PROIECTAREA PARAMETRILOR DE GENERARE

PENTRU METODA VIBROSEIS

Dananau Eugen,
Belciu Ionelia,
Stancu Camelia
 CUPRINS:

pag.

Introducere 3
Elemente teoretice 3
Coeficientul de corelare. Functia de corelare 3
Aplicarea functiei de corelare la metoda (sistemul) Vibroseis 5
Principiul de functionare a aparaturii Vibroseis 9
Proiectarea parametrilor de generare la metoda Vibroseis 13
Exemplu de proiectare a parametrilor de generare la metoda Vibroseis 21
Probele de aparatura la metoda Vibroseis 24
Bibliografie 25

2
 INTRODUCERE

Sistemul Vibroseis, conceput in anul 1959 si introdus in practica prospectiunii seismometrice in

anul 1961, a marcat un moment important datorita posibilitatilor de control al spectrului de amplitudine si
al duratei impulsului seismic generat. Aplicarea acestui sistem nu implica cheltuieli pentru lucrarile de
foraj si pentru procurarea explozivului. In afara de aceasta, sistemul Vibroseis nu produce stricaciuni
(caverne), putându-se lucra chiar prin orase sau în zone unde utilizarea explozivului este interzisă.
Completându-se din punct de vedere al accesului, cu cele trei sisteme (explozii in sonde, Geoflex,
Vibroseis) se poate genera în toate zonele de prospectat.
Dezavantajul sistemului Vibroseis se datorează faptului că amplitudinea semnalului generat este
foarte mică. Acest dezavantaj se atenuează odata cu creşterea forţei de apăsare pe placa (au apărut
vibratoare de 30t) şi creşterea gamei dinamice a staţiilor seismice. În aceste condiţii, îmbunătăţirea
raportului semnal/zgomot prin creşterea duratei impulsului (7-15 sec.) şi a ordinului de acoperire
multiplă, devine mai eficientă. Prin operaţia de corelare, sweep-ul (semnalul generat de vibrator) este
“restrâns” la un interval de timp comparabil cu semnalul dat de sursele explozive (zeci de milisecunde).

Elemente teoretice

 Coeficientul de corelare. Functia de corelare

Se dau doua funcţii: S(t) şi R(t), 0 < t < T

T
Definim coeficientul de corelare : K = 1/T ∫ S(t) R(t) dt
0
Exemple de calcul pentru K:

R1(t) = sin (2t / T) R2(t) = sin (2t / T +/2 ) R3(t) = sin (2t / T + )

3
 S1(t) = sin (2 t / T) S2(t) = sin (2 t / T) S3(t) = sin (2 t / T)

Prin integrare se obtin coeficientii de corelare:

k1 = 0,5 k2 = 0,08 k3 = -0,25

Calculul integralei pentru k1:

T
K = 1/T ∫ sin2(2Пt/T)dt
0

Notam: x = 2 t / T
dx = ( 2 /T )dt dt = ( T /2)dx
t=0 x=0
t=T x=2
2 2 2
Rezulta K1 = 1/T ∫ sin2 x(T / 2)dx = (T / 2T) ∫ sin2 x dx = 1 / 2 ∫ sin2 x dx
0 0 0
De la integralele functiilor trigonometrice stim ca : ∫ sin2 x dx = x/2 – ¼ sin 2x +C
2 2
Deci : ∫ sin2 x dx = [x/2 – ¼ sin 2x +C] 0 =  - ¼ sin (2 2) +C – C = 
0
2
Deducem : K1 = 1/2 ∫ sin2 x dx = 0,5
0

Daca consideram  un parametru, atunci se obtine functia de corelare sau functia de covarianta
K().
T
K() = 1/T ∫ S(t) R(t + )dt
0
Functiile S(t) si R(t) se numesc covariante daca K are valoare mare(pozitiva). Daca K are valoare
mica(negativa) atunci functiile se numesc contravariante. Pentru K=0, intre S(t) si R(t) nu exista nici o
relatie.

4
  Aplicarea functiei de corelare la metoda Vibroseis

Notam:
S(t) – semnalul emis, baleiaj sau sweep
R(t+) – semnalul de receptie
T – durata baleiajului (sweep-ului)
T
Functia de corelare K() = 1/T ∫ S(t) R(t + )dt are o valoare normata, -1< K() <1
0
In continuare construim functia de corelare pentru valori discrete ale semnalelor de emisie si
receptie: Sn(nΔt) si Rn(nΔt + ) unde:
- Δt este rata de esantionare a semnalelor,
- n este numarul esantionului si t = nΔt

nΔt
Functia de corelare devine Kn () = 1/T Σ Sn(nΔt) · Rn (nΔt + )
 =0

Functiile S(t) si R(t+) au fost inlocuite prin valorile lor discrete Sn (nΔt) si Rn (nΔt + )
Metoda Vibroseis a preluat o idee din tehnica radarului. Se foloseste o unda quasisinusoidala, de durata
(secunde), la care frecventa variaza linear cu timpul intre doua frecvente f1 si f2.

Fig.1 Sweep
a – amplitudinea sweep-ului

Fig. 2 Spectrul de amplitudine al sweep-ului

f-frecventa
Consideram un sweep de forma:
S(t) = a sin 2Π (f1 + Qt) t
5
 unde:
a – amplitudinea sweep-ului,
Q – constanta,
t – timpul,
f1 - frecventa initiala a sweep-ului

Pentru a determina frecvenţa instantanee f i, la un timp oarecare t, derivăm partea variabilă a

argumentului în raport cu timpul,
d
fi = [(f1 + Qt) t] = f1 + 2Qt
dt
Daca f2 este frecventa maxima a sweep-ului care se atinge dupa trecerea perioadei de timp T
(lungimea sweep-ului), atunci putem scrie, pentru t = T si fi = f2 , ca
fi – f1 f2 – f1
Q = ----------- = ------------
2t 2T
f2 – f1
Rezulta S(t) = a sin 2Π (f1 + ---------- t) t
2T
Valorile a, f1, f2 si T se aleg pentru proiectarea lucrarilor de generare Vibroseis.
Daca notam cu N-numărul total de eşantioane, atunci durata semnalului este T = N Δt.
In continuare scriem funcţia S(t) sub forma esantionată, calculabilă.
Sn – valoarea eşantionului cu numărul n (al funcţiei de emisie).
Deci: f2 – f1
Sn (nΔt) = a sin [2Π(f1 + n) nΔt]
2N
Problema injectarii acestui sweep în pământ a fost rezolvata printr-un sistem electronic-hidraulic-
mecanic care face ca o placa grea, plasata pe sol, sa vibreze in ritmul semnalului de emisie. Aceste
vibratii se propaga dupa aceleasi legi ca si semnalele generate de surse explozive. Metoda şi aparatura
seismica care folosesc aceste vibraţii pentru generare se numeste Vibroseis.

S(t) a

R1(t) + R2(t) + R3(t) R3(t)

R1(t) b

R2(t)

6
 Fig 3. Sweep – ul generat a, reflexiile b, si trasa seismica c

Colecţia de trase seismice Vibroseis obţinută de la acelaşi punct de generare poarta numele de
inregistrare Vibroseis sau vibrograma. Pe o vibrogramă nu se disting reflexii ca pe o seismogramă
obişnuită rezultată de la generarea cu exploziv. Cauza este data de faptul că reflexiile, la Vibroseis, sunt
de durata (câteva secunde) sweep-ului şi se suprapun la înregistrare. Altfel spus, intervalele de timp la
care se succed reflexiile sunt mai mici decât durata sweep-ului.
Trebuie să evidenţiem deosebirea, privind modul de injectare în pământ a frecvenţelor, între
semnalul obţinut cu surse explozive şi cel cu Vibroseis. La Vibroseis, frecvenţele se introduc succesiv în
pămint, iar la surse explozive se introduc simultan. Aceasta deosebire face posibilă aplicarea procesului
de corelare între sweep-ul generat S(t) şi trasa vibroseis R(t). Rezultatul corelării-corelograma- conduce
la o trasa asemănătoare cu trasele care compun o seismogramă obişnuită. Reflexiile de forma sweep-ului
se comprimă în impulsuri scurte.
Daca corelam sweep-ul cu el însuşi se obţine un impuls de autocorelare

=>autocorelare
(b)
Fig 4. – Impulsul (b) obţinut prin autocorelarea sweep-ului (a)

Parametrii impulsului de autocorelare:

- Definiţia D este dată de raportul între amplitudinea pulsului central şi a pulsului alăturat, de
aceeaşi polaritate D = A1/A2 . D este proportional cu f 2/f1 . Se consideră mulţumitoare o bandă de
frecvenţe de circa 2-3 octave, adică f2/f1 ≥ 4 (ex: 10-40 Hz, 8 – 32 Hz, 20-80 Hz).
7
 - Rezoluţia δ este durata pulsului central. Cu cât δ este mai mic cu atât rezoluţia este mai bună.
Rezoluţia se va îmbunătăţi odata cu cresterea frecventelor inalte-f2 .
- Durata impulsului λ este invers proporţionala cu lărgimea de bandă Δf = f2 – f1.
In staţia seismică, sweep-ul original (pilot) se înregistrează ca martor pe o trasă auxiliară şi este
folosit apoi în procesul de corelare al traselor seismice Vibroseis.

a)

b)

c) corelare

Fig. 5 Trasa seismica (corelograma) (c) rezultată în urma procesului de corelare a trasei
Vibroseis (a) cu sweep-ul pilot (b).

Impulsurile din corelograma (seismograma Vibroseis) diferă de impulsul de autocorelare din mai
multe cauze. Pe drumul sursa (vibrator) – receptor (geofon), sweepul este afectat de fenomenele de
divergentă sferică, transmisie-reflexie, absorbţie, conversie, difracţii. In plus, peste semnalul
recepţionat se suprapun: zgomotul ambiant, zgomotul coerent, unde transversale, zgomotul intern al
aparaturii, zgomotul de măsură al aparaturii de înregistrare.
Cu cât se îmbunătăţesc procesele de înlăturare a acestor fenomene, cu atât impulsurile din
corelogramă se apropie de impulsul de autocorelare şi, implicit, creşte calitatea înregistrarilor (se
îmbunătăţeşte raportul semnal/zgomot şi rezoluţia).
Trasa seismica obţinută în urma procesului de corelare este aceeaşi cu cea care s-ar fi obţinut dacă
s-ar fi introdus în sol un semnal de forma funcţiei de autocorelare a semnalului (sweep) introdus în sol.
Presupunem că generăm un sweep la care amplitudinea creşte odată cu frecvenţa în aşa fel încât să
compenseze fenomenul de absorbţie.

8
 Fig. 6 Sweep cu amplitudinea crescatoare cu frecventa .(a2 > a1)

Principiul de functionare al Vibroseisului (schema bloc a aparaturii de generare si receptie

cu Vibroseis).

Energia injectată în pământ de un singur vibrator este destul de mică în comparaţie cu energia
unei explozii. Pentru a determina echivalenţa între cele două tipuri de generare (dinamită, Vibroseis) se
pot realiza experienţe, în acelaşi loc, şi apoi se pot măsura amplitudinile reale pe seismograma.
Pentru generarea cu Vibroseis se folosesc mai multe instalaţii (3-7) care să vibreze simultan şi
decalat în timp şi spaţiu (într-o grupare de generare). Semnalele recepţionate de la aceeaşi grupare sunt
însumate şi apoi corelate cu sweep-ul pilot. Numai după operaţiile de generare-însumare-corelare se
ajunge la corelograma care este echivalentă cu cea obţinuta prin generarea cu dinamită. Este necesară o
aparatură complexă, capabilă să controleze simultan toate vibratoarele, să înregistreze şi să însumeze
corect semnalele generate în momente diferite. Secvenţele de vibrare şi înregistrare sunt complet
automatizate, operatorul staţiei controlând doar declanşarea începutului primei vibrari, apăsând un buton
(start), iar operatorii de pe vibratoare având grija să execute deplasarea pe distanţa corectă a vehiculelor,
în pauza de timp asigurată de secvenţa automată între doua vibrari şi să asigure contactul plăcii vibratoare
cu solul (se apasă butonul down).
Secvenţa automată de vibrare, însumare şi înregistrare a rezultatului sumelor pe banda
magnetică, care se trimite ulterior la prelucrare, este controlată de un program cablat (hardware) în
unitatea logică (1) de control digital programat.
.

9
 STATIA MDS – 8 VIBRATOR - 1100

APARATURA APARATURA
EMISIE EMISE
RECEPTIE RECEPTIE

CONTROL
INTRARI VIBRATOR
GEOFONI CONTROL
SWIP MARTOR

PENTRU
VIBRATOARE

SWEEP
START
CHIC

COMUTATOR PANOU DE
C.D.P. CONTROL CONTROL INSTALATIE
DIGITAL HIDRAULICA
PROGRAMAT MECANICA

UNITATE
ANALOG PREAMP., PLACA
FLT., MPX. VIBRATOARE

UNITATE MEMORIE PE
DATE
BANDA BUCLA
ARITMETICA

UNITATE
DATE DATE
PENTRU STABILIREA
CASTIGULUI SI
CONVERSIE A/D
DATE

FORMAT SEG. B
UNITATE BANDA
DATE MAGNETICA
OSCILOSCOP UNITATE DE 9 TK ½”
ELECTRONIC REDARE

CORELATOR OSCILOGRAF
FOTO

Fig.7, 8 Schemele bloc simplificate ale unitatilor din statie si vibratoare

Pentru a se putea insuma semnalele seismice obtinute in timpul vibrarii cu numarul K, cu

semnalele obtinute in timpul vibrarilor K-1, K-2, … 2, 1 este necesara o memorie care sa poata pastra

10
datele seismice esantionate, digitizate si insumate pina la vibrarea (K-1) inclusiv. Aceasta este realizata
de o unitate de banda magnetica 2, montata in bucla inchisa, cu capete de scriere si citire cu numar mare
de piste, lungimea totala a buclei luându-se astfel ca ea sa treaca prin fata capetelor magnetice de scriere
si citire intr-un timp cel putin egal cu lungimea de inregistrare. Trebuie ca aceasta lungime sa satisfaca
acoperitor si timpul necesar vibrarii (lungimea sweep-ului) plus timpul necesar deplasarii vehiculelor la
punctul urmator de vibrare. Pentru ca datele care reprezinta sumele secventiale anterioare sa se adune
corect cu datele sosite in timpul vibrarii cu numarul K, banda bucla trebuie sa treaca, cu inceputul datelor,
la un moment precis prin fata capetelor magnetice. De aceea, inceputul acestei bucle (in sensul
continutului de date de pe ea) este marcat de un reper electronic (o gaura prin care o raza de lumina de la
un beculet ajunge la o celula fotoelectrica si da un impuls electric in momentul trecerii acestei gauri prin
fata dispozitivului).
Operatorul statiei controleaza declansarea inceputului primei vibrari apasând butonul START de pe

panoul de control , dar secventa automata propriu zisa incepe abia din momentul trecerii (pentru
prima data) gaurii de pe bucla de banda prin fata dispozitivului optico-electronic dupa apasarea pe
START, impulsul creat de acesta declansând controlul digital programat. Din acest moment, statia fabrica

un cod de impulsuri prin electronica de control RCV 210 a vibratoarelor si emite, prin aparatura

de emisie-receptie montata pe vibratoare si receptioneaza acest cod care este verificat de catre

electronica de control SHV 210 (montata pe vibratoare) care decodifica acest cod, stabileste daca
este corect si, in acest caz, declanseaza secventa proprie de fabricare a sweep-ului. Din acest moment,
fiecare vibrator isi fabrica digital o unda electrica (sweep) cu parametrii fixati dinainte. Cu acest semnal

se actioneaza instalatia hidraulica-mecanica care face sa vibreze placa in contact cu solul. O unda

absolut identica de sweep este fabricata de aparatura de control a vibratoarelor, montata in statie si

este inregistrata apoi, dupa filtrare, in partea analoga , ca martor pe una din trasele auxiliare de pe

banda magnetica pentru a fi folosita la corelarea, in procesul de prelucrare, cu trasele seismice. In

momentul inceperii fabricarii sweep-ului, aparatura de control trimite un impuls (care marcheaza
momentul zero) catre statie, impuls care este inregistrat pe o alta trasa auxiliara. Toate vibratoarele din
dispozitiv, fiind actionate de sweep-uri identice, injecteaza in sol un semnal unic (teoretic) care se
propaga dupa aceleasi legi cunoscute in cazul exploziilor. Oscilatiile culese de grupul de canale selectate

de comutatorul CDP din statie ajung la preamplificatorii din partea stinga , sunt filtrate,
esantionate si multiplexate, se stabileste cistigul instantaneu (IFP) si sunt convertite din analog in digital

in unitatea IFP + convertor A/D. De aici, datele digitizate continind informatii de amplitudine ale
11
esantioanelor si cistigul aplicat asupra lor, trec in unitatea de calcul aritmetica . Aceasta unitate
contine o mica memorie cu circuite integrate, registre si dispozitive de calcul pentru sume, verificari,
egalizari si cistiguri, remedieri, rejectia zgomotelor (pe criteriul amplitudinilor) etc. La prima vibrare,

datele sosite de la geofoni se aduna cu zero si se inscriu in memoria mare cu banda de bucla . Intre
timp, lungimea sweep-ului, fiind mai mica decit lungimea de inregistrare, la terminarea vibrarii (sfirsitul

sweep-ului) aparatura de control , de pe fiecare vibrator, da comanda de ridicare a placii de pe sol si,
operatorii de pe vehicole, observind aceasta, muta vehiculele pe punctul urmator de vibrare si apasa
butonul DOWN de coborâre a placii asteptând apoi o noua secventa automata. Banda de bucla se misca
continuu si sincron. La urmatoarea trecere a gaurii prin fata dispozitivului optico-electronic, se
declanseaza din nou secventa de vibrare si insumare si asa mai departe. La a doua vibrare si la
urmatoarele, pe banda - bucla avem deja date insumate. Aceste date sunt aduse succesiv in memoria mica

din unitatea aritmetica .

Concomitent sunt aduse si datele de la intrarea geofonilor, obtinute de la vibrarea curenta. Datele

sumelor partiale de pe banda - bucla se aduna in unitatea aritmetica cu datele curente de la intrare,

iar suma rezultata se depune inapoi pe banda - bucla inlocuind sumele precedente.
Operatia se repeta pâna la efectuarea numarului de vibrari fixat de operator pe panoul de control,
operatorii de pe vehicule având grija sa le miste, in pauzele dintre vibrari, pe punctele urmatoare. Când s-

a efectuat numarul de vibrari impuse, ultima suma este trecuta si pe banda magnetica pe care s-a

scris la inceput, numarul de recunoastere al inregistrarii, fixat de operator pe panoul de control . Dupa

inregistrarea sumei finale, pe banda magnetica , se incrementeaza automat numarul de recunoastere in

panoul de control pentru a fi scris la inceputul urmatoarei inregistrari, se incrementeaza automat

pozitia comutatorului CDP pentru a selecta alt grup de canale si secventa se opreste, toate circuitele
revenind la starea initiala. Se asteapta ca vibratoarele sa ajunga la inceputul urmatorului punct fixat de
topografi si operatorul de pe statie apasa din nou butonul START. Statia este prevazuta cu o unitate de

redare continând un osciloscop electronic , un corelator automat si un oscilograf ,

aceste dispozitive servind operatorului ca instrumente de control vizual al inregistrarilor, fie in momentul
efectuarii acestora, fie in momentul redarii sumelor partiale sau a datelor de pe banda finala, care este
trimisa la prelucrare.

12
 Schema bloc si principiile de functionare au avut la baza o statie de inregistrare MDS 8 si un
vibrator tip Y1100. In prezent, aparatura de inregistrare si vibratoarele s-au modernizat, dar nu se
modifica principial modul de generare si inregistrare.
Exemple de tipuri mai vechi de vibratoare: Mertz, Mandrel.
Un tip modern de vibratoare sunt construite de PELTON COMPANY,Inc. si poarta denumirea de
ADVANCE III-VIB PRO SYSTEM 1998.
Una din caracteristicile principale ale acestui tip de vibratoare este furnizarea maximului de forta
cu minimum de distorsiuni. Ofera o legatura de comunicatie seriala pentru urmatoarele tipuri de statii de
inregistrare: Sercel 388, I/O System II, I/O RSR 24.
Este bine de mentionat faptul ca in ultima perioada s-au construit si folosit vibratoare pentru unde
transversale. S-au luat masuri speciale constructive privind fixarea pe sol a placii de vibrare.

Proiectarea parametrilor de generare la metoda Vibroseis

Criteriile care stau la baza proiectarii parametrilor de generare la metoda Vibroseis sunt aceleasi
cu cele din cazul folosirii materialului exploziv si anume, raportul semnal/zgomot si rezolutia in intervalul
de timp (adâncime) corespunzator obiectivului geologic.
Se accepta valoarea 10 pentru raportul semnal/zgomot minim intr-o sectiune de timp finala (vezi
proba de 1μV pentru cel mai mic semnal care trece “nealterat” prin statia seismica cu zgomotul intern de
0,1 μV).
Dupa procesele de generare (vibrograma), insumare (sumograma) si corelare (corelograma)
când se ajunge la o seismograma asemanatoare cu cea de la o sursa care foloseste un material exploziv,
raportul trebuie sa fie mai mare sau cel putin egal cu 10.
Parametrii de generare folositi la o astfel de seismograma (corelograma) vor fi parametrii
proiectati. Evident, in lungul profilelor acesti parametri se vor modifica in functie de schimbarea
conditiilor seismologice de suprafata.
Masurarea raportului semnal/zgomot pe seismograma este necesara pentru a minimiza cheltuielile
de generare.
Aprecierea raportului semnal/zgomot numai prin vizualizarea seismogramelor sau a sectiunilor de
timp rezultate din procesul de insumare de acoperire multipla poate conduce la erori, chiar daca
geofizicienii au experienta in proiectare.
Evident, la masurarea raportului semnal/zgomot minim acceptat pe seismograma, se tine cont si de
ordinul de acoperire multipla M. De exemplu, in cazul ca M=60, raportul semnal/zgomot cerut pe
seismograma, la obiectivul geologic, va fi 10/√ 60.

13
 In aceasta lucrare consideram cazul de joasa rezolutie (seismica conventionala) cu frecvente ale
semnalului seismic cuprinse intre 10 si 60 Hz.

Parametrii de generare la metoda Vibroseis:

- Amplitudinea sweep-ului a,
- Frecventa minima a sweep-ului f1,
- Frecventa maxima a sweep-ului f2,
- Tipul sweep-ului: up-sweep, down sweep,
- Durata sweep-ului T,
- Timpul de ascultare Ta.
- Timpul total de inregistrare Tt , Tt = T+Ta.
- Parametrii gruparii de vibratoare:
- Numarul de vibratoare din dotare – nv,
- Numarul de sweep-uri (vibrari) ns pe punctul de generare,
- Distanta intre vibratoare, δx,
- Ponderea de vibrare p, in grupare,
- Baza gruparii vibratoarelor pe un punct de generare – Bg.

Amplitudinea sweep-ului depinde de presiunea maxima acplicata pe placa de vibrare si de

proprietatile elastice ale solului pe care se vibreaza. Presiunea de lucru este aproximativ 72 % din
presiunea maxima. S-au construit vibratoare care pot aplica pe sol presiuni cuprinse intre 11000-32000
Kgf.
Evident, pentru un obiectiv geologic dat este nevoie de mai putine sweep-uri daca dispunem de
vibratoare care pot exercita o presiune mai mare pe placa de vibrare.
In anumite zone, s-a ajuns sa se lucreze cu vibratoare puternice si numai 3 sweep-uri pe punctul de
generare. In acest fel se obtine o productivitate marita cu minimizarea cheltuielilor de generare.
Experientele de generare se executa cu vibratoarele din dotare si prin masuratori de amplitudini
reale se determina amplitudinea sweep-ului a.
Frecventa minima f1 a sweep-ului. Cu cât frecventa minima a sweep-ului este mai mica, cu atât
vom obtine reflexii de la adâncime mai mare, deoarece semnalele cu frecventa mica sunt atenuate mai
putin pe drumul razei seismice. Nu putem cobori frecventa minima sub 10 Hz din cauza cresterii
posibilitatii de defectare mecanica a instalatiilor de vibrare sub aceasta frecventa. Daca f 1 este mai mare
(ex. 20 Hz) se evita inregistrarea zgomotelor coerente si ambiante de frecvente mai mici de 20 Hz. In
14
acest caz sunt inregistrate numai componentele acestor zgomote care depasesc aceasta valoare de 20 Hz.
Aceste componente au amplitudine mai mica.
Aceasta problema a evitarii zgomotului coerent de frecventa joasa nu se mai pune in prezent
datorita folosirii statiilor de inregistrare cu gama dinamica mare (peste 100 db). La aceste statii se pot
recupera mai bine aproape toate frecventele semnalului seismic.
Frecventa maxima f2 a sweep-ului. Asa cum s-a aratat mai sus, definitia D si rezolutia impulsului
de autocorelare cresc proportional cu f2/f1. Durata impulsului de autocorelare λ este invers proportionala
cu largimea de banda Δ = f2 – f1 .
Este de dorit ca frecventa maxima sa fie cât mai mare. Frecventele inalte sunt atenuate puternic in subsol.
Se considera multumitoare o banda de frecvente de 2 - 3 octave, adica f 2 / f1 = 4 ÷ 8 (ex.: 10-40 Hz, 8-
32 Hz, 8-64 Hz).
Tipul sweep-ului. La down-sweep care incepe cu frecvente inalte si se termina cu frecvente joase,
influenta reciproca a trenurilor de unde este dezavantajoasa. In acest caz vin amplitudinile puternice ale
trenurilor de unde perturbatoare (zgomot coerent) in mijlocul trenurilor de unde ale reflexiilor si astfel se
suprapun cu domeniile de propagare de timpi mari, astfel ca trenurile de unde perturbatoare vor masca
undele utile.
La up-sweep, care incepe cu frecvente joase si se termina cu frecvente inalte, amplitudinile
trenurilor de unde perturbatoare sunt maxime la frecvente joase. Acestea sunt deja in scadere la aparitia
reflexiilor si nu se mai suprapun peste ele intr-o masura atit de mare.
Plecind de la aceste motive s-au realizat si teste. Analiza lor a confirmat faptul ca se obtin
rezultate mai bune cu up-sweep, in special la timpi de propagare mai mari.
Prin generarea sweep-ului la suprafata solului, datorita reactiei nelineare a solului asupra placii
vibratorului, iau nastere armonice care pot perturba ruperile la masuratorile cu down sweep.
Concluzia este ca se prefera up-sweep.
Durata sweep-ului T. Amplitudinea A a impulsului de autocorelare creste cu durata impulsului.
Pentru obiective geologice mai adinci este necesara o durata mai mare a impulsului. Exista o valoare
optima pentru lungimea sweepului. Pe masura ce acesta devine mai lung, undele perturbatoare (zgomotul
coerent) si reflexiile se influenteaza reciproc, din ce in ce mai mult, iar la semnale scurte, energia nu mai
este suficienta.
Prin teste s-a estimat ca intervalul de 7-10 sec., pentru durata sweep-ului, este un interval optim. In
ultimul timp, datorita cresterii esentiale a gamei dinamice a statiilor seismice, s-a putut forta cresterea
energiei emise prin lungimea sweep-ului. S-a ajuns ca lungimea sweep-ului T sa aiba valori pina la 15
sec.

15
 Timpul de ascultare Ta. Acest parametru este echivalent cu timpul de inregistrare (lungimea, in
timp, a seismogramei) de la inregistrarile seismice obtinute prin generarea cu exploziv. Se stie ca timpul
de inregistrare este:
2h max
t ≥ ------- + 1,
vm
unde h este adâncimea maxima a obiectivului geologic, Vm este viteza medie la obiectivul de
adincime maxima. h max
Deci, timpul de ascultare Ta ≥ -------- + 1. Termenul 1 (sec.) se adauga pentru procesul de migrare.
vm
Timpul total de inregistrare a unei vibrograme este Tt = T+Ta. Acest parametru este caracteristic
aparaturii de inregistrare. La metoda Vibroseis, timpul de ascultare nu poate fi separat de durata sweep-
ului si, ca urmare, Ta si T se determina la grupul parametrilor de generare.
Numarul de vibratoare nv. Cu cât echipa seismica dispune de mai multe vibratoare cu atât creste
productivitatea. Numarul de vibratoare din dotare se ia ca atare la parametrii de proiectare. De regula,
echipele sunt dotate cu 3-6 vibratoare. Pentru asigurarea unui flux continuu la metoda Vibroseis este
indicat sa se mentina un vibrator de rezerva care sa inlocuiasca alt vibrator care se defecteaza si urmeaza
sa se depaneze intr-un interval de timp.
Numarul de sweep-uri (vibrari) ns pe punctul de generare. Cu cresterea numarului de sweep-uri,
creste amplitudinea impulsului de autocorelare si, implicit, se imbunatateste raportul semnal/zgomot la
obiectivul geologic. In urma unor inregistrari cu numar diferit de sweep-uri, se fac masuratori de
amplitudini reale si se estimeaza raportul semnal/zgomot la obiectivul geologic. Seimogramele
(corelogramele) la care raportul semnal/zgomot ≥ 10 conduc la estimarea numarului de sweep-uri cu care
se va lucra.
Distanta intre punctele de vibrare - δx , se stabileste in acelasi mod ca si distanta intre geofonii
din grupare. Cu aceasta distanta se atenueaza frecventele maxime ale zgomotului coerent. De regula,
aceste distante sunt de ˜ 5 m.
Din teoria gruparilor se stie formula pentru :

1
δx = --------------- , unde: - fmin si fmax sunt frecventele minime si maxime ale zgomotului
fmin fmax coerent,
------ + ------ - v1* si v2* sunt vitezele aparente minime si maxime ale zgomotului
v2* v1* coerent

Ponderea de vibrare in grupare – p si numarul de puncte de vibrare - n.p.v. Acest parametru

stabileste câte vibrari se executa pe aceeasi pozitie a unui vibrator. De regula, se foloseste ponderea
16
uniforma 1-2. In situatiile in care morfologia terenului nu permite desfasurarea vibratoarelor pe toata
lungimea bazei, se folosesc mai multe vibrari pe aceeasi pozitie pina la atingerea numarului de sweep-uri
total ns.
Baza gruparii vibratoarelor – Bg. Dupa ce s-a stabilit numarul de sweep-uri n s, distanta intre
punctele de vibrare δx si ponderea p, rezulta baza gruparii vibratoarelor Bg, pentru un punct de generare.
Exemplu – Se dau: ns = 20, p = 2, δx = 5m
Punctele de vibrare din grupare vor arata ca in figura de mai jos

puncte de vibrare

numarul punctelor de vibrare – npv = 10

Fig.9 Configuratia gruparii vibratoarelor

Bg = (npv-1) δx
Rezulta baza gruparii Bg = (10-1) x 5 = 45 m
Baza gruparii Bg nu se calculeaza in acelasi mod cu cea a gruparii de geofoni, pornind de la
vitezele aparente ale zgomotului coerent. Gruparea de vibratoare se foloseste pentru a contribui, impreuna
cu gruparea de geofoni, la o atenuare mai buna a zgomotului coerent. Parametrii gruparii de vibratoare se
stabilesc cu scopul principal de a asigura energia la obiectivul geologic. Se pleaca, deci, de la numarul
total de sweep-uri (ns) necesare asigurarii energiei la obiectiv.
Dupa ce s-au estimat parametrii de generare enumerati mai sus, se procedeaza la efectuarea
inregistrarilor test si la analiza acestora (amplitudini reale, spectre de amplitudine). Parametrii care
corespund unui raport semnal/zgomot ≥ l0, in zona obiectivului geologic, vor fi acceptati ca parametri de
generare pentru lucrarile Vibroseis din zona de prospectat.
Reducerea drastica a costurilor in prospectiunea vibroseis poate fi obtinuta prin metoda “slip-
sweep”. Aceasta metoda a fost recent dezvoltata si testata (1995-1998) de Petroleum Development Oman.
Metoda consta intr-un grup de vibratoare care genereaza sweep, fara sa astepte ca sweep-ul grupului
anterior sa se fi terminat. Dupa corelare, va rezulta o inregistrare lunga care poate fi taiata la timpul zero
corespunzator pentru a extrage inregistrarile corelate individual.
In fig. 10 se arata o inregistrare slip-sweep alaturi de o inregistrare normala, in domeniul timp-
frecventa.
Fig.10 a reprezinta inregistrarea cu un up-sweep linear de 15 sec. si un timp de ascultare de 6 sec.
Totalul timpului de inregistrare este deci 21 sec. La un timp dat, numai un numar limitat de frecvente este

17
inregistrat. De exemplu la t = 15 sec., numai frecventele inalte al sweep-ului sosesc la sistemul de
inregistrare. Se presupune ca energia fiecarei frecvente generate se termina dupa timpul de ascultare.
Fig. 10 b arata tehnica “slip-sweep”. Un nou sweep porneste imediat dupa ce frecventa de start a
sweep-ului anterior s-a terminat, ideal dupa timpul de ascultare (6s). Aceeasi lungime de sweep este
folosita de toate grupurile de vibratoare si de aceea nu va fi suprapunere in spatiul timp-frecventa.
Inregistrarile de la diferite puncte de generare sunt extrase prin simpla taiere a inregistrarilor
corelate, la timpii zero corespunzatori. Dupa corelare si “taiere” nu mai exista nici o diferenta intre
metoda slip-sweep, exploziv sau air-gun, cind o noua inregistrare poate fi facuta atunci cind timpul de
ascultare al inregistrarii precedente a expirat.
Principalul avantaj al metodei slip-sweep este evident: timpul total de inregistrare poate fi redus
substantial si, deci, productivitatea poate fi crescuta de 2-4 ori, in functie de conditiile de acces. Va fi
nevoie de vibratoare suplimentare pentru o astfel de crestere a productivitatii, dar beneficiile depasesc
chiar costurile numarului de vibratoare in plus. Un alt avantaj ar fi posibilitatea automatizarii viitoare a
procesului de achizitie.
Unicul dezavantaj al metodei consta in distorsiunea vibratoarelor. Zgomotul de distorsiune
(zgomotul de corelare) a unui sweep se va scurge in inregistrarea altui sweep. Efectul poate descreste
marind putin timpul de ascultare.
In fig.(11) sunt aratate rezultatele comparabile prin metoda conventionala si slip-sweep.

18
Fig. 11 a si 11 b

19
Fig. 10a si 10b

20
 Exemplu de proiectare a parametrilor de generare la metoda Vibroseis.

Se considera obiectivul geologic, in zona de prospectat, la timpul maxim t = 1 sec. (sau la

hmax = 1400m). Viteza medie, la obiectivul de adancime maxima, este Vm= 2800 m/s.
Se verifica
2hmax 2·1400
tmax = ---------- = ----------- = 1 sec
vm 2800

- Amplitudinea a. Consideram ca echipa este dotata cu vibratoare de 30 t. Se realizeaza inregistrari

cu un singur vibrator si se fac masuratori de amplitudini reale.
Este indicat sa se faca inregistrari, pe acelasi dispozitiv, folosind generarea cu exploziv (de ex.: 100 g).
Prin compararea masuratorilor de amplitudini reale se poate aprecia echivalenta intre cele doua tipuri de
inregistrare.
- Frecventa minima a sweep-ului – f1. De regula se alege f1 = 10 Hz. O frecventa mica ar conduce
la posibilitatea producerii unor defectiuni mecanice a vibratoarelor. Prin alegerea unei frecvente f 1 mai
mari de 10 Hz, s-ar putea evita inregistrarea componentelor de frecventa joasa ale zgomotului coerent. In
conditiile cresterii gamei dinamice la statiile seismice moderne, problema recuperarii semnalelor seismice
suprapuse peste zgomotele coerente puternice, a fost rezolvata aproape in totalitate. Deci f 1 = 10 Hz este
cea optima.
- Frecventa maxima a sweep-ului f2 . Deoarece obiectivul este de adâncime relativ mica (1400 m)
putem lucra cu 3 octave pentru banda de frecvente.
Deci f2 = 80 Hz.
- Tipul sweep-ului. Alegem tipul up-sweep pentru a evita efectul negativ al suprapunerii undelor
perturbatoare (zgomot coerent). Sunt evitate astfel si armonicele care pot perturba ruperile in cazul
folosirii tipului down-sweep.
- Durata sweep-ului. In zona de lucru realizam inregistrari experimentale cu vibratoarele din
dotare (de ex. - 5) folosind ca durate ale sweep-ului timpi cuprinsi in intervalul 6-12 sec. Dupa
vizualizarea corelogramelor si analize de amplitudini reale se determina la ce durata obtinem raportul
semnal/zgomot cel mai bun. Acea durata este cea optima – de exemplu T = 7 sec.
- Timpul de ascultare – Ta
2hmax 2 · 1400
Ta ≥ --------- + 1, Ta ≥ ----------- + 1, Ta ≥ 2 sec
vm 2800

21
 - Timpul total de inregistrare – Tt
Tt = T+Ta
Tt = 7+2 = 9 sec.
- Numarul de vibratoare – nv.
Presupunem ca echipa este dotata cu 5 vibratoare pentru lucru si unul de rezerva.
- Numarul de sweep-uri pe punctul de generare – ns.
In zona de prospectat se realizeaza experiente, cu numar diferit de sweep-uri (de ex.: 12, 24, 36
sweep-uri) pe un punct de generare. Se considera, de exemplu, ca se va lucra cu ordinul de acoperire
multipla m = 100. Deci raportul semnal/zgomot la obiectivul de adincime maxima trebuie sa fie mai mare
sau egal cu 1 [(10/(100)1/2 = 1]
Dupa analize de amplitudini reale se observa (de exemplu) ca n s ≈ 20 sweep-uri sunt suficiente
pentru obiectivul geologic dat.

36 sweep-uri - a
a - amplitudine
24 sweep-uri -
za – zgomot ambiant
20s ns optim -
12 sweep-uri -

za

Fig 12. Amplitudinile reale obtinute cu numar diferit de sweep-uri.

- Distanta intre punctele de vibrare – δx

Consideram frecventele si vitezele aparente ale zgomotului coerent date de valorile:
fmin = 5Hz, fmax = 50 Hz, vmin* = 350 m/s, vmax* = 1900m/s

1 1
δx = --------------- , rezulta δx ≤ --------------- , δx ≤ 6,87
fmin fmax 5 50
------ + ------ ------ + ------
v2* v1* 1900 350
22
Daca luam pentru δx valoarea de 5 m, respectam conditia de mai sus, pentru distanta intre punctele de
generare.
- Ponderea de vibrare – p si numarul punctelor de vibrare – npv. Daca se genereaza central (fata de
dispozitivul de receptie) si Δs = Δx = 25m (distanta intre punctele de generare este egala cu distanta intre
canale), atunci, aplicind principiul lui Anstey, bazele gruparilor de sonde si geofoni trebuie sa fie egale cu
Δs – δx = 20. Respectind aceasta conditie vom avea o grupare de insumare de acoperire multipla cu
eficienta maxima privind atenuarea zgomotului coerent.
Ca sa realizam o grupare de 20 m la generare trebuie sa folosim ponderea p = 4

numar puncte de vibrare – npv = 5

Fig. 13 Ponderea si numarul punctelor de vibrare in grupare

- Baza gruparii vibratoarelor – Bg
Din Bg = (npv – 1) δx rezulta Bg = (5 – 1) 5 = 20m

Concluzii pentru exemplul de proiectare:

1.Se realizeaza experimentele de generare
- 2-3 inregistrari cu 1 vibrator si un sweep
- 2-3 inregistrari cu 0,1 kg/sonda in ZVM, intermediar si roca vie
- 1 MSC la punctul de generare. Se urmareste litologia
- 3 inregistrari cu lungimea sweep-ului de 6, 9 si 12 sec.
- 3 inregistrari cu 12, 24 si 36 sweep-uri pe punctul de generare
- inregistrari cu 2, 3, 4 octave, la sweep.
2. Se analizeaza experientele de generare folosind amplitudinile reale si spectrele de amplitudine.
3. Se calculeaza parametrii de generare:
- a = 1 μV /sweep
- f1 = 10 Hz
- f 2 = 80 Hz
- up – sweep
- T = 7 sec.

23
 - Ta = 2 sec.
- Tt = 9 sec.
- nv = 5
- ns = 20
- δx = 5 m
-p =4
- npv = 5
- Bg = 20 m

Probele de aparatura la metoda Vibroseis

Pe lânga probele de aparatura obisnuite pentru statiile seismice, la Vibroseis se realizeaza probe de
aparatura specifice.
Probele prirncipale care se realizeaza la vibratoarele moderne sunt:
- Similaritatea radio (radio similarity)
- Testul de similaritate al aparaturii (herolwin similarity test)
- Optiunea “force meter” (force meter option)
Aceasta optiune furnizeaza un test independent privind performanta vibratorului. Sistemul
foloseste accelerometru independent. Programul VibQc furnizeaza analiza completa a datelor si stocarea
lor. Sistemul de achizitie complet este instalat in Advance III – Vib. Pro. Encador.
Selectarea datelor QC-standard presupune:
- Minimul si maximul fortei medii
- Maximul erorii de faza medie
- Maximul distorsiunii medii
- Pozitia GPS a vibratorului
- Forma de unda de cross-corelare a semnaturii vibratorului.

24
Bibliografie
1. J.R.KLAUDER,et al,1960: The Theory and Design of Chirp Rodors.
The Bell System Tehnical Journal, vol.XXXIX, July,nr.4
2. ROBERT L. GAYER,1971: Vibroseis Field Parameters. Proceding the 10-th Annual Conference of the
Ontario Petroleum Institute.
3. FRED G. BARR Jr., LA DOESCHER,….Factors and tehnicques to improve the quality of seismic data
acquired through the use of Vibroseis energy sources.Petty Rey Geophysical –Geosurce Inc .
4. NORMAN SMITH , WAYNE HEITSHUSEN, : Selection of field recording parameters for the
“Vibroseis “ System of seismic exploration.
5. A.J.SHERIFF,W.H KIM, : -The effect of harmonic distorsion in the use of vibratory surface resurces.
6. DALE G.STONE, : Amplitude Limiting on Vibroseis Data .Seismograph Service Co.Tulsa
Oklahoma 39-th Annual International Meeting of the Society of Exploration Geophysicists
Calgary,Alberto , Canada.
7. ETL –Mandrel Products-Operators Manual RCV-all series Radio Controled Vibrator.
8. ETL- Mandrel Products-Operators Manual Servo Hydraulic Vibrator Unit SHV-210.
9. H.A.Wakefield, : Evoluation of vibrator energy output COMOCO-Exploration Geophysics.
10. A.S. BADGER, LA DOESCHER,1975 : Noise Reduction Tehniques Recording Vibroseis Data.
Mandrel Product Co.
11.ANSTAY ,NA,NEWMAN,P,1966 : The Sectional Autocorrelogram and Sectional Retro-Correlogram
Geophisycal Prospecting 14, 389-426.
12. GURBUZ,B.M, 1972 : Signal Enhancement of Vibratory Source Data in the Presence of
Attenuation : Geophisical Prospecting 20, 421-438.
13. L. ERLINGHAGEN : Doisprezece ani de Vibroseis la Prakla Seismos Dezvoltare , tehnica ,
utilizare.
BTS-3-4/977, p 191-237
14. HANS WILHELM MAAS. Sistemul Vibroseis Traducere
15. H.JUSTUS ROZEMUND,1998 ; Slip-sweep acquisition. Petroleum Development, Oman.
16. ST. COLBAN, I. FISCA : Utilizarea Vibroseis-ului in prospectiunea seismometrica-p I –BTS nr.2-
1977, p 3-24
17. ST.COLBAN , I.FISCA : Utilizarea Vibroseis-ului in prospectiunea seismometrica p II –BTS nr.3-4
1977, p 3-32
18. I.CINDEA : Citeva consideratiuni asupra prospectiunilor seismice cu surse de energie Vibroseis.
BTS nr.2-1977, p.25-54.
25
19. W M TELFORD, L P GELDART, R E SHERIFF , DA KEYS, 1977 : Applied Geophysics-
Seismic methods, CAMBRIDGE UNIVERSITY PRESS,p 218-433.

Tehnoredactare: Elena Bustea

Grafica: Ionelia Belciu

26