Managementul teritorial în municipiul Sibiu

PTMLUR

Cuprins:
1. Introducere..........................................................................................................................................3
2. Context științific...................................................................................................................................4
3. Context teritorial.................................................................................................................................5
 Poziție geografică............................................................................................................................5
 Cadru natural. Utilizarea terenurilor................................................................................................5
 Infrastructura de transport..............................................................................................................6
 Profilul socio-demografic.................................................................................................................6
 Profilul economic.............................................................................................................................8
4. Analiza SWOT......................................................................................................................................8
5. Obiective de dezvoltare și planul de acțiuni........................................................................................9
6. Scenariile de dezvoltare.....................................................................................................................10
Concluzii....................................................................................................................................................12
Bibliografie................................................................................................................................................13
 1. Introducere

Managementul teritorial sau gestiunea teritoriului reprezintă procesul prin care o serie de
actori intervin în organizarea și îmbunătățirea elementelor de natură geografică, socială și de
infrastructură prin intermediul planurilor și proiectelor. Elementele asupra cărora se intervine
sunt terenurile (conservarea spațiilor verzi), arhitectura (starea clădirilor și renovarea
construcțiilor cu valoare istorică), utilitățile edilitare (curent electric, gestionarea deșeurilor, apă
curentă, canalizare), infrastructura (transporturi, căi rutiere, feroviare, etc.).

În perioada modernă, procesul de urbanizare a devenit un subiect de interes major, astfel că

autoritățile ce se ocupă cu gestiunea așezărilor umane urmăresc îmbunătățirea traiului
locuitorilor și o dezvoltare sustenabilă a orașelor.

Municipiul Sibiu dispune de o dezvoltare economică substanțială în perioada postsocialistă,

acest lucru putând fi observat în numărul de investiții și prin atractivitatea economică;
dezvoltarea este dovada unei guvernări bune.
 2. Context științific

Planificarea urbană reprezintă un instrument de gestionare a terenurilor, clădirilor și rețelei

de transport prin intermediul municipalității care, prin planuri, intervine asupra infrastructurii și
asupra pământului.1

În planificarea teritorială, un termen des întâlnit este cel de „dezvoltare sustenabilă”, acesta
fiind un concept adoptat atât de către cercetători, cât și de către cei din conducerea așezărilor
umane, indiferent de mărime sau de resursele disponibile. Dezvoltarea și asigurarea
sustenabilității unei așezări au la bază valorificarea și exploatarea anumitor resurse de care
dispune o așezare umană; de asemenea, strategiile și proiectele adoptate de către autorități, în
relație cu comunitatea locală sunt vitale pentru o dezvoltare armonioasă. Odată cu conceptul de
„dezvoltare sustenabilă”, în prezent, în planificara urbană se întâlnește tot mai des conceptul de
„smart city”, ce vizează anumite sectoare și anume: energie, tehnologie, transport, mediu. De
cele mai multe ori, acest concept este în proces de elaborare. Acolo unde această practică a fost
adoptată, conceptul se extinde deja la nivel teritorial („smart territory”). 2

In perioada post-socialistă, anumite state, printre care și România, s-au confruntat cu un

proces de restructurare și cu apariția unui proces numit „urban sprawl”, care au făcut necesară
regenerarea urbană. În multe orașe din Europa se produce o revitalizare și o creștere economică
prin intermediul sectorului cultural, prin adoptarea de programe de dezvoltare. Privatizarea este
un alt proces apărut după anul 1990 în România. Acesta constă în apariția de firme sau societăți
private sau înlocuirea celor deținute de către stat (deschidere către piața internațională).

Infrastructura (transport, sănătate, educație, unități edilitare) reprezintă principalul pas către
dezvoltarea economică. Calitatea acesteia este văzută ca și un instrument de măsurare a nivelului
de dezvoltare.

1
Hyunkuo Yu, Sujeetha S, Erik OA. Integrating the urban planning process into energy systems models for future
urban heating system planning: A participatory approach. 2021
2
Salvador GA, Jose LM. New strategies to improve governance in territorial management: evolving from ”smart
cities” to ”smart territories”. 2015
 3. Context teritorial

 Poziție geografică

Municipiul Sibiu este localizat în județul cu același nume, în partea centrală a României.
Județul Sibiu face parte din Regiunea Centru și se învecinează cu Alba, Mureș, Brașov, Argeș și
Vâlcea.

 Cadru natural. Utilizarea terenurilor

Suprafața județului este formată în mare parte din terenuri agricole și din suprafață forestieră.

Orașul Sibiu și-a menținut constantă populația, raportat la anul 2006, pe baza statisticilor din 2019,
numărându-se printre puținele orașe care au reușit să combată migrația, după ce, în intervalul 1990 –
2006 orașul înregistra o scădere de câteva procente a populației. În schimb, suprafața orașului a
crescut substanțial, cu peste 2.500 de hectare, creșterea fiind una în ambele etape studiate, 1990 –
2006 și 2006 – 2020. În 1993, potrivit datelor INS prezentate în studiul MPLPDA, Sibiul avea o
suprafață intravilană de 2.474 hectare, iar în 2020, suprafața ajunsese la 5009 hectare. Un exemplu de
creștere este cartierul Tineretului, reprezentat în studiu pe Google Maps pentru care putem analiza
hărțile pentru a vedea evoluția acestei zone. În plus, Sibiul a beneficiat de o creștere periurbană, prin
dezvoltarea de noi zone rezidențiale și mixte în localitățile din jurul orașului.
 Figura 1. Sursa: INSSE

În anul 2011, Consiliul Local Sibiu adoptă un proiect ce are în vedere modificarea suprafeței
extravilanului și extinderea suprafeței intravilanului a municipiului (suprafața intravilană are să
crească cu 772 ha).

În urma acestei hotărâri, unele zone din vecinătatea municipiului Sibiu vor fi impozitate, iar
aria situată în afara centurii orașului, cât și în cadrul acesteia, vor fi încadrate la suprafețele
extravilanului.

 Infrastructura de transport

Municipiul Sibiu este străbătut de drumuri internaționale și naționale ce facilitează accesul cu

celelalte orașe mari ale țării (E68, E81, DN1, DN7, DN14). Aeroportul Internațional Sibiu se află
printre primele aeroporturi din România din punct de vedere al fluxului de pasageri. Acesta se
situează în cadrul drumurilor E68 și E81, la doar 6 km de centrul orașului; apariția aeroportului a
dus la creșterea atractivității orașului și la apariția de întreprinderi în zonă. Orașul Sibiu
reprezintă un nod important feroviar din Transilvania, cu 4 gări și cu legături cu trenuri rapide ce
leagă așezarea de orașele mari din țară. Cei 150 km de străzi ale orașului sunt racordate la o vastă
rețea de transport public (microbuz sau autobuz), transportul fiind facilitat și administrat de către
compania SC Tursib SA. Transportul public a fost dezvoltat în anul 2007 în urma unui plan de
transport ce a presupus achiziționarea de autobuze și modernizarea stațiilor. Cu toate acestea, nu
există benzi speciale pentru mijloacele de transport în comun, iar cartierele noi sau zona
industrială Vest (2500 de lucrători) de la marginea orașului nu sunt racordate la rețeaua de
transport public.

 Profilul socio-demografic

Fig. 2. ”Evoluția numărului populației în municipiul Sibiu

între anii 1992-2020”. Sursa: INSSE

173000

172000

171000

170000

169000

168000

167000

166000

165000
92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20
19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Numărul populației din municipiul Sibiu prezintă o tendință de scădere în perioada 1992-
2020. În anul 1995 se înregistrează o populație de 172560 de locuitori, iar de atunci și până în
prezent, numărul acestora a continuat să scadă. În perioada dintre anii 2006-2009 numărul scade
datorită plecărilor în străinătate. În ultimii 10 ani, municipiul Sibiu a devenit atractiv pentru
schimbările de domiciliu la nivel local sau regional.

4.00

3.50

3.00

2.50

2.00

1.50

1.00

0.50

0.00
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
Odată cu căderea regimului socialist, numărul populației orașului Sibiu a început să scadă din
cauza migrațiilor către Occident. În perioada recentă se produce un fenomen de migrație din
mediul rural în cel urban, acest
Fig. 3. lucru migratorie
”Mișcarea putând fi aobservant și municipiul
populației în în creșterea numărului populației.
Sibiu

între anii 1994-2019”. Sursa: INSSE

 Profilul economic

Municipiul Sibiu reprezintă un centru economic important atât la nivel regional cât și
national. În urma liberalizării din anul 1990, municipiul Sibiu a devenit atractiv pentru investiții
străine; principalele ramuri economice care se dezvoltă în cadrul orașului sunt turismul, industria
(constructoare de mașini și componente și alimentară) și comerțul. De asemenea, aici își au
sediul companii bancare (Banca Comercială Carpatică) și de asigurări (Carpatica Asig). Sectorul
economic al turismului s-a dezvoltat prin intermediul valorii culturale a orașului, în anul 2004
punându-se bazele unui program ce prevedea alocarea de fonduri pentru renovarea și
îmbunătățirea fațadei orașului, în anul 2007 Sibiu primind statutul de „capitală culturală
europeană”, rezultând creșterea fluxurilor de turiști străini de la an la an.

4. Analiza SWOT

Puncte tari Puncte slabe

turism industrie
valoare culturală scăderea numărului populației
scăderea numărului de societăți
aeroport
industriale
infrastructură dezvoltată accesibilitate cu localitățile din județ
migrație rural-urban surse de finanțare
Oportunități Imbatranirea populatiei
resurse economice Amenințări
resurse culturale Poluare (apă, deșeuri)
potențial turistic Limitări bugetare
investiții străine Scăderea activităților industriale

Crize

 Starea de degradare a unor clădiri de patrimoniu din zona centrală a municipiului.

Propunere: Intervenții integrate de regenerare urbană / consolidare / conservare a clădirilor de

patrimoniu din zona centrală a municipiului și de conturare a unui peisaj unitar.

 Aglomerarea zonei centrale, precum și a zonelor de locuințe cu parcări amenajate și/sau parcări
neregulamentare pe trotuare.
Propunere: Intervenții integrate de gestiune a parcării la nivelul întregului municipiu, în vederea
eliberării spațiului public pentru a putea fi utilizat în alte scopuri mai benefice comunității (ex.
amenajare spații publice, zone de petrecere a timpului liber etc.).

 Calitatea redusă a spațiilor publice, cauzată de o lipsă a diversității și de starea de degradare a

amenajărilor (ex. mobilier urban degradat / inexistent).

Prpounere: Revitalizarea spațiilor publice și spațiilor verzi din municipiu prin implicarea comunităților
locale pentru a asigura satisfacerea nevoilor acestora. Acțiunile de acest fel pot avea la bază exemple de
bună practică din alte orașe de la nivel național și/sau european.

Organizarea de concursuri de arhitectură pentru spațiile publice reprezentative. Înființarea unei

comisii de regenerare urbană

Înființarea unei proceduri de dare în gestiune a spațiilor de tip condominium către asociațiile de
proprietari interesate în amenajarea acestora. Procedura poate include și un grant minimal pentru
achiziția de unelte, plante sau mobilier urban.

 Se evidențiază tendința de creștere a gradului de dependență demografică dintre populația

activă și inactivă, favorizând apariția unor dezechilibre pe termen mediu și lung din perspectiva
susținerii grupurilor inactive de către salariați.

Propunere: Măsuri de încurajare a natalității prin oferirea de stimulente familiilor tinere, asigurarea
infrastructurii suport și de educație în toate etapele de creștere a copilului.

Măsuri de retenție a forței de muncă la nivelul municipiului ce vizează dezvoltarea investițiilor,

creșterea calității ofertei educaționale și corelarea acesteia cu piața forței de muncă.

 Există încă zone cu profil industrial la marginea centrului istoric.

Porpunere: Încurajarea conversiei funcționale / regenerării siturilor industriale de la marginea zonei

centrale.

 Rețeaua de spații publice este incompletă, lipsesc legături între spații (spații publice lineare).

Propunere: Reconfigurarea principalelor artere având în vedere echilibrarea modului de alocare a

spațiului urban între diferiții participanți la trafic (ex. trotuare lărgite și echipate cu vegetație de
aliniament).
 5. Obiective de dezvoltare și planul de acțiuni

Dezvoltarea în municipiul Sibiu are să se realizeze prin asumarea rolului de lider la nivel
regional. Orașul dispune de un avantaj, și anume localizarea în centrul țării. Valoarea istorică
(municipiul Sibiu dispune de caracter multi-cultural, acesta fiind element definitoriu) și creșterea
economică din ultimii ani reprezintă factori cheie în procesul de dezvoltare.

Principalele obiective de dezvoltare sunt orientate către:

 Industrie
 Mediul cultural și natural – valorificarea resurselor turistice și a potențialului cultural
 Zona metropolitană

Din punct de vedere turistic se urmărește promovarea regiunii de sud a orașului ca destinație
turistică culturală.

Capitalul uman este elementul vital al unui oraș, astfel că se alocă investiții pentru creșterea
nivelului de trai, urmărindu-se atragerea de populație tânără în oraș. Factorii ce stau la baza
atractivității sunt oferta locuințelor, infrastructura educațională, numărul de locuri de muncă. De
asemenea, aici sunt incluse și serviciile edilitare, spațiile verzi și infrastructura de transporturi.

Un alt obiectiv este îmbunătățirea relației dintre autorități și comunitatea locală prin
promovarea unui model de guvernare bazat pe dialog și consultare publică, pe transparență, cu
scopul creării unui mediu urban atractiv.

Managementul urban presupune organizarea zonei centrale în așa fel încât activitățile de
orice tip să se desfășoare într-un mod armonios.
 6. Scenariile de dezvoltare

Scenariul 1:

Presupune dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii (de transporturi, edilitară, a clădirilor)

astfel încât sectorul economic principal, cel al turismului, să evolueze iar activitățile să se
desfășoare în mod armonios atât pentru turiști cât și pentru cei ce prestează servicii economice
(investitori, firme, societăți). Practic, prin starea bună a infrastructurii se asigură desfășurarea
bună a activităților de natură turistică.

Asemenea planului din anul 2004 ce prevedea promovarea orașului Sibiu către Occident
rezultând primirea titlului de „capitală culturală europeană”, este renovarea orașuui și clădirilor
acestuia și conservarea resurselor deja existente pentru a spori fluxurile de turiști pe o perioadă
îndelungată.

Acest plan de dezvoltare are ca scop atragerea de investiții străine și asigurarea

sustenabilității economice a municipiului Sibiu, precum și a regiunii învecinate prin alocarea de
fonduri către sectorul turistic și prin valorificarea resursei principale a orașului, și anume cultura.

Scenariul 2:

Un scenariu de dezvoltare mai puțin optimist decât dezvoltarea sectorului turistic îl reprezintă
alocarea de fonduri către dezvoltarea infrastructurii din zonele rezidențiale (în special cele de la
marginea orașului).

Acest plan prevede dezvoltarea infrastructurii de transport și utilități, precum și cea

educațională sau sanitară pentru a promova apariția de întreprinderi în vecinătatea sau chiar în
cadrul zonelor rezidențiale, scopul fiind creșterea ofertei locuințelor și atragerea populației
tinere. Obiectivul este creșterea numărului de locuitori în oraș.

Este puțin probabil ca municipiul Sibiu să prezinte dezvoltare economică în urma acestui
plan, deoarece metodele prezentate nu vizează un sector economic anume (activitatea economică
princpală a orașului cât și a regiunii este pusă în plan secund), ci populația în sine, care poate
contribui la activitățile economice ce se vor dezvolta în zonele vizate reamenajării urbane.

Scenariul 3:

Un plan urban de dezvoltare poate avea efecte diverse atunci când intervin anumiți factori, de
exemplu, axarea pe dezvoltarea sectorului economic al turismului (asemenea scenariului 1)
pentru valorificarea factorului cultural și pentru amenajarea și renovarea resurselor și clădirilor
istorice și de interes presupune investiții majore, astfel că unele sectoare economice pot fi puse în
plan secund.

În cazul în care investițiile se axează numai asupra resurselor din domeniul turistic, atunci
unele elemente de infrastructură (drumuri, servicii) pot avea de suferit, iar acest lucru se va
resimți asupra numărului de turiști. Așadar, pentru buna desfășurare a activităților turistice este
nevoie de asigurarea accesibilității către obiective.

Concentrarea investițiilor și alocării de fonduri către un anume sector economic, cel turistic,
poate duce la diminuarea profitului altor domenii economice sau chiar la dispariția unor firme
sau societăți industriale sau comerciale. În cazul în care se produce acest fenomen, municipiul
Sibiu riscă să depindă doar de sectorul turistic, ceea ce este riscant având în vedere factorii
externi (naturali, politici, sociali). Un oraș turistic poate deveni atractiv pentru vizitatori străini,
însă locuitorii ar fi nevoiți să migreze către alte zone ce pot oferi o gamă mai largă de locuri de
muncă și de servicii.
 Concluzii

Municipiul Sibiu dispune de resurse culturale și economice ce îi asigură rolul de nucleu al

regiunii centrale ale României și atractivitate în ceea ce privește investițiile interne și străine. Cu
toate că numărul populației prezintă o tendință de scădere, orașul devine din ce în ce mai atractiv
pentru migrația locală sau regională, zonele mărginașe dezvoltându-se tot mai mult. Sibiu
prezintă o creștere economică substanțială, datorată bunei gestiuni a autorităților.

Creșterea economică se observă în perioada ultimilor zece ani. Cu toate acestea, Consiliul
Local continuă să dezvolte așezarea, astfel că, pentru perioada următorilor ani se urmăresc o
serie de obiective de expansiune economică, prin elaborarea unei strategii de dezvoltare pentru
anul 2030.
Bibliografie

 Carole R. Cultural development and city neighborhoods. City, Culture and Society, 2011
 Hyunkuo Yu, Sujeetha S, Erik OA. Integrating the urban planning process into energy
systems models for future urban heating system planning: A participatory approach.
2021
 Ines G, Bianca M, Gheorghe K, Elena-Ana P, Monica D, Roxana C. Post-Communist
Land Use Changes Related to Urban Sprawl in the Romanian Metropolitan Areas. 2012
 I Paolotti, FJ Del Campo Gomis, AM Agullo Torres, G Massei, A Boggia. Territorial
sustainability evaluation for policy management: The case study of Italy and Spain. 2019
 Ivan DM, Isabel CN, Luciana MG. Urban growth management and territorial
governance approaches: A master plans conformance analysis. 2021
 Julio ODC, Klaus U. Characteristics of Privatization: Evidence from developed, less-
developesc, and former communist countries.
 Luminita C. Local entrepreneurship and social services in Romania. Territorial analysis.
2019
 Petter Nss (2001) Urban Planning and SustainableDevelopment, European Planning
Studies, 9:4, 503-524
 Salvador GA, Jose LM. New strategies to improve governance in territorial management:
evolving from ”smart cities” to ”smart territories”. 2015
 Tatiana YA, Irina AP, Kometa TP, Oksana SD, Anton DM. Organizational Model of
Regional Socio-Economic Territorial Management. 1066-1074, 2015

 Agenda locală 21 – Planul local de dezvoltare durabilă a municipiului Sibiu, Primăria

Municipiului Sibiu, 2004

 INSSE
 Planul de acțiune pentru energie durabilă al municipiului Sibiu, aprilie 2014
 Strategia integrată de dezvoltare urbană durabilă a municipiului Sibiu, 2023

 https://www.britannica.com/topic/urban-planning