UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” din IAŞI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PORTOFOLIU

DidacticaSpecializării

Student,

Mantu Cristian Ioan

IAŞI, 2024
23
 Cuprins

I. Aspecte teoretice privind proiectarea demersului didactic

II. Proiectarea demersului didactic

a. Studiul programei şcolare

b. Planificarea calendaristică modulară

c. Proiectarea unei unităţi de învăţare

d. Proiectarea activităţii didactice (a lecţiei)

e. Instrumentul de evaluare

III. Bibliografie

• C. Niţucă, Maria Ileana Carcea, Caiet de practică pedagogică desfăşurată, Ed. Performantica, Iaşi-2006.
• C. Niţucă, T. Stanciu, Didactica disciplinelor tehnice, 306 pagini, Editura Performantica, Iaşi, 2006.
• Cerghit, I.; Neacşu, I.; Negreţ-Dobridor, I.; Pânişoară, I. O.; Prelegeri pedagogice, Editura Polirom, 2001.
• Cucoş, C., Pedagogie, Ediţia a II – a revizuită şi adăugită, Editura Polirom, Iaşi, 2002.
• Gabriela-Carmen, Oproiu; Elemente de didactica disciplinelor tehnice, Editura Printech, 2003.
• Ionescu M., Radu, I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2001.
• Neacşu, I., Stoica, A., coord., Ghid general de evaluare şi examinare, Editura Aramis, Bucureşti, 1996.
• Nicola, I., Pedagogie, Editura Didactică şi Pedagogică, R. A., Bucureşti, 1994.
• Onu, P,, Luca, C., Didactica specialităţii – discipline tehnice şi tehnologice, Ed. “Gh. Asachi” Iaşi, 2002.
• Postelnicu, Constantin, Fundamente ale didacticii şcolare, Editura Aramis, 2002.
• Radu, I., T., Evaluarea în procesul didactic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000.
• Stanciu, M., Didactica postmodernă, Editura Universităţii Suceava, 2003.
 I. Aspecte teoretice privind proiectarea
demersului didactic

Proiectarea demersului didactic este o activitate desfăşurată de profesor menită să anticipeze etapele şi
modalităţile de organizare şi de desfăşurare concretă a procesului instructiv-educativ.
Pentru realizarea unei proiectări didactice corecte, profesorul trebuie să răspundă la o serie de întrebări: Ce
voi face ? Cu ce voi face ? Cum voi face ? Cum voi şti dacă ceea ce trebuia făcut a fost făcut ?
Răspunsul la aceste întrebări reprezintă de fapt, o conturare a etapelor proiectării activităţii didactice.
Proiectarea demersului didactic pentru o disciplină tehnică sau tehnologică presupune:
1. studiul programei şcolare;
2. planificarea calendaristică;
3. proiectarea unităţilor de învăţare;
4. proiectarea activităţii didactice (a lecţiei).

I. 1. Algoritmul proiectării didactice

Proiectarea didactică presupune un anumit algoritm [6]:

1. Stabilirea obiectivelor educaţionale. Obiectivele educaţionale sunt elementele cele mai importante
în realizarea proiectării didactice. Acestea sunt precizate în programele şcolare, programe ce sunt caracterizate ca
documente oficiale şi obligatoriu de parcurs. Profesorii trebuie să aibă în vedere, în primul rând, obiectivele care
circumscriu trunchiului comun, partea obligatorie a programei şcolare şi care va constitui temeiul realizării evaluării
naţionale (capacitate şi bacalaureat). De asemenea, obiectivele trunchiului comun vor contribui la conturarea
profilului de formare la sfârşitul învăţământului obligatoriu. Pe de altă parte, în funcţie de deciziile care se vor lua la
nivelul fiecărei clase, cadrele didactice trebuie să ţină cont de obiectivele/competenţele care conturează curriculum
extins, în cazurile claselor capabile de performanţă în anumite domenii, ale unei motivaţii superioare pentru aceste
discipline.
2. Selectarea şi organizarea conţinuturilor de învăţare. Această etapă constă în selectarea şi
organizarea conţinuturilor în concordanţă cu obiectivele educaţionale urmărite. Activitatea instructiv educativă
trebuie să fie centrată pe obiective şi nu pe conţinuturi, conţinuturile reprezentând o punte de legătură între
obiective şi elevi. Un rol important în selectarea şi organizarea conţinuturilor îl constituie identificarea unităţilor de
învăţare. Plecând de la identificarea unităţilor de învăţare trebuie delimitat, stabilit şi ordonat unităţile structurale
(capitole, subcapitole, lecţii). De asemenea, trebuie să se ţină seama de subiectele pentru fiecare lecţie, prelucrând
şi ordonând logic noţiunile în concordanţă cu posibilităţile de asimilare ale elevilor şi cerinţele demersului
educaţional.
3. Alegerea strategiilor de predare-învăţare. Strategiile de predare-învăţare privesc modul de
organizare şi conducere a actului didactic prin concordanţa şi îmbinarea eficientă a conţinutului învăţării cu
metodelor de învăţare, cu mijloacele didactice, cu formele de organizare a procesului instructiv-educativ în vederea
atingerii obiectivelor propuse. La alegerea strategiilor didactice trebuie să se ţină cont de specificul disciplinei, de
particularităţile de vârstă ale elevilor, precum şi de tipul de lecţie abordat.
4. Stabilirea metodelor şi tehnicilor de evaluare reprezintă partea finală a demersului de proiectare
didactică prin care profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ.
Proiectarea demersului evaluativ va avea în vedere momentul în care se realizează evaluare (la începutul
procesului de predare-învăţare, pe parcursul derulării sale sau la sfârşitul demersului), dar şi metodele şi tehnicile
de evaluare. Proiectarea modulului de realizare a evaluării va avea ca finalitate asigurarea unui feed-back de
calitate atât pentru elevi, cât şi pentru cadrul didactic, care, pe baza prelucrării informaţiilor obţinute, îşi vor regla
modul de desfăşurare a demersului didactic [6].
În privinţa instrumentelor de evaluare se pun câteva întrebări [30]:
 Care sunt competenţele programei şcolare, pe care trebuie să le formeze elevii ?
 Care sunt performanţele minime, medii şi superioare pe care le pot atinge elevii, pentru a
demonstra că au atins aceste obiective ?
 Care este specificul colectivului de elevi pentru care îmi propun evaluarea ?
 Când şi în ce scop evaluez ?
 Pentru ce tipuri de evaluare optez ?

23
  Cu ce instrumente voi realiza evaluarea ?
 Cum voi proceda pentru ca fiecare elev să fie evaluat prin tipuri de probe cât mai variate, astfel
încât evaluarea să fie cât mai obiectivă şi relevantă ?
 Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare administrate, pentru a elimina
eventualele blocaje constante în formarea elevilor şi pentru a asigura progresul şcolar al fiecăruia
dintre ei ?
Răspunsul la aceste întrebări trebuie să conducă la evidenţierea progresului înregistrat de elevi, atingându-
se în aceste fel obiectivele propuse în programa şcolară.

I. 2. Studiul programelor şcolare

Documentele de proiectare didactică sunt documente administrative realizate de către profesor după o
lecturare atentă a programei şcolare. Programele şcolare sunt centrate pe obiective/competenţe şi nu mai trebuie
vizată ca o tablă de materii, care să fie parcursă într-o anumită perioadă de timp. În acest sens, profesorul trebuie
să aibă o vedere de ansamblu asupra întregului curriculum alocat unui an de studiu, să cunoască programele
disciplinelor înrudite pentru o abordare interdisciplinară a anumitor teme şi să personalizeze demersul didactic,
ţinând seama de specificul elevilor cărora li se adresează.
Lectura programelor şcolare trebuie să scoată în valoare relaţiile care există între obiectivele cadru -
obiectivele de referinţă - activităţile de învăţare - conţinuturi şi modalităţile de evaluare.

I. 3. Planificarea calendaristică orientativă

Planificarea calendaristică este un document şcolar administrativ care asociază elementele programei
şcolare cu alocarea de timp, considerată optimă de către profesor, pe parcursul unui an şcolar. Planificările
calendaristice pot fi:
 anuale - se întocmesc pe un an de studiu;
 semestriale - conţinutul din planificarea anuală se distribuie pe semestre;
 modulare – pe modulele aferente programei școlare; conținutul științific se distribuie pe
parcursului anului școlar.
Pentru realizarea planificărilor calendaristice se recomandă parcurgerea etapelor:
1. identificarea unităţilor de învăţare;
2. stabilirea succesiunii de parcurgere a unităţilor de învăţare;
3. asocierea competenţe specifice - conţinuturi;
4. alocarea timpului necesar parcurgerii fiecărei unităţi de învăţare.
 Avizat
Responsabil comisie metodica,

Avizat
Director,

Unitatea şcolară Grupul Scolar Virgil Madgearu Iasi

Profesor__________________________
Disciplina Educație Antreprenorială
Clasa a X -a Nr. ore/săptămână 1 oră
Programa şcolară Aprobat prin ordin al ministrului Nr. 4598 / 31.08
Structura anului școlar 2023 – 2024
Nr. de săptămâni: 36
Propunere Programul național „Școala altfel” – săptămâna 25
Propunere Programul „Săptămâna verde” – săptămâna 35
Propunere Vacanța din luna februarie 2024 – 19 – 23 februarie 2024

Planificare calendaristică
Modulară

MODULUL I (11 septembrie – 27 octombrie 2023) 7 săptămâni – 7 ore

Vacanță 28 octombrie – 05 noiembrie2023

Săptămâna
Nr. de ore

Observaţii
Unitatea de Competenţe
Conţinuturi
învăţare specifice

1 2 3 4 5 6
I. Managementul 1.1., 1.2, 1.3,  Motivaţia muncii 7 S1
resurselor 2.1., 3.1., 4.1.  Alegerea traseului profesional şi problema mobilităţii
personale profesionale S7
 Individul ca întreprinzător
II. Iniţierea şi  Calităţi şi competenţe ale întreprinzătorului de succes
 Planul de afaceri şi problemele aplicării acestuia
derularea unei
afaceri  Condiţiile legislative ale activităţii antreprenoriale
MODULUL II (06 noiembrie 2023– 22 decembrie 2022) 8 săptămâni – 8 ore
Vacanță 22 decembrie 2022 – 7 ianuarie 2024
II. Iniţierea şi 1.2, 1.3, 2.2,2.3,
Instrumente necesare studierii pieţei 8 S8
derularea unei 4.2, 4.3,5.1 Resursele necesare derulării unei afaceri (financiare, materiale,
afaceri umane) S15
Obţinerea produsului
Promovarea produsului
Evaluarea afacerii; decizii posibile referitoare la afacere:
- continuarea afacerii
- dezvoltarea şi diversificarea afacerii
- lichidarea afacerii
MODULUL III (8 ianuarie – 17 februarie 2024) 6 săptămâni – 6 ore
Vacanță ( propunere) 19 februarie – 23 februarie 2024
III.Etica în 1.4, 2.4, 3.2,  Răspunderea în afaceri 6 S16
afaceri 3.3, 4.4,4.5,5.2  Principii etice în relaţiile cu angajaţii firmei, cu partenerii de
afaceri şi cu instituţiile publice S22
 Protecţia consumatorului
 Protecţia mediului
MODULUL IV (26 februarie – 26 aprilie 2024) – 5 săptămâni cursuri – 5 ore, o săptămână Școala altfel
Vacanță 7 aprilie – 18 aprilie 2023
(propunere Școala altfel – săptămâna 25)

IV. Risc şi 1.5, 2.6, 2.5, Riscul în afaceri: 5 S23

reuşită în afaceri - tipuri de risc
- modalităţi de minimizare a riscului S28

MODULUL V (08 mai – 21 iunie 2024) 8 săptămâni cursuri – 8 ore, o săptămână Săptămâna verde
(propunere Săptămâna verde – săptămâna 35)

23
 IV. Risc şi 1.5, 2.6, 2.5, Modele de reuşită în afaceri 8 S29
reuşită în afaceri General şi particular în realizarea uneiafaceri reuşite S35

Recapitulare

Competențe generale
1. Utilizarea conceptelor specifice educaţiei antreprenoriale pentru organizarea demersurilor
de cunoaştere şi de explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaţa reală
2. Aplicarea cunoştinţelor specifice educaţiei antreprenoriale în situaţii caracteristice economiei
de piaţă, precum şi în analizarea posibilităţilor de dezvoltare personală
3. Cooperarea în cadrul diferitelor grupuri pentru rezolvarea unor probleme teoretice şi
practice specifice mediului de afaceri
4. Evaluarea comportamentului adecvat unui mediu economico-social în schimbare
5. Formularea unor opinii referitoare la rezolvarea problemelor comunităţii, privind iniţierea şi derularea afacerilor

Competențe specifice
1.1. Identificarea rolurilor posibile pe care le poate îndeplini individul în domeniul economic
2.1. Exemplificarea unor calităţi ale întreprinzătorului de succes
3.1. Stabilirea, în cooperare cu ceilalţi, a rolurilor proprii, actuale şi de perspectivă, într-un mediu de afaceri
4.1. Analiza critică a comportamentului în alegerea traseului profesional, precum şi a disponibilităţii de reorientare profesională în raport cu
dinamica mediului economico-social.

1.2. Utilizarea adecvată a conceptelor specifice antreprenoriatului

1.3. Identificarea prevederilor legislative referitoare la activitatea antreprenorială
2.2. Utilizarea unor instrumente adecvate pentru studierea fenomenelor specifice diferitelor pieţe
2.3. Identificarea oportunităţilor pieţei
4.2. Evaluarea schimbărilor şi a tendinţelor care intervin în mediul de afaceri
4.3. Utilizarea adecvată şi eficientă a resurselor, în funcţie de caracteristicele mediului economico-social
5.1. Evaluarea posibilităţilor de derulare a uneiafaceri proprii şi profitabile, luând în considerare interesele comunităţii

1.4. Identificarea riscurilor ce decurg din comportamentul în afaceri

2.4. Aplicarea principiilor etice în relaţiile cu angajaţii şi cu partenerii
3.2. Antrenarea angajaţilor în rezolvarea problemelor firmei
3.3. Utilizarea unor tehnici de negociere cu partenerii de afaceri
4.4. Anticiparea consecinţelor comportamentului responsabil în raport cu angajaţii şi cu partenerii
4.5. Identificarea consecinţelor activităţii antreprenorului asupra consumatorului şi asupra mediului
5.2. Identificarea unor soluţii alternative la problemele comunităţii, privind iniţierea / derularea unei afaceri

1.5. Identificarea unor tipuri de risc în situaţii diferite, specifice iniţierii şi derulării unei afaceri
2.5. Identificarea unor modalităţi posibile de minimizare a riscului în iniţierea şi derulareaafacerilor
2.6. Investigarea elementelor comune şi specifice ale reuşitei în afaceri
 I. 4. Proiectarea unităţii de învăţare

O unitate de învăţare constituie o structură didactică deschisă şi flexibilă ce prezintă următoarele

caracteristici:
 determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor
competenţe specifice;
 este unitară din punct de vedere tematic;
 se desfăşoară în mod sistematic şi continuu pe o perioadă de timp;
 se finalizează prin evaluare [30].
În vederea proiectării unităţii de învăţare, profesorul trebuie să identifice elementele necesare demersului
didactic. Pentru aceasta, se vor parcurge următoarele etape:
1. identificarea competenţelor, (În ce scop voi face ?);
2. selectarea conţinuturilor, (Ce voi face ?);
3. analiza resurselor sau a strategiilor didactice: metode de predare-învăţare, mijloace didactice, locul
de desfăşurare a activităţii didactice, formele de organizare şi desfăşurare a activităţii didactice,
timp, (Cu ce voi face ?);
4. determinarea activităţilor de învăţare, (Cum voi face ?);
5. stabilirea instrumentelor de evaluare, (Cât s-a realizat).

Unitatea şcolară Grupul Scolar Virgil Madgearu Iasi

Profesor__________________________
Disciplina Educație Antreprenorială
Clasa a X -a Nr. ore/săptămână 1 ora
Programa şcolară Aprobat prin ordin al ministrului Nr. 4598 / 31.08.2004
Structura anului școlar 2023 – 2024
Nr. de săptămâni: 36
Propunere Programul național „Școala altfel” – săptămâna 25
Propunere Programul „Săptămâna verde” – săptămâna 35
Propunere Vacanța din luna februarie 2024 – 19 – 26 februarie 2023

Proiectul unităţii de învăţare

MODULUL II (31 octombrie 2022 – 22 decembrie 2022) 8 săptămâni – 8 ore

Vacanță 23 decembrie 2022 – 8 ianuarie 2023
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: II. Iniţierea şi derularea unei afaceri
Timpul alocat: 8 ore

Conţinuturi Competenţe
Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
(Detaliere) specifice

1 2 3
Instrumente necesare studierii 1.2, 1.3, Identificarea elemntelor care definesc un manual școlar observarea
pieţei 2.2,2.3, 4.2, sector de piață Economie cl. a X-a sistematică
Resursele necesare derulării 4.3,5.1 **** – auxiliare școlare a elevilor
unei afaceri (financiare, **** Antreprenorul de evaluarea
materiale, umane) Identificarea celor 5 p pornind de la o succesCaietul scrisă
Obţinerea produsului
diverisitate de produse economice; elevului, portofoliu
Promovarea produsului
Evaluarea afacerii; decizii Realizarea unei analize a rezultatului – fişă de activitate
posibile referitoare la afacere: exercițiului; financiară
- continuarea afacerii *****
- dezvoltarea şi diversificarea Conversația
afacerii
Problematizarea
- lichidarea afacerii
Joc de rol

23
Evaluare sumativă
 I. 5. Proiectarea lecţiei

Proiectarea lecţiei presupune parcurgerea unor etape [6], [9]:

1. Formularea clară a obiectivelor operaţionale. Obiectivele operaţionale indică efectele observabile
la sfârşitul lecţiei. Pentru a fi atinse, obiectivele de referinţă/competenţele specifice din programa şcolară, acestea
sunt transpuse, la nivelul lecţiei, în obiective operaţionale a căror caracteristici sunt prezentate în cele ce urmează:
 se exprimă în funcţie de elev/clasa de elevi;
 indică o modificare concretă de comportament;
 descriu efecte observabile;
 precizează condiţii în care se manifestă comportamentul;
 pot preciza nivelul realizării.
2. Selectarea şi analiza conţinuturilor. Întrucât cantitatea de informaţii este extrem de mare, există
tentaţia de a supraîncărca programul elevului prin introducerea a cât mai multe noţiuni din cât mai multe domenii.
În consecinţă, profesorul are sarcina de a selecta şi de a analiza din multitudinea de informaţii pe cele utile
elevului astfel încât să atingă obiectivele/competenţele prevăzute în programa şcolară. De asemenea, tot în sarcina
profesorului cade şi estimarea capacităţii fizice şi intelectuale a clasei la care predă. Aşadar, trebuie estimat nivelul
de pregătire, interesul învăţării, ritmul de muncă al elevilor, precum şi capacitatea necesară trecerii la un nivel
superior de învăţare a acestora.
Predarea unei discipline tehnice impune parcurgerea în conformitate cu modelul ştiinţific, precum şi
respectarea logicii didactice. Noţiunile de specialitate vor fi astfel restructurate şi adaptate vârstei elevilor încât sa
poată fi uşor înţelese şi asimilate.
Analiza conţinutului activităţii de învăţare presupune:
 identificarea conţinuturilor cu obiectivele de referinţă/competenţele specifice din programa şcolară;
 divizarea şi organizarea conţinutului;
 stabilirea ordinii de parcurgere a elementelor de conţinut;
 stabilirea relaţiilor dintre elementele de conţinut.
3. Analiza resurselor. Aceasta presupune:
a) analiză a resurselor umane:
 particularităţile elevilor (nivelul de cunoştinţe, motivaţia învăţării, ritmul de învăţare);
 competenţele cadrului didactic (competenţe de bază ale cadrului didactic, competenţele în
specialitate, psihopedagogice şi metodice precum şi competenţele psihorelaţionale).
b) analiză a resurselor materiale:
 mijloace de învăţământ;
 mediul de instruire;
 timpul aferent desfăşurării lecţiei.
4. Adoptarea strategiei didactice. În scopul atingerii obiectivelor operaţionale fixate, actul educaţional
prevede o strategie didactică reprezentată printr-un ansamblu de metode, mijloace şi forme de organizare a clasei
de elevi. Alegerea acestor strategii se face în funcţie de [9]:
 obiectivele operaţionale;
 natura conţinutului;
 particularităţile elevilor;
 competenţele cadrului didactic;
 condiţii materiale din dotare;
 timp disponibil.
5. Evaluarea instrumentelor şi probelor de evaluare. Instrumentele de evaluare sunt concepute la
începutul activităţii didactice (lecţiei) şi servesc la măsurarea atingerii obiectivelor operaţionale. Evaluarea trebuie
să fie centrată pe unitatea de învăţare, să fie în raport cu obiectivele prevăzute în programa şcolară şi să
evidenţieze progresul înregistrat de elev în raport cu sine însuşi.
Pentru proiectarea unei lecţii, profesorul va elabora un proiect de lecţie a cărui structură este prezentat în
cele ce urmează:

23
A. Date generale de identificare
Unitatea şcolară_Grupul Scolar Virgil Madgearu Iasi
Profesor__________________________
Disciplina Educație Antreprenorială
Clasa a X -a Nr. ore/săptămână 1 oră
Programa şcolară Aprobat prin ordin al ministrului Nr. 4598 / 31.08.2004
Structura anului școlar 2023 – 2024
Nr. de săptămâni: 36

Proiect de lecţie

Unitatea de învăţare:___________________________________________________________________
Lecţia: Promovarea produsului
Tipul lecţiei: mixtă
Durata lecţiei: 50 min
Locul de desfăşurare: Sala de clasă

Competenţa specifică: 1.2, 1.3, 2.2,2.3, 4.2, 4.3,5.1

Obiective operaţionale. La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

O 1. Să definească corect conceptele cheie privind promovarea produslui
O 2. Să stabilescă principalele teri cerinţe ale unui produs având la dispoziţie nomenclatorul de produse;
O 3. Să realizeze o analiză a pieţii unui produs având la dispoziţie un exemplu dat.

Conţinutul activităţii de instruire

Cod Arii de conţinut Sub-arii de conţinut
Definiția produsului
Definirea conceptelor produs-piață-
C1 Definiția pieței
consumaor
Definiția consumatorului
Legislație aferenta produsului, Hotărări de guvern nr...
Actele normative care stabilesc cerințele Aspecte calitative
C2
unui produs Aspecte normative
Caracteristici diverse
Analiza pieții
C3 Piața și oferta de produse Diversificarea produselor
Preţul şi calitatea produsului

Diagrama obiective-conţinuturi
Obiective/
C1 C2 C3
Conţinuturi
O1 x
O2 x x
O3 x

Metode şi procedee de instruire: conversaţia, explicaţia, problematizarea

Mijloace de învăţământ:
Cod Denumirea resurselor materiale
A-BMV Automobil BMX seria 20
M Manual
AN Acte normative

B.Conţinutul ştiinţific al lecţiei

________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

Bibliografie
[1] ________________________________________________________________________________________________________
C. Desfăşurarea lecţiei

Strategie didactică
T
Evenimentele Forme de

Evaluare
i
instruirii. organizare
m Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode de Mijloace de
Conţinut/ a
p învăţământ învăţământ
Obiective activităţii

1 2 3 4 5 6 7 8
Secvenţa 1 Face prezenţa elevilor, notează Răspund la întrebările puse de profesor, îşi Conversaţia Catalog, Frontală -
organizatorică absenţele în catalogul clasei; face însuşesc observaţiile şi recomandările primite. pixuri,
observaţii şi recomandări, dacă este TE, MK
cazul.
Verificarea şi 7 Adresează întrebări privind: Cei vizaţi răspund la întrebări privind: Conversaţia TE, MK, Frontală

orală
Evaluare
aprecierea - definiţia definiţia, Explicaţia, PL 1, OC Individuală
nivelului de ....... ........ Demonstraţia
cunoştinţe

C1/O1

D. Evaluarea cunoştinţelor

1. Forma de evaluare - proba de evaluare propriu-zisă

 stabilirea tipului de test;

 selectarea conţinuturilor ce urmează a fi evaluate;
 construirea itemilor.

3. Etalonul de rezolvare şi punctajul pentru fiecare item (baremul de notare).

Cunoştinţele dobândite de elevi pot fi evaluate prin diverse metode. Este indicat ca la întocmirea probelor
de evaluare să se ţină cont pe cât posibil de cerinţele enumerate mai sus, astfel încât procesul de evaluare să ducă
la culegerea unor informaţii cât mai utile în vederea luării unor decizii ulterioare.

23