce la anemie si hematemeza
- Comunicarea cu canalul spinal este prezenta la 20% dintre pacienti
- Duplicatiile trebuie sa se gseasca in diagnosticul diferential al oricarui pacient cu o masa
mediastinala
- Nici un pacient nu s-a prezentat cu simptome neurologice
 - Examenul fizic poate decela o masa cervicala
- Odata ce duplicatie se evidentiaza pe radiografie/esofagograma necesita evaluare Ct si IRM
- Este necesar sa se verifice duplicatii sincrone abdominale, ce au o incidenta de 25%
- CT = testul diagnostic cel mai bun
- Chisturile trebuie excizate daca este posibil , dar incizia unei portiuni accesibile a chistului cu
rezectia totala a captuselii mucoase sunt de asemenea curative
- In prezent se prefera efectuarea toracoscopiei

DUPLICATIILE TORACICE SI TORACOABDOMINALE :

- Extensia unei duplicatii esofagiene la nivel abdominal

- „chisturi neuroenterice „
- 24 % din duplicatiile gastrointestinale /
- 1/3 din ele se insotesc de al2lea/al3lea chist de duplicatie la nivel diafragmatic
- Aproape toti pacientii au malforomatii vertebrale , iar SNC poate fi afectat
- Pacientii mici se preziznta adesea cu dificultati respiratorii cauzate de compresiunea pe
trahee , pe cand cei mai mari acuza dureri/arsuri cardiace si pot avea melena din cazua
sangerarii mucoasei gastrice prezenta la 1/3 din duplicatii
- Se pot diagnostica intamplator pe radiografie toracica
- Cand o masa tumorala se gaseste la nivel toracic , are indicatie imediata de efectuare CT cu
substanta de contrast ; s.c umple „ buza” chistului , diferentiindu-l de un eventual
neuroblastom ; pt ca 25% din duplicatiile toracice au chisturi la nivel diafragmatic,se face si
CT abdominal
- Tratamentul consta in excizia chistului
- Daca un pacient are o componenta combinata intraspinala si toracica a chistului de duplicatie
, componenta spinala trebuie excizata prima pt a evita eventuala compromitere neurologica
ce poate aparea secundar edemului ce apare dupa ce se excizeaza componenta toracica
- Chisturile toracoabdominale combinate reprezinta maxim 2% dntre duplicatii/ 3% in aschraft
- Aproximativ 60% comunica cu intestinul de mai jos de diafragm , in special cu jejunul ( 60% )
si ileonul ; acest tip de duplicatii sunt mereu tubulare, cu prezenta de mucoasa gastrica
ectopica in majoritatea cazurilor
- Malformatii vertebrale des – 88%
- Se face CT si RMN pt exlcluderea comunicarii prin canal neuroenteric
- Clinic : asimptomatici sau hemoragie si ulceratie ( din cauza mucoasei gastrice )
- A fost decris un caz de comunicare cu partea cervicala a esofagului
- Dupa ce diagnosticul a fost stabilit prin examinare CT toracica si abdominala , tratamentul se
face prin excizia ambelor componente ( interventie toraco-abdominala )
- Daca se trateaza stagiat , atunci portiunea ramasa trebuie sa aiba o comunicare cu tractul
gastrointestinal sau sa se dreneze extern pt a preveni compresiunea in cazul in care se
extinde prin hemoragie sau acumulare locala de secretii.

DUPLICATIILE GASTRICE :

- Sunt de obicei chistice , localizate pe marea curbura gastrica si nu comunica cu stomacul

- 8% dintre duplicatii
- Mai des la F
 - Majoritatea pacientilor se prezinta la mai putin de 1 an de viata pt varsaturi , durere
abdominala, hranire dificila si prezenta unei mase la examenul clinic , evidentiata usor prin
studii de tract gastrointestinal superior
- SHP se diagnosticheaza des la sugari
- Daca exista comunicare intraluminala apare ulceratie peptica cu hemoragie si perforatie
- Captuseala mucoasa este deseori de tip gastric si duce la melena/hematemeza cu anemie
- Drenajul slab si neutralizarea insuficienta a secretiilor acide poate duce la inflamatie locala
acuta , perforatie sau chiar hemoragie intraperitoneala libera.
- Ecografia abdominala – de obicei pune diagnosticul , insa pseudochisturile pancreatice si
chistul de coledoc pot aparea la fel pe ecografie
- Studii cu contrast ale tractului gastrointestinal si examinarea CT transeaza diagnosticul
- Examinarea cu technetiu este buna pt a evidentia mucoasa heterotopica
- Au existat prezentari cu pancreatite recurente prin duplicatii gastrice care comunicau cu
ductul pancreatic
- Duplicatie gastrica ectopica a fost gasita la nivel pancreatic , fara nici un atasament la stomac
- S-a raportat un caz de duplicatie aproape completa a esofagului distal si stomacului
- In cele mai multe cazuri rezectia se poate face prin disectia peretelui comun dintre stomac si
duplicatie ; acest lucru se poate face de obicei fara deschiderea stomacului ;
- Rezectia gastrica nu este necesara de obicei ; cu toate acestea – duplicatiile mari pot necesita
gastrectomie/stripping de mucoasa

DUPLICATIILE DUODENALE :

- Este cea mai rara localizare dintre cele intraabdominale ( 6 % )

- Provocare chirurgicala din cauza localizarii in apropierea canalelor biliare si pancreatice
- La fel ca si duplicaatiile gastrice , se diagnosticheaza de obicei prin simptomele de obsructie
inalta/hemoragie , ce se acompaniaza de obicei de icter si pancreatita.
- De obicei se prezinta ca durere abdominala, greata/varsaturi/masa palpabila
- In 13% din cazuri exista mucoasa gastrica ectopica
- In cele mai multe cazuri , o masa se evidentiaza la studiul gastrointestinal sau CT
- Cele mai multe duplicatii sunt de tip chistic si nu comunica cu lumenul
- 15 % contin mucoasa gastrica , ceea ce predispune la ulceratie peptica si perforatie
- Duplicatiile fuzioneaza de obicei marginea mediala a duodenului II si s-a raportat extensia lor
in ficat sau chiar transdiafragmatic.
- Se pare ca pot ajunge chiar pana la nivelul ductelor biliare/pancreasului
- Diagnosticul diferential cuprinde chistul de coledoc , chistul pancreatic congenital si
pseudochistul de pancreas.
- Intraoperator se diferentiaza o duplicatie de un pseudochist
- Capul pancreasului este implicat in 51% din cazuri
- Rezectia chirurgicala se prefera , dar de obicei nu se poate realiza din cauza proximitatii
chistului cu sistemul de drenaj pancreaticobiliar ; drenajul la nivel duodenal sau in ansa in Y a
la Roux jejunal sunt alternative acceptabile.
- Daca exista mucoasa gastrica trebuie rezecata pt a preveni ulceratia
- Drenajul endoscopic in duoden a fost cu succes
- Rezectia pancreatica se face in cazurile cu cicatrici semnificative
- Marsupializarea si drenajul exterrn nu au valoare.
DUPLICATIILE DE INTESTIN SUBTIRE :

- Cel mai frecvent sediu al duplicatiilor ( 45% )

- Cele mai multe duplicatii sunt la nivelul ileonului ( 34% )
- Majoritatea sunt chistice , dar pot fi si tubulare , extinzandu-se ori pe cativa cm , dar si pe
intreaga lungime a intestinului subtire
- Sunt localkizate pe marginea mezenterica , adeseau au un perete muscular comun si
vascularizatie comuna cu intestinul si prezinta comunicare variabila cu lumenul intestinal
- Simptomele variaza cu tipul , marimea , localizarea si captuseala mucoasa a duplicatiei
- Masa palpabila, obstructie,hemoragie
- Duplicatiile chistice mici pot fi pct de plecare pt volvulus ( la nou nascuti )/invaginatie ( la
copiii mai mari )
- Duplicatiile tubulare lungi cu comunicare proximala dreneaza slab, retin continut intestinal si
obstrueaza intestinul adiacent.
- Comunicatiile distale sunt mai putin frecvente si mai greu de diagnosticat
- Existenta mucoasei gastrice ( la 80% din duplicatiile tubulare si 20% din cele chistice) la
nivelul duplicatiei poate duce la perforatie, sangerare , si ulceratii peptice
- Pacientii cu melena se evalueaza cu studii cu technetiu ; la studiile cu technetiu acest tp de
duplicatie se poate confunda cu diverticulul MEckel
- Diagnostcul cel mai adesea nu se pune decat intraoperator – se prefera laparoscopia
- S-au raportat duplicatii multiple de intestin subtire
- Tartamentul pt duplicatiile chistice mici include rezectia lor impreuna cu segmentul intestinal
- Duplicatiile chistice care nu se pot rezeca trebuie drenate prin ansa in Y a la Roux , in cazul in
care nu contin mucoasa gastrica
- Duplicatiile tubulare lungi , care nu pot fi rezecate beneficiaza de numeroase metode de
tratament ( se evita rezectia cu tot cu intestin pt ca duce la sindrom de intestin scurt ) : de
obicei exista un plan de disectie intre duplicatie si intestin , ce se poate rezeca fara a afecta
vascularizatia intestinala ; tehnica Bianchi adoptata de Norris pentru a putea rezeca o
duplicatie lunga , cu reusesirea prezervarii arcadei posterioare a intestinului ; cand separarea
este posibila , duplicatia tubulara lunga se poate trata prin stripping de mucoasa printr-o
serie de incizii multiple ; strippingul de mucoasa elimina posibilitatea ulceratiei peptide/riscul
de malignizare.

DUPLICATIILE CHISTICE COLONICE:

- 15% din totalul duplicatiilor

- Tipic, sun gasite pe marginea mezenterica , in cec si sunt chistice
- Se pot prezenta ca si chsituri izolate intraabdominale sau la nivel pelvin sau pot avea o fistula
externa catre perineu sau o fistula interna catre tractul urinar , sau comunicare cu colonul
normal.
- Simptome de prezentare: oclzuie colonica secundara compresiunii , invaginatie+ volvulus
- Au rar mucoasa gastrica – sangerarea GI nu este un simptom comun
-
- Dupa ce a revizuit 54 de cazuri de duplicatie colonica chistica si tubulara , Yousefzadeh a spus
ca nu au putut fi descrise 2 cazuri identice.
- Clasificare duplicatii colonice

Tip 1 = duplicatii limitate la tractul alimentar – frecvent asimptomatice

- Sferice ( chistice ) , tubulare

A ) cu dublu canal – cu una sau mai multe comunicari cu colonul, ce pot fi limitate la colon sau
pot asocia duplicatie de ileon

B) duplicatie in bucla – cu mezenter si aport sangvin separate

C) duplicatii multiple – o combinatie intre cele sferice , chstice , tubulare si cu 2 capete

- acestea se gasesc mai sus de reflexia peritoneala

- pot fi asimptomatice/se prezinta ca o masa abdominala care poate fi asociata cu durerea si sunt
ocazional insotite de sangerare

- incidenta mucoasei ectopice de tip gastric este mai rara in duplicatiile de colon decat in
duplicatiile intestinului subtire si ale esofagului toracic ;

- NN se pot prezsenta cu volvulus/ocluzie intestinala

- deoarece efectul de masa aproape intotdeauna arata o duplicatie colonica tip I , ecografia
abdominala si CT ul trebuie sa completeze evaluarea diagnostica

- clismele cu s.c trebuie efectuate pt a urmari daca exista sau nu comunicare intre duplicatei si
lumenul colonic

- tratamentul este variabil in functie de forma de prezentare

- scopul este de a se suprima simptomele pacientului

- in unele cazuri de duplicatie tip 1 C , care presupune comunicare proximal si distal intre
duplicatie si colonul normal , administrarea de purgative si clisme poate pastra duplicatia
asimptomatica ; cdele lungi,tubuare,localizate de-a lungul reflexiei peritoneale, de obicei au
una/sau mai multe deschideri in colonul normal; largirea acestor comunicari interne/sau crearea
unei counicari distale prin rezectia unei portiuni a peretelui comun pe o distanta scurta, pt a
permite reintrarea din duplicatie in colonul normal poate fi curativa ; nu este necesara rezectia
mucoasei.

- tipurile mai mici 1A/B pot fi rezecate atat ca si chisturi izolate sau prin rezectia duplicatiei cu
portiunea de colon la care este atasata

Tip 2 – duplicatii colonice tubulare , de obicei cu 2 capete, asociate cu duplicatii de tract

urinar/genital – frecvent simptomatice

A) Cu 2 anusuri perianale – de fiecare parte a liniei mediane, asociate cu organe genitale

duble/uretra dubla/VU dubla , cu pacient simptomatic si continent ; semnele sunt limitate la
aspectul cosmetic
B) Cu fistula – portiunea distala a fiecarei duplicatii are o comunicare fistuloasa ; majoritatea cu
organe genitale duble , unii cu duplicatii de tract urinar jos ; simptomele sunt datorate
fistulei/obstructiei survenite din drenajul ineficient; de obicei se rezolva chirurgical cu succes
C) Cu anus imperforat – unul sau ambele recturi imperforate la nivel pelvin ; nu exista fistula ;
toate se insotesc de duplicatii ale tractului urinar inferior ; organele genitale sunt de obicei
singulare ; exista simptome de obstructie ; rezultatele chirurgicale sunt slabe.

- Duplicatiile tubulare ale colonului pot aparea in conditii de „ twinning „ ( rar ) si pot fi
asociate cu duplicatii de anus , vagin si penis ; asocierea duplicatiilor colonice cu gemenii
 incompleti si uniti a fost raportata de O’Neil ; multi dintre acesti pacienti au
mienomeningocel/defecte vertebrale asociate ; triplicatia colonica a fost raportata la un copil
cu multiple malformatii ale tractului genitourinar si SNC ; acesti pacienti sunt clasificati ca
avand o duplicatie de tip 2
- Prezentarea clinica a acestor pacienti este variabila
- Pacientii cu duplicatie completa de anus si colon sunt rari, de obicei asimptomatici , insa
problemele cosmetice in legatura cu organele genitale duplicate sunt semnificative; deoarece
scopul tratamentul duplicatiilor colonice este acela de a inlatura simptomele, nu de a se
restaura anatomia normala , cel mai bine este ca acest gen de pacienti sa fie lasati asa; la
pacientii barbati unu din cele 2 organe genitale prezente trebuie inlaturat ;
- Pacientii cu leziiuni tubulare complexe oit sa nu necesite interventie chirurgicala daca
comunicarea interna a duplicatiei cu colonul normal este adecvata / sau daca exista orificii
perianale adecvate atat pt duplicatie cat si pt colonul normal ;
- Daca duplicatia fuzioneaza cu un rect normal si un anus perineal , se poate face o conexiune
transanala cu duplicatia , prin excizia unei portiuni a peretelui rectal comun.
- Unele duplicatii mici pot fi excizate, cu refacerea anatomiei normale perineale , cu excizia
uneia dintre fistule, facand un rect comun ; acest rect poate fi necesar sa fie coborat
perineal , la fel cum se face in cazurile de anus imperforat.
- Duplicatiile tubulare lungi , deasupra reflexiei peritoneale se pot trata prin excizia leziunii de-
a lungul colonului normal, prin largirea comunicarilor existente cu intestinul normal sau prin
excizia unei portiuni a peretelui comun dintre chist si colonul normal ; nu este de obicei
necesar sa se excizeze mucoasa duplicatiei daca duplicatia are iesire libera in colonul normal

DUPLICATIILE RECTALE – :

- 6% dintre duplicatii
- Apar intotdeauna in spatiul retrorectal ( spatiul presacrat,posterior de rect)
- 45% sunt asociate cu fistule in canalul anal sau in regiunea perineala
- Asocierea cu malformatiile spinale sustine teoria ca despicarea coardei dorsale sta la originea
lor
- Diagnosticul diferential include : sacromeningomielocelul anterior , chistul dermoid,
teratomul sacrococcigian, cordomul , leiomiosarcomul si carcinomul.
- Prezentarea clinica cuprinde : constipatie ( secundara efectului de masa produs posterior ) ,
rectoragii , hematochezie , prolaps rectal , infectii de tract urinar, hemoroizi.
- La tuseul rectal se simte o masa ce necesita clisma cu s.c pt diagnostic
- Recunoasterea definitiva a unui chist de duplicatie rectal este precedata de diagnosticul unui
abces perirectal/unei fistule anale.
- Existenta unei fistule perianale trebuie sa ridice suspiciunea unui abces perirectal !
- Cand se gaseste masa retrorectala se face examinare CT/IRM cu evaluarea totala si a
coloanei vertebrale
- Expunerea transanala a chistului , cu incizarea mucoasei rectale posterioare , deschiderea
chistului, si scoaterea mucoasei chistului sunt posibile in cele mai multe cazuri.
- O incizie sagitala posterioara/abord Kraske se folosesc pt expunerea chistului.
- Tratamentul variaza – de la un abord transanal pt marsupializare , la rezectia septului dintre
duplicatie si rectul nativ
- Unii pacienti necesita o colostomie initial ( in cazul malformatiilor mari si complexe)
- Pacientii care au continenta , raman in general continenti si dupa interventia chirurgicala
- Cei mai multi pacienti se vindeca complet